capitolul 0 sumar executiv - cjsuceava.ro jud. suceava/parte scrisa/capitolul 0... · conducte de...

Actualizare MASTER PLAN – Componenta “J”

Asistenta Tehnica pentru intocmirea Aplicatiei pentru Fondul de Coeziune, a Dosarelor de Licitatie pentru Contractele de Lucrari si Servicii si Supervizarea Lucrarilor pentru “Modernizarea Infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Suceava”

Judetul SUCEAVA 1of 101 / 0

Capitolul 0

SUMAR EXECUTIV




CUPRINS

0.1. OBIECTIVELE SI SCOPUL MASTER PLANULUI .................................................... 3

0.2. SITUATIA CURENTA SI DEFICIENTE ...................................................................... 6

0.2.1. Date generale ................................................................................................................ 6

0.2.1. Zona proiectului ............................................................................................................ 7

0.2.2. Caracteristici Naturale ................................................................................................ 10

0.2.4. Infrastructura .............................................................................................................. 15

0.2.6. Evaluarea cadrului institutional si legal...................................................................... 18

0.2.7. Resursele de apa ......................................................................................................... 25

0.2.8. Poluarea apei............................................................................................................... 31

0.2.9. Consumul actual de apa .............................................................................................. 36

0.2.10. Facilitatile existente si performanta actuala ............................................................. 38

0.3. PROGNOZE .................................................................................................................. 74

0.4. OBIECTIVE ARIE PROIECT ...................................................................................... 75

0.4.1. Obiectivele Prioritare .................................................................................................. 75

0.4.2. Obiective Nationale Privind Apa si Apa Uzata .......................................................... 76

0.4.3. Corelarea obiectivelor strategice nationale din domeniile apa si apa uzata cu

planurile si strategiile nationale, precum si cu alte planuri si strategii relevante ................. 76

0.4.4. Obiective în sectorul apei și apei uzate în aria proiectului ......................................... 77

0.5. ANALIZA OPTIUNILOR ............................................................................................. 78

0.6. STRATEGIA LA NIVEL DE ARIE A PROIECTULUI .............................................. 84

0.7. INVESTITII PE TERMEN LUNG .............................................................................. 85

0.8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA ............................................................... 87

0.9. ANALIZA DE SUPORTABILITATE .......................................................................... 91

0.10. INVESTITIILE PRIORITARE IN INFRASTRUCTURA ......................................... 93




0.1. OBIECTIVELE SI SCOPUL MASTER PLANULUI

Romania este angajata in imbunatatirea calitatii mediului pentru a corespunde cerintelor impuse

membrilor Uniunii Europene (UE).

Indeplinirea angajamentelor asumate de catre Romania in procesul de negociere, Capitolul 22 –

Protectia mediului inconjurator, implica realizarea unor proiecte de investitii majore, in infrastructura de

mediu.

In concordanta cu Tratatul de Aderare, tarii noastre i s-a acordat o perioada de tranzitie pentru

conformarea cu Acquis-ul pentru colectarea si tratarea apelor uzate urbane, respectiv descarcarea

efluentului in emisar, astfel:

- pana in 2015, pentru un numar de 263 de aglomerari din Romania, cu peste 10.000 de locuitori

echivalenti;

- pana in 2018, pentru un numar de 2346 de aglomerari din Romania, intre 2.000 -10.000 de

locuitori echivalenti.

In sectorul apa, legislatia din Romania este in mare parte in conformitate cu Acquis-ul comunitar, dar

sunt necesare masuri suplimentare pentru a se ajunge la o conformare deplina, mai ales in localitaţile

mai mici. Perioada de tranzitie este stabilita si pentru conformarea la Directiva 98/83/EC, privind

calitatea apei potabile pana in 2015.

Inainte de aderarea Romaniei, o parte a fondurilor necesare pentru investitiile de mediu erau disponibile

prin programele europene (PHARE, ISPA, SAMTID, SAPARD), iar altele finantate de IFI (BERD, BEI,

Banca Mondiala, PNUD, etc.).

Dupa aderarea Romaniei la UE au crescut oportunitatile de finantare a proiectelor de investitii pentru

imbunatatirea accesului la utilitatile publice de apa si protectia si reabilitarea surselor de apa din

Romania, conform cerintelor europene, ajutorul financiar de la Uniunea Europeana pentru dezvoltare

fiind sub forma de Fonduri Structurale si de Coeziune (FSC). Alocarea anuala a fondurilor pentru

sectorul de mediu creste substanţial astfel, Romania trebuie sa dezvolte un portofoliu cat mai mare de

proiecte.

Pentru a se asigura o absorbţie si o intrebuinţare eficienta a fondurilor UE, Ministerul Mediului si

Schimbărilor Climatice (MMSC), ca Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial

(POS) de Mediu, a elaborat un document strategic in conformitate cu Cadrul Strategic pentru Fondurile

de Coeziune, Planul Naţional de Dezvoltare si Cadrul Strategic Naţional de Referinţa, pentru perioada

2007 – 2013. POS Mediu este cel mai important program de asistenta financiara in domeniul protectiei

mediului. Programul finanteaza proiecte care au in vedere alimentarea cu apa, sistemele de canalizare,

managementul deseurilor, reabilitarea terenurilor poluate istoric, reabilitarea sistemelor de termoficare

invechite, conservarea naturii, protectia impotriva inundatiilor si a eroziunii costiere.

POS Mediu este astfel conceput incat sa reprezinte baza si totodata un catalizator pentru o economie

mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS Mediu se bazeaza pe

obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene,

reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice nationale.

POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national care au fost

initiate in cadrul asistentei de pre-aderare, in particular Phare si ISPA. In plus fata de dezvoltarea

infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmareste stabilirea structurilor eficiente de management

al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului. Obiectivul global al POS Mediu il

constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-

se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Obiectivul consta in reducerea decalajului existent

intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere




cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in

considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului “poluatorul plateste”.

Totodata, ca urmare a implemetarii Proiectului, se va obtine:

cresterea gradului de acoperire a populatiei cu servicii de alimentare cu apa si

canalizare pana la 100% in zonele respective;

cresterea capacitatii institutionale locale de implementare a proiectelor.

Proiectul urmareste reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare din

localitatile Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret, Vicovu de Sus,

Dolhasca, Salcea, Scheia, Marginea, Putna si Sucevita constand in principal in urmatoarele activitati:

- Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune spre localitati;

- Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa potabila (surse, statii tratare,

conducte de distributie, statii de pompare, rezervoare de inmagazinare);

- Reabilitarea si extinderea sistemelor de colectare si epurare a apelor uzate (retele de

canalizare, statii pompare ape uzate, statii de epurare).

Pe linga activitatile sus mentionate proiectul cuprinde si activitati de asistenta tehnica.

Consultantul a studiat comparativ urmatoarele documente de referinta:

Master Planul pentru sectorul de apă potabilă şi apă uzată (judeţul Suceava)

Studiul de Fezabilitate elaborat pentru proiectul " Modernizarea infrastructurii de apă și

apă uzată în judeţul Suceava”, in cadrul Aplicatiei de Finantare pentru Fondurile de

Coeziune;

Documentatiile de Atribuire pentru investitiile aflate in curs de executie in localitatile

Suceava, Salcea, Falticeni, Radauti, Gura Humorului si Vatra Dornei

Alte documente puse la dispozitie de reprezentantii Operatorului Regional;

GHIDUL de elaborare a Master Planurilor in domeniul apelor si apelor uzate finantate

din POS Mediu, Ministerul Mediului si Padurilor, 2008 (denumit in continuare GHIDUL),

Ghidului Solicitantului, 2009,

Ghidului de Regionalizare, 2009,

Directiva CE 2000,

Legea Apelor 655/20.11.2001 modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta

12/28.02.2007, implementarea Directivei CE 2000,

Termeni si Definitii pentru implementarea Directivei 91/271/CEE, ianuarie 2007

(implementata in Romania in februarie 2008),

Directiva 91/271/CEE modificata in noiembrie 2008 (traspusa in legislatia romanesca

prin HG 188/2002, cu toate modificarile ulterioare).

Consultantul, din analiza efectuata a ajuns la urmatoarele concluzii:

Obiectivul general al Master Plan-ului este identificarea si prioritizarea nevoilor si a investitiilor in

vederea obtinerii, la cele mai mici costuri, a unei conformari depline cu directivele relevante ale UE si cu

angajamentele Romaniei, la nivel judetean/regional, atat pentru serviciile de apa cat si pentru cele de

apa uzata, avandu-se in vedere dezvoltarea localitatilor cat si suportabilitatea investitiei. Planificarea




investitiilor, conform Termenilor de Referinta, cuprinde o perioada de 25 ani de la finalizarea primei

etape 2015, luand in considerare aspectele financiare, sociale, demografice si de mediu.

Problemele specifice tratate in cadrul Master Planului actualizat privind serviciile de alimentare cu apa

si evacuare a apei uzate sunt:

Reevaluarea infrastructurii pentru apa si canal din zona proiectului, in special pentru

localitatile rurale, pe baza CHESTIONARELOR transmise la ADI, ACET S.A. Suceava,

primarii, a campaniei de strangere de date, a vizitelor in teren, etc.

Analizarea serviciilor existente. Au fost investigate si analizate planurile de actiune

existente pentru alimentare cu apa si colectare, epurare si canalizare in toate localitatile

din aria proiectului (rurale si urbane).

Stabilirea de obiective noi pentru planul de dezvoltare. In acord cu operatorul regional,

Consultantul a stabilit noile obiective ale Master Planului privind serviciile de alimentare

cu apa si evacuare a apei uzate.

Obiectivele dezvoltarii infrastructurii de alimentare cu apa si evacuare a apei uzate in aria proiectului fac

parte din strategia generala de dezvoltare a judetului Suceava. Aceste obiective precum si activitatile

necesare prin care urmeaza sa fie realizate sunt parte din Acordul de Aderare la UE, ce pot fi rezumate

dupa cum urmeaza:

1 - Sisteme de distributie a apei

Gradul de acoperire cu retea de distributie apa inceput in cadrul programelor POS Mediu Faza I,

ISPA, MUDP, SAMTID, SAPARD in localitatile din aria proiectului cu peste 50 locuitori, se incearca sa

se finalizeze prin POS Mediu Faza II, pana la data de maxim 31 decembrie 2015.

a- Tratarea apei

Conformarea cu standardele de calitate a apei EU:

pana la data de 31 decembrie 2010

- in cazul indicatorilor oxidabilitate, amoniac, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, metale grele, pesticide,

mangan, pentru localitatile cu o populatie de peste 100.000 locuitori;

- in cazul indicatorilor oxidabilitate si turbiditate pentru localitatile cu o populatie de 10.000 -100.000

locuitori;

- in cazul indicatorilor oxidabilitate si mangan, pentru localitatile cu mai putin de 10.000 locuitori.

pana la data de 31 decembrie 2015

in cazul indicatorilor amoniac, nitrati, aluminu, fier, pesticide, metale grele si mangan, pentru

localitatile cu o populatie de 10.000 – 100.000 locuitori;

in cazul indicatorilor amoniac, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, metale grele si pesticide, pentru

localitatile cu mai putin de 10.000 de locuitori.

2 - Sisteme privind evacuarea apei uzate:

Reteaua de canalizare (Articolul 3)

Pana la data de 31 decembrie 2013, conformarea cu Directiva 91/271/EEC (Directiva privind epurarea

apelor uzate orasenesti) a aglomerarilor cu PE mai mare de 10.000;


apelor uzate orasenesti) a aglomerarilor cu PE mai mic de 10.000;

Epurarea apei uzate (Articolul 4, paragraful 1, literele a,b si paragraful 4 si Articolul 5 (8))





apelor uzate orasenesti) va fi realizata in aglomerari cu PE mai mare de 10.000;


apelor uzate orasenesti) va avea loc in aglomerari cu PE mai mica de 10.000.

Rezultate:

Un nou Master Plan privind serviciile de alimentare cu apa si evacuare a apei uzate

pentru intreaga arie a proiectului.

Fiecare element al planului de investitii va fi justificat din punct de vedere financiar si

operational, iar acolo unde este cazul, s-au facut analize de obtiuni.

La realizarea noului Master Plan, Consultantul a cooperat cu toate partile implicate,

considerand fiecare reprezentant (ACET S.A. Suceava, ADI, autoritati locale), membru

al echipei.

0.2. SITUATIA CURENTA SI DEFICIENTE

0.2.1. DATE GENERALE

In acest capitol este evaluata situatia actuala a alimentarii cu apa si apa uzata. Informatiile locale si

regionale referitoare la apa si apa uzata au fost colectate tinand cont de starea actuala, vechimea,

indicii de performanta, populatia deservita, apa consumata, fluxul de apa, apa nefacturata, apa uzata,

pierderile de apa, mentenanta, conformitatea cu standardele de calitate si de mediu curente. Datele

colectate au fost apoi analizate. Rezultatele acestor analize ilustreaza indicatorii de performanta si

deficientele, dupa cum urmeaza: planuri anterioare, studii, rapoarte de proiectare, o imagine completa

a situatiei actuale precum si o serie de informatii de istoric, necesare elaborarii proiectului.

Capitolul 2 este foarte complex, continand 11 sub capitole care detaliaza situatia existenta din judetul

Suceava.

Sub-capitolul 2.2 “Zona Proiectului”, ofera o descriere efectiva a amplasarii judetului, a demografiei

acestuia, a geografiei, a aspectelor economice si a organizarii politice ale judetului.

Sub-capitolul 2.3 “Caracteristici Naturale”, detaliaza aspectele legate de mediu, de climat, de

peisagistica, de topografie, de geologie, de hidrologie, de ecologie precum si cele referitoare la zonele

sensibile.

Metodologia adoptata a fost aceea a unei cercetari complexe ale informatiilor si ale atributelor judetului.

Astfel s-a putut observa modul in care factorii de natura fizica influenteaza dezvoltarea regiunii. De

exemplu, daca o zona are un climat agresiv, fie deosebit de rece, fie deosebit de cald, dar prezinta

resurse vaste in interior, cum ar fi petrol sau aur, avantajele potentialei bogatii conduce la anularea

influentelor negative ale climei.

Procedura adoptata a fost aceea a cercetarii datelor si statisticilor guvernamentale disponibile si a

examinarii informatiilor specifice aplicabile principalelor zone urbane din judetul Suceava in care isi

desfasoara activitatea SC ACET SA. Orasele de mai mici dimeniuni (cum ar fi Dolhasca, Frasin, Liteni,

Brosteni, Vicovu de Sus) si comunele in care exista sisteme de alimentare cu apa si apa uzata sunt

operate in general de servicii locale din cadrul unitatilor administrative ale consiliilor locale.

Sub-capitolul 2.6 “Evaluarea Cadrului Legal si Institutional” este un capitol important ce ofera o

imagine de ansamblu asupra cadrului legal si institutional al tarii si asupra relatiilor acesteia cu U.E.

Capitolul prezinta modalitatea in care fondurile U.E sunt administrate, accentueaza normativele si

reglementarile U.E. si detaliaza cazurile in care normativele din Romania necesita amendari/modificari

in vederea conformarii cu cele din U.E. Analizeaza in continuare operatorii de apa si apa uzata




elaborand propuneri pentru actiuni viitoare. S-a realizat o analiza a tarifelor curente pentru apa si apa

uzata, la care s-au adaugat comentariile si propunerile Consultantului.

Sub-capitolul 2.7 “Resursele de Apa” detaliaza aspectele referitoare la sursele de apa de suprafata

si subterane disponibile in judet. Resursele sunt dependente de climat si de fenomenele geografice,

fapte ce pot fi considerate drept avantaje. S-a analizat apoi sfera surselor de apa si tipurile acestora, cu

evidentierea riscurilor de poluare.

Sub-capitolul 2.8 “Poluarea Apei” trece in revista proprietatile resurselor de apa din judetul Suceava

alcatuind o lista a analizelor apelor care prezinta in componenta lor substante ce depasesc valorile

limita acceptabile pentru apa potabila. Capitolul dezvolta deasemenea problema deosebit de importanta

a facilitatilor de epurare a apei uzate care intr-un mod adecvat deverseaza apa uzata neepurata in rauri

sau in cursurile de apa si care sunt in fapt surse de poluare.

Metodologia abordata a fost aceea de a examina datele facute disponibile de catre autoritatile romane

si judetene, si de a efectua ulterior o lista a proprietatilor de apa avute in vedere precum si a statiilor de

epurare care deverseaza ape reziduale la niveluri inacceptabile. Echipa de consultanta a verificat

aceste informatii intreprinzand vizite la obiective si oferind propuneri de remediere.

Sub-capitolul 2.9 “Consumul Curent de Apa” analizeaza inregistrarile financiare si de alimentare

furnizate de catre operator pentru perioada 2009 – 2013, extragandu-se de aici si ilustrandu-se in

tabele cifrele cu privire la consumul de apa pentru fiecare operator/zona.

Metodologia abordata a fost aceea de a elabora chestionare detaliate pentru a fi completate de catre

operatori, de a efectua vizite la obiective si la statiile existente, de a intervieva persoanele si operatorii

semnificativi. Gradul de incredere al datelor poate fi considerat ca bazic, dar informatiile disponibile sunt

adecvate pentru Master Planul prezent.

Sub-capitolul 2.10 “Facilitatile Existente si Performanta Curenta” prezinta o analiza a sistemelor

de alimentare cu apasi apauzata din principalele zone urbane ale judetului Suceava. Pentru fiecare

statie de apa si apa uzata vizitata s-a efectuat o evaluare a conditiilor de operare si a performantei

inregistrate.

Metodologia abordata a fost aceea de a efectua vizite pe teren pentru a inspecta sistemele in scopul

alcatuirii unei estimari ale problemelor si neajunsurilor si al elaborarii unor propuneri/recomandari

pentru viitorele lucrari de remediere.

Sub-capitolul 2.11 “Autonomia Datelor” prezinta o evaluare a informatiilor obtinute. Capitolul scoate

in evidenta tipul de informatie utilizat si modalitatea prin care a fost obtinuta. Unlele localitati au furnizat

date mai detaliate in comparatie cu altele, dar informatiile colectate au fost suficiente pentru indeplinirea

cerintelor Master Plan-ului.

Sub-capitolul 2.12 “Concluzii” evidentiaza unul dintre obiectivele principale ale Master Planului si

anume: imbunatatirea si actualizarea statusului tehnic, managerial si financiar ale sectoarelor de apa si

apa uzata din judet. Se are in vedere starea actuala a organizatiilor si a facilitatilor si sunt sugerate

propuneri pentru lucrari de imbunatatire ulterioare.

0.2.1. ZONA PROIECTULUI

Judetul Suceava este amplasat in partea de N E a Romaniei, longitudine Estica 24°57’ - 26°40’ si

latitudine nordica 47°4’55” - 47°57’31”. Judetul Suceava face parte din Regiunea de Dezvoltare Nr. 1

NE (stabilita prin Legea Nr. 315/2004 cu privire la dezvoltarea regionala in Romania), si cuprinde si

judetele: Botosani, Iasi, Neamt, Bacau si Vaslui.

Judetul Suceava este situat in intregime in bazinul hidrografic al raului Siret. Judetul are o suprafata de

8.553,5 km2, ceea ce reprezinta 3.6% din teritoriul national, Suceava fiind al doilea judet ca marime in




tara. Judetul este dominat, din punctul de vedere al climei, de elementele bioclimatice specifice

Europei centrale si de Nord, fapt ce ii ofera o armonie peisagistica unica.

Judetul Suceava se invecineaza cu Ucraina la Nord, cu judetul Botosani la Est, cu judetele Neamt,

Harghita si Mures la Sud, cu judetele Bistrita Nasaud si Maramures la Vest.

Figura Nr. 0-1 – Situarea Judetului Suceava

Figura Nr. 0-2 – Judetul Suceava

Judetul este impartit in urmatoarele zone administrative:

5 municipalitati (Suceava, Campulung Moldovenesc, Falticeni, Radauti si Vatra Dornei);

11 orase (Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milisauti, Salcea, Siret, Solca si Vicovu de Sus);

98 comune cu 379 sate. Resedinta de judet este orasul Suceava. Este unul dintre districtele de mici dimensiuni ale tarii.

Regiunea prezinta o armonizare a tuturor formelor de relief.

36% din teritoriu este acoperit cu munti;

24% din teritoriu are un relief sub carpatic;

40% din teritoriu prezinta un relief de podis.




Aceasta sectiune a capitolului analizeaza la nivel de judet indicatorii socio-economici, structura si

evolutia lor, influentele si puterea de cumparare a locuitorilor. Obiectivul principal este acela de a

compara cresterea economiei judetului Suceava cu cea a economiei nationale, folosind perspectiva

regionala.

Analiza privind evolutia populatiei a fost realizata pe baza datelor disponibile pe site-ul oficial al

Institutului National de Statistica (baza de date TEMPO on-line) precum si a rezultatelor finale ale

Recensamantului Populatiei din 20 octombrie 2011.

In cazul in care nu sunt disponibile date esentiale la nivel de judet, precum veniturile sau salariile,

datele respective vor fi preluate de la nivel national si regional, prin aplicarea unor factori de corectie.

Stema Amplasarea judetului Suceava

Harta judetului Suceava Judetul Suceava – harta localitatilor

Tara Romania

Regiune istorica Moldova

Regiune de dezvoltare NordEst

Orasul capitala Suceava

Zona 8,553 km 2 (respectiv 3.6% din teritoriul tarii)

Populatie (Recensamant 2011) 634,810

Densitatea populatiei 74,2/km²

Vecini La est: judetele Botosani si Iasi,

Pozitie geografica La sud: judetele Neamt, Harghita si Mures,

Judetul Suceava este format din 5 municipalitati (Suceava, Radauti, Falticeni, Vatra Dornei si

Campulung Moldovenesc), 11 orase (Brosteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni,

Milisauti, Siret, Solca, Salcea, Vicovu de Sus) si 98 comune. Atat orasele vechi (unele datand din

secolul al XIV) cat si cele de data mai recente (secolele XVIII-XX) au avut parte de o evolutie continua,

fiind sprijinite de industria locala.

Datele şi informaţiile prezentate în acest capitol privind calitatea apelor naturale sunt furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, aparţinând Administraţiei bazinale de apă „Siret” Bacău,

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Actual_Suceava_county_CoA.png

http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Suceava.svg




care gestionează resursa „apă” atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, pe întreg teritor iul judeţului Suceava. Datele şi informaţiile privind calitatea apei potabile sunt furnizate de Autoritatea pentru Sănătate Publică

Suceava.

Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava (26,6%).

0.2.2. CARACTERISTICI NATURALE

Judetul Suceava este situate in partea de NE a Romaniei, intre 47 grade 4’55’’ latitude Nordica si 47 grade 57’31’’ latitude Nordica si 24 grade 57` longitudine Estica si 26 grade 40` longitudine Estica. Judetul se intinde pe o suprafata de 8.553,5 km2 si prezinta altitudini cuprinse intre 233 m (cursul raului Siret) si 2,022 m (Varful muntos Pietrosul Calimanului).

Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri

Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, dar totuşi vulnerabilă şi deci limitată, element indispensabil vieţii, materie primă pentru activităţile economice, sursă de energie şi agent de transport.

Resursele de apă sunt: apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime interioare şi marea teritorială, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării, în totalitatea lor.

Resursa de apă a judeţului Suceava este constituită din ape de suprafaţă, curgătoare şi stătătoare şi din apele subterane.

Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.

Reţeaua hidrografică codificată a judeţului Suceava însumează 3.092 km şi aparţine bazinului hidrografic Siret. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km

2 teritoriu, valoare superioară

celei medii pe ţară.

Figura Nr. 0-3 – Reteaua Hidrografica a Judetului Suceava

Principalele cursuri de apă (vezi tabelul 3.1.1.) ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE).




Toate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava fac parte din bazinul hidrografic al râului Siret. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană.

Zone Sensibile care Necesita Reconstructie Ecologica

Se impune reconstruirea din perspectiva ecologica a teritoriilor afectate de lignit si de minele de sare, a teritoriilor afectate de producerea petrolului brut precum si a teritoriilor afectate de erodare si de umiditate excesiva.

Deoarece terenurile rurale de depozitare a deseurilor au fost inchse, s-a considerat necesar ca pamantul afectat de acestea sa fie redat uzului economic.

Rezervatii Naturale

Pe teritoriul judetului Suceava se afla un numar de 23 rezervatii naturale, cu suprafata totala de

4457,20 ha, din care 6 rezervatii naturale botanice, 8 rezervatii naturale forestiere, 5 rezervatii naturale

geologice, 1 rezervatie naturala paleontologica, 2 rezervatii naturale mixte, 1 rezervatie stiintifica

(inclusa in Rezervatia Pietrele Doamnei – Rarau).

De asemenea, in judetul Suceava, potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a si HG nr. 230/4.03.2003, exista doua parcuri nationale:

Parcul National Muntii Rodnei ocupa o suprafata totala de 46.399 ha. Pe raza judetului Suceava parcul se intinde pe o suprafata de 12.258,4 ha suprafata impadurita apartinand Directiei Silvice si 18.670,4 ha gol alpin;

Parcul National Calimani cu suprafata totala de 24.041 ha. Pe raza judetului Suceava parcul se intinde pe o suprafata de 1.977,8 ha, suprafata din fondul forestier.

Rezervatii forestiere

Padurea Zamostea – lunca;

Fagetul Dragomirna;

Codrul secular Giumalau;

Jnepenisul cu Pinus cembra-Calimani;

Codrul secular Slatioara;

Tinovul Poiana Stampei;

Tinovul Sarul Dornei;

Padurea (Quercetumul) Crujana.

Rezervatii botanice

Fanetele seculare de la Ponoare;

Fanetele seculare de la Calafindesti;

Fanetele seculare de la Frumoasa;

Fanetele montane Todirescu;

Rachitisul Mare;

Tinovul Gaina – Lucina.

Rezervatii geologice

Moara Dracului;

Doisprezece Apostoli;

Piatra Tibaului;

Piatra Pinului si Piatra Soimului;

Cheile Lucavei.

Rezervatii mixte

Pietrele Doamnei;

Cheile Zugrenilor.

Rezervatie paleontologicã

Stratele cu Aptychus de la Pojorata.

Rezervatie stiintifica

Pestera Liliecilor.

Ariile naturale protejate




Ariile naturale protejate se clasifică în arii naturale protejate de interes naţional şi arii naturale protejate de interes comunitar.

Pe teritoriul judeţului Suceava există un număr de 29 de arii naturale protejate de interes naţional (rezervaţii botanice, rezervaţii forestiere, rezervaţii geologice, rezervaţii paleontologice, 1 rezervaţie ştiinţifică, Parcul Naţional Călimani având o suprafaţă totală de 24041 ha, din care 10700 ha pe teritoriul judeţului Suceava).

În ceea ce priveşte ariile naturale protejate de interes comunitar, pe teritoriul judeţului Suceava există un număr de 7 arii de protecţie avifaunistică (SPA) şi 23 situri de importanţă comunitară (SCI).

Tabel 0.1. Arii naturale protejate de interes naţional de pe teritoriul judeţului Suceava

Nr. crt.

Denumire ANP Convenţie de custodie Custode/ administrator

Plan de mana-gement Nr. Zi Luna An

JUDEŢUL SUCEAVA

Parcul Naţional Călimani Administraţie proprie

Planul de management a fost aprobat prin H.G. 1035/2011

Fâneţele seculare Ponoare 0186 14 07 2010 APM Suceava -

Fâneţele seculare Frumoasa 0185 14 07 2010 APM Suceava -

Pietrele Doamnei Rarău 0091 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Cheile Zugrenilor 0098 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Codrul secular Slătioara 0091 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Codrul secular Giumalău 0091 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Tinovul Poiana Stampei 0077 25 2 2010 RNP – Administraţia Parcului Naţional Călimani


Tinovul Şaru Dornei 0079 25 2 2010 RNP – Administraţia Parcului Naţional Călimani


Pădurea Zamostea Luncă 0092 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Pădurea (Quercetumul) Crujana 0094 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Făgetul Dragomirna 0095 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Răchitişul Mare 0101 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Tinovul Găina Lucina 0096 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Fâneţele montane Todirescu 0091 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Cheile Lucavei 0096 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Piatra Pinului şi Piatra Şiomului - - - - - -

Piatra Ţibăului 0093 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Cheile Moara Dracului 0100 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

0097 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-




Nr. crt.

Denumire ANP Convenţie de custodie Custode/ administrator

Plan de mana-gement Nr. Zi Luna An

Doisprezece Apostoli (PN-K) - - - - Administraţia Parcului Naţional Călimani


Jnepeniş cu Pinus cembra(PNK) - - - - Administraţia Parcului Naţional Călimani


Fâneţele seculare de la Calafindeşti

- - - - - -

Pădurea Roşoşa 0174 14 07 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Pădurea Loben 0173 14 07 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Pădurea Voievodeasa 0175 14 07 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Piatra Buhii 0172 14 07 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Klippa calcare triasice Pârâul Cailor

- - - - - -

Peştera liliecilor

0091 3 3 2010 RNP-Direcţia Silvică Suceava

-

Tabel 0.2. Arii naturale protejate de interes naţional de pe teritoriul judeţului Suceava Nr. crt.

Denumire Categoria ANP Suprafaţă (ha)

Ponderea ANP din suprafaţa României ( % )

Statut legal

Interes naţional (Lg. 5/2000, H.G. 2151/2004)

Interes judetean (HCJ, HCL)

JUDEŢUL SUCEAVA

1 Parcul Naţional Călimani Parc Naţional 10700 0,044 Leg.5/2000 -

2 Fâneţele seculare Ponoare Rezervaţie Botanică 24,50 0,0001 Leg.5/2000 1149/1932

3 Fâneţele seculare Frumoasa

Rezervaţie Botanică 9,50 0,00004 Leg.5/2000 1149/1932

4 Pietrele Doamnei Rarău Rezervaţie mixtă 973,00 0,004 Leg.5/2000 1625/1955

5 Cheile Zugrenilor Rezervaţie mixtă 314,00 0,001 Leg.5/2000 492/1973

6 Codrul secular Slătioara Rezervaţie forestieră 1064,20 0,0045 Leg.5/2000 284/1941

7 Codrul secular Giumalău Rezervaţie forestieră 309,50 0,0013 Leg.5/2000 284/1941

8 Tinovul Poiana Stampei Rezervaţie forestieră 681,8 0,0028 Leg.5/2000 1625/1955

9 Tinovul Şaru Dornei Rezervaţie forestieră 36,0 0,00015 Leg.5/2000 492/1973

10 Pădurea Zamostea Luncă Rezervaţie forestieră 107,6 0,0004 Leg.5/2000 492/1973

11 Pădurea (Quercetumul) Crujana

Rezervaţie forestieră 39,40 0,0002 Leg.5/2000 492/1973

12 Făgetul Dragomirna Rezervaţie forestieră 139,40 0,00058 Leg.5/2000 492/1973

13 Răchitişul Mare Rezervaţie Botanică 316,4 0,0013 Leg.5/2000 433/1971

14 Tinovul Găina Lucina Rezervaţie Botanică 1,00 0,000004 Leg.5/2000 433/1971

15 Fâneţele montane Todirescu Rezervaţie Botanică 38,10 0,00016 Leg.5/2000 284/1941

16 Cheile Lucavei Rezervaţie geologică 33,00 0,0001 Leg.5/2000 492/1973

17 Piatra Pinului şi Piatra Şiomului

Rezervaţie geologică 0,50 0,000002 Leg.5/2000 433/1971




Nr. crt.

Denumire Categoria ANP Suprafaţă (ha)

Ponderea ANP din suprafaţa României ( % )

Statut legal

Interes naţional (Lg. 5/2000, H.G. 2151/2004)

Interes judetean (HCJ, HCL)

18 Piatra Ţibăului Rezervaţie geologică 20,30 0,00008 Leg.5/2000 433/1971

19 Cheile Moara Dracului Rezervaţie geologică 1,30 0,000005 Leg.5/2000 433/1971

20 Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

Rezervaţie paleontologică

1,00 0,000004 Leg.5/2000 433/1971

21 Doisprezece Apostoli (PN-K) Rezervaţie geologică 200,00 0,0008 Leg.5/2000 433/1971

22 Jnepeniş cu Pinus cembra Rezervaţie forestieră 384,20 0,0016 Leg.5/2000 433/1971

23 Fâneţele seculare de la Calafindeşti

Rezervaţie botanică 7,00 0,000029 Leg.5/2000 -

24 Pădurea Roşoşa Rezervaţie forestieră 204,80 0,00085 H.G.1143/2007 -

25 Pădurea Loben Rezervaţie forestieră 483,00 0,002 H.G.1143/2007 -

26 Pădurea Voievodeasa Rezervaţie forestieră 101,90 0,00042 H.G.1143/2007 -

27 Klippa calcare triasice Pârâul Cailor

Rezervaţie paleontologică

0,1 0,0000004 Leg.5/2000 -

28 Piatra Buhii

Rezervaţie geologică 2 0,0000083 Leg.5/2000 -

29 Peştera liliecilor Rezervaţie ştiinţifică 6 0,000025 Leg.5/2000 -

Ariile de protecţie avifaunistică (SPA) declarate prin H.G. nr. 971 din 5 octombrie 2011 pentru

modificarea şi completarea H.G.<LLNK 12007 1284 20 301 0 35>HGHGhg nr. 1.284/2007 privind

declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România sunt prezentate în tabelul 2-39.

