capitolul viii. mediul urban, sĂnĂtatea Şi calitatea …

CAPITOLUL 10CAPITOLUL VIII –MEDIUL URBAN, SANATATEA SI CALITATEA VIETII
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI GALAI
249
VIII.1.1. Calitatea aerului din aglomerãrile urbane i efectele asupra sãnãtãii
VIII.1.1.1. Depiri ale concentraiei medii anuale de PM10, NO2, SO2 i O3 în anumite aglomerri urbane
Indicator RO 04: Depirea valorilor limit privind calitatea aerului în zonele urbane Indicatorul reprezint procentul populaiei urbane potenial expus la concentraii atmosferice (în μg/m3) de dioxid de sulf (SO2), particule în suspensie (PM10), dioxid de azot (NO2) i ozon (O3) ce depesc valoarea limit stabilit pentru protecia sntii umane.
Concentraiile de NO2 din aerul înconjurtor se evalueaz folosind valoarea limit orar pentru protecia sntii umane (200 µg/m3), care nu trebuie depit de mai mult de 18 ori/an i valoarea limit anual pentru protecia sntii umane (40 µg/m3). Concentraiile de SO2 din aerul înconjurtor se evalueaz folosind valoarea limit orar pentru protecia sntii umane (350µg/m3) care nu trebuie depit de mai mult de 24 ori/an, i valoarea limit zilnic pentru protecia sntii umane (125µg/m3) care nu trebuie depit de mai mult de 3 ori/an. Concentraiile de CO din aerul înconjurtor se evalueaz folosind valoarea limit pentru protecia sntii umane (10mg/m3), calculat ca valoare maxim zilnic a mediilor pe 8 ore (medie mobil). Concentraiile de ozon din aerul înconjurtor se evalueaz folosind pragul de alert (240µg/m3 msurat timp de 3 ore consecutiv) calculat ca medie a concentraiilor orare, pragul de informare (180µg/m3) calculat ca medie a concentraiilor orare i valoarea int pentru protecia sntii umane (120 µg/m3) calculat ca valoare maxim zilnic a mediilor pe 8 ore (medie mobil), care nu trebuie depit de mai mult 25 ori/an. Concentraiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni - PM10 din aerul înconjurtor se evalueaz folosind valoarea limit zilnic, determinat gravimetric, (50μg/m3), care nu trebuie depit de mai mult 35 ori/an i valoarea limit anual, determinat gravimetric (40μg/m3). Concluzii: În conformitate cu Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurtor, nu s-au semnalat depiri ale valorilor limit/ valorilor int, pragului de alert i pragului de informare la nici unul dintre poluanii monitorizai în ultimii 5 ani, cu exceptia ozonului la care s-a depit valoarea int pentru protecia sntii umane de 120 µg/m3 n anul 2016 când s-au nregistrat 9 depiri, din care 6 depiri la staia GL 2 i 3 depiri la staia GL3. Precizm c, depirile nregistrate se ncadreaz n numrul maxim permis de depiri ale valorii int de 25 de zile într-un an calendaristic.
CAPITOLUL VIII. MEDIUL URBAN, SNTATEA I CALITATEA VIEII
RAPORT JUDETEAN PRIVIND STAREA MEDIULUI
~ 2 0 1 6 ~
250
VIII.1.2. Poluarea fonicã i efectele asupra sãnãtãii i calitãii vieii
VIII.1.2.1. Expunerea la poluarea sonorã a aglomerãrilor urbane cu peste 250.000 locuitori
Zgomotul este definit ca un complex de sunete fr un caracter periodic, cu insurgen dezagreabil aleatoare, care afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor organisme din natur. Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc tria sau intensitatea sonor, durata i frecvena. Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trsturile sursei, de distan i posibilitile de transmitere sau multiplicare. Ea se msoar în decibeli.
Decibelul (dB) este unitatea de msur fiziologic de percepie de ctre urechea uman a celei mai slabe excitaii sonore. Valoarea 80 de decibeli reprezint pragul la care intensitatea sunetului devine nociv.
Efectele zgomotului asupra sntii au fost studiate sub dou aspecte: consecinele asupra sistemului auditiv, putând merge pân la leziuni grave i ireversibile, i efectele neauditive (perturbarea somnului, a ateniei i a capacitii de lucru, tulburri cardiovasculare, etc.). Pentru o mai bun apreciere a influenei diferitelor zgomote, în general se utilizeaz împrirea acestora în urmtoarele categorii:
Zgomote pân la 30 dB, care nu afecteaz sntatea i funcia auditiv, odihna i activitatea, putându-se desfura în bune condiii.
Zgomotele între 30 – 65 dB, sunt cele care constituie fondul sonor obinuit al activitii cotidiene. Nu afecteaz sntatea, îngreuneaz îns activitatea i sunt suprtoare pentru odihn i somn.
Zgomotele între 65 – 90 dB, care cuprind majoritatea zgomotelor produse de traficul rutier, de mijloacele de transport i de cea mai mare parte a industriilor, influeneaz nefavorabil activitatea uman, scad productivitatea muncii, influeneaz sntatea în caz de aciune îndelungat.
Zgomote cu intensiti sonore peste 90, care se întâlnesc în unele sectoare de producie, industria constructoare de maini, industria textil, aeroporturi etc., influeneaz nefavorabil sntatea, putând favoriza apariia surditii de percepie în caz de expunere îndelungat, aa cum se întâlnete în producie (surditate profesional). Consecinele asupra sistemului auditiv Prima perturbare funcional a urechii este oboseala auditiv. În aceast form pierderea auzului, observat dup o expunere la un zgomot de ordinul a 110 dB i/sau prelungit, este de obicei trectoare, ca orice oboseal.
~ 2 0 1 6 ~
251
Dac intensitatea sunetului este foarte crescut, i mai ales cu sunete foarte pure (gam restrâns de frecven), poate s apar direct pierderea definitiv a auzului. Aceasta se manifest prin apariia unor sunete strine, numite acufene (sunete fr energie sonor percepute de subiect, care iau natere la nivelul urechii interne din cauza unei funcionri aberante ca urmare a agresiunii suferite). Efectele neauditive ale zgomotului Numeroase studii arat c expunerile prelungite la zgomote ce depesc 85 dB reprezint un risc crescut pentru apariia hipertensiunii arteriale. Totodat, zgomotul intens i repetat antreneaz o cretere trectoare a ritmului cardiac, existând mari variaii individuale. Zgomotul poate afecta aparatul digestiv (perturbarea tranzitului), respiraia (modific amplitudinea i ritmul respirator), sistemul endocrin (intensific activitatea mai multor glande: tiroid, suprarenale, etc.) i chiar ochiul (alterarea câmpului vizual). Zgomotele pot provoca o reacie complex care se traduce mai întâi printr-o reacie de adaptare a organismului, cu tendina de protecie sau de evitare. În cazul în care aceast nox persist, stresul poate induce o patologie somatic sau psihic (stri anxioase, depresive, care stau la baza unui consum crescut de tranchilizante). Noiunea de disconfort datorat zgomotului este un concept vag, supus subiectivismului i diversitii de reacii individuale. Ea poate lua forma unor constrângeri cum ar fi afectarea utilizrii normale a locuinei i a spaiilor exterioare (închiderea ferestrelor, perturbarea conversaiei, alterarea capacitii de concentrare necesar cititului, limitarea utilizrii grdinii sau a balconului, pân la necesitatea schimbrii domiciliului). Funcia auditiv nu se întrerupe în timpul somnului. Se estimeaz c în 75% din cazuri, tulburrile de somn sunt datorate zgomotului i se manifest prin prelungirea timpului de adormire, treziri nocturne sau trezire precoce. În studiile de poluare acustic, pentru determinarea oricrui tip de zgomot, în mod special pentru domeniile industrial, protecia mediului i zgomot aeroportuar, se utilizeaz sonometrul care msoar nivelul de presiune acustic. Cu ajutorul su, prin msurri repetate, se poate obine o hart de zgomot a unei localiti sau zone. În localiti, sursele de poluare fonic sunt clasificate în:
surse fixe, incluzând zonele rezideniale, industriale, de construcii i demolare; surse mobile care sunt date de reeaua de transport urban de suprafa, aeroporturi.
La reuniunea de la Paris din anul 1990, s-a stabilit c transporturile rutiere constituie principala surs de zgomot în societatea modern, circa 80% din poluarea fonic a unui ora fiind zgomotul emis de autovehicule.
