CAPITOLUL VI

Contabilitatea trezoreriei firmei

Contabilitatea trezoreriei este parte componentă a contabilităţii financiare, careasigură evidenţa existenţei şi mişcării următoarelor structuri patrimoniale:

1. Titluri de plasament (investiţii financiare);2 Conturi la bănci;3. Casa şi alte valori;4. Acreditive şi avansuri de trezorerie;5. Viramente interne;6. Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.

6.1. Contabilitatea titlurilor de plasament

Titlurile de plasament (investiţiile financiare) sunt reprezentate de acţiunileproprii răscumpărate, acţiunile achiziţionate de firmă, obligaţiunile emise şirăscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte titluri de plasament achiziţionate de firmăîn scop speculativ, în vederea realizării unui câştig pe termen scurt din diferenţa dintrepreţul de cumpărare (răscumpărare) mai mic şi preţul de vânzare (revânzare) mai mare.

Fără ca legislaţia naţională să prevadă, experienţa ţărilor cu economie de piaţăarată că asemenea titluri nu sunt păstrate în patrimoniul firmei o perioadă mai mare detrei luni.

La intrarea în patrimoniu, titlurile de plasament se evaluează la costul de achiziţie,prin care se înţelege preţul de cumpărare sau valoarea determinată potrivit contractelor.

Contabilitatea titlurilor de plasament se ţine prin intermediul conturilor din grupa50 ”Titluri de plasament”, din care fac parte :

- 502 ”Acţiuni proprii”- 503 ”Acţiuni”- 505 ”Obligaţiuni emise şi răscumpărate”- 506 ”Obligaţiuni”- 508 ”Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”- 509 ”Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”.Toate conturile din grupa 50 ”Titluri de plasament” (cu excepţia contului 509

“Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”), după conţinutul economic suntconturi de trezorerie iar după funcţia contabilă sunt conturi de activ. Se debitează cuocazia intrării în patrimoniul firmei a acestor titluri şi se creditează cu ocazia ieşirii dinpatrimoniu a acestora.

Contul 502 ”Acţiuni proprii” ţine evidenţa acţiunilor emise de firmă şirăscumpărate în vederea revânzării către terţi sau anulării acestora în scopulredimensionării capitalului social.

Se debitează cu:- valoarea acţiunilor răscumpărate, în corespondenţă cu creditul conturilor 512

”Conturi curente la bănci”, 531 ”Casa”, pentru suma achitată imediat şi creditul contului

509 ”Vărsăminte de efectuat pentru titlurile de plasament”, pentru valoarea rămasă deachitat:

502 “Acţiuni proprii” = %512 “Conturi curente la bănci”(531 “Casa”)509 “Vărsăminte de efectuat pentru

titluri de plasament”

Se creditează cu:- valoarea acţiunilor revândute salariaţilor sau terţilor, cu încasarea ulterioară:

461 “Debitori diverşi” = 502 “Acţiuni proprii”

- valoarea acţiunilor revândute salariaţilor sau terţilor cu încasare imediată:

% = 502 “Acţiuni proprii”512 “Conturi curente la bănci”(531 “Casa”)

- valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate (la valoarea nominală):

1012 “Capital social subscris vărsat” = 502 “Acţiuni proprii”

- diferenţa nefavorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de cesiune:

664 “Cheltuieli privind titlurile = 502 “Acţiuni proprii” de plasament cedate”

- diferenţa favorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de cesiune:

5121 “Conturi curente la bănci în lei” = %502 “Acţiuni proprii”764 “Venituri din titluri de plasament”

Soldul contului este debitor şi reprezintă costul de achiziţie al acţiunilorrăscumpărate şi neanulate.

Contul 503 “Acţiuni” ţine evidenţa acţiunilor cotate şi necotate la bursăachiziţionate de firmă în scopul revânzării lor şi obţinerii de venituri financiare pe termenscurt.

Se debitează cu:- valoarea acţiunilor achiziţionate, în corespondenţă cu creditul conturilor 512

“Conturi curente la bănci”, 531 “Casa”, 509 “Vărsăminte de efectuat pentru titlurile deplasament” (pentru valoarea rămasă de achitat):

503 “Acţiuni” = %

512 “Conturi curente la bănci”(531 “Casa”)509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”

Se creditează cu:- valoarea acţiunilor revândute terţilor, cu încasare ulterioară:

461 “Debitori diverşi” = 503 “Acţiuni”

- valoarea acţiunilor revândute terţilor cu încasare imediată:

% = 503 “Acţiuni”512 “Conturi curente la bănci”(531 “Casa”)

- diferenţa nefavorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de cesiune:

664 “Cheltuieli privind titlurile = 503 “Acţiuni” de plasament cedate”

- diferenţa favorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de cesiune:

5121 “Conturi la bănci în lei” = %(531 “Casa”) 503 “Acţiuni”

764 “Venituri din titluri de plasament”

Soldul contului este debitor şi reprezintă costul de achiziţie al acţiunilorachiziţionate de firmă şi nevândute terţilor.

Contul 505 ”Obligaţiuni emise şi răscumpărate” ţine evidenţa obligaţiunilor emisede firmă prin subscripţie publică în scopul procurării de resurse financiare, care lascadenţă sunt răscumpărate şi anulate.

Se debitează cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate:

505 “Obligaţiuni emise = % şi răscumpărate” 512 “Conturi curente la bănci”

(531 “Casa”)509 “Vărsăminte de efectuat pentru

titluri de plasament”

Se creditează cu:

- valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate anulate:

161 “Împrumuturi din emisiuni = 505 “Obligaţiuni emise

de obligaţiuni” şi răscumpărate”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şirăscumpărate de firmă, neanulate.

Contul 506 “Obligaţiuni” ţine evidenţa obligaţiunilor achiziţionate de firmă de laterţi.

Se debitează cu valoarea obligaţiunilor achiziţionate de firmă:

506 “Obligaţiuni” = %512 “Conturi curente la bănci”(531 “Casa”)509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”

Se creditează- cu valoarea obligaţiunilor cedate la un preţ de cesiune inferior celui de achiziţie:

% = 506 “Obligaţiuni”512 “Conturi curente la bănci”531 “Casa”664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”

- diferenţa favorabilă între preţul de achiziţie şi preţul de cesiune:

5121 “Conturi la bănci în lei” = %(531 “Casa”) 506 “Obligaţiuni”

764 “Venituri din titluri de plasament”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea obligaţiunilor achiziţionate defirmă.

Contul 508 ”Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate” ţine evidenţa altortitluri de plasament şi creanţe asimilate achiziţionate de firmă, inclusiv a dobânziloraferente obligaţiunilor şi altor titluri de plasament ce urmează a se încasa de firmă.

Se desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul II:- 5081 ”Alte titluri de plasament”- 5088 ”Dobânzi la obligaţiuni şi alte titluri de plasament”.

Contul 5081”Alte titluri de plasament” evidenţiază alte titluri de plasament şicreanţe asimilate achiziţionate de firmă cum sunt: certificatele de investitor, bonurile desubscriere autonomă, drepturile de tragere etc.

Se debitează cu valoarea la cost de achiziţie a altor titluri de plasamentachiziţionate de firmă:

5081 “Alte titluri de plasament” = %512 “Conturi curente la bănci”(531 “Casa”)509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”

Se creditează cu valoarea altor titluri de plasament cedate la un preţ de cesiuneinferior costului de achiziţie:

% = 5081 “Alte titluri de plasament”512 “Conturi curente la bănci”(531 “Casa”)664 “Cheltuieli privind titlurilede plasament cedate”

- diferenţa favorabilă între costul de achiziţie şi preţul de cesiune:

5121 “Conturi la bănci în lei” = %(531 “Casa”) 5081 “Alte titluri de plasament”

764 “Venituri din titluri de plasament”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea altor titluri de plasamentexistente în patrimoniul firmei.

Contul 5088 ”Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament” evidenţiază dreptulde creanţă al firmei asupra terţilor rezultat din dobânzile aferente obligaţiunilor şi altortitluri de plasament ce urmează a le încasa.