Tabel 0.3. Arii de protecţie avifaunistică (SPA) din judeţul Suceava Nr. crt.

Denumire Localizare Suprafaţa (ha) Suprafaţa suprapusă pe supr. ANP (%)

Suprafaţa ocupată din supraf. jud. (%)

Totală Pe terit. judeţului

JUDEŢUL SUCEAVA

Lacurile Fălticeni Fălticeni, Buneşti, Rădăşeni 659,8 659,8 Nu este cazul 0,08%

Obcina Feredeului Breaza, Brodina, Cîmpulung Moldovenesc, Frumosu, Izvoarele Sucevei, Moldova Suliţa, Moldoviţa, Sadova, Ulma, Vama, Vatra Moldoviţei

63.983,3 63.983,3 17,81% 7,5%

Munţii Rarău Giumalău

Cîmpulung Moldovenesc, Crucea, Dorna Arini, Stulpicani

2.157,3 2.157,3 90 % 0,25%

Vânători-Neamţ

Boroaia 30840,9 308,4 Nu este cazul 1%

Acumulările Rogojeşti-Bucecea

Grămeşti, Hânţeşti, Siret, Zvoriştea

2106 569 Nu este cazul 27%

Dorohoi - Şaua Bucecei

Dolhasca 25330 1013 Nu este cazul 4%

Munţii Călimani Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei, Şaru Dornei

29048 15395 21% 53%




0.2.4. INFRASTRUCTURA

Caile rutiere sunt repartizate neuniform pe raza judetului. La Suceava se intersecteaza mai multe drumuri modernizate, care apropie orasul de municipiile Botosani, Piatra Neamt, Iasi si Bistrita. De la nord la sud, teritoriul judetului este strabatut de soseaua internationala E85 Bucuresti - Bacau - Suceava - Siret, din care se desprind arterele ce duc spre Radauti, Putna si Sucevita. De asemnea in judetul Suceava exista 3 proiecte promovate de Consiliul Judetean Suceava prin

Programul de cooperare transfrontaliera Romania - Ucraina, finantat din fonduri PHARE, care au fost

avizate de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, pentru modernizarea tronsoanelor

Pojorata - Izvoarele Sucevei, Siret - Musenita si cel de la Brodina pana la frontiera cu Ucraina.

Termenul de finalizare a lucrarilor a fost anul 2008.

In figura urmatoare este prezentata infrastructura rutiera principala a judetului Suceava.

Figura Nr. 0-4 – Principalele artere rutiere din Judetul Suceava Reteaua de cai ferate

Judetul Suceava este strabatut de magistrala feroviara Bucuresti - Suceava - Vicsani - Kiev - Varsovia - Moscova. Lungimea totala a cailor ferate aflate in exploatare era in anul 2010 de 762 km, din care 248 km cai

ferate electrificate.

Cel mai important nod feroviar este Suceava, care dispune de trei gari – Suceava Nord - Itcani, Burdujeni (o monumentala constructie arhitectonica ridicata intre anii 1896-1902) si Suceava Vest, pe aici rulandu-se atat cel mai mare tonaj de marfuri si materii prime necesare industriei orasului, cat si cel mai mare numar de pasageri.

Principala artera feroviara e reprezentata de magistrala 500 Bucuresti - Suceava - Vicsani, cu legatura spre Ucraina si Polonia. Din ea se desprind atat linii secundare - Dolhasca - Falticeni (25 km), Darmanesti - Paltinoasa - Gura Humorului (37 km), Dornesti - Radauti - Putna - Nisipitu (59 km), cat si linia de legatura intre inelul feroviar extracarpatic si cel intracarpatic, care pana la Beclean pe Somes totalizeaza 239 km.

Pe teritoriul judetului, din aceasta linie ferata deriva traseele secundare: Vama - Moldovita (20 km), Pojorata - Fundu Moldovei (7 km) si Floreni – Dornitoara (22 km), care deservesc atat localitatile de pe vaile afluente mai importante ale Moldovei si Bistritei, cat si nevoile industriei lemnului si turismului.

Transportul aerian

In apropierea municipiului Suceava, la o distanta de 12 km, se afla Aeroportul International „Stefan cel Mare” Suceava, care asigura legaturile aeriene cu restul Romaniei, precum si cu alte tari. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava incepand cu anul 1960, iar din anul 1963 exista pista betonata, dispozitiv luminos de apropiere si platforma de imbarcare/debarcare pentru pasageri si marfa.




Judetul Suceava dispune, de asemenea, de un aeroport la Floreni, in apropierea municipiului Vatra

Dornei si de patru heliporturi in localitatile Putna, Sucevita, Moldovita si Voronet.

Transportul public

Principalul prestator de servicii de transport public urban in Judetul Suceava este unitatea TPL Suceava

(Transport Public Local).

In zona Sucevei se constata o retea bine dezvoltata de linii de transport persoane intrucat municipiul

dispune de o varietate de trasee.

In ceea ce priveste transportul electric se poate observa o dezvoltare redusa a acestuia deoarece

numarul de troleibuze este net depasit de numarul de autobuze si maxi-taxi.

Telecomunicatiile

Domeniul telecomunicatiilor este dominat de catre Compania Nationala de Telefonie – Rom Telecom,

si de catre companiile nationale de telefonie mobile Orange, Vodafone and Cosmote.

Reteaua de Internet – piata serviciilor de internet este reprezentata in judet de furnizorii nationali

principali:

UPC Internet

RDS - Romania Data Systems;

ARtelecom S.A. – ramura Internet a Romtelecom, care utilizeaza reteaua nationala a acesteia.

Principalele surse economice:

Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului, cum sunt: intinse suprafete de

paduri, minereuri polimetalice, zacaminte de mangan, sulfuri complexe, baritina, precum si izvoare de

ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei zone.

Principalele ramuri economice in judetul Suceava sunt reprezentate de comert si industria

prelucratoare.

Numarul de localitati in care se distribuie energie termica in sistem centralizat si gaze natural in judetul

Suceava este foarte scazut. Singurul producator de energie electrica furnizata in Sistemul Energetic

National este SC TERMICA SA Suceava.

SC TERMICA SA Suceava reprezinta totodata furnizorul de energie termica (abur tehnologic, apa calda

si caldura) in sistem centralizat pentru o mare parte a populatiei si agentilor economici din municipiul

Suceava.

In celelalte localitati urbane din judet, generarea de energie termica, atat pentru populatie (apa calda si

caldura), cat si pentru diverse activitati economice, s-a realizat prin arderea, in centrale termice de zona

si in centralele termice ale unitatilor economice, a diverse tipuri de combustibili fosili: gaz metan,

pacura, CLU, mai putin carbuni, precum si, in mare masura, deseuri lemnoase si rumegus.

In ultimii ani, o parte din instalatiile de ardere pe combustibili lichizi sau solizi au fost modificate pentru

arderea de gaz natural, pe masura ce s-a realizat extinderea retelei de gazenaturale (ex. in mun.

Radauti).

Din anul 2002, municipiul Falticeni a renuntat la producerea si furnizarea energiei termice si apei calde

in sistem centralizat, incalzirea si prepararea apei calde fiind realizate individual, prin: centrale termice

de cvartal, de bloc sau apartament si sobe pe gaz natural, sobe cu lemn, motorina etc.

Si in localitatile urbane care dispun de retele de termoficare, in ultimii ani s-a manifestat fenomenul de

debransare a populatiei sau a unor agenti economici (sedii administrative, comercianti etc.) de la

sistemul centralizat de incalzire, acestia trecand la incalzirea in sistem individual (in marea lor

majoritate utilizand centrale termice pe gaz natural).




In judetul Suceava exista resurse importante de lemn si deseuri lemnoase, acestea fiind inca doar

partial utilizate in scopuri energetice, in principal in centralele termice ale unitatilor de prelucrare a

lemnului.

In cadrul unui proiect de tip JI (Joint Implementation) vizand implementarea in comun a Protocolului de

la Kyoto, derulat in parteneriat cu Danemarca, a fost finalizata si pusa in functiune in anul 2004 in

municipiul Vatra Dornei, o centrala termica (cea mai mare de acest tip din Romania) care utilizeaza

biomasa (rumegus, alte deseuri lemnoase). Aceasta furnizeaza caldura pentru cca. o treime din

municipiul Vatra Dornei si conduce la o reducere importanta a emisiilor de gaze cu efect de sera,

comparativ cu arderea combustibililor fosili.

In judetul Suceava in prezent nu se utilizeaza energia biogazului produs de statiile de epurare, si nici nu

se recupereaza si valorifica energetic biogazul produs in depozitele de deseuri menajere (APM

Suceava – Raport privind starea mediului, 2005).

0.2.5. Evaluare socio-economica

Acest capitol are doua parti principale, prezentate comparativ: profilul socio-economic al Romaniei si

profilul socio-economic al judetului Suceava.

Datele si informatiile necesare (conform instructiunilor specifice furnizate de MMSC) si indicatorii folositi

pentru realizarea profilurilor provin dintr-o serie de surse:

Profilul socio-economic al Romaniei s-a elaborat pe baza informatiilor obtinute de la Institutul National

de Statistica din Romania (Anuare statistice, Coordonate ale nivelului de trai din Romania etc.), satistici

oficiale realizate de Eurostat, Programul Operational Regional 2007-2013 si alte surse recunoscute.

Profilul socio-economic al judetului Suceava s-a realizat in principal cu informatii de la Institutul National

de Statistica din Romania, Consiliul Judetean Suceava;

Planul National de Dezvoltare intocmit de Agentia de Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Nord-Est,

Departamentul de Statistica al Judetului Suceava si alte surse recunoscute.

Metodologia folosita a constat in culegerea tuturor datelor sigure si disponibile emise de guvern si de

institutiile sale descentralizate, precum statisticile, si prezentarea lor in mod comparativ, prin aplicarea

indicatorilor de acelasi tip, indeosebi pentru zonele urbane vizate spre includere in solicitarea

finantarilor din Fondurile de Coeziune (aglomerari urbane de peste 2.000 p.e.).

Obiective generale:

Statistici la nivel national si judetean pe ultimii 5 ani,

Proiectii pentru deceniile urmatoare

Indicatorii specifici (comparativ cu nivelul national) sunt prezentati pe scurt mai jos:

Parametri demografici: populatie, forta de munca, ocupare, somaj, evolutia castigurilor salariale;

Evolutia economica la nivel de judet: cresterea PIB, investitia straina directa, inflatia, cifra de afaceri,

export si import;

Activitatea economica si principalele ramuri industriale: activitati economice, productie industriala,

comert, industrie, sectorul serviciilor ;

Specificul gospodariilor: venituri medii in mediul urban/rural, surse de venit, structura

veniturilor/cheltuielilor gospodariei, numerul de persoane pe gospodarie.

Indicatori pentru conditiile socio-economice analizati sunt:

- Populatia




- Situatia si prognoza economiei nationale (crestere PIB national si regional,

inflatie, somaj)

- Veniturile si cheltuielile populatiei, ale gospodariilor precum si a gospodariei din

decila cu cele mai scazute venituri

- Profilul socio-economic al judetului Suceava

- Ocupare si venituri

- - Activitatea economica si ramurile industriale principal

0.2.6. EVALUAREA CADRULUI INSTITUTIONAL SI LEGAL

In concordanta cu Articolul 3 din Constitutia Romaniei, teritoriul tarii este organizat in Judete, Orase si

Comune. In prezent exista 42 Judete, 217 Orase (la inceputul anului 2012) din care 103 sunt Municipii

si 2,861 Comune.

In concordanta cu Constitutia Romaniei, Autoritatile Publice trebuie sa aplice legea in vigoare, avand in

plus rolul de a oferi servicii publice respectand astfel rigorile legii. In aceasta privinta exista 2 categorii

principale de Administratie Publica:

Administratia Publica Centrala (Guvernul, Ministerele, Institutia Prefectului, alte corpuri centrale);

Administratia Publica Locala (Consiliul Judetean, Consiliul Local, Primaria, Serviciile Publice Locale).

Consiliul Judetean are rolul de a coordona consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor

judetului.

Consiliul Local este corpul de administratie publica locala la nivel de oras care furnizeaza servicii

administrative comunitatii.

Consiliul Local actioneaza sub autoritatea Administratiei Publice Locale, Legea - Nr. 215 din 23 Aprilie

2001 (prima republicare a avut loc pe data de 20.02.2009 si a fost amendata pe data de 03.07.2008

prin Legea 131/2008; OUG nr. 66/2008; Legea 35/2008 si OUG 20/2008). in conformitatea cu aceasta

lege si cu statuturile aferente, responsabilitatile principale ale Consiliului Local sunt:

Sa aprobe studiile, previziunile, programele referitoare la dezvoltarea socio-economica si la planificarea dezvoltarii urban;

Sa administreze domeniul public si privat al orasului/comunei;

Sa ia toate deciziile referitoare la Autoritatea de Reglementare pentru Utilitati;

Sa ia masurile necesare construirii, mentenantei si modernizarii retelei de drumuri si poduri precum si a infrastructurii comunicationale de interes local;

Sa aprobe documentatiile tehnico-economice in vederea atragerii de investitii de interes local si sa asigure conditiile proprii dezvoltarii acestora;

Sa stabileasca masurile de protectie a mediului. Responsabilitatile administratiilor publice locale in sectorul apei sunt instituite prin Legea Nr. 51/2006

(amendata prin OUG nr. 13/2008) cu privire la serviciile publice locale si prin Legea Nr. 241/2006

(amendata prin OUG 13/2008) referitoare la organizarea si functionarea serviciilor publice de

alimentare cu apa si canalizare.

Ca rezultat al negocierilor Romaniei / UE in stabilirea institutiilor pentru ascensiunea (rapida) si

accesarea Fondurilor de Coeziune, a fost dezvoltata o anumita structura institutionala. Legislatia de mai

sus oglindeste aceste cerinte, ce deriva partial de la regulile si exceptiile curtii ECJ a UE (regulile

interne). Prin urmare, autoritatile locale sunt rugate sa urmeze o cale prestabilita ce permite

dispensarea legilor de achizitie ce se aplica in caz contrar. Autoritatile locale sunt rugate sa stabileasca

un operator regional si o asociatie de dezvoltare intercomunitara care, prin intermediul actionarilor si

drepturilor contractuale, controleaza operatorul regional.In conformitate cu legea, gestiunea serviciilor

de apa si canalizare este organizata la nivel de comune, orase, municipii, judete sau asociatii de

dezvoltare intercomunitare in conformitate cu raportul optim cost/calitate pentru serviciile furnizate.




Fiecare organizatie locala trebuia sa ia in considerare gradul de dezvoltare si conditiile socio-

economice ale zonelor, statutul facilitatilor si echipamentelor existente precum si posibilitatile de

operare, intretinere si dezvoltare.

Administratorii publici locali au autoritate exclusiva asupra crearii, organizarii, coordonarii, monitorizarii

si controlarii serviciilor publice operationale de alimentare cu apa si canalizare, precum si asupra

structurarii, administrarii si utilizarii bunurilor care formeaza infrsatructura de apa si canalizare. Aceste

active apartin domeniului public / privat al unitatilor administrative ale administratiei publice (consilii

locale si judetene).

Administrarea si gestiunea serviciilor de apa si canalizare este realizata direct de catre autoritatea

publica ori delegata unui operator (cel mai des intalnita in cadrul contractului de concesiune).

Autoritatea Nationala de Reglementara a Utilitatilor (ANRSC) este responsabila pentru monitorizarea

procesului de delegare.

Competenta / Autoritatea administratiilor publice locale include urmatoarele indeletniciri:

Sa determine si sa aprobe programele de reabilitare, extindere si modernizare a facilitatilor existente;

Sa isi asume responsabilitatea pentru proiectarea si finalizarea lucrarilor pentru serviciile de apa si canalizare;

Sa aprobe studiile de fezabilitate pentru reabilitarea, extinderea si modernizarea infrastructurii orasului de apa si canalizare;

Sa delege activitatile serviciilor de apa si canalizare, inclusiv sa concesioneze respectiva infrastructura;

sa efectueze activitati de verificare a echitatii proprietatii si / sau a gestionarii in cadrul unui parteneriat in vederea eficientizarii activelor existente sau a capitalului cu scopul de a intreprinde investitii sau lucrari operationale care in alt caz ar fi depasit resursele minicipalitatii;

sa contracteze sau sa garanteze imprumuturile necesare finantarii programelor de investitii pentru intreprinderea unor noi lucrari, a unor activitati de extindere, pentru revizuirea unor posibilitati de dezvoltare, reabilitare, modernizare si re echipare a sistemelor existente de alimentare cu apa si canalizare;

sa emita norme si regulamente cu aplicare locala pentru utilitatile urbane, pe baza cadrului legal elaborat de unitatile centrale de guvernamant;

sa elaboreze aprobari formale cu privire la serviciile tarifare pentru apa si canalizare cerute de catre companiile utilitare, inainte ca aceste cereri sa fie inaintate agentiilor centrale de regularizare;

sa ofere aprobari formale tarifelor cerute de companiile de apa pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare, inainte ca o aplicatie sa fie inaintata agentiilor centrale de reglementare;

sa monitorizeze si sa controleze in mod regulat serviciile de alimentare ale utilitatilor municipale (inclusiv apa si canalizare);

sa asigure continuitatea serviciilor;

sa instituie anumiti indicatori ai performantei pentru serviciile de apa si canalizare;

Drepturile administratiei publice locale in relatie cu furnizorii serviciilor de apa si canalizare sunt: - sa ceara informatii referitoare la nivelul si calitatea serviciilor furnizate; - sa isi exprime opiniile cu privire la ajustarile de pret/tarif propuse de catre operator; - sa sanctioneze operatorul pentru performantele scazute inregistrate prin refuzul

tarifelor ajustate propuse de acesta; - sa recomande autoritatii nationale de regularizare sa retraga licenta de operare; - sa anuleze deciziile prin care s-a aprobat delegarea de servicii.

Responsabilitatile administratiilor publice locale fata de operatori sunt urmatoarele: - sa asigure tratament egal tuturor operatorilor comunitatii; - sa faca publice deciziile referitoare la serviciile de apa si canalizare - sa stabileasca reguli pentru asocierea cu sectorul privat astfel: prin concesionare sau

pe baza echitatii participarii autoritatii publice; in conformitate cu prevederile legale referitoare la activitatile operationale specifice serviciilor de alimentare cu apa si canalizare;

- sa asigure confidentialitatea informatiilor ce fac referire la activitatea operatorilor




Administratiile publice locale pot actiona si ca mediatori in cazul unor conflicte iscate intre operatori si

utilizatorii finali.

Cadrul regulator pentru organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu apa si

canalizare afirma ca autoritatile administratiei publice locale au responsabilitatea de a planifica si

monitoriza lucrarile de investitii necesare asigurarii unei performante sigure a sistemelor, in

concordanta cu parametrii stabiliti. Cu acest scop, sisteme multianuale de planificare a investitiilor se

vor dezvolta. Contractele de delegare a managementului vor prevede sarcinile specifice ale

administratiei publice locale si ale operatorilor in ceea ce priveste finalizarea investitiilor.

Managementul si Implementarea Fondurilor EU

Romania beneficiaza de Cadrul de Sprijin Comunitar (CSF) bazat pe Planul actual de Dezvoltare

Nationala. Cadrul de Sprijin Comunitar CSF este o conventie incheiata intre Comisia Europeana si un

Stat Membru, ce determina directia si volumul sprijinului financiar din cadrul Fondurilor Structurale, in

vederea implementarii initiativelor de dezvoltare. Cadrul de Sprijin Comunitar CSF consta din prioritatile

ce pot fi dus la bun sfarsit, prin intermediul a cel putin unui Program Operational.

Comitetul National pentru coordonarea procesului de elaborare si administrarea a instrumentelor

structurale numit ulterior „Comitetul National de Coordonare” este comitetul responsabil pentru

asigurarea implementarii unei coordonari eficiente a procesului. Acest fapt este realizat la nivel national

pentru procesul de pregatire a cadrului procedural, legislativ si institutional in vederea implementarii

instrumentelor structurale, in concordanta cu angajamentele adoptate de Romania in cadrul negocierilor

prevazute in Capitolul 21 „Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale”.

Programele Operationale (OPs) sunt documente aprobate de CE in care se specifica implementarea

prioritatilor sectoriale (determinate in Planul de Dezvoltare Nationala) ce vor fi finantate prin intermediul

Cadrului de Sprijin Comunitar CSF. Procedurile si aranjamente operationale si de management

specifice apartinand implementarii Ops sunt descrise in Suplimentul Programului elaborat de

Autoritatea de Management.

Hotararea de Guvern Nr. 497/2004 din Aprilie 2004, nominalizeaza responsabilitatile de management,

coordonare, implementare referitoare la Fondurile UE Post Aderare si la documentele strategice.

Construirea cadrului institutional referitor la politica de coeziune si la instrumentele structurale in

Romania a fost initiata prin Hotararea de Guvern Nr. 497/2004 cu privire la stabilirea cadrului

institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, care a stabilit

urmatoarele:

Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de Management, Autoritatilor de Plata si al Organizatiilor Intermediare.

Atributele principale ale Autoritatilor de Management in ceea ce priveste Cadrul de Sprijin Comunitar CSF, Programele Operationale, Fondurile de Coeziune, Autoritatea de Plata pe baza reglementarilor comunitare.

Obligatia, pentru toate Autoritatile de Management, Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare de a stabili unitati de auditare.

Obligatia de a respecta principiul segregarii adecvate a functiilor; flexibilitate suficienta a cadrul institutional, a functiei viitoarei dezvoltari a politicilor de coeziune si a viitoarelor puneri in aplicare a programarilor. Hotararea de Guvern nr. 497/2004, mentionata mai sus, a fost modoficata si inlocuita cu

Hotararea de Guvern nr. 1179/2004.




Tabel 0.4. Cadrul de sprijin comunitar

CADRUL DE SPRIJIN COMUNITAR AUTORITATEA DE MANAGEMENT – MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE

Programul Operational (OP) Autoritatea de Management

Competitivitate Economica Sporita (SOP) Ministerul Finantelor Publice

Infrastructura de Transport (SOP) Ministerul Transporturilor si Infrastructurii

Infrastructura de Mediu (SOP) Ministerul Mediului

Dezvoltarea Resurselor Umane (SOP) Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit (SOP) Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Dezvoltare Regionala (ROP) Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei

Asistenta Tehnica PO Ministerul Finantelor Publice

FONDURI DE COEZIUNE AUTORITATEA DE MANAGEMENT – MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Tipul Proiectului Organism Intermediar

Infrastructura de Transport Ministerul Transportului si Infrastructurii

Infrastructura de Mediu Ministerul Mediului

AUTORITATEA DE PLATA

Ministerul Finantelor Publice

Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) Fondul European Social (FES) Fondul de Coeziune (FC)

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Agentia de Plata si de Interventie pentru Agricultura, Industria Alimentara si Dezvoltarea Rurala

Fondul European de Orientare si Garantie a Agriculturii –sectiunea „Orientare” Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului

Cadrul Legal

Acest capitol sumarizeaza legislatia si reglementarile tehnice relevante pentru elaborarea si

implementarea Master Planului pentru dezvoltarea sistemelor de apa si canalizare. Ofera o imagine de

ansamblu a cadrului legislativ relevant pentru organizarea si implementarea masurilor incluse in Master

Plan.

Acest capitol prezinta Directivele Europene principale si corespondenta acestora in reglementarile

nationale precum si armonizarea statusului legislatiei nationale cu legislatia Europeana referitor la

urmatoarele puncte:

- Legislatia Europeana de Mediu; - Legislatia Europeana in sectorul Apei; - Legislatia Europeana referitoare la fondurile de finantare; - Legislatia nationala de mediu (referitoare in principal la apa si la apa uzata); - Norme specifice.

Dezvoltarea si implementarea Master Planului depinde de cadrul legislativ national si de armonizarea

acestuia cu legislatia europeana.

Domeniul de legislatie cel mai important pentru Master Plan este mediul, cuprinzand principalele

reglementari privind calitatea apei potabile si apa uzata care urmeaza sa fie deversata in cursurile

receptoare naturale.

Un alt camp legislativ de importanta majora in planificarea Master Planului este cel al constructiilor, mai

ales in sectorul infrastructurii de apa si apa uzata, incluzand reglementarile generale de proiectare

pentru cantitatile de apa si pentru partea fizica a infrastructurii. Totusi, acestea vor fi relevante in

etapele de design a proiectelor si vor avea un impact direct redus la nivel de Master Plan.




Criteriile calitatii pentru furnizarea de servizii de catre utilitatea publica de apa si canalizare sunt stabilite

prin reglementarile nationale.

Compania Operatoare Regionala desemnata pentru judetul Suceava este S.C. ACET S.A.

Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013 impune crearea unei Companii Operatoare

Regionale in vederea furnizarii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare catre unitatile

administrativ – teritoriale membre ale ADI, printr-un sistem integrat de management profesional. Mai

mult chiar, prin POS Mediu s-a impus participarea tuturor sau cel putin a catorva membri ai ADI “AJAC

Suceava” la acea structura a COR catre care va fi delegata in mod nemijlocit gestionarea serviciilor.

Acest lucru este o consecinta directa a prevederilor art. 31¹ din Legea nr. 51/2006 si art. 21¹ din Legea

241/2006, care pun in legatura directa posibilitatea atribuirii in mod nemijlocit a Contractului de

Delegare de respectarea urmatoarelor conditii cumulative:

unitatile administrativ-teritoriale membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara, in calitate de

actionari/asociati ai Operatorului Regional, prin intermediul ADI, exercita un control direct si o influenta

dominanta asupra deciziilor strategice si/sau semnificative ale COR in legatura cu serviciul

furnizat/prestat, similar celui pe care il exercita asupra structurilor proprii, in cazul gestiunii directe;

Operatorul Regional, in calitate de delegat, desfasoara exclusiv activitati din sfera furnizarii/prestarii

serviciilor de alimentare cu apa si de canalizare destinate satisfacerii necesitatilor de interes public

general ale utilizatorilor de pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre ale ADI;

capitalul social al Companiei Operatorului Regional, este detinut in totalitate de unitatile administrativ-

teritoriale membre ale Asociatiei; se interzice participarea capitalului privat la capitalul social al COR.

Operatorul Regional a fost inregistrata in Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Suceava, sub

numarul de inregistrare J33/455/1998 si codul unic de inregistrare RO713519.

ACET S.A. a fost fondata in 1998, in urma Deciziei Consiliului Local Nr. 45/11.06.98 emisa de Consiliul

Local Suceava, ca serviciu public de apa, apa uzata si de incalzire. In urma infiintarii, companiei ACET

S.A. i-a fost alocata o concesie de 30 de ani - contract Nr. 20194 of 27.07.98 – pentru furnizarea de

servicii de alimentare cu apa si canalizare in orasul Suceava. In urma Deciziei din 1999 a Consiliului

Local Suceava, contractul de furnizare a serviciilor de incalzire a fost acordat unei alte organizatii.

In Aprilie 2005 ACET S.A., Suceava a devenit Operator Regional (ROC) in cadrul Proiectului de

Asistenta Tehnica SAMTID, extanzandu-si aria de operare in baza unui contract de concesiune in

orasele: Campulung Moldovenesc, Falticeni, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret si Solca. In anul 2010

a fost incorporat si Municipiul Radauti si Salcea.

Pe parcursul perioadei 2008-2010, toate reglementarile legate de cadrul institutional (statutul si actul

constitutiv al ADI, certificatul de inregistrare al COR si contractul de delegare) au fost modificate in mai

multe randuri, cu scopul de a face posibila alinierea la prevederile legislatíei in vigoare si la noile cerinte

ale POS – Mediu. In consecinta, autoritatile locale au reusit sa faca posibila, in prezent, prin

respectivele documente, transpunerea cu exactitate a reglementarilor “in-house” ale procesului de

regionalizare.

In vederea respectarii acestor prevederi, Consiliul Judetean si 8 unitati administrativ – teritoriale

membre ale ADI “AJAC” au consimtit sa participe la constituirea Companiei Operatoare Regionale -

S.C. ACET S.A. si au delegat gestionarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare catre acest

operator, prin adoptarea hotararilor necesare ale consiliilor locale competente.

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) “AJAC Suceava” a fost infiintata in anul 2008, prin

transformarea Asociatiei pentru Alimentare cu Apa, Canalizare si Salubrizare infiintata in cadrul

programului SAMTID.




Constituirea ADI “AJAC Suceava” s-a realizat in urma Deciziei Curtii Suceva Nr.6070/314 /2008 din

data de 07.10.2008 si inregistrata in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor cu Nr. 26/2002/A/I din data de

14.10.2008.

In perioada 2008 – aprilie 2014 Actul Constitutiv ADI nr. 4233/2008 si Statutul Asociatiei nr. 4234/2008

au fost modificate in mai multe randuri, in vederea includerii de noi membrii cat si pentru respectarea

prevederilor H.G. nr. 855/2008.

In prezent, Consiliul Judetean si 46 de unitati teritorial – administrative fac parte din ADI, toate acestea

semnand actul aditional la statut si actul constitutiv, in temeiul prevederilor H.G. nr. 855/2008.

Contractul de Delegare a fost incheiat si semnat la data de 03.04.2014, de catre Presedintele

Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “AJAC Suceava”, pentru si in numele Consiliului Judetean si a

celor 46 unitati administrativ – teritoriale membre, toate devenind entitatea care delega gestionarea

serviciilor (Autoritatea deleganta), pe de o parte, si de S.C. ACET S.A. Suceava, in calitate de delegat /

operator, pe de alta parte.

Prin respectivul contract, ADI “AJAC Suceava” acorda Companiei Operatoare Regionale S.C. ACET

S.A. dreptul exclusiv de a furniza servicii de alimentare cu apa si canalizare in aria de acoperire a

unitatilor administrativ – teritoriale membre ale Asociatiei, concesionandu-i-se in mod exclusiv activele

care fac parte din sistemele de alimentare cu apa si canalizare.

Contractul de delegare a fost atribuit conform prevederilor articolului 31¹ din Legea nr. 51/2006 privind

serviciile comunitare de utilitati publice si conform prevederilor articolului 21¹ din Legea nr. 241/2006

privind serviciile de alimentare cu apa si canalizare, cu modificarile si adaugirile ulterioare.

Lista consiliilor locale care au semnat contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare

cu apa si de canalizare catre SC ACET SA Suceava, prin intermediul Asociatiei Judetene pentru Apa si

canalizare (ADI) este prezentata in tabelul de mai jos:




Tabel 0.5. Localitati membre ADI semnatare ale Contractului de Delegare

Nr. Crt. Consiliul Judetean / Municipalitate / Oras / Comuna In baza hotararii

1 Municipiul Suceava HCL33 /25.02.2010

2 Municipiul Campulung Moldovenesc HCL2130.03.2010

3 Municipiul Falticeni HCL13/25.02.2010

4 Municipiul Vatra Dornei HCL13/11.03.2010

5 Orasul Gura Humorului HCL24/26.02.2010

6 Orasul Siret HCL09/25.02.2010

7 Orasul Solca HCL04/26.02.2010

8 Orasul Dolhasca HCL04/03.03.2010

9 Orasul Frasin HCL25/24.02.2010

10 Orasul Liteni HCL03/25.02.2010

11 Orasul Salcea HCL07/15.03.2010

12 Orasul Vicovul de Sus HCL09/26.02.2010

13 Comuna Baia HCL18/27.02.2010

14 Comuna Berchisesti HCL07/24.02.2010

15 Comuna Bunesti HCL13/25.02.2010

16 Comuna Cacica HCL09/26.02.2010

17 Comuna Cornu Luncii HCL02/27.02.2010

18 Comuna Dragoiesti HCL08/26.02.2010

19 Comuna Ipotesti HCL12/26.02.2010

20 Comuna Marginea HCL08/26.02.2010

21 Comuna Manastirea Humorului HCL03/25.02.2010

22 Comuna Moara HCL08/23.02.2010

23 Comuna Mitocu Dragomirnei HCL15/23.03.2010

24 Comuna Paltinoasa HCL06/24.02.2010

25 Comuna Partestii de Jos HCL02/26.02.2010

26 Comuna Putna HCL10/26.02.2010

27 Comuna Preutesti HCL11/24.02.2010

28 Comuna Sucevita HCL10/24.02.2010

29 Comuna Scheia HCL13/26.02.2010

30 Comuna Vama HCL13/26.02.2010

31 Municipiul Radauti HCL19/25.02.2010

32 Orasul Brosteni HCL07/26.02.2010

33 Consiliul Judetean Suceava HCL34/26.02.2010

34 Comuna Boroaia HCL43 si 18/17.12.2013 si 30.05.2013

35 Comuna Botosana HCL48 si 18/20.12.2013 si 29.05.2013

36 Comuna Fantana Mare HCL41 si 18/17.12.2013 si 30.05.2013

37 Comuna Siminicea HCL33 si 14/13.12.2013 si 30.05.2013

38 Orasul Cajvana HCL43/13.12.2013

39 Orasul Milisauti HCL66/12.12.2013

40 Comuna Bilca HCL53/17.12.2013

41 Comuna Burla HCL43/13.12.2013

42 Comuna Calafindesti HCL85/18.12.2013

43 Comuna Forasti HCL52/20.12.2013

44 Comuna Fratautii Vechi HCL49/20.12.2013

45 Comuna Galanesti HCL46/17.12.2013

46 Comuna Risca HCL36/12.12.2013

47 Comuna Volovat HCL102/04.12.2013

Deficiente cheie

Deficientele cheie in ratele de tarifare stabilite sunt dupa cum urmeaza:

- Ajustarea tarifelor este un proces complex si este in mai mare masura o decizie politica decat una de practica economica, datorita faptului ca tariful trebuie sa fie avizat de ANRSC si aprobat de consiliile locale;




- Cadrul institutional si cel organizatoric de la ora actuala sustin performanta financiara si supun la presiuni structura tarifelor;

- Ajustarile tarifelor pentru apa si pentru canalizare ii vor permite operatorului sa implementeze investitii substantiale, care ar elimina poluarea si ar spori performanta financiara

Tariful pentru canalizare este in general, in medie cu 60% mai mic decat cel pentru apa potabila ceea ce conduce la investitii mai mici in reteaua de canalizare existenta ceea ce este evident peste tot in tara.

