Se gisesc adeseori suflete plir-re de puteri morale, sufletece nu pot f i supuse, f ir i direcgie, f ir i echil ibru. BunitateaIe trage intr-o parte, iar cunoagterea in alta. StXpinesc pro-babil cunoalterea, dar le l ipselte curajul de a realiza. Oliau curaj, dar el le duce in alte direcqii. Unui astfel de suflet,nu obiEnuit, ci puternic, dar dezordonat, bXtut de vinturipotrivnice i se cere si se ridice Ia plenitudinea potrivitX. lui.El trebuie si conduci salvarea si armonizarea, adaptarea re-ciprocX a elementelor sale dezordonate, ordinea platonici,potrivit ideii, dreptatea printre virtugile sale, propria sadreDtate.

O astfel de dreptate nu poate fi decit opera ratiunii, aspiritului. Stipinirea ralionalS, constientd a spiritului in su-fletul omenesc, disciplina voitX, ; i nu cea impusl dinafar5,iati ce-l deosebe5te de comportarea furnicilor si a albinelor,de or ice ex is tenq5 natura l i - q i v i ta lX, or ic i t de bunl ar f i .Stipinirea congtientX a spiritului, singura care poate si de-termine realitatea vieti i sufletului, si o supuni si sX o facialtarul spiritului, si o faci. spirit, aqa dupi cum artistul faceclin materia marmorei spirit. Aceasta este puterea qi menireadreptSli i.

CAPITOLUL XI

CETATEA PLATONICA

I

Platon si politica. Doui pasiuni..inflScirau sufletul luipl" i* ' in. i ' d in

"ni i

'

"dol . i . "Xi . i , - f i losof ia 9i pol i t ica. Po-

iiii* "i"

p.i-" qi cea mai veche-Coringi a sa' o spune el

insusi in Scrisoarea - o So'pt9o: .Tin[r inci"' plin-uiam si

;i:J; a""ri"u".il. i','uii", ie indati " .'-oi fi dispus

i" -"i".r. n.."tt; Jo.iniX nu s-a stins. niciodatl pe iot^ p1-l'cursul vieli i lui. E un fapt ciruia i i- stau martune lnsafr

;;;;;i" ri-i;u.iiit" t"i ptiro" in.sicilia' ln m;sura in care.i* ?;i.l.rl i'l;;;* poiiii.i"" in sensul cel mai a4eviratsi i.alt. Asa ne ,pun. ii'J-,ob *"ttt lui Socrate in Gor,gias

i;itti.':eJ;{;t a-flll p'int'" pulinii atenieni' ca sr,nu

:;il 7i 'ri^iii"g"t"t -1"..'s"

ot"p{'cu adevirata attd a

"liiif* A^rfri fi"g*"i-ainir" cei'de acum care face poli-

fii.;'?.i' ;;;';; T;;.i.s* ;t doar el formula corect da.-

;,;;; r;ii;id. li."rrr"il .ti-ting""t lucru posibil in epoca lui'

Edu.u1i", sociaii 5i politicS, era singura actrune polttt:1,-l^?-

riiit; 'pot;Uili.

lns5si activitatea sa-.filosoficd era poltttca'

\\'ilamovitz t. ,p.rt-t. : ,,$coala lui Platon se ocupa desigur

.u *or.*"ri." gi dialectica, dar nu ca- si formeze mat'ema-

ii.i."i -r"r

iofiEii, ci bXrbaii ai vietii de toate zilele' politi-

;i;;i;,;;;";i.t" intf." ca qi el din principii politice ade-

virate gi care sd tealizeze poate opera ce lut nu-t lusese oal

s-o realizeze.

Politicienii nepricepwsi. Platon credea cX ceea ce se des-

fi;ura in jurul lui .., era politici adevirati' ci viaga politici

1 1 5

de-atunci a Atenei qi a celorlalte cet;li greceEti era in intre-gime o mare gregeali. Credea cX toate trebuie si se schimbedin temelii. Scirbit de abuzul celor nepriceputi ;i de supu-nerea celor mai buni, el condamnX cu intransigeng5 radicalitoate valorile politice consacrate. Nu scapi criticii lui nici

. i I v Imarii birbaqi ai girii sale, nici Themistocle, nici Pericle. $iaceqtia se inqelaserl in prirrcipalele acliuni ale vielii lor poli-t ice. in Gorgias (519 a), Plaron spune cI 5i ei impreuni cuat i l ia al l i i au contr ibui t Ia distrugerea 15ri i Lrr : ,ALr to-p-lelit imprudent gi r-redrept ceratea cu porturi, gnntiere nla-ritime, cu ziduri, impozite qi alte nesibuinge".

A,.adar qi ei, cei mai buni qi geniali, nu au putut inlelegeii atinge qelul principal 5i corect al politicii. $i ei, ca qi toqicei lalqi , au acceptar- le lur i le t ; 'adi l i , inale ale p. ' r l i r i , i i 1 i aufolosit mijloacele ei obiqnuite. intregul sens al activitSlii lorpolitice se' reduce Ia combinaqii tehnice ale miiloacelor, si eiau rXmas la relativitarea circumstanlelor cotidiene, firi aputea. s; se ridice la perspectiva obiectivi a lelului suprem aladevXratei acgiuni politice. Ei au rimas strXini de idee. Nus-au interesat de ordinea er ic5, de discipl inX si de d.-eptateasocialS. Legali doar de subordonarea iehnici a cetiqii, a,tlSsat-o pradi dec5derii morale gi destrimirii. Daci. ar fiputut ziri ideea, ea le-ar fi ard"at care esre jelul esengial alpoliticii, cici ideea este principiul viegii politice qi, in'ciudageneralitigii sale, ea ne lSl5uzegte conrtait in miilocul nesi-gur-111ej po:ibilitXgilor nesfirEite qi al nesfirqitelor

-tentagii ale

realitlgii... Ideea acliunii sociale qi polirice gi, prin unrare,ideea.cetXgii,- care-se.nagr;e din acjiune, este primi preocuparea politicianului adevbrat.

Ideea de dreptate. Care este totugi ideea cetXgii ? Oricarear tj 91, bineinqiles, pinl la urmX se'spri.iini p. ,'-,.r" primla. r'ieqii, p9 telul tururor celorlalte teluri, pe principiui uni-ficatrrr universal, pe bine. Binele este lelul 2p..- atit alacgiunii cit pi al teoriei, al sufletului sub toate aspectele lui.. - Totugi, pentru ca sufletul sI se poatX apropia di bine, tre-b.uie- 9q el insuqi si ,se intregeascX. $i aJ,rt-tge acolo atuncicind iqi exerciti pe deplin toate puterile. Fi..a.. virtute aIui este o astfel de exercitare. Fiec5rei puteri suflete;ri i i c..'-respunde o formi distincti de virtute. ltim deia ci puterilesufletului, funcgiile sufletegti sint trei: logica, -roin1a, dorinla.

1 1 6

Virtutea funcgiei logice este inlelepciunea, a r.oinlei vitejia,a doringei cump5tarea. ExistX gi puterea care pune toateaceste funcji i speciaie ale virtuli i in locul ce l i se potrivegte,le pune de acord, le conferi unitate, le face virtugi a,le unuiasi aceluiagi suflet. Aceasti putere estc virtutes r' i1tu1ilor,dreptatea. Virtutea dreptXli i este primul principiu al etici ip latonic iene. Si nu ar f i putut s i . f ie deci t a ;a; -acolo -underaqiunea este invocat.i ca prim principiu al vieqii trebuia ca5i teoria moralX sX porneascl de la aceastX aspiralie ce con-stituie in sfera acriunii expresia spiritului claiic grec, adicXmanifestarea ratiunii.

Artistul clasic di frumuseqii pirgii mai puginl autonomiesi independenjX decit oricirui alt aspect. Partea nu delinefrurnusele dac5 nu serveste mai inainte de toate intregului.FatX de aceastX lege a artei, care este desigur lege a fiecireiar te, c las icul este in t .ansigent . Inspi ragia, pasiunea, entuz i -asnrnl care exagereaz;. intr-un anumit punct al operei sinteliminate flr i mil i de artistul clasic. clci in oDera lui trebuiesi dt mneesci o disciplinl perfectX si un eihil ibru al in-rregului..Filosoful grec- sup.xne mai -ales mlsurii, Iegii absolutea ratlunrl, toate manifestXrile viegii sufletului. Sint pe de-oparte ooinii le subiective, iar pe de alta, opinia stabilS sigenerali a raqiunii ce se impune tuturor. Multele $i diverselesubiecte ader'5rate sint inuti le pentru teorie. Apare su-biectul logic, unic, general qi stabil al cunoa5terii. Si teluri levieqii, dir.erse qi variate ca qi sufletele, se organizeazi intr-unsistem, sint luminate de lumina unui 1el general ideal, a tre-lului stabil it de ratriune. Toate acliunile, toate activitXli levieli i morale, chiar qi toate virtuli le sufletului nu au niciuna valoare daci nu se ordoneazi gi nu se supun disciplineiraqiunii, daci nu servesc fiecare dintre ele intregului unitaral personalit l j i i in care fiecare coloani serve$te irrtregul tem-plului. Nici una dintre ele nu are valoare daci nu se punede acord de fiecare dati cu toate celelalte puteri ale sufletului,pentru ca si se plstreze mereu mlsura clasicS, cea care de-termini armonia qi valoarea creadei grecegti. Deasupra tuturoracAiunilor, deasupra tuturor indivizilor, valoroEi 9i non-r'a-lorogi, trebuie si domceascX ideea de dreptate. care nu--estealtceva decit raliunea adaptatl la lumea acliunii' Sufletulomului bun ii cinstit tr i iegte prin toate virtuli le, ordonate

tL7

conform dreptSgii 9i ducind spre bine. Prin acordul tuturorvirtutrilor, sufletul devine o unitate, iar omul o personalitate.

I I

Necesitatea statului. Pini in momentul de falX am con-siderat omul singur. Ceea ce nu corespunde adevirului. Omulizolat nu este dicit o abstracgie a gindirii noastre. in reali-tate, omul singur nu existi, pentru cX nu aparline suficientri.si. I,rdi,ridui est. trecltor I

"tt. un crimpei de viali 9i

se dezvolti complet doar acolo unde existi o societate alci-tuitX din oameni ce compenseaz5 reciproc imperfecaiunileexistenlei lor f izice. Aqa cum in cunoagtere individualul sen-zorialului se pistreazl prin generalitatea ragiunii, tot a$a seplstreazl. qi individul in mijlocul vielii, rasei, in comunitateaumani care, in forma ei cea mai inchegat5, devine cetate(stat).

Paralelisrn infte sut'let si cetate. Cetatea, societatea in-chegati - ingelesuri sinonime pentru antici in general qipentru Platon in special - inseamni, ca Ei individul, uni-tate ; are, ca gi individul, personalitate. AceleaEi principiicare determini actriunile individului vor f i valabile, dupXpirerea lui Platon, 9i pentru viala cetigii. Ceea ce este va-labil pentru sufletul individual este valabil 9i pentru sufletulcel mare care este cetatea. Cetatea este Ei ea un sistem defuncli i individuale. $i astfel ea, in esengl, nu difer5 de in-divid, care este un sistem organic de funcli i naturale qisuflete;ti. Ca Ei individul, cetatea este o unitate organicl,este Lln individ de proporji i mari, ,,un om mare". Concepjiaparalelismului absolr-rt al omului cu cetatea,. a..unitigii. umaneli a unitit i i cetdgii este o conceplie primordialS in politologiapiatonici. Ea se realizeazX desigur qi in corespondenle maispeciale ; scopul suflerului este scopul cetXgii, virtuji l .: sufie-tului sint virtuli aie cet51ii.

Omul nr-r poate exista decit in societate, in cetate. lnmiilocul ei se sivir$esc toaie acliunile lui. Virtuli le acliunilorlui sint totodatl t irtuli sociale, polit ice ; ele determinl ac-tiunile ce sint judecate in cadrul societigii, al cet51ii. Astfel,problema rnoralS ia forrni gi se deslvirlegte in problerna so-

1 1 8

ciaid, politicX. Dar qi irrvers, virtugile sociale, virtuqile poli-tice nu plutesc printre oameni, ele sint particularitSli interneale individului. Virtulile sociale sint virtuqi morale ale indi-\ l z l to r .

Piaton, dorind si exprime concret virtuji le ceti l i i 9i sXdefir-reascl articularea vieqii acesteia, ia forma sufletului sitetraptyh-ti virtulilor lui qi le adaprcazi. organismului ce-ti i i i . Dreptatea, pllterea armonizatoire a celoilalte trei vir-tuli ale suf letului individual, a ingelepciunii, a vitejiei, acumpitXrii, . este €a insiEi principiul central organizator alcetigii Ei principala ei virtute. Ea ii creeazl unitatea ; numaiea i i di forma de cerate.

. E, nevoie ca gi in cetate fiecare element si f ie pus in locultrebuitor, si facX ceea ce i se potriveste : ,,A-si face datorialar i a se amesteca deloc,

- ia td ce inseamni dreptatea"

(Statul, 433 a). Fiecare individ esre element al cei5ti i sif iecare individ'trebuie s5-qi indeplineasci propria darorie, nunumai multe Ei diferite, ci ceea ce i i reri ine conform poziqieisale anumite. Platon crede cI acela care rimine credinciosinclinaqii lor lui natuLale, care trebuie pXstrate Ei in poziqiasocialS, va da societagrr ceea ce are mar bun de daf. Dar,dupi cum gindegte Platon, mai important este cX, in acesrfel se arrnonizeazd" auromar intre ele si se realizeazl in modinchegat funcqii le societ5qii. A-9i face datoria inseamnS, asr-fel, supunerea individului la ordinea sintetici a ansamblului,9i mai departe supunerea subiectului, a elementului subiectiv,la ur-r principiu aflat deasupra <imului, obiectiv, la princi.piul raliunii practice, la ratriune.

Misiunea cetit i i este de a aduce in societatea oameniloraceeagi ordine interni qi aceeaqi armonie pe care drepratea,ca principiu al subiectului, o aduce in funcgii le sufletului in-dividual. De aceea, problema cetSgii este problema rcalizd,riidreptigii, iar dreptatea este principiu qi mitodi pentru vialacetaIr1.

Doar in cetatea dreaptl, corectS, se pot realiza, impreunlcu toate virtugile individului 9i toate valorile civilizatiei.Cetatea este locul unde opera creatoare a omului si fecundi-tatea sa spirituali gXsesc teren fertil, singurul loc in carepoate incolgi o adevirati civilizalie. Astfel, poate fi numitibetate forma static; a istoriei - daci numim istorie. nu o

1 1 9

-

serie cr-onologicl de evenimenre dispuse la intimplare, ci uni-tatea dialectic compusi de activit igi crearoare- ale omului.

Gwzle.rnarea cefilii. Dar^ pentru_ ca _cerarea. si devini drep-tate realizatS, trebr-rie ca fiecare institutre )^l acu\/lrare a ersi f ie intotdeauna determinate de raliune qi nu de impul-surile intimplitoare aie pasiunilor. Guvernarea ceti l i i trebuies i f ie gulern.are, a g indi i i i , a in le lepciuni i , a 5t i inqei . Cr ,ndu-t i tor i i - cetXl i i p lat t ,n ice t rebuie sX

- f ie del in i tor i a i ra; iuni i ,

f i losofi adeviraqi, ..birba1i srlperiori". Nu fi losofi i a.-ir i aicirl i lor, teoreticienii, care tri iesc, sti:5ini de viat5, in schemelogic.e qi . in. cerce tir i strl ine de lurne, ci spiritele complexece obserli. in intregime, in mod obiectir ' , dincolo de oricepaslune, miqcarea complcx; a spiritului qi a istoriei.

in Stc,tu.l se aflS formulat5-cel mai clar aceasti conceptiea lu i P laton in leglur l cu const i tu i rea conducer i i pr l i : ice.conceplie ce se. regisegte adeseori 9i in alte opere ale sale.,,DacX in ceti l i nu d,.rmnesc fi losofi i, sau daci nu sindesccum trebuie Ei adevlrat cei numiqi regi qi suverani, daci nuc'ctincide in aceleagi persoane fi losofi i cu puterea polit ici,daci nu s int indepir ia l i oameni i de roat i * in" . " . .