Se debitează cu dobânzile ce urmează a fi încasate de firmă:

5088 “Dobânzi la obligaţiuni = 766 “Venituri din dobânzi”şi alte titluri de plasament”

Se creditează cu ocazia încasării acestor dobânzi:

% = 5088 “Dobânzi la obligaţiuni şi512 “Conturi curente la bănci” titluri de plasament”(531 “Casa”)

Soldul contului este debitor şi reprezintă dreptul de creanţă al firmei faţă de terţi,aferent dobânzilor la obligaţiuni şi alte titluri de plasament.

Contul 509 ”Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”, ţine evidenţavărsămintelor de efectuat pentru titlurile de plasament cumpărate. După conţinutuleconomic este cont de capitaluri atrase iar după funcţia contabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu suma datorată de firmă pentru titlurile de plasament cumpărate,în corespondenţă cu debitul conturilor: 502 “Acţiuni proprii”, 503 “Acţiuni”, 505

“Obligaţiuni emise şi răscumpărate”, 506 “Obligaţiuni” şi 508 “Alte titluri de plasamentşi creanţe asimilate”:

% = 509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de502 “Acţiuni proprii” plasament”503 “Acţiuni”505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate”506 “Obligaţiuni”508 “Alte titluri de plasament şi

creanţe asimilate”

Se debitează cu sumele achitate de firmă, reprezentând titlurile de plasamentcumpărate, în corespondenţă cu creditul conturilor 512 “Conturi curente la bănci” şi 531“Casa”:

509 “Vărsăminte de efectuat = %pentru titluri de plasament” 512 “Conturi curente la bănci”

(531 “Casa”)

Soldul contului este creditor şi reprezintă suma datorată de firmă pentru titlurilede plasament achiziţionate.

6.1.1. Aplicaţie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor cutitluri de plasament

Presupunem că bilanţul simplificat al societăţii comerciale “Astor” SA la data de31 decembrie anul N, se prezintă astfel (în mii lei):

Bilanţîncheiat la 31 decembrie anul N

Activ Pasiv________________________________________________în mii lei____1. Mijloace fixe 25.000 1. Capital social 30.0002. Materii prime 5.000 2. Rezerve 6.0003. Clienţi 20.000 3. Furnizori 15.0004. Casa în lei 10.000 4. Alte datorii 9.000Total activ 60.000 Total pasiv 60.000

Capitalul social al SC “Astor”SA, este format din 3.000 acţiuni, în valoarenominală de 10.000 lei/acţiune (30.000.000 : 3.000 = 10.000 lei).

a) În cursul lunii ianuarie anul N+1, firma procedează la răscumpărarea a 500acţiuni proprii, la un cost de achiziţie de 12.000 lei/bucată (500 x 12.000 = 6.000.000 lei).Suma de 5.000.000 lei se achită imediat în numerar iar diferenţa de 1.000.000 lei, la odată ulterioară.

1. Operaţia constă în răscumpărarea a 500 acţiuni proprii, în valoare de 6.000.000lei, din care 5.000.000 lei, achitată imediat şi diferenţa de 1.000.000 lei, achitatăulterior.

2. În patrimoniul societăţii se produce o modificare de structură în cadrulelementelor de avere (pentru valoarea acţiunilor răscumpărate cu plata în numerar), deforma A + x - x = P, respectiv o modificare de volum în sensul creşterii, de forma A + x =P + x, pentru valoarea acţiunilor ce urmează a fi achitate la o dată ulterioară.

3. Conturile corespondente sunt:- 502 “Acţiuni proprii”, cont de activ, care se va debita cu valoarea acţiunilor

proprii răscumpărate;- 5311 “Casa în lei”, cont de activ, care se va credita cu suma achitată imediat de

firmă;- 509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”, cont de pasiv, care se

va credita cu valoarea datorată de firmă terţilor.4. Formula contabilă este:

502 “Acţiuni proprii” = % 6 000 0005311 “Casa în lei” 5 000 000509 “Vărsăminte de efectuat 1 000 000 pentru titluri de plasament”

b) La începutul lunii februarie anul N+1, firma achită cu numerar terţilor şidiferenţa de 1.000.000 lei, rămasă neachitată.

1. Operaţia economică constă în achitarea cu numerar a sumei de 1.000.000lei, reprezentând datoria firmei faţă de terţi pentru acţiunile proprii răscumpărate.

2. În patrimoniu se produce o modificare de volum în sensul micşorării, de formaA - x = P - x, respectiv se diminuează lichidităţile firmei şi concomitent se lichideazădatoriile sale faţă de terţi.

3. Conturile corespondente ce intervin în acest caz sunt:- 5311 “Casa în lei”, cont de activ, care în urma diminuării se va credita;- 509 “Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”, cont de pasiv, care se

va debita.4. Formula contabilă este:

509 “Vărsăminte de efectuat pentru = 5311 “Casa în lei” 1 000 000 titluri de plasament”

c) Firma vinde 400 bucăţi din acţiunile răscumpărate, la un preţ de cesiune de13.000 lei/acţiune, încasarea contravalorii lor efectuându-se imediat în numerar.

1. Operaţia constă în revânzarea unui număr de 400 acţiuni răscumpărate.2. În patrimoniul firmei se produce atât o modificare de structură a elementelor de

avere, de forma A + x - x = P, cât şi o modificare de volum în sensul creşterii, de forma A+ x = P + x.

3. Conturile corespondente sunt:

- 5311 “Casa în lei”, cont de activ care se va debita cu suma încasată,reprezentând contravaloarea acţiunilor vândute;

- 502 “Acţiuni proprii”, cont de activ, care se va credita în urma revânzăriiacţiunilor proprii;

- 764 “Venituri din titluri de plasament”, cont de pasiv, care se va credita cudiferenţa favorabilă dintre costul de achiziţie al acţiunilor şi preţul de cesiune (devânzare).

4. Formula contabilă este:

5311 “Casa în lei” = % 5 200 000502 “Acţiuni proprii” 4 800 000764 “Venituri din titluri de plasament” 400 000

d) Cele 100 acţiuni proprii răscumpărate şi aflate în patrimoniul firmei seanulează pe seama reducerii capitalului social.

1. Operaţia economică constă în anularea celor 100 acţiuni răscumpărate.2. În patrimoniul firmei se produce atât o modificare de structură în cadrul

elementelor de avere, de forma: A + x - x = P, cât şi o modificare de volum în sensulscăderii, de forma: A - x = P - x.

3. Conturile care intervin în această operaţiune sunt:- 502 “Acţiuni proprii”, cont de activ, care în urma operaţiunii se va credita;- 1012 “Capital social subscris vărsat”, cont de pasiv, care în urma diminuării se

va debita;- 664 “Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”, cont de activ, care se va

debita cu diferenţele nefavorabile între costul de achiziţie al acţiunilor proprii şi valoarealor nominală.

4. Formula contabilă este:

% = 502 “Acţiuni proprii” 1 200 0001012 “Capital social subscris vărsat” 1 000 000664 “Cheltuieli privind titlurile

de plasament cedate” 200 000

Notă: Capitalul social subscris vărsat al firmei se diminuează cu valoarea nominală aacţiunilor proprii anulate (în cazul de faţă 10.000 lei/acţiune x 100 acţiuni = 1.000.000lei).

e) În baza operaţiilor prezentate, se poate determina profitul, respectiv pierderearealizată de firmă din acţiunea de răscumpărare, revânzare şi respectiv anulare a uneipărţi din acţiunile proprii. Pentru aceasta, este necesar să închidem conturile de cheltuielişi venituri privind activele cedate, utilizând corespondenţa cu contul 121 ”Profit şipierdere”.

- închiderea contului de cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, se realizeazăprin formula contabilă:

121 “Profit şi pierdere” = 664 “Cheltuieli privind titlurile 200 000

de plasament cedate”

- închiderea contului de venituri din titluri de plasament:

764 “Venituri din titluri = 121”Profit şi pierdere” 400 000de plasament”

Rezultă că operaţiunea de revânzare a acţiunilor proprii, a adus un profit brut SC“Astor” SA de 200.000 lei (400.000-200.000 = 200.000 lei).