Recomandari

Din aceasta analiza generala a tarifelor reiese limpede importanta politicilor de tarifare la nivelul operatorului regional pe baza practicii economice judicioase. Utilizand cele mai bune practici din tarile europene si luand in considerare faptul ca a existat programul ISPA si mai exista un program de investitii in derulare pe Fondurile de Coeziune, in zona deservita de operatorul regional, putem face cateva recomandari pentru imbunatatirea politicilor de tarifare la nivelul operatorului regional pentru urmatoarele programe de investitii:

Sprijin politic puternic din partea tuturor actionarilor implicati la nivel judetean;

Instituirea unui sistem foarte eficient pentru ajustarea tarifelor (ajustarea este si o majorare, dar numai cu rata inflatiei), pentru a-i permite operatorului regional sa-si acopere intr-o perioada scurta de timp pierderile provenite din fluctuatia periodica;

Aplicarea la timp a cresterilor tarifare incluse in Contractul de Finantare cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, pentru asigurarea surselor de cofinantare in cadrul Programului Fonduri de Coeziune;

Instituirea unui program/sistem financiar viabil, corelat cu mecanismul de ajustare a tarifelor, pentru acoperirea costurilor de operare si de intretinere si indeplinirea atat a standardelor de mediu, cat si a obiectivelor strategice ale operatorului regional;

Asigurarea suficienta de fonduri pentru operarea si intretinerea sistemelor pentru a indeplini standardele de mediu.

Asigurarea suficienta de fonduri pentru viitoarele reabilitari si modernizari ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

In sumar:

1) Tarifele au crescut in mod real in ultimii 5 ani, in zona deserita de operatorul regional.

2) Tarifele pentru apa si cele pentru canalizare sunt unificate, ele fiind majorate an de an, in conformitate cu Planul de tarife din cadrul Contractului de Finantare cu Ministerul Mediului.

3) Nivelul actual al tarifelor pentru serviciile de apa din judetul Suceava nu lasa suficient loc pentru dezvoltare, astfel incat sa acopere investitia necesara pentru conformarea integrala cu Directivele Europene. Astfel, pentru implementarea Fazei a II-a de investitii pe Fondurile de Coeziune 2014 - 2020 vor fi necesare cresteri suplimentare de tarife, dar dupa anul 2015, an in care se atinge limita maxima de suportabilitate.

0.2.7. RESURSELE DE APA

Generalitati

Resursele de apa disponibile in judetul Suceava se compun din ape de suprafata si ape subterane. Resursele de apa subterana sunt distribuite uniform in judet si reprezinta aproximativ 70% din volumul total de apa captata. Reţeaua hidrografică codificată a judeţului Suceava însumează 3.092 km şi aparţine bazinului

hidrografic Siret.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE).

Toate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava fac parte din bazinul hidrografic al râului Siret. Cantităţile




cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. In tabelul de mai jos este prezentata o sinteza a cantitatilor totale de apa disponibile ( din surse de

suprafata si subterane) care pot fi utilizate la nivelul judetului Suceava.

Tabel 0.6. Resursele de apă potenţiale în jud. Suceava la nivelul anului 2012 ( conform datelor furnizate de S.G.A. Suceava)

Sursa de apă Râuri interioare Subteran Total resurse de apă

Resurse teoretice (mii m3) 1.920.000 180.000 2.100.000

Conform datelor furnizate de SGA Suceava, cerinţele de apă potenţiale pentru anul 2012, din judeţul Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos, iar cantităţile de apă prelevate, pe surse şi utilizări, sunt prezentate în tabelul 2-117.

Tabel 0.7. Cerinţă de apă pe surse şi utilizări, pentru anul 2012 în jud. Suceava

Din surse de suprafaţă ( mii mc )

Din subteran ( mii mc )

20562 26826

Populaţie 9150 Populaţie 24504

Industrie 994 Industrie 2218

Agricultură 10418 Agricultură 104

Tabel 0.8. Prelevarea de apă pe surse şi utilizări, pentru anul 2012 în jud. Suceava

Categorie utilizator Din surse de suprafaţă Din subteran

Mii m3

Indice exploatare (%) Mii m3

Indice exploatare(%)

14221 69,16 24049 89,65

Populaţie 7154 78,19 23503 95,92

Industrie 527 53,02 510 22,97

Agricultură 6540 62,77 36 34,59

Resursele de apa teoretice sunt date de cantitatea de apa disponibila in regim natural, adica fara lucrarile hidrotehnice, in timp ce resursele tehnic utilizabile includ, pe langa regularizarile de debit si lacurile de acumulare si alte lucrari hidrotehnice.

In judetul Suceava, din totalul surselor de apa disponibile, apa de suprafata reprezinta 30 %, iar cea subterana numai 70%.

Resursele de apa bruta identificate pot fi considerate strategice, dat fiind ca aprovizioneaza 80 % din populatia judetului si toate sunt/vor fi gestionate de SC ACET SA, operatorul regional care asigura alimentarea cu apa potabila si colectarea si epurarea apelor uzate din judet. SC ACET SA nu detine insa in proprietate aceste resurse, el avînd responsabilitatea managementului zonelor de captare.

Pentru cele sapte aglomerari cu peste 10.000 de locuitori exhivalenti s-au identificat 85 de surse sau puncte de alimentare cu apa. Delimitarea zonelor de captare s-a facut tinand cont de prevederile legislative si studiile complexe realizate amonte de zona de captare in bazinele hidrografice, din punctul de vedere al topografiei si hidrogeologiei. Acestea sunt descrise in subcapitolul 2.10. In mare parte, apa isi are izvoarele in regiuni populate.

Alimentarile cu apa pot fi caracterizate dupa cum urmeaza:

Asigurarea apei pentru potabilizare dintr-o singura sursa sau mai multe surse combinate;

Asigurarea apei pentru potabilizare se face din ape de suprafata, puturi de adancime si din izvoare ;

Distributie directa a apei fara dezinfectare.

Aceste multiple variatii se datoreaza geologiei zonei, marcata de rocile metamorfice ale lantului carpatic si de inceputul platoului sedimentar al podisurilor si cîmpiilor din partea sudica a judetului.




Elaborarea propunerilor pentru alimentare cu apa a comunitatilor care nu au sisteme de apa

Tipul sursei de apa de exploatat este corelat foarte indeaproape cu geologia locala. Astfel, se poate intocmi o estimare de costuri pentru dezvoltarea infrastructurii.

In general, zonele joase pot fi alimentate din puturi, cu o adancime tipica de 10-15 m, calitatea apelor fiind influentata mai mult sau mai putin de aportul din rîuri, funcție de depărtarea sau apropierea acestora de fronturile de captare. Apa este de regula de calitate buna dar necesita a fi clorinată.

Acolo unde se foloseste apa de suprafata, dintr-un lac sau dintr-o apa curgatoare, se impune un proces clasic de tratare, alcatuit din decantare si filtrare, urmate de clorinare. Aceste unitati de procesare suplimentare maresc costurile, deci ori de cate ori se poate, se va prefera solutia unui put de adancime.

Monitorizarea resurselor de apa La ora actuala exista trei tipuri de monitorizare:

Monitorizarea calitatii apei brute folosite pentru productia de apa potabila, desfasurata de SC

ACET SA.

Monitorizarea nivelului si calitatii apei de suprafata si apei subterane, pentru evaluarea starii

resursei in conformitate cu Directiva Europeana 2000/60/EC. Aceasta se face de catre

Autoritatea Bazinala a Apelor Siret.

Monitorizarea evacuarilor de apa uzata in vederea aplicarii principiului „poluatorul plateste“.

Aceasta este desfasurata Autoritatea Bazinala a Apelor Siret.

Administratia Națională ”Apele Romane” realizează o monitorizare integrata a resurselor de apa. Aceasta cuprinde analiza punctelor reprezentative ale unei sectiuni de rau sau acvifer; unele resurse de apa bruta folosite pentru productia de apa potabila si majoritatea punctelor de evacuare a efluentului de orice fel: menajer, industrial sau agricol. De asemenea, cuprinde si analiza de nivel si cantitativa a apei, in vederea prevenirii inundatiilor.

Exista o retea functionala de statii hidrologice. In plus, se fac prelevari cu frecventa variabila, in general lunar, din resursele principale folosite pentru productia de apa potabila.

Monitorizarea integrata desfasurata de Apele Romane se face prin 13 tipuri de supraveghere (sursa: SGA Suceava):

Sectiuni de supraveghere S Monitoring operational O Monitoring de referinta R Zone vulnerabile V Ihtiofauna iH Habitaturi si specii HS Conventii internationale Ci Sectiuni hidromorfologice Hm Sectiuni cu modificarea hidromorfologiei CAPM Viata piscicola F Potabilizare D Cea mai buna sectiune disponibila BAS Reteaua de sectiuni Cianet

Laboratorul central al SC ACET SA din Suceava este autorizat de Ministerul Sanatatii pentru a face analize pentru apa potabila, iar re-autorizarea este reinnoita la fiecare 2 ani. Laboratorul este controlat anual de Directia Judeteana de Sanatate Publica. Frecventa analizelor pentru apa bruta este stabilita prin HG 100/2002, modificata prin HG 662/2005 si HG 567/2006, si ea depinde de productia de apa si de populatia deservita. Se incepe cu doua analize fizico-chimice si bacteriologice pe an pentru izvoarele mici, putandu-se ajunge la 6 analize pe zi pentru parametrii sensibili ai apelor de suprafata importante, cum sunt cele care alimenteaza municipiile.

Frecventa prelevarilor de probe realizata de Apele Romane in zonele de captare este de 12 ori pe an. Frecventa poate fi marita in situatii de necesitate: poluare, dezvoltarea algelor, eutrofizare etc.




Apele Romane au sarcina stabilita prin lege de a monitoriza evacuarile de ape uzate epurate in

cursurile codificate. Deoarece resursele pentru productia de apa potabila sunt concentrate in

apropierea cursurilor de apă și că unele captări sunt influentate de calitatea apei rărilor este foarte

important ca planurile de management integrat a zonelor de captare să fie implementate astfel încat

prelevările de probe să demonstreze durabilitatea resurselor de apă. Frecventa prelevarii este adaptata

la debit si gradul de incarcare organica a efluentului, fiind de circa 12 pe an pentru deversarile

principale si majorata in caz de anomalii.

In urma studierii resurselor care deservesc cele 7 aglomerări unde alimentarea cu apa este gestionata

de SC ACET SA, s-au identificat cateva cerinte de nivel general si care sunt comune tuturor resurselor

de apa.

Inregistrarea datelor este esentiala pentru buna cunoastere a calității apelor din zona de captare:

Prima problema este calitatea apei. Laboratorul central al SC ACET SA din Suceava este operational si autorizat pentru 23 de parametri. Prevederile legale privind monitorizarea apei brute trebuie sa fie respectate.

Modul in care se realizeaza monitorizarea de control pentru apa bruta si tratata.

A doua problema, nu mai putin importanta, este delimitarea perimetrelor de protectie sanitara.

Trebuie retinut ca HG 930/2005 stipuleaza ca, in calculul parametrilor hidrogeologici ai stratului purtator de apa, se foloseste timpul de tranzitie subterana al unei particule active hidrodinamic.

Trebuie delimitate trei zone: Zona cu regim sever de protectie: timpul de tranzitie subterana este de minimum 20 de zile

pentru orice particula, posibil contaminata, care ar putea trece inauntrul bazinului. In cazul in care nu exista date disponibile, limita va fi de minimum 50 m in amonte si 20 m in aval de captare, si 20 m in lateral (pe directia de curgere, in cazul puturilor). In ce priveste captarea de izvor, limita va fi de minimum 50 m in amonte si 20 m de ambele parti ale captarii.

Zona de restrictie: timpul de tranzitie este de 50 de zile. Zona hidrogeologica (izvoare, drenuri, panze freatice): Se refera la bazinul captarii si a fost

trasata de consultantul pentru asistenta tehnica in cazul tuturor resurselor de apa ale celor opt orase, ca baza de lucru. Pentru cursurile de apa de suprafata, zona cu regim sever de protectie este de 100 m in amonte de priza si 25 m in aval, si cate 25 m lateral.

Pentru alimentarile cu apa din subteran au fost realizate, in conformitate cu prevederile legislatiei specifice, studii hidrogeologice pentru delimitarea celor trei zone, urmand ca ele sa fie materializate. In cazul de fata s-a realizat un studiu de birou pentru stabilirea limitelor bazinului de alimentare cu apa, in fiecare punct de prelevare a apei brute

In prezent nu sunt materializate pe teren perimetrele de protectie hidrogeologica pe teritoriul judetului Suceava. Implicarea autoritatilor locale si a deconcentratelor in definirea si implementarea lor este fundamentala. Este esential ca acestea sa fie realiste, intelese de toate partile cointeresate si sa nu faca obiectul unor conflicte de interese.

Apa de Suprafata

Râul Suceava – izvorăşte din munţii Obcinele Bucovinei (judeţul Suceava) şi se varsă în râul Siret în apropierea localităţii Liteni (judeţul Suceava), având o lungime de 173 km. Bazinul hidrografic al râului Suceava are o suprafaţă (pe teritoriul României) de 2.298 km

2 şi cuprinde un numar de 72 cursuri de

apă codificate.

Principalii afluenţi ai râului Suceava sunt: Putna, Pozen, Suceviţa, Şomuz, Solca, Horait, Soloneţ, Hătnuţa, Dragomirna.

Râul Moldova – Râul Moldova are o lungime de 213 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 4.299 km

2 cu o altitudine medie de 674 m. Izvorăşte din extremitatea nordică a Obcinii Lucina – Mestăcaniş

de la o altitudine de 1116 m. şi se varsă în r. Siret aval de municipiul Roman (judeţul Neamţ), având o lungime de 213 km şi o suprafaţă de 4299 km

2




Bazinul hidrografic al râului Moldova cuprinde un număr de 116 cursuri de apă codificate. Principalii afluenţi ai râului Moldova sunt: Sadova, Moldoviţa, Suha, Humor, Suha Mică, Suha Mare, Râşca, Neamţ, Nemţişor, Topliţa.

Râul Bistriţa – izvorăşte din Munţii Rodnei (judeţul. Suceava) şi se varsă în raul Siret aval de municipiul Bacău. Raul Bistrita este cel mai mare afluent al raului. Siret, are o lungime de 283 km şi culege apele unei reţele hidrografice codificate având un nr. de 193 cursuri de apă.

Bazinul hidrografic al râului Bistriţa are o suprafaţă de 7.039 km2..

Principalii afluenţi ai râului Bistriţa sunt: Dorna, Neagra, Borca, Sabasa, Bistricioara, Putna, Bicaz, Dămuc, Tarcău, Cracău, Români,Trebeş.

Figura Nr. 0-5 – Corpurile de apa de suprafata




Figura Nr. 0-6 – Aglomerari umane in B.H. Siret

Apa subterana

Caracterizarea apelor subterane




Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane

Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza

următoarelor criterii:

geologic;

hidrodinamic;

starea corpului de apă:

calitativă

cantitativă.

Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m

3/zi.

În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.

Criteriul geologic, intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin caracteristicile petrografice, structurale sau capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa. Au fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros, fisural şi fisural-carstic.

Criteriul hidrodinamic acţionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului.

Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituit obiectivul central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană.

Cele mai multe corpuri de apă subterană şi anume 3 (ROSI02, ROSI03 şi ROSI05) au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale râului Siret şi afluenţilor acestuia, fiind dezvoltate în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţa terenului, ele prezintă nivel liber.

Două corpuri de ape subterane şi anume ROSI01 (Cârlibaba) şi ROSI04 (Munţii Hăghimaş) se dezvoltă în zone montane şi sunt de tipul fisural şi fisural-carstic, fiind dezvoltate în roci dure, predominant calcaroase.

Alt corp şi anume ROSI06 (Suceava) deşi este sub presiune, fiind cantonat în depozite sarmaţiene, are o importanţă economică mai redusă. Acest corp de apă subterană este transfrontalier.

Este de subliniat faptul că un corp, şi anume ROSI05 (Câmpia Siretului inferior), dezvoltat atât în bazinul hidrografic Siret cât şi în cel al Buzăului, a fost atribuit pentru administrare ABA Siret, datorită dezvoltării sale predominante în bazinul Siretului.

Caracterizarea corpului de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în spaţiul hidrografic Siret,județul Suceava, este prezentată în continuare.

0.2.8. POLUAREA APEI

Sursele de poluare industriale includ:

- Instalatiile care intra sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii –

96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Poluantilor Emisi

(EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa;

- Unitatile care evacueaza substante periculoase si/sau substante prioritare peste limitele

legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste

Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul

acvatic al Comunitatii);

- Alte unitati care evacueaza in resursele de apa si care nu se conformeaza legislatiei in

vigoare privind factorul de mediu apa;

In timp ce industriile mari au in general o licenta pentru evacuarea apelor uzate industriale in sistemele

municipale de canalizare inclusiv planuri de conformare in conformitate cu prevenirea si controlul




integrat al poluarii (IPPC) Directiva (96/61/EC), mecanismele actuale de control a efluentilor industriali

sunt inadecvate.

Sursele de poluare din agricultura includ:

- Fermele zootehnice sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii –

96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitatile care sunt inventariate in Registrul Poluantilor Emisi

(EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apa;

- Fermele care evacueaza substante periculoase (lista I si II) si/sau substante prioritare peste

limitele legislatiei in vigoare (in conformitate cu cerintele Directivei 2006/11/EC care inlocuieste

Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzata de substantele periculoase evacuate in mediul

acvatic al Comunitatii);

- Alte unitati agricole cu evacuare punctiforma si care nu se conformeaza legislatiei in vigoare

privind factorul de mediu apa;

- Ferme zootehnice care nu au sisteme adecvate de colectare si depozitare a dejectiilor produse

- Ferme agricole care folosesc pesticide si fertilizanti.

Zonele indicate de Administratia Nationala „Apele Romane” ca vulnerabile la poluarea cu nitrati

in judetul Suceava sunt urmatoarele: Balcauti, Bilca, Casvana, Dornesti, Frasin, Fratautii Vechi,

Galanesti, Granicesti, Gura Humorului, Horodnic de Sus, Horodnic de Jos, Paltinoasa, Radauti,

Satu Mare, Straja, Todiresti, Vama, Vicovu de Sus si Vicovu de Jos.

Apele uzate industriale deversate în sistemul public de canalizare pot constitui o sursă importantă de încărcări organice si anorganice pentru statiile de epurare. Efectele acestor încărcări, dacă nu sunt manageriate corespunzător, de către operatorul regional, pot avea un impact negativ semnificativ asupra retelelor de canalizare și a stațiilor de epurare putând duce la:

- degradări ale sistemului de canalizare, precum coroziunea provocată de acizi sau baze,

etc; - colmatări sau efecte negative asupra capacitătii hidraulice de transport a rețelelor de

canalizare, din cauza depunerilor; - formarea de diferite tipuri de gaze, inclusiv a amestecurilor explozive în contact cu aerul, in

reteaua de canalizare; - afectarea gravă a biomasei din treapta biologica datorita calitatii neconforme a apelor

uzate.

Cunoașterea calitatii deversărilor de ape uzate industriale este foarte importanta pentru a proteja procesele din statiile de epurare și pentru a tine sub control aspectele enumerate anterior.

Obiectivul general este de a îmbunătăţi infrastructura de mediu in judetul Suceava , astfel încât standardele/normativele naționale și UE să fie respectate.

Evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare, este permisa numai daca sunt respectate prevederile legislatiei si normativelor in vigoare, avand astfel sigurata ca:

- nu se degradeaza constructiile si instalatiile retelelor de canalizare si ale statiilor de epurare;

- nu se diminueaza capacitatea de transport a canalelor prin depuneri sau obturari; - nu se aduc prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare; - nu se perturba procesele de epurare din statiile de epurare sau nu se diminueaza

capacitatea acestora, nu se creeaza pericol de explozie; - nu se afecteaza calitatea apelor uzate si meteorice din sistemul public de

canalizare.

Calitatea, cantitatea şi caracteristicile apelor uzate industriale diferă de la o industrie la alta şi determină încărcări şi condiţii diferite procesului de epurare care pot dăuna procesului proiectat. Pentru a diminua efectele negative pe care epurarea apei uzate industriale le-ar putea avea asupra rețelelor de canalizare și proceselor de epurare, au fost dezvoltate reglementări şi standarde naţionale şi europene,




prin care se stabilesc clar parghiile de care dispune operatorul regional pentru a manageria acest domeniu.

Implementarea unui management corespunzator pentru acest tip de ape uzate are efecte benefice atât în ceea ce privește calitatea conformă a namolului generat de stațiile de epurare cît și în ceea ce privește respectarea legislației specifice privind calitatea efluentului evacuat în apele de suprafață.

Obiective

Obiectivele propuse sunt reprezentate de eforturile deja demarate, de către SC ACET S.A. Suceava, în scopul de a monitoriza şi controla evacuările industriale a apelor uzate în reţeaua de canalizare și/sau direct în stația de epurare, care se va extinde în viitor, de la cele 7 aglomerări (Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Fălticeni, Salcea, Rădăuți) și la alte aglomerări din judetul Suceava.

Pentru a asigura o bază de date viabilă care sa fie utilizata pentru a evalua impactul acestora asupra funcționarii corespunzătoare a noilor stații de epurare din cele 5 aglomerări, care urmează a fi puse în funcțiune la sfărșitul anului 2015, trebuie cunoscuta si determinată compoziţia descarcarilor de ape industriale uzate în reţeaua de canalizare şi/sau direct în staţia de epurare.

Colectarea datelor privind agenții economici care evacuează ape uzate industriale în retelele de canalizare și/sau direct în stațiile de epurare, trebuie făcută pornind de la definiția apelor uzate industriale din NTPA-002 și anume: ”Ape uzate industriale – orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfășoară activități industriale și/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere și apele pluviale”

Pentru realizarea unei baze de date corespunzătoare, buna practică la nivel European arată că este necesara implementarea unei metodologii de colectare a datelor, care prevede parcurgerea a 3 etape și anume:

- Etapa 1 Colectarea datelor; - Etapa 2 Evaluarea datelor; - Etapa 3 Realizarea de recomandări privind gestionarea, monitorizarea şi

operarea.

Etapa 1 – Colectarea datelor

Datele privind agentii economici trebuie analizate pentru a decide care dintre activităţi ar putea genera descărcări de substanţe sau deşeuri care:

- ar putea avea o contribuție activă la deteriorarea rețelelor de canalizare/stației de epurare sau ar îngreuna fluxul normal ( ex.acizi, alcali, sulfați, grăsimi, uleiuri, pesticide, ioni de metale grele,etc.);

- ar ingreuna funcționarea normală a sistemului de canalizare sau ar forma amestecuri explozive, in contact cu aerul;sau

- ar putea produce deficiente in funcționarea stației de epurare sau ar putea pune in pericol personalul de operare.

Etapa 2 – Evaluarea datelor Evaluarea datelor constă în parcurgerea următoarelor etape:

- verificarea și evaluarea datelor relevante în ceea ce privește influența calității efluentului ținând cont de prevederile NTPA 001/2002;

- evaluarea descărcărilor de ape uzate industriale, luând în calcul efectele negative potențiale asupra rețelei de canalizare, a stației de epurare, precum și a corpurilor de apă receptoare.O atenție deosebită trebuie acordată companiilor IPPC.

- analiza, evaluarea și verificarea din punct de vedere tehnic și funcțional al instalațiilor industriale care au stații de pre-epurare.Trebuie evidențiate orice deficiențe constatate care generează neconformități cu prevederile NTPA-002/2002.

Etapa 3 – Efectuarea de recomandări privind gestionarea, monitorizarea şi funcţionarea - pe baza constatărilor din etapele 1 şi 2, în etapa 3 vor fi dezvoltate planuri de acţiuni pentru

reducerea şi controlul evacuărilor de ape uzate industriale; - vor fi dezvoltate planuri de acţiune pe termen mediu, pe care operatorul regional să le

implementeze;




- trebuie pregătit un inventar complet al tuturor deversărilor de ape uzate industriale făcute de agentii economici în reteaua orăsenească de canalizare pentru fiecare aglomerare. Acest inventar trebuie să fie ținut separat pe fiecare aglomerare.

Scopul inventarierii tuturor agenților economici care descarcă ape uzate industriale în reteaua de canalizare/ statia de epurare este de a decide daca:

- deversările sunt nocive pentru personalul care se ocupă de reteaua de canalizare si statia de epurare;

- ele pot provoca daune cum ar fi coroziunea sistemului de canalizare; - provoacă sedimente in canalizare; - au un efect negativ asupra capacitătii hidraulice a canalelor sau chiar pot provoca colmatări; - există posibilitatea să se formeze amestecuri explozive în contact cu aerul; - au un impact negativ asupra proceselor de epurare a apelor uzate in statiile de epurare in care

ajung.

Investigarea tuturor evacuarilor de ape uzate industriale ne ajută să avem o vedere de ansamblu asupra tipurilor de activităti economice și să realizăm un inventar complet pe fiecare aglomerare.

Pentru acest inventar, toate companiile care evacuează ape uzate industriale în rețelele de canalizare trebuie înregistrate, pentru a se stabili dacă deversările ar putea fi nocive pentru personalul care lucrează la sistemul de canalizare si la statia de epurare.

Apele uzate industriale care se evacueaza în reţelele de canalizare ale localitãţilor şi/sau direct în staţiile de epurare nu trebuie sa conţinã:

1. materii în suspensie, în cantitãţi şi dimensiuni care pot constitui un factor activ de erodare a rețelelor, care pot provoca depuneri sau care pot stanjeni curgerea normalã, cum sunt:

a) materiale care, la vitezele realizate în colectoarele de canalizare corespunzãtoare debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri;

b) diferitele substanţe care se pot solidifica şi astfel pot obtura secţiunea canalelor; c) corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin gratarul cu spaţiu liber de 20

mm între bare, iar în cazul fibrelor şi firelor textile ori al materialelor similare - pene, fire de par de animale - care nu trec prin sita cu latura fantei de 2 mm;

d) suspensiile dure şi abrazive ca pulberile metalice şi granulele de roci, precum şi altele asemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea rețelelor;

e) pacura, uleiul, grasimile sau alte materiale care prin forma, cantitate sau aderenta pot conduce la crearea de zone de acumulari de depuneri pe pereţii canalului colector;

f) substantele care, singure sau în amestec cu alte substanţe conţinute în apa din reţelele de canalizare, coaguleaza, existând riscul depunerii lor pe pereţii canalelor, sau conduc la apariţia de substanţe agresive noi;

2. substanţe cu agresivitate chimica asupra materialelor din care sunt realizate reţelele de canalizare, echipamentele şi conductele din staţiile de epurare a apelor uzate;

3. substanţe de orice natura, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidala sau de suspensie, pot stanjeni exploatarea normalã a rețelelor şi statiilor de epurare a apelor uzate sau care împreunã cu aerul pot forma amestecuri explozive, cum sunt: benzina, benzenul, eterii, cloroformul, acetilena, sulfura de carbon, solventi, dicloretilena şi alte hidrocarburi clorurate, apa sau namolul din generatoarele de acetilena;

4. substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a statiei de epurare;

5. substanţe cu grad ridicat de periculozitate, cum sunt: - metale grele şi compusii lor; - compusii organici halogenati; - compusii organici cu fosfor sau cu staniu; - agenţii de protecţie a plantelor, pesticidele - fungicide, erbicide, insecticide, algicide - şi

substantele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pieilor sau a materialelor textile;




- substante chimice toxice, carcinogene, mutagene sau teratogene, ca: acrilonitril, hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzpiren, benzantracen şi altele asemenea;

- substantele radioactive, inclusiv reziduurile;

6. subtante care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri ce contribuie la poluarea mediului;

7. substanţe colorante ale cãror cantitate şi natura, chiar în condiţiile diluarii realizate în reţeaua de canalizare şi în statia de epurare, determina prin descãrcarea lor o data cu apele uzate modificarea culorii apei receptorului natural; 1.1.Activitati generale ale S.C. ACET S.A. privind deversarea apelor uzate în industrie Activităţile generale şi măsurile specifice întreprinse de S.C.ACET S.A. sunt următoarele:

- Eliberarea acordurilor de racordare şi semnarea contractelor abonament pentru serviciile

de alimentare cu apă şi preluare a apelor uzate în reţeaua de canalizare, conform NTPA

002/2002

- Verificarea respectării prevederilor contractuale cu privire la condiţiile cantitative şi

calitative, prin monitorizarea deversării apelor uzate industriale în reţelele de canalizare

- Notificarea şi apoi aplicarea penalităţilor pentru depăşirea limitelor impuse concentraţiei

poluanţilor deversaţi în canalizare, conform contractului;

- Notificarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Sistemului de Gospodarirea Apelor şi a

Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) pentru controlul respectării legislaţiei de mediu, în cazul

în care agenţii industriali nu isi respectă obligaţiile contractuale.

1.2.Activităţile specifice întreprinse de S.C ACET S.A sunt următoarele: - Numirea unui expert pentru ape uzate industriale, cu următoarele atribuţii:

- Verificarea şi aprobarea documentelor depuse de agenţii economici în vederea obţinerii acordurilor de racordare şi stabilirea condiţiilor calitative şi cantitative de deversare pentru fiecare agent industrial

- Verificarea şi aprobarea facilităţilor / tehnologiilor implementate de agenţii industriali pentru pre-epurarea apelor uzare

- Monitorizarea continuă a respectării condiţiilor impuse în acordul de racord, înainte de lucrările de racordare la reţelele publice de canalizare

- Amendarea contractelor existente, dacă este cazul - Actualizarea anuală a inventarului deversărilor industriale - Asumarea calităţii de persoană de contact pentru agenţii industriali pentru servicii de consultanţă cu

privire la toate aspectele legate de apele uzate industriale, precum măsurile pentru reducerea cantităţii de ape uzate

- Asumarea calităţii de persoană de contact pentru clienţii industriali pentru informaţii privind situaţiile de urgenţă sau probleme operaţionale legate de deversarea apelor uzate industriale

- Asumarea calităţii de persoană de contact pentru personalul operator al staţiei municipale de epurare a apelor uzate în cazul unor situaţii speciale sau al problemelor funcţionale ale staţiei de epurare datorate unor deversări excesive de ape uzate

- Asumarea calității de persoană de contact cu Agenţia pentru Protecţia Mediului, Sistemul de Gospodarirea Apelor.

- Îmbunătăţirea managementului şi coordonarea monitorizării activităţilor pentru controlul deversărilor

industriale.

- Revizuirea anuală şi întocmirea metodologiei pentru monitorizarea deversării apelor uzate

industriale din punct de vedere al punctelor de eşantionare, al parametrilor ce trebuie

determinaţi, al frecvenţei de eşantionare. Frecvenţa de monitorizare trebuie să fie de patru

ori pe an pentru agenţii industriali mari şi o dată pe an pentru agenţii industriali mici şi

mijlocii. După caz, frecvenţa de monitorizare poate fi crescută. Notificările emise în atenţia

companiilor neconforme trebuie să specifice intervalul de timp în care trebuie implementate

măsurile de corecţie (timpul acordat pentru remediere trebuie să ţină cont de problema

existentă);




- Actualizarea contractelor de service cu agenţii economici din sectorul industrial, inclusiv a

cerinţelor specifice obligatorii impuse prin normativul NTPA 002/2002 şi a prevederilor

suplimentare privind eventuala implementare a conceptului de „auto-monitorizare”, prin

laboratoare acreditate.

- În contractele încheiate între S.C ACET S.A şi agenţii industriali racordaţi la reţeaua

municipală de canalizare, o atenţie deosebită trebuie acordată următoarelor aspecte:

- Respectării cerinţele prevăzute în NTPA 002/2002

- Principiul de auto-monitorizare. Agenţii economici vor trebui să-și monitorizeze

deversarea propriilor ape uzate prin instalarea unor dispozitive de monitorizare a

debitului și a indicatorilor de calitate ai apelor uzate industrial, inclusiv a sistemelor

”on-line”.

- Planul tarifar pentru deversarea apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare,

pe baza compuşilor apei uzate industrial conform descrierii din NTPA 002/2002.

Planul tarifar trebuie dezvoltat astfel încât să se acopere costul total al colectării şi

epurării. Al doilea obiectiv al planului tarifar este includerea principiului „Poluatorul

Plăteşte”. Astfel, agenţii comerciali care deversează ape uzate bogate în poluanţi

vor plăti mai mult decât agenţii care deversează ape uzate mai puţin poluate (în

limitele prevăzute în norme).