" . r l - ,dupi cum le e firea, urmeazl f ie o cale, f ie cealalt i, nu ser,.or .sfir$i, prietene Glaucon, cele rele ale cet5li lor, i i ..edr I n ic i ce le re le a le oameni lor" (op.c i t . ,433 d; vezi Si Fedru,266 c).. Realizarea u_nei astfel

-de premise polit ice .rt. ,".-

cina..principali a-, polit ici i platonice-, adici intruchiparea ra-l iunii polit ice, adicX a dreptXli i. Dar acesta este qi^subiectulintregii istori i, adici modul in care sX reziste cei mai valorogi,aceia care vor ridica, intirnplitorul gi iragional.rl for1el.,, na-turale qi al confl icrelor istirrice la o asemenea ordiric s:i in-tr-un asemenea loc, incit nici imprudenga, r.rici violenia rruvgr.,.mai purea actiona, gi va.guverna regula de anr careecnrlrDreaza ll arm{)nlzeaza tottrl.

In aceastX incercare a ei, istoria a cunoscur vicisitudininenumirare. Au displrut cet;t i, s-au rransforrn", nr*on;r-.sociaie ; in esengi totugi oamenii nu se schimbi, de fie-care dati ei devenind dejinitori i raliunii p.olit ice qi ai puteriipolit ice. Mai inti i oamenrr gl mar apor sistemele', ;ai; cre-.di.n.ga ]ui llaton atunci cind sprijini inrreaga lui cetate pebirbali i f i losofi ; aceasra este Ei'necesitatea cel mai orofu,ri ia istoriei. Cind exisrl conducitori merirori i,

"run.i in ;;J

720

necesar se vor realiza qi organismele poiitice corecte ; -inmod necesar se va gisi 9i caha spre dieptate. Platon schi-teaz; acest t ip ideal de conduc5tor mai inti i de toaie in'Stntrl,

condu.Xtor ce ?ntrupeazi dreptatea.

RepartiSia mwncii. ,,A-qi face datoria"- este sensul drep-t5ti i. Drepiatea cere ca fiecare si se dezvolte 9i si-qi exerciteelenrentu l ' ce l mai important a l personal i t i t i i , posib i l i rS l i lecele urai pretioase, cici astfel in intreaga societaie sint folo-site cele mai bune puteri de I ' ia15. in acest sc.op, trebuie cafiecare sX fie agezat- pe locr.rl potrivit, cel care i se potriveqte,c5ci pe acest loc va putea 5[-;i dezvolte capacitatea cea maid. p i .1 . E. r re ' t , ie to ius i ca ac l iunea de acest fe l a f iec i ru iasi ionrpleteze actiunea celorialli. Trebuie gisiti -o divizittnen nrttrzii i ps care Platon o sr-rsqine in mod special ca Pe oexoresie a- drepti l i i , necesard functionXrii vieqii in cetate-Numai un astiel

'de grup de indivizi devine cetate ; cici

cerarea adeliratS, dupi Platon, este tocmai organizarea incare fiecare ,,igi face datoria".

,,Cetatea" Si ,,Legile". Ca sI se realizeze acest-principiu,Platon a mers pe doui cii diferite. Una este descrisi inSfatul, dialog in care ne este prezentat sistemul siu I cea-laiti cale apire in Legile, cel mai lung dialog, ultimul <linliala lui. Dialogul Staiwl care este, atit din punct de I'edereistoric, cit si din punct de vedere spiritual, mai important,se desfXsoari in jurul unui nucleu central, ideea de dreptate.Trebuie ca mai inti i si f ie definit i dreptatea 9i apoi, con-form acestei definil i i , si f ie organizatX cetatea. La Platon,cur-intul cetate nu inseamni stat, ci un lucru analog cu con-stitulia din zilele noastre, in inlelesul ei esengial. Dar si inacest sens dreptatea este principiul cet51ii. Prin aceasta neintroduce Platon in lumea adevlratei lui cetSgi. Pentru acestprincipiu i; i interleiazd cetatea. Acesta este criteriul de mX-sul'are a valori i oricirei alcituiri istorice, care se prezintidrept cetate. Cr-r ajutc,rul acestui criteriu vom distinge o ade-v5rat5 cerate de o cetate distrusS. Atunci cind vrem sX in-temeiem o cetate ader-il'at5, in esenqi vrem si realiz5m drep-tatea pe pimint. Dorinla noastri este sI intruplm ideea dedreprate i irtr-t 'r lume concretX, cXci numai aga, in forme con-creie, se infit iseazi icleea in reelitate. Dialogul Statul infi l i-

t2r

$eez; ideea de dreptate ir-rtr-o forrni concretX, a ei, a5a cuma fdur i t -o cu mater ia sa propr ie f i losofu l .

Cind Platon r. ,pun. i i d..p,"t.a inseamni ,,a-qi faced;rtoria", adici dreptatea existi aiolo unde fiecare face ceeace i se potrivegte si fac5, nu ne spune concret c;1re sint l i-mitele 5i conqinutul acgiunilor f ieciruia. El defineste un ripgeneral gi^g-ol,- o simplS schem5; ne da metoda pe care tre-buie s-o folosim pentru ca si ajungem apoi la'determinlricoilcrete, afa cum a {icut gi el dind, dupi ce a definit drep-ta lea, .un conqinut con( ' ret cet i l i i s . r le . Ne r -a a juta in acestefort binecunoscuta sa conceptie, confon.n cireia cetarea, qip l in .qelur i le pe care le urmireSte, q i pr in consr i ru[ ia e i or-ge:r ic i , se a lcXtu ieSre conl 'on:r cr r i ' rd i r idu l 5 i , mai corrcret ,cooform cu sr.rf letul individului.

sX irrtruchipeze eleruentul volitiv al sufletului. 9i ̂ care si

realizeze astfel in cetate virtutea vitejiei. Vitejia in cetateinseamni puterea exercitati de tot ceea ce recomanda prlma

ciasi sX fie ficut. Aceastl putere este necesari cetiiii, pentruci se va opune tendinlelor contrare legii 9i pentru ci va

impune si in exteri.rr ordinele raliunii. Aceasti putere este

definuri 'de clasa pizitori lor, gardienii. Oamenii din aceasticlasi se achitl de tuncgia loi lociali impunind ordinele date

de conducitori. Mai aie apoi nevoie c6tatea, ca 9i sufletul,de un element material, un elemerrt al funcaiei vitale, de o

clasi de oameni a ciror misiune si f ie aceea de a produce

bunuri materiale. O astfel de clasi este, in cetatea platonici,

cea a agritwltori lor ̂ si a lneseriailot, a diverEilor a.r't iza11,-,3tuturor celor care fac si meargi Ei susiin economra cera[l] '

$i aceasti a treia clasi este un element necesar.cet;t11; ajunge

doar si f ie un element guvernat de raqiune, si f ie disciplinatde l irturea curnpatarii.-Aceastd clasi nu trebuie sa aibj l iea purerea rallunlr atita vreme cit ajunge si. vrea s1 liedominati de ea. Ea nu defineste si nu indruml viaqa cetagii ;nici nu trebuie si arate viteiie, atita vreme cit nu are nici

o functrie rizboinici. Singurul lucru de care are nevoie este

supunerea, ascultarea, docilitatea, cumpitarea'^ Nu trebuie insi si credem cX virtutea cumpitirii, sir-rgura

r:e care o cerem de la cea de-a treia clasi, o cerem doar'

acestei clase. Fiecare clasi trebuie si vrea sI se supuni i imi-telor stabilite de dreptate, trebuie sX se disciplineze dupi Ie-gea drepti l i i , qi cei

-viteji trebuie -si vrea si se l imiteze la

!".ci,ta'c. '1.

revine, ascultind ordinele birbaiilor superiori'Chiar qi birbaiii superiori trebuie sI se limiteze la sarcinalor, ia iotm,tlaiea dorinlelor ceti i i lor. Cumpitarea este un;cao-iriute a celei de-a treia clase dar Ei virtutea oricirei aiteclase, virtute generalS, asemenea .dreptilii. Cumpdtarea esteelementul care corespunde in mod subiectiv virtuli i obiectrve

I i i

, . ,9r ! r . t re i c la.s-e Si v- i r t tg i le /o; . . fe lu l absolut , pui rc tu l s ta-bil 9i indiscutabil este_.inrotdeauna bir-reie, inceputul 9i sfi i .; i t ' iviegii qi al f iecXreia dintre valori le acesteia. l, i i i loct i de atin_

i:r.,.1_ acestui lel esre rirturea. cu ripla ei ir.rcultate qi apoi

cu slnteza ei armonroasir i ir r-irtutea unir-ersali a dreptl l i i .Acest lucru este r-alabil perlrrlr on-r ; el r-a trebui i i i i"'alabil 5i pentru cerare. Jelul . ieestei;r este birrele si n-,i i to.,t ip_r in care a junge la e l , v i r tu teJ, carc rnengir ie i r t ce. rx te facLr l -taqrle cunoscure noui din analiza sufletului individual. pen_trlr ca o astfel de corespondenli a -r-irtufi lor si f ie posibil5,

.1='^ilr1lily cetitii cu virtugile sufietulur, e nevore, penrruca sutletul are trei funcqii separ.are Ei trer puten, ca cetateasX, aibX gi ea trei funcgii qi

'trei pureri dilti,rcte, of. .i-r",

subiecte vor fi trei clase'sociale ,.oir"t..E nevoie mai intii in cetate ie o clasX de oameni care

s{ intruchipeze elemenrul logic, rtous-ul; care si fio;.;;;.;' rala ,pol l t lca ceea ce.esle t tous-ul pentru viaga i .dir . iduald :care si aibi virtutea ingelepciunii. ioqi cei ce'apargin

"..i,.iprime clase trebuie sI -de-gini cunoaSterea, tr.buie g tri. ."e- drept in acgiunea politici, sociali, ' ce esre de fiecare datidrept. A5a sint numa.i fi losofii, barbaSii swperiori. Mai area.poi - ner-oie cerarea, in mod corespunziror cu ,rrfl.tui ir._dir-idual, qi de u. al doilea eleme.rt, o .iari d. o;;;;i-.;;.

r22

a dreptXli i.Acestea sint cele

lor. Coexistenga lorclreptatea in f ormaader'5:rata cetate.

in acest cadrugi rrrai colrcret; aplatonicS-

trei clase ale cetXiii platonice 9i r irtulilearmonioasi_gi colaborarea lor reabzeazdei concreti qi prin ea se desXvir$egte

e)te acum posibil l o cercetare esenlialSfuncjiei f ieiXreia dirrtre clase in cetatea

1,23

- Bdrbagii superictn. in ultimii sii ani de viaji, platon,raspunzindu-i rnci o^datX Iui protagoras ; i mai 'cu seama'estitei lui fraze : ,,omul .st. mis,ia rururor lucruriior'.,scrie in laegiLe.. ,,Esre mai drept si spu*em .;

- ,..,f

-'Lrr.

pentru loi misura tururor lucrurilor., l lfe c1.Zeul din aceasti., f.raza_ este raqiu,.,ee, gi' raliunea se gir-

seqte la f i losof, . la birb.arul superior. Acesra i* ' rJ i . i r"- .3"_Iyrm.Jalrunu vrala indir . iduald 9i pol i t ic i . $i pentru cd serdentrfrca cu..rarlunea, el trebuie sa r'ie c.rnduciiorul cetdtii.^ u.lld cons.runla rururor valorilor, delin ind prin idee cri-terrrle stabrhte ale r iegii spirituale cit 5i ale

'celei politice.

filosoful e netulburat dL impulsuri ,"bi"*ir.-ii ai*"li i i ',*:ralitr'ale. El este g,rr* ."^ proclama i;g;"' ' iJ;;i.";i ' ;;;"ra.giunea intruchipafr, -r ie. Esti in pius ."fir.,n.u .,i. .o..

"i.

rnrtca gr trareste in realitate.Fi lopf i i .au. ieqi t din_ intunericul gi umbrele pesrer. i , , auLlrcat. prna la lumrna adei-i1ul,r1 }i au r.izur cu ochir lorsgargle. Binei 'geles, mulqi dintre ei , ' r r i j i l i a. , r . , i tu l i . . " f r" ; ,ramlr pe' tru tordeaura aeolo, i r r fer ic irea rumini i . Nici rruse gir :desc si coboare din nou penrru a se ocupa d.. ; i lu l ; ;()arneni. Sint cei izolal i , sol i tar i , s ingur"t ic i i . r . ' . - r . i i " - j ._1,

q,yte ri departe .de foriota lurnii. Eiista insa fi }ii"t.]i l *r.,ctupa ce au zarit soarele .qi - au Iost cucerigi de luminI, deidei, nu. t: "jri

pe tor-arilii lor de ."fii.,.-irur., ,i;i ;;i;;;;lor

gre$lra $l intunecata, coboari din nou in pe;teri, desfacll:,!".t^. _

poporului gi vrind-nevrind il adui ipre luminarclerr' Asrlel desavirqesc ^calea r irtulii ror qi i1i realizeazalln..1i" ̂ umanX. Aceetia_sint .bi'bagii' iop..ioii, ;;rd;;;";;:,tru1tr,

' l , y:"t" so.ciaid. Ei nu uiti nici ideea, dar nu-i

lJsa.oe rzbeh$te.nici ,pe dezmo.; teniqi i spir i tu lui . ) t iu sJ radil i sa acl loneze sr rn . lumea urnlrrei , in care este adirrci t i rea_lr tater. tara ca in ochi i ior s i se st ingi lumina idei i .

Si, bineinleles,. penrru.rogi cei .".i "u

gustar fericirea ideii.conoucerea cetaflr,.care inseamni recoborire in umbrele oes_terrr, intun"ericul Ei^ relele -oarnenilor, e o povard, un ,u-..i_lrcnr, o suterrnga. -Insi toji cei care sint demni de a o aveao. accepJl $r $r-g impart drept, inrre ei. De aceea, nu-i im_PtfSe n* o_pasrune catre conducere, nic i o ranitate, nic i unlnteres..L,aca s-.ar supune tuturor acestor lucruri, s_ar intoarcecatre vra.ta mai lericiti-,a teoriei pure. Datoria si cr..,nstiint"unei misiuni inalte, ordinul interior infl.*i6;i-p".";;'";;;i i:

t24

zaree idei i , ia t i ce i l aEazi in f runtea cet i l i lor , inscnsib i l i

si indiferen{i fati de orice nu este (el laloros drn .punct ,d.evedere obiectiv. fatx de tot ceea ce nu este in servlcrul lderl

(S ta tu l , 519 d , 54C a ) .

Crit ica d'reptu'It i scri-s. Cind in cetate existi astfel de

.orldrr.5iori, teiite scrise nu au raliune de a exista' Dleptul

i.. ir, g.n"."l l i 'r igid, rlu poat€ niciodati si corespundi rea-

lit iqii," care e in perpetul rnilcare 5i .care e alta in orice

*ur,i i .rr"r" a sa, in aia fel incit.rrgauizarca ei 6t t i11s le$e

. J" f i..".. dat5 infail ibil i . In d'rp ce legea-vie, f i loscfui-

conducitor, omniprezent in rnij locul lu'- 'ruri lor,. poate-\e cu-

pr indi ^cu^minrea l t r i or ice c i rcumstanl i specia l l 5 i s i t ' .S '1.

nrzeze 1n lorreglrne problerlele cele mai l.reatteptJte- ale vtettt

sociale. AceastX neputir-r15 a legii e legati de in sisi narura

ei. ,,Clci legea n,.r -poate

ri icioditi, cup-rinzind cu exacti iate

ceea ce e blne ;i drept pentru to1i, si ordoneze ceea ce e

rn" i b ;n. pentru f iecaie. Si " . . " t t "

pentru c i l ipsa de ase-

minare d inrre r ' ,ameni s i d int re acqiuni 5 i faptu l c I t i l la

utnani, putem spune, rru se l ini;teqte. nicicind,, nu -permit ta

se defineasci ceia, chiar intr-un mod simplu, in nici Lrrl caz

p." t i " roate lucru i i ie q i pentru. toate.epoci le" (Statu l ,29! a) '

bu ac.arti fraz7., care col' lstituie critrca cea mai veche si nrar

r.". i; "

dt.ptuini scris, Platon- infXgiSeazi anti 'omia as-

.nnri d. t-rpeira ,.ricIrt, i jul ist. Bazind legile generale pe

anune evenlrrenre concret;, ei pretind sd realizeze dreptatea.