Statele membre ale UE sunt obligate s întocmeasc hri de zgomot pentru oraele mari, drumuri, ci ferate i aeroporturi i s propun planuri privind soluionarea acestei probleme. Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea i managementul zgomotului ambiental, adoptat în 25 iunie 2002 de Parlamentul European i Consiliul Uniunii Europene a fost transpus în legislaia româneascã prin Hotrârea Guvernului nr. 321/ 2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambient, actualizatã i republicatã. Implementarea progresiv a acestei hotrâri presupune realizarea urmtoarelor msuri: a) determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartrii zgomotului; b) asigurarea accesului publicului la informaiile cu privire la zgomotul ambiant i a efectelor sale;
~ 2 0 1 6 ~
252
c) adoptarea, pe baza rezultatelor cartrii zgomotului, a planurilor de aciune pentru prevenirea i reducerea zgomotului ambiant. Harta de zgomot este o reprezentare grafic a distribuirii nivelului sunetului într-o regiune anume, pentru o perioad de timp bine definit. Acestea au ca scop evidenierea zonelor locuite unde nivelul de zgomot se ridic peste anumite limite impuse de legislaie i astfel folosete la elaborarea de planuri de aciune de protecie a locuitorilor împotriva expunerii i reducerea nivelurilor de zgomot. Acestea sunt create pe baz de date de intrare care sunt apoi procesate cu ajutorul PC cu software specializat. Aplicaiile software in cont de obstacolele din zona respectiv care pot fi bariere, forma i caracteristicile acustice ale terenului, condiii meteo i altele. Pentru minimizarea erorilor date de precizia datelor statistice de intrare i pentru urmrirea implementrii eventualelor msuri de reducere se efectueaz i msurtori de zgomot utilizând aparatur specific (sonometre) sau echipamente de monitorizare a zgomotului. Elaborarea hrilor strategice de zgomot pentru aglomerri presupune cartarea separat, pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn(nivelul de zgomot zi-seara-noapte) i Ln(nivelul de zgomot noapte), a urmtoarelor surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfoar activiti privind prevenirea i controlul integrat al polurii, inclusiv pentru porturi. Hrile strategice de zgomot care prezint situaia anului calendaristic precedent pentru toate aglomerrile, drumurile principale, cile ferate principale, porturile i aeroporturile mari, se elaboreaz i se aprob pân la data de 30 iunie 2012 i se revizuiesc dac este cazul, cel puin la fiecare 5 ani de la aceast dat. În urma evalurii rezultatelor cartografierii acustice, pentru zonele unde se descoper depiri ale nivelurilor limit, autoritile responsabile iau msuri de reducere a emisiei. Planurile de aciune sunt planuri destinate gestionrii problemelor i efectelor cauzate de zgomot, incluzând msuri de diminuare, dac este necesar. Planul de aciune este o continuare natural a procesului de cartare strategic a zgomotului. Hrile de zgomot sunt inutile dac nu se întreprind sau cel puin nu sunt planificate aciuni care s se ocupe de problemele de zgomot evideniate de cartarea zgomotului. Planurile de aciune destinate gestionrii zgomotului i a efectelor acestuia, incluzând msuri de reducere a zgomotului se elaboreaz i se aprob pân la data de 18 iulie 2013 i se revizuiesc dac este cazul, atunci când se produc modificri importante care afecteaz situaia existent privind nivelul zgomotului i cel puin la fiecare 5 ani de la aceast dat. Conform prevederilor Hotrârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiant, responsabilitatea întocmirii hãrilor strategice de zgomot i a planurilor de aciune în judeul Galai aparine urmtoarelor instituii:
Primria Municipiului Galai - pentru aglomerarea Galai;
Compania Naional ,,Administraia Porturilor Dunrii Maritime’’ SA Galai - pentru Portul Galai (Port Docuri, Port Bazinul Nou, Port Mineralier). Dup analizarea i evaluarea de ctre Comisia tehnic înfiinat la nivelul APM Galai a Hrilor strategice de zgomot i a Planurilor de aciune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiental, acestea au fost aprobate dup cum urmeaz:
- Hrile strategice de zgomot i Planul de aciune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiant în municipiul Galai au fost aprobate prin Hotrârea de Consiliu Local nr. 321/25.07.2013.
~ 2 0 1 6 ~
253
- Hrile strategice de zgomot pentru portul Galai, aparinând CN APDM SA au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1291/15.10.2013, iar Planul de aciune pentru prevenirea i reducerea zgomotului industrial produs de portul Galai, aparinând CN APDM SA a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 485/23.04.2014.
Analiza Hrilor strategice de zgomot ale municipiului Galai
Numr total de locuitori expui la valori ale Lzsn i Lnoapte (în sute)
Tabel VIII.1.2.1.1. Numr de locuitori expui la valori ale Lzsn (în sute)
Aglomerarea Galai Nivel zgomot (dB)
55-59 60-64 65-69 70-74 >75 Sursa de zgomot Numr de locuitori expui la valori ale Lzsn (in sute) Trafic rutier, drumuri 450 284 182 86 24 Trafic pe in, din care: 7 0 0 0 0 - trafic feroviar, cale ferat 3 0 0 0 0 - trafic feroviar, tramvai 4 0 0 0 0 Industrie 0 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.2. Numr de locuitori expui la valori ale Lnoapte (în sute)
Aglomerarea Galai
45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Sursa de zgomot Numr de locuitori expui la valori ale Lnoapte (in sute)
Trafic rutier, drumuri 498 332 200 128 44 71
Trafic pe in, din care: 143 15 0 0 0 0
- trafic feroviar, cale ferat 78 13 0 0 0 0
- trafic feroviar, tramvai 65 2 0 0 0 0
Industrie 0 0 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.3. Numr de locune expuse la valori ale Lzsn
55-59 60-64 65-69 70-74 >75
Sursa de zgomot Numr de locuinte expuse la valori ale Lzsn
Trafic rutier, drumuri 19349 12780 8386 3961 1126
Trafic feroviar, cale feratã 70 6 0 0 0
Trafic feroviar, tramvai 207 1 0 0 0
Industrie 2 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.4. Numr de locune expuse la valori ale Lnoapte
45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Sursa de zgomot Numr de locuinte expuse la valori ale Lnoapte
Trafic feroviar, cale feratã 192 36 0 0 0 0
~ 2 0 1 6 ~
254
Tabel VIII.1.2.1.5. Numr de clãdiri speciale expuse la valori ale Lzsn
55-59 60-64 65-69 70-74 >75
Sursa de zgomot Numr de clãdiri speciale expuse la valori ale Lzsn
Trafic rutier, drumuri 139 78 33 15 4
Trafic feroviar, cale feratã 0 0 0 0 0
Trafic feroviar, tramvai 0 0 0 0 0
Industrie 0 0 0 0 0
Tabel VIII.1.2.1.6. Numr de clãdiri speciale expuse la valori ale Lnoapte
Aglomerarea Galai
45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 >70
Sursa de zgomot Numr de clãdiri speciale la valori ale Lnoapte
trafic feroviar, cale ferata 0 0 0 0 0 0
trafic feroviar, tramvai 1 0 0 0 0 0
~ 2 0 1 6 ~
Fig. VIII.1.2.1.1. Harta trafic rutier Lzsn
~ 2 0 1 6 ~
Fig. VIII.1.2.1.2. Harta trafic rutier Ln
~ 2 0 1 6 ~
257
Harta de zgomot privind traficul rutier în regim L zsn
Conform tabelului i a figurii VIII.1.2.1.1. privind valorile maxime (60 dB) pentru traficul rutier se evideniaz urmtoarele aliniamente stradale: Brilei, George Cobuc, Basarabiei, Traian, 1 Decembrie 1918, Siderurgitilor, Nicolae Blcescu, Henri Coand, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Domneasc, Grii, Galai, precum i pe unele sectoare ale strzilor Tecuci (între George Cobuc i 1 Decembrie 1918), Drumul de Centur (sector nordic), Stadionului (între Oelarilor i Dunrea). Harta de zgomot privind traficul rutier în regim L
n
Conform tabelului i a figurii VIII.1.2.1.2. privind valorile maxime permise (50 dB) pentru traficul rutier se evideniaz aliniamente stradale: Brilei, George Cobuc, Basarabiei, Traian, 1 Decembrie 1918, Siderurgitilor, Nicolae Blcescu, Henri Coand, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Domneasc, Grii, Galai, Nufrului, Constructorilor, Oltului, Oelarilor, Ovidiu, Stadionului, precum i pe unele sectoare ale strzilor Tecuci (între George Cobuc i 1 Decembrie 1918), Drumul de Centur (sector nordic), Gheorghe Asachi (între Siderurgitilor i Lebedei), Gheorghe Doja (între Siderurgitilor i ing. Anghel Saligny), Român (cartier Mazepa), Dunrea (segmentul estic). Expunerea populaiei i cldirilor la zgomotul provocat de traficul rutier în regim Lzsn i Lnoapte Din analiza rezultatelor obinute se observ faptul c exist un numr de 57 656 persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 60 dB pentru indicatorul Lzsn, respectiv 71162 persoane expuse la nivel de peste 50 dB pentru indicatorul Lnoapte. In ceea ce privete numrul de cldiri cu caracter special expuse la niveluri peste limitele legale se observ faptul c exist un numr de 130 cldiri speciale expuse la niveluri de peste 60 dB pentru Lzsn, respectiv 176 cldiri speciale expuse la niveluri de peste 50 dB pentru Lnoapte. Harta de zgomot privind traficul feroviar CFR în regim Lzsn Conform tabelului VIII.1.2.1.1. privind valorile maxime permise (60 dB) pentru traficul pe ci ferate nu se evideniaz zone cu depãiri. Harta de zgomot privind traficul feroviar CFR în regim Ln Conform tabelului VIII.1.2.1.2. privind valorile maxime permise (50 dB) pentru traficul pe ci ferate nu se evideniaz zone cu depiri. Expunerea populaiei i cldirilor la zgomotul provocat de traficul feroviar CFR în regim Lzsn i Lnoapte Din analiza rezultatelor obinute se observ faptul c nu exist persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 60 dB pentru indicatorul Lzsn, respectiv exist 134 persoane expuse la nivel de peste 50 dB pentru indicatorul Lnoapte. Harta de zgomot privind trafic tramvai în regim Lzsn Conform tabelului VIII.1.2.1.1. privind valorile maxime permise (60 dB) pentru traficul pe ci ferate nu se evideniaz zone cu depiri. Harta de zgomot privind trafic tramvai în regim Ln Conform tabelului VIII.1.2.1.2. privind valorile maxime permise (50 dB) pentru traficul pe ci ferate nu se evideniaz zone cu depiri. Expunerea populaiei i cldirilor la zgomotul provocat de tramvai in regim Lzsn i Lnoapte Din analiza rezultatelor obinute se observ faptul c nu exist persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 60 dB pentru indicatorul Lzsn respectiv 50 dB pentru indicatorul Lnoapte.