6.2. Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin conturile de la bănci

Operaţiunile efectuate de firmă prin conturile de la bănci sunt evidenţiate prinintermediul conturilor din grupa 51 “Conturi la bănci” în care se cuprind:

- 511 “Valori de încasat”- 512 “Conturi curente la bănci”- 518 “Dobânzi”- 519 “Credite bancare pe termen scurt”.

6.2.1. Contabilitatea valorilor de încasat

Valorile de încasat sunt cunoscute şi sub denumirea de titluri de credit1 sauefecte comerciale fiind reprezentate de cecuri de încasat, cambii (trate), bilete la ordinetc., emise de cumpărători şi acceptate de beneficiari. Ele sunt înscrisuri care nu auvaloare proprie, fiind concomitent simbol al banilor şi expresie a relaţiilor de credit,respectiv relaţii între debitori şi creditori.

Cecul este ordinul de plată dat de titularul unui cont curent către banca la care îşiţine depozitul, de a elibera o anumită sumă de bani persoanei înscrise în cec sauprezentatorului acestuia.

Cambia (trata) este ordinul scris dat de creditor, debitorului, de a achita lascadenţă suma datorată unei persoane specificate în cambie (beneficiarului). Este asociatăunui titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării saletrei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate decreditor, care dă ordin debitorului său denumit tras, să plătească o sumă fixată la o datădeterminată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

Biletul la ordin este titlul de credit în cadrul căruia relaţia de credit apare întredouă persoane: debitorul (în calitate de cumpărător) şi beneficiarul (în calitate defurnizor).

Contabilitatea valorilor de încasat se ţine cu ajutorul contului 511 ”Valori deîncasat”, cont de trezorerie (active financiare), cu funcţie contabilă de activ. Sedesfăşoară pe trei conturi sintetice de gradul II:

- 5112 “Cecuri de încasat”; 1 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Monedă, credit, bănci; Editura Didactică şi Pedagogică RA, Bucureşti, 1994,pag. 168

- 5113 “Efecte de încasat”- 5114 “Efecte remise spre scontare”

Contul 5112 “Cecuri de încasat”, ţine evidenţa cecurilor emise de cumpărători şiacceptate de furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii.

Se debitează cu valoarea cecurilor primite de la clienţi şi depuse în bancă spreîncasare:

5112 “Cecuri de încasat” = 411 “Clienţi”

Se creditează cu ocazia încasării cecurilor prin conturile bancare:

512 “Conturi curente la bănci” = 5112 “Cecuri de încasat”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea cecurilor depuse spre încasarela bancă.

Contul 5113 “Efecte de încasat” ţine evidenţa efectelor comerciale existente înportofoliul furnizorului şi depuse spre încasare la bancă.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse de furnizori la bancă spreîncasare:

5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit”

Se creditează cu sumele încasate aferente efectelor comerciale:

512 “Conturi curente la bănci” = 5113 “Efecte de încasat”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse labănci spre încasare.

Contul 5114 “Efecte remise spre scontare” ţine evidenţa efectelor de comerţ aflateîn portofoliul furnizorului şi depuse spre încasare la bancă înainte de termenul scadent. Înurma scontării, banca reţine furnizorului dobânda pe perioada dintre momentul scontăriişi până la scadenţa efectului comercial.

Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse spre scontare la bancă:

5114 “Efecte remise spre scontare” = 413 “Efecte de primit”

Se creditează cu contravaloarea efectului comercial (mai puţin dobânda reţinută debancă):

512 “Conturi curente la bănci” = 5114 “Efecte remise spre scontare”

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse labancă spre scontare.

6.2.1.1. Aplicaţie privind contabilitatea valorilor de încasat

Exemplul 1. Firma se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori la un cost deachiziţie de 10.000.000 lei, TVA deductibilă 19%. Furnizorul acceptă ca platacontravalorii facturii să se efectueze cu o cambie, care este depusă în bancă şi încasată lascadenţă.

Operaţiile patrimoniale menţionate, presupun următoarele înregistrări contabile:a) În contabilitatea clientului:

- aprovizionarea cu mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 11 900 000 371 “Mărfuri” 10 000 000 4426 “TVA deductibilă” 1 900 000 - stingerea datoriei clientului către furnizor prin emiterea unei cambii:

401 “Furnizori” = 403 “Efecte de plătit” 11 900 000 - decontarea la scadenţă a cambiei:

403 “Efecte de plătit” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 11 900 000

a) În contabilitatea furnizorului: - facturarea mărfurilor pe credit comercial: 411 “Clienţi” = % 11 900 000 707 “Venituri din vânzarea 10 000 000

mărfurilor” 4427 “TVA colectată” 1 900 000 - acceptarea cambiei:

413 “Efecte de primit” = 411 “Clienţi” 11 900 000 - remiterea cambiei la bancă în vederea încasării:

5113 “Efecte de încasat” = 413 “Efecte de primit” 11 900 000 - încasarea la scadenţă la sumei înscrise în cambie: 5121 “Conturi la bănci în lei” = 5113 “Efecte de încasat” 11 900 000

Notă: În situaţia în care furnizorul are nevoie de disponibilităţi băneşti înainte descadenţa cambiei, el o poate remite băncii spre scontare. Suma încasată de furnizor vareprezenta valoarea nominală a cambiei, mai puţin agio (dobânda calculată până lascadenţa efectului + comisionul de scontare). Înregistrările în contabilitatea furnizorului legate de depunerea efectului sprescontare şi încasarea acestuia sunt: - remiterea către bancă a efectului spre scontare: 5114 “Efecte remise spre = 413 “Efecte de primit” 11 900 000 scontare” - încasarea efectului înainte de scadenţa sa (presupunem că dobânda reţinută debancă până la scadenţa efectului este de 1.000.000 lei, iar comisionul de scontare de500.000 lei):

% = 5114 “Efecte remise 11 900 000 spre scontare”

5121 “Conturi curente la bănci” 10 400 000 666 “Cheltuieli privind dobânzile” 1 000 000 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare 500 000

şi asimilate”

6.2.2. Contabilitatea operaţiunilor prin conturi curente la bănci

Marea majoritate a operaţiilor de încasări şi plăţi în lei şi devize sunt derulate prinintermediul conturilor deschise la bănci. Astfel de operaţiuni sunt evidenţiate prinintermediul contului sintetic de gradul I 512 “Conturi curente la bănci”. Tot prinintermediul acestui cont sunt evidenţiate şi creditele de trezorerie (linia de credit)contractate de firmă. Dobânzile aferente disponibilităţilor firmei aflate în conturi la bănci precum şicele aferente creditelor de trezorerie sunt reflectate în contabilitate prin intermediulcontului 518 “Dobânzi”. Creditele bancare pe termen scurt contractate de firmă precum şi dobânzileaferente acestora, sunt evidenţiate în contabilitate prin intermediul contului 519 “Creditebancare pe termen scurt”.

6.2.2.1. Contabilitatea operaţiilor efectuate de firmă prin intermediul conturilorcurente la bănci

Contul 512 ”Conturi curente la bănci”, ţine evidenţa disponibilităţilor în lei şidevize aflate în conturi la bănci, sumele în curs de decontare, precum şi mişcareaacestora. După conţinutul economic, este cont de active financiare iar după funcţiacontabilă este cont bifuncţional.