Telul lor este de neatins, tocmai in acest fel, din c?ul1 C:n^err1-l it l l i i legii care nu poate sa urmeze ml$carea vlefl l ' - 'nsrtel 'init ' .og" "opgtX'1. juristului. apare ca.. zadar r ici. .S"pti-*1:,1:cel put in re lat iv i , a aceste i ant lnoml l ' \a devenl mar t l rz lu

;;i 'r ' . i ;; i" ; i t i"n. "

metodologiei iuridice. 1n isto.ria. acestei

metodologii, cxpresia platonicd pe care am amintlt-(\ ln-

,."."; r,"n p.i- ' principiu. La Platon, birreinleles,^ suprtJxare-a

ant inomiei esre absolut5, c ic i legea este tota l l r ldeDarta la,

;".]".. if. i este luat de legea vie, l lgea fi losofului conducitor.:

;: ;;; i*;;: J".; r "t

putla gisi o it.*.n." lege, legea s' risi

nu 5 i -a i mai g ls i locul , ea f i ind doar.o copr .e Dlo?I t? ' L t ro-

form acestei op;n;i, in cetate nu se vorbe5te de. legi ale^drep-

tului privat. Pl"to.t pare a accepta doar existenla citolva

i .s i ' r ; " " t ; . ' Cdci , .u rnat i eduiat ia 5 i s t ip in i rea . ra l iun i i 'ex is t i s i anunle der ier i care probabi l s in t l r inate de tmpu-

125

nerea unei anume pedepse clare. Legislagia cetSgii platoniceeste astfel chiar congtiinga blrbalilor superiori in care do-mini ragiunea. ln ea este schilati unica lege valabilS, legearajiunii, cu deosebirea cX recunoa$terea qi aprecierea ei revinnu artel, cr $trlntel.

ln cadrul acestei legi foarte generale, si dacX lSsIm de-oparte anumite eventuale excepgii, se alcituiegte un mare drept- gol de conjinut, pe care fiecare judecitor are misiunea deaJ umple cllduzit de chiar legea cea mai generalX a rafuniipractrce.

Apar insl qi foarte pugine situalii l it igioase, cel puqin pen-tru primele doui clase mai inalte. Acolo unde lipsesc interesulparticular, familia, proprietatea, posibilitatea unei schimbirilibere a poziqiei economice sau politice a fiec5ruia, acolounde toate se slvirqesc conform ragiunii, conflictele qi pro-cesele se vor r5ri cu siguranqi. Acolo unde educalia este justinici restul viegii nu poate fi nedrept. In cetatea platonicS,ca Ei in oricare altl cetate in care educatia e deslvir$it5,irrchisorile qi tribunalele sint aproape inutile.

Gardienii. Pentru ca ordinele celei dintii clase sI fiepizite gi sI se execute, e nevoie de cea de-a doua clas5, apI?itorilor (gardieni), care corespunde voinlei, elementuluivolitiv al sufletului. Ne putern imagina aceasr; clasi ca peurr fel de putere executivi legati insi mai strins de voinqabirbalilor superiori. $i dat fiind ci voinla nu e formulatigeneral, ci se definegte de fiecare dati indilidual, nu existXun teren pe care actiunea depersonalizati a interpretului gia executorului ar putea sI-qi exercite iniqiativa. Atita vremecit sarcinile _principale. ale clasei p-Szitorilor ,sint .sigurangainternX qi apirarea girii, aceastX clasi trebuie sX duci o viagXmilitarl severi,. pentru ca. si ̂ se .menlini .disciplina asprl ne-cesara rmpunenr er puternrce rn rnterlor $l extefror.

Aga stind lucrurile, pizitorii degin un loc interrnediarintre filosofii care conduc ;i mullimea poporului, care seocupX cu producqia materialS, fiind condusl firl a pxrticipala conducerea cet;tii. Pizitorii sint puterea care modeleazlviaja materialX a cetXlii conform ordinelor ragiunii.

Cea de-a treia clasd. Ultima din ierarhie e cea de-a treiacl:rsi a cet;di, care reprezinti aspectul material al vielii.

L26

lJ,ilt1.'*1.1;,:5:ii':i'"::J:i'::'ix'ir#fi::"i:"'*k; ;il;;., ^' "u.i'.l",

^ i:i":';, J"i..T,? ii" i; $:li:l F,lj'iTilj ". #ui?i "l i . *: "ii: *:t*tni*1: ::ffi :m:

ii'll'i,ili,.* 3: t5;r;; iu "..",t; *'*ut"".." ;i in alte treburi'

Oamenii a;n "tt#l'u "ti"

clasd sint desigur liberi ; nu

s'int scla'i, nu sirit i l"?rt "ti*tt ' pt'::]"' i '

""t":l F,t1:1;i"lti;.1;;' o"t itr lJ rtt"."'qtta existenla'

ff"J#rJ3.t;dealtfel intreaga antichitate' nu le deterr

locul i ' cetate. Ptt;;;; i- ' totuqi -ci grecii nu pot f i sclar-i

ti;;; ' '*i"u.dn"' j..11):ti;lJ'i i",u sint aqezali foarte jos,

ll#i*I*]t:l:';'*;',1:.:i.'e',1"i1ii."!"''il;,},]"Aceasti operi. este'l"tJ'i"iuttiii ".i"#

colectivitXqii' Iucru

care ,,u numai ." li r;l;;:id}'::::::i;,:',1:':tJ:'$i:-n i t atea urn ani. u-'ltlf

,i""'jl'l# .,li'il:'i;'" i"i " "p Jir-1u.

ri lor consti in acee

ij."ir"".l ,; rii .' la.";iat liber nu e de-aiu[ ti,lt jil: :

*i: lt* *';:1,'.*::'il:'.:'1 ffi ;u'I'i.i' *ii g;1'1;i";;;"tii.i i""rt 5i nTorale' Printre acestea' $1 necrespar-

qiti de ele, este p",.i;";;;fi tu, insuli,:J:H'1?JJ,l"t;:-

gll rlf il.' iJ T:1,'i 1i,';iT ;:' : i';l ;1; ;g' i: " ;';' ;;"

..fotf"ff;, care coexisti istoric l-i social

",..'.1-:::*f f ['i'.#:f:'i.'J,'::1TL']1t-'!':l]:ilducere $i la lia\a

""t!rii

r""ti"t' -Dt'ig"' '

el o limiteazS-la

;il;'i-.lo' J".'X clase superio""' tlol i"1;; i''i."il3ll?

nq,,ruli:$ffi i$i"'itt":'ff :t'.#ffip.-o.g"";r"r." "tt"ot doui clase' "

t1: ?"Stlltli""l;'

asigura pentrll cerlalii gurernarea cea mai justX qi cea lllar

ProfitabilS' tz7

critica deosebirii dintre clase. Elementul de nezdruncinaral gindiri i plaronice. in legituri cu cetatea .rt, ,.-.r"1"r." l ideosebirea celor rrei funcAii- fundamentale ale viegii cetigii.Totugi, cealalt i..parte a gindiri i sale, agezarea fiecireia di;;.;cele. trer, l lLn.II intr-o anume clasi sociali nu e la fel derndrscutabi la . Or ic i r s-ar baza pe o ter , r ie a noble l i i pr innaJtere, ce poare.fi acceptati d,iar parqial 5i relatir-, ' ..t"te"tur imprumura de la aceasta teorie o anume rieiditate sipar.e ? ignora -relativitatea legilor biologice ale vi"egii ; p"rlntai ales a nu lua in seami ,rrit l .,.a, adici inceputul

'p..rini_

lit i j i i -umane istorice. Cici la persoanele "..Gi"qi

-.[;;;-;

chiar . la o singuri persoani, ri pot inti lni sau por apiieasuccesiv aptitudini pgnttn orice iel de funcaie ,6ri"l i . ' le_srgur, , atunci cind refuzi si confere celei de_a treia clase ocontribugie p,ozitivi. la riala polit ici, el .red. .;

"pl*Ji";f.er se reduc la sarcinile..mete-riale gi ci numai executindu-lepe acestea i l i poate, realiza virtutea. Aceasti .on..p1i., ori. itar. coex.is.ta cu posibil i tarea avansiri i intr-o clasi

^superioard

a rndrvrzilor ce se vor distinge in mod deosebit, rimine exa_gerat de schematicl gi rigidi.-

,. Se leagS-de. asemenei de separarea severi a cetigenilord i* f iecare c las i 9 i un a l t puncr 'a l g indi r i i p latonice. d.o; t i .de epoca noastri. Nici in statul qi nici in i l te opere. ari luiPlatcr.r, caracterul sacru al *unai, al oncarer muncl, nu esubliniat. .Astizi pentrlr noi sint valabile distinqii cal,"i ir ' .a le. muncl l : -d is t ingem munca spi r i ruald, ar t is t ic i , tehnic i ,artrzanala. 1\rcr o drlerenli morali nu deosebegre dir-erseleei t ipuri. Singurul criteriu'moral in mtrncX erte'acela ca'easa ep-urz.fze contribuqia posibilS a fieciruia Ia binele sociai.Astfel, f iecare munci, realizind contribulia absolutl

" inJ;-

r idului la colectivitare, oricare ar f i ea, este la f"l d. ;;1,;_roasi din punct de vedere moral. Fiecare are datori,r *or"i;de a-gr valori l ica puterile pe care i le_a dat natura. FXcindacest lucru, el este egal din punct de vedere moral ; i Ia felde waloros cu oricin"e altciniva, ."r. 9i-" ,.uti i" i ;"; ibif:t igile ce i s-au dat.

I-rtr^egarea $i respingerea oriclrui fel de poziqie pcliticiuner intregi -clase sociale inseamnx a veni in

-contradiclie cr,r

mis-iunea pedagogici a cetSgii. Ridicindu-l pe om ori" ' .ar_cagie, presupu.nem.c.{ .astfel i i va cregre independenfa moreld,$r congrun[a demnitigii morale. Excluzind o intreagi clasd de

t2B

la posibilitatea de a participa in mod responsabil la organi-zarea vielii politice,

-lovim- in aceastd demnitate umana pe

care am vrut s-o conferim prin educagie. Lovim totodatl 9iin libertatea morali qi in criativitatea spiritualS, bunuri- per.-manente pe care umanitatea, in toate etipele istoriei^ ei, luptiin mii de feluri s[ le menlini ti si Ie sllveze. $i, in sfirqit'interzicerea contributiei responsabile si efective la viaqa ce-t51ii suspendi .unica'p.remiii reali a creirii unei conqtiinlenalionale gi politice unitare, cu baze trainrce.'

Daci alungarea aceasta nu se poate justifica, se explicicel putin din punct de r-edere istoric pentru epoca precrettlla'Valoarea absoluti a individualitSgii nu fusese incd reliefati,nici definitiv stabiliti. Orice om are de indeplinit o anumemisiune in viala lui, qi cum misiunea lui reprezintl o valoareabsolutS, tot

"qu fiecare om capiti o valoare absolutl. Un

astfel de principiu, al cXrui loc are -importaniS. pentru iI-treaga viaii a lumii, nu mai poate fi ignorat 5i ocolit.-Capriniipiu , c.e se intindq pe intreaga .via1i,. el se impune 9i ,inifera ietil i i..Acest principiu a venit in lume-ca si comple-teze concepg,a greacd

"t.tpt" cetXlii. Civilizalia noastri este

meniti si lucreze la sinteza neintrerupta a acestor doua prtn-cipii, care sint izvoarele civilizaiiei noastre. incilcarea fie aoiiniioiulni obiectivititi i, asa cum il mogtenim din Iumea'anticl,

mai ales din capodopera cetiti i platonice, fie. a prin-cipiului subiectivitiqii, ar fi o incilcare a spiritului istorieisi-o abatere de la drumul civilizagiei.

I V

Felwl de viagd a celei de-a treia clase. Platon nu putea sise limiteze la a descrie doar in general funcAia fiecireia d!1tr9clasele societili i; trebuia si faci un pas inainte, clarilicindmai amXnunlii felul de viali qi de educalie al oamenilor careapa4in fiecirei clase.^

Griia Dentru cea de-a treia clasX, a agricultorilor 9i c'meseriJsilo^r, e mici. Agricultorii qi meserialii cetigii plato-

"i." a"t o'viali simpli, obignuiti, a orXqenilor din vremee

lui Platon. Au atit familie cit 9i proprietate, $r tfe-c recrProcJi""'-r .",tgorie in alta. Educadi lor gste cea obignuit5. in-*-"'..t*' i"tici. Sub acest aspect, e firesc si aibi fa15 de

r29

cetate cele mai puline drepturi gi cele mai puline indatoriri.Acest fapt rlegativ este parricularitatea specialS a celei de-atreia. clase, instri ir. iarea ei de orice ocupalie polit ici. i \cea:,t iclasi face toate muncile necesare peniru intreginerea rnate-riali a ceti l i i , pentru ca cei mai valorogi si se ocupe netul-burali cu treburile superioare ale polit ici i 9i f i losofiei. Cindpozigia agricultori lor qi meseriaEilor este aceasta, e normalca Platon si nu se ocupe in mod special de educaqia acesteiclase.

. lducagia gardienilor. Problema educaqiei apare la Platonin legXturl ,cir clasa pizitori lor. Ca intreaga

^Grecie antic;,

to t a$a.g i Platon.crede c i mi j loacele.de educal ie s int douX:gimnastica gi muzica ; cea de-a doua inseamnX aici elementeleqti inlelor gi ale artelor simbolizate de Mr.rzi, temelii le actir-i-tiiii spirituale. Distincqia dintre aceste doui ramuri ale edr.r-caqiei, obignuiti pentru antichitate, cap5ti la Platon un nouconlrnut.

Se spunea adeseori qi se mai spune qi astizr ci" gimnasticaparticipi la dezvoltarea gi cultivarea tr-upului, muzica lacultivarea sufletului gi spiritului. Plator-r dezaprobi o asrfelde .concepgie, pentru c5-ea d is t ruge uni tatea^scopulu i edu-caliei, legatX indisolLrbii de unitarCa scopului sufl itului ; i avieli i . Daci aceste doui deziderate ale

-edr,rcaliei ar f i iost

cu ader-5rat separare, atunci greutarea ar cidea'cind pe trup,cind pe suflef. Am ajunge .ind l" cruzimea 9i silbit iciaspartani, cind la sensibil i tatea gi molicir-rnea excesiv; a {'ba-rigilor. Pentru a nu se distruge funclia edu..aqiei, trebuie cagimnastica ;i muzica si se indrepte citre un scop de cultivarecomun. Numai spiritul poare constitui un astfel de scop.'Gimnastica trebuii in celi din urrni sX vizeze spiritul qi nutrupul. Trupul rrebuie cultivat atit cit e nevoii pentru casi seri 'easci spiritului. Gimnastica e necesari pentiu creareasimplit i l i i vieli i 9i a disciplinei severe ."t. ,5 transformetrr.rpul

, in .sprij in demn al_ spiritului- Girnnastica este prima

sursa de vitelie, pri lna sursa a viteiiei morale.

- Dar gi niuziia dobindeqte un conlinut special in cetateaplatonici. Platon acordX o arenlie special5 c-onginutului mitical muzicii gi mai ales al poeziei. Copii i inrraqi odati cupoezii le diverse mituri. It-rt i-. ' t cerare aaevXrati

' trebuie insi

si existe o seleclie severi. Din tradigie trebuie alese acele mi-

130

turi care meriti a fi transmise' Aceasti alegere e o datorle

i;;jJ? **eii ct.'a ea va fi ficutx '"i19'',fi,':.'&.3;i

rirf; yii,?J:,iilhi*1i?.i'".'#lti.';i:fti;'h,merice qi cele ale luii dut*:no"se ale eroilor 9i ale zeilor' Fi nu trebute sa alle

inainte de a de'eni ;t;;ti^t;';Jt*oti in viati in'inge'rlul

*,i:r t[ : *nn:t' t'tH,tfl :}; Ii# "+:]$".tilil*f{?;i iiti:{**"t*:u ;i:,r:,:u:i,:;deauna ca o iucunullare a vlrtulrl ' ca rn

este el in esenqi.Paralel insl cr-r conqintrtul mitic' se acordi atenqie in

..' "1." _ n i1l;:i: " il . duc aeie i artistice' l::i"ito:"0"" n,,?il:

li.'i'iil,i'ii:ul'J::"liJi3:'.':r'#1.0."i;:;;';"q::1.*y':i;:1ll,',l,i;'TilTl:':*,: j:?'a.ii:i:J,fi'.i,.:'t,'*:T"di:t*t."t-t"i"rlAii a:.t*ptJti"

"tiisticX' dar nu totdeauna con-

li:t:iLil:T'"1'iliig*i,?i'ii."#.:i':,ili'"d'.'l"i:l'iliil[:1"1t:Ti**:.'3,i::,' .*T: ]1";T' ":ifu':i"'t:;clemonstreze

",t" ' l-"- saluta ca pe un sfint, demn d. *;

Tiiffi tt. ju"'."'".:l'ii'"il'".fi :r:r:il*riii;trimite in alt ora9, ji iJ" i '."pul.cu^^parfumuri qi ficindu-i

.,,." "' ; a i" f ti;i a]-ii ";;=,rfU; :',,rllt.t ri) ".1.'1f # #;;Platon nu se gir.rcle---

;i"""iiri'^.r* "a",:.l',.T?1";,ff'lii",'l'lllf, il?i.illl,'li"x';.11";;;.;.:']1,'"..*:l*1:tr*iloli,;,x;,ii,li::*r,l.rou:n"i.',i:ii'fi fi "l"Fx1i:iri lor. Prin aceastl intoercere a tuturor modalit i i i lor .de

edu-

caqie citre ,,t ,..op't"ntral sint is"otut:"1;it'3Jt tTl;tt;tfi'"nTrlx'"rl;*ltrcT':5il:".:fl i"'ii'i"ai',*-;';;;-;

spirit, dintre truP "ii -'uittt '

Aceasta este conceplia centrali

131

care influenteaz.d" educalia _din cetatea platonici qi care ilpreocupl exclusiv aici pe Platon.