~ 2 0 1 6 ~
258
In ceea ce priveste numrul de cldiri cu caracter special expuse la niveluri peste limitele legale se observ faptul c nu exist cldiri speciale expuse la niveluri de peste 60 dB pentru Lzsn respectiv cldiri speciale expuse la niveluri de peste 50 dB pentru Lnoapte. Harta de zgomot privind activitatea industrial în regim Lzsn Conform tabelului VIII.1.2.1.1. privind valorile maxime permise (55 dB) pentru industrie nu se evideniaz zone cu depiri. Harta de zgomot privind activitatea industrial în regim Ln Conform tabelului VIII.1.2.1.2. privind valorile maxime permise (50 dB) pentru industrie nu se evideniaz zone cu depiri. Expunerea populaiei i cldirilor la zgomotul provocat de industrie în regim Lzsn i Lnoapte Din analiza rezultatelor obinute se observ faptul c nu exist persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 55 dB pentru indicatorul Lzsn respectiv 50 dB pentru indicatorul Lnoapte. In ceea ce privete numrul de cldiri cu caracter special expuse la niveluri peste limitele legale se observ faptul c nu exist cldiri speciale expuse la niveluri de peste 55 dB pentru Lzsn respectiv cldiri speciale expuse la niveluri de peste 50 dB pentru Lnoapte.
Sursa: site Primãria municipiului Galai
Tendine pentru reducerea polurii fonice Conform Planului de aciune pentru reducerea zgomotului ambiental în municipiul Galai, pentru limitarea polurii fonice, au fost identificate mãsuri de tip continuu, respectiv norme i msuri adoptate în ultimii ani, care respectã principii de protecie i siguran a cetenilor, precum i norme privind calitatea vieii, printre parametrii vizai fiind i nivelul de zgomot: - modernizarea arterelor stradale, - refacerea suprafeei asfaltice, - realizarea de noi parcaje pentru descongestionarea circulaiei, - amenajarea interseciilor, - extinderea pietonalului existent, - îmbuntirea siguranei i fluenei traficului prin dotri aferente circulaiei, - lucrãri de modernizare a parcurilor. Aciunile pe care autoritile competente intenioneaz s le întreprindã în urmtorii 5 ani, inclusiv msurile de conservare a zonelor linitite: - alegerea surselor mai silenioase; - dezvoltarea unui sistem de transport în comun fiabil, modern; - reducerea timpului de transport i creterea siguranei traficului prin elaborarea i implementarea unor proiecte de infrastructurã a drumurilor, pasarelelor, podurilor, sensurilor giratorii; proiecte de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediul urban: ex. crearea de parcaje sub i supraterane în cartiere i pericentral; crearea de cãi de rulaj separate pentru mijloacele auto de deplasare în comun; - msuri tehnice la nivelul surselor de zgomot: norme de inspecie tehnicã a autovehiculelor ce asigurã transportul în comun, pentru a asigura nivelul de producere i transmitere a zgomotului în parametri de fabricaie; - msuri de management de trafic: sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creterii fluenei i siguranei circulaiei cu optimizarea circulaiei pentru traficul rutier prin implementarea, pe anumite axe principale, a soluiilor de tip und verde i/sau sistem adaptiv de trafic;
~ 2 0 1 6 ~
259
- refacerea i întreinerea de aliniamente de gard viu în zonele de agrement învecinate arealelor de circulaie rutier; - msuri de dezvoltare a pistelor de bicicliti: pe strzile George Cobuc i Regimentul 11 Siret se propune înfiinarea unor piste simple de bicicliti i pe trotuarele opuse, pentru a asigura ambele sensuri de circulaie. Pentru continuitate, se propune amenajarea unei piste simple de bicicliti pe zona îngustatã a strzii Marea Unire, pe lâng Grdina Botanic i pe DN22E pân la racordarea cu pista de pe faleza inferioar; - msuri de amenajare a teritoriului: în procesul de proiectare a noilor zone rezideniale se au în vedere spaii verzi înconjurtoare mai mari, plasarea imobilelor la distan mai mare fa de trama stradal de principal circulaie, amenajarea spaiilor verzi cu gard viu marginal la drum, pentru limitarea sau reducerea zgomotului produs de traficul rutier, evitarea realizrii de noi locuine în apropiarea aliniamentului cilor ferate de circulaie intens; - msuri de introducere a pârghiilor economice stimulative care s încurajeze diminuarea sau meninerea valorilor nivelurilor de zgomot sub maximele premise: încurajarea populaiei în aciuni de refacere a izolrii fonice a locuinelor, prin anumite msuri fiscale; - msuri de asfaltare cu asfalt fonoabsorbant; - msuri de conservare pentru zonele linitite: faleza Dunrii cu o suprafa de 13 ha i Grdina Public cu o suprafa de 8 ha.
Alte msuri: - studierea realizrii unor metode de “ecranare acustic”, acolo unde acestea se impun, cu respectarea aspectului peisagistic al zonei de recreere, a zonelor de acces în aceste spaii; - limitarea autorizrii activitilor generatoare de zgomot în zona linitit.
Strategii pe termen lung Prioritile pentru reducerea zgomotului pot fi integrate cu aciunile pentru sigurana rutier, calitatea aerului: piste pentru bicicliti, suprafee care s absoarb zgomotul, un condus cu mai puine demaraje i frânri, cauciucuri silenioase, combustibili alternativi, hibrid-electric, celule de combustibil i ali combustibili alternativi. Factorii care influeneaz zgomotul de la traficul pe in includ proiectarea, calitatea i mentenana liniilor, materialului rulant, ecranrile de zgomot. Managementul integrat al interfeei roatã-in este critic pentru minimizarea zgomotului generat. Armonizarea standardelor europene este un alt proces care se afl în plin desfaurare. Controlul zgomotului trebuie s devin integrat în procesele de management a operaiilor i de contractare a noilor materiale rulante. Aceasta ar putea include mai multe msurtori directe i monitorizari ale strii cii de rulare. Strategia Primãriei Galai este de a reduce zgomotul i efectele sale negative în zonele intens populate i de dezvoltare urban. Se vor identifica standarde de proiectare acustic a cldirilor, incluzând o mai bun izolare fonic la casele noi i la cele existente. Spaiile verzi din Galai vor oferi oaze de linite într-un ora compact i aglomerat. Poluarea sonor este important, ea constituind apanajul oraelor mari, unde polueaz mediul, nu numai în timpul orelor de munc, ci i în cele de destindere. Pentru evaluarea numrului de persoane estimate a fi expuse la zgomot, identificarea problemelor i situatiilor care necesit îmbuntiri, se va realiza o list de prioritizare a ,,zonelor cu probleme’’ identificate. Prioritatea se va realiza în funcie de numrul de persoane afectate, pentru care trebuie luate msuri de reducere a nivelului de zgomot.
~ 2 0 1 6 ~
260
Msurtori de zgomot efectuate de APM Galai în 2016 Pentru stabilirea nivelului de poluare fonic, APM monitorizeaz sursele de zgomot în municipiul Galai printr-o reea format din puncte de monitorizare reprezentând: artere rutiere, parcuri, piee.
Rezultatele msurtorilor efectuate în anul 2016, în municipiul Galai sunt prezentate sintetic în tabelul VIII.1.2.1.7:
Tabelul VIII.1.2.1.7
Tip msurãtoare
Grdina Public 7 62,6 5 55
Parc Viva 6 65,4 5 55
Orelul Copiilor 3 65,7 3 55
Parc Cloca 5 63,8 3 55
Parcaje auto - - - - -
de legãturã
B-dul Brilei –
B-dul G. Cobuc nr.
B-dul G. Cobuc –
Str. Portului –
Spltoria S.C.
~ 2 0 1 6 ~
261
Naional „Vasile Alexandri”
1 69,7 - 70
Cuvioasa Parascheva”
Piaa Central 5 70,8 3 65
Piaa Micro 17 3 67,9 1 65
Valori ale nivelului de zgomot echivalent mãsurat în parcuri 2016 (tabel VIII.1.2.1.8, fig. VIII.1.2.1.3., tabel VIII.1.2.1.9, fig. VIII.1.2.1.4.)
Tabel. VIII.1.2.1.8. Medii trimestriale 2016
Parcuri
2016
Nivel de zgomot echivalent mãsurat, dB(A)
Parc RIZER 57,8 - - -
Parc Viva - - 59,6 64,7
Orelul Copiilor - - 63,1 62,8
Parc CLOCA - - 58,5 57,2
Valoarea limitã 55 dB(A) *
*Valoare limit admisibil conform Ordinului ministrului sntii nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igien i sntate public privind mediul de via al populaiei.
~ 2 0 1 6 ~
262
Fig. VIII.1.2.1.3
0 5
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Parc Rizer Gradina Publica Parc Viva Oraselul copiilor Parc Closca
dB(A)
Valori ale nivelului de zgomot echivalent masurat in parcuri, medii trimestriale
2016
Parcuri
2016
Semestrul I Semestrul II
Parc Viva - 62,2
Orelul Copiilor - 62,9
Parc CLOCA - 58,0
Valoarea limitã 55 dB(A) * *Valoare limit admisibil conform Ordinului ministrului sntii nr. 119/2014 pentru aprobarea normelor de igien i sntate public privind mediul de via al populaiei.