0.2.9. Consumul actual de apa

Necesarul anual mediu de apa pentru sistemul existent de alimentare cu apa (orase) in perioada 2009

– 2012 este ilustrat in tabelul de mai jos (excluzand pierderile tehnice si lucrarile de tratare).

Datele privind cererea de apa au fost furnizate de către operatorii sistemelor de alimentare cu apa.

Tabel 0.9. Necesarul mediu pentru sistemele de alimentare cu apa 2009 – 2012

Cererea Medie de apa

Oras/Municipiu [m3/zi]

2009 2010 2011 2012

Suceava

Domestic 10.833 10.693 10.214 10.194

Public 1.842 1.745 1.536 1.393

Industrial 9.125 8.362 8.001 8.350

Total Consum 21.800 20.801 19.752 19.938

Apa livrata nefacturata 38.299 35.204 30.774 30.251

Volumul total de apa intrat in sistem 60.099 56.005 50.526 50.189

Falticeni

Domestic 2.376 2.260 2.080 2.119

Public 301 259 273 335

Industrial 506 435 436 333

Total Consum 3.183 2.954 2.790 2.786



Campulung Moldovenesc

Domestic 1.297 1.187 1.050 1.024

Public 148 117 106 128






2009 2010 2011 2012

Industrial 342 429 500 512

Total Consum 1.787 1.733 1.656 1.663

Apa livrata nefacturata 853 591 657 764


Radauti

Domestic - 266 2.096 1.970

Public - 90 670 731

Industrial - 90 670 731

Total Consum - 447 3.436 3.431

Apa livrata nefacturata - 356 5.497 4.496

Volumul total de apa intrat in sistem - 802 8.934 7.927

Gura Humorului

Domestic 1.086 1.044 1.013 1.002

Public 245 290 247 193

Industrial 282 335 309 301

Total Consum 1.614 1.669 1.569 1.496



Vatra Dornei

Domestic 1.363 1.210 1.090 975

Public 262 237 216 170

Industrial 700 620 529 570

Total Consum 2.325 2.066 1.836 1.715



Siret

Domestic 478 409 409 417

Public 175 136 103 97

Industrial 82 87 96 98

Total Consum 735 632 608 612


Volumul total de apa intrat in sistem 1.150 936 787 808

Solca

Domestic 90 84 81 94

Public 31 31 28 33

Industrial 8 7 7 9






2009 2010 2011 2012

Total Consum 128 122 116 136

Apa livrata nefacturata - - - 0 - 0

Volumul total de apa intrat in sistem 128 122 116 136

Urmatorul tabel indica evolutia consumului specific pentru populatie in principalele orase ale judetului Suceava. In general, consumul specific a scazut in ultimii cinci ani. Consumul specific pentru populatie este comparabil cu valorile medii in alte tari europene şi nu este deosebit de ridicat sau scazut.

Oras Consum specific UM 2009 2010 2011 2012

Suceava Consum specific pentru populatie

l/c,zi 122 124 119 118

Falticeni Consum specific pentru populatie

l/c,zi 99 93 84 103

Radauti Consum specific pentru populatie

l/c,zi - 11 85 97

Campulung Moldovenensc

Consum specific pentru populatie

l/c,zi 127 115 101 111

Vatra Dornei Consum specific pentru populatie

l/c,zi 112 97 87 86

Gura Humorului Consum specific pentru populatie

l/c,zi 91 85 81 91

Siret Consum specific pentru populatie

l/c,zi 112 94 93 107

Solca Consum specific pentru populatie

l/c,zi 52 48 45 62

0.2.10. Facilitatile existente si performanta actuala

Infrastructura de alimentare cu apa

Gradul de acoperire existent a serviciilor de alimentare cu apa in % pentru zonele dezvoltate si procentul de populatie deservita in conformitate cu chestionarele primite este aratata in urmatorul tabel:




Tabel 0.10. Disponibilitatea serviciilor de alimentare cu apa

Nr.

Crt

.

Aglomerarea Localitati componente

UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

>100,000

1 Suceava

Suceava Suceava (oras) 91,215

104,348

89,982 89,982 99% 1,233

Sfantu Ilie Scheia (comuna) 3,755 3,200 3,200 85% 555

Plopeni

Salcea (oras)

2,980 2,533 2,533 85% 447

Mereni 241 208 208 86% 33

Salcea 2,742 2,605 2,605 95% 137

Scheia Scheia (comuna) 3,415 0 0 0% 3,415

Sub-total 100,933 98,528 98,528 90%

>10,000

2 Falticeni

Falticeni

Falticeni (oras)

23,829

25,468

23,710 23,710 100% 119

Soldanesti 852 720 720 85% 132

Tarna Mare 787 696 696 88% 91

3 Radauti Radauti Radauti (oras) 23,588 23,588 17,968 22,557 96% 1,031

4 Campulung Moldovenesc


Campulung Moldovenesc (oras)

16,557 16,557 9,898 9,898 60% 6,659

5 Vatra Dornei

Vatra Dornei Vatra Dornei (oras) 13,295

14,237

10,763 12,665 95% 630

Argestru Vatra Dornei (oras) 606 576 576 95% 30

Rosu Vatra Dornei (oras) 336 260 273 81% 63

6 Gura Humorului Gura Humorului Gura Humorului (oras) 12,857

13,533 12,329 12,329 96% 528

Voronet Gura Humorului (oras) 676 612 612 91% 64

7 Vicovul de Sus Vicovul de Sus Vicovul de Sus (oras) 10,354 10,354 4,210 10,000 97% 354

8 Marginea Marginea Marginea (comuna) 8,408 8,408 0 0 0% 8,408

Sub-total 112,145 112,145 81,742 94,036 82%

>2,000

9 Siret

Siret Siret (oras) 6,893

7,820

3,750 3,750 54% 3,143

Manastioara Siret (oras) 433 236 336 78% 97

Padureni Siret (oras) 494 0 0 0% 494

10 Dumbraveni Dumbraveni Dumbraveni (comuna) 6,882 6,882 2,340 6,925 101% -43

11 Cajvana Cajvana Cajvana (oras) 6,627 6,627 0 0 0% 6,627

12 Bogdanesti Rasca Rasca (comuna) 2,635

6,478 0 0 0% 2,635

Bogdanesti Bogdanesti (comuna) 3,843 650 3,400 88% 443

13 Bosanci Bosanci Bosanci (comuna) 6,196 6,196 360 3,800 61% 2,396

14 Vicovul de Jos Vicovul de Jos Vicovul de Jos (comuna)

5,823 5,823 71 2,000 34% 3,823

15 Ipotesti Ipotesti Ipotesti (comuna) 3,694 5,540 2,150 3,000 81% 694




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

Lisaura 867 790 800 92% 67

Tisauti 979 642 1,000 102% -21

16 Horodnic de Sus Horodnic de Sus Horodnic de Sus (comuna)

5,051 5,051 0 0 0% 5,051

17 Baia Baia Baia (comuna) 5,108 5,108 150 1,062 21% 4,046

18 Straja Straja Straja (comuna) 5,010 5,010 0 1,200 24% 3,810

19 Arbore Arbore Arbore (comuna) 5,169 5,169 0 0 0% 5,169

20 Volovat Volovat Volovat (comuna) 4,868 4,868 0 458 9% 4,410

21 Paltinoasa Paltinoasa

Paltinoasa (comuna) 2,467

4,825 1,200 2,169 88% 298

Capu Codrului 2,358 0 300 13% 2,058

22 Cacica

Partestii de Sus Cacica (comuna) 1,610

4,616

0 0 0% 1,610

Partestii de Jos Partestii de Jos (comuna)

1,914 365 500 26% 1,414

Cacica Cacica (comuna) 1,092 0 0 0% 1,092

23 Patrauti Patrauti Patrauti (comuna) 4,489 4,489 0 4,099 91% 390

24 Malini Paraie

Malini (comuna) 1,577

4,453 0 0 0% 1,577

Malini 2,876 0 0 0% 2,876

25 Milisauti Badeuti

Milisauti (oras) 1,418

4,317 0 0 0% 1,418

Milisauti 2,899 0 0 0% 2,899

26 Liteni Liteni Liteni (oras) 4,360 4,360 1,561 3,000 69% 1,360

27 Fratautii Vechi Fratautii Vechi Fratautii Vechi

(comuna)

2,610 4,321

0 550 21% 2,060

Maneuti 1,711 0 550 32% 1,161

28 Fantanele

Stamate

Fantanele (comuna)

2,085

4,319

0 0 0% 2,085

Banesti 459 0 0 0% 459

Fantanele 1,775 0 0 0% 1,775

29 Voitinel Voitinel Voitinel (comuna) 4,315 4,315 70 1,800 42% 2,515

30 Boroaia

Barasti

Boroaia (comuna)

787

3,954

0 787 100% 0

Boroaia 1,914 1,200 1,710 89% 204

Moisa 572 380 572 100% 0

Sacuta 681 0 0 0% 681

31 Corocaiesti Bursuceni

Veresti (comuna) 1,350

3,720 0 0 0% 1,350

Corocaiesti 2,370 0 0 0% 2,370

32 Fratautii Noi Fratautii Noi Fratautii Noi (comuna) 4,041 4,041 0 0 0% 4,041

33 Frasin Frasin

Frasin (oras) 2,628

3,959 625 1,500 57% 1,128

Bucsoaia 1,331 473 1,000 75% 331

34 Vama Vama

Vama (comuna) 2,730

3,960 1,629 2,730 100% 0

Stramtura 1,230 114 500 41% 730




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

35 Zvoristea

Stanca

Zvoristea (comuna)

593

3,484

0 0 0% 593

Zvoristea 928 0 928 100% 0

Dealu 833 0 0 0% 833

Buda 1,130 0 0 0% 1,130

36 Sucevita Sucevita

Sucevita (comuna) 1,447

2,714 0 1,000 69% 447

Voievodeasa 1,267 0 500 39% 767

37 Preutesti Basarabi

Preutesti (comuna) 1,627

3,478 0 600 37% 1,027

Preutesti 1,851 0 1,500 81% 351

38 Bilca Bilca Bilca (comuna) 3,523 3,523 461 3,000 85% 523

39 Putna Gura Putnei

Putna (comuna) 1,274

3,509 0 0 0% 1,274

Putna 2,235 672 1,600 72% 635

40 Cornu Luncii

Cornu Luncii

Cornu Luncii (comuna)

975

3,478

0 1,013 104% -38

Baisesti 1,353 0 1,319 97% 34

Braiesti 1,150 1,076 1,188 103% -38

41 Iaslovat Iaslovat Iaslovat (comuna) 3,109

3,389 0 3,154 101% -45

Bodnareni Arbore (comuna) 280 0 0 0% 280

42 Dolhasca Dolhasca Dolhasca (oras) 3,162 3,162 1,900 2,500 79% 662

43 Bivolarie Bivolarie Vicovul de Sus (oras) 2,798 2,798 0 0 0% 2,798

44 Moara

Bulai

Moara (comuna)

1,018

3,040

15 795 78% 223

Moara Carp 686 126 686 100% 0

Moara Nica 1,336 249 1,336 100% 0

45 Ostra Tarnicioara

Ostra (comuna) 180

2,955 0 27 15% 153

Ostra 2,775 851 2,804 101% -29

46 Hantesti Hantesti Hantesti (comuna) 2,980 2,980 0 2,384 80% 596

47 Mitocu Dragomirnei Mitocu Dragomirnei Mitocu Dragomirnei (comuna)

3,011 3,011 0 0 0% 3,011

48 Stulpicani Stulpicani Stulpicani (comuna) 2,759 2,759 165 1,755 64% 1,004

49 Adancata Adancata Adancata (comuna) 2,717 2,717 0 2,729 100% -12

50 Mihoveni Mihoveni Scheia (comuna) 2,098 2,098 1,405 2,098 100% 0

51 Pojorata Pojorata Pojorata (comuna) 2,550 2,550 1,624 2,000 78% 550

52 Galanesti Galanesti

Galanesti (comuna) 1,515

2,531 221 1,515 100% 0

Hurjulieni 1,016 0 1,016 100% 0

53 Dornesti Dornesti Dornesti (comuna) 2,415 2,415 150 2,415 100% 0

54 Udesti Udesti Udesti (comuna) 2,260 2,260 0 0 0% 2,260

55 Gramesti Balinesti

Gramesti (comuna) 555

2,444 0 0 0% 555

Gramesti 1,889 0 0 0% 1,889




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

56 Satu Mare Satu Mare Satu Mare (comuna) 2,356 2,356 0 0 0% 2,356

57 Stroiesti Stroiesti Stroiesti (comuna) 2,372 2,372 0 0 0% 2,372

58 Siminicea Siminicea Siminicea (comuna) 2,322 2,322 418 2,200 95% 122

59 Ilisesti Ilisesti Ilisesti (comuna) 2,347 2,347 0 1,150 49% 1,197

60 Veresti Veresti


2,461 594 680 51% 642

Hancea 1,139 0 0 0% 1,139

61 Berchisesti Berchisesti

Berchisesti (comuna) 2,300 2,300

0 1,400 61% 900 Corlata 501 501

62 Brosteni Brosteni

Brosteni (oras) 1,767

2,137 0 1,767 100% 0

Neagra 370 0 370 100% 0

63 Radaseni Radaseni Radaseni (comuna) 2,219 2,219 0 0 0% 2,219

64 Sadova Sadova Sadova (comuna) 2,249 2,249 0 0 0% 2,249

65 Hartop Hartop Hartop (comuna) 2,233 2,233 0 0 0% 2,233

66 Capu Campului Capu Campului Capu Campului (comuna)

2,178 2,178 0 1,400 64% 778

67 Calafindesti Calafindesti Calafindesti (comuna) 2,213 2,213 653 1,100 50% 1,113

68 Rotunda Rotunda Liteni (oras) 2,303 2,303 0 1,748 76% 555

69 Moldovita Moldovita Moldovita (comuna) 2,179 2,179 0 0 0% 2,179

70 Solca Solca Solca (oras) 2,146 2,146 1,079 1,500 70% 646

71 Gulia Gulia Dolhasca (oras) 2,121 2121 0 0 0% 2121

72 Vatra Moldovitei Vatra Moldovitei Vatra Moldovitei (comuna)

2,025 2,025 0 0 0% 2,025

73 Manastirea Humorului

Manastirea Humorului

Manastirea Humorului (comuna)

2,072 2,072 0 0 0% 2,072

74 Botosana Botosana Botosana (comuna) 2,108 2,108 448 2,138 101% -30

75 Burla Burla Burla (comuna) 2,075 2,075 0 750 36% 1,325

76 Mironu Mironu Valea Moldovei (comuna)

2,391 2,391 1,200 2,050 86% 341

77 Zamostea

Nicani

Zamostea (comuna)

519

2,000

0 0 0% 519

Lunca 259 0 0 0% 259

Zamostea 1,088 0 0 0% 1,088

Cojocareni 134 0 0 0% 134

78 Frumosu Frumosu Frumosu (comuna) 2,053 2,053 0 0 0% 2,053

79 Draguseni Draguseni Draguseni (comuna) 1,983 1,983 1,921 2,013 102% -30

80 Horodnic de Jos Lunca Horodnic de Jos (comuna)

1,967 1,967 0 0 0% 1,967

81 Darmanesti Zamostea Darmanesti (comuna) 1,901 1,901 0 0 0% 1,901

82 Poieni Solca Poieni Solca Poieni Solca (comuna) 2,086 0 0 0% 2086

Sub-total 250,814 248,728 33,984 109,626 43%




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

<2,000

1 Calugareni Calugareni Adancata (comuna) 708 708 0 0 0% 708

2 Fetesti Fetesti Adancata (comuna) 584 584 0 0 0% 584

3 Clit Clit Arbore (comuna) 1314 1314 0 0 0% 1314

4 Bogata Bogata Baia (comuna) 1267 1267 0 0 0% 1267

5 Balaceana Balaceana Balaceana (comuna) 1516 1516 0 0 0% 1516

6 Balcauti Balcauti Balcauti (comuna) 1386 1386 0 0 0% 1386

7 Negostina Negostina Balcauti (comuna) 1330 1330 0 0 0% 1330

8 Gropeni Gropeni Balcauti (comuna) 346 346 0 0 0% 346

9 Corlata Corlata Berchisesti (comuna) 550 550 0 0 0% 550

10 Giulesti Giulesti Boroaia (comuna) 581 581 0 0 0% 581

11 Cumparatura Cumparatura Bosanci (comuna) 347 347 0 0 0% 347

12 Breaza Breaza Breaza (comuna) 1034 1034 0 0 0% 1034

13 Breaza de Sus Breaza de Sus Breaza (comuna) 297 297 0 0 0% 297

14 Paraul Negrei Paraul Negrei Breaza (comuna) 177 177 0 0 0% 177

15 Falcau Falcau Brodina (comuna) 1143 1143 0 900 79% 243

16 Brodina Brodina Brodina (comuna) 856 856 0 400 47% 456

17 Brodina de Jos Brodina de Jos Brodina (comuna) 376 376 0 0 0% 376

18 Sadau Sadau Brodina (comuna) 332 332 0 0 0% 332

19 Paltin Paltin Brodina (comuna) 160 160 0 0 0% 160

20 Ehreste Ehreste Brodina (comuna) 137 137 0 0 0% 137

21 Zalomestra Zalomestra Brodina (comuna) 124 124 0 0 0% 124

22 Cununschi Cununschi Brodina (comuna) 86 86 0 0 0% 86

23 Dubiusca Dubiusca Brodina (comuna) 60 60 0 0 0% 60

24 Norocu Norocu Brodina (comuna) 37 37 0 0 0% 37




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

25 Cotargasi Cotargasi Brosteni (oras) 1048 1048 0 0 0% 1048

26 Holdita Holdita Brosteni (oras) 440 440 0 440 100% 0

27 Frasin Frasin Brosteni (oras) 323 323 0 0 0% 323

28 Lungeni Lungeni Brosteni (oras) 220 220 0 0 0% 220

29 Haleasa Haleasa Brosteni (oras) 218 218 0 218 100% 0

30 Pietroasa Pietroasa Brosteni (oras) 96 96 0 0 0% 96

31 Holda Holda Brosteni(oras) 695 695 0 695 100% 0

32 Darmoxa Darmoxa Brosteni(oras) 162 162 0 162 100% 0

33 Petia Petia Bunesti (comuna) 731 731 0 0 0% 731

34 Uncesti Uncesti Bunesti (comuna) 626 626 0 0 0% 626

35 Bunesti Bunesti Bunesti (comuna) 542 542 0 542 100% 0

36 Podeni Ses Bunesti (comuna) 30

442 0 0 0% 30

Podeni Bunesti (comuna) 412 0 0 0% 412

37 Solonetu Nou Maidan Cacica (comuna) 116

722 0 0 0% 116

Solonetu Nou Cacica (comuna) 606 0 0 0% 606

38 Runcu Runcu Cacica (comuna) 172 172 0 0 0% 172

39 Codru Codru Cajvana (oras) 128 128 0 0 0% 128

40 Botosanita Mare Botosanita Mare Calafindesti (comuna) 338 338 0 0 0% 338

41 Carlibaba

Carlibaba Carlibaba (comuna) 914

1289

0 0 0% 914

Carlibaba Noua Carlibaba (comuna) 375 0 0 0% 375

42 Tibau Tibau Carlibaba (comuna) 162 162 0 0 0% 162

43 Iedu Iedu Carlibaba (comuna) 150 150 0 0 0% 150

44 Valea Stanei Valea Stanei Carlibaba (comuna) 99 99 0 0 0% 99

45 Sesuri Sesuri Carlibaba (comuna) 10 10 0 0 0% 10

46 Ciocanesti Ciocanesti Ciocanesti (comuna) 1008 1008 0 1008 100% 0

47 Botos Botos Ciocanesti (comuna) 372 372 0 372 100% 0

48 Ciprian Porumbescu Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu (comuna)

1835 1835 0 1285 70% 550

49 Comanesti Comanesti Comanesti (comuna) 1103 1103 130 1103 100% 0

50 Humoreni Humoreni Comanesti (comuna) 985 985 78 800 81% 185




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

51 Sasca Mica Sasca Mica Cornu Luncii (comuna) 818 818 0 0 0% 818

52 Sasca Mare Sasca Mare Cornu Luncii (comuna) 705 705 0 0 0% 705

53 Paiseni Paiseni Cornu Luncii (comuna) 660 660 0 0 0% 660

54 Dumbrava Dumbrava Cornu Luncii (comuna) 474 474 0 0 0% 474

55 Sasca Noua Sasca Noua Cornu Luncii (comuna) 229 229 0 0 0% 229

56 Sinca Sinca Cornu Luncii (comuna) 190 190 0 0 0% 190

57 Cosna Cosna Cosna (comuna) 481 481 60 400 83% 81

58 Podu Cosnei Podu Cosnei Cosna (comuna) 388 388 103 300 77% 88

59 Tesna Tesna Cosna (comuna) 357 357 0 0 0% 357

60 Valea Bancului Valea Bancului Cosna (comuna) 150 150 0 0 0% 150

61 Romanesti Romanesti Cosna (comuna) 73 73 0 0 0% 73

62 Crucea Satu Mare Crucea (comuna) 307

1356 0 0 0% 307

Crucea Crucea (comuna) 1049 0 900 86% 149

63 Chiril Chiril Crucea (comuna) 261 261 0 0 0% 261

64 Cojoci Cojoci Crucea (comuna) 211 211 0 0 0% 211

65 Maritei Maritei Darmanesti (comuna) 1532 1532 0 0 0% 1532

66 Danila Danila Darmanesti (comuna) 736 736 0 0 0% 736

67 Calinesti Calinesti Darmanesti (comuna) 571 571 0 0 0% 571

68 Calinesti Vasilache Calinesti Vasilache Darmanesti (comuna) 215 215 0 0 0% 215

69 Mariteia Mica Mariteia Mica Darmanesti (comuna) 203 203 0 0 0% 203

70 Probota Probota Dolhasca (oras) 1783 1783 0 0 0% 1783

71 Budeni Budeni Dolhasca (oras) 1360

1814 816 0 0% 1360

Poiana Dolhasca (oras) 454 0 0 0% 454

72 Silistea Noua Silistea Noua Dolhasca (oras) 679 679 0 0 0% 679

73 Valea Poienii Valea Poienii Dolhasca (oras) 530 530 0 0 0% 530

74 Poienari Poienari Dolhasca (oras) 284 284 0 0 0% 284

75 Dolhestii Mari Dolhestii Mari Dolhesti (comuna) 1617 0 1617 100% 0

76 Dolhestii Mici Dolhestii Mici Dolhesti (comuna) 1141 0 283 25% 858

77 Valea Bourei Valea Bourei Dolhesti (comuna) 734 0 100 14% 634




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

78 Dorna Arini Dorna Arini Dorna Arini (comuna) 1190 0 0 0% 1190

79 Ortoaia Ortoaia Dorna Arini (comuna) 521 0 0 0% 521

80 Cozanesti Cozanesti Dorna Arini (comuna) 340 0 0 0% 340

81 Ghiorghiteni Ghiorghiteni Dorna Arini (comuna) 275 0 0 0% 275

82 Rucsa Rucsa Dorna Arini (comuna) 263 0 0 0% 263

83 Sunatori Sunatori Dorna Arini (comuna) 244 0 0 0% 244

84 Dorna Cadrenilor Dorna Cadrenilor Dorna Cadrenilor (comuna)

1424 240 1424 100% 0

85 Poiana Negrii Poiana Negrii Dorna Cadrenilor (comuna)

866 108 108 12% 758

86 Dealu Floreni Dealu Floreni Dorna Cadrenilor (comuna)

529 66 529 100% 0

87 Dornesti Vest Dornesti Vest Dornesti (comuna) 1212 25 750 62% 462

88 Iaz Iaz Dornesti (comuna) 241 0 0 0% 241

89 Dragoiesti Dragoiesti Dragoiesti (comuna) 1569 0 0 0% 1569

90 Mazanesti Mazanesti Dragoiesti (comuna) 525 0 0 0% 525

91 Lucacesti Lucacesti Dragoiesti (comuna) 248 0 0 0% 248

92 Brosteni Brosteni Draguseni (comuna) 374 0 0 0% 374

93 Gara Leu Gara Leu Draguseni (comuna) 28 0 0 0% 28

94 Salageni Salageni Dumbraveni (comuna) 534 0 0 0% 534

95 Fantana Mare Fantana Mare Fantana Mare (comuna)

862 0 0 0% 862

96 Cotu Baii Cotu Baii Fantana Mare (comuna)

826 0 0 0% 826

97 Spataresti Spataresti Fantana Mare (comuna)

380 380 380 100% 0

98 Praxia Praxia Fantana Mare (comuna)

163 0 0 0% 163

99 Slobozia Slobozia Fantanele (comuna) 245 0 0 0% 245

100 Cotu Dobei Cotu Dobei Fantanele (comuna) 209 0 0 0% 209

101 Oniceni Oniceni Forasti (comuna) 925 743 925 100% 0




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

Antoceni Forasti (comuna) 312 287 312 100% 0

102 Manolea Manolea Forasti (comuna) 831 428 730 88% 101

103 Forasti Forasti Forasti (comuna) 564 442 550 98% 14

104 Boura Boura Forasti (comuna) 532 441 500 94% 32

105 Rusi Rusi Forasti (comuna) 388 250 300 77% 88

106 Tolesti Tolesti Forasti (comuna) 385 0 0 0% 385

107 Rosiori Rosiori Forasti (comuna) 330 240 300 91% 30

108 Uidesti Uidesti Forasti (comuna) 171 69 171 100% 0

109 Plutonita Plutonita Frasin (oras) 1129 0 0 0% 1129

110 Doroteia Doroteia Frasin (oras) 799 0 0 0% 799

111 Costisa Costisa Fratautii Noi (comuna) 1759 0 0 0% 1759

112 Deia Deia Frumosu (comuna) 796 0 0 0% 796

113 Dragosa Dragosa Frumosu (comuna) 383 0 0 0% 383

114 Fundu Moldovei Fundu Moldovei Fundu Moldovei (comuna)

1602 336 1602 100% 0%

115 Colacu Colacu Fundu Moldovei (comuna)

902 0 902 100% 0

116 Botus Botus Fundu Moldovei (comuna)

593 0 0 0% 593

117 Botusel Botusel Fundu Moldovei (comuna)

127 0 0 0% 127

118 Branistea Branistea Fundu Moldovei (comuna)

112 0 0 0% 112

119 Delnita Delnita Fundu Moldovei (comuna)

92 0 0 0% 92

119 Delut Delut Fundu Moldovei (comuna)

73 0 0 0% 73

119 Obcina Ursului Obcina Ursului Fundu Moldovei (comuna)

43 0 0 0% 43

119 Smida Ungurenilor Smida Ungurenilor Fundu Moldovei (comuna)

29 0 0 0% 29

119 Plai Plai Fundu Moldovei (comuna)

11 0 0 0% 11

119 Botosanita Mica Botosanita Mica Gramesti (comuna) 278 0 0 0% 278

119 Verbia Verbia Gramesti (comuna) 168 0 0 0% 168

119 Rudesti Rudesti Gramesti (comuna) 135 0 0 0% 135

120 Granicesti Granicesti Granicesti (comuna) 1824 900 1824 100% 0%




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

Slobozia Sucevei Granicesti (comuna) 510 0 0 0% 510

121 Gura Solcii Gura Solcii Granicesti (comuna) 669 0 0 0% 669

122 Romanesti Romanesti Granicesti (comuna) 560 0 0 0% 560

123 Iacobesti Iacobesti Granicesti (comuna) 490 0 0 0% 490

124 Dumbrava Dumbrava Granicesti (comuna) 375 0 0 0% 375

125 Beresti Beresti Hantesti (comuna) 634 0 0 0% 634

126 Artari Artari Hantesti (comuna) 13 0 0 0% 13

127 Mihaiesti

Rotopanesti Horodniceni (comuna) 355

0 0 0% 355

Mihaiesti Horodniceni (comuna) 852 0 0 0% 852

128 Horodniceni Horodniceni Horodniceni (comuna) 1026 0 0 0% 1026

129 Bradatel Bradatel Horodniceni (comuna) 601 0 0 0% 601

130 Botesti Botesti Horodniceni (comuna) 439 0 0 0% 439

131 Iacobeni Iacobeni Iacobeni (comuna) 1600 792 1120 70% 480

132 Mestecanis Mestecanis Iacobeni (comuna) 237 0 0 0% 237

133 Brasca Brasca Ilisesti (comuna) 400 0 0 0% 400

134 Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei (comuna)

870 0 0 0% 870

135 Brodina (Izvoarele Sucevei)

Brodina (Izvoarele Sucevei)

Izvoarele Sucevei (comuna)