, Genetica lwi Platon. Dar si materialul uman care va fieducat atit de sever gi disciplinat .r,. g"," pres;tit si ori-meascX ferti l o astfel de eduiaqie. pe cit" de ,iruh"d grii i pre_supune educalia in cetatea platonici, rot pe atita f,re'supune,t er4genn,

. - Procrealia esre supusi autoritStri i conducitori lor. Ei orin-,duiesc cupluri le.care, iu cadrul unor anumite sirbltori reli_groase otrciale fixate de cetate, se vor uni pentru ca apoi si'se nascd cei mai brini pizitori cu putinqX.

'Chiaruirsti pr.r_

9l '9?t ie i este una a.rurn i : de la 3O'p in i ' la 55 J. "n i f . i i .ub i rba l i , de l a 20 p in i l a .4O pen t ru f . - . ; . C .p ; i i . " i . , _ " ,

na$te tn atara acestor cadre severe sint consideraqi bastarzi5i profani.

. $stfel, aprop_ierea s7el.o1 rlmine provizorie. Nu e o do_rinqd, nici o. legiturd, Ei nici n-ar putea si rezulte din acest{ontact trecaror. Putem spune aqadir ci in cetatea plato.iciexisti koinogamie. Aceasii le-oinogamie n" . d...!lJd .si l;:trmplatoare, cum se petrece de obicei, ci se supune unei se.-ere'd isc ip l ine,a cet ig i i . in pr inc ip iu, or ice femeie 'se i l ; ; , " ; l "( r 'ce barbat , cu condi l ia de a se supune conduci t , r r i lor .

^ Edacali1 in comwn a pdzitori lor. OdatX ce se nasc, copii is"Tt_ pt.o"tt. uner crege comune, unde toate mamele alapreizilara deo_sebrre toli nou-nisculi i. Dupi nagtere, orice legituripersonala drntre mamJ ^;i -copil se intrerupe. Autoriri l i le augrij i ca gi mai t irziu, cind toate aceste femei, -",re i;

";iagi t imp, merg sX a!-dgteVg nou-niscuqii, ";A

u,* -ri

,"*;poata recunoagte copilul. Trebuie ca totri copii i care au foitconcepuli^ in aceeagi zi oficiali si considere-, f l,rd, deosebire,pe toare--femeile 9i pe togi bXrbali i ce s-au unit la ,; iU;i"rr. lacelei .zi le,m.ame_ qi ta1i. ,To. 3E1. gi aceste femei gi acegtibarbagi trebuie si-i cons-idere, fIrX deosebire, pe togi copii i.concepugi in acea zi, ca fi ind copii i lor.

! mai ufor ca acei copii care nu au nici o legXturi per-s,'nalX si se supunl vieli i disciplinate a unei eiucati i

'co_

mune. Ei cresc sub obliduirea clt iqii, ocupindu-se cu gim-nastica gi muzica. Ei nu cunosc alti famiiie si alt i pii intidecit cetatea. Platon dX o importanji deosebitl ac.stJ l;pJe

732

a oriclrei legituri personale. Orice astfel de legXturi creeaziinterese individuale care i l indepirteazi intotdeauna pe on-rde comunitatea cXreia el trebuii si i se dlruiasc5 din totsufletul. Astfel, mai ir-rt i i de toate, nu trebuie si existe fa-mi l ia . Or ice emol ie personalX, or ice e lement uman, or ice le-giturX mai profundS, atit in relali i le dintre sexe cit qi irrielagii le dintie p5rinqi 5i copii, toate acestea dispar cu - d.esi-virgire h Platon, f i ind inlocuite cu ratiunea obiectivi acetlt i i .

Proprietatea in comun. $i proprietatea, qi mai cu seernieconomia particulari individualX, creeazS" interese seperate ;creind intirese separate, distruge unitatea sociaii Ei contra-vir-re interesului general. Trebuie agadar si nu existe, pro-prietatea individualX 9i odat5 cu ea economia -separatl. P.-i ig'-,r, acest lucru este valabil doar pentru cele doui clases.ip.,: i.,".e, al cXror mod de viali este definit cu-preciderede Plato'.t. Clasei inferioare nu i se interzice nici familia se-peratl,.nici proprietatea individuali. Dar aceasti clasi, dupicunl ltrm, ntt preztnti importanlX polit ici. A-u imp.ortanlidoar cele clclui

^clase cc'tnducitoare in cetatea platonicX. Pen-

tru ele proprietatc.r este inuti l i . De necesit5li le vitale. al.9celor doui clase srrperioare are grij5 ins5;i cetatea. P.dzit't''tii

; i conducitori i se hrXnesc in locuri comune 5i se adXpostescin tabere comune. Ei nu pot si tr i iasci nici mai bine nicimai rXu, nici altfel decif tr l iesc pentrtl ca si-i interesezebogiqia. Cit despre hrani Ei celelalie bunuri materiale nece-sar"e i ' ie1ii celor

-doui clase superioare, ele sint date in mod

obligatoriu de agricultori gi mbgtequgari. D-esigur, acest -lucrunu rXmine nerecompensat, cXci numai . pizitori i apiri -ceade-a treia clasl de orrce atac lnamrc qr-de orice dezordineinterni.

Celor care apXr5 5i conduc cetatea nu le este p-ermis.nicisI posede, dar nici sX atingX argint sau aur- Dealtfel, le-arposid" in zadar, citi vremJ ttu ir p,rte" si schimbe 9i si-qiimbunitXteasci intru nimic modul

-de via15, sever instituit

in cele mai mici aminunte.

Femeia. Mai merit l de amintit 9i pozigia femeii in clasapizitori lor. Atita vreme cit in aceastX clasl nu existi niciTamilie, nici maternitate ;i deci femeia nu-9i poate indeplini

133

cagie, pe cele ale funcAiei l ibere a spirituiui, a l ibertigii 9iartei, chiar ; i a sentimentului qi indireit a l ibertXti i educaliei.Aceste l irnite, aparent anti l iberale, pot deveni mijloacele ne-cesare atingerii adev5ratei l ibertit i a spiritului.- Libertareaspiritului inseamni dorninagia raliunii ainpra puterilor ne-ralionale, a vieti i individuale qi sociale ca

-qi a celei univer-

sale, eliberarea vieqii de dezordinea pasiunilor dereglate gi aintereselor de moment, predominarej g indi r i i jusre l i a dra-gostei ader-5rate in r.ederea desi"irsiri l si victoriei spiritului.Dar Platon a vrur si irnpuni cu forga aceast; I ibirtate incetatea h-ri. Credea ci l ibertatea poare fi impusS, cI oa-rneni i pot f i d isc ip l ina l i cr . r lorqa in l rederea l iber ta l i i . Darlrbertatea nu e ce\-a ce ne poate fi dat sau impus sau ce\.ace pi)ate fi agteptat dir-r paitea celorlalqi. Dirnp,rtriva, I iber-tatea este un lucru pe care nu i l putem crrceri decit noi in-l ine. L iber tarea nu s i poate nagt . d^ in n ic i un fe l de constr in-gere; . .ea se naste in cursul is tor ie i d in antagonismul l iber a lcon;ti inqeicr. De acee a, mif locul aies di: Pl"tntl penrru aajunge la aderXrata l ibe l rere pare impropr iu.

Daci c iv i l ize l ia r . r t rast r i a depis i i ac is t mi i loc care apareimpropr iu judecdl i i noa' r rc , 1el u l rdmine i , r t , ' tc lerr , , ia i rnrr -abi l s i de netrecut . Nic i un f i losof nu a proc lam:. t l reodatXcu.atita -purere faptul ci nu numai in teorie dar gi in prac-tici, in istorie, in cetate, peste ror, trebuie sI clomneasci nusoarta, nu violenla, ci raliunea, spirirul, care este eul nostrucel mai pur, I ibertatea noastri cea r.nai esenliali, si primor-dial5, care, ata cum spune Platon, este mai fnrrnoeii decitinsI5i frumusegea.

RepartiSia in clase. I,Iai existi insi 9i o altl categorie deprobleme nXscute din constituirea claselor in cetarei plato-r-rici. Am r'5zut cX din clasa pizitori lor se aleg birbafi i su-periori. Dar gi inainte de aceasti alegere, f ie-.:are cerlteantrebuie sI f ie agezat in una dintre celelaite doui clase, * jnu"sau a treia. Aceast5 a$ezare se face pe ce criteri i ? Ca oricarealt lucru, in cetatea plaronicX, ea ti-ebuie sI se faci in con-formitate cu raliunea. Raliur-rea este intruchipati cle barbali isuperiori. Ei sint cei care trebrrie si aseze copii i in clasa adoua sau a t re ia, dupl ca l i tXqi le I ' iec i ru ia. Tor e i s int ce icare pot si hotirasc5 mutiri, avansindu-l pe agricultor sau

136

megte$ugar la rangul de pizitor sau, dimpotrivS, coborindu-lpe pdzitor in cea de-a treia clas5.

Criteriile biologice. O astfel de a;ezare, ficuti de jude-citori ideali, trebuie si admitem ci e infail ibil i . Dar Platonintroduce aici citeva concepli i biologice prin care dX ;i tur-nurl speciall concluzii lor iale. Platon crede ci oamenii sintimpirl iqi de la naturi in trei categorii. Astfel, la unii secleivoit5 mintea, la alqii elementele de putere 9i voinli, iarall i i au doar calit i l t f iz,ice; ace$tia sint menigi a fi simpliproducltori Ei lucritori ai rnateriei. El ma.i crede ci legeaerediti l i i este atit de puternicS, incit descendentul are aproa-pe intotdeal'rn" caract.ristici le f izice pi sufletegti ale pXrin-

ti lor sIi. Copilul muncitorului nrt este ficut, orin naturi,decit ca si se faci muncitor. Platon accepti desigur cI sintposibile gi excepgii le ; le consideri totu;i fenomene foarterare.

Cu o astfel de concepgie asupra dezvoltirii fizice a oame-niior, Platon ajunge la o struituri bazati strict pe clase ;ba chiar mai mult, aceasl; a$ezare in ciase sociale este pre-zentatd ca fi ind predestinati f iziologic. Omul este condamnatde naturS, de legea ereditigii biologice, si riminX vegnic inaceeagi clasi in ca.e se aflau si pirinii i si i. Na;terea fixeaziclasa'fiecXruia. Numai daci puterea naturii omului se aratiabsolut deosebitl deline posibil i a*ansarea lui de clas5, ina5a fel incit si fie aSezat in clasa ce i se potrivegte.

Crit ica rcpdrti l iei in clase. Aceasti corectare in cazuriexceptionale nu exclude greSeala conceptiei lui Platon,. carefo lo ieqte legi b io logice in l iaqa is tor ic5. Is tor ia este i r r to t -deauna falsificati clnd ii aplicim in mod unilateral legi na.-tr,rrale. Istoria gi migcarea ei sir-rt mult mai complicate ca- siputem predetelmina complet totul cu ajutorui oriclror. leg-inatnra le. Legea eredi tXt i i

-b io logice, asa cum este ea apl icat i

in cetatea platonici, -este de-siguriezminlit i incontinu,t, pll-

tem spune, de experienta r-ieti i . Tocmai cei care se nasc in

,rr"ruii l . i . l . mal de ios se arat; adeset-'r i mai -demni. defunci.-i inelte decit cei

' pe care soarta i-a favorizat si se

nasci mai rproape de e le.Trebuie de

"ce.a si deLrsebirn diviziunea sociali r igidi a

cet iq i i p latonice de d i l iz iunea pur i a funcl i i lor aceste ia '

137

Trebuie si deosebim aspectul trecltor al acestei teorii ooli-tice de cel nep-ieritor. Trebuie si suprimlm legile fiziologicecare sinr introduse in ideologia Iui Platon Ei, astfel, si vedenrin constitulia socialX a cetlli i sale, dupi cum vedea Platoninsugi, o_ metodi de agezare

'a fiecirui

^om conform raqiunii,

dupi r-aloarea sa intrinsec5, dupl ideea de dreptate. A..rt"i i era 1elul , 5i ei vr ' r r imine valor,rs intotdeauni, chiar dacr.mijlocui pe care voia s5-l foloseascl in realizarea lui, apli-carea legilor biologice in viaqa istoricS, era desigur greliti$l lmproprle.

Aceasti crit ici o noastl i, adusX distinctiei de clasi intrecet;feni gi impusX de cetate, nu insearnni o cXdere inrr-ur-rprincipiu ce ar conlire exacr gre$eala opusX. Nu poate fisuslinuti in realitate .:a principiu inviolabil $i inatacabil, ega-l i ta tea socia lS Ei pol i t ic i a c i t iqeni lor . Lacr , vor ex lsra rn-totdeauna oameni- valoroqi gi oameni l ipsit i

-de rraloare ; ntr

se poa-re ca si unii 5i ceilall i si ocupe icelasi Ioc in cetare.Bazindu-se pe aceaste d i r ers i rate de- valor i , oameni i se \ -ordeosebi..esenEial- intre ei, in afara oricirei distincgii obiqnuitede clas5. Astfel, pretutindeni se vor gisi gi .vor'f. i -alegi -ceice se \-or arata prrmii qi cei care se vor arita ult imii. Nusint admise barieiele exterioare de netrecut, reducerea valori isociale gi a ierarhiei la o simpl5 distincgie intre clase. Maiales na5terea nrr poxre si de"ini destin ineluctabil Dentruun individ 5i pentru existenla lui polit icS. Acest deitin selparge cind, in loc s5 existe clase sociale, vor exista numaifuncgii sociale, sau cele trei funcqii platonice sau oricare al-tele, qi.cind-.vom include in ele orice copil din o.i."." p"i i.a lumii, indiferent de pozil ia lui sociali, gi in confor-it"t"doar cu valoarea lui. Iati un adevlr foarte simplu pe carese.cade..totuEi si-l susqinem acum cind inc5 se rnai ciede cip-rincipii pur economice gi biologice determini pozilii socialelj Rolit ic-e ale oamenilgr 9i, mai mult, sint ridicate ia rangulde criteri i axiologice ale viegii istorice.

V

Intinderea materiald a cetdsii. Premisa materiall a cer5riiplatonice este suficien(a de sine. ,in cetatea platbnicS, nu

138

apare problema spaqiului ; cici se presupune cI existl atitcit e nevoie pentru mentinerea lui materiali. De aceea, oastfei de cetaie nu este niciodat5 obligati sX iinteascX sprecuceriri. Pizitori i existi numai in vederea apirir i i pimin-tului, necesari producerii tuturor celor trebuincioase hraneifrugale a locuitori ior. Dorinla de prosperitate este ti iati dinridicini, penrru ci to1i, mai ales clasa care este la conducere,nu ar purea tr5i altfel decit cum tri iesc. De ce sX-gi doreascimai multe ? Suprapcpulalia, ca\za cea mai frecventd a rdz-boaielor de cucerire, este Ei ea imposibil i in cetatea plato-r.rici, cleoarece cetatea insil i regleazi na;teri le, pentru a pu-tea si echil ibreze in mod suveran numirul locuitori lor tXriicu resursele ei materiale.

in general, cetetea platonicX nu poate s5-gi propunl gelurirnateriale. Dealtfel, ea are ner-oie de foarte pugir-re bunurirnateriale qi dispune de cele necesare. Dar gi pe acestea 1ecumpinegte, folosindu-le doar ca pe niEte mijioace in vederealelului ei f inal, care rimine merell deslvirgirea omului, vir-tutea. De aceea, se va ocupa inti i de toate de educalia noilorgenerali i care urci de la starea naturali la viaga congtienti.Cetatea se va ocupa gi de ridicarea la nivelul spiritului atuturor elementelor mereu reinnoite pe care i le aduce natura,de participarea mai profundX gi mai bogati a materiei umanela idee.