Fig. VIII.1.2.1.4
Parc Rizer Gradina Publica Parc Viva Oraselul copiilor Parc Closca
dB(A)
Valori ale nivelului de zgomot echivalent masurat in parcuri, medii
semestriale 2016
Sem. I
Sem. II
~ 2 0 1 6 ~
263
Sesizri primite de la ceteni privind zgomotul datorat surselor fixe i mobile
Tabel VIII.1.2.1.10
Nr. sesizãri - - 4 1 - 5*
* Sesizrile primite de la persoane fizice sau asociaii de proprietari se refer la zgomotul produs de: - turbina eolian aparinând SC ROMSTAL IMEX SRL sat Costi comuna Vîntori, - restaurantul din Tecuci str. Gheorghe Petracu BL P1 AP 28, - restaurantul, piscina aparinând SC VIVA Company SRL str Arcailor nr 36, - restaurantul aparinând Societatea Domeniul Diamond str Pictor Isser nr 2, - spectacolele în aer liber desfurate în zona central (blocuri P-uri). Acestea au fost redirecionate ctre instituiile abilitate, respectiv GNM-Comisariatul Judeean Galai, sau dup caz Direcia de Sntate Public Galai, Poliia Local, Primria Galai. VIII.1.3. Calitatea apei potabile i efectele asupra sãnãtãii
Apa potabil este apa destinat consumului uman, dup cum urmeaz: a) orice tip de ap în stare natural sau dup tratare, folosit pentru but, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei i indiferent dac este furnizat prin reea de distribuie, din rezervor sau este distribuit în sticle ori în alte recipiente; b) toate tipurile de ap folosit ca surs în industria alimentar pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanelor destinate consumului uman, cu excepia cazului în care se aprob folosirea apei i este demonstrat c apa utilizat nu afecteaz calitatea i salubritatea produsului alimentar în forma lui finit; c) apa provenind din surse locale, precum fântâni, izvoare etc., folosit pentru but, gtit sau în alte scopuri casnice; în funcie de condiiile locale specifice, autoritile de sntate public pot face excepie de la valorile parametrilor de calitate, dar fr s fie pus în pericol sntatea consumatorilor. La nivelul Uniunii Europene, apa potabil este reglementat prin Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman. În România, apa potabil este definit i reglementat prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicatã i actualizatã. Apa potabilã trebuie sã fie sanogenã i curatã, îndeplinind urmãtoarele condiii: a) sã fie lipsitã de microorganisme, parazii sau substane care, prin numãr sau concentraie, pot constitui un pericol potenial pentru sãnãtatea umanã; b) sã întruneascã cerinele minime prevãzute în lege.
~ 2 0 1 6 ~
264
Calitatea apei potabile este corespunzãtoare cnd valorile stabilite pentru parametri sunt în conformitate cu valorile maxime admise de lege, în urmãtoarele puncte de prelevare a probelor: a) la robinetul consumatorului si la punctul de intrare în clãdire, în cazul apei potabile furnizate prin reeaua de distribuie; b) la punctul de curgere a apei din cisternã, în cazul apei potabile furnizate în acest mod; c) în punctul în care apa se pune în sticle sau în alte recipiente, în cazul apei potabile îmbuteliate; d) în punctul din care apa este preluatã în procesul de producie, în cazul apei utilizate în industria alimentarã. Societatea APA CANAL SA Galai monitorizeaz continuu calitatea apei potabile, începnd cu procesul de tratatre i pnã la robinetele consumatorilor. Se verificã periodic probe de apa potabilã prelevate din reeaua de distribuie a oraului i judeului Galai. Punctele de control sunt clar definite i sunt stabilite de comun acord cu Direcia de Sãnãtate Publicã a judeului Galai, funcie de numãrul de locuitori. Astfel, sunt prelevate probe de ap potabil din puncte fixe de recoltare, stabilite pe zone de alimentare cu ap astfel: în municipiul Galai - 61 de puncte de prelevare, în municipiul Tecuci - 30 de puncte de prelevare i 28 de puncte de prelevare pentru U.A.T. - urile în care opereazã APA CANAL SA. Analizele pentru determinarea concentraiilor indicatorilor fizico-chimici i bacteriologici ai apei sunt efectuate de ctre Laboratorul de Ap Potabil din cadrul Serviciului Laboratoare Calitate al societii, iar pentru municipiul Tecuci de ctre Compartimentul Laborator Calitate al Departamentului Ap Canal Tecuci, laboratoare care sunt înregistrate la Ministerul Sntii, în Registrul Laboratoarelor care efectueaz monitorizarea de control a calitii apei potabile, cu Certificat de înregistrare nr. 318/07.07.2016, respectiv Certificat de înregistrare nr. 317/07.07.2016. Indicatorii din buletinul de analiz a apei potabile:
- Culoarea apei este dat de substanele dizolvate de natur, minerale sau organice. - Turbiditatea apei este caracterizat prin lipsa de transparen a acesteia, ca urmare
a existenei unor particule fine aflate în suspensie. - pH-ul reprezint indicele care definete aciditatea apei. - Conductivitatea indic totalitatea srurilor dizolvate în ap. - Clorul rezidual liber reprezint cantitatea de clor rmas în ap dup dezinfecie
pentru asigurarea proteciei sanitare a acesteia. - Amoniul, nitriii i nitraiii ndic modificri în timp ale calitii apei, cauzate de surse
de impurificare specifice acestui tip de compui. - Fierul este un component natural al apei, aflat sub forma de compui (de obicei
bicarbonat feros). - Oxidabilitatea reprezint totalitatea substanelor organice i anorganice oxidabile în
apã. - Duritatea total reprezint caracteristicile ce le confer apei compuii de calciu i
magneziu aflai în soluie. - Aluminiul este prezent în ap în mod natural i indus în urma procesului de tratare
pentru obinerea apei potabile.
~ 2 0 1 6 ~
265
- Bacterii coliforme, Escherichia coli, enterococi, clostridium perfringens sunt microorganisme prezente în mediul înconjurãtor a cãror prezenã în apã poate provoca boli hidrice.
Prezena acestori indicatori în compoziia apei nu reprezint factor de risc decât în cazul depirii valorilor maxim admise.
Influena calitii apei potabile asupra sntii umane
Apa influeneaz sntatea populaiei în mod direct (prin calitile sale biologice, chimice i fizice) sau indirect. Astfel, cantitatea insuficient de ap duce la meninerea unei stri insalubre, a deficienelor de igien corporal, a locuinei i a localitilor, ceea ce duce la rspândirea unor afeciuni digestive (dezinteria i hepatita endemic), a unor boli de piele. Bolile umane, produse ca urmare direct a calitii apei, pot fi clasificate în:
- boli cauzate de infecii rspândite prin consum de ap infectat (diareea, febra tifoid, hepatita A, salmoneloza);
- boli cauzate de infecii transmise prin animale acvatice (bilharioza); - boli cauzate de infecii rspândite prin insecte cu stagii acvatice (malarie, oncocercoz); - boli cauzate de infecii transmise prin animale acvatice nevertebrate.
O alt influen direct a apei asupra sntii populaiei se produce prin calitile sale, respectiv prin compoziia sa. O serie întreag de boli netransmisibile sunt considerate astzi ca fiind determinate sau favorizate de compoziia chimic a apei:
- gua endemicã - lipsa sau carena de iod poate declana producerea acesteia, - caria dentarã - lipsa de fluor i în primul rând lipsa de fluor în apã, care asigurã de la
2/3 pânã la 4/5 din necesarul zilnic al organismului uman, - afeciunile cardiovasculare; - methemoglobinemia (intoxicaia cu nitrii) - produsã de excesul nitriilor din apa de bãut
sau alimentaie. Nitriii ajung în apã prin fertilizarea terenurilor agricole cu îngrããminte naturale (gunoi de grajd) sau îngrããminte azotoase sintetice,
- intoxicaia cu plumb - din apã i alimente se absorbe 3-10%, acumularea având loc când se depãete potenialul de eliminare. Particulele de plumb pãtrund în sânge i se rãspândesc în tot organismul.Plumbul pãtrunde lent în organism, distribuindu-se în oase (40-90%), ficat (922%), rinichi (11%), etc.
- intoxicaia cu cadmiu - cadmiul este considerat cel mai toxic element din mediul înconjurãtor (alãturi de Pb, Hg i As), utilizarea sa la scarã industrialã declanând o adevaratã problemã de ordin toxicologic. Intoxicatia cu cadminiu se manifestã prin: cefalee, scãderea tensiunii arteriale; afeciuni hepato-renale.
- intoxicaia cu mercur - afecteazã rinichii, SNC i tractul gastrointestinal. Intoxicaia cu mercur anorganic este asociatã în principal cu efecte periferice: gastroenterita i nefrita tubularã, pe când expunerea la compuii organici afecteazã în principal SNC, fiind posibile leziuni severe i ireversibile. Intoxicarea cu mercur se manifestã prin: dureri de cap, ameeli, insomnie, obosealã, tulburãri vizuale, afeciuni ale sistemului nervos, afeciuni ale rinichilor, malformaii congenitale ale fãtului în cazul femeilor însãrcinate. Efectele biologice ale substanelor din ap pot fi grupate în trei categorii:
- substane toxice cu efect de prag – sunt toxice numai peste o anumit concentraie. Astfel de substane sunt nitraii, diverse metale care sunt toxice peste concentraia-prag, aceasta poate fi atins i treptat prin fenomenul de bioacumulare;
~ 2 0 1 6 ~
266
- substane genotoxice – sunt substane toxice ce produc efecte nocive: cancerigene
(produc cancer), mutagene (produc mutaii genetice) sau teratogene (produc malformaii), posibil la orice concentraie, deci pentru care nu s-a putut stabili existena unui prag sub care s nu fie nocive. În categoria substanelor genotoxice pentru om intr arsenul, unele substane organice sintetice, muli compui organici halogenai, unele pesticide;
- elemente eseniale – sunt substane care trebuie s fac parte obligatoriu din dieta organismului. La om, astfel de substane eseniale sunt seleniul, fluorul, iodul.