Debitarea contului are loc cu ocazia încasării de către firmă a sumelor în lei şidevize prin contul de la bancă, principalele operaţiuni fiind: - depuneri de numerar din casierie, carnete cec, acreditive: 512 “Conturi curente la bănci” = 581 “Viramente interne” - încasarea subvenţiilor pentru investiţii:

512 “Conturi curente la bănci” = 445 “Subvenţii” - primirea creditelor bancare pe termen lung şi mediu:

512 “Conturi curente la bănci” = 162 “Credite bancare pe termen lung şi mediu”

- înregistrarea altor împrumuturi şi datorii asimilate:

512 “Conturi curente la bănci” = 167 “Alte împrumuturi şi datorii

asimilate” - încasarea creanţelor imobilizate şi a dobânzilor aferente: 512 “Conturi curente la bănci” = 267 “Creanţe imobilizate” - încasarea contravalorii produselor, lucrărilor şi serviciilor facturate clienţilor: 512 “Conturi curente la bănci” = % 411 “Clienţi” 413 “Efecte de primit” 416 “Clienţi incerţi” 419 “Clienţi creditori”

- încasarea dobânzilor aferente disponibilităţilor păstrate în conturi la bănci: 512 “Conturi curente la bănci” = 5187 “Dobânzi de încasat” - taxa pe valoarea adăugată de recuperat, încasată de la bugetul statului: 5121 “Conturi la bănci în lei” = 4424 “TVA de recuperat” - restituiri de sume de la bugetul statului şi bugetul local reprezentând vărsăminteefectuate în plus din impozite, taxe, alte datorii şi creanţe: 5121 “Conturi la bănci în lei” = % 446 “Alte impozite taxe şi

vărsăminte asimilate” 448 “Alte datorii şi creanţe cu

bugetul statului”

- înregistrarea aportului la capitalul social în lei şi/sau devize depus în contul de labancă de acţionari sau asociaţi:

512 “Conturi curente la bănci” = 456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- înregistrarea sumelor încasate de la debitori diverşi: 512 “Conturi curente la bănci” = 461 “Debitori diverşi” - înregistrarea sumelor încasate din redevenţe, chirii, locaţii de gestiune:

512 “Conturi curente la bănci” = 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”

- dobânzi aferente disponibilităţilor în cont încasate: 512 “Conturi curente la bănci” = 766 “Venituri din dobânzi”

- valoarea cecurilor şi efectelor de comerţ încasate:

512 “Conturi curente la bănci” = % 5112 “Cecuri de încasat” 5113 “Efecte de încasat” 5114 “Efecte remise spre scontare” - înregistrarea sumelor intrate în cont şi necuvenite firmei:

512 “Conturi curente la bănci” = 462 “Debitori diverşi” - înregistrarea sumelor încasate în avans care privesc perioadele următoare:

512 “Conturi curente la bănci” = 472 “Venituri înregistrate în avans”

Creditarea contului are loc cu plăţile sau eliberările de sume din contul de labancă, principalele operaţiuni fiind: - rambursări de credite pe termen mediu şi lung şi dobânzi aferente acestora:

% = 512 “Conturi curente la bănci” 1621 “Credite bancare pe termen lung

şi mediu” 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu”

- sume restituite firmelor ce deţin titluri de participare sau rambursarea altorîmprumuturi şi datorii asimilate, inclusiv dobânzi aferente acestora: % = 512 “Conturi curente la bănci” 166 “Datorii legate de participaţii” 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 1681 “Dobânzi aferente împrumuturilor

din emisiunea de obligaţiuni” 1686 “Dobânzi aferente datoriilor legate

de participaţii” 1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi

şi datorii asimilate” - plăţi efectuate către furnizori: % = 512 “Conturi curente la bănci” 401 “Furnizori” 403 “Efecte de plătit” 404 “Furnizori de imobilizări” 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” 409 “Furnizori - debitori” - plăţi către bugetul asigurărilor sociale şi protecţia socială: % = 512 “Conturi curente la bănci” 431 “Asigurări sociale” 437 “Ajutor de şomaj” - plata obligaţiilor către bugetul statului, bugetul local şi fondurile speciale:

% = 512 “Conturi curente la bănci” 441 “Impozitul pe profit” 4423 “TVA de plată” 444 “Impozitul pe salarii “ 446 “Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate” 447 “Fonduri speciale – taxe

şi vărsăminte asimilate” - plăţi către creditori diverşi:

462 “Debitori diverşi” = 512 “Conturi curente la bănci”

- plata lucrărilor şi serviciilor executate de terţi:

% = 512 “Conturi curente la bănci” 61 “Cheltuielile cu serviciile

executate de terţi” 62 “Cheltuieli cu alte servicii

executate de terţi” - achitarea contravalorii acţiunilor şi obligaţiunilor achiziţionate saurăscumpărate, inclusiv vărsămintele de efectuat pentru titluri de plasament:

% = 512 “Conturi curente la bănci” 502 “Acţiuni proprii” 505 “Obligaţiuni emise şi răscumpărate” 509 “Vărsăminte de efectuat pentru

titluri de plasament”

- dobânzi plătite aferente creditelor de trezorerie: 5186 “Dobânzi de plătit” = 512 “Conturi curente la bănci” - sume ridicate în numerar şi depuse în casieria firmei:

581 “Viramente interne” = 512 “Conturi curente la bănci” 531 “Casa” = 581 “Viramente interne” - despăgubiri, amenzi, penalităţi plătite, donaţii acordate:

671 “Cheltuieli excepţionale = 512 “Conturi curente la bănci” privind operaţiile de gestiune”

Soldul contului poate fi debitor şi reflectă disponibilităţile în lei şi/sau devize alefirmei aflate în conturile deschise la bănci sau creditor, caz în care reflectă creditele detrezorerie (linie de credit) contractate de firmă.

6.2.2.1.1. Aplicaţie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaţiunilorefectuate prin intermediul contului 5124 ”Conturi la bănci în devize”

Exemplul 1. Având de onorat obligaţii către furnizorii interni, firma oferă sprevânzare 10.000 dolari SUA, cursul zilei pe piaţa valutară fiind de 30.000 lei/dolar(300.000.000 lei), comisionul vânzătorului, 10% (30.000.000 lei). Operaţiunea patrimonială presupune efectuarea următoarelor înregistrări încontabilitate: a) eliberarea valutei din cont:

581 “Viramente interne” = 5124 “Conturi la bănci 300 000 000 în devize”

5125 “Sume în curs de decontare” = 581 “Viramente interne” 300 000 000 b) operarea schimbului valutar şi încasarea sumei în lei: 5121 “Conturi la bănci în lei” = 581 “Viramente interne” 300 000 000 581 “Viramente interne” = 5125 “Sume în curs de 300 000 000 decontare”

a) încasarea comisionului:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 768 “Alte venituri financiare” 30 000 000

Exemplul 2. Pentru achitarea unei datorii scadente către un furnizor extern, firmaparticipă pe piaţa valutară, solicitând cumpărarea a 5.000 dolari SUA. Cursul de schimbleu-dolar al pieţei valutare în ziua depunerii ordinului de cumpărare este de 30.200lei/dolar (151.000.000 lei), comisionul intermediarului, 10% (15.100.000 lei). La dataoperării schimbului valutar, cursul de schimb leu-dolar pe piaţa valutară este de 30.100lei/dolar.

