CAPITOLUL VIANIMATIA URBANA SI PERIURBANA

6.1. Conceptul, factorii de determinare, şi particularităţile turismului urban

6.2. Câteva produse turistice specifice turismului urban

6.3. Resursele turismului urban

6.4. Marketing-ul urban – concepte si argumente

6.1. Conceptul, factorii de

determinare şi particularităţile

turismului urban

Turismul urban

Într-o accepţiune foarte largă, reprezintă petrecerea timpului liber în oraşe, având la bază motivaţii dintre cele mai diverse, de la vizionarea de spectacole, vizitarea unor obiective culturale, până la efectuarea de cumpărături sau vizite la rude şi întâlniri cu prietenii.

O altă abordare se referă şi la respectarea condiţiilor privind durata şi motivul călătoriei, în sfera turismului urban fiind acceptate şi deplasările de o zi, având în vedere distanţa de deplasare care, potrivit opiniei unor autori, ar trebui sa fie de cel puţin 100 km (Gheorghilas A., 2004).

Printre produsele turistice care manifestă o dinamică de accentuată în mediul urban şi periurban, putem enumera: turismul cultural, turismul de afaceri, turismul de sănătate, ş.a.

cresterea duratei timpului liber pe baza diminuării

timpului de muncă:

urbanizarea;

creşterea duratei medii de viaţă;

diversificarea produselor turistice;

sporirea mobilităţii

persoanelor;

dezvoltarea tehnologiilor, a

informatiilor şi a transporturilor;

sporirea atractivităţii

spaţiilor urbane;

creşterea interesului pentru

obiective culturale;

dezvoltarea relaţiilor sociale

interne şi internaţional;

dezvoltarea turismului de

afaceri

Factorii de determinare a expansiunii turismului urban

lipsa sezonalităţii, deplasările urbane

petrecându-se pe toată durata anului,

indiferent de anotimp;

imprevizibilitatea calatoriei, datorata

faptului ca de cele mai multe ori decizia este

luată spontan;deplasările de scurtă

durată sunt realizate de către turişti pe cont

propriu şi sunt asociate unor evenimente:

expoziţii de pictură, festivaluri, concerte,

seri distractive, târguri profesionale, etc.;

deplasările in mediul urban, antrenează venituri financiare

semnificative, turiştii efectuând o serie de cheltuieli culturale,

cumpărături, agrement, deloc de neglijat pentru cresterea

economică a oraşului;

sejururile de scurtă durată in general,

influentează în mod semnificativ creşterea atractivităţii oraşului;eforturile realizate în

direcţia promovării patrimoniului cultural,

a ospitalităţii, a elementelor cadrului

natural şi de agrement contribuind la

îmbunătăţirea imaginii în plan extern şi la atragerea fluxurilor

turistice;

Caracteristici definitorii pentru deplasările în oraşe

.

6.2. Câteva produse turistice specifice

turismului urban

In privinta motivatiilor de calatorie, ponderea cea mai mare o deţine turismul cultural şi agrementul urban (aproximativ 40%), urmat de întâlniri cu familia şi prietenii (30%), afaceri şi motive profesionale (10-15%), la care se mai adaugă vizitele gastronomice, cumpărăturile, participarea la evenimente, etc.

Turismul cultural se referă la acel segment al industriei turistice care plasează atracţia culturală în centrul ofertei. Prin natura motivelor sale, prin locul de desfăşurare şi modul de organizare, turismul cultural se integrează celui urban şi se interferează – în acest perimetru – atât cu turismul de vacanţă, cât şi cu turismul de afaceri.

Turismul cultural reprezintă astăzi o formă modernă de viaţă, o formă în plină expansiune.

Organizatorii de „vacanţe tematice” – una din denumirile uzuale pentru produsele turismului cultural – fructifică avantajele pe care le

oferă această formă de turism:

independenţa faţă de un anumit sezon;

posibilitatea dezvoltării ofertei în

zone diferite pe teritoriul ţării,

asigurând o mai bună valorificare a resurselor;

larga adresabilitate – interesează toate

categoriile de clientelă.