734 0 0 0% 734

136 Bobeica Bobeica Izvoarele Sucevei (comuna)

453 0 0 0% 453

137 Corni Corni Liteni (oras) 795 385 700 88% 95

138 Roscani Roscani Liteni (oras) 1149 735 1000 87% 149

139 Silistea Silistea Liteni (oras) 834 0 700 84% 134

140 Vercicani Vercicani Liteni (oras) 135 0 0 0% 135

141 Poiana Marului Poiana Marului Malini (comuna) 1112 0 0 0% 1112

142 Valeni Stanisoara Valeni Stanisoara Malini (comuna) 690 0 0 0% 690

143 Iesle Iesle Malini (comuna) 0 0 0 0% 0




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

144 Poiana Micului Poiana Micului Manastirea Humorului (comuna)

898 0 0 0% 898

145 Plesa Plesa Manastirea Humorului (comuna)

185 0 0 0% 185

146 Slobozia Sucevei Gara Milisauti (oras) 377 0 0 0% 377

147 Lunca Lunca Milisauti (oras) 117 0 0 0% 117

148 Mitocasi Mitocasi Mitocu Dragomirnei (comuna)

836 0 0 0% 836

149 Lipoveni Lipoveni Mitocu Dragomirnei (comuna)

518 0 0 0% 518

150 Dragomirna Dragomirna Mitocu Dragomirnei (comuna)

188 0 0 0% 188

151 Liteni Liteni Moara (comuna) 733 111 530 72% 203

152 Vornicenii Mari Vornicenii Mari Moara (comuna) 276 0 0 0% 276

153 Frumoasa Frumoasa Moara (comuna) 193 0 0 0% 193

154 Vornicenii Mici Vornicenii Mici Moara (comuna) 100 0 0 0% 100

155 Moldova Sulita Moldova Sulita Moldova Sulita(comuna)

1210 0 0 0% 1210

156 Benia Benia Moldova Sulita(comuna)

650 0 0 0% 650

157 Argel Argel Moldovita (comuna) 1005 0 0 0% 1005

158 Demacusa Demacusa Moldovita (comuna) 1005 0 0 0% 1005

159 Rasca Rasca Moldovita (comuna) 750 0 0 0% 750

160 Climauti

Climauti Musenita (comuna) 429

0 0 0% 429

Bainet Musenita (comuna) 313 0 0 0% 313

161 Vascauti Vascauti Musenita (comuna) 551 0 0 0% 551

162 Musenita Musenita Musenita (comuna) 257 0 0 0% 257

163 Vicsani Vicsani Musenita (comuna) 205 0 0 0% 205

164 Bancesti Bancesti Musenita (comuna) 110 0 0 0% 110

165 Coverca Coverca Panaci (comuna) 777 0 777 100% 0%

166 Panaci Panaci Panaci (comuna) 727 0 727 100% 0%




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

167 Glodu Glodu Panaci (comuna) 293 0 0 0% 293

168 Dragoiasa Dragoiasa Panaci (comuna) 195 0 0 0% 195

169 Paltinis Paltinis Panaci (comuna) 92 0 0 0% 92

170 Catrinari Catrinari Panaci (comuna) 67 0 0 0% 67

171 Deleni Deleni Partestii de Jos (comuna)

683 20 100 15% 583

172 Varfu Dealului Varfu Dealului Partestii de Jos (comuna)

128 37 50 39% 78

173 Varvata Varvata Partestii de Jos (comuna)

52 0 0 0% 52

174 Poiana Stampei Poiana Stampei Poiana Stampei (comuna)

736 0 400 54% 336

175 Dornisoara Dornisoara Poiana Stampei (comuna)

311 0 250 80% 61

176 Tesna Tesna Poiana Stampei (comuna)

306 0 0 0% 306

177 Pilugani Pilugani Poiana Stampei (comuna)

240 0 0 0% 240

178 Casoi Casoi Poiana Stampei (comuna)

180 0 0 0% 180

179 Praleni Praleni Poiana Stampei (comuna)

153 0 0 0% 153

180 Tataru Tataru Poiana Stampei (comuna)

146 0 0 0% 146

181 Valea Putnei Valea Putnei Pojorata (comuna) 340 176 200 59% 140.0

182 Arghira Arghira Preutesti (comuna) 1136 0 500 44% 636

183 Leucusesti Leucusesti Preutesti (comuna) 1019 0 0 0% 1019

184 Husi Husi Preutesti (comuna) 730 0 0 0% 730

185 Bahna Arini Bahna Arini Preutesti (comuna) 226 0 0 0% 226

186 Lamaseni Lamaseni Radaseni (comuna) 1103 0 0 0% 1103

187 Pocoleni Pocoleni Radaseni (comuna) 179 0 0 0% 179

188 Slatioara Slatioara Rasca (comuna) 789 0 0 0% 789

189 Buda Buda Rasca (comuna) 747 0 0 0% 747

190 Iaz Dumbraveni Rasca (comuna) 413 0 0 0% 413

191 Jahalia Jahalia Rasca (comuna) 335 0 0 0% 335

192 Varatec Varatec Salcea (oras) 1500 0 0 0% 1500

193 Prelipca Prelipca Salcea (oras) 1287 0 0 0% 1287




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

194 Neagra Sarului Neagra Sarului Saru Dornei (comuna) 1604 500 1500 94% 104

195 Gura Haitii Gura Haitii Saru Dornei (comuna) 568 100 500 88% 68

196 Saru Dornei Saru Dornei Saru Dornei (comuna) 531 0 0 0% 531

197 Sarisorul Mare Sarisorul Mare Saru Dornei (comuna) 517 0 0 0% 517

198 Saru Bucovinei Saru Bucovinei Saru Dornei (comuna) 332 0 0 0% 332

199 Plaiu Sarului Plaiu Sarului Saru Dornei (comuna) 220 0 0 0% 220

200 Sarisor Sarisor Saru Dornei (comuna) 190 0 0 0% 190

201 Tibeni Tibeni Satu Mare (comuna) 1150 0 0 0% 1150

202 Trei Movile Trei Movile Scheia (comuna) 157 0 0 0% 157

203 Florinta Florinta Scheia (comuna) 119 0 0 0% 119

204 Serbauti Serbauti Serbauti (comuna) 1736 0 0 0% 1736

205 Calinesti Calinesti Serbauti (comuna) 1103 0 0 0% 1103

206 Grigoresti Grigoresti Siminicea (comuna) 319 0 0 0% 319

207 Gainesti Gainesti Slatina (comuna) 1845 0 0 0% 1845

208 Slatina Slatina Slatina (comuna) 1728 0 0 0% 1728

209 Herla Herla Slatina (comuna) 1234 0 0 0% 1234

210 Zaharesti Zaharesti Stroiesti (comuna) 799 0 0 0% 799

211 Valcelele Valcelele Stroiesti (comuna) 110 0 0 0% 110

212 Negrileasa Negrileasa Stulpicani (comuna) 1044 0 0 0% 1044

213 Gemenea Gemenea Stulpicani (comuna) 864 0 0 0% 864

214 Slatioara Slatioara Stulpicani (comuna) 618 0 0 0% 618

215 Vadu Negresei Vadu Negresei Stulpicani (comuna) 587 0 0 0% 587

216 Solonet Solonet Todiresti (comuna) 1446 0 1446 100% 0

217 Todiresti Todiresti Todiresti (comuna) 1354 0 1354 100% 0

218 Costina Costina Todiresti (comuna) 1235 0 1235 100% 0




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

219 Parhauti Parhauti Todiresti (comuna) 1069 0 1069 100% 0

220 Sarghiesti Sarghiesti Todiresti (comuna) 140 0 0 0% 140

221 Plavalari Reuseni Udesti (comuna) 481

0 0 0% 481

Plavalari Udesti (comuna) 1094 0 0 0% 1094

222 Chiliseni Chiliseni Udesti (comuna) 717 0 0 0% 717

223 Stirbat Stirbat Udesti (comuna) 656 0 0 0% 656

224 Luncsoara Luncsoara Udesti (comuna) 576 0 0 0% 576

225 Poieni Suceava Poieni Suceava Udesti (comuna) 516 0 0 0% 516

226 Rusi-Manastioara Rusi-Manastioara Udesti (comuna) 505 0 0 0% 505

227 Racova Racova Udesti (comuna) 319 0 0 0% 319

228 Securiceni Securiceni Udesti (comuna) 196 0 0 0% 196

229 Manastioara Manastioara Udesti (comuna) 38 0 0 0% 38

230 Lupcina Lupcina Ulma (comuna) 623 0 0 0% 623

231 Nisipitu Nisipitu Ulma (comuna) 391 0 0 0% 391

232 Ulma Ulma Ulma (comuna) 368 0 0 0% 368

233 Magura Magura Ulma (comuna) 317 0 0 0% 317

234 Costileva Costileva Ulma (comuna) 303 0 0 0% 303

235 Vadu Moldovei Vadu Moldovei Vadu Moldovei (comuna)

1193 0 1193 100% 0

236 Dumbravita Dumbravita Vadu Moldovei (comuna)

892 0 0 0% 892

237 Nigotesti

Nigotesti Vadu Moldovei (comuna)

484

0 0 0% 484

Ioneasa Vadu Moldovei (comuna)

344 0 0 0% 344

238 Ciumulesti Ciumulesti Vadu Moldovei (comuna)

418 0 418 100% 0

239 Movileni Movileni Vadu Moldovei (comuna)

253 0 0 0% 253

240 Camarzani Camarzani Vadu Moldovei (comuna)

210 0 0 0% 210

241 Mesteceni Mesteceni Vadu Moldovei (comuna)

188 0 0 0% 188

242 Valea Moldovei Valea Moldovei Valea Moldovei (comuna)

1764 1600 1764 100% 0%

243 Molid Molid Vama (comuna) 810 0 0 0% 810

244 Prisaca Dornei Prisaca Dornei Vama (comuna) 776 0 0 0% 776

245 Todireni Todireni Vatra Dornei (oras) 43 40 40 93% 3




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

alim

en

tare

cu

ap

a

246 Paltinul Paltinul Vatra Moldovitei (comuna)

1512 0 0 0% 1512

247 Ciumarna Ciumarna Vatra Moldovitei (comuna)

433 0 0 0% 433

248 Valea Glodului

Osoi Vulturesti (comuna) 335

0 0 0% 335

Valea Glodului Vulturesti (comuna) 884 0 0 0% 884

249 Giurgesti Giurgesti Vulturesti (comuna) 720 0 0 0% 720

250 Plesesti Plesesti Vulturesti (comuna) 594 0 0 0% 594

251 Hreatca Hreatca Vulturesti (comuna) 402 0 0 0% 402

252 Meresti Meresti Vulturesti (comuna) 267 0 0 0% 267

253 Jacota Jacota Vulturesti (comuna) 163 0 0 0% 163

254 Vulturesti Vulturesti Vulturesti (comuna) 21 0 0 0% 21

255 Badragi Badragi Zamostea (comuna) 210 0 0 0% 210

256 Ciomartan Ciomartan Zamostea (comuna) 199 0 0 0% 199

257 Tautesti Tautesti Zamostea (comuna) 180 0 0 0% 180

258 Corpaci Corpaci Zamostea (comuna) 110 0 0 0% 110

259 Rauteni Rauteni Zamostea (comuna) 97 0 0 0% 97

260 Slobozia

Slobozia Zvoristea (comuna) 1096

0 0 0% 1096

Serbanesti Zvoristea (comuna) 176 0 0 0% 176

261 Stancuta Stancuta Zvoristea (comuna) 610 0 0 0% 610

262 Poiana Poiana Zvoristea (comuna) 590 0 0 0% 590

Nota: sursa datelor Chestionarele primite de la Consiliul Judetean Suceava, completate de Consiliile Local ale oraselor / comunelor pentru judetul Suceava referitor la sistemele de alimentare cu apa existente

Nota: o lista completa a gradului de acoperire a serviciilor de alimentare cu apa pentru toate localitatile din judetului Suceava este prezentata in Capitolul 6.

Infrastructura de apa uzata




Accesul la servicii de ape uzate

Detalii ale zonelor acoperite de reteaua de canalizare, adica procentul de acoperire a retelelor, procent din populatia totala deservita sunt indicate in Tabelul de mai jos.

Zonele care nu sunt conectate la retelele de canalizare a apelor uzate si cladirile rezidentiale care nu sunt racordate la un sistem public de canalizare si care dispun de propriile facilitati (latrine, bazine vidanjabile) sunt descrise in urmatoarele capitole.

Tabel 0.11. Accesul la serviciile de apa uzata

Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

>100,000

1 Suceava


104,348

89,982 89,982 99% 1,233

Sfantu Ilie Scheia (comuna) 3,755 1,320 1,320 35% 2,435

Plopeni

Salcea (oras)

2,980 2,533 2,533 85% 447

Mereni 241 214 214 89% 27

Salcea 2,742 2,468 2,468 90% 274

Scheia Scheia (comuna) 3,415 0 0 0% 3,415

Sub-total 100,933 96,517 96,517 80%

>10,000

2 Falticeni

Falticeni

Falticeni (oras)

23,829

25,468

23,710 23,710 100% 119

Soldanesti 852 720 720 85% 132

Tarna Mare 787 0 0 0% 787

3 Radauti Radauti Radauti (oras) 23,588 23,588 17,509 22,557 96% 1,031

4 Campulung Moldovenesc



16,557 16,557 6,480 6,480 39% 10,077

5 Vatra Dornei

Vatra Dornei Vatra Dornei (oras) 13,295

14,237

7,512 12,666 95% 629

Argestru Vatra Dornei (oras) 606 576 576 95% 30

Rosu Vatra Dornei (oras) 336 260 273 81% 63


13,533 12,330 12,330 96% 527

Voronet Gura Humorului (oras) 676 612 612 91% 64

7 Vicovul de Sus Vicovul de Sus Vicovul de Sus (oras) 10,354 10,354 0 0 0% 10,354

8 Marginea Marginea Marginea (comuna) 8,408 8,408 0 0 0% 8,408

Sub-total 112,145 112,145 69,709 79,924 65%

>2,000

9 Siret Siret Siret (oras) 6,893

7,820 0 4,209 61% 2,684

Manastioara Siret (oras) 433 0 0 0% 433




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

Padureni Siret (oras) 494 0 0 0% 494

10 Dumbraveni Dumbraveni Dumbraveni (comuna) 6,882 6,882 640 1,120 16% 5,762

11 Cajvana Cajvana Cajvana (oras) 6,627 6,627 0 0 0% 6,627

12 Bogdanesti Rasca Rasca (comuna) 2,635

6,478 0 0 0% 2,635

Bogdanesti Bogdanesti (comuna) 3,843 0 0 0% 3,843

13 Bosanci Bosanci Bosanci (comuna) 6,196 6,196 360 3,800 61% 2,396

14 Vicovul de Jos Vicovul de Jos Vicovul de Jos (comuna) 5,823 5,823 71 2,000 34% 3,823

15 Ipotesti

Ipotesti

Ipotesti (comuna)

3,694

5,540

1,850 2,500 68% 1,194

Lisaura 867 684 700 81% 167

Tisauti 979 565 700 72% 279

16 Horodnic de Sus Horodnic de Sus Horodnic de Sus (comuna)

5,051 5,051 0 3,000 59% 2,051

17 Baia Baia Baia (comuna) 5,108 5,108 150 520 10% 4,588

18 Straja Straja Straja (comuna) 5,010 5,010 0 1,200 24% 3,810

19 Arbore Arbore Arbore (comuna) 5,169 5,169 130 2,800 54% 2,369

20 Volovat Volovat Volovat (comuna) 4,868 4,868 0 458 9% 4,410



4,825 0 2,467 100% 0

Capu Codrului 2,358 0 2,281 97% 77

22 Cacica


4,616

0 0 0% 1,610

Partestii de Jos Partestii de Jos (comuna)

1,914 0 0 0% 1,914

Cacica Cacica (comuna) 1,092 0 0 0% 1,092

23 Patrauti Patrauti Patrauti (comuna) 4,489 4,489 0 0 0% 4,489

24 Malini Paraie


4,453 0 0 0% 1,577

Malini 2,876 830 1,000 35% 1,876



4,317 0 0 0% 1,418

Milisauti 2,899 0 0 0% 2,899

26 Liteni Liteni Liteni (oras) 4,360 4,360 750 3,000 69% 1,360

27 Fratautii Vechi Fratautii Vechi

Fratautii Vechi (comuna) 2,610

4,321 0 550 21% 2,060

Maneuti 1,711 0 550 32% 1,161

28 Fantanele

Stamate

Fantanele (comuna)

2,085

4,319

0 0 0% 2,085

Banesti 459 0 0 0% 459

Fantanele 1,775 0 0 0% 1,775

29 Voitinel Voitinel Voitinel (comuna) 4,315 4,315 70 1,800 42% 2,515

30 Boroaia

Barasti

Boroaia (comuna)

787

3,954

0 0% 787

Boroaia 1,914 0 840 44% 1,074

Moisa 572 0 360 63% 212




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

Sacuta 681 0 0 0% 681



3,720 0 0 0% 1,350

Corocaiesti 2,370 0 0 0% 2,370

32 Fratautii Noi Fratautii Noi Fratautii Noi (comuna) 4,041 4,041 0 0 0% 4,041

33 Frasin Frasin

Frasin (oras) 2,628

3,959 0 0 0% 2,628

Bucsoaia 1,331 0 0 0% 1,331

34 Vama Vama

Vama (comuna) 2,730

3,960 0 0 0% 2,730

Stramtura 1,230 0 0 0% 1,230

35 Zvoristea

Stanca

Zvoristea (comuna)

593

3,484

0 0 0% 593

Zvoristea 928 0 700 75% 228

Dealu 833 0 500 60% 333

Buda 1,130 0 300 27% 830



2,714 0 1,000 69% 447

Voievodeasa 1,267 0 500 39% 767



3,478 0 600 37% 1,027

Preutesti 1,851 0 1,500 81% 351

38 Bilca Bilca Bilca (comuna) 3,523 3,523 146 2,000 57% 1,523



3,509 0 0 0% 1,274

Putna 2,235 306 1,600 72% 635

40 Cornu Luncii

Cornu Luncii


975

3,478

0 1,013 104% -38

Baisesti 1,353 0 1,319 97% 34

Braiesti 1,150 0 1,188 103% -38


3,389 0 0 0% 3,109

Bodnareni Arbore (comuna) 280 0 0 0% 280

42 Dolhasca Dolhasca Dolhasca (oras) 3,162 3,162 0 0 0% 3,162

43 Bivolarie Bivolarie Vicovul de Sus (oras) 2,798 2,798 0 0 0% 2,798

44 Moara

Bulai

Moara (comuna)

1,018

3,040

0 0 0% 1,018

Moara Carp 686 0 0 0% 686

Moara Nica 1,336 0 0 0% 1,336


Ostra (comuna) 180

2,955 0 0 0% 180

Ostra 2,775 1,402 2,250 81% 525

46 Hantesti Hantesti Hantesti (comuna) 2,980 2,980 0 0 0% 2,980

47 Mitocu Dragomirnei

Mitocu Dragomirnei Mitocu Dragomirnei (comuna)

3,011 3,011 0 0 0% 3,011

48 Stulpicani Stulpicani Stulpicani (comuna) 2,759 2,759 0 0 0% 2,759

49 Adancata Adancata Adancata (comuna) 2,717 2,717 0 2,729 100% -12




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

50 Mihoveni Mihoveni Scheia (comuna) 2,098 2,098 0 0 0% 2,098

51 Pojorata Pojorata Pojorata (comuna) 2,550 2,550 0 0 0% 2,550



2,531 0 445 29% 1,070

Hurjulieni 1,016 0 325 32% 691

53 Dornesti Dornesti Dornesti (comuna) 2,415 2,415 0 2,462 102% -47

54 Udesti Udesti Udesti (comuna) 2,260 2,260 0 0 0% 2,260



2,444 0 0 0% 555

Gramesti 1,889 0 0 0% 1,889

56 Satu Mare Satu Mare Satu Mare (comuna) 2,356 2,356 0 0 0% 2,356

57 Stroiesti Stroiesti Stroiesti (comuna) 2,372 2,372 0 0 0% 2,372

58 Siminicea Siminicea Siminicea (comuna) 2,322 2,322 440 1,200 52% 1,122

59 Ilisesti Ilisesti Ilisesti (comuna) 2,347 2,347 0 0 0% 2,347

60 Veresti Veresti


2,461 324 500 38% 822

Hancea 1,139 0 0 0% 1,139

61 Berchisesti Berchisesti

Berchisesti (comuna) 2,300 2,300

0 2,200 96% 100 Corlata 501 501



2,137 0 1,767 100% 0

Neagra 370 0 370 100% 0

63 Radaseni Radaseni Radaseni (comuna) 2,219 2,219 0 0 0% 2,219

64 Sadova Sadova Sadova (comuna) 2,249 2,249 0 0 0% 2,249

65 Hartop Hartop Hartop (comuna) 2,233 2,233 0 0 0% 2,233

66 Capu Campului Capu Campului Capu Campului (comuna)

2,178 2,178 0 1,400 64% 778

67 Calafindesti Calafindesti Calafindesti (comuna) 2,213 2,213 653 1,100 50% 1,113

68 Rotunda Rotunda Liteni (oras) 2,303 2,303 0 0 0% 2,303

69 Moldovita Moldovita Moldovita (comuna) 2,179 2,179 0 0 0% 2,179

70 Solca Solca Solca (oras) 2,146 2,146 306 1,000 47% 1,146

71 Gulia Gulia Dolhasca (oras) 2,121 2121 0 0 0% 2121

72 Vatra Moldovitei Vatra Moldovitei Vatra Moldovitei (comuna)

2,025 2,025 0 0 0% 2,025


Manastirea Humorului

Manastirea Humorului (comuna)

2,072 2,072 200 1,000 48% 1,072

74 Botosana Botosana Botosana (comuna) 2,108 2,108 0 0 0% 2,108

75 Burla Burla Burla (comuna) 2,075 2,075 50 590 28% 1,485

76 Mironu Mironu Valea Moldovei (comuna)

2,391 2,391 0 1,000 42% 1,391

77 Zamostea Nicani

Zamostea (comuna) 519

2,000 0 0 0% 519

Lunca 259 0 0 0% 259




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

Zamostea 1,088 0 0 0% 1,088

Cojocareni 134 0 0 0% 134

78 Frumosu Frumosu Frumosu (comuna) 2,053 2,053 0 0 0% 2,053

79 Draguseni Draguseni Draguseni (comuna) 1,983 1,983 1,875 2,013 102% -30

80 Horodnic de Jos Lunca Horodnic de Jos (comuna)

1,967 1,967 0 0 0% 1,967

81 Darmanesti Zamostea Darmanesti (comuna) 1,901 1,901 0 766 40% 1,135

82 Poieni Solca Poieni Solca Poieni Solca (comuna) 2,086 0 0 0% 2086

Sub-total 250,814 248,728 11,802 71,192 27%

<2,000

1 Calugareni Calugareni Adancata (comuna) 708 708 0 0 0% 708

2 Fetesti Fetesti Adancata (comuna) 584 584 0 0 0% 584

3 Clit Clit Arbore (comuna) 1314 1314 0 0 0% 1314

4 Bogata Bogata Baia (comuna) 1267 1267 0 0 0% 1267

5 Balaceana Balaceana Balaceana (comuna) 1516 1516 0 0 0% 1516

6 Balcauti Balcauti Balcauti (comuna) 1386 1386 0 0 0% 1386

7 Negostina Negostina Balcauti (comuna) 1330 1330 0 0 0% 1330

8 Gropeni Gropeni Balcauti (comuna) 346 346 0 0 0% 346

9 Corlata Corlata Berchisesti (comuna) 550 550 0 300 55% 250

10 Giulesti Giulesti Boroaia (comuna) 581 581 0 0 0% 581

11 Cumparatura Cumparatura Bosanci (comuna) 347 347 0 0 0% 347

12 Breaza Breaza Breaza (comuna) 1034 1034 0 0 0% 1034

13 Breaza de Sus Breaza de Sus Breaza (comuna) 297 297 0 0 0% 297

14 Paraul Negrei Paraul Negrei Breaza (comuna) 177 177 0 0 0% 177

15 Falcau Falcau Brodina (comuna) 1143 1143 0 900 79% 243

16 Brodina Brodina Brodina (comuna) 856 856 0 400 47% 456

17 Brodina de Jos Brodina de Jos Brodina (comuna) 376 376 0 0 0% 376

18 Sadau Sadau Brodina (comuna) 332 332 0 0 0%




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

19 Paltin Paltin Brodina (comuna) 160 160 0 0 0% 160

20 Ehreste Ehreste Brodina (comuna) 137 137 0 0 0% 137

21 Zalomestra Zalomestra Brodina (comuna) 124 124 0 0 0% 124

22 Cununschi Cununschi Brodina (comuna) 86 86 0 0 0% 86

23 Dubiusca Dubiusca Brodina (comuna) 60 60 0 0 0% 60

24 Norocu Norocu Brodina (comuna) 37 37 0 0 0% 37

25 Cotargasi Cotargasi Brosteni (oras) 1048 1048 0 0 0% 1048

26 Holdita Holdita Brosteni (oras) 440 440 0 0 0% 440

27 Frasin Frasin Brosteni (oras) 323 323 0 0 0% 323

28 Lungeni Lungeni Brosteni (oras) 220 220 0 0 0% 220

29 Haleasa Haleasa Brosteni (oras) 218 218 0 0 0% 218

30 Pietroasa Pietroasa Brosteni (oras) 96 96 0 0 0% 96

31 Holda Holda Brosteni(oras) 695 695 0 0 0% 695

32 Darmoxa Darmoxa Brosteni(oras) 162 162 0 0 0% 162

33 Petia Petia Bunesti (comuna) 731 731 0 0 0% 731

34 Uncesti Uncesti Bunesti (comuna) 626 626 0 0 0% 626

35 Bunesti Bunesti Bunesti (comuna) 542 542 0 542 100%

36 Podeni Ses Bunesti (comuna) 30

442 0 0 0% 30

Podeni Bunesti (comuna) 412 0 0 0% 412

37 Solonetu Nou Maidan Cacica (comuna) 116

722 0 0 0% 116

Solonetu Nou Cacica (comuna) 606 0 0 0% 606

38 Runcu Runcu Cacica (comuna) 172 172 0 0 0% 172

39 Codru Codru Cajvana (oras) 128 128 0 0 0% 128

40 Botosanita Mare Botosanita Mare Calafindesti (comuna) 338 338 0 0 0% 338

41 Carlibaba

Carlibaba Carlibaba (comuna) 914

1289

0 0 0% 914

Carlibaba Noua Carlibaba (comuna) 375 0 0 0% 375

42 Tibau Tibau Carlibaba (comuna) 162 162 0 0 0% 162

43 Iedu Iedu Carlibaba (comuna) 150 150 0 0 0% 150

44 Valea Stanei Valea Stanei Carlibaba (comuna) 99 99 0 0 0% 99




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

45 Sesuri Sesuri Carlibaba (comuna) 10 10 0 0 0% 10

46 Ciocanesti Ciocanesti Ciocanesti (comuna) 1008 1008 0 0 0% 1008

47 Botos Botos Ciocanesti (comuna) 372 372 0 0 0% 372

48 Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu

Ciprian Porumbescu (comuna)

1835 1835 0 1230 67% 605

49 Comanesti Comanesti Comanesti (comuna) 1103 1103 0 0 0% 1103

50 Humoreni Humoreni Comanesti (comuna) 985 985 0 0 0% 985

51 Sasca Mica Sasca Mica Cornu Luncii (comuna) 818 818 0 0 0% 818

52 Sasca Mare Sasca Mare Cornu Luncii (comuna) 705 705 0 0 0% 705

53 Paiseni Paiseni Cornu Luncii (comuna) 660 660 0 0 0% 660

54 Dumbrava Dumbrava Cornu Luncii (comuna) 474 474 0 0 0% 474

55 Sasca Noua Sasca Noua Cornu Luncii (comuna) 229 229 0 0 0% 229

56 Sinca Sinca Cornu Luncii (comuna) 190 190 0 0 0% 190

57 Cosna Cosna Cosna (comuna) 481 481 0 400 83% 81

58 Podu Cosnei Podu Cosnei Cosna (comuna) 388 388 0 300 77% 88

59 Tesna Tesna Cosna (comuna) 357 357 0 0 0% 357

60 Valea Bancului Valea Bancului Cosna (comuna) 150 150 0 0 0% 150

61 Romanesti Romanesti Cosna (comuna) 73 73 0 0 0% 73

62 Crucea Satu Mare Crucea (comuna) 307

1356 0 0% 307

Crucea Crucea (comuna) 1049 0 900 86% 149

63 Chiril Chiril Crucea (comuna) 261 261 0 0% 261

64 Cojoci Cojoci Crucea (comuna) 211 211 0 0% 211

65 Maritei Maritei Darmanesti (comuna) 1532 1532 0 587 38% 945

66 Danila Danila Darmanesti (comuna) 736 736 0 0% 736

67 Calinesti Calinesti Darmanesti (comuna) 571 571 0 0% 571

68 Calinesti Vasilache Calinesti Vasilache Darmanesti (comuna) 215 215 0 0% 215

69 Mariteia Mica Mariteia Mica Darmanesti (comuna) 203 203 0 0% 203




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

70 Probota Probota Dolhasca (oras) 1783 1783 0 0 0% 1783

71 Budeni Budeni Dolhasca (oras) 1360

1814 0 0 0% 1360

Poiana Dolhasca (oras) 454 0 0 0% 454

72 Silistea Noua Silistea Noua Dolhasca (oras) 679 679 0 0 0% 679

73 Valea Poienii Valea Poienii Dolhasca (oras) 530 530 0 0 0% 530

74 Poienari Poienari Dolhasca (oras) 284 284 0 0 0% 284

75 Dolhestii Mari Dolhestii Mari Dolhesti (comuna) 1617 0 0 0% 1617

76 Dolhestii Mici Dolhestii Mici Dolhesti (comuna) 1141 0 0 0% 1141

77 Valea Bourei Valea Bourei Dolhesti (comuna) 734 0 0 0% 734

78 Dorna Arini Dorna Arini Dorna Arini (comuna) 1190 0 0 0% 1190

79 Ortoaia Ortoaia Dorna Arini (comuna) 521 0 0 0% 521

80 Cozanesti Cozanesti Dorna Arini (comuna) 340 0 0 0% 340

81 Ghiorghiteni Ghiorghiteni Dorna Arini (comuna) 275 0 0 0% 275

82 Rucsa Rucsa Dorna Arini (comuna) 263 0 0 0% 263

83 Sunatori Sunatori Dorna Arini (comuna) 244 0 0 0% 244

84 Dorna Cadrenilor Dorna Cadrenilor Dorna Cadrenilor (comuna)

1424 369 1424 100% 0

85 Poiana Negrii Poiana Negrii Dorna Cadrenilor (comuna)

866 0 0 0% 866

86 Dealu Floreni Dealu Floreni Dorna Cadrenilor (comuna)

529 0 0 0% 529

87 Dornesti Vest Dornesti Vest Dornesti (comuna) 1212 0 1370 113%

88 Iaz Iaz Dornesti (comuna) 241 0 0 0% 241

89 Dragoiesti Dragoiesti Dragoiesti (comuna) 1569 0 0 0% 1569

90 Mazanesti Mazanesti Dragoiesti (comuna) 525 0 0 0% 525

91 Lucacesti Lucacesti Dragoiesti (comuna) 248 0 0 0% 248

92 Brosteni Brosteni Draguseni (comuna) 374 0 0 0% 374

93 Gara Leu Gara Leu Draguseni (comuna) 28 0 0 0% 28

94 Salageni Salageni Dumbraveni (comuna) 534 0 0 0% 534




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

95 Fantana Mare Fantana Mare Fantana Mare (comuna) 862 0 0 0% 862

96 Cotu Baii Cotu Baii Fantana Mare (comuna) 826 0 0 0% 826

97 Spataresti Spataresti Fantana Mare (comuna) 380 0 380 100% 0

98 Praxia Praxia Fantana Mare (comuna) 163 0 0 0% 163

99 Slobozia Slobozia Fantanele (comuna) 245 0 0 0% 245

100 Cotu Dobei Cotu Dobei Fantanele (comuna) 209 0 0 0% 209

101 Oniceni Oniceni Forasti (comuna) 925

0 925 100% 0

Antoceni Forasti (comuna) 312 0 312 100% 0

102 Manolea Manolea Forasti (comuna) 831 15 250 30% 581

103 Forasti Forasti Forasti (comuna) 564 0 564 100% 0

104 Boura Boura Forasti (comuna) 532 15 160 30% 372

105 Rusi Rusi Forasti (comuna) 388 0 0 0% 388

106 Tolesti Tolesti Forasti (comuna) 385 0 0 0% 385

107 Rosiori Rosiori Forasti (comuna) 330 0 0 0% 330

108 Uidesti Uidesti Forasti (comuna) 171 0 0 0% 171

109 Plutonita Plutonita Frasin (oras) 1129 0 0 0% 1129

110 Doroteia Doroteia Frasin (oras) 799 0 0 0% 799

111 Costisa Costisa Fratautii Noi (comuna) 1759 0 0 0% 1759

112 Deia Deia Frumosu (comuna) 796 0 0 0% 796

113 Dragosa Dragosa Frumosu (comuna) 383 0 0 0% 383

114 Fundu Moldovei Fundu Moldovei Fundu Moldovei (comuna)

1602 0 0 0% 1602

115 Colacu Colacu Fundu Moldovei (comuna)

902 0 0 0% 902

116 Botus Botus Fundu Moldovei (comuna)

593 0 0 0% 593

117 Botusel Botusel Fundu Moldovei (comuna)

127 0 0 0% 127

118 Branistea Branistea Fundu Moldovei (comuna)

112 0 0 0% 112

119 Delnita Delnita Fundu Moldovei (comuna)

92 0 0 0% 92

119 Delut Delut Fundu Moldovei (comuna)

73 0 0 0% 73




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

119 Obcina Ursului Obcina Ursului Fundu Moldovei (comuna)

43 0 0 0% 43

119 Smida Ungurenilor Smida Ungurenilor Fundu Moldovei (comuna)

29 0 0 0% 29

119 Plai Plai Fundu Moldovei (comuna)

11 0 0 0% 11

119 Botosanita Mica Botosanita Mica Gramesti (comuna) 278 0 0 0% 278

119 Verbia Verbia Gramesti (comuna) 168 0 0 0% 168

119 Rudesti Rudesti Gramesti (comuna) 135 0 0 0% 135

120 Granicesti

Granicesti Granicesti (comuna) 1824

0 0 0% 1824

Slobozia Sucevei Granicesti (comuna) 510 0 0 0% 510

121 Gura Solcii Gura Solcii Granicesti (comuna) 669 0 0 0% 669

122 Romanesti Romanesti Granicesti (comuna) 560 0 0 0% 560

123 Iacobesti Iacobesti Granicesti (comuna) 490 0 0 0% 490

124 Dumbrava Dumbrava Granicesti (comuna) 375 0 0 0% 375

125 Beresti Beresti Hantesti (comuna) 634 0 0 0% 634

126 Artari Artari Hantesti (comuna) 13 0 0 0% 13

127 Mihaiesti

Rotopanesti Horodniceni (comuna) 355

0 0 0% 355

Mihaiesti Horodniceni (comuna) 852 0 0 0% 852

128 Horodniceni Horodniceni Horodniceni (comuna) 1026 0 0 0% 1026

129 Bradatel Bradatel Horodniceni (comuna) 601 0 0 0% 601

130 Botesti Botesti Horodniceni (comuna) 439 0 0 0% 439

131 Iacobeni Iacobeni Iacobeni (comuna) 1600 275 1136 71% 464

132 Mestecanis Mestecanis Iacobeni (comuna) 237 0 0 0% 237

133 Brasca Brasca Ilisesti (comuna) 400 0 0 0% 400

134 Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei (comuna)

870 0 0 0% 870




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

135 Brodina (Izvoarele Sucevei)

Brodina (Izvoarele Sucevei)

Izvoarele Sucevei (comuna)