Calitatea chimic i bacteriologic a apei potabile
Direcia de Sãnãtate Publicã Galai, prin Compartimentul de Evaluare a Factorilor de Risc din Mediul de Via i Munc, monitorizeaz calitatea apei potabile distribuit în municipiul Galai, conform Legii 458/2002 republicatã i actualizatã. In perioada 01.01.2016-31.12.2016, au fost prelevate, un numãr de 3242 probe de apã de la staiile de apã i consumatori, unitãi de industrie alimentarã, fntni i puuri forate. Din totalul de 3242 probe, 1218 probe au fost recoltate din mediul urban si 1606 din mediul rural. Din probele recoltate de la staiile de apã i consumatorii din mediul urban 34 de probe au fost necorespunzãtoare chimic prin depãiri ale clorului rezidual liber faã de CMA 0,5 mg/l i 74 probe necorespunzãtoare bacteriologic. Probele necorespunzãtoare bacteriologic au fost înregistrate la consumatori pentru care s-a dispus spãlarea reelei, verificarea reelelor interioare i recoltarea de probe de apã de control. Din probele recoltate din mediul rural 85 au fost necorespunzãtoare chimic i 108 au fost necorespunzãtoare bacteriologic. Probele necorespunzãtoare chimic s-au înregistrat la 8 de staii de apã care prezintã depãiri la fier, turbiditate, amoniac. Una din aceste staii de apã care a avut depãiri la fier total, turbiditate i amoniu a avut termen de conformare i anul 2016. Au fost achiziionate instalaii pentru reducerea acestor parametri. Incepnd cu luna ianuarie 2017 va intra în monitorizarea DSP Vrancea. In judeul Galai sunt 97 de staii de apã. Cu primãriile din mediul rural i cu producãtorii de apã s-au încheiat contracte de monitorizare de control i de audit a calitãii apei potabile. In cazul cnd se constatã neconformitãi ale probelor recoltate, se transmit primãriilor locale i producãtorilor de apã buletinele de analizã i recomandãri, în termen de 15 zile. In conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificãrile i completãrile ulterioare, au fost prelevate i analizate 176 de probe de apã din fântâni i izvoare. Din aceste probe, 110 au fost necorespunzãtoare chimic prin depãiri ale indicatorilor nitrii, nitrai i 166 necorespunzãtoare bacteriologic. Pentru fântânile cu depiri la nitrii, nitrai s-au dispus primriilor locale i cabinetelor medicale individuale msuri de informare a populaiei privind riscul asupra strii de sntate, inscripionarea fântânilor cu litera N cu vopsea neagr i indicarea unei surse de ap potabil alternativ. Pentru fântânile necorespunzãtoare bacteriologic s-a dispus primãriilor dezinfecia cu substane clorigene. In anul 2016 s-au recoltat 56 probe de apã din unitãi de producie alimentarã care au fost corespunzãtoare chimic si bacteriologic.
Sursa: Raport activitate 2016 - Direcia de Sntate Public Galai
~ 2 0 1 6 ~
267
Tabel VIII.1.3.2. Numr cazuri methemoglobinemie 2010-2016, trimestrial
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Numr cazuri methemoglob
0 4, din care: trim. I – 2 trim. III – 2
0 0
1 0
Numr cazuri de methemoglobinemie infantil generate de apa de fântân In anul 2016 nu s-au înregistrat cazuri de methemoglobinemie acut infantil. Anual se transmit cabinetelor medicale individuale (medicina de familie), recomandri privind încheierea de procese verbale cu gravidele i familiile cu copii 0-1 an privind sursele de ap potabila ce pot fi folosite.
Sursa: Direcia de Sntate Public Galai
VIII.1.4. Spaiile verzi i efectele asupra sntii i calitii vieii
VIII.1.4.1. Suprafaa ocupat de spaiile verzi în aglomerrile urbane
Importana spaiilor verzi în ansamblul localitilor urbane Beneficii ecologice Spaiile verzi au o contribuie important la epurarea chimic a atmosferei. Prin procesul de fotosintez, plantele consum dioxid de carbon i elibereaz oxigen, constituind, astfel, alturi de planctonul din oceane, principalele surse de oxigen ale planetei. Pe lâng epurarea chimic a atmosferei, ce menine bilanul zi-noapte în favoarea produciei de oxigen, vegetaia realizeaz i o epurare fizic a acesteia prin reinerea prafului i pulberilor. În paralel cu epurarea chimic i fizic a atmosferei, vegetaia realizeaz i o epurare bacteriologic a acesteia, distrugând o bun parte din microorganisme prin procesul de degajare a oxigenului i ozonului, îndeosebi de ctre conifere, i nu numai. Vegetaia are un rol vital i în moderarea climatului urban. În orae, construciile i suprafeele pavate sau betonate creeaz un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate i o restricie a circulaiei aerului, ceea ce conduce la producerea aa-numitului efect de „insul de cldur”. În contrast cu acesta, vegetaia, prin efectul de umbr i de cretere a umiditii aerului contribuie la crearea unui mediu mai confortabil. Spaiile verzi contribuie la ameliorarea climatului, pe timp uscat vaporii de apã rezultai din transpiraia vegetaiei contribuie la creterea umiditãii relative a aerului i la scãderea temperaturii, iar pe timp umed prin roua care se formeazã pe frunze, umiditatea relativã scade în mod evident. Un alt beneficiu adus de vegetaie îl constituie atenuarea polurii fonice. Spaiile verzi, în special cele compacte, constituie adevrate bariere pentru zgomote, contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora, în perioada de vegetaie. Unele cercetri arat c zgomotele, care în mediul urban ating intensiti cuprinse între 40 i 80 decibeli, pot fi reduse la jumtate în cazul existenei unor perdele arborescente cu o lime de 200–250 m. Spaiile verzi, atunci când sunt i naturale, au rolul de a pstra i perpetua vegetaia natural autohton din zonele în care sunt situate oraele, prin furnizarea i conservarea
~ 2 0 1 6 ~
268
habitatelor pentru diferite specii, ce pot avea, uneori, o diversitate mai mare decât în habitatele rurale. Plantaiile de arbori i arbuti contribuie la scãderea vitezei vântului i spulberarea stratului de zãpadã, atât de necesar proteciei plantelor în timpul iernii, cât i înmagazinãrii apei din sol, previn eroziunea solului i îmbunãtãesc absorbia apelor pluviale, conferind un bun drenaj al acestora. Beneficii sociale Zonele naturale reprezintã cea mai bunã alegere i pentru joaca celor mici, pentru recreere, pentru plimbãri i activitãi diverse în familie, picnicuri sau pentru dezvoltarea activitãilor sociale i culturale. Spaiile verzi bine întreinute joac un rol semnificativ în promovarea sntii populaiei urbane. Acestea ofer oportuniti prin care încurajeaz un stil de via mai activ, prin plimbri, alergare, exerciii fizice, ciclism etc., inclusiv deplasri pe rutele dintre zonele locuite i/sau dintre diferite faciliti publice (magazine, piee, coli). Ele ofer citadinilor locuri linitite pentru relaxare i reducere a stresului, pentru evadarea din mediul construit i din trafic. Spaiile verzi rspund, aadar, în principal, nevoilor umane de recreere i petrecere a timpului liber. Spaiile verzi urbane au o deosebit importan i din punct de vedere estetic, deoarece atenueaz impresia de rigiditate i ariditate a oricrui mediu construit – mediu ce domin în orae. Prin valoarea amenajrii lor peisagistice, spaiile verzi dau identitate aezrilor umane. Beneficii economice Impactul pozitiv al spaiilor verzi se extinde i în sfera activrii vieii economice a oraelor. Un mediu plcut ajut întotdeauna la crearea unei imagini favorabile asupra centrelor urbane i, prin aceasta, poate spori atractivitatea pentru investiii i pentru oferta de noi locuri de munc. Mai mult, prezena spaiului verde, prin aspectele benefice pe care le ofer locuitorilor (estetice, de sntate etc.), determin creterea în valoare a zonelor urbane i, implicit, a valorii proprietilor localizate în vecintatea lor. Existena spaiilor verzi bine întreinute contribuie, de asemenea, la creterea calitii locuirii. De asemenea, spaiile verzi pot juca un rol semnificativ în dezvoltarea turismului. Toate aceste beneficii aduse de sistemul spaiilor verzi urbane prin prisma celor trei funcii (ecologic, social i economic) sunt bine precizate i în Recomandarea Consiliului Europei No. R (86)11 a Comitetului Ministerial al Statelor Membre asupra spaiului public urban, în sensul de spaiu verde.
Descrierea indicatorului – suprafaa spaii verzi/cap locuitor Termenul de spaiu verde este înscris în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (legea privind reglementarea i administrarea spaiilor verzi urbane) ca zona verde în cadrul oraelor i municipiilor, definit ca o reea mozaicat sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al crei specific este determinat de vegetaie (lemnoas, arborescent, arbustiva, floricol i erbacee).
O alt definiie prezint spaiul verde ca o zon verde ce const din teritorii ce au o valoare semnificativ de patrimoniu natural i care necesit protecie i/sau ecosisteme de o biodiversitate unic, ameninate de poluare, ca i coridoare ce leag „insule” protejate izolate. În categoria spaiilor verzi urbane intr parcurile, scuarurile, amenajrile din faa unor edificii mai importante, grdinile botanice, zonele verzi de-a lungul cursurilor de ap cimitirele,
~ 2 0 1 6 ~
269
rondurile de la întretierea unor drumuri mai importante, aliniamentele stradale i chiar unele zone de parcare. Spaiile verzi urbane sunt de mai multe tipuri: - acces nelimitat (folosite de un grup restrâns de locuitori: curile caselor familiale, curile din cadrul cvartalelor de blocuri, spaiile verzi din cartierele de blocuri, spaiile verzi amenajate pe acoperiurile unor blocuri, precum i balcoanele); - acces limitat sau cvasilimitat (aliniamente stradale, amenajrile verzi din faa unor edificii, spaiile verzi din jurul unor monumente, parcurile, scuarurile, rondurile florale etc.); - profil specializat (grdini botanice, plantaii de protecie etc.). Autoritile administraiei publice locale au avut obligaia, conform normelor Uniunii Europene (UE), s asigure în intravilan o suprafa de spaiu verde de minimum 26 mp/locuitor, pân la data de 31 decembrie 2013. În administrarea Consiliului Local al municipiului Galai se afl, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 i ale Legii nr. 47/2012, urmtoarele tipuri de spaii verzi: a) 61,28 ha de spaii verzi publice cu acces nelimitat (zona de falez, parcuri, grdini, scuaruri, peluze stradale); b) 71,3 ha de spaii verzi publice de folosin specializat (muzee, zone de agrement i parcuri sportive) La acestea se adaug i cele insuficient amenajate sau neamenajate, însumând 65,09 ha. Calculele fcute în cadrul PUG Galai relev astfel o suprafa de spaiu verde pe cap de locuitor de 6,89 mp. În aceast suprafa nu au fost introduse îns cotele specifice aparinând urmtoarelor zone funcionale, care sunt cuprinse în bilanul teritorial: instituii publice i servicii, uniti industriale i depozitare, pduri, terenuri forestiere, gospodrie. comunal, cimitire. Municipiul Galai dispune de 5 cimitire care totalizeaz 32,85 ha spaii verzi. Au beneficiat de lucrri de modernizare i amenajare urmtoarele parcuri din municipiul Galai:
Grdina Public – plantarea de arbori, arbuti i gard viu; refacerea aleilor i a scrilor; amenajarea a dou parcri cu un total de 74 de locuri; realizarea i dotarea unui loc de joac pentru copii; realizarea reelei de iluminat ambiental; reabilitarea reelelor de ap i
canalizare, realizarea reelei de irigaii i a canalizrii pluviale i dotarea cu mobilier urban specific. Investiia a fost co-finanat din FEDR, prin POR 2007 - 2013;
Parcul Rizer – care cuprinde zone de promenad, locuri de joac pentru copii, locuri de odihn pentru aduli, zone pentru animale, alee pentru patine, amfiteatru în aer liber, pergol i platform dalat pentru
~ 2 0 1 6 ~
270
activiti expoziionale, dou fântâni arteziene, bazine succesive cu ap (iaz), zone comerciale, etc. Investiia a fost co-finanat din FEDR, prin POR 2007 - 2013; Parc Micro 13 aferent blocuri ANL – str. N. Mantu – finanare din Fondul de Mediu.