*Programul "Capitala culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Din anul 1990, mai multe oraşe au statutul de capitale culturale ale continentului: Paris, Atena, Amsterdam, Anvers, Berlin,Copenhaga, Dublin, Glasgow, Lisabona, Luxemburg, Madrid, Salonic, lista rămânând deschisă.

* * Ca urmare a suprasolicitării marilor oraşe patrimoniale ale Europei, în ultimul deceniu al secolului XX şi începutul secolului XXI a fost susţinută ideea de sprijnire a micilor oraşe cu forme de cultură alternativă pentru a se reduce fluxul turistic din aceste mari metropole.

Turismul de afaceri şi activităţile

profesionale

se referă la congrese, colocvii, seminarii, târguri, conferinţe, expoziţii, reuniuni, întâlniri cu parteneri de afaceri, stagii de pregătire, etc. Turismul de afaceri concentrează în prezent circa 20% din totalul călătoriilor internaţionale şi aproape 1/4 din totalul încasărilor din turism, înregistrând valori diferite de la o ţară la alta, în funcţie de echipamentele turistice şi nivelul general de dezvoltare economică.

Referitor la tipologia călătoriilor de afaceri, acestea se structurează în:

turism general de afaceri

care se referă la activitatea

persoanelor care lucrează în afara locului de muncă obisnuit

(delegaţiile);

reuniuni şi întruniri (întâlniri,

conferinţe, simpozioane,

colocvii, congrese)

pe piaţa reală, dar şi în

literatura de specialitate este

frecvent întâlnită

noţiunea de piaţă MICE (meetings, incentives,

conventions and expositions);

târguri şi expoziţii, călătorii stimulent

oferite anumitor categorii de angajaţi ca recompensă

pentru rezultatele

înregistrate în activitatea

profesională.

Turismul de sănătate

se referă la acele facilităţi şi destinaţii care oferă consumatorilor de turism condiţii de ameliorare a stării de

sănătate ce se întâlnesc în special în oraşele şi staţiunile balneare.

Cele trei forme principale ale turismului de sănătate sunt: • turismul medical (motivat de un tratament medical,

intervenţie chirurgicală, consultarea unui medic); • turismul de întreţinere a condiţiei fizice (fitness şi

wellness) care se poate practica atât în staţiuni balneoclimaterice, cât şi în centre specializate;

• turismul de reabilitare şi recuperare fizică şi/sau psihică.

Printre preferinţele vizitatorilor se situează istoria şi personajele celebre, elementele culturale, recreerea şi divertismentul, evenimentele şi ocaziile festive, cladirile, monumentele şi ansamblurile sculpturale, precum şi frumuseţea naturală . Dintre acestea, un rol important îl au

atracţiile culturale.Muzeele se incadrează în grupa edificiilor culturale.Se pot diferenţia: • muzeele naţionale, ce grupează obiecte de patrimoniu naţional, precum şi anumite piese din

exterior intrate în patrimoniul ţărilor respective; • muzeele regionale ce dispun de exponate adunate dintr-o regiune dată; • muzeele locale, de dimensiuni mult mai mici, ce concentreza exponate colectate indeosebi din

perimetrul asezării gazdă.

Casele memoriale - pot înmagazina referinţe (obiecte si marturii) privind personaje artistice, culturale, politice, etc.

Teatrele şi Operele – păstrează funcţia culturală iniţială care, prin ea însăşi, devine o sursă pentru desfăşurarea actului turistic.

Edificiile religioase - valoarea turistică a edificiilor religioase este dată de arhitectura proprie cultelor religioase universale si stilul constructiv.

6.3. Resursele turismului urban

Obiectivele istorice - deosebit de interesante sunt vestigiile.

Palatele şi castelele regale sunt prezente in multe dintre marile metropole ale lumii

Monumentele, mausoleele, statuile, coloanele ridicate în cinstea unor importante figuri istorice, etc.

Manifestările culturale constituie sursa a interesului turistic doar în anumite intervale ale anului.;

Carnavalurile, festivalurile artistice, câşgurile si expoziţiile sunt găzduite anual de marile metropole ale lumii.