Cetatea, aSezdmint al educapiei. Educalia este a$adar sar-cina principald" a cetlqii platonice. Educalia este premisaexistenlei qi gelul suprem al ceti l i i , pentru cX doar sprij i-nindu-se pe ea se poate organiza viaga conform ideii dedreptate. Dar educagia din cetatea platonicX este gi exclusivpolit ic5. Toate scopurile speciale ali educaqiei platonice sintpolit ice 9i de aceei nimeni altcineva decit cetaiea insXEi nupoate indeplini funclia educalionalX. Astfel, cetatea .ca atareixisti pentiu educagie, dar gi educaiia ca- atare- existl pen-trucetate.

- Prima afirmalie nu di pri lej niciunei obiecli i . Nu

pcate exista nici un alt 1el suprem,- cum ar fi cel al cre$-ieri i puterii sau al plicerii mlteriale -'. pentru- cI educaqiaeste insigi calea ce- duce cltre esenla dreptXfii con$tiintreleindividuale, merelr centrifuge. A doua afirmaiie incit i laobiecti i. Nlr tri im doar ca si f im roti le ale sistemului orga-nizXrii sociale, simple mijloace indreptate spre o finalitate

139

polit icX. Nu facem polit ici _penrru a face polit icX. Facempolit icl penrru a da

-forml gi a menli,re cadiuL r".i"t-"...-

sar, fundamentul isroric indispensabil .- ltg. n. ,ru p.r*it. p"i_ticiparea. la idei .gi car^e ne rla da posibihrarea sa cunoarremfl sa trarm adevarul, trumu.seqea Ei, intr_o formd mai puri,comunicarea dintre oameni si zei.

Aceste 'bunuri e-xisti gi tr i iesc numai in interiorul con_gtiinjei individuale ; acolo ele devin subiecte

"t. ". i i .- i i ;6;Si . i?" conlinut existengei noastre. Iar gelul "i.t i i

,,ourti.polit ice nu poare sI nu imbriqi;eze, si nu ia in ,1"-i .o,r-$trnla- noastri individr,ralS, cea care conline toate acestebunur i g i d in_ care izvor isc roare lucrur i le . 'wu po"r , . * ; r r^un _qel d.e valoare reali in afar.a congtiingei noastre inclivi-dr?le. Jelul f inal al intregii r. ie1i a cet;t i i esre atit coi-gti inqa individualS cir pi spiritul subiectiv.

'Educaqia nu .*.

suficienti fornrdrii de oaineni polit ici de valoare, oroJ,,-citori cumpd.T.a$, pizitori viteji, conducXtori i"t"i.pi, ,"-meni carc in general s int absorbiq i de mis iunea lcr bol i t ic i .Trebuie ca in tc tdeauna educal ia , d incolo de acesre- cer inrestrict polit ice, sX creeze mai ales con;;t i inqe l ibere, gata de :.accep^-ta gi de _a se, bucura atit de valori le cit Ei de i ieile carese aflS dincolo de cetate gi deasupra timpului istoric, ideiqi va-lori ce rimin in sfera umanuiui absoitrt. Jelui supremal educaliei,nu poate si f ie doar ceti leanul, ci ert. intot-deauna otnul . Yizind acest 1el, educaqia polirici nu tridcazlnatura, cici numai un om desivirsit este intr-o ader.iraticetate un cetXlean desivir5it.

. - DacI ace<r p i incr de _r , 'edere este ignorat in d ia logul ceclSdeqte cerarea ;i care, din acest -oti", se dezvolti

"intr-o

a.rlume direciie, nu inseamni cX Platon i l respinge. Birbagiisr.rpci' iori_ in momentele de rdgaz cultivi to"t. id.i le, ..a d.Eti ingS, de arti, de religie, toate ideile care sint indisolubilIegate de activitatea absolut individualS a congtiinlei ; sintlegate... lu numai de cetIlean, ci de om. Aga se odihnesc eide grij i le colducerii. Desigur, ; i plzitori i destinali conducerii9eti9i1 cei demni de a ajunge la

-cunoagterea ideiior, vor tre-

bui sX se pregiteasci qr pentru aceste mome,rte singulare' jeteorie purX. Rimine ins5 in umbri aceasrl int..""e5 p".t.esenqiali, .de fapt cea m.ai important5 a r-iegii bXrba"li loi su-p€norl. gi nu pentru cI omul este total absorbit de cetate,cl pentru ca cetatea nu poate avea decit o singuri misiune

140

in aceasti direclie: aceea de a crea prin propria ei orga-oizare gi mai ales prin educagie gelul ei principal, cadrele cepermit deslvirqirea omului in momentele de puri ciutare.Aqa trebuie vizr-rt scopul educaliei desivirEite pe care bir-bagii supremi au obligaqia de a o transmite urrnaqilor lor-

Prin excluderea oricirui 1el material, unicul scop al ce-t. i1ii este viaga intru dreptate, spre care duce educalia, atacum Platon o descrie in l inii generale in Statu'l gi aga cumin special vor dispune, in rncd suveran, ccnform condil i i lorsociale concrete, bXrbagii superiori.

VI

Int'i ingarea cet1l.ii. Asemenea- birba-li.degin acest lo9..su-veran atlt rn pnvrnta educaiiei cit gi in privinla oricireialte mar-rifestiri din viala cetXgii. Tot ce se intimpli in ce-tate se face sub ccnducerea lor Ei conform voinqei lcr. Ei,dupi cum stim, ii aleg qi pe cei care le vor succeda. $tim."i. o'ot fi ace$tia Ei circ lC va fi educalia intr-c cetate deiaorganizatX. Dai blrbati superiori nu pot exist3 decit atunci.ii i ..tat.a ,-" org"nit"t ieja conform ideii. bar unde vorfi gisili qi curn voi fi a.leqi qi educali acei birba{i care vororganlza pentru prrma dati cetatea conform ideii ? Cum se.l,.a= autoccnfirma

-gi se va autoimpune raliunea in realitatea

istcrici ? Care va fi primul punct de plecare in guvernarearaliunii ? Cum se li realiti aceasti

- condilie - necesar;- in

lumea ideii l i a fiinlei ;i in lumea devenirii qi a istoriei ?gi pentru gindirea platonici rispunsul e impcsibil, aqa

cum se^intimplX oticirei gindiri politice. Alte teorii, mai alescele contempcrane, ne trimit adeseori la ,suveranitatea p?.-porului. Ni^ se spune : poporul i$i va alege - conducitorii 'i)a. p.t.tt.r.t ca poporul si-i aleagX pe adevXraqii -conduc5to-rifi losofi. va trebui ca in prealabil si fi dobindit criteriilenecesere acestei alegeri. Ca si le dobindeasc5, trebuie camai intii s5-i fi ales pe conducitorii cei mai buni' care ilvor clliuzi gi ii vor fo.m" aceste criterii politice. Der niciasa oroblema nu e rezolvatl la modul absclut, asa cum sepotri-r.9,. unei abordXri pur teoretic-e a cetigii. ln cetateaplutoniil dosma suveranifXlii poporului nu-qi are loc. DupXium ,,u-si aie locul nici originei religioasi, charismaticd, a

t4l

conducerii. Conducerea cetlti i trebuie sl fie conducerea decltre raqiune. Rimine agadar nerezolvati problema moduluiin care va incepe cindva o astfel de conducere in interio-rul cursului istoriei. Platon vede un astfel de inceout doarsub forma unui act revolulionar, o rupere bruscl

^in r.iell

politic5 de rutinX (Statul, 540 d, e) ; o rupere ce nu poerefi totugi ficuti decit de personalitXti deosebite. O astiel depersonalitate este penrru Platon Socrate, cel mai de seamidejinitor al ragiunii. Aceasti rupturi va crea apoi condilii le ce vor duce la formarea unei clase intregi de bXrbalisuperiori; cXci in condilii le sociale existente, zice Platon,acest lucru este imposibil. $i cei cu inclinalii fi losofice, decicare ar putea deveni conducitori, se vor pierde fd"rdrost in atmosfera viciatl a sccietigii ; nici o educalie privat5deslvirgiti nu e potriviti, c5ci ceea ce clideEte ea- va fidistrus de societatea in care va intra tinlrul oentru ca sitriiasci. Astfel, intreaga speran!; in legituri cir instar.rrareaunei conduceri a filosofilor se pune in niEte aparigii tita-nice, care inving destinul istoric devenind puncte de plecarepentru reconstrucqia viefi. Pentru instaurarea la p-utgIq 3unei asemenea personalitXqi, atunci cind aceasta va fi gisitS,nu va fi respins nici un mijloc. OdatX inceputl viala cetXliilui Platon, cu ajutorul destinului sacru, atunci cind ratiu-nea se va impune in. istorie, daci acceptXm ca posibil acestterrnen ipotetic pur ideal, atunci ea va continua natural qisimplu.

Siirsit si clec\dere. Astfel va fi inceputul cetili i platonicein realitate, daci acolo \rrem sX o transpunem. f)ar capentru oricare lucru omenesc, va veni momentul sfirEituluiqi pentru cea mai bunl dintre cetIli. Oricare lucru care s-andscut qi nu existd pur qi simplu, precum ideile, trebuie sigi moari. Moartea cet;tii va fi declinul, dec5derea ei. Astfel,dupi Platon, adevirata cetate va iua sfirgit cind nu vor maiexista 'bXrbaqi superiori. Vine un momenr in care viala numai are puterea de a da nagtere unor asemenea trXrbagi pur-tltori ai raliunii in istorie (Statul, 546 a). Atunci, in modobligatoriu, locul lor va fi luat de oameni care in mod nor-mal ar trebui si se gXseascl in clasa p5zitorilor. Aceast.r.este prima treaptX a decXderii. Nu inqelepciunea, ci vitejirdevine principiul organizator al cet;tii. Telul ei devine

t42

cinstea, bunul cel mai de preg la care poate aspira r.itejia ;. . t " r . . , , in aceast i , t ru . t r i ' i in i l i tar i incepe s i , . , r ' , .ne cotrn fe l de t imocral ie sau t in ,arh ie (Statu l , -515 b) . E lenen-tul greEit al unei astfel de cetiqi nu este, bineinleles, r ' i tejiacare trebuie si existe 6i in cetatea cea ader-iratX, ci in loculnepotrivit pe care i l ocupi in cetate, dislocind puteleauolls-ului. E,a imprimi un caracter de asprime, bruscheqe,cursX pentru puterea vie{i i cetit i i Ei o antreneazi la acterlzboinice, Ia gimnasticX gi vin5toare (Statui, 5-18 c ; 549 a).Prin acestea, cetl jenii incep sX se indrepte r-rnilateral cXtrematerie, citre bunurile materiale, gi pe aceasti panti in de-clin devin incet-incet dornici de bani (Statu.l, 549 b).

Se p roduce a tunc i ce l de -a l dc i i ea 'dec l i n , : na i r au dec i rpr imul . CXci atunci c ind ; i c lase p iz i toare vx degenere ast-fel, singurul ei mobil, in locul r, itejiei, va deveni avulia ma-teriall (551 a). Atunci, in intreaga c€tat€ va incepe domniamoralei celei de-a treia clase, in care st5pinesc intereseleparticulare qi pasiunile. Vor deqine conduceiee ar-ir-rd dreptcriteriu pregul ce trebuie plit i t, nu cei mai demni de a con-duce, c i bogal i i (Statu l ,551 a, b) . E; i i vo l respinge pe ceisXraci de la conducerea polit icX, chiar cu puterea armelor,dac5 e nevoie (551 b). Ajungem astfel la oligarhie. Ansarn-'blul

cetXgii se imp_arte atunci in doui clase : ,,Lrevitabil, numal este o slngura cetate, c1 clcua, cea a saracllor 5r cea abogali lor. Locuiesc in acelati loc, dar vor complcta rleincetatunii inrpotriva celorlall i" (Statul, 551 d). O astfel cle im-pirqire d.ist.ug. gi puterea' de. lupti a cetlf i i , cici. condu-catorii ei se tem mai mult de poporul inarmat decit de,dusmanii dinafarl (Statul, 551 e). Dealtfel, nu sint dispuginici si l chcltuiascl bani, ahtiaqi cum sint de avulie. Cei carese afl i la conducerea unei asemenea cet51i nu caut; drepta-tea, ci se intereseazd" doar cum si mireasci sumele pe carele au. Prin toate formele de exploatare, arunci in mizetie sisiricie o mulgime din ce in ce mai mare de cetXleni (Statul,555 e). $i nu-si dau mvacar seama ci in acest fel iqi pregitescpropria catastrofi (Statwl, 557 e). Cici odati va glrvernarevolulia celor siraci gi se va intemeia atunci celetea in care'conduce multimea, demoswl,

Platcn ne spune despre aceast; cetate : ,,Este. o cetate pl5-auti, anarhici si pestri lX, in care egalitatea se imparte tutu-ror fXrX deosebiri" (Statul, 558 c). ln aceasti cetate toqi

r43

participi la conducere ; de obicei conducltori i sint numiqiprin tragere la sorqi. Libertatea drmnegte intr-c asemeneecetate. Oricine poate si spuni qi si faci ce vree (Statul,557 b). in aceastl cetate nu existi, nici o ordine obiectivi,nici o unitate ; de aceea, orice acliune de ansamblu este im-pcsibilX. Lipsa totali a oricirei discipline o face incapabil ide rizboi gi pace, chiar de executarea pedepselor gi de oricefuncl ie pol i t ic i , concret ; (Statwl ,558 a) . O ast fe l de cetatecu varietatea de forrne de via15 care o caracterizeazi, sea-minX, dup5 expresia lui Platon, cu ,,un bilci la care se facafaceri" (Statwl, 557 d). Nu trebuie sd identit'icdrn aceasricetate anarhicX, deli numiti de Platon democragie, cu tipu-ri le rroderne de state democratice. Ea este ur constrrtct teo-retic in care se subliniazi cu Lln voit extreitt ism diverseledeviali i ale unei cetlgi conduse de mullime qi care vine ast-fel desigur in contradic{ie cu orice formX de .iusti guver-nere.

Cind o cetate ajunge in aceasti situalie, e gata sI treacila o alt i formi polit ici, t irania: ,,f irania nobilS, cere diferide toate acestea, cea de-a patra gi ult ima bcali a cet;! i i"(Stantl, 544 c), astfel o prezinti Platon. A;e dupX cumaviditatea pentru bogiqie duce la puteree vulgului, tot a$1gi aviditatea pentru l ibertate, distrugind puterer demosului,duce la tirani! (Statal, 562 c). Cind demrsul se intimpli siaibl ,,paharnici progti" qi se imbati de l ibertate nelimiteti(Stan'l-, 562 d), itunci toate relagii le sociale sint zdruncinatede anarhie, se pregiteSte trecerea naturali de la l iberteterextreml la ,,cei mai mare qi crudX sclavie" (Statul, 564 a).Voind si reactrioneze la neajunsurile l ipsei de guvernirnint,poporul d5. unei ?ersoane puterea extraordinar; perltru .caaceasra sa rmpuna ordinea ;i sI reorganizeze I'ia1a politicidezmembratl : ,,cind se na$te un tiran, el rXsare dintr-rrld5cini a salvlri i 9i nu din altX parte" (Statu'|, 564 d).Dar intreabi Platon : ,care e principiul transformlri i dinprorecror in. t iran' .(Statwl,.565 d)..Tct -el rispunde : ,,Togicer ce au a;uns alcl vor f i recurs la celebra cerere a tira-nuhri : cerefi poporului paznici personali pentru ca protec-torul sI stea in i iguranqi-' (Statul, 566 b). Drr imediet dupXaceasta, t iranul desfSgoarl o activitate exceptionali; qi ,,sus-cita mai inti i dugmani, pentru ca poporul si aibl nevoie deconducitor" (Statul, 566 a), dar .Ei pentru a i se aduce bani

144

gi devgnind siraci, oamenii si tr i iasci de pe o zi pe alta si sicomplote-ze mai pulin irnporriva lui,, (Stitul, 567 a). $i con-tinui : ,,Nu-i ala c5, cu cit devine niai odios faqi' de cetX-1eni, aclionind in acest fel, cu atit are nevoie mai mare depaznici numero-gi ; i f ideli ?... qi mulj i voluntari, spune el, i ivor r-eni repede in ajutor daci le va pl5ti o roldi buni..(Statri l , 567 d). gi, abordind problema ;i sub aspecr econo-rnic : ,,Este evident cI se va intreline din fonduii srrivechi,ca 5i tovaril i i lui de ospig, curtezanii 9i curtezanele sale.Inqeleg, poporul il 'r'a intregine pe el qi curtea lui" lStatul,568 c). In sfirqit, conchide rezumindu-qi judecSlile in legl-turl cu poporul care, pXr5sind cetarea democratici se in-dreapt5 cltre tiranie : ,,ca si evite fumul sclar.iei deasupracapului omului l iber, poporul cade in focul despotismuluisclavilor, schimbind astfel o l ibertate extreml Ei ordonatipe sclar-ia cea mai asprl gi amar5, sclavia sclar-i lor" (Statul,56e b ) .

