lect. super. Vlasenco Ana

3.1 Reţelele de sprijin altimetrice. 3.2 Instrumente de nivelment geometric, marcarea

punctelor. 3.3 Verificarea şi reglarea instrumentelor de nivelment

geometric. 3.4 Metode de determinare a diferenţelor de nivel.

Determinarea cotelor punctelor. 3.5 Nivelmentul trigonometric. 3.6 Calculul şi compensarea drumuirii de nivelment. 3.7 Profil longitudinal şi transversal. 3.8 Plan cotat. Interpolarea curbelor de nivel. 3.9 Ridicarea detaliilor altimetrice. 3.10 Nivelmentul suprafetelor

3.1 Reţelele de sprijin altimetrice

Reţeaua naţională de nivelment este de 4 ordine care diferă între ele în ceia ce priveşte precizia.

Ordinul reţelei de nivelment

Perimetrul poligoanelor

(km)

Eroarea medie pătratică

(mm/km)

Toleranţe pentru diferenţele de nivel determinate “dus” şi

“întors” (mm)

I 500-600 0.8 3L

II 300-500 2.0 5L

III 100-200 5.0 10L

IV 10-50 10.0 20L

În afara acestor 4 ordine de nivelment mai există: nivelmentul de ordinul V (tehnic) care se sprijină pe punctele reţelei de nivelment naţional şi se execută în scopul asigurării densităţii de puncte cotate necesare lucrărilor topografice. Toleranţa admisă pentru acest nivelment este de ±30mm√L.

3.2 Instrumente de nivelment geometric, marcarea punctelor

Nivela – aparatul geodezic, cu ajutorul căruia se determină diferenţa de nivel dintre puncte.

Instrumentele de nivelment geometric sunt de mai multe feluri, construite în multe variante N-3, N-3K, N-10L, N-10K, N-10KL ect.

Pe lunetă este fixată nivela torică. Prin intermediul blocului optic imaginea capetelor bulei cu aer a nivelei torice este transmisă în cîmpul vizual al lunetei. Aceasta dă posibilitate ca în timpul măsurării concomitent să fie văzute în cîmpul vizual al lunetei mira şi poziţia capetelor bulei cu aer. Cînd imaginile capetelor bulei cu aer coincid, atunci bula de aer se află în punctul zero.

Mai există nivele automate(cu compensator) care în prezent sînt întrebuinţate pe larg în producţie. Cu ajutorul compensatorului linia de vizare a nivelei în mod automat ocupă o poziţie orizontală. Prin urmare, în timpul nivelmentului dispare necesitatea de a aduce bula de aer a nivelei torice în punctul zero. Din această clasă fac parte Koni 007 sau Ni 007(se numeşte în prezent).

O r

V

V

Aparatul poate asigura o precizie de 2,5 mm pe kilometrul de dublu nivelment.

Ele sunt folosite la efectuarea observaţiilor asupra tasărilor clădirilor şi construcţiilor şi la lucrările de montare a utilajului care necesită o precizie înaltă de instalare.

Un echipament de nivelment se compune, în general, dintr-un nivel cu trepied şi două mire.

Mirele sunt rigle speciale din lemn de 3-4m lungime şi 10-14cm lăţime, grosimea de 2-3cm devizate, ce servesc la măsurarea indirectă a distanţelor, precum şi la măsurarea înălţimilor în lucrări de nivelment.

De exemplu, mirele RN-3, RN-10(cifrele care stau după litere, arată mărimea erorii medii pătratice, exprimată în mm la 1km de drumuire. Mirele au pe ambele părţi scări în formă de E cu diviziunea de 1cm.

Pe o parte semnele E ale scării sînt marcate cu culoare neagră pe un fundal alb(partea neagră), iar pe a doua – cu culoare roşie pe un fundal alb(partea roşie). Pe partea neagră a mirei lectura zero(originea scării) coincide cu talpa mirei, iar pe partea roşie cu planul tălpii coincide o altă lectură, de exemplu 4687. Această schimbare a fost făcută cu scopul verificării justeţei lecturilor în timpul nivelmentului.

Diferenţa lecturilor de părţile neagră şi roşie ale unei mire este o mărime constantă. Lectura pe miră se citeşte după firul reticular nivelor, fiind rotunjită pînă la milimetri.

Marcarea punctelor de nivelment.