734 0 0 0% 734

136 Bobeica Bobeica Izvoarele Sucevei (comuna)

453 0 0 0% 453

137 Corni Corni Liteni (oras) 795 0 0 0% 795

138 Roscani Roscani Liteni (oras) 1149 0 0 0% 1149

139 Silistea Silistea Liteni (oras) 834 0 0 0% 834

140 Vercicani Vercicani Liteni (oras) 135 0 0 0% 135

141 Poiana Marului Poiana Marului Malini (comuna) 1112 325 500 45% 61200%

142 Valeni Stanisoara Valeni Stanisoara Malini (comuna) 690 0 0 0% 690

143 Iesle Iesle Malini (comuna) 0 0 0 0% 0

144 Poiana Micului Poiana Micului Manastirea Humorului (comuna)

898 0 0 0% 898

145 Plesa Plesa Manastirea Humorului (comuna)

185 100 185 100% 0%

146 Slobozia Sucevei Gara Milisauti (oras) 377 0 0 0% 377

147 Lunca Lunca Milisauti (oras) 117 0 0 0% 117

148 Mitocasi Mitocasi Mitocu Dragomirnei (comuna)

836 0 0 0% 836

149 Lipoveni Lipoveni Mitocu Dragomirnei (comuna)

518 0 0 0% 518

150 Dragomirna Dragomirna Mitocu Dragomirnei (comuna)

188 0 0 0% 188

151 Liteni Liteni Moara (comuna) 733 0 0 0% 733

152 Vornicenii Mari Vornicenii Mari Moara (comuna) 276 0 0 0% 276

153 Frumoasa Frumoasa Moara (comuna) 193 0 0 0% 193

154 Vornicenii Mici Vornicenii Mici Moara (comuna) 100 0 0 0% 100

155 Moldova Sulita Moldova Sulita Moldova Sulita(comuna) 1210 0 0 0% 1210

156 Benia Benia Moldova Sulita(comuna) 650 0 0 0% 650

157 Argel Argel Moldovita (comuna) 1005 0 0 0% 1005

158 Demacusa Demacusa Moldovita (comuna) 1005 0 0 0% 1005

159 Rasca Rasca Moldovita (comuna) 750 0 0 0% 750




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

160 Climauti

Climauti Musenita (comuna) 429

0 0 0% 429

Bainet Musenita (comuna) 313 0 0 0% 313

161 Vascauti Vascauti Musenita (comuna) 551 0 0 0% 551

162 Musenita Musenita Musenita (comuna) 257 0 0 0% 257

163 Vicsani Vicsani Musenita (comuna) 205 0 0 0% 205

164 Bancesti Bancesti Musenita (comuna) 110 0 0 0% 110

165 Coverca Coverca Panaci (comuna) 777 0 0 0% 777

166 Panaci Panaci Panaci (comuna) 727 0 0 0% 727

167 Glodu Glodu Panaci (comuna) 293 0 0 0% 293

168 Dragoiasa Dragoiasa Panaci (comuna) 195 0 0 0% 195

169 Paltinis Paltinis Panaci (comuna) 92 0 0 0% 92

170 Catrinari Catrinari Panaci (comuna) 67 0 0 0% 67

171 Deleni Deleni Partestii de Jos (comuna)

683 0 0 0% 683

172 Varfu Dealului Varfu Dealului Partestii de Jos (comuna)

128 0 0 0% 128

173 Varvata Varvata Partestii de Jos (comuna)

52 0 0 0% 52

174 Poiana Stampei Poiana Stampei Poiana Stampei (comuna) 736 0 0 0% 736

175 Dornisoara Dornisoara Poiana Stampei (comuna) 311 0 0 0% 311

176 Tesna Tesna Poiana Stampei (comuna) 306 0 0 0% 306

177 Pilugani Pilugani Poiana Stampei (comuna) 240 0 0 0% 240

178 Casoi Casoi Poiana Stampei (comuna) 180 0 0 0% 180

179 Praleni Praleni Poiana Stampei (comuna) 153 0 0 0% 153

180 Tataru Tataru Poiana Stampei (comuna) 146 0 0 0% 146

181 Valea Putnei Valea Putnei Pojorata (comuna) 340 0 0 0% 340

182 Arghira Arghira Preutesti (comuna) 1136 0 500 44% 636

183 Leucusesti Leucusesti Preutesti (comuna) 1019 0 0 0% 1019

184 Husi Husi Preutesti (comuna) 730 0 0 0% 730




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

185 Bahna Arini Bahna Arini Preutesti (comuna) 226 0 0 0% 226

186 Lamaseni Lamaseni Radaseni (comuna) 1103 0 0 0% 1103

187 Pocoleni Pocoleni Radaseni (comuna) 179 0 0 0% 179

188 Slatioara Slatioara Rasca (comuna) 789 0 0 0% 789

189 Buda Buda Rasca (comuna) 747 0 0 0% 747

190 Iaz Dumbraveni Rasca (comuna) 413 0 0 0% 413

191 Jahalia Jahalia Rasca (comuna) 335 0 0 0% 335

192 Varatec Varatec Salcea (oras) 1500 0 0 0% 1500

193 Prelipca Prelipca Salcea (oras) 1287 0 0 0% 1287

194 Neagra Sarului Neagra Sarului Saru Dornei (comuna) 1604 500 1000 62% 604

195 Gura Haitii Gura Haitii Saru Dornei (comuna) 568 0 500 88% 68

196 Saru Dornei Saru Dornei Saru Dornei (comuna) 531 0 0 0% 531

197 Sarisorul Mare Sarisorul Mare Saru Dornei (comuna) 517 0 0 0% 517

198 Saru Bucovinei Saru Bucovinei Saru Dornei (comuna) 332 0 0 0% 332

199 Plaiu Sarului Plaiu Sarului Saru Dornei (comuna) 220 0 0 0% 220

200 Sarisor Sarisor Saru Dornei (comuna) 190 0 0 0% 190

201 Tibeni Tibeni Satu Mare (comuna) 1150 0 0 0% 1150

202 Trei Movile Trei Movile Scheia (comuna) 157 0 0 0% 157

203 Florinta Florinta Scheia (comuna) 119 0 0 0% 119

204 Serbauti Serbauti Serbauti (comuna) 1736 0 0 0% 1736

205 Calinesti Calinesti Serbauti (comuna) 1103 0 0 0% 1103

206 Grigoresti Grigoresti Siminicea (comuna) 319 0 0 0% 319

207 Gainesti Gainesti Slatina (comuna) 1845 0 0 0% 1845

208 Slatina Slatina Slatina (comuna) 1728 0 0 0% 1728

209 Herla Herla Slatina (comuna) 1234 0 0 0% 1234

210 Zaharesti Zaharesti Stroiesti (comuna) 799 0 0 0% 799

211 Valcelele Valcelele Stroiesti (comuna) 110 0 0 0% 110




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

212 Negrileasa Negrileasa Stulpicani (comuna) 1044 0 0 0% 1044

213 Gemenea Gemenea Stulpicani (comuna) 864 0 0 0% 864

214 Slatioara Slatioara Stulpicani (comuna) 618 0 0 0% 618

215 Vadu Negresei Vadu Negresei Stulpicani (comuna) 587 0 0 0% 587

216 Solonet Solonet Todiresti (comuna) 1446 0 0 0% 1446

217 Todiresti Todiresti Todiresti (comuna) 1354 0 0 0% 1354

218 Costina Costina Todiresti (comuna) 1235 0 0 0% 1235

219 Parhauti Parhauti Todiresti (comuna) 1069 0 0 0% 1069

220 Sarghiesti Sarghiesti Todiresti (comuna) 140 0 0 0% 140

221 Plavalari Reuseni Udesti (comuna) 481

0 0 0% 481

Plavalari Udesti (comuna) 1094 0 0 0% 1094

222 Chiliseni Chiliseni Udesti (comuna) 717 0 0 0% 717

223 Stirbat Stirbat Udesti (comuna) 656 0 0 0% 656

224 Luncsoara Luncsoara Udesti (comuna) 576 0 0 0% 576

225 Poieni Suceava Poieni Suceava Udesti (comuna) 516 0 0 0% 516

226 Rusi-Manastioara Rusi-Manastioara Udesti (comuna) 505 0 0 0% 505

227 Racova Racova Udesti (comuna) 319 0 0 0% 319

228 Securiceni Securiceni Udesti (comuna) 196 0 0 0% 196

229 Manastioara Manastioara Udesti (comuna) 38 0 0 0% 38

230 Lupcina Lupcina Ulma (comuna) 623 0 0 0% 623

231 Nisipitu Nisipitu Ulma (comuna) 391 0 0 0% 391

232 Ulma Ulma Ulma (comuna) 368 0 0 0% 368

233 Magura Magura Ulma (comuna) 317 0 0 0% 317

234 Costileva Costileva Ulma (comuna) 303 0 0 0% 303

235 Vadu Moldovei Vadu Moldovei Vadu Moldovei (comuna) 1193 0 0 0% 1193

236 Dumbravita Dumbravita Vadu Moldovei (comuna) 892 0 0 0% 892

237 Nigotesti

Nigotesti Vadu Moldovei (comuna) 484

0 0 0% 484

Ioneasa Vadu Moldovei (comuna) 344 0 0 0% 344

238 Ciumulesti Ciumulesti Vadu Moldovei (comuna) 418 0 0 0% 418




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

239 Movileni Movileni Vadu Moldovei (comuna) 253 0 0 0% 253

240 Camarzani Camarzani Vadu Moldovei (comuna) 210 0 0 0% 210

241 Mesteceni Mesteceni Vadu Moldovei (comuna) 188 0 0 0% 188

242 Valea Moldovei Valea Moldovei Valea Moldovei (comuna)

1764 0 1000 57% 764

243 Molid Molid Vama (comuna) 810 0 0 0% 810

244 Prisaca Dornei Prisaca Dornei Vama (comuna) 776 0 0 0% 776

245 Todireni Todireni Vatra Dornei (oras) 43 40 40 93% 3

246 Paltinul Paltinul Vatra Moldovitei (comuna)

1512 0 0 0% 1512

247 Ciumarna Ciumarna Vatra Moldovitei (comuna)

433 0 0 0% 433

248 Valea Glodului

Osoi Vulturesti (comuna) 335

0 0 0% 335

Valea Glodului Vulturesti (comuna) 884 0 0 0% 884

249 Giurgesti Giurgesti Vulturesti (comuna) 720 0 0 0% 720

250 Plesesti Plesesti Vulturesti (comuna) 594 0 0 0% 594

251 Hreatca Hreatca Vulturesti (comuna) 402 0 0 0% 402

252 Meresti Meresti Vulturesti (comuna) 267 0 0 0% 267

253 Jacota Jacota Vulturesti (comuna) 163 0 0 0% 163

254 Vulturesti Vulturesti Vulturesti (comuna) 21 0 0 0% 21

255 Badragi Badragi Zamostea (comuna) 210 0 0 0% 210

256 Ciomartan Ciomartan Zamostea (comuna) 199 0 0 0% 199

257 Tautesti Tautesti Zamostea (comuna) 180 0 0 0% 180

258 Corpaci Corpaci Zamostea (comuna) 110 0 0 0% 110

259 Rauteni Rauteni Zamostea (comuna) 97 0 0 0% 97

260 Slobozia

Slobozia Zvoristea (comuna) 1096

0 0 0% 1096

Serbanesti Zvoristea (comuna) 176 0 0 0% 176




Nr.

Crt

.


UAT

Po

pu

lati

e p

er

loc

alita

te

To

tal

po

pu

lati

e ag

lom

era

re

Po

pu

lati

e c

on

ecta

ta

Po

pu

lati

e c

are

po

ate

fi

de

serv

ita

Gra

d a

co

pe

rire

serv

iciu

Nu

mar

de

lo

cu

ito

ri d

eserv

iti

de

viito

are

le s

iste

me d

e

can

alizare

261 Stancuta Stancuta Zvoristea (comuna) 610 0 0 0% 610

262 Poiana Poiana Zvoristea (comuna) 590 0 0 0% 590

Nota: sursa datelor sunt Chestionare primite de la Consiliul Judetean Suceava, completate de Consiliile locale ale oraselor / comunelor din judetul Suceava referitoare la sistemele de apa uzata existente

Nota: o lista completa gradului de conectare pentru sistemele de apa uzata a tuturor localitatilor din judetul Suceava este prezentata in capitolul 6.

Facilitatile pentru apa uzata industriala

In general instalatiile de pre-epurare nu sunt disponibile sau au nivel foarte scazut.

Mecanismul curent pentru licentierea descarcarii la reteaua de canalizare a apelor uzate industriale Legea cheie de mediu asociata cu protectia mediului este „Legea Protectiei Mediului” OUG 195/2005.

Aceasta lege prevede ca protectia mediului si pentru obtinerea acordului de mediu necesar, care este

actul tehnic si legal in care se stabilesc conditiile pentru punerea in aplicare a unui proiect sau a unei

activitati din punctul de vedere al mediului. In plus acesta mentioneaza procedurile pentru obtinerea

autorizatiei de mediu, care sunt cerute de industrii.

Odata cu introducerea Hotararii de Guvern in 2005, referitor la conditiile de evacuare a apelor uzate in

mediul acvatic, un numar de articole care puse in vigoare sunt importante pentru colectarea apelor

uzate, tratarea acestora si depozitarea. Relevanta principala a Planului de Actiune este:

NTPA-011/2002, amendata prin HG nr. 352/2005 privind normele tehnice privind colectarea, tratarea si

deversarea apelor uzate orasenesti;

Normativul NTPA-001/2002, amendat prin HG nr. 352/2005 privind limitele prevazute pentru incarcarile

poluante ale apelor uzate si industriale orasenesti deversate in cursurile naturale de apa; si.

Normativul NTPA-002/2002, amendat prin HG nr. 352/2005 referitor la conditiile de deversare ale

apelor uzate in retelele orasenesti de canalizare si direct catre statiile de epurare.

NTPA-002/2005 (ca Anexa 2 a NTPA-011/2002, amendata prin HG nr. 352/2005) este relevanta pentru

deversarile apelor uzate industriale si furnizeaza de asemenea cadrul de baza prin care apa uzata

poate fi deversata in reteaua oraseneasca de canalizare, cu toate ca trebuie tot timpul avut in vedere

faptul ca, atat functionarea normala si protectia sistemului de canalizare cat si protejarea mediului

importiva deversarilor de ape uzate nu pot fi asigurate.

Scopul legislatiei este de a stabili conditiile in care apele uzate pot fi descarcate in sistemele de

canalizare municipale, pentru a asigura operarea normala si protejarea sistemelor de canalizare ca de

asemenea de asemeneasi protectia mediului impotriva descarcarilor apelor uzate.

Apa uzata provenita din diferite surse industriale, deversata in sistemul orasenesc de canalizare trebuie

sa respecte 23 indicatori privind calitatea apei, inclusiv:




pH: 6.5 - 8.5

suspensie solide 350 mg/l

CBO5 300 mg/l

CCO 500 mg/l

substante extractibile cu solventi organici 30 mg/l

azot din amoniac (NH4) 30 mg/l

Fosfor total (Total P) 5 mg/l




Lista completa a indicatorilor este arata in tabelul de mai jos:

Tabel 0.12. Cerintele specifice deversarilor in reteaua de canalizare

Nr Indicator de calitate UM Valori limita admisibile

1 Temperatura 0C 40

2 Concentratia ionilor de hidrogen (pH) unit pH 6.5 - 8.5

3 Materiale aflate in suspensie mg/l 350

4 Necesarul de oxigen Biochimic pentru 5 zile(CBO5) mg/l 300

5 Consumul chimic de oxigen - metoda bicromatului de potasiu mg/l 500

6 Atom de azot din amoniac (NH4+) mg/l 30

7 Fosfor Total (P) mg/l 5.0

8 Cianura Total (CN) mg/l 1.0

9 Sulfide si hidrogen sulfurat (S2-) mg/l 1.0

10 Sulfit (So32-) mg/l 2

11 Sulfat (SO4) mg/l 600

12 Fenoli extrasi cu ajutorul vaporilor de apa mg/l 30

13 Substante extractibile cu solventi organici

mg/l 30

14 Detergenti sintetici biodegradabili mg/l 25

15 Plumb (Pb2-) mg/l 0.5

16 Cadmiu (Cd2+) mg/l 0.3

17 Crom Total (Cr3++Cr6+) mg/l 1.5

18 Crom Hexa valent (Cr6+) mg/l 0.2

19 Cupru (Cu2+) mg/l 0.2

20 Nichel (Ni2+)2) mg/l 1.0

21 Zinc (Zn2) mg/l 1.0

22 Mangan Total mg/l 2.0

23 Clor rezidual liber mg/l 0.5

Deficiente cheie la nivelul sistemelor municipale de alimentare cu apa

Deficientele existente la nivelul sistemelor de alimentare cu apa sunt enumerate mai jos:

Accesul la serviciile de alimentare cu apa

In prezent, procentul de deservire variaza intre 96 % in orasul Suceava si de 0% in orasul Cajvana. Cu

toate acestea, unele zone situate la periferia oraselor care prezinta o rata crescuta a serviciului de

acoperire sunt inca neconectate.

Ca si o concluzie generala, procentul de acoperire a sistemului alimentarea cu apa poate fi ilustrat dupa

cum urmeaza:

Pentru aglomerarile cu mai mult de 100,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului este de

95%;

Pentru aglomerarile cu mai mult de 10,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului este de

84%;

Pentru aglomerarile cu mai mult de 2,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului este de 45%;

Pentru aglomerarile cu mai putin de 2,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului este de

17%;

rata medie de acoperire a serviciilor de alimentare cu apa in judetul Suceava este de 60%.

Pierderile de apa

Este necesara o continuare a reducerii prierderilor prin reabilitarea conductelor fragile si prin

imbunatatirile aduse activitatilor de management si control a pierderilor.

Captarea apei brute si aductiunea




In concordanta cu informatiile primite de la ROC, majoritatea pompelor de adancime sunt uzate si

necesita reparatii frecvente. Tipul de pompa respective nu mai este fabricat in prezent. Unele piese de

schimb nu mai sunt disponibile si trebuie inlocuite cu piese de schimb ce provin de la modele de data

mai recentace nu sunt compatibile in totalitate. Perioadele de livrare a pieselor de schimb sunt foarte

mari. Tinand cont de conditia pompelor se recomanda in viitorul apropiat inlocuirea acestora cu pompe

mai eficiente.

Facilitatile de tratare a apei

Structurile Statiilor de tratare a apeiprecum si aproximativ toate echipamentele electrice si mecanice

sunt uzate. Este necesara reabilitarea si extinderea statiilor existente adaptate unui necesar viitor de

apa mai scazut. Masurile de siguranta in conordanta cu standardele EU nu sunt respectate. Starea

statiilor de clorinare este precara. Mai mult, nu exista in present un sistem de control automatizat.

Acesta trebuie furnizat in cadrul activitatilor de reconstructie a statiilor de tratare a apei.

Reteaua de distributie a apei

In general, conductele din azbociment sunt vechi si prezinta adesea deflagratii in urma traficului intens

si al incarcarilor. Conductele din otel sunt corodate din exterior spre interior datorita lipsei protectiei

catodice importiva coroziunii si a invelisului extern. Motivele coroziunii conductelor din otel sunt

conditiile agresive ale solului si nivelele ridicate ale apei subterane. S-a raportat un numar ridicat al

deflagratiilor la nivelul conductelor din azbociment datorita loviturii de berbec produsa de apa si de aer

dupa reumplerea sistemului in urma efectuarii reperatiilor. Prin urmare, se propune continuarea

activitatilor de inlocuire a conductelor din AC in zonele in care, chiar si dupa restructurarea retelei,

presiunea de alimentare este foarte ridicata (6 bari).

Cand sistemul este depresurizat, de exemplu pe durata reparatiilor, apa subterana impreuna cu

pamantul se infiltreaza in conductelor de alimentare cu apa potabila deteriorand astfel calitatea apei

furnizate consumatorilor.

Reabilitarea retelei privind conductele vechi si fragile din otel, azbociment, fonta trebuie sa continue in

scopul reducerii pierderilor de apa si costurilor aferente activitatilor de reparatie si intretinere. O parte

din reteaua primara de distributie a fost reabilitata intre anii 2006 si 2008 prin Programul SAMTID,

pierderile scazand in acele zone.

Contoarele regionale pentru managementul pierderilor nu au fost instalate.

Pentru a furniza o presiune de alimentare acceptabila, cu valoare de 1.5 - 6 bari si pentru a reduce

pierderile este necesara restructurarea retelelor existente.

Hidrantii ce nu au fost inlocuiti in cadrul programului SAMTID au o vechime ce depaseste 20 ani. Multi

dintre acestia functioneaza, sunt verificati periodic asa cum este solicitat de inspectoratul pentru situatii

de urgenta. Cu toate acestea hidrantii ar trebui inlocuiti in cadrul viitoarelor lucrari de reabilitare a

retelelor.

In general, vanele existente sunt vechi si trebuie inlocuite. Deseori, numarul vanelor este insuficient si

zone mai extinse trebuie izolate in cazul intreprinderii unor activitati de reparatie sau constructive.

Deficiente cheie la nivelul sistemelor municipale de apa uzata

Deficientele existente de la nivelul sistemelor de canalizare sunt ilustrate in continuare:

Accesul la serviciile de apa uzata

In prezent rata de acoperire a serviciului de canalizare variaza intre 98% in Suceava si 0% in Cajvana.

Zonele din periferie sunt inca neconectate sau nu dispun de unsistem de evacuare adecvat / controlat

astfel incat apa uzata este deversata direct in corpurile de apa receptoare (rauri). Gospodariile

individuale neconectate dispun de fose septice si latrine, care deseori nu sunt impermeabile.




Ca si o concluzie generala, procentul de acoperire a sistemului de canalizare poate fi ilustrat dupa cum

urmeaza:

Pentru aglomerarile cu mai mult de 100,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului

este de 86%;

Pentru aglomerarile cu mai mult de 10,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului

este de 65%;

Pentru aglomerarile cu mai mult de 2,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului este

de 27%;

Pentru aglomerarile cu mai putin de 2,000 locuitori – rata de acoperire a serviciului este

de 7%;

Rata medie de acoperire a serviciului de canalizare in judetul Suceava este de 46%.

Conditiile structurale si de deservire a sistemului de canalizare

Un procentaj ridicat al conductelor de canalizare existente consta din conducte din beton imbinate cu

mufe. Rata medie a infiltratiei la nivelul conductelor de canalizare este ridicata (30% pana la 75% din

debitul total), ceea ce sugereaza prezenta conductelor / caminelor de vizitare avariate. Imbinarile

conductelor din beton nu sunt etansate cu garniture din cauciuc, ci doar cofrate in lapte de ciment, fapt

ce poate cauza o potetiala infiltratie a apei uzate in sol si a apei subterane la nivelul conductelor de

canalizare. Multe conducte de canalizare au fost identificate ca fiind predispuse infiltratiilor sau ca fiind

cauzatoare de probleme (deflagratii frecvente sau blocaje); acestea ar trebui reabilitate urgent.

Conductele de canalizare combinate sufera de inundatii pe durata caderilor abundente de precipitatii. In

general multe conducte de canalizare sunt umplute cu moloz sau colmatate cu nisip si necesita

curatare.

Se recomanda prin urmare curatarea conductelor de canalizare in momentul in care echipamentul de

curatare va fi livrat.

Mai mult de jumatate din camine nu se afla intr-o conditie adecvata in ceea ce priveste starea scarilor

interioare, impermeabilitatea peretilor etc. In mod frecvent, caminele de vizitare sunt umplute cu moloz,

beton si nisip si nu sunt accesibile. Deasemenea multe camine au fost acoperite in momentul in care s-

au asfaltat strazile.

Statiile de pompare existente se afla intr-o stare precara. Structurile civile situatea deasupra nivelului

solului sunt intr-o stare mai buna in vreme ce structurile subterane (beton armat) prezinta pierderi si nu

mai pot fi utilizate.

Racordurile de canalizare

Racordurile constau din conducte din fonta, azbociment si de data mai recenta din PVC. Diametrele

conductelor variaza intre DN 100 – DN 150 pentru gospodariile individuale si intre DN 150 – DN 200

pentru blocurile cu apartamente. Marea parte a proprietatilor sunt racordate direct in colectoarele de

canalizare in vreme ce un procentaj scazut este conectat la caminele de vizitare. In general, nu exista

camine de vizitare amplasate pe proprietati private. Pentru a face conectarea la colectoarele de

canalizare, de obicei se realizeaza un orificiu in peretele conductei de canalizare iar conectarea este

etansata doar cu lapte de ciment. Acesta poate reprezenta un motiv al pierderilor si infiltratiilor.

Statiile de epurare

Multe dintre statiile de epurare au fost construite in anii 1980. Randamentul actual este foarte scazut

datorita necesarului domestic scazut si declinului consumului industrial. Statiile de epurare Solca si

Frasin nu mai functioneaza.




Cea mai mare parte a echipamentelor mecanice si electrice sunt foarte vechi generand costuri ridicate

pentru functionare si intretinere. Eficienta energetica este scazuta. Sistemele de control automatizate

nu au fost instalate.

Dispozitivele de fermentare si de retinere a gazului, daca exista, nu pot fi utilizate datorita deteriorarii

din punct de vedere structural.

Namolul in exces este evacuat pe paturile de uscare fara ingrosare. Facilitatile de tratare a namolului

nu sunt disponibile. Namolul uscat este inmagazinat in spatii speciale de depozitare situate in

apropierea statiei.

Atat laboratorul cat si echipamentul este vechi. Doar analize de baza se pot efectua aici.

0.3. PROGNOZE

Urmatoarele paragrafe reprezinta o scurta descriere a continutului acestui capitol si a surselor de date

utilizate pentru indicatorii prezentati. Prezentul capitol are doua parti principale, prezentate in

comparatie: profilul socio-economic al Romaniei pentru componenta macro-economica si profilul socio-

economic al judetului Suceava. Indicatorii relevanti macro si socio economici sunt prezentati atat la

nivelul istoric (valori inregistrate in perioada 2008 – 2012) cat si la nivelul previzionat pentru orizontul

2013 – 2043. Aceste previziuni servesc ca baza pentru determinarea nivelului de investitii pe termen

lung in sectorul de apa din judet si a capacitatii potentiale de contributie a consumatorilor rezidentiali,

industriali si institutionali, prezentata ulterior in Capitolele 8 si 9.

Informatiile si datele necesare (conform liniilor directoare puse la dispozitie de catre Ministerul Mediului

si Schimbarilor Climatice), precum si indicatorii utilizati in vederea evaluarii profilelor, au fost derivate cu

ajutorul unor tabele si cifre obtinute dintr-un numar de surse, dupa cum urmeaza:

Profilul socio-economic al Romaniei a fost elaborat pe baza informatiilor obtinute de la Institutul

National de Statistica din Romania (anuarele statistice, proiectii ale principalilor indicatori

macroeconomici, proiectarea populatiei Romaniei pana in anul 2050), Comisia Nationala de

Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2014 - 2017, etc.), Prognoza

Europeana pentru Primavara 2013, precum si alte surse recunoscute. Totodata s-a tinut cont

de: Ghidul Analizei Cost – Beneficiu al proiectelor de investitii (versiunea decembrie 2008), ce

stabileste cadrul general metodologic pentru a realiza ACB in contextul finantarii CE si de

Documentul de Lucru nr. 4 „ Indrumar pentru Metodologia realizarii Analizei Cost Beneficiu”

(versiunea August 2006), ce stabileste regulile de lucru pentru promovarea consecventei in

realizarea ACB pentru aplicatiile CF si ERDF.

Profilul socio-economic al judetului Suceava a fost elaborat in principal pe baza informatiilor

obtinute de la Institutul National de Statistica din Romania (proiectiile privind populatia

Romaniei pana in anul 2050), de la Consiliul Judetean Suceava, din Planul National de

Dezvoltare intocmit de catre Agentia pentru Dezvoltare Regionala pentru Regiunea Nord - Est,

Comisia Nationala de Prognoza (Prognoza pe termen mediu si in profil teritorial 2013 – 2016).

Obiective generale si specifice

Indicatorii specifici care vor fi utilizati (in vederea compararii cu cifrele nationale si regionale) sunt prezentati succinct in continuare:

1. Parametri demografici: populatie, forta de munca, numar de locuri de munca, rata somajului, evolutia veniturilor;

2. Evolutia economica la nivel national / regional / judetean: evolutia PIB, investitii straine directe, inflatie, situatia contului curent, rata exporturilor si a importurilor, curs de schimb.

3. Proiectii ale veniturilor pe gospodarie: venituri medii in zonele urbane / rurale, surse de venituri, structura cheltuielilor / veniturilor pe gospodarie, cheltuieli pentru servicii, la nivelul gospodariilor.

4. Rata de ocupare a fortei de munca.




In ultimele doua decenii, situatia Romaniei s-a caracterizat printr-o dezvoltare regionala, cu tendinte de crestere si expansiune concentrate in zona Bucurestiului, in jurul oraselor mari din provincie, amplasate in vestul si centrul tarii, precum si in orasele portuare. Prin comparatie cu acestea, situatia zonelor de nord - est si sud – vest a tarii a stat mult mai prost. Economia a inregistrat 7 ani de crestere si majoritatea echilibrelor macro-economice au nivele apropiate sau asemanatoare parametrilor pentru statele UE 27.

0.4. OBIECTIVE ARIE PROIECT

România s-a angajat să-și îmbunătățească standardele de apă și canalizare pe întreg teritoriul țării.

Trebuie să fie înțeles faptul că Scopurile Regionale trebuie să urmeze obiectivele naționale pentru

România, ca de exemplu Tratatul de Aderare, Planurile de Implementare etc. Prin urmare, Capitolul 4.2

conține un rezumat al obiectivelor naționale.

Totuși, condițiile regionale și locale pentru implementarea obiectivelor naționale ar putea fi diferite de la

o regiune la alta și de la un județ la altul. Din acest motiv, cea de-a doua parte a acestui capitol tratează

Scopurile Regionale particulare din sectorul de apă și apă uzată.

Este evident că sunt necesare măsuri mai întâi în domeniul tratării apei pentru ameliorarea calității

tratării până în anul 2015. Pe altă parte, debitul final de producție al apei este în prezent ridicat datorită

pierderilor încă mari.

Se așteaptă ca pierderile de apă să scadă. După implementare lucrărilor de reabilitare a rețelelor și

după un control activ de măsurare a pierderilor.

Ambele componente ale balanței apei se asteaptă să se diminueze.

Modul de abordare în ceea ce privește drenajul canalizării și tratarea apei uzate este de asemenea

reglementat de datele până la care standardele ridicate ale efluentului trebuie să fie în vigoare. Investiții

mari sunt necesare pentru a extinde sistemele municipale de apă uzată în zonele neconectate și de

asemenea de a se oferi facilitate de tratare a apei uzate conform termenelor stabilite in planul de

implementare pentru conformarea cu Directiva UWWD. In acelasi timp este necesar de a eficientiza

reducerea infiltrațiilor.

În scopul de a eficientiza funționarea corectă a Stațiilor de epurare existente și noi cu respectarea

standardelor pentru efluent operatorul trebuie să dezvolte expertize necesare pentru a opera eficient

facilitățile Stației de Epurare a apelor uzate și să elimine orice risc posibil de contaminare de la

consumatorii non domestici.

Îmbunătățirea serviciilor de apă în prima faza și ulterior a tratamentului apei uzate sunt considerate în

concordanță cu obiectivul de consolidare a ROC.

0.4.1. OBIECTIVELE PRIORITARE

Obiectivul 1: conformarea cu angajamentele de tranzitie si obiectivele intermediare convenite

intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea Directivei 91/271/CEE cu

privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in toate aglomerarile mai mari de 2000 l.e.

Obiectivul 2: conformarea cu Directiva 98/83/CE a CE cu privire la calitatea apei destinate

consumului uman, asa cum a fost transpusa in legislatia romaneasca de Legea 458/2002 cu

privire la calitatea apei potabile (modificata prin Legea nr.311/2004) si sa se imbunatateasca

performanta operationala a infrastructurii de apa din aria proiectului pentru a se asigura

viabilitatea finaciara si operationala, in toate localitatile cu populatia mai mare de 50 locuitori.

S.C. ACET S.A. Suceava are in derulare un portofoliu de proiecte finantate din fonduri ISPA și

Fondurile de Coeziune.




In conformitate cu Directiva 2000/60/CE este s-a avut in vedere faptul ca pentru aglomerarile mai mari

de 10.000 p.e. trebuie sa se prevada treapta tertiara de epurare in vederea eliminarii fosforului si

azotului. Aceste actiuni nu au fost prinse initial in Planul National de Implementare.

In ce priveste rata de conformare la Directiva 91/271/CEE, aglomerarile cu peste 10.000 locuitori

echivalenti au un grad de conformare de 90%, urmand sa se conformeze 100%, pina in 2015.

Din punct de vedere teritorial administrativ în aria proiectului sunt 5 municipii (Suceava, Câpulung

Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți și Vatra Dornei), 11 orașe (Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura

Humorului, Liteni, Milisauti, Salcea, Siret, Solca și Vicovu de Sus), 98 comune cu 379 sate.

Populatia din aria proiectului totalizeaza 632.898 locuitori (anul 2013) dintre care 261.294 (41,29%) în

centrele urbane și 371.604 (58,71%) în zona rurală.

Din cele 396 localități (sate), 11 localități din aria de operare a S.C. ACET S.A. Suceava au o populație

sub 50 locuitori, deci nu este necesar să se conformeze privind alimentările cu apă, în sistem

centralizat.

0.4.2. OBIECTIVE NATIONALE PRIVIND APA SI APA UZATA

Pentru conformarea tuturor localitatilor in termenele fixate prin Tratatul de Aderare este necesar un

volum investitional foarte mare, care in parte va fi acoperit de granturi de la CE prin cele doua fonduri

de finantare: Fonduri de Coeziune si Fonduri Structurale.

POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere al alocării

financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de mediu. Programul este

finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC) - cu o

valoare de aproximativ 4,5 miliarde Euro, la care se adaugă cofinanţarea naţională de aproximativ 1

miliard Euro.

În ultimii ani, sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare a realizat un salt calitativ

semnificativ, devansând celelalte servicii comunitare de utilitate publică, această evoluţie fiind

influenţată de următorii factori:

existenţa unor reglementări coerente în acest sector, aliniate la legislaţia UE;

existenţa unei strategii bine fundamentate de dezvoltare şi modernizare a sectorului;

bună organizare a operatorilor în cadrul asociaţiei profesionale şi patronale;

accesarea programelor de pre-aderare cu finanţare externă de către majoritatea operatorilor

mari;

cerinţele rezultate din angajamentele României prin Tratatul de aderare;

regionalizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;

derularea si implementarea proiectelor srategice de investiţii cu finanţare din POS Mediu;

lansarea procesului de pregătire a proiectelor strategice pentru ciclul de programare 2014 –

2020.