Deosebirea reginturi lor. Problema deosebiri i dintre diver-sele forrne de regimuri l-a preccupat pe Platon inci o datiin dialogul Polit ibos; ln tinip ce,in .Statwl sint rnai istorice5i se potrivesc vieli i polit ice a lumii grece$ti antice, astfelincit orice aplicare a lor inafara acestei lumi nu s-ar puteaface fird, adaptiri, diviziunile din Polit ikos sint mai teoreticesi constituie punctul de plecare al distincqiei aristotelice cla-sice a regimurilor. $i in Poliri,6os Platon distinge tipurileccrecte de tipurile greqite de cetate. Se bazeazl pe singuracetate adevXratl a ideii qi apoi, a"' ind-o drept criteriu, siu-d iaz[ in cal i ta te de imi ta l i i mai bune sau mai re le toatecelelalte fonne de cetXli reale. Pentru a defini cetatea corecti,spune : ,,Cetatea adevXratX este prin excelenlS Ei numai aceelin care conducitori i sint oameni cu adevirat qi nu in apa-ren{i inr;X1ali; dacl corrduc dupi lege sau fXri lege, dacisint asculrali de bunlvoie sau nu, daci sint bogaqi sau sXraci,nu existi nici un motiv pentru care r.reunul din aceste lu-cruri sX fie luat in considera$e" (Polit ikos, 293 c).

Pentru toate cetSli le reale, copii ale celei adev5rate, Pla-ton enunjl urmltoarea lege : ,,Trebuie ca cetSli le de acestfel, daci vor si imite cit se poate mai bine c€tatea cea ade-

145

vdrati, si nu faci nimic niciodat; - odati stabil ite legile -

care sa conrrav lna l i tere i scr ise 9 i obiceiur i lor -nal ionale"(i iUt;bot, 3OO e, 30i a)' Deci, ceea, este indiferent pen-

i . . , . . t r , . " ideal i , c ic i in 'ea nu ex is t i regul i pozi t ive ' pen-

1ru ace\ te cet i l i e ind ispensabi l . Respectarec. legr lor .este cr l -

ter iu l de bazi in descr ierea de cal i ta te t l va loare c l ln t re ere '

; " i i r . * . , - a . d is t incqia bazat l pe. co.st i tu i rea formalS a

;;*.i i . A$,.d"., cet;{i le se impari in cet51i ale dreptului 9iin cetXgi rele.

Exceplie ficind intotdeauna cetatea ideali, dupd .deose-biri le loi form:ile, existi trei feluri de cet;l i : monar'hia'. i-n

,ca,re domne;te r'rnul singur", cetatea ,,unui num5r restrins"'

"dl.; " celor bogaqi, ; i cetatea ,,celor rnul1i"' Acestea.se lror

impXrqi conform respectXrii legilor. Mai inti i , r-ironarhia- r 'a

fi rrgala,,,rlacX un ,i.tg.r, om ionduce ccnform iegilor' Y"i,i i .ta: p. conducXtorii" ceti l i i corecte ; va fi, di 'rpotrivS'

tiranici, qi monarhul r-:r f i t iran, 'rnu se conduce nici corr-

f u.,t-t l .giior, nici obiceiuri lor". Apoi cetatea numirului re-

stri,rs de oameni, in care bogali i care domnesc imitl cetl-

t;a corecti, respectind legile, t iebuie si se numeascl at' istocra-

qie ; ,,atunci cind ntt se respect;", cetatea trebuie sX se nr'r-

- . " t . ; o l iga.r 'h ie. $ i , in s f i rg i t , cetatea celor mul i i , .cLento 'ct'tt ia. t.. lrui. sX fie de doui felu|i, ccrlform respect;ri i s'1r'r

nerespeciiri i legilor, chiar. deci nLr se ir-rt ittr lerzi diferit.

Cit d.rp.. i lo"..o unor astfel de cetXli ' dupii consecin-

1e1e pe c:rre le are ficcare respectare salr nerespectare 3

i.gilni, se poate face urmXtoarea distinclie axiolcgic:l. : ,mo-

"J.t-t in, *t. in.i cind funcqioneazi conform trnor legi bune.

; ;.t ;"i b.tn; dinti 'e ele ; f irX lege ins;, este cea mai

o.n"iri si nrai greu de locttit" (Polit ibos' 302 e)' Cetatea

i.r,,,,r: ' ,r., l ' . i i r.rt. i , i , de oameni, datorit l faptului ci se afl i

i .,t.. *o,-r"rhie gi democralie este moderati 9i in- aspectele

ul L)un" ;i rele. Cit despre democralie, iati ce crede Platcn :

" . . r " r .u celor rnul1 i . i l "bX in toatc, f i r i vreo putere in tnt

iri,.. ,"., r iu in conlparaiie cu celelelte, $i asta-. pentru cli

pui.. it. sint implrl i ie intre toli ; de aceea' dintre toitte

iornre l . de guver t rXrn int legale, aceasta este cea mal proasta '

clar dintre Iele care , ',u re,pettX legea, este cea mai buui"

( l 'o l t t t teos, JU) a) .

116

VII

Cornparafi i cu cetatea platottic\. in istoria fi losofiei nuels im nic i un puncl de comparal ie pentru cera lea lu i P l . r ton.5e fac dcsr .gur adeseor i cornperaqi i inr re cetate l p larorr icagi o serie de cetiqi imadnarC. pe care mulqi au r.iut si ]econst i tu ie in tenqrcnind s i i rn i te cetarea p latcnicX in ant i -chitate 9i in t impurile moderne. hlu ni i-a pistrat nici oastfel de cetate din arrtichitrre. Cele mai vechi cetit i dintimpurile^moderne sint Cettztca soarelwi a lui Crmpanella,Utopia lui Thomas l4orus, cancelar al lui Henric al VIII-lea,gi Atlantida lui Bacon. To_tugi, asemlnarea din-tre cetatea pla-tonrca $1 toate aceste _cetati imaginare este dcar extericerX.Nici una nu se bazeazX, prectrm cetxrea pletonicX, p_e--\-rc_unprincipiu absolut,. 111cr una nu-tr are proprii le t.t.tr i l i i f i lo-sofice. De aceea, in istoria spirituh-ri cetrtea platonicX trebr-riesI r5minX inccmparabilS. ln privinla anumitor elemenre eapoate fi con.rp,rrit i doar c': ieoria' cetXli i a lui Hegel. inaceste doui teorii poiit ice e:<isti un puncr comun : cetxte;Iapare in arnindoui ca o tlczt-oltare d ipirittt lui in istorie, cagcl suprem al acestuia, ca realizare o ideii si intruchiorre aragiunii. De aceea, pe)rtrlr r.nrindci f i losofi i nu indir-i iul, cicetatea constitr-rie daci nu unicr.rl atunci teL-rl f inel qi p:;in-c ipal a l is lor ie i ; pent l -u fer ic i rea i 'c l i r - iz i lor , ru e* i r i i . . r i -q i le , c i ind i r - iz i i c :1re s ingul i nu au indepenclengl , c i t r l iescpelltru edificarer. a ccef,. ce este abscll.r i

"aloros, a cetlgii.

, ts t fe l , peni ru anrb i i f i losof i v ia la ' . ror : r1I n. , , . i .sx ' i .s . i r .t ' rndr ' rd, morala nu e i 'c l i ' ic lual l . in f i ioscf ia drcp: .1ui 'E ia cet51ii, arrindoi includ morala. Nlor.ala lor este .l;,";;; ; ir. ieqii cetl 'r i i .

" , 4..."rri legltu:.i dintre platon gi l,Iegel clarif ici inrr_unrel orsputr te problen.r i a leg i tur i i cet i l i i p latonice cu r .ea] i_tatea. Aceast5 legituri a foit intreleasi ir-r

^m,:lte felu-.i. Unii

1 l : , , t " - . : t l l = .e ra rea p ) : r t on i c i o i dec , un p r . i n r i p i u cu l l uz i r r r ;

rt lr l alr l 'az.uj-o- m_ai aprcape dc istorie^ fI i-X

^a i,rc.t" .,..o_oata sa tre rderl, deci irealizabil ; alt i i a_r-r consiCer"r_o ." p.ceva c.e je poate realiza, ca pe un icleal ce pcate fi ."ir.at ieun pcl ir ician al re.r l i tXri i . i i , i" rf ir i ; ,1'_l i i ; ' . , , '1"r.; , . . ; ; ; ;

" lu,.y* ne este ee dati in ansamblul ei, vaiabil i s.. i l . . l ._, l 'nnqul pentru roate popoarele , r i pentn l tcate t in_rpur i le , iar

r47

al1ii ca pe un ideal valabil pentru o singuri epoci, realitateaclasici greacX.

Cetatea platonic| drept model. Cetetea lui Platon nu eidee. Ideee este golit l de orice conlinut real, pe cind ceta-tea platonici este o lume anumiti, definitX de conlinutul ei 'CetJtea plator-rici este o idee realizati in istorie, este realiza-rea ideii^ de dreptate. Daci in tecria platonici de spre cet.rteexrsta ceva ce este rdee, aceasta este dreptatea, qi nu cetateainsigi. Dar cetatec platonici nu este Ei o realitate temporal5,i r tor ic i . Ea se brzeazi pe cer a absolut , pe ra l iune, p. b4l -bali i superiori care o intruchipeazi. Izvorigte agadar dtn

."i iun., ^din

lumea ideilor. La ridicina ei se afl i ideea ; nupcate si tri iasci f[r5 ea. E,a se sprij ini pe ipoteza irnposibilXdiu p,luct de vedere istoric, ccnform cXreia ideea del' ine rea-Iitate, este intrr.rchipatl de oameni istorici.

Dar daci cet"tia platonici nu este nici unul din acestelucruri, atunci ce e ? Platon o nun'Ieqte model. Dar el nu-

,r.,.rr" , i ideile rnodele. Din aceast; sinonimie nu trebuie sirezulte'nici o ccnfuzie. ModeJul nu e intotdeauna idee. SpunePlaton (Statwl, 472 d): ,,un pictor -bu,q--. cel care a pictat un

model , omul ce l mai f rumos cu put in1I" .Esie evident, aqadar, ci nici modelul nu- poate si- in-

semne ideea; omul ce l nra i f rumos, care este p ic tat de-p ic torrlu e niciodati o idee, ci reprezentare concret; a ideii. Ast-

fel, cea rnai frr"imoasi cetati, pe care o picteazi f i losoful,nu e $i ea realizare a ideii, ci o construclie idealX conformicu ideea. Cetatea platonicl este aqadar un-model, ceva plasr-thttre idee gi reali iate. Este inriurit i de idee, dar e totodatice\-a concret, $1 ca ceva concret are $1 un anulne conllnut ;i lcest anume conlrnut inseamnl insl intotdeauna cunoaitere.lrealit i l i i . Cetatea platonicX este a;adar ceva amestecat. Darchiar daci ette .eta care nu e idee, ea l-a ficut conformideii, ccnform exigen(ei ideii qi, de aceea, ca 9i ideea cereci1 realitatea si trXiascX dupi modelul ei.

Cetatea platonicd Si realitatea. Cetatea platonici e maispecificl decit ideea. I la este ideea specificati, individualizati,ideea care qi-a insugit conlinutul istoric pe care i l-a datPlaton. Si Platon a alcituit acest anume conlinut incercindsi armonizeze datele realit i l i i istorice cu legea dreptigii, cu

1 4 8

ideea. Aceste *te istorice sint realitatea vielii grecegti dinvrernea lur : ,,ljar cum, cetatea pe care vrei s_o intemeiezinu va fi greceascX ? Neap5rat,- zise el" (Statul. 469 e).Folosind expresii le lui Hegel pujem spune

'ci ceiatea pla-

tonici nu este ideea ca ceva -

absolut ci este nromentul i ia-lectic 1l . ideji j momentul ideii caracteristic l"mii gi.-ce$ti. Chiar .Hegei scrie despre Platon : ,,plaron ,, i .oqu! caLe sd se .piardi in teorii abstrace i i principii.Spi r i tu l #u esengia l a recunoscur^esenta sr a exprrmat esenta.) r aceasta esenta.nu pcare l r c lec i t esen{a lumi i in care t r i iee l , -esenja.unui - s ingur spi r i t carc r rXia in e l a1.r cum rrXi r rq i . in Grecia. Nimeni nu-5 ipoate depi5 i epcca. Spi r i ru l vremi isale este gi spiritul siu. Greurateal consii in i- l recunoaslcdupX coniinur." Conform acestor idei ale lui Heeel. in soa_tele sr-cietl i i i de fenomene istorice care alcltuilsc ceti i i legrecesti, existi o esenf; permanen r; gi ader.SratI. Ac."rtiesenf i a lost expr . imat l pr in- ce latea_ p latonic5. Cetatea p l l_tcnic l esre ccnceptu l esenqia l a l pol i i -u lu l grecesc, este ,o-/is-ul grec in realizarea lrri de ansimblu, ."ri in rearitaie'ntrse intimplX niciodat5. Astfei, cetarea lui din aceastl sferiistoricl are si calit5ti si defecre.

. ,P.o l " i l " l ia ra l iun i i .ob iect i r .e a idei i , d isc ip l ina c lementulu irndrvrdual conform mlsurii clasice gi legii intregului _ iatlcalitatea ei de bazi.-Ignorarea spii ituli i subieJtiv, i"nbusilrea elementului individual sub obiectivitatea intregului, iatiPlncSul. ei. grc.5it, asa cum arati in continuare Hesel. ,,Fap-tul -ca rndrvrzii aclioneazi nu din respect ; i darorie fati je

:?' l':'l':t: -':.':lii'- ".1,' tl'ii.l' ci din ;1;;'i;^ il; ";;";

i ; ;';:ca In urma uner rellecgii mora]e iau o hotirire care_i va in-rlurt, acest -p-rincipiu al l iberti l i i subiective este oosterior.ester pnncrpiul epocii moderne. Acest principiu a ptt.un, 5irn lumea greaci, dar in calitate de piincip.iu.distiugXtor alcetatrlor grec-Eti gi vieli i grecegti... Aiest prrncrplu este rnau_gurat.de sofiqti in Grecia"

"n;i;i. ii,r-r.s"..a obi".t;.ii5ti;

:"-::11i",., $i platonice 3 raliunii si, b;niinr.l.;, ;;;;;;,prtnctptul care dislocind cetatea g.ea.i "

,fr.r.i""r.;;goRorului grec. ,,El

" i"r.;;;;-i;r?rrg.*, sc.e rn conunuare

Tegjl, pentru principiul rpirii"iui ru-bi..ri;;';;;";' r;:Itll.l..p*S, cetatea, ligile nu ..*u pr.g;,,.. ,r nrcr nu erirl,:i?tr^sd se pregXtealci pentru ." ,i '

"...prr."..r, prin-ctptu. Acestea doul (deci ipiritul grec Ai subrectrvrtatea) nu

149

sint omogene. (Ca si folosim termeni hegelieni, nu ,apariinaceluiasi ilont.nt dialectic al mersuiui spirituiui') $i de acee.a(atunci c ind a pirruns pr incipiul subiecr iv ismului) a treburtca morala qi obiceiurili- greie;ti si moari' Plaron a re-.tirot.ti gi .o,-t..p.tt aqadai spiritul, esen[a lumii acestuia ;ia exprimat-o cu urrrritoarea menllune speclala

" ca a vrut

i ; . . "p:"gi ace:t pr incipiu al subiect iv i t i t i i i i sI- l faci im-posibi l in ceterea lui ." Acestei incercari t rebuie sa-r atr lbul l l l

i i-i"pr"t ci eL alungi din cetatea lui pe oamenii cei mai

i l t r . t i i -p. -p"qi ,

care reprezirr t i Pr in excelen\ i 'p ir i tu l de

subiecti.' itai.. in n..utti incercare iEi are de asemenea ca"uza

i;;;;.;.; oric;r.i i ' i l iative individtiale, chiar- li in, via!'rparticulari, abscrblia totali a individului irrrtara obtectt-Y r I a t u ."'-, i j".

Platon trebuia si caute 9i-sX reuleasc5, zice Hegel'

tocmei acesc lucrlr. Trebui;r si exprime spiritul, esenla. epccll

;; i ;;-;;;-tn.,rni ..." ce a ficui. se a1azd", a;adar', intr-un

pr-,t-i..t d. vedere esengial, un punct de r.edere care se ba"zeaza

;; ;..;;" .pr.i i L"i" Este ,rn prlnct- de 'cd-cre dcar relatit '

:;r;;; i ;, .?;i ;,;. clcar un punct c" r-edere grec ei exclude

in mod conf t ient pr inc ip iu l u l ter icr . ' Acesta este caracteru l

"rrr"i..r" $i";;;;;"1

'"i ldJ"lutui pclit ic platonic qi el trebuie

examinai *U acest aspect' Disc.uti i le bazate pe concepllr

nrai rnoderne, ir-r legxturi cu posibrlrtatea sau sllperlorltetea

r" . i " "1. i

i . . . t i t i nn duc d ic i t la opin i i gre. l i te ' i r r . .cet i -

t i le contenlporane exis t l l iber tatea c lc cQnst i in ia: l recare

i "J ; r iJ " i .

c l reptu l 11-s1 ,vaf ; , de pro.pr . i i ie lu i in tercse ' C:ea

ce esle totu l i cxc ius d in idealu l p latonrc. ' ' -Geniul ccnqtiinlei istorice a lui Hegel clarif icS, cu acesie

idei , o p ioblemi ce ingreuiaz i epcca noa: t r i . pr in nre] f l l le i , in t rebare.r daci 5 i curn pYt :T s i -ne

reterr r l l l i l c iu tar l l r

polit ice cont€mporane Ia modelul ceti l i i platonice'

VIIi

ASezarea cetAil i ,,Legilor" . Dar teoria lui Platon asuprr. , , ieq i i d in cerate. nu se l imi teazi nurnai la constr t tc l ls ccta l l t

;de"le : .a preri.tt l 5i un stadiu mai apropiat de realitcte'r

istoric;. curn dispozigia lui sufleteasci 1-a indreptat citre

150

activitatea pciiticX, a -Yrui..si. faci o punte ,peste.pr;pastial"r"

-a.rporie c.tatea ide^ali de cetatea greacX rea15. Acesta

:;;; t"i;i"r"l cel mai adinc al dialogului Legile, ei el ii de-

terminl contl l)utul ' ̂'"^' inti-un paragraf din-Leg-iLe .este amintit l cetate a 1ui idea-

li, io carc--mr existi nici farnilie., nici proprietate.,.15 unde

Ir f". Je legi scrise existi birbali.superiori, intruchipiri ale

il. l ,-Ei n. ifun. cle'pre. ea,: ,,De.ci c, astfel de cetate, l ie ci

.rt" ini.*.;ai;. de zei, f. ic.de .copii ai zeilor, mai mull i decit

ir""t,. i o vor locti i ducindLr-l i viaga-in veselie. IJc aceea, nici

,r.rlr ".toi.

sX ciutim un alt-model de cetate. Trebuie si

n. opt i rn la acesta $ i s i incerc im sa a;unge.m le er , a t i t c i t

"

- . , r 'put inqd. Dar aceast ; cctate, pe. . care inccrc i rn noi s-o

.onrt*i. acum, dac5 s-ar putea realiza I 'recdatI, ar f i cea

,"ru . cel mai aprcape de nemurire 6i astfel ar ocupa lccul

al doilea. A treia cet'rte la rincl, daci zeul r"rea, o vom

impune in real i ta te rnai t i rz iu" (Legi le ,739 e) '^Astfel ne apare scara ce tlnette ideea cu realitatea. Ideea

de dreptate devine concret; in cetatea iderli qi irealizabilt ia dialosului Statwl. Pentrtt c5 aceasti cetate se bazeazS" pepremisJ irealizabil i a birbali lor coriducXtcri. PIaton st.rbi-iest. o alt i cetate csre nu se mai bazeazd pe premise idealec i ' is tor ic posib i le , daci nu chiar ex is tente. Aceest i a c lcuacetat€ este rstorlc realizabilS, pentru ci nu se bazeazi pepremisa ideali a bXrbaqilor strperiori ; qi este desigur cea maidesivirsit l realizare tosibild a ideii. Aceasta este cetatea dinLegile. Din punct de vedere axiologic, se af15 nai jos decitcetatea birbali lor superiori, tocmai pentru c5" este maiaproape de realitate. Dar Ei cetatea Legilor este cer-a inter-mediar intre realitate gi idee, asa cum este gi cetatea ideali.Dar pe cind cetatea ideali este totuqi o reflectare directi aideii, este un moment al ideii insSgi, cetatea Legilor nu e unmoment al ideii, ea afl indu-se dcar ,,fcarte aproape de rre-murire", adici de idee, f i ind in acelagi t imp mai aproape dcrealitate. Dar nici aceasta nu este incl realizabrl\ din pmctd,e vedere istoric, cXci are ngvoie de ajutorul unor

-fapte

puternice, dar ineiistente in realitate.- De aceea, gi aceast5 a doua cetate apare de asemenea falX

de realitate numai ca principiu cXlsuzitor, de;i l ine qi maimult seama de imperfeit iunil l si sl ibiciunile lucrurilor qi aleoamenilor. Astfel,- Platon, in paragraful la care ne-am re-

1 5 1

ferit din Legile, nu a putut si se mulgumeasca cu aceastaa doua cetate, odati ce voia si ajungi la realitate. Se gindeasi constituie gi o a treia cetate, cea direct realizabilS, carear fi trebuit gi pe care ar f i dorit si o transforme in reali-tate. Acest proiect al lui nu s-a realizat.

Legile in cetated, ,,Legilor" . Daci in cetatee ideali nu enevoie de legi sau de alte incXtuqiri pentru conducitori,a.cest.fapt se datoreaz5., prezenlei blrbaqilor ^superiori care,datorit i cunoaSterii ideilor, f ixeazX dreptul in fiecare caz,ai' ind ca unic criteriu raliunea. in cetatea proastX existi,dirnpctrivi, legi mr.rlte gi severe. in cetatea Legilor, cere seafll- intre acesiea doui, treb',rie si f ie descopelit i qi impus'irnisura, care ar f i legat cele doui elemente. Se stabilegte infeli i l acesta ci vor exista legi, dar ele vor l isa o anumitil ibertate celui care l i se adapteazd. in aceast; cetate de mij-loc nu va e.-' istr nici cunoagierea perfecti a ralir 'uri i, ;r drep-tului adev5rat, dar nici ignoranqa totali. \ra exista pcsibil i-t irt€a cunoai;teri i. De aceea, legile se vor stabii i in ala felincit si nu fie impuse flr i justif icare celui condus. in.rinte'rf iecirei ordcnanle legislative va f i agezat, ala cum s'3. veintimpla rnai t irziu cu ordouaulele bizantine, un preambul,,rn fei de expunere introductivi in care yor fi explicate ra.-t i ' , n i l e .n r r r , , c l r e se impune i n t ra rea i n r - i goa re a l eg i i .i tr in

"..rt. prearnbtrluri,

^ Platon urmire$re

- sI de-r r ie1.i

l i terei moarte a legii gi si o transforme in instrument deeducal ie a celor condugi . Acestea vor f i leg i le in acei ls t icetate de mijlcc.

Forma polit icit din ,,Legile". Platon are gri j i si alcltu-iasc i o ast fe l de formi" pol i t icX, inc i t i i ' as igure c i tmai bine suveranitatea absoluti a raqiunii. in cetateaLegilor, aceast; suveranitate e imposibilS, cici lip-se5-te elrmJnt,tl birbali supericri. Dar acolo unde este irnposibil l pre-

zenta vie a ipiri iuiui obiectir ' , nu e de dorit si disparl cudesivirsire strbiectivitatea. E necesar ca in cetatea Legilorsi l i se dea o oarecare independengi indivizilor ; i sX fielimitati suveranitatea l i iurisdicgia cetigii. Trebuie a;adar calegislatorul cetXli i, .ate e mai aproape de realitate, si legeac"este doui cerinte : cea de l ibertate a individului 5i cea asuveranitXli i nelimitate a cet;l i i . Dintre formele de cetate

r52

care existS.in, realitate, primei. cerinle.i i corespunde .demo-,ri1i", celei de-a .doua mqlarhia. LegXtura dintre elemen-tele democratice lr monarhtr va rezulta intr-o formi supe-rioarl de,cetate' r

Asrtel, cetatea r-egilor igi trage toate puterile de la pcpcr.Ea consacrX principiul pur dernocradc

-al suveranirif i i

^po-

oorului. Dar in mod opus tendinqelor moderne, care considirii ,rneranitatea bazati pe riala poporului ca absoluti qi defi-nit ivi, Platon trece mai departe la fundamentarea acestuiizvor al autoritXgii. Mai presus gi de voinga poporului existio voingi suverani mai puternicX, r 'oin1a legii.- Numai prinlege si in calmul ei are putere voinla poporului. Acelstivc"ingi primordiali a legii nu poate fi nici atinsi, nicischimbati de popor. Iati elementul monarhic din organizareacer;{i i Legilor, Singuri legea este monarh.

Indiaielwl in clialogu.l ,,Legile" . Aceeaqi tendinli dcm-negte qi in problema organiziri i sociale, aceea de a se legaspiritul obiectiv cu cerinlele subiectivit5tii. in organizarca ie-ti l i i ideale a fost exclus total interesul individuhii: nu existifamilie qi proprietate. In viaqa cetSli i proaste, interesul indi-l idual devasteazi totul si instituti i le sociale lucreazl in-tctdeauna in interesul citorva indivizi. Dar in cetatea inter-mediarS, existi ca institr.rl ie atit familia cit gi proprietarea.Este recunoscut agadar inreresul qi independenga- individului,dar totodati interesul individului esre supus si la l imiti i istricte -in aga fel incit sI nu poati nicioditi sI devini maiputernic decit interesul intreguiui.

Pre.mise ma,teri(1\e. Desigur insi ci pentru intemeierea inacest fel a unei cetlgi e nerroie de un teien propice. E nevoiecl_e anumite premise materiale. &Iai inti i , ieritoriul trebuiesa lte pctrivit pentru o astfel de cetate. Nu trebuie sX segaseasci pe l itoral ci in interiorul continenrului. Marea ili l9.t:3p,5

_ pe om spre comer! gi speculi gi astfel face maior l rcr la- edrrcat ia lu i moral i 9 i pol i r ic i . E nei .o ie apoi ca 5 iPoporul . -s i f ie pr t r iv i t . La probiema poporulu i ' pct r iv i tPlaton i9i exprimi indoiala. Treb.rie oare'si ' f ie acesi popcro natrune unitX prin origine comun5, l imbi 9i tradil i i ?- in19..:l ."t, consacrarea noii legislagii va intilni rezistenla tr.r.-otgttlcr qi a institugii lor in

-rrigoare pentru aceasri naliune

153

unitX. Trebnie oare ca poporul acestei cetXqi .sX fie format

Ji;;;-" muil ime neunitS^? ^Atunci

nu va exista rezistenga

ir",1iri. i , ati ia ,r."-e cit nu va exista nici o institulie care

;; f i; t; .: igo".. uniform pentru -intreg acest popor ; der. nu

va exis ta n ic i e lementul ps ihologic care susi ine in c ' r ' r l t t tn t ' r

unr-rl p"poi instituqii le 9i ntotatuti le. Platon nr'r dX nici t-r

scl '- ir ie aiestei indoieli.""^'1""f; 'popo..rt.t l potrivit mai. e 1er'.9i9 5i.de perso.aii-

t ; t ; i " . - . .p i i " i . t . . " r . . 'o t de 'eni pr imi i leg, is lator i ,5 i .c ,on-

duci tor i a i 'cet i l i i ' $ i P laton adaugi , in torc ind ' -se la rdeea

f., i i , l , l . igit6, cd ar i1 prob"bil cel"mai bine dacl un fi losof

ar cclabora cu ul-t -cuverar.r absoiut'Dar Platon nerge mai departe ;i in. cri lceperel xrloJ

aspecie mai speciale' Cetilenii din aceastl cetale trel)r ' l le sa

lJil-rt"ii^ l;";;;i;. Numirul lor se \-a stabili d'pi .dcui.. lt. i i i : mai inti i , ciqi poate si hrineasci cr-r. frugalitate

spartani pimintul cetiqii, apoi, de cil i e ner-ole pent-ru a

i;; ' ftt; I**r"l dinafari "i ' ' tnot

e'entuali duqmani' Piaton

i" .rn ,l.r*ir convenlicnal de 5 O4O de c-etXteni..Ptlttu,ti., '

divizibii clr un numir rrra.re de cifre. Cctitenrt dtn ! '8:Lsint l irnitali la acest numir' imparte corespunzatot : ' ,

p"ltt l-

t.r1 .etit i i in loturi de valoare egalS ; f iecare cetale:lr1 rr

inoreuni cu familia l.t i t i t" unul' Fentru,ca si existc echil i-

b., ' ,. ,o.i"l, iarnil i i le nr.r rrebriie si crcasci peste url .1r' l l lrn't

numir:. DacX cresc din intimplare' . ceta.tea trebute sa arDa

*r i I g indeplr teze pe cei i " " s int . in p lus ' const i tu ind

Io loni i 1 i pror-oc ind emigr i r i ' In le lu l .acesta se pa\1reaza

."r.rp"ta.t1a dintre lott ' i i le f ixe 9i famili i ' $i pentru. c'r si

;-;t 'r;.t. st-rb alt aspect aceasti corespo'-'dentrX' se stebilegte

ca lotur i le sx f ie ina l ienabi le . Propr ietetea asupra pamlrr tu-

lu i . i * in . in tordeauna implr l i t i q i nu poatc 1 i concentrata

in ,r-, i init. unui numi-esirios. Exist; l i circuli monezi in

;;;t;; ;;g;,lor, dar "u

t '" lo"tt doar in interiorul cetati i si

".r

- i" f"r. iaga Grecie. Se interzic cetigeanului aurul ; i ar-

;i;t; i , ."r. in desigur 'aloare peste tot 9i afari de cetate'

i l{u-"i cetatea poate deqine astfel de -metale 9i mo'rezi .crreau valoare pest. tot, pentru ca e-a si le foloseasci in schim-

U"ri ." exteriorul ,"r, ." si le dea particulari lor care cil l-

tor€sc cu permisiunea ei afari din cetate'

154

Impd,rSirea economicd, in clase. $i totugi, cu- toate aceste

limitiri, se va pro^duce intotdeauna o oarecare inegalitate d.e

;;;;;. S..vor stringe..bani care provin numai din aceasti

. it.ul"t i. interni, a .cXror posedare e per.misl f ir i l imite i i(e vor mai s t r inge g i a l te bunurt economice mobi le . Aeelst iin"salitate ecouomici obligai:orie l imitatX nu este dcar accep-tat| de Platon, ci ridicati la rang de bazd, pentru o diviziunea cet i teni lor in patru c lase, dupl a l 'ere. Dupi c lasa c i re iaii apartine, f iecare cetXgean va contribui cu bani qi servicii.P laton impune l imi te q i aceste i posib i le inegal i t i l i econotn ice.Stabileste o l imiti rninimi pentru sXricie 9i o l imitl maximipenrru bogiq ie. L i rn i ta min imi este lo tu l care i s-a dat f iec i -iuia. Limita maximX este de patru ori valcarea lotului. Totce se dobinde;te dincolo de aceasti l imit5 nu poate si apar-gin5 cetigeanului qi devine proprietatea ceti i i i . Situaqia pro-prietXti i f ieclruia este cLrnoscutl conducitori lor cet51ii, cXcii i o .ons'.ntX cind impart cetlqenii in clase, dupi avcre.