Miniparc Micro 39 – obiectiv inaugurat în luna noiembrie 2013.
Parc Selgros, spaiu de joac i relaxare cu o suprafa de 45.000 mp– finanare din Fondul de Mediu.
Parcul Viva – care cuprinde spaii plantate, un teren de sport, spaii pentru copii, pentru câini, aparate de fitness, fântân artezian, zone pentru skate, promenad, rampe, etc.;
Parcul Orãelul Copiilor - modernizat printr-o investiie de peste 2 milioane lei, ce prevede o zon destinat câinilor, o zon de joac prevzut cu suprafa antitraum din cauciuc turnat i echipamente de joac noi, o zon cu echipamente de fitness, un teren multisport împrejmuit, cu suprafa de joc realizat din cauciuc turnat i o zon de promenad prin refacerea aleilor.
Grdina Botanic Faleza Dunãrii S.C. Gospodrire Comunal S.R.L., societatea al crei acionar unic este Consiliul Local Galai asigur administrarea spaiilor verzi i a cimitirelor. Aceasta dispune inclusiv de o ser proprie, unde produce material dendricol i floricol. Din punct de vedere al spaiilor verzi i de agrement, Strategia de dezvoltare a municipiului Galai 2015-2020, propune completarea sistemului existent la nivel municipal cu noi poli verzi, precum i transformarea falezei Dunrii în zon de promenad. La nivelul Falezei
~ 2 0 1 6 ~
271
Dunrii sunt propuse spaii verzi publice i un port de ambarcaiuni, dar i o dezvoltare coerent a zonei prin reglementarea dezvoltrii pontoanelor-restaurant. Totodat, se propune prelungirea falezei în zona de Sud-Est i Sud- Vest, pentru viitoare amplasri de pontoane, în vederea decongestionrii tronsonului utilizat în prezent.
Evoluia suprafaei spaiilor verzi din totalul intravilan, pentru o perioad de minim cinci ani
„Registrul spaiilor verzi“ s-a realizat în baza Legii 24/2007 i a Ordinului 1549/2008 al Ministerului Dezvoltrii. Acesta vizeaz inventarierea parcurilor i scuarurilor de pe domeniul public, a spaiilor verzi cu acces limitat, din curile colilor sau ale altor instituii, dar i a peluzelor din curile glenilor. In baza acestor date se realizeaz o hart la scara 1 la 500 i transpunerea în format GIS a spaiilor verzi. Registrul include în suprafaa total
spaiile verzi situate pe terenurile aparinând domeniului public i privat din intravilanul localitii, terenurile proprietate public, degradate, posibil s fie reabilitate i reamenajate ca spaii verzi, arbori prezeni pe lâng arterele de circulaie, pe terenurile instituiilor de învmânt, ansamblurilor de locuine, bisericilor i cimitirelor.
Tabel VIII.1.4.1.1.Evoluia suprafaei spaiilor verzi
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Suprafaa
Suprafaa
* conform PUG 2015 Sursa: Primria municipiului Galai
Evoluia suprafeei spaiilor pe cap de locuitor din mediul urban, tendin în ultimii ani
In municipiul Galai, Registrul local al Spaiilor Verzi este realizat cu date la nivelul anului 2011, parial date din anii 2012, 2013. Suprafaa spaiilor verzi pe cap de locuitor pentru anul 2016 s-a raportat la o populaie a municipiului Galai de 304610 locuitori, conform Primriei Municipiului Galai.
~ 2 0 1 6 ~
272
0
10
20
30
40
mp
anul
mp/loc
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursa: Primaria Municipiului Galai
Tipul categoriei Suprafaa (ha)
Baze de agrement, complexuri i baze sportive 19,55
Cimitire 20,78
Edificii de cult 10,13
Instituii publice 3,23
Invmânt public 34,16
Parc, parc sportiv, parc xpoziional 32,97
Scuar 61,97
Condominiu 176,17
Uniti sanitare sau de protecie social 16,79
Terenuri libere neproductive 228,34
Total 923,09
~ 2 0 1 6 ~
273
VIII.1.5. Schimbrile climatice i efectele asupra mediului urban, sntii i calitii vieii
VIII.1.5.1. Rata de mortalitate în aglomerrile urbane ca urmare a temperaturilor extreme în perioada de var
Inclzirea global ca rezultat direct sau indirect al activitilor umane Potrivit celui de-al Patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice – IPCC (http://www.ipcc.ch/) elaborat în anul 2007, activitile umane (arderea combustibililor fosili, schimbarea folosinei terenurilor, etc.) contribuie semnificativ la creterea concentraiilor emisiilor de gaze cu efect de ser în atmosfer (dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi, hexafluorur de sulf), determinând schimbarea compoziiei acesteia i înclzirea climei.
Impactul schimbrilor climatice se reflect în: creterea temperaturii medii cu variaii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apa pentru populaie, reducerea volumului calotelor glaciare, creterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, modificri în desfurarea anotimpurilor, creterea frecvenei i intensitii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversitii.
Ecosistemul urban
,,Ecosistemul urban este reprezentat de ctre aglomeraiile umane fixate în jurul unor cldiri, instituii i relaii care permit vieuirea i tranzitarea unui bogat flux energetic, formând un mozaic eterogen cu rspândiri i densiti variabile supuse unor interaciuni reciproce, în care majoritatea transformri lor de materie, energie i informaie este realizat de om.” (Gâtescu P., 1998) În ansamblu, ecosistemul urban este un complex de factori naturali i artificiali, pozitivi i negativi, care aduc o serie de faciliti pentru desfurarea comod a vieii, dar expun i la riscuri nocive în funcie de modul de concepie, planificare i organizare a elementelor sale i de modul de folosire chibzuit a acestora de ctre oameni.
Fig. VIII.1.5.1.1. Ecosistem urban – sistem deschis fara capacitate de autotransport
~ 2 0 1 6 ~
274
Funcionarea ecosistemului urban devine dependent de fluxurile de energie i materiale introduse de ctre om, care sunt luate din "zestrea" capitalului natural, într-un ritm care depete capacitatea de refacere a acestuia. Una din cele mai importante trsturi definitorii ale ecosistemului urban o constituie circuitele energetice; acestea sunt puternic perturbate de activitile omului. Cantitatea de energie introdus de ctre om în ecosistemul urban prin diferite ci (îngrminte, pesticide dar mai ales energia de intrare din ariile industriale i de locuit) depete cu mult energia solar introdus în sistem de ctre productorii primari i are drept consecin puternica antropizare a teritoriului urban. Dependena ecosistemului urban fa de resurse externe materiale i energetice duce la un mare grad de vulnerabilitate în cazul unei perturbri majore. Urbanizarea reprezint una din marile probleme ale omenirii. Complexitatea problemelor legate de managementul ariilor urbane este amplificat de necesitatea stringent a tranziiei socio-economice ctre o dezvoltare durabil. Fenomenele negative din orae au un caracter global i sunt în direct conexiune cu celelalte probleme ale umanitii, în special cu creterea demografic. În plus, problemele legate de marile concentrri de energie i materiale din orae necesit restructurarea aezrilor umane la nivel micro i macro, prin transformri i conversii ale zonelor funcionale urbane, printr-un atent management al ritmului înlocuirii structurilor spaiale i tehnice i prin promovarea diversitii sub toate aspectele sale: social, urbanistic, funcional, tehnologic, cultural i politic. Schia funcional a ecosistemului urban este prezentat în continuare:
Regândirea i replanificarea structurilor urbane, promovarea unui transport urban durabil, facilitarea unui consum energetic mai mic pe cap de locuitor, reabilitarea termic a
~ 2 0 1 6 ~
275
locuinelor i a spaiilor de birouri, transformarea oraelor în „ecosisteme urbane”, utilizarea tehnologiilor „prietenoase cu mediul” axate pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, schimbarea comportamentului populaiei în ceea ce înseamn crearea i protejarea spaiilor verzi sunt doar câteva soluii viabile i concrete care pot fi puse în aplicare pentru reducerea efectelor schimbrilor climatice i pentru îmbuntirea calitii vieii populaiei.