Expozitiile internaţionale cu specific, cum sunt saloanele auto, târgurile de turism, târgurile de carte.

Frumusetea cadrului natural, parcurile şi grădinile publice, vechile cartiere ale oraşelor, arterele comerciale, etc. amploare.

Această evolutie a condus la conturarea şi afirmarea oraşelor ca moţivatie de călătorie în contextul extinderii funcţiilor acestora. Pe aceasta bază,

s-au conturat orase turistice având o identitate bine definită în funcţie de patrimoniul cultural universal:

Oraşe muzeu - exista oraşe care

îşi datorează atracţia lor în mod deosebit

valorilor artistice.

Centre de pelerinaj - orase

cunoscute ca centre de

pelerinaj sunt situate în diverse zone ale lumii şi

atrag fluxuri importante de vizitatori cu prilejul unor

sărbatori religioase.

Oraşe universitare;

Oraşele – festival şi oraşe –

congrese - în aceasta categorie

pot fi incluse oraşele

consacrate pentru organizarea unor

manifestari culturale

internationale.

6.4. Marketing-ul urban –

concepte si argumente

Marketingul urban ca mijloc de promovare a

oraşului, cu caracteristicile şi

perspectivele sale, în măsură să atragă

investiţii şi vizitatori din exterior. Produsul

este finit, tot ce trebuie este să fie „ambalat” de

o manieră cât mai eficace;

Marketingul urban ca instrument de

reorganizare pe scară largă a administraţiei

oraşului şi a procedurilor de

planificare ale acesteia, care se concentrează

mai mult asupra „clientului” oraşului văzut ca „produs”

(cetăţeni, întreprinderi, instituţii, investitori externi, vizitatori);

Marketingul urban ca modalitate de aliniere a politicilor de

dezvoltare urbană la cerinţele actorilor economici locali şi la

aşteptările actorilor externi pentru ca aceştia să fie atraşi în promovarea economiei locale,

considerată a fi forţa din spatele bunăstării oraşului;

Marketingul urban poate fi descris ca un set de activităţi direcţionate spre optimizarea relaţiei dintre oferta de funcţii

urbane şi cererea din partea locuitorilor, companiilor,

turiştilor sau altor vizitatori.

În literatura de specialitate, termenul de marketing urban este folosit cu diferite înţelesuri şi conotaţii:

Marketingul urban contribuie la procesul de construire, realizare şi „vânzare” a imaginii unui oraş pentru ca acesta să devină atractiv pentru investitori, turişti şi rezidenţi. După Philip Kotler, „marketingul teritorial va avea succes atunci când beneficiari cum ar fi

cetăţenii, lucrătorii şi societăţile comerciale au motive să se simtă mulţumiţi de comunitatea din care fac parte şi când vizitatorii, agenţii economici nou veniţi şi

investitorii îşi văd confirmate aşteptările”. Tot Ph. Kotler a împărţit actorii marketingului urban în următoarele categorii:

actori locali (Primarul, departamentul de planificare urbană, departamentul pentru dezvoltarea afacerilor, biroul pentru turism, directorii serviciilor de infrastructură, instituţii financiare, camera de comerţ, sectorul serviciilor

hoteliere şi cel de comerţ cu amănuntul, agenţii de turism şi voiaj);

actori la nivel regional (agenţii regionale pentru dezvoltare economică, comitete regionale pentru turism, oficiali ai administraţiei statului);

actori la nivel naţional (conducerea politică a ţării, ministerele, sindicatele naţionale);

actori la nivel internaţional (ambasade şi consulate, camere de comerţ internaţionale).

Bilbao

SibiuSaint Malo

Cateva concluzii

Atunci când ne referim la preţ ca la un element al mixului de marketing al comunităţii, ne referim de fapt la Decosturile pe care le instituie comunitatea asupra rezidenţilor, turiştilor şi agenţilor economici rezidenţi pentru privilegiul de a manifesta activităţi în cadrul oraşului – costul de trai, taxele, costul de transport, valoarea proprietăţii, etc. Aceste avantaje în preţ pot deveni parte componentă a unicităţii de marketing a oraşului.