0.4.3. CORELAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE NATIONALE DIN DOMENIILE APA SI APA

UZATA CU PLANURILE SI STRATEGIILE NATIONALE, PRECUM SI CU ALTE PLANURI SI

STRATEGII RELEVANTE

Conform Tratatului de Aderare, Romaniei i-au fost acordate perioade de tranzitie pentru a fi in

concordanta cu standardul de colectare, epurare si deversare a apei reziduale – pana in 2015 pentru

un numar de 263 aglomerari urbane cu mai mult de 10.000 de locuitori si pana in 2018 in 2.346

aglomerari urbane intre 2.000 si 10.000 de locuitori.




Perioadele de tranzitie au fost agreate si pentru a fi in concordanta cu Directiva 98/83/UE pentru

calitatea apei potabile pana in 2015.

Mai mult, in urma negocierilor pentru aderare, intreg teritoriul Romaniei este declarat ca o zona

sensibila, insemnand ca toate aglomerarile urbane cu mai mult de 10.000 de locuitori ar trebui sa fie

echipate cu statii de epurare a apei uzate asigurand un nivel avansat de epurare.

Corelând cele două tipuri de dotări – sistemele de apă potabilă și cele de canalizare – populația tarii

poate fi grupată în trei categorii:

Populația care beneficiază de ambele servicii – 52%;

Populația care beneficiază de sistemul de alimentare cu apă, dar nu dispune de cel de

canalizare – 16%;

Populația care nu beneficiază atât de sistemul de alimentare cu apă cât și de cel de canalizare

– 32%.

Comparația cu țările UE, pe baza datelor furnizate de EUROSTAT, subliniază încă o dată starea

precară a infrastructurii de apă și canalizare din România și accentuează nevoia de investiții urgente în

acest sector.

Aceste perioade de tranzitie au fost integrate in toate strategiile si planurile de actiune elaborare la nivel

national si regional: Planul National de Dezvoltare, Cadrul National Strategic de Referinta pentru

perioada de programare 2007-2013 Programul Operational Sectorial de Mediu, 2007 – 2013, de

asemenea, la nivel regional in Planurile Locale pentru Protectia Mediului (PLAM), Planuri Regionale de

Dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013 si Master Planuri sectoriele pe diverse categorii de activitati.

0.4.4. OBIECTIVE ÎN SECTORUL APEI ȘI APEI UZATE ÎN ARIA PROIECTULUI

Din punct de vedere teritorial administrativ în aria proiectului sunt 5 municipii (Suceava, Câpulung

Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți și Vatra Dornei), 11 orașe (Broșteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura

Humorului, Liteni, Milisauti, Salcea, Siret, Solca și Vicovu de Sus), 98 comune cu 379 sate.

Populatia din aria proiectului totalizeaza 632.898 locuitori (anul 2013) dintre care 261.294 (41,29%) în

centrele urbane și 371.604 (58,71%) în zona rurală.

Din cele 396 localități (sate), 11 localități din aria de operare a S.C. ACET S.A. Suceava au o populație

sub 50 locuitori, deci nu este necesar să se conformeze privind alimentările cu apă, în sistem

centralizat.

În tabelul 0-13, este prezentată distribuția aglomerărilor în cadrul arei proiectului în funcție de numărul

de locuitori echivalenți.

Tabel 0.13. Distribuția aglomerărilor în cadrul ariei în funcție de numărul de locuitori echivalenți, anul 2012

Populatie echivalenta 2013 Numarul aglomerarilor

> 100.000 p.e. 1

10.000 - 100.000 p.e. 6

2.000 - 10.000 p.e. 75

Total cu p.e. > 2.000 82

Sursa: Estimare consultant

Pentru Judetul Suceava, Anexa actualizata contine o lista de 81 aglomerari cu peste 2,000 locuitori, cu

termene specifice de conformare cu legislatia Europeana si romaneasca privind apa uzata. Lista

relevanta pentru Judetul Suceava este atasata acestui document ca si Anexa A 3.2.




Exista anumite aglomerari cu diferite termene pentru sistemul de colectare a apelor uzate si pentru

tratarea apelor uzate (termenul limita pentru colectare mai devreme decat cel pentru tratare apa uzata).

S-a decis ca in astfel de cazuri termenul mai strict sa fie cel relevant.

Altfel, o sursa de poluare punctuala a apei uzate ar fi creata prin reabilitarea retelei de canalizare fara

tratarea solicitata a apei uzate.

Pe baza acestei Anexe A.3.2 actualizata (Anexa nr. 3 din Planul de Implementare pentru Directiva

91/271/EEC privind tratarea apelor uzate urbane, asa cum a fost amendata de Directiva 98/15/EC,

pentru judetul Suceava) a “Planului de Implementare pentru Apa uzata” poate fi rezumata dupa cum

urmeaza:

Tabel 0.14. Rezumatul Anexei A 3.2 “ Implementarea Planului de Apa Uzata”

TERMENE LIMITA PENTRU CONFORMAREA SECTORULUI DE APA UZATA

2013 2015 2017 2018

Numarul aglomerarilor care trebuie sa se conformeze in acel an din sectorul de apa uzata

9 38 18 9

0.4.5. Concluzii

Programele descrise mai sus au mai multe consecințe. Aceste considerente au un impact imediat asupra componentelor ce urmează a fi identificate în următoarele capitol ale Master Planului întrucât afectează ordinea în care trebuie implementate anumite tipuri de lucrări pentru a reduce riscul de investiții ineficiente și costuri excesive de exploatare.

Este evident că se impune luarea măsurilor respective mai întâi în domeniul tratării apelor pentru a îmbunătății calitatea acestui proces până în anul 2015. Se doreste reabilitarea sistemelor in masura posibilitatilor insa in multe cazuri, procesele existente de tratare a apelor necesita schimbari fundamentale. Randamentul in procesul de distributie al apei este enorm de mare in prezent din doua motive:

Nivelul de consum specific al consumatorilor domestici si non-domestici este ridicat, iar Pierderile de apa sunt foarte mari. Se estimeaza ca ambele componente ce influenteaza procesul vor scadea.

Este probabil ca nivelul consumului sa scada pentru ca gestionarea cererii se va axa pe imbunatatirea contorizarii si pe tarife care vor acoperi costurile. Pe de alta parte, pierderile din retea trebuie reduse pentru a se reduce costurile de exploatare. Ambele efecte trebuie sa fie initiate imediat, reducerile avute in vedere urmand sa atinga nivelul dorit in cativa ani, pana in 2015. Pana la aceasta data se asteapta si atingerea nivelului maxim pentru standardul de tratare a apei.

Abordarea procesului de epurare si deversare a apelor uzate depinde de asemenea de termenul limita pana la care cele mai inalte standarde privind efluentul trebuie sa intre in vigoare. In functie de numarul si tipul de racorduri, imbunatatirea procesului de epurare are un termen mai lung comparativ cu sistemul de alimentare cu apa. Timpul avut la dispozitie pana la acest termen trebuie utilizat pentru o reducere eficienta a nivelului infiltratiilor. Aceasta este necesara intrucat apele uzate colectate au o conentratie atat de mica incat este foarte dificil sa se ajunga la un nivel de epurare eficient. Asadar, timpul pe are OR il are la dispozitie pentru a indeplini cerinta unui standard inalt pentru efluent ar trebui utilizat in urmatoarele scopuri:

reducerea infiltratiilor in mod eficient; dezvoltarea cunostiintelor necesare pentru operarea eficienta a facilitatilor SEAU si eliminarea oricarui posibil risc de contaminare din partea consumatorilor non-domestici.

0.5. ANALIZA OPTIUNILOR

În acest capitol, Analiza opțiunilor, se prezintă metodologia de definire a aglomerărilor, luând în

considerare cerințele din Termenii de Referință, cerințele Directivelor 91/271/EEC și Directiva Cadru

2000-60-EC și normele de aplicare ale Directivei 91/271/EEC.

Master Planul este dezvoltat pe două componente: alimentarea cu apă (captare, tratare, pompare,

înmagazinare, distribuție) și colectarea, epurarea si deversarea apelor uzate. Pentru ambele

componente, au fost prezentate diferite soluții tehnice și au fost analizate diverse opțiuni.




În subcapitolul 5.2 sunt prezentate metodologia și ipotezele pentru analiza opțiunilor, criteriile de

identificare și evaluare (cost, riscuri de mediu, riscuri legate de sănătate, riscuri de implementare)

concordanță cu standardele Uniunii Europene și naționale.

În subcapitolul 5.3 sunt descrise opțiunile propuse pentru sistemele de canalizare pe clustere și

aglomerari (42 clustere).

În subcapitolul 5.4 sunt prezentate pe scurt opțiunile analizate și cele recomandate.

“Metodologie și Ipoteze”

Capitolul „Metodologie și Ipoteze” conturează abordarea generală pentru identificarea opțiunilor

strategice pentru dezvoltarea facilităților de producție apă și a celor de tratare a apei uzate. Capitolul

începe cu o descriere a facilităților disponibile de producție apă și de tratare a apei uzate, capacitatea,

starea și eficiența acestora ca și bază de evaluare pentru opțiunile strategice.

După aceasta, este descrisă abordarea pentru definitivarea aglomerărilor ca cel dintâi și principal pas în

pregătirea unei strategii de investiție pentru dezvoltarea unei Infrastructuri Urbane de Apă Uzată.

Aglomerarile propuse sunt prezentate pe harta „Aglomerările din Județul Suceava”. Tabelul de mai jos

prezintă aglomerările mai mari de 2000 P.E.

Tabel 0.15. Aglomerările mai mari de 2000 P.E.

Nr. Aglomerarii

Aglomerarea Localitati Unitatea administrativa Populatie

Total populatie

echivalenta per

aglomeratie

1 Suceava


151,760

Sfantu Ilie Scheia (comuna)

3,755

Scheia 3,415

Plopeni

Salcea (oras)

2,980

Mereni 241

Salcea 2,742

2 Falticeni

Falticeni

Falticeni (oras)

23,829

28,656 Soldanesti 852

Tarna Mare 787

3 Radauti Radauti Radauti (oras) 23,588 28,162

4 Campulung

Moldovenesc Campulung Moldovenesc


16,557 19,385

5 Vatra Dornei

Vatra Dornei

Vatra Dornei (oras)

13,295

17,741 Argestru 606

Rosu 336


15,962 Voronet Gura Humorului (oras) 676

7 Vicovul de Sus Vicovul de Sus Vicovul de Sus (oras) 10,354 11,217

8 Marginea Marginea Marginea (comuna) 8,408 9,623

9 Siret

Siret Siret (oras) 6,893

8,890 Manastioara Siret (oras) 433

Padureni Siret (oras) 494

10 Dumbraveni Dumbraveni Dumbraveni (comuna) 6,882 7,380




Nr. Aglomerarii


Total populatie

echivalenta per

aglomeratie

11 Cajvana Cajvana Cajvana (oras) 6,627 7,170

12 Bogdanesti Bogdanesti Bogdanesti (comuna) 3,843

6,983 Rasca Rasca (comuna) 2,635

13 Bosanci Bosanci Bosanci (comuna) 6,196 6,747

14 Vicovul de Jos Vicovul de Jos Vicovul de Jos (comuna) 5,823 6,256

15 Ipotesti

Ipotesti

Ipotesti (comuna)

3,694

5,943 Lisaura 867

Tisauti 979

16 Horodnic de Sus Horodnic de Sus Horodnic de Sus (comuna) 5,051 5,402

17 Baia Baia Baia (comuna) 5,108 5,400

18 Straja Straja Straja (comuna) 5,010 5,357

19 Arbore Arbore Arbore (comuna) 5,169 5,335

20 Volovat Volovat Volovat (comuna) 4,868 5,201



5,129 Capu Codrului 2,358

22 Cacica


4,961 Partestii de Jos Partestii de Jos (comuna) 1,914

Cacica Cacica (comuna) 1,092

23 Patrauti Patrauti Patrauti (comuna) 4,489 4,785

24 Malini Paraie


4,716 Malini 2,876



4,710 Milisauti 2,899

26 Liteni Liteni Liteni (oras) 4,360 4,656

27 Fratautii Vechi Fratautii Vechi

Fratautii Vechi (comuna) 2,610

4,601 Maneuti 1,711

28 Fantanele

Stamate

Fantanele (comuna)

2,085

4,600 Banesti 459

Fantanele 1,775

29 Voitinel Voitinel Voitinel (comuna) 4,315 4,595

30 Boroaia

Barasti

Boroaia (comuna)

787

4,181 Boroaia 1,914

Moisa 572

Sacuta 681



4,164 Corocaiesti 2,370

32 Fratautii Noi Fratautii Noi Fratautii Noi (comuna) 4,041 4,149

33 Frasin Frasin

Frasin (oras) 2,628

4,104 Bucsoaia 1,331




Nr. Aglomerarii


Total populatie

echivalenta per

aglomeratie

34 Vama Vama

Vama (comuna) 2,730

4,007 Stramtura 1,230

35 Zvoristea

Stanca

Zvoristea (comuna)

593

3,801 Zvoristea 928

Dealu 833

Buda 1,130



3,762 Voievodeasa 1,267



3,757 Preutesti 1,851

38 Bilca Bilca Bilca (comuna) 3,523 3,734



3,669 Putna 2,235

40 Cornu Luncii

Cornu Luncii


975

3,676 Baisesti 1,353

Braiesti 1,150


3,633 Bodnareni Arbore (comuna) 280

42 Dolhasca Dolhasca Dolhasca (oras) 3,162 3,325

43 Bivolarie Bivolarie Vicovul de Sus (oras) 2,798 3,278

44 Moara

Bulai

Moara (comuna)

1,018

3,202 Moara Carp 686

Moara Nica 1,336


Ostra (comuna) 180

3,122 Ostra 2,775

46 Hantesti Hantesti Hantesti (comuna) 2,980 3,073

47 Mitocu

Dragomirnei Mitocu Dragomirnei

Mitocu Dragomirnei (comuna)

3,011 3,002

48 Stulpicani Stulpicani Stulpicani 2,759 2,884

49 Adancata Adancata Adancata (comuna) 2,717 2,836

50 Mihoveni Mihoveni Scheia (comuna) 2,098 2,708

51 Pojorata Pojorata Pojorata (comuna) 2,550 2,697



2,666 Hurjulieni 1,016

53 Dornesti Dornesti Dornesti (comuna) 2,415 2,556

54 Udesti Udesti Udesti (comuna) 2,260 2,540



2,536 Gramesti 1,889

56 Satu Mare Satu Mare Satu Mare (comuna) 2,356 2,526




Nr. Aglomerarii


Total populatie

echivalenta per

aglomeratie

57 Stroiesti Stroiesti Stroiesti (comuna) 2,372 2,473

58 Siminicea Siminicea Siminicea (comuna) 2,322 2,471

59 Ilisesti Ilisesti Ilisesti (comuna) 2,347 2,439

60 Veresti Veresti


2,378 Hancea 1,139

61 Berchisesti Berchisesti Berchisesti (comuna) 2,300

2,955 Corlata Berchisesti (comuna) 501



2,369 Neagra 370

63 Radaseni Radaseni Radaseni (comuna) 2,219 2,369

64 Sadova Sadova Sadova (comuna) 2,249 2,365

65 Hartop Hartop Hartop (comuna) 2233 2,348

66 Capu Campului Capu Campului Capu Campului (comuna) 2,178 2,290

67 Calafindesti Calafindesti Calafindesti (comuna) 2,213 2,285

68 Rotunda Rotunda Liteni (oras) 2,303 2,283

69 Moldovita Moldovita Moldovita (comuna) 2,179 2,277

70 Solca Solca Solca (oras) 2,146 2,351

71 Gulia Gulia Dolhasca (oras) 2,121 2,256

72 Vatra Moldovitei Vatra Moldovitei Vatra Moldovitei (comuna) 2,025 2,220


Manastirea Humorului Manastirea Humorului (comuna)

2,072 2,217

74 Botosana Botosana Botosana (comuna) 2,108 2,215

75 Burla Burla Burla (comuna) 2,075 2,180

76 Mironu Mironu Valea Moldovei (comuna) 2,391 2,136

77 Zamostea

Nicani

Zamostea (comuna)

519

2,120 Lunca 259

Zamostea 1,088

Cojocareni 134

78 Frumosu Frumosu Frumosu (comuna) 2,053 2,103

79 Draguseni Draguseni Draguseni (comuna) 1,983 2,082

80 Horodnic de Jos Horodnic de Jos Horodnic de Jos (comuna) 1,967 2,065

81 Darmanesti Darmanesti Darmanesti (comuna) 1,901 2,023

82 Poieni Solca Poieni Solca Poieni Solca (comuna) 2,086 2,191

Ulterior, a fost definit un set de criterii pentru identificarea și evaluarea opțiunilor pentru dezvoltarea

sistemelor centralizate de alimentare cu apă și apă uzată în conformitate cu nivele țintă a Programului

Operațional Sectorial și cu standardele țintă acceptate ale serviciilor.




După aceasta, pe baza principalelor deficiențe, o clasificare inițială a opțiunilor a indentificat principalele

soluții pentru facilitățile de producție apă și tratare apă uzată în vederea satisfacerii standardelor țintă

ale serviciului. După cum regionalizarea este un element cheie în vederea îmbunătățirii calității și

eficienței costului infrastructurii locale de apă și a serviciilor, prin urmare o abordare pentru gruparea

aglomerărilor pentru conectarea la o producție de apă comună a facilităților de tratare a apei uzate a

fost dezvoltată.

Pentru identificarea opțiunilor, o analiză tehnică și economică utilizând Valorile Nete Prezente (NPV) a

fost realizată în vederea determinării celei mai economice soluții. Parametrii tehnici și preturile unitare

care au fost asumate pentru evaluarea opțiunilor sunt indicate în mod clar.

Tabelul de mai jos sumarizează numărul aglomerărilor identificate și a clusterelor de apă uzată.

Tabel 0.16. Rezultatul Analizei Opțiunilor - Prezentarea pe scurt a aglomerărilor și clusterelor

Numărul localităților din Județul Suceava 412

Numărul clusterelor 20

Numărul aglomerărilor mai mare de 10,000 p.e 7

Numărul aglomerărilor intre 2000 p.e. si 10,000 p.e 75

Numărul aglomerărilor mai mici de 2000 p. e. 269

“Evaluarea opțiunilor”

Detaliile analizei sunt descrise în Capitolul „Evaluarea optiunilor”. În plus, acest capitol include o

evaluare a opțiunilor tehnologice pentru procesele de tratare a apei și apei uzate. Soluțiile recomandate

sunt rezumate în următoarele tabel:

Tabel 0.17. General, propuneri indicative pentru chemele de tratare în funcție de mărimea Stației de Tratare a Apei (locuitori conectați la rețea)

TIPUL DE TRATARE A

APEI

< 2,000 > 2,000 > 10,000 > 50,000 > 100,000

Tratare apa: Apa

subterana (GW)

Unităţi de tratare cu hipoclorit.

Unităţi de tratare cu hipoclorit

Staţie conventionala de clorinare + castel de

neutralizare + containere cu clor şi zona de depozitare

Staţie de clorinare + instalaţia de clorinare

+ bazin de neutralizare +

containere cu clor şi zona de depozitare

Staţie de clorinare + instalaţia de clorinare

+ bazin de neutralizare +

containere cu clor şi zona de depozitare

Tratare apa: Apa de

suprafata (SW)

Unităţi de tratare cu hipoclorit

Oxidare, Amoniu, Nitraţi, Turbiditate,

Aluminiu, Fier, Metale Grele,

Mangan, Pesticide, Clorinare mai sus

menţionată


Aluminiu, Fier, Metale Grele, Mangan,

Pesticide, Clorinare mai sus menţionată




menţionată




menţionată

Tabel 0.18. Tabel 0-19 General, propuneri indicative pentru schemele de tratare în funcție de mărimea Stației de Epurare (echivalent populație)

PROCESE TRATARE APA UZATA

NIVEL DE TRATARE

PROCESE ADOPTATE

2,000 pana la 5,000 Treaptă secundară

SEA Compacte cum ar fi Bazine Biologice de Contact Rotative, BioFiltre, sau alte SEA prefabricate

10,000 pana la 35,000 Treaptă terţiară Aerare Extinsă

> 35,000 Treaptă terţiară Tratarea Namolului Activat

“Opțiunile propuse”

Producția de apă și facilitățile de înmagazinare propuse pentru fiecare localitate din Județul Suceava

sunt indicate pe Harta „Sistemele de Alimentare cu Apă în Județul Suceava”. Opțiunile pentru apă

uzată pentru localitatile din Județul Suceava sunt rezumate în Anexa C4.2. și sistemele de apă uzată

propuse inclusiv stațiile de epurare, conductele gravitaționale și de pompare, principalele stații de

pompare a apei uzate sunt prezentate pe Harta „Clusterele Aglomerărilor de Canalizare din Județul




Suceava”. Rezultatele analizei opțiunilor în vederea aprovizionării, reabilitării și extinderii unităților de

tratare a apei uzate sunt rezumate în tabelul de mai jos:

Tabel 0.19. Rezultatele analizei opțiunilor în vederea aprovizionării, reabilitării și extinderii unităților de tratare a apei uzate

Statii de epurare Construire Reabilitare Reabilitare/ si extindere

Extindere

2,000<PE<10,000 43 0 3 48

PE>10,000 1 2 0 1

Total 44 2 3 49

“Concluzii”

În Capitolul 5, opțiunile strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor de apă și apă uzată

din orașele participante au fost identificate și comparate. Opțiunile strategice recomandate stau la baza

planului de dezvoltare pe termen lung. Măsurile specifice sunt descrise în detaliu în Capitolul 7.

Principalele soluții de alimentare cu apă și apă uzată identificate în analiza opțiunilor și investițiile

asociate necesare în sectorul de apă și apă uzată reprezintă o provocare mare pentru județulul

Suceava din punct de vedere financiar, economic și administrativ.

Prin urmare, sa evaluat care dimensiune de aglomerare trebuie sa fie incluse pentru a atinge tintele

definite. Dupa cum se arata in tabelul 5-54, un procent de 85% din populatia totala a judetului Suceava

trebuie sa fie conectata la serviciile de baza de alimentare cu apa in sistem centralizat pana in anul tinta

2015, acesta se poate atinge daca se iau in considerare numai aglomerarile mai mari de 2.000 locuitori

echivalenti. In mod similar, asa cum se arata în tabel 5-55, un procent de 83% din volumul total de apa

uzata trebuie sa fie tratata in judetul Suceava. In concluzie judetul Suceava poate atinge tintele medii

de conectare definite (POS Mediu) daca se iau in considerare numai aglomerarile cu mai mult de 2.000

locuitori echivalenti.

0.6. STRATEGIA LA NIVEL DE ARIE A PROIECTULUI

Strategia judeteana constituie “harta rutiera” pentru indeplinirea obiectivelor stabilite. Obiectivul

principal este corelarea, intr-un mod cat mai eficient, cu obiectivele pentru indeplinirea eficienta a

parametrilor din reglementarile de mediu in vigoare.

Exista trei conditii de baza in ceea ce priveste modul de formulare a strategiei de judet:

Obiectivele nationale specificate in cel mai recent Program Sectorial Operational (POS)

Timpul de realizare pentru a se realiza concordanta cu scopurile la nivel national, asa cum s-

a agreat in Tratatul de Aderare si tintele specifice fiecarui judet.

Analiza privind optiunile pentru sectoarele apa si ape uzate, asa cum sunt au fost prezentate

mai inainte, respectiv in capitolul 5.

Regionalizarea care reprezinta un mijloc de implementare eficient a strategiei de judet nu este inclusa

in aceasta sectiune. Referinta se face in capitolul 2.6 si activitatile in curs de derulare, conform

Programului de Imbunatatire Financiara si Operationala - FOPIP 2.

Obiectivele nationale referitoare la sectorul apa si salubritate publica au fost prezentate pe larg in

Programul Sectorial Operational de Mediu (POS Mediu).

“Programul Sectorial Operational de Mediu (POS Mediu) contribuie la implementarea celei de-a treia prioritati a Dezvoltarii Nationale NDP Protectie si Imbunatatire a Calitatii Mediului, luand in consideratie necesitatile sociale, economice si de mediu in Romania, astfel incat sa se obtina cel mai bun impact




asupra mediului si sa se stimuleze dezvoltarea economica. In perspectiva internationala, acestea se bazeaza pe Strategia U.E. pentru Dezvoltare Durabila si al saselea Program de Actiune asupra Mediului al U. E.”

POS a identificat Axa 1 de prioritati “Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si ape uzate”, care

tintesc spre imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura de apa si ape uzate si a formulat

urmatoarele obiective:

Prevederea serviciilor adecvate de apa – canal si la tarife accesibile;

Prevederea pentru toate aglomerarile a apei potabile de calitate;

Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

Imbunatatirea nivelului managementului namolului de la statiile de epurare;

Crearea unor structuri de management al serviciilor de apa noi si eficiente

Romania s-a angajat sa-si imbunatateasca standardele privind alimentarea cu apa si sistemele de

salubrizare la nivel national. Consultantul a identificat ca fiind obiective importante, relevante in sectorul

de apa, imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea alimentarii cu apa si a

serviciilor pentru ape uzate in conformitate cu practicile si politicile U.E., in cele mai multe zone urbane

pana in 2015 si in mediul rural pana cel mai tarziu in 2018.

Asa cum se specifica in documentele POS Mediu, MMDD stabileste urmatoarele obiective:

Furnizarea serviciilor corespunzatoare de apa si canalizare, la tarife acceptabile pentru

populatia din agomerarile urbane cu mai mult de 2.000 locuitori;

Asigurarea calitatii corespunzatoare a apei potabile in toate aglomerarile urbane;

Imbunatatirea purificarii cursurilor de apa;

Imbunatatirea managementului statiilor de tratare si evacuare a apelor reziduale (SE).

In general, termenii si recunoasterea faptului ca exista diferente in gradul de acces la nivelurile de apa

si canalizare in localitatile din Judetul Suceava, nivelul prezent de servicii de apa potabila si canalizare

este scazut.

Comparand accesul populatiei din Suceava la serviciile sanitare cu nivelul mediu din Romania, se

poate conchide ca nivelurile de servicii din Suceava sunt scazute. Imbunatatirile sunt necesare in

special in localitati avand intre 2000 si 10000 de locuitori. Atat serviciile de apa cat si cele de canalizare

necesita o imbunatatire semnificativa. Pot sa se distinga doua categorii:

Tabel 0.20. Accesul Populatiei la Facilitati Sanitare

JUDETUL SUCEAVA

ROMANIA

1 Populatie cu acces la alimentare publica cu apa 55,2% 66,7%

2 Populatie cu acces la sistemul de canalizare 52,6% 65,1%

3 Populatie care nu beneficiaza nici de alimentare publica cu apa nici de sistemul de canalizare

43,2% 33,3%

Sursa: INS, 2011

0.7. INVESTITII PE TERMEN LUNG

Planul de Investitii pe termen lung cuprinde toate masurile in sectorul de apa si apa uzata si etapizarea lor pentru a se ajunge la conformare deplina cu angajamentele nationale (obiectivele POS) si Directivele Europene relevante, tinand cont de de suportabilitatea populatie in ceea ce priveste investitia si capacitatile locale si / sau regionale de implementare si operare.

Fiecare masura este justificata prin sintetizarea celor constatate referitoare la situatia actuala (si / sau facand referire la Capitolul 2) si este descrisa in detaliu. Planul de investitii pe termen lung descrie componentele ce vor fi implementate. Detalierea componentelor se regaseste in Anexa D3.




Investiţiilor necesare pot fi rezumate după cum urmează:

• Construirea de 2.251 km de extindere a reţelei de distribuţie şi 2.348 km de extindere a reţelei de canalizare în aglomerări cu mai mult de 2.000 PE

• Construirea, reabilitarea şi extinderea următoarele facilitati de epurare:

Statii de epurare Construire Reabilitare Reabilitare/ si extindere

Extindere

2,000<PE<10,000 43 0 3 48

PE>10,000 1 2 0 1

Total 44 2 3 49

Construirea, reabilitarea si extinderea unui mare numar de facilitati de tratare si rezervoare de inmagazinare.

Pentru fiecare masura inclusa sunt asteptate rezultate pe baza indicatorilor selectati (rata de

conectare; imbunatatirea calitatii apeibrute, tratarea eficienta, reducerea incarcarilor apelor uzate, etc.)

Masurile din Planul de investii pe termen lung iau in considerare proiectiile pentru estimarea cererii de

apa si proiectiile pentru debitul de apa uzata si incarcari calculate in Capitolul 3 si Anexa 3.

Masurile pe termen lung iau se bazeaza pe obtiuni strategice pentru dezvoltarea pe termen lung a

sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata identificate in capitolul 5 – optiuni strategice.

Planul de Investitii pe termen lung identifica posibilele riscuri privind implementare (de ex.:

disponibilitatea terenului) precum si propuneri de minimizare. Avantajul de a evidential astfel de riscuri

la aceasta faza, consta in faptul ca actiunile de minimizare au putut fi stabilite si luate in considerare cu

o mai mare flexibilitate intr-o faza initiala a planului de implementare.

Parametrii de baza de proiectare pentru planul de investitii pe termen lung sunt redactate in

conformitate cu Capitolul 3 si cu Anexa C3. corespunzatoare.

Pentru estimarea investitiei si a costurilor de operare a fost create o Baza de Date cu Costuri Unitare.

Obiectivul Bazei de Date cu Costuri Unitare este de a pregati estimari ale costurilor solide pentru

alocarile de bugete pentru diferitele masuri. Baza de Date cu Costuri Unitare a fost create pe baza

valorilor pentru proiecte similar de infrastructura din Romania in cursul anului 2013. Pretul de baza este

din 2013. Costurile unitare reprezinta estimate, care au fost asumate a fi preturi de nivel mediu pentru a

evita depasirile de buget pe parcursul implementarii. Sumarul Bazei de Date cu Costuri Unitare si

derivarea preturilor specific sunt parte din Anexa D1.1. Estimarile de cost detaliate vor fi pregatite la

faza Studiu de Fezabilitate.

Impactul măsurilor pe termen lung propuse este analizat în capitolul 7.9.

Conform celor menţionate anterior, consolidarea instituţională constă în procesul de regionalizare. Capitolul 7.11 prezintă recomandările consultantului privind procesul de înfiinţare a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară şi a Operatorului Regional. Este important de menţionat din nou că aceste aranjamente instituţionale sunt obligatorii pentru aprobarea aplicatiei pentru Fondurile de Coeziune. Procesul de regionalizare constituie condiţia de bază (Conform programului POS Mediu) pentru o dezvoltare corectă a sectorului de apa si apa uzata. Capitolul 7.3 şi Anexa corespunzătoare includ măsurile pe termen lung necesare în sectorul de apa şi

apa uzata în Judeţul Suceava.

Măsurile de investiţii pe termen lung au fost dezvoltate după cum urmează:

Analiza şi evaluarea situaţiei existente, conform celor descrise în capitolul 2 şi Anexele corespunzătoare




Proiecţii privind cererea de apă viitoare şi volumele de ape Uzate viitoare, conform celor descrise în capitolul 3

Compararea rezultatelor analizei şi evaluării situaţiei existente cu Obiectivele naţionale şi Obiectivele judeţene, conform celor descrise în capitolul 4.

Pe lângă alte aspecte, o parte semnificativă a Analizei opţiunilor a constat în găsirea celor mai adecvate aglomerări de apă şi ape uzata. Planul de investiţii pe termen lung se bazează pe rezultatele acestei analize a opţiunilor, elaborate pentru sectoarele de apa si apa uzata deopotrivă. Pentru detalii, facem trimitere la capitolul 5.

Strategia judeţeană descrisă în capitolul 6 constituie firul director al realizării obiectivelor stabilite. Obiectivul principal constă în respectarea în final a obiectivelor stabilite din mediul de reglementare dat, în cel mai eficient mod.

Prin implementarea programului de investiţii pe termen lung, se vor realiza următoarele obiective:

toate măsurile sunt legate în vederea realizării unei dezvoltări durabile şi obţinerii unei funcţionări eficiente din punct de vedere al costurilor a tuturor facilităţilor, de ex. o eficienţă sporită a staţiilor de tratare a apei şi de epurare a apelor uzate, prin îmbunătăţirea performanţelor la nivelul reţelelor corespunzătoare;

îmbunătăţirea semnificativă a protecţiei mediului;

investiţiile vor contribui în mod semnificativ la angajamentele naţionale (obiectivele POS) privind realizarea conformităţii cu directivele CE relevante din sectorul de apa şi apa uzata.

Sustenabilitatea investitiilor propuse si servicii publice imbunatatite

0.8. ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA

Scopul Analizei

Sa transforme estimarile tehnice in costuri de investitii prin ajustarea acestora pentru Supervizare,

Proiectare, Asistenta Tehnica, cheltuieli neprevazute, acorduri, avize, taxe si alte articole ce nu pot

fi incluse in costul lucrarilor.

Sa esaloneze costurile in timp si sa distribuie costurile estimate de Reinvestitie, Operare, Intretinere

si Administrative (OMA);

Sa calculeze Valoarea Neta Actuala din fluxul de costuri astfel incat sa ajute in stabilirea partiala a

suportabilitatii.