Operaţiunea patrimonială presupune următoarele înregistrări contabile:a) virarea sumei în lei reprezentând contravaloarea celor 5.000 dolari SUA şi a

comisionului negociat:

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 166 100 000

5125 “Sume în curs de = 581 “Viramente interne” 166 100 000 decontare”

b) operarea schimbului valutar:---------------------------------------------------------------------------------------5.000 dolari x 30.100 lei/dolar = 150.500.000comision 10% = 15.050.000---------------------------------------------------------------------------------------Total 165.550.000 lei

Întrucât firma a virat suma de 166.100.000 lei iar cursul de schimb leu-dolar a fostîn scădere la data operării schimbului, i se restituie acesteia suma în lei virată în plus de550.000 lei.

c) remiterea valutei la cursul zilei (150.500.000 lei) şi încasarea de cătreintermediar a comisionului:

% = 5125 “Sume în curs de decontare” 165 550 000581 “Viramente interne” 150 500 000627 “Cheltuieli cu serviciile 15 050 000

bancare şi asimilate”

d) încasarea în contul la bancă în devize a sumei de 5.000 dolari SUA şi în contulîn lei a diferenţei de 550.000 lei:

% = 581 “Viramente interne” 151 050 0005124 “Conturi la bănci în devize” 150 500 0005121 “Conturi la bănci în lei” 550 000

Exemplul 3. Firma livrează produse finite unui client extern în valoare totală de90.000 DM. Cursul de schimb leu-DM pe piaţa valutară la data facturării este de 14.400lei/DM iar la data încasării contravalorii facturii de la clientul extern, de 14.600 lei/DM.

a) facturarea produselor finite:

411 “Clienţi” = 701 “Venituri din vânzarea 1 296 000 000 produselor finite”

b) încasarea contravalorii facturii de la clientul extern:

5124 “Conturi la bănci = % 1 314 000 000 în devize” 411 “Clienţi” 1 296 000 000

765 “Venituri din diferenţe 18 000 000 de curs valutar”

Notă: Dacă la data de 31 decembrie a anului N (data întocmirii bilanţului), creanţanu a fost încasată, în scopul obţinerii unei imagini fidele a patrimoniului, diferenţafavorabilă de curs va fi înregistrată în contul 477 ”Diferenţe de conversie - pasiv”:

411 “Clienţi” = 477 “Diferenţe de conversie - pasiv” 18 000 000

iar la începutul exerciţiului financiar următor se va relua înregistrarea:

477 “Diferenţe de conversie - pasiv” = 411 “Clienţi” 18 000 000

Exemplul 4. Firma achiziţionează de la un furnizor extern mărfuri în valoaretotală de 50.000 DM. La data întocmirii notei de recepţie şi constatare de diferenţe, cursulde schimb leu-DM al pieţei valutare este de 14.400 lei/DM iar la data achităriifurnizorului de 14.600 lei/DM.

a) recepţia mărfurilor:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori” 720 000 000

b) achitarea furnizorului extern:

% = 5124 “Conturi la bănci în devize” 730 000 000401 “Furnizori” 720 000 000665 “Cheltuieli din diferenţe 10 000 000 de curs valutar”

Notă: Dacă la data de 31 decembrie a anului N (data întocmirii bilanţului), datorianu a fost achitată, în scopul obţinerii unei imagini fidele a patrimoniului, diferenţanefavorabilă de curs va fi înregistrată în contul 476 ”Diferenţe de conversie - activ”:

476 “Diferenţe de conversie - activ” = 401 “Furnizori” 10 000 000

iar la începutul exerciţiului financiar următor se va relua înregistrarea:

401 “Furnizori” = 476 “Diferenţe de conversie - activ” 10 000 000

6.2.2.2. Contabilitatea dobânzilor de trezorerie.

Dobânzile evidenţiate cu ajutorul conturilor de trezorerie, se grupează în douăcategorii:

- dobânzi de încasat, aferente disponibilităţilor firmei existente în conturi la bănci;- dobânzi de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente.Contabilitatea dobânzilor de trezorerie se ţine cu ajutorul contului sintetic de

gradul I 518 “Dobânzi”, care se desfăşoară pe două conturi sintetice de gradul II,respectiv:

- 5186 “Dobânzi de plătit”- 5187 “Dobânzi de încasat”După conţinutul economic este cont de active financiare iar după funcţia contabilă

este cont bifuncţional.Se debitează cu:- dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente, în

corespondenţă cu creditul contului 766 ”Venituri din dobânzi”:

5187 “Dobânzi de încasat” = 766 “Venituri din dobânzi”

- dobânzile plătite, aferente creditelor de trezorerie contractate, în corespondenţăcu creditul contului 512”Conturi curente la bănci”:

5186 “Dobânzi de plătit” = 512 “Conturi curente la bănci”

Se creditează cu:

- dobânzile datorate de firmă, aferente creditelor contractate de la bănci, încorespondenţă cu debitul contului 666 ”Cheltuieli privind dobânzile”:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5186”Dobânzi de plătit”

- dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aflate în conturi curente la bănci, încorespondenţă cu debitul contului 512”Conturi curente la bănci”:

512 “Conturi curente la bănci” = 5187 “Dobânzi de încasat”

Soldul debitor al contului reprezintă dobânzile de primit iar soldul creditorreprezintă dobânzile de plătit.

6.2.2.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt.

Creditele bancare pe termen scurt se acordă firmei de către bănci pe o perioadăde până la un an, având ca destinaţie: procurarea de stocuri, stimularea exportului,producţiei destinate exportului, acoperirii unor necesităţi financiare temporare etc., fiindevidenţiate în contabilitate într-un cont separat de împrumut, 519 ”Credite bancare petermen scurt”, care se desfăşoară pe un număr de şapte conturi sintetice de gradul II,printre care cele cu utilizare mai frecventă în cadrul firmei sunt:

- 5191 ”Credite bancare pe termen scurt”;- 5192 ”Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă”;- 5198 ”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.

După conţinutul economic este cont de capitaluri împrumutate iar după funcţiacontabilă este cont de pasiv.

Se creditează cu:- sumele reprezentând credite pe termen scurt acordate de bănci:

512 “Conturi curente la bănci” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt”

- dobânzile datorate de firmă aferente creditelor bancare pe termen scurt:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”

Se debitează cu:- creditele pe termen scurt rambursate de firmă, inclusiv dobânzile plătite, în

corespondenţă cu creditul contului 512”Conturi curente la bănci”:

% = 512 “Conturi curente la bănci”5191 “Credite bancare pe termen

scurt”5192 “Credite bancare pe termen

scurt nerambursate la scadenţă”5198 “Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”

- creditele pe termen scurt nerambursate la scadenţă:

5191 “Credite bancare pe termen scurt” = 5192 “Credite bancare pe termenscurt nerambursate la scadenţă”

Soldul contului este creditor şi reprezintă creditele pe termen scurt contractate defirmă şi nerestituite.

6.2.2.3.1. Aplicaţie privind contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

În baza contractului de credit, banca acordă firmei SC ”Astor SA” un creditpentru nevoi temporare în sumă de 120.000.000 lei, pe termen de 12 luni, cu o dobândăanuală de 50%. Conform prevederilor contractului, rambursarea creditului se face în douărate scadente, respectiv în luna a 6-a şi luna a 12-a.

1. Analiza contabilă a operaţiunii de acordare a creditului:a) Operaţia constă în acordarea unui credit bancar pe termen scurt în sumă de

120.000.000 lei;b) În cadrul elementelor patrimoniale ale firmei se produce o modificare de volum

în sensul creşterii, de forma: A + x = P + x, respectiv averea firmei se majorează cu sumade 120.000.000 lei, concomitent şi cu aceeaşi sumă cu majorarea datoriilor acesteia;

c) Conturile corespondente sunt:- 5121 ”Conturi la bănci în lei”, cont bifuncţional, care în urma majorării se va

debita;- 5191 ”Credite bancare pe termen scurt”, cont de pasiv, care în urma majorării se

va credita.d) Formula contabilă este:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt” 120 000 000

2. Analiza contabilă a operaţiunii de înregistrare a dobânzii: (dobânda aferentăcreditului se calculează şi se achită lunar băncii)

Formula de calcul a dobânzii anuale este următoarea:

Suma creditului x Procentul de dobândă x Nr. de zile Dobânda anuală = ______________________________________________________________________________

360 x 100

În cazul prezentat mai sus, dobânda anuală care se va achita băncii concomitentcu suportarea ei lunar pe cheltuielile financiare ale firmei, va fi de 60.000.000 lei,conform următorului calcul:

120 000 000 x 50 x 360Dobânda anuală = ____________________________________ = 60 000 000 lei

360 x 100

Dobânda lunară ce se înregistrează pe cheltuielile financiare ale firmei va fi de5.000.000 lei (60.000.000 : 12 luni).