Teritoriul cetXti i are ca centru un singur orag in c:rrelocuiesc totri cetiqenii. Acest oraq trebuie si f ie construit inmiilocul teritcriului. l iste uiurat; astfel 5i cultir.rrrer- pi-

T intu lu i . Dar pentru cx acesta s i f ie 9 i mai drept impi iq i r ,f iecare lot va aves" dcui pirgi, trna_aproape, cealrlt l dcor.rrede orag. in acest fel e nrar usor sa e:<rste loturi cle vaioereegali gi nu se intirnpli ca un lot s.i f ie doar cu pir.rir: itneroditor, iar altul dcar cu pimii-rt bun.

ln cetate Iocuiesc in aiari de cetiqeni si metecii, adicistri inii. Acestora l i se acord5 un permis de a rimir.re incetate pentru un rimp limitat, cu condiqia de a practic,r unmesregug fo los i tor . Acest permis poate s i l in i douizc, . i dean i ; se poa te - i ns i q?

" l , sX f i e ^5 i p re lung i t . i n e fa r i c l e

meteci . ex is tx^gi sc lav i i . Sc lav i i s in t fo los i l i ln t rebur i le ces-nrce fr pe cimp gi in general in toate muncile manuale.

Munca ce apar[ine exclusiv ceti lenilor este sri ia Dentrrrcetare. 5 i , subl in iez i PIaton, de5i cet i len i i par " inact i r i ,

i : rreal i ta te pe ume-r i i , lor cade sarc ina cea mai^g. . " , ; ; " . . ; , - , ice .n-ar p.utea nicicind _deveni secundari. De lceea, ..,;t.niitrebuie si i se dedice in intregime. Restul d. ;;;. i ' ; ;; i ;;metecilor si sclavilor.

Femeia inegalS cu cea a

,Legile". Aiciblrbatilor. Ele

femeile_ au o funcqie. politigiex€cuta gi servicii strict civile

155

gi militare. T'rupele militare feminine sint limitate la aplrareateritoriului, atunci cind arrnata de blrbaqi se giseqte inafarateritoriului. CisXtoria este obligatorie pentru

-togi in virstX

de 30 pinX la 35 de ani. Obligagia incepe penrru femei dela 26 de ani. La aceasr; virstX oamenii trebuie si se cisXto-reasci; este virsta cer mai bunX pentru procrealie, care esteprescrisi de legi in aceasti cetate. Regim.ul de viaii in_ g?:mun, car€ este instituqionalizat in cetatea ideali, nu e valabiiEi in aceastX cetate; ceea ce existi gi are caracter obligatoriusint mesele in comun.

EducaSia in ,,Legile". $i educagia devine mai blindX 5imai puqin rigidi. RXmin^e desigur preocupar€a primi 5i ceamai important;, ca Si in Statul. Diferi doar metoda. $iaceasta pentru cX aici nu cetatea este cea care exerciti direct$i exclusiv munca de educajie, ci gi in mare parte fami-lia, mereu in conformitate cu regulile institulionalizate decetate, in aga fel incit sI fie mentrinutl unitatea spiritului sio direclie comunX. Aceasti dircclie nu diferi de aceea datXin Statul. Principala diferengX sti in aceea cX aici griiapentru educaqie, evoluind intre limite mai largi, se extindela togi cetilenii, nefiind limitatX la cele doui clase originare,ca in Statul.

Conducdtorii in ,,Legile". Principala diferenql dintre celedcuX cetXli platonice se vede in compozilia organismelorlor. 37 de apXritori ai legii alcltuiesc organul principal alprrterii politice. Ei vegheazi la respectarea legilor, ei contro-leazl situaqia averilor cetiqenilor gi, in conformitate cu aces-tea, ii aqazi in una din cele patru clase. Odati ce aici con-dircerea se bazeazl pe principiul suveranitilii poporului, api-ritorii legii sint alegi din mullimea de cetijeni. Alegerea lorse face dupl o proceduri complicati, sint electori toli aceiacare gi-au satisficut serviciul militar. Ei aleg 300 de cet5geniqi apoi, dintre acestia, printr-un al doilea rot, din cei 300sint distingi 100. Urmeazi un al treilea vot, pentru a fi alesdin acegtia din uruni cei 37 de apirltori ai legii.

Ace;ti apirltori ai legii sint asistagi de un corp de con-siliu format din 360 de membri. Fiecare clasi desemneazi unnumir egal de membri, adicX 90. $i sisternul de alegere aacestora este complicat. $i aici se aleg mai mulli din fiecare

156

clasl gi sint traqi -la sorgi dintre acei care au fost inigialaiesi cei care trebuie sI devini membri ai corpului de con-ii l iu. a..rt corp se imparte in 12 secgii ; f iecire sectie estealc5tuiti din 30 de bXrbali. in f iecare lunl este de serviciupe rind cite o seclie. Cit despre puterea judiciari, ea secxercit i de citre.tribunale de compozil i i diferite. ln primafazl a jur isd icaie i , t r ibunale le s int - formate d in arb i t r i ; i r ta dcua

'fazd, din judecitori alegi prin rragere la sorli de

citre cetiqeni ; gi, in sfirgit, in a treia fazl tribr.rnalul esteformat din condr-rc5tori ai oragului, alesi din ansamblul con-ducitori lor (Legile,766 d, 956 b). Procedura fali de tribu-nale este publici, la fel ca intotdeauna in Grecia antici.

Accstea sint organele cxre exercit i funcli i le ceti l i i . Dea-supra lor sau alituri de ele, Platon drn Legile insrituie gi uncorp care, fdrd" a xvea vreo funcjie, exercit i un inalt con-trol asupra organelor cetiqii. E vorba despre consil iul denoapte al cetl lenilor cu educagie fi losoficS, ce se adunl i irf iecare dimineali si supravegheze ca nu cumva cetatea sddevieze de la l inia rrasat; prin lege, a r-irtugii polit ice (Legile,961 c).

- .Existenla reguli lor pozitiae. Aceasti l inie este trasar;aici de legi, peritru cI' intreaga cetate esre constituit i f ir ipremisa ideali a existengei birbati lor superiori. Aceasti adu-nare nocturnX a cetltenilor f i losofi nu

-esre altceva decit o

palidi reflexie a ceea ce era in cetarea ideali : ,,Oamenii tre-buie. si t^{Xiasci p,otrivit legilor, altfel nu se deosebesc currimic de fiarele s5lbatic-e" (Ligile:, g47 e). Acolo unde nozs-ul,c.ar.g,nu poat-e fi sclavul sau supusul niniinui, ci doar al prin_crpll lor, vegnice,.nu poate sI domine, existi un singur-sub-stttut, lege.ar ,:-d.-ace,ea trebuie ales un al doile" i l .-.nr,ordrnea 5i legea" (Legile,825 e).

In acest, dialog, .Platon continux cu formurarea anumitornorme cle drept public qi- privat, care interesr"r; .n"i *uliistoria .dreptuiui ^de.it

iil&.ri".' ui.r."p.,n.,. din aceastrlegislalie piezintX interes $i ;;;r" ;;;ii"'g..,.L';-; ;;;;;;_lui gi se cer reamintite.

,, f :olil pedepse.i. In legile penale, platon urmeazi maiales legrslatra eticI. Dar el le.sprijini pe o teorie a lui pro-prie despre pedeapsi, care isi

'pXii.** $i ;r;i;; ;t.;li;

r57

greutatea. Piaton este primul care a formulat teoria preven-liei generale gi particulare in cel mai l impede mod: ,,Celcare \/rea si pedepseasci in mod inteligent, ne pedepseqtepentru gregeala trecut; - cXci nu poare fi desfi inqat un faptimplinit - gi in vederea viitorului, in aga fel incit celr-inovat sa nu reinceapi gi nici altul care i-ar vedea pe-deapsa" (Protagoras, 324 b). Oricine greie$te trebuie pedepsit,nu din alt rnotiv, dar ,,pentru a irnpiedica riui nedreptSli i sidevin5 cronic ai si fac5 sufletul perfid qi de nevindecat"(Gorgias, 18C a). Tocmai afa este definit i cu claritate ideeapre-\,en!;ei perticulare. Da.r Platon susline sim'.i1tan ;i pre-i 'en1ia generali, aga curn se vede ;; i din paragraful urmitor :,,Orice perscirni, pedepsiti pe drept, trebuie si se indre pteqi si profite de pe urma pedepsei sau sI serr' 'easci de exern-piu pentlu ceilelqi in aqa fel incit aceia, vizind ce a pil i ti l , sl r. tcrrmX 9i si se indrepte" (Gorgias, 525 b). Pla-torr dez',.r, lt i aceeaSi teorie gi in Legile, lucru care ne indicicit de ati l lat era de ea. Criminalul trebuie pedepsit perltrtra se preveni_al te cr ime: , ,Nu^pentru a p l [ t i greEeala { icut i i- penrru ca c€ea ce a fost f icut nu poate si mai f ie re-l icui - ci pentru ca in viitor vinovatul qi cei care i l vid

i ' ' . 'cicpsit si urasci sincer nedreptatea 5i si se elibereze pecit posibil de r,ceasti sl ibiciune" (Legile, 9-14 r'.) '

Telnica legal;t in ,,Le gile", Dar Platon in aceesti ordinede idei al-orcieazl un subiect foarte important care nrl sereferi decit 1a clreptul penal, ci in general la acordarer-rclreptu.lui. in aplic:rrcr dreptului, legislatorul f ixeazl altcet'a,dai iud.ec i toru l care :peci f ic i r -c in!a legis lat i i ' i , iarX; i a l t -..,r". Und. trebuie sI ie oprcatci legislatorul qi urrde tlebuies i inceapi iudeci toru i ? Pentru Platcn, care este ln tc ta lXcunc;tin;i de cauzI, pentrLl ci legislatorul uu poate si pre-.-adi toate eventualit;[ i le viegii ; i formule.rzzl neaplrat t.tunraidefinil i i concrete, cirora vrea si le supund toate cazurile cese. ivesc, intr-u.n pat al lui Procust, ideal. ar f i, dupi cumgtim, sa nu exrsre reguli ccnsfinlite prin lege gi f iecare cazsi f ie rezolvat de raqiunea conducitori lor. Dar curn estfelde corrdr.rcitori ideali nu e:;isti aici, in Le;4ilc, qi este totulinevoie cle legi, trebuie ca acestet si se l irniteze le regLrli ge-neraie, care si lase o mare l ibertate de inil iativX juclecito-

rului. Lucrul acesta se intimpli pentru ci in ceratea' Legilor

158

se prcsupune c i ju*cXtor i i .par t ic ip i la ra l iune q i au un ca-

,".irr it i t..qru. DacI ^ar trebui si se legifereze pentru cet5gi

in ."t. tr ibunalele. sint ,,pslvsrse gi mute", deci in care se

iud. .5 pe ascuns q i mar r -u, care i ru s int mute g i . , ,p l ine^de

iarmi precum ̂ teatre le,_. to.1 i ur l ind in . ,gura.mare q i cr i t ic ind

fiecare-oraror in, parte' ' 9i unde judp..i1 pasiunea qi nu raliu-

'ea, arunci legislatorul, ca si previnl ceea ce ar f i gi mai

riu, ar trebui si prevadi in detrl ir.r ; i in legi pedepsele 5itoare tipLrri le de ratif icare (Legile, 876 b). Astfel, pentru

cetit i le reale, care nu sint desfrinate din punct de r-ederemoral , leg i le s int obl igator i i , acele legi care, pentru c, r s i nncontlavini dreptXli i, trebuie si f ie foarte iargi, si adaptezeintreaqa ordine a cetigii la varietatca infinit i a vieqii s:rci,rlc.

Si -aici,

ca gi in teoria despre pedeapsX, Platci-r se at'atl,.mai modern decit mull i teoreticieni ai dreptuli-ri, f ie ei i i cl irrsecolul XX'

Dreptu l pr i 'oat . $ i in s fera dreptu lu i pr ivat , P laton estcanimat de concepli i care se apropie foarte mult de cele deasti 'zi. In afar5 de principiul ei tradil ional, confon.t.r cirui,rtoate conuactele care nu contravin ordinii publice obligXchiar daci au fost formulate, f ir i a fi scrise, Pl;rton abor-deazX to:rte relagii le dreptului privat din purrct de vederesocial. IgnorX individualismul extrem al secolu|.ri XIX. Dcaceea, proprietatea e funcqie sociall. Ea existX mai inti i detoate pentru colectivitate. Pentru colectivitate exist5 qi mo$te-n i rea. Ceea ce spune Pleton e caracter is t ic : , ,A5adar, eu, le-gislatorul, declai cI voi nu dispuneti aici de vci inqivX, nir: ide aceste bunuri : voi qi ele totul apar[ine ansarnbluiui nlgiei(genos) voastre, celei de ieri si celei de miine ; qi mai alescetigii i i aparqin naqia 5i bogll ia r-oastrX" (Legile, 923 b).Cit de departe ne afl[rn di inditidualisrnul dreptului demai tirziu 9i cit de aproape de concepqii le care incep sidomneasci astizi ! IatX contribulia lui^ Pl"to.t gi in acestdomeniu.

r59

r i i r l

l

l

i

CAPITOLUL XII

TRADITIA PLATONICA

Vecltea Acadentie. Dupi moartea lui Platon in anul347 i.e.n., a preluat conducerea Academiei Speusippos, nepotal lui Platon gi unul dintre corifeii qcoli i. Dupi opt ani,acestuia i-a urmat Xenocrate. Cam prin 314 i.e.n., lui Xeno-crate i-a urmat Polemon. Lui Polemon, care a de{inut con-ducerea qcoli i pini in anul 270 i.e.n., i-a urmat Krates, giacestuia, Arkesilaos, cam prin 260 i.e.n.

Odati cu Krates, in anul 260 i.e.n., se incheie qi vialavechii Acadernii, Ecoala care a avut cel pulin intenlia si con-tinue cu o concepqie relativ ortodoxl, invXgXtura platonicX.Odati cu Arkesilaos incepe Academia med.ie care deviazide la tradil ia platonicX in puncte esentiale 9i se leagi detendinlele fi losofice care s-au dezvoltat in epoca elenistici,mai ales scepticismul gi pargial stoicismul.

Speusippos, Xenocrate l i alt i i de pe l ingX ei, care nu audevenit conducitori ai Acaderniei, ca Heraclid din Pont,Fil ip din Opountios, Eudoxos din Cnid (astronom vestit),dar care erau discipoli personali ai lui Platon, nu par a fiadXugat nimic nou in sfera filosofiei sociale din invllXturalui Platon.

Epinomis-ul. probabil operX a lui Fil ip din Opountios,degi apare ca urmare a dialogului Legile, se ocupi cu altesubiecte 9i nu congine nimic esenlial pentru fi losofia socialS.

Secolele wrtndtoare. Nu mai trebuie subliniat faptul cif i losofia platonicl nu s-a stins odati cu Academia. Spiritul

160

si, conceptele..ei de bazX' s-au pXstrat vii in decursul tuturor

l"'.ot.to.'u.m;toare. Amestecate cind cu ideile stoice,.cind cu

l.iJ'pi,rgotice, conceptele qlatonice se rispindesc. in toa^te

direcfiile si cuceresc sub o lorma noua un.l:-: ,lt'.":l^"1^"t,"

^.imele secole ale erei noastre. Le gXsim in textele apologelr-

l"i".r.S,i";rmului, a.acelora dintrJei care nu au considerat

iilp*fj;. c*acX opusX egenqgi creqtinismului. Le sisim la baza

filosotrer neoptaronrce in'Eunea.dele lui Plotinl Astfel, atit

i i i"i"fi" cre$tin; cit qi cea laici a primelor secole din era

noartti i5i au izvorul in Academie."--i(u mai e nevoie si subliniem ce importanti arg Platon

in timpurile moderne. ln RenaStere rena$te lr Platontsmul ;r'orin Heeel 9i Schelling' tot a$a dupX .cum mai tirziu-prtn

i.r..driii isiorice exha"usri.e in legiiurX cu opera lui,..Platondevine incontesrabil personalitatea proeminenta. a .ttlosottermondiale. Daci vrem sau nu, daci sintem constlenll -sau- llu,de douXzeci gi patru de secole gtndiq in parte in mod PI"lo:;i.. i; Fl"to., iEi au izvor priniipalele foime ale-investigalieiiif"r"il... O

"rtf.l de suveianit"i.

"rnpr" spiritului universal

si in seneral asupra felului de a gindi al omuiui 5i-ar ,marirui." i..I"-a doir inci douX perso-nalitili, dar nu la acelea;iorooortii : e vorba de Kant si Aristotel care, a$a cum lomi'.d.a, cu toatS construc[ia originalS a sistemului s5u filoso-fic - e vorba de cel din urmi filosof citat -, pistreazi olegiturX profundi cu invi!5tura celui cireia i-a fost mareinvXlXcel qi tovarXg de elitX.