Costuri de Investitie

Prezentul Master Plan reprezinta actualizarea la anul de baza 2013, a strategiei de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata la nivel judetean, realizata la nivelul anului 2009. Astfel, la estimarea si ierarhizarea necesarului de investitii s-au avut in vedere atat investitiile finantate in prezent in cadrul Fazei I a Fondurilor de Coeziune (2007-2013) cat si alte investitii realizate sau in curs de implementare din alte surse de finantare.

Mentionam ca Faza I a Fondurilor de Coeziune include in acest moment (la nivelul anului 2013) investitii in curs de implementare in valoare de 386,714,485 lei care vizeaza 6 orase din Judet: Suceava, Falticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei, Radauti, Salcea. Aceasta investitie include 12 contracte de lucarari, 2 contracte de servicii si 3 contracte de furnizare, impartite astfel:




Tabel 0.21. Costuri de Investitie Faza I Fonduri de Coeziune

Contract DENUMIRE CONTRACT / COMPONENTA Valoare contract

lei

CS1 SV-SER-01 Asistenta tehnica pentru proiectul "Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata din judetul Suceava"

20,256,746

CS2 SV-SER-02 Audit Proiect 124,296

CS3 Contracte de furnizare pentru publicitatea proiectului (valoarea estimata SF)

372,583

CL1 SV-RB-CL01 Extinderea si reabilitarea retelelor de apa si apa uzata din municipiul Suceava

44,938,608

CL2 SI-YB-CL02 Reabilitare Sifon invers din aglomerarea Suceava 7,390,897

CL3 FA-RB-CL03 Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata din aglomerarea Falticeni

23,669,216

CL4 FA-SE-YB-CL04 Reabilitarea statiei de epurare din aglomerarea Falticeni 37,529,935

CL5 RA-RB-CL05 Extinderea si reabilitarea retelelor de apa si apa uzata din aglomerarea Radauti

36,331,133

CL6 RA-SE-YB-CL06 Reabilitarea statiei de epurare din aglomerarea Radauti 22,506,504

CL7 VD-RB-CL07 Extinderea si reabilitarea retelelor de apa si apa uzata din aglomerarea Vatra Dornei

13,308,550

CL8 VD-SE-YB-CL08 Reabilitarea statiei de epurare din aglomerarea Vatra Dornei 18,057,572

CL9 GH-RB-CL09 Extinderea si reabilitarea retelelor de apa si apa uzata din aglomerarea Gura Humorului

32,041,314

CL10 GH-SE-YB-CL10 Reabilitarea statiei de epurare din aglomerarea Gura Humorului 15,122,740

CL11 SA-RB-CL11 Extinderea si reabilitarea retelelor de apa si apa uzata din orasul Salcea (valoarea estimata SF)

36,696,441

CL12 SV-STA-YB-CL12 Extinderea si reabilitarea fronturilor de captare si a statiilor de tratare apa din aglomerarile Suceava, Falticeni, Gura Humorului, Vatra Dornei si Radauti

27,532,531

F1 SV-F1 Echipament de curatare a canalizarii, unitati mobile CCTV si pentru detectie pierderi

Lot 1: Echipament pentru curatarea canalizarii 4,235,000

Lot 2: Unitate mobila CCTV 476,000

Lot 3: Unitate mobila detectare pierderi de apa (valoare estimate SF) 556,264

F2 SV-F2 Truse analiza apa uzata 130,955

F3 SV-F3 Sistem GIS si modelare hiraulica 322,000

TOTAL suma actualizata conform ultimului DG aprobat 341,599,285

salarii PIU 2,103,822

Taxe, avize, cote legale 9,684,634

Cheltuieli diverse si neprevazute 33,326,744

Total alte cheltuieli 45,115,200

TOTAL GENERAL 386,714,485

Din care:

Grant Uniunea Europeana 295,803,709

Guvernul Romaniei 45,240,567

Bugetul local 6,960,087

Imprumut 38,710,122

In momentul realizarii acestui Master Plan toate cele 17 contracte sunt in curs de implementare,

urmand a se finaliza pana pe 31.12.2015.

Costurile de investitii si cele de operare, intretinere si administrare sunt estimate pentru aglomerarile

urbane si rurale in trei faze:

Faza II – orizontul 2014 - 2020, considerat ca fiind necesarul de investitii pe termen scurt si

care include investitiile prioritare in vederea conformarii cu Directivele Europene 91 si 98.

Deoarece valoarea investitiilor din aceasta faza este foarte mare, se va avea in vedere

finantarea acestora atat din Fondurile de Coeziune cat si din alte surse care se vor identifica




ulterior. Astfel, dintre acestea, pentru finantare din Fondurile de Coeziune se vor selecta cu

prioritate (in functie de criteriile de prioritizare care vizeaza in special eficienta costului per

capita) investitiile aferente aglomerarilor peste 2.000 p.e precum si investitiile care privesc

eficientizarea activitatii Operatorului Regional. Astfel, Faza a II - a va fi impartita in Faza II

Fonduri de Coeziune si Faza II Alte Fonduri.

Faza III – orizontul 2021 – 2043 include investitii pentru inlocuirea echipamentelor instalate in

fazele anterioare (Faza I si Faza II Fonduri Coeziune, ISPA), precum si investitii pentru

aglomerarile sub 2.000 p.e.

Costurile totale estimate pentru Faza II (preturi curente) sunt:

Costurile de investitii propuse a fi finantate prin Fondurile de Coeziune (pentru aglomerari

prioritare peste 2.000 p.e): 251.125.084 € preturi curente, din care 80.636.433 € sunt pentru tratarea si

distributia apei, 126.145.830 € sunt pentru colectarea si epurarea apelor uzate si 36.186.896€ costuri

indirecte (Asistenta tehnica, proiectare, supervizare, taxe si cheltuieli neprevazute);

Costurile de investitii propuse a fi finantate prin alte fonduriin vederea conformarii cu

Directivele Europene 91 si 98: 491.826.678€preturi curente, din care 202.704.397 € sunt pentru tratarea

si distributia apei, iar 288.122.281 € sunt pentru colectarea si epurarea apelor uzate.

Costurile totale estimate pentru Faza III (preturi curente) sunt:

Costurile de investitii propuse: 1.110.742.502€ preturi curente din care 848.458.899€

pentru infrastructura de apa si apa uzata in aglomerari sub 2.000 p.e (316.816.318 € pentru apa

si 531.642.582 € pentru apa uzata) , 54.112.586€ pentru infrastructura de apa si apa uzata in

aglomerari peste 2.000 p.e (reabilitari retele) iar 204.171.016 € sunt pentru lucrari de inlocuire

echipamente instalate in fazele anterioare (80.918.891 € pentru apa si 123.252.125 € pentru apa

uzata).

Tabel 0.22. Costuri totale de investiti, euro preturi curente

Faze de

investitii

Surse de

finantare Tip investitie EURO preturi curente

Faza II

Fonduri de

Coeziune

Apa 80,636,433

251,125,084

742,951,762

1,853,694,263

2014-

2020

Echipamente

ROC - apa 2,378,000

Apa Uzata 126,145,830

Echipamente

ROC - apa uzata 5,777,925

Costuri indirecte 36,186,896

Alte

Fonduri

Apa 203,704,397 491,826,678

Apa Uzata 288,122,281

Faza III Aglomerari

peste 2.000

p.e.

Apa 42,253,807

58,112,586 1,110,742,502 2021-

2043 Apa Uzata 15,858,780




Aglomerari

sub 2.000

p.e.

Apa 316,816,318

848,458,899 Apa Uzata 531,642,582

Inlocuiri

Apa 80,918,891 204,171,016

Apa Uzata 123,252,125

Tabel 0.23. Costuri totale de investiti, euro preturi constante 2013

Faze de

investitii

Surse de

finantare Tip investitie EURO preturi constante

Faza II

Fonduri de

Coeziune

Apa 75,274,133

234,921,111

694,846,008

1,581,623,651

2014-

2020

Echipamente

ROC - apa 2,320,000

Apa Uzata 117,886,813

Echipamente

ROC - apa

uzata

5,637,000

Costuri

indirecte 33,803,165

Alte

Fonduri

Apa 190,491,342 459,924,897

Apa Uzata 269,433,555

Faza III Aglomerari

peste 2.000

p.e.

Apa 34,566,743

47,172,367

886,777,643

2021-

2043 Apa Uzata 12,605,624

Aglomerari

sub 2.000

p.e.

Apa 263,620,585

705,996,562 Apa Uzata 442,375,978

Inlocuiri

Apa 53,185,016 133,608,715

Apa Uzata 80,423,699

Valoarea Neta Actualizata a investitiei (VNA)

VNA compara valoarea unui cost de investitii de astazi (veniturile proiectului minus costurile proiectului) cu valoarea aceleiasi investitii in viitor, luând in calcul inflatia si veniturile.

Tabel 0.24. Semnificatia calculului VNA

Daca…. Inseamna ca….. Atunci…..

VNA > 0 Investitia ar adauga valoare Beneficiarului Proiectul poate fi acceptat

VNA < 0 Investitia ar scadea valoare de la Beneficiar Proiectul ar trebui respins.

VNA = 0 Investitia nici nu ar adauga, nici nu ar scadea valoare la Beneficiar

Proiectul nu adauga valoare monetara. Decizia ar trebui sa aiba la




baza alte criterii, precum: pozitionarea strategica sau alti factori inclusi neexplicit in calcul.

Pentru a evalua daca un proiect merita sa fie co-finantat precum si daca are nevoie de co-finantare, in

cadrul Studiului de Fezabilitate respectiv a Analizei Cost Beneficiu se va elabora o analiza detaliata a

valorii actualizate nete a investitiei. Astfel, daca valoarea financiara a investitiei (veniturile proiectului

minus costurile proiectului), fara contributia fondurilor Europene este negativa, atunci proiectul poate fi

co-finantat. In acest caz, subventia UE nu trebuie sa depaseasca suma de bani care face proiectul

rentabil.

In cadrul fazei de realizare a Master Planului judetean se elaboreaza doar o estimare preliminara a

Valorii nete actualizate ale investitiilor generale (defalcate pentru sistemele de alimentare cu apa si

canalizare) pentru fiecare aglomerare, pe baza urmatoarelor estimari:

A fost utilizata o rata a dobânzii de 5% pentru determinarea valorii actuale a fluxurilor viitoare

de numerar, distribuite in timp, al costurilor de investitii si de operare, intretinere si administrare.

Au fost considerate costuri aferente inlocuirilor echipamentelor mecanice si electrice dupa 15

ani de la punerea in functiune, respectiv 40 de ani pentru lucrari civile si retele.

Astfel, rezultatele calcului Valorilor Nete Actualizate ale investitiilor pentru fiecare Faza de investitii sunt:

VAN pentru costurile din Faza II Fonduri Coeziune (2014 – 2020) este 153,552,559 €

VAN pentru costurile din Faza II Alte Fonduri (2014 – 2018) este 366,679,661 €

VAN pentru costurile din Faza III (2019 – 2028) este 488,726,544 €

0.9. ANALIZA DE SUPORTABILITATE

Obiectul analizei suportabilitatii este de a stabili contextul conditiilor socio-economice si demografice

fata de care vor fi introduse masuri de investitii in domeniul apei si apei uzate. Aceste conditii vor

determina efectiv daca imbunatatirile propuse vor fi sau nu suportabile pentru societate si in mod

deosebit pentru gospodariile mai sarace.

Ideea din spatele evaluarii macro-suportabilitatii realizata pe structura Master Planului este aceea de a

defini potentialul de finantare din aria proiectului, aferentă judetului Suceava, pentru implementarea

masurilor de imbunatatire propuse, descrierea ipotezelor, metodologiei si rezultatelor analizei de macro-

suportabilitate. Scopul analizei este acela de a estima contributia potentiala a diferitelor grupuri de

consumatori la volumul investitiilor si la costurile de operare ale serviciilor de apa si apa uzata. Analiza

a fost realizata pentru grupuri diferite de consumatori (gospodarii, agenti economici, institutii publice) si

zone (urban/ rural), fiind bazata pe proiectia evolutiei populatiei, pe cea a venitul disponibil al

gospodariilor si pe proiectia activitatilor economice.

Recuperarea costurilor cu noile investitii de capital in sistemele de apa si apa uzata va conduce la

cresterea tarifelor si acest lucru ar putea afecta capacitatea de plata a populatiei, in mod special in zona

rurala si in orasele mai mici.

Obiectul analizei suportabilitatii este de a stabili daca imbunatatirile propuse in lista de investitii vor fi

sau nu suportabile pentru societate, in general si pentru gospodariile mai sarace, in particular.

Veniturile gospodariilor din aria de operare se situeaza atat peste nivelul mediei nationale cat si al celei

regionale, in special in ceea ce privete localitatile din ariei de operare corespunzatoare judetului

Suceava.

O gospodarie se presupune ca nu are capacitatea de a plati daca nu-si poate onora facturile de apa si

apa uzata fara sa trebuiasca sa-si reduca drastic cheltuielile pentru hrana sau alte servicii publice.




Conform recomandarilor Ghidului Analizei Cost Beneficiu, rata de suportabilitate – calculata ca procent

al cheltuielilor medii lunare ale gospodariilor pentru serviciile de apa din veniturile nete disponibile – ar

trebui sa se situeze peste pragul de 4%.pentru populatia saraca (Decila 1 de venit) pentru a nu fi

afectata capacitatea de plata a populatiei.




0.10. INVESTITIILE PRIORITARE IN INFRASTRUCTURA

Capitolele anterioare au prezentat faptul ca sunt necesare investitii semnificative in judet, avand in vedere angajamentul luat de Romania, pentru indeplinirea standardelor CE. Capitolele urmatoare descrie procesul de prioritizare necesar pentru selectarea proiectelor prioritare.

Masurile prioritatre include toate masurile necesare pentru realizarea in totalitate a conformarii in conformitate cu cerintele POS Mediu. In scopul identificarii masurilor care urmeaza sa fie finantate din Fondurile de Coeziune urmatoarele

criteria de prioritizare ale Ministerului Mediului au fost aplicate:

Prioritati pentru apa uzata:

Prioritatea 1: Facilitatile de tratare a apelor uzate pentru comunitatile mari trebuie sa fie conforme cu standardele tinta;

Prioritatea 2: Gradul de acoperire al serviciului trebuie sa fie de app. 95%;

Prioritatea 3: Extinderea retelelor este de preferat in locul reabilitarilor;

Prioritatea 4: Reabilitarea retelei numai unde este strict necesar (cu o justificare bine intemeiata)

Prioritatea 5: Tratarea namolului Prioritati pentru alimentarea cu apa:

Prioritatea 1: Facilitati de tratarea apei acolo unde indicatorii de calitate nu corespund cu standardele tinta;

Prioritatea 2: Extindere si reabilitare (echilibrat);

Prioritatea 3: Extinderea este preferabila in localitatile mari;

Prioritatea 4: Reabilitarea sectiunilor cu probleme (unde este strict necesar);

Prioritatea 5: Conducte de aductiuni in cazuri extreme.

Aglomerarile incluse sunt selectate pe baza marimii lor, in urmatoarea ordine de importanta, in

conformitate cu obligatiile din cadrul Tratatului de aderare:

- ... Aglomerari cu mai mult de 10,000 l.e.,

- ... Aglomerari cuprinse intre 2,000 l.e. si 10,000 l.e.

Urmatoarele aglomerari mai mari de 10,000 p.e. au fost identificate in judetul Suceava: Suceava, Radauti, Falticeni, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Vicovu de Sus.

In afara de cele 7 aglomerari peste 10,000 l.e., au fost identificate un numar de 75 de aglomerari cuprinse intre 2,000 l.e. si 10,000 l.e. Faza 1 s-a concentrat pe aglomerarile urbane care au a termen de conformare final pentru Directiva

UWWD pana in anul 2013. Datorita fondurilor disponibile limitate, nu toate aglomerarile cu mai mult de

10000 l.e. au fost incluse in faza 1 (este vorba despre aglomerarile Campulung Moldovenesc, Vicovu

de Sus si Marginea).

Lista de investitii prioritara a fost stabilita in colaborare cu Operatorul Regional si cu Autoritatile

Judetene si Locale responsabile. S-a avut in vedere consolidarea regionalizarii serviciului de alimentare

cu apa si canalizare din localitatile care au contractat deja S.C. ACET S.A. ca si Operator Regional. In

judetul Suceava, sunt 46 de consilii locale care au semnat contractul de delegare a gestiunii serviciilor

publice de alimentare cu apa si de canalizare catre S.C. ACET S.A. Suceava, prin intermediul

Asociatiei Judetene pentru Apa si Canalizare (ADI).

Valoarea totala a investitiilor de capital necesare in Faza 2 pentru cele 46 de aglomerari mai mari de 2,000 l.e. din aria ADI este cu mult mai mare decat bugetul disponibil de la Fondurile de Coeziune.




Luand in considerare cerinta de a se obtine un grad de acoperire a serviciului de cel putin 95% cu investitiile din Fondurile de Coeziune si de fondurile limitate disponibile, trebuie sa se concluzioneze ca nu toate aglomerarile cu mai mult de 2,000 din cadrul ADI pot fi incluse in Planul de Investitii Prioritar.

In scopul de a se selecta aglomerarile prioritare a fost dezvoltat un sistem de clasificare utilizand un set

de criterii de prioritizare.

In conformitate cu rezultatele clasificarii, au fost identificate investitiile in urmatoarele aglomerari prioritare pentru a fi finantate din Fondurile de Coeziune:

Tabel 0.25. Aglomerari prioritare cu investitii din Fondurile de Coeziune

Nr. Aglomerarii

Aglomerarea Total p.e. per aglomeratie

1 Suceava 151,760

2 Falticeni 28,656

3 Radauti 28,162

4 Campulung Moldovenesc 19,385

5 Vatra Dornei 17,741

6 Vicovul de Sus 11,217

7 Marginea 9,623

8 Siret 8,890

9 Sucevita 3,762

10 Putna 3,669

11 Dolhasca 3,325

12 Bivolarie 3,278

13 Mitocu Dragomirnei 3,002

Investitiile prioritare in Faza 2, in aglomerarile ce urmeaza a fi finantate din Fondurile de Coeziune sunt

rezumate in Anexa 7 listate in sub-capitolul 10.4 mai jos.

Urmatorul tabel indica costurile de investitie din Fondurile de Coeziune pentru alimentarea cu apa si

apa uzata pentru aglomerarile prioritare identificate:

Urmatoarele tabele prezinta indicatorii cheie de performanta ai sistemelor de alimentare cu apa in localitatile participante in anul de baza 2013 (Tabel 10-14), ce include investitiile aflate in curs de executie din fonduri de coeziune – Faza 1 2007-2013, si in anul tinta 2015 pentru Etapa 1 (Tabel 10-12). Indicatorii cheie de performanta evidentiaza in mod clar faptul ca masurile propuse au un impact pozitiv semnificativ asupra performantei sistemelor de alimentare cu.

Tabel 0.26. Indicatori Cheie de Performanta pentru Alimentare cu Apa, an de baza 2013

Componenta Acoperire

serviciu

Populatia

deservita care

detine

apometre

Volumul de

apa facturat

pe baza

volumului

Conformarea

apei din sistem

cu EU DWD

Apa din care

nu se obtin

venituri

Unitati % din

populatie

% din

populatia

deservita

% % din apa

produsa

% din apa din

sistem

Suceava 97 % 97 % 98 % 100 % 30 %

Salcea 85 % 85 % 80 % 0 % 20%

Scheia 0 % - - 0 % -

Sfantu Ilie 0 % - - 0 % -

Falticeni 90 % 100 % 98 % 100 % 25 %

Radauti 91 % 100 % 98 % 100 % 25 %

Campulung

Moldovenesc

48% 100 % 85 % 100 % 30 %




Vatra Dornei 78 % 100 % 90 % 100 % 25 %

Vicovu de Sus 27 % 60 % 70 % 100 % 20 %

Marginea 0 % - - 0 % -

Sucevita 50 % 0 % 98 % 100 % 20 %

Siret 45 % 100 % 85 % 100 % 30 %

Putna 30 % 100 % 70 % 100 % 30 %

Dolhasca 90 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Bivolarie 0 % - - 0 % -

Mitocu

Dragomirnei

0 % - - 0 % -

Tabel 0.27. Indicatori Cheie de Performanta pentru Alimentare cu Apa, an tinta 2018

Componenta Acoperire

serviciu

Populatia

deservita care

detine

apometre

Volumul de

apa facturat

pe baza

volumului

Conformarea

apei din sistem

cu EU DWD

Apa din care

nu se obtin

venituri

Unitati % din

populatie

% din

populatia

deservita

% % din apa

produsa

% din apa din

sistem

Suceava 98 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Salcea 97 % 100 % 90 % 100 % 20%

Scheia 95 % 100 % 95 % 100 % 10%

Sfantu Ilie 95 % 100 % 95 % 100 % 10%

Falticeni 98 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Radauti 95 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Campulung

Moldovenesc

98 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Vatra Dornei 95 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Vicovu de Sus 95 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Marginea 90 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Sucevita 90 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Siret 95 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Putna 90 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Dolhasca 90 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Bivolarie 90 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Mitocu

Dragomirnei

90 % 100 % 98 % 100 % 20 %

Indicatori Cheie de Performanta pentru Apa Uzata

Tabelele urmatoare prezinta indicatorii cheie de performanta pentru sistemele de apa uzata in aglomerarile participante pe parcursul anului de baza 2013 (Tabel 10-16), ce include investitiile aflate in curs de executie din fonduri de coeziune – Faza 1 2007-2013, si in anul tinta 2018 (Tabel 10-17).




Indicatorii cheie de performanta evidentiaza in mod clar faptul ca masurile propuse au un impact pozitiv semnificativ asupra sistemelor de apa uzata..

Tabel 0.28. Indicatori Cheie de Performanta pentru Apa Uzata, an de baza 2013

Componenta Populatia

conectata la

reteaua de

colectare

centralizata

Infiltratii Conformarea efluentului tratat cu

standardele nationale si UE

Aglomerari

% din populatia

totala

% din apa

uzata

% conformare

cu

standardele

nationale

% conformare

cu

standardele

nationale

Suceava 90 % 45 % 100 % 100 %

Falticeni 85 % 40 % 100 % 100 %

Radauti 89 % 40 % 100 % 100 %

Campulung

Moldovenesc

28 % 50 % 50 % 50 %

Vatra Dornei 75 % 56 % 100 % 20 %

Vicovu de Sus 0 % - 0 % 0 %

Marginea 9 % - % 0 % 0 %

Siret 30 % 50 % 50 % 50 %

Putna 55 % 30 % 100 % 100 %

Dolhasca 0 % - % 0 % 0 %

Bivolarie 0 % - % 0 % 0 %

Mitocu

Dragomirnei

0 % - % 0 % 0 %




Tabel 0.29. Indicatori Cheie de performanta pentru Apa Uzata, an tinta 2018

Componenta Populatia

conectata la

reteaua de

colectare

centralizata

Infiltratii Conformarea efluentului tratat cu

standardele nationale si UE

Aglomerari

% din populatia

totala

% din apa

uzata

% conformare

cu

standardele

nationale

% conformare

cu

standardele

nationale

Suceava 98 % 30 % 100 % 100 %

Falticeni 98 % 30 % 100 % 100 %

Radauti 98 % 30 % 100 % 100 %

Campulung

Moldovenesc

95 % 30 % 100 % 100 %

Vatra Dornei 95 % 30 % 100 % 100 %

Vicovu de Sus 95 % 30 % 100 % 100 %

Marginea 90 % 30 % 100 % 100 %

Siret 90 % 30 % 100 % 100 %

Putna 90 % 30 % 100 % 100 %

Dolhasca 90 % 30 % 100 % 100 %

Bivolarie 90 % 30 % 100 % 100 %

Mitocu

Dragomirnei

90 % 30 % 100 % 100 %

Tabel 0.30. Costurile investitiilor Fondurilor de Coeziune pentru alimentare cu apa si apa

uzata (Anexa 4.1)

N° Denumire aglomerare

Costuri totale

(euro)

1 Costuri investitie apa potabila

1.1 Localitatea Suceava - Sistem Suceava 9,543,678

1.2 Localitatea Scheia - Sistem Suceava 5,020,031

1.3 Localitatea Salcea - Sistem Salcea 1,767,359

1.4 Localitatea Falticeni - Sistem Falticeni 4,341,295

1.5 Localitatea Radauti - Sistem Radauti 5,077,514

1.6 Localitatea Campulung Moldovenesc - Sistem Campulung Moldovenesc 9,230,463

1.7 Localitatea Vatra Dornei - Sistem Vatra Dornei 7,749,853

1.8 Localitatea Vicovul de Sus - Sistem Vicovu De Sus 6,034,877

1.9 Localitatea Marginea - Sistem Marginea 9,381,565

1.10 Localitatea Siret - Sistem Siret 8,569,145

1.11 Localitatea Sucevita - Sistem Sucevita 1,644,915

1.12 Localitatea Putna - Sistem Putna 4,334,474

1.13 Localitatea Dolhasca - Sistem Dolhasca 873,563




1.14 Localitatea Bivolarie - Sistem Vicovu De Sus 2,947,680

1.15 Localitatea Mitocu Dragomirnei - Sistem Suceava 4,120,020

2 Costuri investitie apa uzata

2.1 Aglomerarea Suceava 26,606,488

2.2 Aglomerarea Falticeni 4,801,321

2.3 Aglomerarea Radauti 2,952,793

2.4 Aglomerarea Campulung Moldovenesc 19,377,170

2.5 Aglomerarea Vatra Dornei 5,280,950

2.6 Aglomerarea Vicovu de Sus 16,638,703

2.7 Aglomerarea Marginea 14,849,472

2.8 Aglomerarea Siret 12,102,983

2.9 Aglomerarea Sucevita 3,620,838

2.10 Aglomerarea Putna 3,097,021

2.11 Aglomerarea Dolhasca 8,119,479

2.12 Aglomerarea Bivolarie 3,687,284

2.13 Aglomerarea Mitocu Dragomirnei 5,011,329

TOT Total General 206,782,263

3 Echipamente 8,155,925

4 Asistenta Tehnica (1%) 2,067,823

5 Proiectare (1.5%) 3,101,734

6 Supervizare (3%) 6,203,468

7 Taxe (2%) 4,135,645

8 Cheltuieli neprevazute* (10%) 20,678,226

ST-2 Sub-total 2 44,342,821

GT Total 251,125,084




Costurile cerute pentru faza prioritare (Etapa 2014-2020)

1. Alimentare cu apa

Urmatoarele sumarizeaza costurile de investitii, pentru perioadele planificate:

Elemente cheie:

Pentru perioada de 30 de ani pentru furnizarea si distributia apei costurile de investitii sunt de 619.457.818 € preturi constante 2013, din care pâna în anul 2020 costurile de investitii sunt de 77.594.133 € finantabili din Fondurile de Coeziune, respectiv de 190.491.342€ din alte surse; in perioada 2021 - 2043 costurile de investitii sunt de 351.372.343 €;

Populatia totala deservita (estimare aferenta anului 2013) este de 619.780 persoane din care 222.559 persoane aferente Fazei a II-a Fonduri de Coeziune.

2. Colectare si tratare ape uzate

Urmatoarele sumarizeaza costurile de investitii, pentru perioadele planificate:

Elemente cheie:

Pentru perioada de 30 de ani pentru colectarea si epurarea apei uzate costurile de investitii sunt de 928.362.668 € preturi constante 2013, din care pâna în 2020 costurile de investitii sunt de 123.523.813 € finantabili din Fondurile de Coeziune, respectiv de 269.433.555 € din alte surse; in perioada 2021 - 2043 costurile de investitii sunt de 535.405.300 €;

Populatia totala deservita (estimare pentru 2013) este de 619.780 persoane din care 222.559 persoane aferente Fazei a II-a Fonduri de Coeziune.

Suportabilitatea si Analiza Economica pentru Masurile Prioritare

Capitolul 8 a luat in considerare costurile de investitie si costurile O&M pentru diferite proiecte

identificate. In termeni generali, prioritatile sunt stabilite de angajamentele luate de Romania in cadrul

Protocolului 22 al procesului de negociere cu Uniunea Europeana.

Componenta de alimentare cu apa va implica investitii ce vor atinge o Valoare Neta Prezenta de €312

milioane in perioada 2014-2020. In aceeasi perioada, componenta de canalizare va necesita o suma de

€530 milioane. Aceste sume combinate insumeaza o valoare de patru ori mai mare decat valoarea

disponibila de la Fondurile de Coeziune.

Aceasta precum si constrangerile indicate asupra macro suportabilitatii generale subliniaza nevoia de a:

A planifica cu atenţie investiţiile astfel încât să se atingă obiectivele principale stabilite pentru

care nu prea există resurse;

A investi în proiectele care au cel mai mic cost pe locuitor astfel încât să se atingă obiectivele

UE cu cel mai mic cost şi cea mai mică necesitate de finanţare;

A utiliza la maximum fondul subsidiilor FC astfel încât să se profite la maximum de resursele

alternative.

A creşte tarifele la valoarea maximum suportabilă cât se poate de repede, în special pentru

consumatorii necasnici care revin după mai mult de un deceniu de evoluţie negativă.

Rezultatele acestei revizuiri a Master Planului indica nevoia, in cazul judetului Suceava, de a analiza cu

atentie si in detaliu atat volumul si coordonarea in timp a investitiilor pe termen scurt cat si populatia

care va fi deservita. La acestea se va adauga si calcularea specifica a Tarifului Maxim Suportabil pentru

a se asigura astfel ca Investitiile propuse in Aplicatia Fondurilor de Coeziune indeplinesc conditia dubla




a viabilitatii (acoperirea totala a costurilor OMA) si a oportunitatii din perspectiva socio-economica,

pentru a justifica astfel o componenta majora a Grantului.

0.11. Planul de actiune pentru implementarea proiectului Obiectivul proiectului este de a inainta o cerere la UE pentru finantarea proiectului masurilor de

infrastructura in sectoarele de apa si apa uzata din Judetul Suceava. Masurile au drept scop

imbunatatirea durabila a nivelelor serviciilor oferite populatiei si ameliorarea semnificativa a

standardelor de mediu. Organizarea institutionala prevede delegarea serviciilor de la proprietarii

activelor catre o companie operator regional prin intermedeiul unei asocieri a municipalitatilor.

Prezentul document se constituie ca livrabil al activitatii Componenta J – Pregatirea investitiilor din Faza

II. Experienta dobandita pana in prezent in Judetul Suceava ar putea fi descrisa cel mai bine dupa cum

urmeaza:

Organizare institutionala: Asociatia de Dezvoltare Intercomunala ADI este formata si ROC a fost stabilita.

Unitatea de implementare a proiectului (PIU) a beneficiarului final (ROC) este formata.

Documentatia tehnica la nivel de judet sufera o puternica variatie in ceea ce priveste disponibilitatea si calitatea. Acest lucru se refera la documentatia activelor, cat si la analiza apei brute, apei uzate si a namolului.

Datele privind mediul au fost primite de la Apele Romane.

Datele statistice au fost obtinute de la INS si sunt suficient de precise pentru a dezvolta o estimare a prognozei populatiei si pentru a realiza o analiza de macro-suportabilitate.

Urmatoarele sub-sarcini urmeaza sa fie finalizate de Consultantul actual:

Studiu de Fezabilitate, Analiza Financiara, Economica & Institutionala, Studiu de Evaluare a

Impactului asupra Mediului, Aplicatia Fondurilor de Coeziune Draft, Addendum-ul la Aplicatia

Draft asa cum este solicitat de DG REGIO si IFI ca rezultat al revizuirii realizata pe parcursul

misiunii de evaluare (Aprilie 2015).

Pregatirea Dosarelor de Oferta Draft pentru componenta de Asistenta Tehnica si Supervizare

in cadrul masurii Fondurilor de Coeziune, inclusiv Termenii de Referinta (August 2015).

Pregatirea Dosarelor de Oferta pentru Lucrari in conformitate cu FIDIC Cartea Rosie si a

Dosarelor de Oferta pentru Lucrari in conformitate cu FIDIC Cartea Rosie (inclusiv detaliile

de executie) (septembrie 2015).

Dezvoltarea si calibrarea modelelor hidraulice este necesara pentru proiectarea reabilitarii si extinderii masurilor in retele de alimentare cu apa si canalizare ale aglomerarilor prioritare identificate. Calitatea si siguranta proiectului depind foarte mult de rezultatul analizei hidraulice.

Oricum, documentele si datele sunt inexacta si incomplete. Pentru a se asigura o calitate superioara a documentelor de proiectare este esential ca operatorul sa puna la dispozitie toate datele disponibile si sa impartaseasca cu promptitudine cunostintele acestuia Consultantului actual. Pe baza unei evaluari a datelor de baza disponibila, examinari suplimentare ar putea fi realizate de catre autoritatile locale si de ROC.

Se estimeaza ca extinderea/reabilitarea lucrarilor in sectorul de apa finantata din cadrul Fondurilor de Coeziune nu se va initia inainte de iunie 2016 in conditiile calendarului actual propus. Toate activitatile de pregatire a Master Planului, Aplicatiei Fondurilor de Coeziune si pana la atribuirea contractului sunt interdependente si o intarziere inregistrata la o activitate poate conduce la intarzierea tuturor etapelor urmatoare. Din acest motiv, toate partile interesate trebuie sa depuna eforturi pentru repectarea termenelor limita propuse.

capitolul 0 sumar executiv - cjsuceava.ro jud. suceava/parte scrisa/capitolul 0... · conducte de...

Documents