Strategia de Dezvoltare a Municipiului Galai 2016-2025
Strategia cuprinde obiective generale i obiective specifice, detaliate prin msuri de punere în aplicare. Obiectivul de protecie a mediului i a sntii populaiei este acela de a identifica un sistem echilibrat de armonizare a mediului i a activitilor umane, care s aib ca rezultat dezvoltarea acceptabil a activitilor antropice, calitii mediului i calitii vieii i sntii. Câteva obiective specifice prevzute în Strategia de dezvoltare a municipiului Galai:
Obiectivul general Obiectiv specific Efectele pozitive asupra mediului
Dezvoltarea relaiilor spaiale teritoriale i suprateritoriale – „Galai ora durabil”
Implementarea unui sistem de management al transportului
Impactul este pozitiv asupra factorului de mediu aer, ca urmare a fluidizrii traficului i reducerii emisiilor de gaze, ca urmare a reducerii consumului de carburani, prin proiectele implementate. Impact puternic pozitiv asupra populaiei/sntii umane ca urmare a creterii siguranei circulaiei în trafic i a posibilitilor de comunicare i de informare a cetenilor, scade intensitatea traficului i se reduc emisiile de gaze, zgomot i vibraii.
Implementarea i dezvoltarea sistemului de transport nepoluant
Impact puternic pozitiv asupra calitii aerului ca urmare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser. Impact puternic pozitiv asupra calitii vieii si sntii populaiei, ca urmare a implementrii sistemului municipal de încurajare a utilizrii i facilitrii de mijloce de transport nepoluante, inclusiv în urma amenajrilor pistelor de biciclete, a zonelor de promenad.
Dezvoltare urban „Galai ora orientat spre comunitate”
Dezvoltarea unui sistem de generare i distribuie a energiei sustenabile
Obiectivul conduce la scderea emisiilor de gaze cu efect de ser, având un impact puternic pozitiv asupra aerului. Obiectivul va avea un efect puternic pozitiv asupra sntii umane, prin îmbuntirea calitii vieii.
Reabilitarea termic a cldirilor rezideniale i
Obiectivul, prin proiectele propuse, va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser, ceea ce va un impact pozitiv
~ 2 0 1 6 ~
276
municipale
asupra aerului. Obiectivul va avea un efect puternic pozitiv asupra sntii umane, prin îmbuntirea calitii vieii i prin utilizarea raional a resurselor naturale.
Implementarea SDMG 2016-2025 va contribui la reducerea efectelor negative ale schimbrilor climatice asupra mediului i adaptarea la efectele acestora, în special la reducerea emisiilor de GES prin reducerea emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili, ca urmare a sprijinirii investiiilor ce vizeaz utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei termice. Prin dezvoltarea transportului public urban i stimularea deplasrii nemotorizate în ora, se va reduce nivelul de noxe (CO2, NOx, pulberi, PM10), ca urmare a achiziionrii de mijloace de transport ecologice, crearea de piste pentru bicicliti, a sistemului de tip Park and Ride, etc. Reamenajarea i extinderea spaiilor verzi va conduce la reducerea impactului schimbrilor climatice. Creterea eficienei de utilizare a energiei în sectorul cldirilor publice i rezideniale conduce la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi. Emisiile reduse i utilizarea durabil a biomasei în scopuri energetice contribuie la reducerea costurilor proprii de producie, prin reducerea costurilor de energie, precum i utilizarea energiei din surse regenerabile.
Planul de Mobilitate Urban Durabil pentru municipiul Galai
Un plan de mobilitate urban durabil este un plan strategic conceput pentru a satisface nevoia de mobilitate a oamenilor i companiilor în orae i în împrejurimile acestora, pentru a avea o mai bun calitate a vieii. Acesta vizeaz crearea unui sistem de transport urban durabil prin: • Facilitarea accesului tuturor la locurile de munc i la servicii; • Îmbuntirea siguranei i securitii; • Reducerea polurii, a emisiilor de gaze cu efect de ser i a consumului de energie; • Creterea eficienei i a eficacitii costurilor pentru transportul de persoane i mrfuri; • Creterea atractivitii i a calitii mediului urban. Insuficiena locurilor de parcare, lipsa pistelor pentru bicicliti, starea proast a trotuarelor i a carosabilului, dimensiunea cilor de rulare, traficul aglomerat pe principalele artere, subveniile i facilitile acordate în transportul public, precum i sigurana rutier au fost principalele probleme identificate, în cadrul consultrilor privind elaborarea Planului de Mobilitate Urban Durabil pentru Municipiul Galai. Planul de Mobilitate Urban Durabil al Municipiului Galai are ca scop crearea unui sistem de transport urban durabil, multimodal i integrat, prin abordarea urmatoarelor aspecte:
Garantarea unui sistem de transport disponibil i accesibil tuturor; Îmbuntirea siguranei i securitii tuturor modurilor de transport i reducerea
numrului de accidente; Reducerea polurii aerului i a zgomotului, a emisiilor de gaze cu efect de ser i a
consumului de energie; Îmbuntirea eficienei i rentabilitii transportului de persoane, inclusiv definirea
surselor de finanare pentru astfel de activiti; Contribuia la creterea atractivitii i calitii mediului urban i a designului urban;
~ 2 0 1 6 ~
277
Elaborarea unui set de indicatori, în ceea ce privete mobilitatea, dezvoltarea socio- economic i urban a oraului, care vor fi monitorizai în evaluarea eficacitii Planului în relaie cu obiectivele stabilite;
Dezvoltarea mijloacelor non-motorizate i a reelelor de transport intermodal; Propunerea de recomandri cu privire la oportuniti de participare a sectorului privat
în furnizarea serviciilor de transport urban în Municipiul Galai
Variaia medie anualã a temperaturii aerului Situaia variaiilor de temperatur pentru perioada 1901–2000, respectiv anual gradat pentru anii 2007–2015 este prezentat în tabelul VIII.1.5.1., cu precizarea valorilor maxime i minime, inclusiv media anual, valori înregistrate la staiile meteorologice Galai i Tecuci.
Tabel VIII.1.5.1.
2007 Galai 13,10C -13,10C
5 ianuarie 37,90C
26 ianuarie 37,60 C
31 ianuarie 34,30 C 9 iulie
2012
2014
~ 2 0 1 6 ~
278
2015
2016
4 ianuarie 35,30 C
Valorile maxime ale temperaturilor înregistrate în perioada 2007- 2016, respectiv temperatura maxim anual a aerului (ºC) din perioada 2007 – 2016, temperatura maxim absolut (ºC), la staiile meteorologice din judeul Galai, este prezentat în tabelul VIII.1.5.1.2.
Tabel VIII.1.5.1.2. Temperaturi maxime
Temperatura maxim absolut
(0C) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Galai 40,5
Tecuci - - - 37,6 34,3 40,4 34,5 34,9 36,7 35,3
Evoluia temperaturilor maxime înregistrate la staiile meteorologice Galai i Tecuci, conform datelor comunicate de Centrul Meteorologic Regional Moldova, este reprezentat în graficul din figura VIII.1.5.1.2.
Figura VIII.1.5.1.2. Evoluia temperaturilor maxime
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Galati
Tecuci
~ 2 0 1 6 ~
279
Perioade (numr de zile) în care s-au înregistrat temperaturi caniculare, în 2016
Tabel VIII.1.5.1.3
Galai VI/4 VII/4 VIII/6 14
Tecuci - - VIII/1 1
VIII.1.5.2. Expunerea populaiei din aglomerrile urbane la riscul de inundaii Inundaiile grave constituie cel mai obinuit tip de dezastru natural. Schimbãrile climatice, inclusiv creterea în intensitate a ploilor abundente, provoacã revãrsãri ale râurilor i inundaii devastatoare în anumite zone, mai ales în centrul, nordul i nord-estul Europei. Se ateaptã o cretere, în special, a numãrului de inundaii locale, dar devastatoare (inundaii de scurtã duratã), lucru care va mãri probabil numãrul de victime. Este necesar sã se ia mãsuri în vederea prevenirii inundaiilor i a reducerii efectelor acestora. Unele ãri iau deja mãsuri în acest sens. inând cont de faptul cã inundaiile au adesea caracter transfrontalier i de nevoia de prevenire a acestora, Comisia Europeanã a propus de curând adoptarea unor demersuri concertate care sã controleze riscul de producere a inundaiilor.
Indicator RO 61: Inundaiile i sntatea Este definit ca numrul de persoane afectate de inundaii raportat la un milion de locuitori.
Pentru stabilirea unui cadru privind evaluarea i gestionarea riscurilor de inundaii, cu scopul de a reduce consecinele negative pentru sntatea uman, mediu, patrimoniu cultural i activitatea economic asociate cu inundaiile, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat Directiva 2007/60/CE privind evaluarea i gestionarea riscului la inundaii. Etapele de implementare ale Directivei Implementarea directivei se realizeaz în 3 etape: evaluarea preliminar a riscului la inundaii (EPRI), întocmirea de hri de hazard i risc la inundaii, realizarea de planuri de management al riscului la inundaii. Aceast directiv st la baza Hotrârii Guvernului nr. 846 din 11.08.2010 pentru aprobarea Strategiei naionale de management al riscului la inundaii pe termen mediu i lung. Strategia naional de management al riscului la inundaii are ca scop prevenirea i reducerea consecinelor inundaiilor asupra activitilor socio-economice, a vieii i sntii oamenilor i a mediului. Aceasta vizeaz o gestionare integrat a apei i a resurselor adiacente: amenajarea teritoriului i dezvoltarea urban, protecia naturii, dezvoltarea agricol i silvic, protecia infrastructurii de transport, a construciilor i a zonelor turistice, protecia individual etc. Pentru gestionarea riscului la inundaii aceast strategie stabilete aplicarea unor politici, proceduri i practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza i evaluarea acestora, tratarea, monitorizarea i reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora, astfel încât comunitile umane i toi cetenii s poat tri, munci i s îi satisfac nevoile i aspiraiile într-un mediu fizic i social durabil.