Factori luaţi în considerare de către turişti în vederea alegerii unei destinaţii, în afară de imaginea de ansamblu a oraşului bazată pe obiectivele turistice, peisagistică şi arhitectură, sunt: resursele, infrastructura generală şi specifică, condiţiile de trai, factorii de risc (criminalitate, instabilitate politica, dezastre naturale etc.), nivelul preţurilor, calitatea resurselor umane etc.

In concluzie, animaţia turistică este o modalitate inedită de promovare a oraşului, de sporire a calităţii ofertei turistice, care are un impact destul de mare asupra tuturor categoriilor implicate (locuitori, turişti, etc.). Apreciez că animaţia stradală este mai eficientă decât cea indoor întrucât se adresează unui public mai larg, de cele mai multe ori spectatorii nu trebuie să plătească ca să asiste şi oferă posibilitatea unei game mai diversificate de activităţi.

A c t i v i t ă ţ i l e ş i m i j l o a c e l e d e a g re m e n t î n a e r l i b e r d i n s t a ţ i u n e a M a m a i a

Spaţiul de desfăşurare Activitatile

Acvatice

sporturi nautice (ski nautic, kitesurf, caiac-canoe, jetski, windsurfing, yachting), scufundări,

plimbări cu hidrobiciclete şi scutere acvatice, tractări cu banane şi cu colaci gonflabili,

agrement cu bărci cu vele de tip catamaran şi caravelle, croaziere cu vaporaşe, înotul in

piscine (dotate cu trambuline), agrementul pe tobogane acvatice

Pe plajă activităţi sportive (volei, fotbal), fitness, aerobic, patinaj pe gheaţă, recreere utilizând

dotările specifice (umbrele, şezlonguri, beach-baruri)

Terestre

plimbări cu motoscutere, biciclete (cu unul, două sau patru locuri) şi ATV-uri, deplasări cu

trenuleţul între zonele Perla şi Cazino, plimbări cu autobuzele supraetajate pe ruta Mamaia -

Constanta cu oprire la principalele obiective turistice, plimbări cu trăsuri trase de cai în zona

hotelului Rex

Aerienelansări cu paraşuta, plimbări cu deltaplanul cu motor, plimbări cu parapanta tractată de şalupa

cu motor, bungee jumping

În spaţii special amenajateAqua Magic, Telegondola, Satul de Vacanţă, Teatrul de Vară, cinematograf în aer liber,

terenuri de sport (fotbal, tenis de camp, minigolf, volei, baschet), terenuri de joacă pentru

copii, centre de pescuit sportiv, centru de paint-ball, centru de carting

ELEMENTE CU CARACTER DE EVENIMENT

Festivaluri

Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia, Festivalul Mamaia Copiilor, Festivalul Berii,

Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Românesc (care cuprinde şi o paradă de

costume tradiţionale), Festivalul de Salsa (2008), Festivalul Fanfarelor, Festivalul

Internaţional al Producătorilor de Film Independenţi, Festivalul Sunwaves, Experience

Jazz Festival

Competiţii

sportive

Class 1 Romanian Grand Prix, Campionatul Naţional de Windsurfing (la clubul nautic

Pinguin), Liga I la fotbal pe plajă, Turneul de Tenis Challenger Mamaia, Cupa Ligii

Navale (organizată de Yacht Club Regal Român), Cupa Ziua Marinei la Yachting, Turul

Dobrogei la ciclism, Cupa Aqua Magic la volei pe plajă (plaja hotelului Flora) 

Alte concursuriMiss Mamaia, Campionatul Internaţional de gătit în aer liber (pe plaja din dreptul

hotelului Flora)

Spectacole,

târguri, expoziţii

Power Marine Auto Show, Romanian Boat Show, Exotic Car Show, Luxury Show,

Târgul Meşterilor Populari, Strong Man, Mamaia Milano Night, Moda e Musica sotto le

Stelle, Aero Grand Prix 

Concerte Akon (2007), World Music Mamaia (2008), Zucchero (2008), Fatboy Slim (2008),

Shaggy (2008), Goran Bregovici (2009), concerte ale artiştilor locali