La întocmirea drumurilor de nivelment în punctele de instalare a mirelor se bat ţăruşi sau bare din metal, pe care în timpul nivelmentului se instalează mirele. Pentru efectuarea nivelmentului punctelor care nu sînt marcate pe teren, mirele în aceste puncte se instalează pe broaşte de nivelment(în formă de con şi în formă de disc).

a – de forma unui disc; b – de formă sferică

Punctele, altitudinile cărora se determină în timpul nivelmentului, se fixează pe teren cu semnale permanente sau temporare de nivelment – repere. Reperele permanente pot fi în formă de reper la sol şi mărci de perete.

3.3 Verificarea şi reglarea instrumentelor de nivelment geometric

1)Verificarea nivelei sferice(paralelismul dintre axa nivelei sferice şi axa de rotaţie a nivelei.

Acţionînd asupra şuruburilor de calare, bula de aer a nivelei sferice se aduce în punctul zero, iar după aceasta, partea mobilă se roteşte la 180°. Condiţia se consideră îndeplinită, dacă bula de aer rămîne în punctul zero.

Reglarea se face în modul următor: cu ajutorul şuruburilor de corecţie bula bula de aer se deplasează spre centru cu jumătate din mărimea abaterii; mai departe ea se aduce în punctul zero cu ajutorul şuruburilor de calare, aflate în direcţia în care ea este orientată. Pentru control verificarea se repetă.

2)Verificarea nivelei torice (paralelismul dintre axa de vizare şi directricea nivelei) – condiţie principală.

A

Ba

HA

b

HB

Suprafata de nivel "0"

portee portee

niveleu

mira

mira

altitudinea planului de vizare

sensul masuratorilor

h AB

xxb′

a′

x

a2

b2 b1

a1

1111 baxbxabah 11 bah just

Se calculează diferenţa de nivel:

deci :

De aici rezultă că la nivelmentul geometric de mijloc nu influenţează eroarea de orizontalizare a axei de vizare x ( trebuie ca x<4mm).

Pentru rectificarea nivelului se execută nivelment geometric de capăt.

Se aşează instrumentul în apropierea mirei din B(la 3-4m de mira din B). Se execută citirele a2 şi b2 pe mirele din A şi B.

Dacă diferenţa de nivel: justhbah 22

înseamnă că axa de vizare a lunetei este paralelă la directricea nivelei.

justhh

justjust hba 22

Daca şi considerînd că b2 este fără eroare datorită distanţei

mici faţă de aparat se va calcula indicaţia justă a lui:

Atunci cu ajutorul şurubului de basculare se va aduce astfel ca firul nivelor să arate citirea justă a2just, iar deplasarea coincidenţei datorită

acţionării şurubului de basculare se elimină cu şurubul vertical de verificare al nivelei.

Pentru control se va repeta operaţia.

3)Verificarea paralelismului între planurile verticale duse prin directricea nivelei şi prin axa de vizare.

Verificarea se face prin înclinarea laterală a instrumentului de nivelment, se va aşeza aparatul astfel încît unul din şuruburile de calare să fie îndreptat spre miră. După orizontalizare se va ceti indicaţia mirei cu nivela adusă între repere. Şurubul de calare stîng se va deplasa cu două învîrtituri şi se caută să se obţină aceeaşi citire pe miră prin învîrtirea şurubului drept de calare.

Se va elimina devierea bulei de aer cu şuruburile orizontale de rectificare ale nivelei torice.

Micile devieri pot fi neglijate. După o rectificare de acest fel, trebuie din nou verificată îndeplinirea condiţiei de paralelism dintre axa de vizare şi directricea nivelei (condiţia 2).

4)Firul nivelor să fie perpendicular pe axa de rotaţie a nivelului.

Se vizează cu nivelul calat un punct de pe un perete. Se deplasează uşor luneta în plan orizontal. Dacă firul nivelar se proiectează pe toată lungimea sa pe punctul respectiv condiţia este satisfăcută.

În caz contrar se roteşte diafragma firelor reticulare slăbind şuruburile respective ale acestei diafragme pînă se realizează această condiţie.

Pentru verificarea mirelor trebuie controlat dacă divizarea este corect făcută, clar şi dacă nivelele sferice sînt rectificate.

3.4 Metode de determinare a diferenţelor de nivel. Determinarea cotelor punctelor

Sînt cunoscute două metode de nivelment geometric: •de mijloc •de capăt.

Nivelmentul geometric de mijloc

A

Ba

HA

b

HB

Suprafata de nivel "0"

portee portee

niveleu

mira

mira

altitudinea planului de vizare

sensul masuratorilor

h ABC

c

Hc

Hv

Diferenţa de nivel va fi egală cu: bah iar cota punctului B va fi: hHH AB

Dacă mirele de nivelment sunt cu două feţe partea neagră şi partea roşie atunci se efecuează citiri pe ambele părţi an, ar şi bn, br.

Se determină diferenţa zerourilor DO:

DObb

DOaa

nr

nr

Trebuie satisfăcută condiţia: mmDO 5

Se calculează diferenţele de nivel:

nn

rr

bah

bah

2

1

mmhh 521

221 hh

hmed

Dacă: , atunci se calculează diferenţa de nivel medie:

Pentru calculul cotei punctelor intermediare: ex. punctul C se calculează cota planului de vizare:

bHH

aHH

BV

AV

2

1

Dacă: mmHV 5 , atunci 2

21 VVV

HHH

Atunci cota punctului intermediar va fi: cHH VC

Nivelmentul geometric de capăt

A

Bi

H A

b

H B

S u p ra fa ta d e n iv e l " 0 "

p or tee = n ive le u

m ira

a ltitu d in ea p la nu lu i de v iza re

s e n su l m a su ra to r ilo r

h A B

În acest caz nivela se instalează în punctul A, iar mira în B. Se măsoară înălţimea nivelei i, iar după aceasta cu ajutorul nivelei se citeşte de pe miră lectura b. Diferenţa de nivel se determină după formula:

bih

hHH AB

Acest nivelment geometric de capăt se foloseşte mai rar deoarece eroarea de orizontalizare a axei de vizare poate fi exclusă cînd măsurătorile se vor efectua şi aşezînd instrumentul în punctul B şi se face verificarea:

mmbbii

422

2121

Atunci diferenţa de nivel va fi calculată ca medie:

221 hh

h

3.5 Nivelmentul trigonometric

Nivelmentul trigonometric se aplică la determinarea cotelor punctelor în terenuri accidentate.

1.Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente.

A

B

H A

H B

S up ra fa t a d e n iv el "0 "

sen su l m a su r a to r ilo r

h A B

sD tg

i

Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un teodolit in punctul A. Instrumentul are inaltimea “i” si vizeaza un semnal instalat in punctul B cu inaltimea “s”.

HA + i + Dtgα = HB + s →

HB = HA + Dtgα + i - sExpresia diferentei de nivel:

∆hAB + s = i + Dtg α → ∆ hAB = Dtg α + i - s

2. Nivelmentul trigonometric cu vize descendente.

A

B

H A

H B

S up ra fa ta d e n iv el "0 "

sen su l m a su ra to r ilo r

h A Bs

D tg i

Daca punctul B este situat sub linia orizontului ce trece prin punctul A, problema se rezolva, astfel:

HA + i = HB + s + Dtgα → HB = HA - Dtgα + i - s

Diferenta de nivel se determina din egalitatea: ∆hAB = HB - HA → ∆hAB = -Dtgα + i - s

Relatiile de calcul de mai sus pentru diferenta de nivel si a cotei punctului, sunt valabile numai in cazul in care distanta orizontala D< 500m. Daca aceasta valoare este mai mare, atunci intervine o corectie datorata sfericitatii ai refractiei atmosferice, ce are expresia : C k

D

R 1

2

2

k- este coeficientul de refractie atmosferica

3.6 Calculul şi compensarea drumuirii de nivelment

a 1 b 1a 2 b 2

a 3 b 3

a 4 b 4

A

B

12

3

h 1

h 2

h 3

h 4

h A B

Această drumuire de nivelment se sprijină pe două puncte de bază A şi B, fiind ca repere iniţial şi final. Scopul este da a detrmina altitudinile punctelor 1, 2, 3 ... .

În continuare vom parcurge următorii paşi:1.Verificarea şi reglarea instrumentului de nivelment şi a mirelor de nivelment.2.Se instalează pe rînd instrumentul şi se execută citirele ai, bi prin

nivelment geometric de mijloc.

3.Determinarea diferenţelor de nivel provizorii h´i.

Pentru mira cu două scale:

rrr

nnn

bah

bah

111

111

Deci, se calculează două valori ale lui h (cu cetiri de pe partea roşie şi neagră), rezultatul va fi luat:

211

1rn

med

hhh

mmhh rn 511 , dacă

Controlul: ABrnimed hhhhba 2

4.Controlul închiderii diferenţelor de nivel.

Valoarea eronată - iABh Corecţia ce se aplică valorilor eronate - Ch ;

Valoarea justă – hAB.Atunci corecţia va fi: iABABh hhC

Pentru drumuirea sprijinită:ABhiAB hCh

Pentru drumuirea închisă pe punctul de plecare: 0 hiAB Ch

Corecţia Ch trebuie să se încadreze în toleranţa erorilor de

închidere a diferenţelor de nivel provizorii hh TC

5.Compensarea diferenţelor de nivel provizorii (determinarea h – definitive).Repartizarea corecţiei Ch la diferenţele de nivel provizorii se face în două

moduri:

n

Ck hh

hii khh

•cînd nivelurile sunt egale: (n - numărul de niveluri), de aici rezultă

•cînd nivelurile sînt de lungimi diferite:

i

hh d

Ck

((∑di =d1+d2+..+dn) – lungimea întregului traseu al drumuirii).

Diferenţa de nivel compensată: ihii dkhh

6. Calculul cotelor definitive ale punctelor de drumuire.

Bnnn

A

HhHH

hHH

hHH

1

212

11

Controlul: Calculului cotelor constă în egalitatea HB calculat cu HB dat.

3.7 Profil longitudinal şi transversal

Nivelmentul longitudinal si transversal prin profíle are ca scop realizarea profilului longitudinal si transversal al unei fasii de teren pe care

urmeaza a se proiecta si realiza o cale de comunicatie.

Profilul este o sectiune verticala imaginara prin suprafata topografica a pamantului realizată cu ajutorul datelor obtinute din masuratorile efectuate in acea zona. 

Ridicarile ce se fac, trebuie sa fie corespunzatoare din punct de vedere al preciziei, deoarece vor servi la realizarea proiectului si la aplicarea sa in teren.

Profilele transversale sunt dispuse perpendicular pe axul longitudinal, din 50 in 50 sau 100 in 100 m, in general dupa configuratia terenului (schimbari de panta) si dupa natura lucrarii proiectate.

Operatiile din teren se desfasoara la fel ca la drumuirea cu radieri, considerand punctele intermediare si cele de pe profilul transversal ca puncte radiate. In acest sens mai intii se intocmeste un carnet de pichetare.

Carnet de pichetare

Redactarea profilului longitudinal se realizeaza in

urmatoarele etape: se alege scara distantelor orizontale (1:500, 1:1000, 1:2000), scara inaltimilor se

alege de obicei de 10-100 ori mai mare pentru a scoate mai bine in evidenta relieful;

se traseaza pe o hartie de dimensiuni convenabile (recomandata utilizarea hartiei milimetrice), axele profilului: axa OX - orizontala pe care se vor marca lungimile si axa OZ - a cotelor;

se realizeaza liniatura profilului cu rubricile mentionate (in functie de destinatia profilului acestea pot fi modificate);

se transforma la scara distantele dintre picheti si punctele intermediare;

se marcheaza pe axa OX pozitia acestora la abscisa corespunzatoare, in linia 1 se trece denumirea pichetilor, in linia a doua distantele apoi cota fiecarui punct ce apare in profil in linia 3;

panta terenului se calculeaza intre punctele care se schimba vizibil declivitatea, fiind egala cu raportul dintre diferenta de nivel dintre aceste puncte si distanta intre aceste puncte;

se ridica fata de orizontul conventional cotele tuturor punctelor ce apar in profil, la scara aleasa;

unind punctele obtinute anterior, se obtine profilul longitudinal (exagerat in acest caz de 10 de ori - prin raportul dintre cele doua scari alese a inaltimilor si lungimilor).

Profil longitudinal

Redactarea profilului longitudinal se face în funcţie de cotele

punctelor de profil şi distanţele dintre puncte. După profilul terenului se

trasează linia roşie. Ea nu trebuie să depăşească o anumită pantă

maximă corespunzătoare tipului de construcţii. Cotele proiectului se

calculează după trasarea liniei roşii. Ex: RAB hHHRR

(HAR – cota roşie a punctului iniţial; hR – dif. de nivel proiectată)

Nivelmentul profilelor transversale se execută odată cu

nivelmentul longitudinal, atunci cînd s-a ajuns în dreptul punctului prin

care trece profilul transversal. Profilele transversale se redactează la

scări mai mari decît cele utilizate la profilele longitudinale.

Scara la care se raportează profilul transversal este una şi

aceiaşi pentru lungimi ca şi pentru înălţimi, ex. 1:200 sau 1:500.

Profilul transversal al terenului natural se desenează în tuş negru

şi se mai numeşte linie neagră, iar cotele punctelor de pe ea cote negre.

Profil transversal

Cotele de terasament (adîncimea debleului sau înălţimea rambleului) din dreptul fiecărui punct se determină ca o diferenţă dintre cota neagră (teren) şi cota roşie a aceluiaşi punct:

RT AA HHa

RT BB HHb

(adîncimea debleului);

(înălţimea rambleului).

)/( badbx

pxdHtgxdHHRR AAO )()(

Punctul de pasaj sau de trecere O (pct. în care cota de terasament este zero), se află la intersecţia liniei negre cu linia roşie. Poziţia lui se determină cu ajutorul distanţ. orizont.:

şi altitudinea:

pxHxtgHHRR BBO sau

Cotele de terasament corespunzătoare rambleelor se scriu pe planşa profilului în lung de asupra liniei roşii, iar cotele corespunzătoare debleului sub această linie.

linia de proiect

3.8 Plan cotat. Interpolarea curbelor de nivelMetoda planului cotat constă în raportarea planimetrică a punctelor

nivelitice şi în a scrie lîngă fiecare punct cota.Acest sistem precis, simplu şi rapid prezintă următoarele dezavantaje:

formele reliefului nu apar în asamblu; scrierea cotelor încarcă planul cu multe cifre.

177,69

275,78

376,14

477,125

76,39

De aceia, acest procedeu este greoi şi necesită mult timp.

Planul cotat este de fapt piese de bază pentru trasarea curbelor de nivel şi are utilizare în calculul terasamentelor ş.a.

Interpolarea şi desenarea pe plan a curbelor de nivel presupune mai întîi determinarea punctelor de cotă rotundă care se face pe cale numerică sau grafică şi apoi se trece la unirea punctelor de aceiaşi cotă.

Interpolarea grafică a curbelor de nivel – se face pe planul cotat şi poate fi făcută prin procedeul izografului (se bazează pe proprietatea că o dreaptă oarecare AB, intersectată de o serie de linii paralele, egal distanţate, va fi împărţită în segmente proporţionale).

1 10 .00

1 10 .50

11 1.0 0

1 11 .50

1 12 .00

1 12 .5 0

1 13 .00

A 1 0 9.83

B 1 13.1 5

Izograful transparent este alcătuit dintr-o hîrtie de calc obişnuită pe care se trasează o serie de linii paralele, la distanţă de 3-5mm în număr de 10-20.

La un teren cu accidentatie pronuntata distanta intre linii va fi mai mica, in timp ce la un teren cu relief plan liniile vor fi la distanta mai mare una de alta. Liniile paralele se vor inscriptiona cu cotele corespunzatoare echidistantei curbelor de nivel ce se vor desena.

3.9 Ridicarea detaliilor altimetriceProcedeele care permit determinarea pozitiei pe inaltime a

detaliilor din teren sunt : radierea de nivelment, profile si combinatii de drumuire cu profile.

1 0 0 1 1 0 0 21 00 3

a i c 1 c 2 c3 b iH v

1 0 1

1 0 2

1 0 1

1 0 0 1

1 0 0 2

1 0 0 31 0 2

H 1 0 1

H 1 0 0 1 H 1 0 02

1.Radieri de nivelment.

Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor mai multor puncte din aceeasi statie de nivelment. Se considera date cunoscute cota punctelor 101 si 102.

Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din statia de nivelment, se executa si citirile ci catre punctele

1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului 101, H101 este cunoscuta,

se poate calcula altitudinea planului de vizare Hv si apoi cotele punctelor

necunoscute.

2. Metoda profilelor

Se foloseste la lucrarile in vederea proiectarii de drumuri sau cai ferate. Dupa felul lor, profilele pot fi longitudinale sau transversale.

In proiectare, primele se folosesc la stabilirea profilului in lung al caii de comunicatie, in timp ce profilele transversale permit stabilirea amprizei (latimea totala) al caii.

1 0 1

10 2

10 00

1 0 3 1 0 4

S 1

S 2

S 31 0 0 1

1 0 0 21 0 0 3

1 0 04

1 0 0 5

a x u l d ru m u lu i

Din punct de vedere al executarii lucrarilor topografice, aceasta metoda este o combinatie de drumuire de nivelment, care urmareste sa determine cotele punctelor situate in axul caii, simultan cu radierile de nivelment executate asupra unor puncte ce se situeaza pe un aliniament perpendicular pe axul caii.

Atit punctele de drumuire cit si cele situate pe profilele transversale se aleg la schimbare de panta ale terenului. Cotele punctelor de pe profilele transversale se calculeaza cu ajutorul altitudinii planului de vizare din statia corespunzatoare.

3.10 Nivelmentul suprafetelor

Se vor prezenta posibilitati de executare a nivelmentului pe suprafete cu o accidentare nesemnificativa, pe care urmeaza sa se amplaseze constructii industriale, civile sau agricole ce necesita o sistematizare verticala.

Functie de precizia ceruta, marimea suprafetei sau de relief, nivelmetul suprafetelor se poate executa pe patrate mici sau mari.

1.Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.

S 1 S 2

1 2 3 4 5

R N (H R N )

10 -3 0 m

c 1

c 1 '

c2

c2 '

Acest procedeu se foloseste la suprafete relativ mici ( sub 5 ha), cind terenul nu are o panta mai mare de 5° si fara o acoperire mare.

Metoda presupune realizarea unei retele de patrate cu latura pina la 50m colturile patratelor urmind a se folosi drept puncte carora li se va determina cota.

In zona de lucru exista un punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau in lipsa lui se va efectua o

drumuire de nivelment de la un reper la unul din punctele retelei de patrate (de exemplu la punctul 1).

Daca lungimea vizelor (maxim 200m) permite, se va instala aparatul in statia S1 din care se

vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele 1, 2, ... etc. Se vor obtine lecturile c1, c2, ..., cn.

Se muta apoi aparatul pe un nou amplasament, S2, din care se

fac citirile c1’, c2’, ..., cn’. Daca diferentele ci - ci’ sunt constante in limita a

maximum 4 mm, atunci se poate trece la calculul cotelor punctelor. Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor doua citiri ci si ci’, valoarea cu care se vor calcula cotele punctelor din reteaua

de patrate. HV = H1 + cm1

unde cm1 reprezinta media citirilor pe punctul 1.

Cotele punctelor se calculeaza, functie de altitudinea planului de vizare, cu formula:

Hi = Hv - cmi

Daca suprafata este la limita superioara sau acoperirea terenului este mare, cotele punctelor se vor determina printr-o drumuire de nivelment cu puncte radiate.

2. Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari

Calculul cotelor punctelor este functie de metoda aleasa pentru efectuarea lucrarilor de teren: fie se determina citirile pe mirele amplasate in colturile fiecarui patrat, fie se executa o drumuire de nivelment inchisa pe punctul de plecare.

Patratele vor avea laturile de pina la 200 de metri, iar constructia se va realiza cu ajutorul uni teodolit sau a unui tahimetru.

S 1

S 2

1 2 3 4 5

R N (H R N )

5 0 -2 0 0 m

c2 c 2 '

S 3 S 4

S 5S 1 0

S 9 S 8 S 7 S 6

1 0 9 8 7 6

1 1 1 2 1 3 1 4 1 5

2 0 19 1 8 1 7 1 6

Ridicarea altimetrica in patrate izolate se efectueaza instalind instrumentul de nivelment la intersectia diagonalelor patratului (cu abatere de 2-3m). Din aceasta statie se radiaza toate cele patru colturi ale patratului.

Se observa ca nu este necesara stationarea in toate patratele ci numai in cele care asigura determinarea cotei colturilor.

Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o latura si anume :

c2 + c9' = c2' + c9

Toleranta este de ± 3mm, atunci masuratorile se considera bune si se pot folosi la calculul cotelor.

Cotele se determina prin drumuire inchisa pe punctul de plecare pentru punctele situate pe conturul suprafetei si prin drumuire sprijinita pentru punctele situate in interiorul suprafetei.