~ 2 0 1 6 ~
280
Administraia Bazinal de Ap Prut-Bârlad, a realizat Master Planul privind managementul riscului la inundaii în concordan cu Strategia Naional de management a riscului la inundaii. Master Planul trateaz regimul riscului la inundaii în bazinele Prut i Bârlad i a fost realizat prin culegere de date, modelare hidrologic i hidraulic, studii tehnice de specialitate, consultri cu instituiile relevante i informaii vizuale pe teren, constând în: - identificarea zonelor de risc la inundaii în bazinele hidrografice Prut i Bârlad - identificarea principalelor cauze ale inundaiilor în zona studiat - cuantificarea riscului la inundaii privind populaia, bunurile, infrastructura - stabilirea unui cadru strategic de aprare în caz de inundaii i demonstrarea eficienei msurilor de gestionare a riscului la inundaii - stabilirea prioritilor privind investiiile necesare reducerii riscului la inundaii aliniate la legislaia european i în concordan cu legislaia român, ceea ce au condus la urmtoarele prioriti:
definirea unui management adecvat care pune în aplicare cadrul strategic de risc la inundaii
identificarea obiectivelor de protecie împotriva inundaiilor i aprecierea eficienei acestora corespunztor cu starea tehnic
verificarea tehnic în vederea efecturii lucrrilor de remediere necesare pentru a menine sau îmbunti starea i performana obiectivelor necesare proteciei împotriva inundaiilor
- reducerea riscului de vtmare corporal, pierderea de viei omeneti i pagube materiale i a reducerii impactului asupra mediului generat de inundaii - în scopul lurii deciziilor corespunztoare privind reducerea riscului la inundaii vor trebui analizate informaiile i hrile disponibile în vederea stabilirii eficienei în acest scop
~ 2 0 1 6 ~
281
- alegerea msurilor corespunztoare în vederea reducerii riscurilor la inundaii pentru comuniti - colaborarea dintre administraia local, agenii economici, populaia din zon în vederea participrii active la reducerea riscului la inundaii: intervenia rapid în caz de situaie de urgen pentru a diminua pagubele provocate de pericolele de inundaii, punerea în aplicare a msurilor de reducere i acordarea sprijinului privind aplicarea planului de intervenii în caz de inundaii. Master Planul stabilete oportunitatea pentru a integra managementul riscului la inundaii în procesul de planificare i a evita dezvoltarea neconform în zonele cu risc la inundaii. Principalele cauze i mecanisme ale inundaiilor din bazinele hidrografice Prut-Bârlad ce au fost identificate sunt prezentate mai jos:
scurgerea rapid de pe suprafaa versanilor, glaciali cu niveluri sczute de infiltrare. Acest fenomen este grav în timpul precipitaiilor de înalt intensitate din timpul perioadei calde a anului. Efectele cauzeaz inundaii rapide asupra comunitilor localizate în albiile majore ale cursurilor de ap.
apa din inundaii bltete natural în câmpiile inundabile joase, meandrate ale bazinului Prut. Confluenele acestor sisteme sunt suprafee ale fostelor depresiuni glaciare, care sunt expuse la inundaii prelungite.
în bazinul Bârlad, râurile abrupte, directe, din zonele înalte descarc rapid apa, conducând la inundaii complexe, produse în timp foarte scurt, la confluena râurilor Bârlad, Siret i Tecucel.
sistemele urbane de drenaj nu au capacitatea necesar pentru a colecta i evacua debitele produse la viituri.
Factorii ce pot exacerba inundaiile din arealul analizat sunt urmtorii:
existena unei suprafee erodate de 900 de milioane de mp - evideniat prin cartografiere- lipsit de vegetaie, contururile de eroziune crescând în timp,
scurgerea rapid a apei din precipitaii conduc la inundaii datorit infiltraiei lente în sol a apei meteorice,
managementul terenurilor arabile i modelele de punat cresc rata scurgerii apei de suprafa i a eroziunii, cu reducerea infiltrrii în sol,
infiltraiile lente în sol pe versani cresc procentul de ap din precipitaii ce se descarc în râuri,
ratele de eroziune ridicate contribuie la colmatarea râurilor i lacurilor, ceea ce reduce capacitatea de transport i atenuare,
digurile râurilor cresc energia mecanic a apei, fenomen ce conduce la eroziunea culeelor podurilor i colapsuri de poduri prin splarea albiilor râurilor în timpul creterii nivelului apei.
Abordarea actual a managementului riscului la inundaii se concentreaz pe protecia împotriva inundaiilor, de rspuns la situaii de urgen, precum i evitarea i reducerea riscului la inundaii.
Numr localiti urbane afectate de inundaii în ultimii ani
Anul Nr. evenimente inregistrate
2010 S-au înregistrat 2 evenimente, produse în perioada iunie i iulie 2010 ca urmare a viiturilor simultane propagate pe cursurile de apã: fluviul Dunãre (viitura istoricã), Siret i Prut, precum i de amploarea fenomenului de remuu pe râurile
~ 2 0 1 6 ~
282
2011 Nu s-au înregistrat inundaii cu producerea de pagube
2013 S-au înregistrat 3 evenimente produse de inundaii ca urmare a precipitaiilor în aversã care au condus la scurgeri importante de pe versani Perioadele producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase au fost: 21 mai-14 iunie ; 11-13 septembrie i 17-19 septembrie
2015 In luna noiembrie, în municipiul Tecuci, datoritã precipitaiilor cãzute i inexistenei sistemului de canalizare au fost semnalate inundaii în 3 curi
2016 S-au înregistrat 2 evenimente, produse în perioada 2-14 iunie i 11-14 octombrie ca urmare a precipitaiilor abundente, scurgerilor de ape pluviale, revrsare râuri Siret, Suhu, Zeletin i refulare canalizri. Au fost afectate 3 localiti urbane, respectiv Tecuci, Bereti, Târgu Bujor
Sursa:http://www.prefecturagalati.ro-Situaii de urgenã; INHGA
Raportarea victimelor la inundaii în ara noastrã se face în cadrul rapoartelor operative i de sintez pe care primriile le transmit Inspectoratului judeean pentru situaii de urgen i Centrului operativ al Sistemului de Gospodrire a Apelor pe timpul producerii fenomenelor periculoase. Se menioneazã cã, în general, informaiile privind pagubele sunt mai deficitare, în special pentru inundaiile produse înainte de anii 1990, numãrul victimelor
fiind, cel mai probabil, pentru aceastã perioadã, subevaluat. De aceea, în anumite cazuri, pentru descrierea numãrului de victime asociate evenimentelor istorice semnificative, s-a apelat i la alte surse de documentare (literatura de specialitate, arhive). Se menioneazã cã nu existã informaii cu privire la detalierea cauzelor pierderilor de viei omeneti - decese provocate de viiturã (termen scurt) sau decese datorate îmbolnãvirilor/ rãnirilor provocate de inundaii (termen lung).
Cantitãi de precipitaii atmosferice Precipitaiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare i cristalizare a vaporilor de ap din atmosfer, denumite i hidrometeori, care cad de obicei din nori i ajung la suprafaa pmântului sub forma lichid (ploaie i avers de ploaie, burni etc.), solid (ninsoare i avers de ninsoare, grindin, mzriche etc.) sau sub ambele forme în acelai timp (lapovia i aversa de lapovi). Conform precizrilor de pe site–ul Administraiei Naionale de Meteorologie, particularitile i repartiia precipitaiilor, ca i a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul micrilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al conveciei termice, dinamice sau orografice, precum i de deplasrile advective. Principala caracteristic a regimului precipitaiilor atmosferice i a repartiiei lor spaio-temporale o reprezint marea variabilitate i discontinuitatea în timp i
~ 2 0 1 6 ~
283
Tabel VIII.1.5.2.1. Cantitti lunare de precipitaii, în ultimii ani
Anul/ luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Staia meteorologicã Galai
2010 43,6 56,5 34,9 16,6 80,2 99 73 6,2 57,6 101,2 23 90,6
2011 50,9 26,1 2 53,4 34,4 85,8 10,4 24,6 1 18,6 0,6 324,1
2012 63 49,4 10,3 31,5 81,6 59,4 49,2 47,4 32,4 29,1 18,7 587,3
2013 76,4 40,5 59,1 41,6 35 80,6 53,6 20,8 51,4 69,6 28,2 560
2014 78,9 4,9 40,1 55,6 82,2 42 44,8 30,8 5,8 45,9 78,6 601
2015 24,1 44,5 76,5 37,2 11 59,8 22,4 24 24 92,2 122,4 1,6
2016 51,3 18,8 49 53,8 58,2 70,8 23 32,8 111 207,8 61,2 2,8
Anul/ luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Staia meteorologicã Tecuci
2010 16,5 82,2 18,6 16,3 37,1 91,7 107,3 28,4 56,8 61,8 18,9 60,8
2011 22,8 27,4 8 35,3 80,4 81,6 63 21,2 10,4 39,8 0,3 17,5
2012 46 40,8 6,7 53,8 136,6 10,2 35,4 22,4 16,6 40,2 9,8 125,4
2013 46 46,3 51,4 34,8 111,8 95,8 40,4 88,2 169,8 54 37,2 5,9
2014 48,2 3,7 35,5 84 133,4 60 38 31,2 3,8 57 64,6 69,4
2015 19 47,2 73,1 21,7 8 63,8 34,4 64,2 32 94,8 119,3 1,1
2016 38,7 9,4 59,1 94 51 163,2 17,2 73,6 45,6 226 41 1
Notã: în lunile aprilie, iunie i octombrie 2016 cantitãile totale de apã au depãit valorile medii multianuale, excedentul maxim fiind înregistrat la ambele staii în luna octombrie 2016 i a oscilat între 500% la Tecuci i 600% la Galai.
Tabel VIII.1.5.2.2. Cantiti anuale de precipitaii atmosferice
Perioada/ Anii
Staia meteorologic
(l/mp /data)
Tecuci 596,4 41,4/ februarie
Tecuci 407,7 38,4/ iunie
~ 2 0 1 6 ~
284
Tecuci 781,6 71,4/11 septembrie
2015 Galai 539,7 50,2/ 11 octombrie
Tecuci 578,6 48,5/ 28 noiembrie
2016 Galai 740,5 92/12 octombrie
Tecuci 819,8 106,2/12 octombrie
0
100
200
300
400
500
600
700
800
1901-
2000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
l/mp

capitolul viii. mediul urban, sĂnĂtatea Şi calitatea …

Documents