a) Operaţia economică constă în achitarea de către firmă a dobânzii lunaredatorate pentru creditul contractat;

b) În cadrul elementelor patrimoniale ale firmei se produce o modificare destructură în cadrul elementelor de avere, de forma: A + x - x = P, respectiv, pe de o partede majorează cheltuielile financiare ale firmei iar pe de altă parte, se diminueazădisponibilităţile sale băneşti, aflate în conturi la bănci;

c) Conturile care intervin în această operaţiune economică sunt:- 666 “Cheltuieli privind dobânzile, cont de activ, care în urma majorării se va

debita;- 5121 “Conturi la bănci în lei”, cont bifuncţional, care în urma operaţiunii se va

credita;d) Formula contabilă este:

666 “Cheltuieli privind = 5121 “Conturi la bănci 5 000 000 dobânzile” în lei”

Notă: În situaţia în care firma la finele lunii, nu dispune de lichidităţi necesareplăţii dobânzii bancare, obligaţia de plată a dobânzii bancare se va evidenţia în debitulcontului 666 “Cheltuieli privind dobânzile”, respectiv în creditul contului 5198 “Dobânziaferente creditelor bancare pe termen scurt”:

- obligaţia de plată:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 “Dobânzi aferente creditelor 5 000 000 bancare pe termen scurt” - achitarea la o dată ulterioară a dobânzii:

5198 “Dobânzi aferente = 5121 “Conturi la bănci în lei” 5 000 000 creditelor bancare pe termen scurt”

Operaţiunea de înregistrare şi/sau plată a dobânzii bancare se va repeta lunar pe încăo perioadă de 5 luni. 3. Analiza contabilă a operaţiunii de rambursare a anuităţii la finele lunii a 6-a(rata scadentă a creditului + dobânda). La expirarea primului semestru, firma rambursează băncii anuitatea, respectivrata scadentă a creditului în sumă de 60.000.000 lei (120.000.000 : 2), inclusiv dobândalunară de 5.000.000 lei, deci în total 65.000.000 lei. a) Operaţia constă în rambursarea către bancă a ratei scadente a creditului,inclusiv dobânda (înregistrată printr-o operaţiune anterioară pe cheltuielile financiare alefirmei);

b) În cadrul elementelor patrimoniale ale firmei se produce o modificare de volumîn sensul micşorării, de forma: A - x = P - x, respectiv, se diminuează disponibilităţilebăneşti ale firmei, concomitent şi cu aceeaşi sumă cu reducerea datoriilor acesteia cătrebanca finanţatoare; c) Conturile corespondente sunt: - 5121 “Conturi la bănci în lei”, cont bifuncţional, care în urma operaţiunii se vacredita; - 5191 “Credite bancare pe termen scurt”, cont de pasiv, care în urma operaţiei demai sus se va debita; - 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”, cont de pasiv, carese va debita. d) Formula contabilă pentru înregistrarea în contabilitate a acestei operaţiuni va fi: % = 5121 ”Conturi la bănci în lei” 65 000 000

5191 “Credite bancare 60 000 000 pe termen scurt”

5198 “Dobânzi aferente creditelor 5 000 000 bancare pe termen scurt”

Notă: Începând cu luna a 7-a are loc recalcularea dobânzii pentru creditul rămasde rambursat în sumă de 60.000.000 lei: 60 000 000 x 50 x 180 zile Dobânda = _____________________________________________ = 15 000 000 lei 360 x 100 Dobânda lunară este de 2.500.000 lei (15.000.000 : 6 luni). e) începând cu luna a 7-a şi până în luna a 11-a, în contabilitate se înregistreazălunar obligaţia de plată a dobânzii lunare şi plata efectivă a acesteia, respectiv:

- obligaţia de plată:

666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 5198 “Dobânzi aferente 2 500 000 creditelor bancare pe termen scurt”

- achitarea dobânzii:

5198 “Dobânzi aferente = 5121 “Conturi la bănci în lei” 2 500 000

creditelor bancare pe termen scurt” f) la finele lunii a 12-a, se înregistrează anuitatea (rata creditului rămasă derambursat + dobânda lunară) respectiv: - obligaţia de plată a dobânzii: 666 “Cheltuieli privind dobânzile = 5198 “Dobânzi aferente 2 500 000 creditelor bancare pe termen scurt”

- rambursarea ratei creditului şi a dobânzii:

% = 5121 “Conturi la bănci în lei” 62 500 0005191 “Credite bancare pe termen scurt” 60 000 0005198 “Dobânzi aferente creditelor 2 500 000 bancare pe termen scurt”

6.3. Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin casierie şi a altor valori detrezorerie.

Operaţiile efectuate prin caserie şi evidenţa altor valori se reflectă în contabilitateprin intermediul conturilor: 531 “Casa” şi 532 “Alte valori”.

6.3.1. Contabilitatea operaţiunilor efectuate prin casierie

Încasările şi plăţile în numerar ale firmei, precum şi existentul de numerar aflat încasierie, sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului sintetic de gradul I 531”Casa”, care se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II:

- 5311”Casa în lei”;- 5314”Casa în devize”.După conţinutul economic este cont de active financiare iar după funcţia

contabilă, este cont de activ. Se debitează cu încasările în numerar şi se creditează cuplăţile în numerar. Corespondenţele principale ale contului sunt redate în schema de maijos:

Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria firmei.

6.3.1.1. Aplicaţie privind utilizarea contului 5314 “Casa în devize”

În cursul lunii decembrie anul N, firma efectuează următoarele operaţiuni deîncasări şi plăţi prin casierie:

- încasează 100 dolari SUA reprezentând creanţa faţă de un client, evaluată la dataacordării sumei la 28.000 lei/dolar iar la data încasării 28.300 lei/dolar;

- acordă un avans de trezorerie unui salariat în sumă de 70 dolari SUA la cursul de28.000 lei/dolar;

- încasează de la un debitor divers suma de 155 dolari. Cursul de schimb al pieţeivalutare la data apariţiei creanţei este de 28.500 lei/dolar iar la data încasării, 28.400lei/dolar.

La data de 31 decembrie anul N, cursul de schimb leu - dolar pe piaţa valutarăeste de 28.600 lei/dolar.

Înregistrările în contabilitate sunt următoarele:a) încasarea creanţei:

5314 “Casa în devize” = % 2 830 000411 “Clienţi” 2 800 000765 “Venituri din diferenţe de curs 30 000 valutar”

b) acordarea avansului de trezorerie:

542 “Avansuri de trezorerie” = 5314 “Casa în devize” 1 960 000

c) încasarea creanţei de la debitorul divers:

% = 461 “Debitori diverşi” 4 417 5005314 “Casa în devize” 4 402 000665 “Cheltuieli din diferenţe 15 500 de curs valutar”

d) regularizarea diferenţelor de curs aferente numerarului din casierie evidenţiatprin contul 5314 ”Casa în devize” la închiderea exerciţiului:

Încasări Plăţi

100 dolari x 28.300 = 2.830.000 70 dolari x 28.000 = 1.960.000155 dolari x 28.400 = 4.402.000--------------------------------------------------------------------------------------------------Total încasări 7.232.000 Total plăţi 1.960.000--------------------------------------------------------------------------------------------------Sold debitor: 185 dolari SUA reprezentând 5.272.000 lei.--------------------------------------------------------------------------------------------------Curs mediu în dolari după ultima operaţiune:

5.272.000 lei : 185 dolari SUA = 28.497,30 lei/dolar--------------------------------------------------------------------------------------------------Curs leu-dolar la 31 decembrie an N: 185 dolari x 28.600 = 5.291.000 lei--------------------------------------------------------------------------------------------------

Din compararea cursului mediu de schimb leu-dolar ( 28.497,30 lei/dolar) aferentoperaţiunilor efectuate prin casierie în luna decembrie anul N cu cel înregistrat la 31decembrie anul N (28.600 lei/dolar), rezultă o diferenţă favorabilă de curs valutar de102,70 lei/dolar respectiv 18.999,50 lei, conform următorului calcul:

185 dolari x 102,70 lei/dolar = 18.999,50 leiÎnregistrarea în contabilitate a acestei diferenţe favorabile de curs valutar se

efectuează astfel:

5314 “Casa în devize” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 18 999,50

Notă: În situaţia în care în urma operaţiunilor efectuate prin contul 5314 ”Casa îndevize” se constata o diferenţă nefavorabilă de curs valutar, aceasta se va înregistra încontabilitate astfel:

665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” = 5314 “Casa în devize” 18 999,50

6.3.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie

Evidenţa contabilă a altor valori de trezorerie (bonuri valorice, timbre fiscale şipoştale, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie, cupoane pentruagricultori2, tichete de masă3 etc.) se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I 532”Alte valori”, care se desfăşoară pe patru sintetice de gradul II, conform Planului deconturi general, respectiv:

- 5321 “Timbre fiscale şi poştale”- 5322 “ Bilete de tratament şi odihnă”- 5323 “Tichete şi bilete de călătorie”- 5328 “Alte valori”După conţinutul economic este cont de active financiare iar după funcţia contabilă

este cont de activ.Se debitează cu alte valori achiziţionate de firmă, în corespondenţă cu:- creditul conturilor 531 ”Casa” şi 512 ”Conturi curente la bănci”, dacă plata

contravalorii acestora se face imediat:

532 “Alte valori” = % 531 “Casa”

512”Conturi curente la bănci”

- creditul contului 401 ”Furnizori”, dacă plata contravalorii acestora se faceulterior achiziţionării:

532 “Alte valori” = 401 “Furnizori”

- creditul contului 455 ”Asociaţi conturi curente”, cu valoarea cupoanelor ridicate deagricultori, conform OG 32/1999 :

5328 “Alte valori” = 455 “Asociaţi - conturi curente”

2 OMF nr. 314/1999, art. 5.1.3 Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă şi HG. 5/1999 privind aprobarea normelor de aplicare a legii 142/1998.

(analitic cupoane agricole)

- creditul contului 401 ”Furnizori” cu valoarea totală a facturii de livrare a tichetelorde masă, conform Legii nr. 142/1998 şi HG. 5/1999:

5328 “Alte valori” = 401 “Furnizori”(analitic tichete masă)

- creditul contului 758 ”Alte venituri din exploatare” cu valoarea nominală atichetelor de masă nefolosite la sfârşitul lunii:

5328 “Alte valori” = 758 “Alte venituri din exploatare” (analitic tichete masă) (analtic distinct)

Se creditează cu:- consumul de alte valori, în corespondenţă cu debitul conturilor de cheltuieli de

exploatare, funcţie de utilizarea acestora:

62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” = 532 “Alte valori”

- achitarea contravalorii facturilor privind materiale achiziţionate sau prestări deservicii efectuate de furnizori cu cupoane pentru agricultori:

401 “Furnizori” = 5328 “Alte valori” (analitic cupoane agricultori)

- valoarea nominală a tichetelor de masă acordate salariaţilor:

604 “Cheltuieli privind = 5328 “Alte valori”materialele nestocate” (analitic tichete masă)

- valoarea totală a facturii reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masănefolosite, returnate către unităţile emitente:

411 “Clienţi” = 5328 “Alte valori” (analitic tichete masă)

Soldul contului este debitor şi reprezintă alte valori existente în patrimoniulfirmei.

6.4. Contabilitatea acreditivelor şi avansurilor de trezorerie.

Acreditivele şi avansurile de trezorerie4 reprezintă sumele rezervate la bănci saupuse la dispoziţia terţilor în vederea efectuării unor plăţi datorate de firmă.

6.4.1 Contabilitatea acreditivelor.

Acreditivul este o formă de decontare prin care plăţile efectuate de firmă au loc pemăsura livrării produselor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor de către furnizor,dintr-o sumă rezervată în acest scop şi ţinută la dispoziţia furnizorului de către societateabancară la care acesta îşi are deschis contul.

În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizorii de imobilizări, bunuri, lucrărişi servicii, firmele pot solicita băncilor deschiderea de acreditive în lei sau în devize,evidenţiate în contabilitate prin intermediul contului sintetic de gradul I 541 “Acreditive”,care se desfăşoară pe două sintetice de gradul doi:

- 5411 “Acreditive în lei”- 5412 “Acreditive în devize”.După conţinutul economic este cont de active financiare iar după funcţia contabilă

este cont de activ.Se debitează cu sumele virate în conturile de acreditive deschise la dispoziţia

terţilor, în corespondenţă cu creditul contului 581 “Viramente interne”:

541 “Acreditive” = 581 “Viramente interne”

Se creditează cu:- sumele reprezentând contravaloarea bunurilor şi serviciilor achitate terţilor din

acreditiv, în corespondenţă cu debitul conturilor 401”Furnizori” şi/sau 404”Furnizori deimobilizări”:

% = 541 “Acreditive”401 “Furnizori”404 “Furnizori de imobilizări”

- sumele virate în contul de disponibilităţi ca urmare a încetării valabilităţiiacreditivului, în corespondenţă cu debitul contului 581”Viramente interne”:

581 “Viramente interne” = 541 “Acreditive”

Soldul contului este debitor şi reprezintă acreditivele existente, deschise la bănci.

6.4.1.1. Aplicaţie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaţiunilorlegate de funcţiunea contului 541 “Acreditive”

Conform contractului încheiat cu un furnizor intern de mărfuri, firma deschide unacreditiv în sumă totală de 100.000.000 lei. Factura privind mărfurile livrate de furnizor

4 Mihai Ristea – Contabilitatea societăţilor comerciale, vol. I, Editura CECCAR, Bucureşti, 1995, pag. 349

însumează 80.000.000 lei, inclusiv TVA deductibilă. Se achită contravaloarea facturii dinacreditiv iar diferenţa neutilizată se virează în contul firmei deschis la bancă.

Operaţiunea sus menţionată presupune efectuarea următoarelor înregistrăricontabile:

a) deschiderea acreditivului:

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 100 000 000

541 “Acreditive” = 581 “Viramente interne” 100 000 000

b) recepţia mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 80 000 000371 “Mărfuri” 67 226 8914426 “TVA deductibilă” 12 773 109

c) achitarea furnizorului din acreditiv:

401 “Furnizori” = 541 “Acreditive” 80 000 000

d) virarea diferenţei neutilizate din acreditiv:

581 “Viramente interne” = 541 “Acreditive” 20 000 000

5121 “Conturi la bănci în lei” = 581 “Viramente interne” 20 000 000

6.4.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Avansurile de trezorerie, reprezintă sumele în numerar pe care firma le depunela bănci sau le pune la dispoziţia personalului şi/sau terţilor în vederea efectuării unorplăţi în favoarea acesteia. Sunt înregistrate în contabilitate prin intermediul contului 542“Avansuri de trezorerie”, care după conţinutul economic este cont de active financiare iardupă funcţia contabilă, cont de activ.

Se debitează cu:- sumele virate în cont la bănci, în corespondenţă cu creditul contului 581

“Viramente interne”:

542 “Avansuri de trezorerie” = 581 “Viramente interne”

- sumele acordate în numerar, reprezentând avansuri spre decontare, încorespondenţă cu creditul contului 531 “Casa”:

542 “Avansuri de trezorerie” = 531 “Casa”

Se creditează cu plăţile din avansurile de trezorerie efectuate în favoarea firmeicum sunt:

- plăţi în favoarea furnizorilor sau altor terţi:

% = 542 “Avansuri de trezorerie”401 “Furnizori”404 “Furnizori de imobilizări”451 “Decontări în cadrul grupului”

- cheltuieli pentru acţiuni de protocol, reclamă şi publicitate:

623 “Cheltuieli de protocol, = 542 “Avansuri de trezorerie”reclamă, publicitate”

- cheltuieli pentru transportul de bunuri şi persoane:

624 “Cheltuieli cu transportul = 542 “Avansuri de trezorerie”de bunuri şi de personal”

- cheltuieli pentru deplasări, detaşări, transferări:

625 “Cheltuieli cu deplasări, = 542 “Avansuri de trezorerie”detaşări şi transferări”

- cheltuieli pentru servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii:

626 “Cheltuieli poştale şi = 542 “Avansuri de trezorerie”taxe de telecomunicaţii”

- alte cheltuieli cu serviciile prestate de terţi:

628 “Cheltuieli cu serviciile = 542 “Avansuri de trezorerie”executate de terţi”

- diferenţe nefavorabile de curs valutar, cu ocazia lichidării avansurilor detrezorerie acordate în devize:

665 “Cheltuieli din diferenţe = 542 “Avansuri de trezorerie”de curs valutar”

- sumele neutilizate din avansul de trezorerie:

531 “Casa” = 542 “Avansuri de trezorerie”

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele acordate personalului sau terţilorsub formă de avansuri de trezorerie şi nedecontate.

6.4.2.1. Aplicaţie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaţiunilorlegate de utilizarea contului 542 “Avansuri de trezorerie”

Se ridică de la bancă suma de 15.000.000 lei, în vederea acordării unui avans detrezorerie către un angajat, necesar pentru deplasarea într-o altă localitate şi rezolvareaunor probleme de serviciu. La întoarcere salariatul justifică suma primită pe bazadocumentelor justificative astfel:

- plata unor furnizori de imobilizări, 10.000.000 lei;- plata unor muncitori zilieri, 3.000.000 lei;- protocol, reclamă, publicitate, 1.000.000 lei;- transport de bunuri şi persoane, 600.000 lei;- diurnă de deplasare 200.000 lei;- servicii poştale, 50.000 lei.Salariatul depune la casierie suma de bani neutilizată.Operaţiunea patrimonială presupune următoarele înregistrări în contabilitatea

firmei:a) ridicarea numerarului din bancă:

581 “Viramente interne” = 5121 “Conturi la bănci în lei” 15 000 000

5311 “Casa în lei” = 581 “Viramente interne” 15 000 000

b) acordarea avansului de trezorerie:

581 “Viramente interne” = 5311 “Casa în lei” 15 000 000

542 “Avansuri de trezorerie” = 581 “Viramente interne” 15 000 000

c) justificarea avansului de trezorerie:

% = 542 “Avansuri de trezorerie” 15 000 000404 “Furnizori de imobilizări” 10 000 000401 “Furnizori” 3 000 000623 “Cheltuieli de protocol, 1 000 000reclamă, publicitate”624 “Cheltuieli cu transportul 600 000de bunuri şi de personal”625”Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări” 200 000626 “Cheltuieli poştale şi taxe 50 000de telecomunicaţii”5311 “Casa în lei” 150 000

6.5. Contabilitatea viramentelor interne.

Se ţine cu ajutorul contului 581 “Viramente interne”, cont creat pentru aintermedia mişcările de disponibilităţi între conturile de trezorerie.

După conţinutul economic este cont de trezorerie iar după funcţia contabilă, contde activ. Se debitează cu sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie,în corespondenţă cu creditul conturilor:

- 512 “Conturi curente la bănci”:

581 “Viramente interne” = 512 “Conturi curente la bănci”

- 531 “Casa”:

581 “Viramente interne” = 531 “Casa”

- 541 “Acreditive”:

581 “Viramente interne” = 541 “Acreditive”

- 542 “Avansuri de trezorerie”:

581 “Viramente interne” = 542 “Avansuri de trezorerie”

Se creditează cu sumele intrate într-un cont de trezorerie dintr-un alt cont detrezorerie, în corespondenţă cu debitul conturilor:

- 512 “Conturi la bănci”:

512 “Conturi la bănci” = 581 “Viramente interne”

- 531”Casa”:

531 “Casa” = 581 “Viramente interne”

- 541 “Acreditive”:

541 “Acreditive” = 581 “Viramente interne”

- 542 “Avansuri de trezorerie:

542 “Avansuri de trezorerie” = 581 “Viramente interne”

De regulă contul nu prezintă sold la finele lunii. Poate totuşi să prezinte solddebitor sau creditor în cazurile în care mişcarea sumelor între conturile de trezorerie nu afost încheiată ca şi circuit la finele perioadei.

6.5.1. Aplicaţie privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor legate deutilizarea contului 581 “Viramente interne”

Presupunem că pe baza chitanţei-foii de vărsământ, din casieria firmei se depuneîn contul de disponibil de la bancă suma de 3.000.000 lei, reprezentând încasări dinvânzarea cu amănuntul a unor mărfuri.

Operaţiunea presupune parcurgerea a două etape:a) eliberarea din casierie a sumei de bani:

581 “Viramente interne” = 5311 “Casa în lei” 3 000 000

b) consemnarea operaţiei în extrasul de cont primit de la bancă:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 581 “Viramente interne” 3 000 000

Se constată că în urma celei de-a doua înregistrări contabile, contul 581“Viramente interne” se soldează.

6.6. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie

Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, aprobat prin HG.704/1993, prevede că la conturile de trezorerie, se constituie provizioane numai pentrudeprecierea titlurilor de plasament. Acestea se constituie la finele exerciţiului financiar încazurile în care la inventarierea titlurilor de plasament se constată că valoarea de piaţăeste inferioară valorii de intrare (contabile). Dacă în perioada următoare, titlurile deplasament ies din patrimoniul firmei, atunci provizioanele constituite se anulează.

În situaţia în care în exerciţiile următoare deprecierea titlurilor de plasamentcreşte, în contabilitate se înregistrează majorarea provizionului constituit anterior.

Când valoarea de piaţă a titlurilor de plasament creşte, în contabilitatea firmei seînregistrează diminuarea sau anularea provizionului constituit anterior.

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament se ţineprin intermediul contului 590”Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament”,cont rectificativ al activelor financiare, cu funcţie contabilă de pasiv.

Se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea provizioanelorpentru deprecierea titlurilor de plasament:

6863 “Cheltuieli financiare privind = 590 “Provizioane pentru depreciereaprovizioane pentru deprecieri” titlurilor de plasament”

Se debitează cu ocazia diminuării sau anulării provizioanelor pentru titluri deplasament:

590 “Provizioane pentru deprecierea = 7863 “Venituri din provizioane titlurilor de plasament” pentru deprecieri”

Soldul contului este creditor şi reprezintă provizioanele pentru depreciereatitlurilor de plasament constituite de firmă.

Contabilitatea trezoreriei firmei6.1. Contabilitatea titlurilor de plasament6.1.1. Aplicaþie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaþiunilor cu titluri de plasament

Bilanþ6.2. Contabilitatea operaþiunilor efectuate prin conturile de la bãnci6.2.1. Contabilitatea valorilor de încasat6.2.1.1. Aplicaþie privind contabilitatea valorilor de încasat

6.2.2. Contabilitatea operaþiunilor prin conturi curente la bãnci6.2.2.1. Contabilitatea operaþiilor efectuate de firmã prin intermediul conturilor curente la bãnci6.2.2.1.1. Aplicaþie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaþiunilor efectuate prin intermediul contului 5124 ”Conturi la bãnci în devize”6.2.2.2. Contabilitatea dobânzilor de trezorerie.6.2.2.3. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt.6.2.2.3.1. Aplicaþie privind contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt

6.3. Contabilitatea operaþiunilor efectuate prin casierie ºi a altor valori de trezorerie.6.3.1. Contabilitatea operaþiunilor efectuate prin casierie6.3.1.1. Aplicaþie privind utilizarea contului 5314 “Casa în devize”

6.3.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie

6.4. Contabilitatea acreditivelor ºi avansurilor de trezorerie.6.4.1 Contabilitatea acreditivelor.6.4.1.1. Aplicaþie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaþiunilor legate de funcþiunea contului 541 “Acreditive”

6.4.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerie6.4.2.1. Aplicaþie privind modul de înregistrare în contabilitate a operaþiunilor legate de utilizarea contului 542 “Avansuri de trezorerie”

6.5. Contabilitatea viramentelor interne.6.5.1. Aplicaþie privind înregistrarea în contabilitate a operaþiunilor legate de utilizarea contului 581 “Viramente interne”

6.6. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie