UNIVERSITATEA TRANSILVANIA, BRASOVFACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEISPECIALIZAREA PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

„De aici (muntii Buzau- Siriu) pornesc si se desfac in raze spinarile raschirate ale muntilor,ca printre degetele unui pumn urias tasnesc din toate partile rauri furioase ce trag in matca lor suvitele despletite ale paraielor s-arunc-o plasa de argint peste podoabele Buzaului,In departare,cat gonesc ochii se desfac podisuri verzi,plaiuri luminoase ce se lasa in cascade,catre satele razletite pe vai,tarle de oi ce se zaresc pe sub poalele codrilor,mori si fierastraie de-a lungul apelor...”. (Alexandru Vlahuta-Romania Pitoreasca)

Etimologie

Plecând de la forma grecească Μουσεος (Mouseos), istoricul Vasile Pârvan considera că

numele Buzăului vine de la forma tracică Bouzeos, transcris greșit (Μπ se pronunță B în

grecește, ori în textul antic a fost omis π). A emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac

Buzes, la care s-a adăugat sufixul -eu, formă a vechiului -aios (greco-latin).

Date geografice

Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre

26 04' si 27 26' longitudine estica. Judetul se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului

Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief

caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la

sud se gaseste campia, apartinand Campiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite

cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil

viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Judetul Buzau, apartinand

istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la intersectia drumurilor dintrepatru

mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si Dobrogea, ceea ce a avut

repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei. Suprafata judetului este de 6.103

kmp. Populatia Judetului numara 520.000 locuitori. Orasul Buzau este resedinta administrativa a

judetului si se afla pe malul raului Buzau. orasul este punct de intalnire pentru  cele patru

provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km

departare de Bucuresti, 250 km de Marea Neagra pe drumul european E85. Locul sau geaografic

situat la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii  romanesti a avut o mare influenta

asupra evolutiei orasului care a fost mereu un important centru comercial

Relieful

 Judetul Buzau concentreaza intre limitele sale toate cele trei principale forme de relief, care

se dispun structural sub forma generala a unui amfiteatru ce coboara in trepte de la zona

muntoasa din nord catre zona de cimpie din sud prin intermediul unei zone mediane

subcarpatice.

    ZONA DE MUNTE cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind

masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni

sint identice ca structura si aspect geografic.

    Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu

si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic.

Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al

masivelor : Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.

Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta

paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura

altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-

1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m,

Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m.

    Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca,

Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o

populatie numeroasa.

    ZONA SUBCARPATICA, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului,

alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este

constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri,

gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest

catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita

riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint

grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura

geologica si pozitie geografica.

    Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul

Blidisel-821 m si Virful Botanul-799 m.

    Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o

serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii

noroiosi.

    Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care

incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.

    Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime,

structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice ,

si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri

drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile

secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau.

    Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile

Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei.

    In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura

geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se

continua in judetul Prahova.

    La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea

nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde

asezari rurale infloritoare.

    CIMPIA acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Cimpia

Romina, si anume : Cimpia Gherghitei, Cimpia Baraganului de Mijloc, Cimpia Buzaului,

Cimpia Calmatuiului si Cimpia Rimnicului (numite in ordine de la vest catre est).

    Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte

ale Dealului Istrita.

Clima orasului Buzau

Teritoriul judetului Buzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care prezinta o

serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief.   Regimul termic se carcterizeaza

prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care descresc pe masura ce ne deplasam spre

zona montana.

    Sub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de inghet. Acesta apare cel

mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece si a aparitiei

inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii aprilie. Cel mai tirziu,

datorita fenomenului de fohn, inghetul apare in cea de a doua decada a lunii noiembrie pe pantele

dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii martie.

    Regimul precipitatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc 800 mm.Ploile cele mai

frecvente cad in intervalul aprilie-septembrie (Siriu-160 mm), cu un virf in luna iunie (72-100

mm).In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse (ianuarie, sub 28 mm la

cimpie ; 28,7 mm la deal si 35,3 mm la munte).

Treptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari

climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a 3

tipuri principale declimat de munti, deal si camp.

Climatul: montan - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade cu precipitatii bogate 

: de deal - caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8 - 10 grade cu precipitatii de 600-700

mm/an : de camp - caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu veri fierbinti si ierni

geroase cu viscole cauzate de Crivat.

Pantele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic generand

vanturi de tip

Modificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor hidrotehnice unde au aparut

fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.

Lantul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice. Acest

baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor termodinamici.

Regimul eolian in general este influentat de masele de aer din Vest.

Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. O caracteristica locala prezenta

fenomenului pe versantii Buzaului dar si-n zona dealurilor Istrita, Ciolanu evidentiati prin cultura

vitei-de-vie.

Date hidrografice

Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie riul Buzau, care, din totalul

de 325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa 140 km in limitele

administrative ale judetului.Izvorind din versantul rasaritean al Muntilor Ciucas, dupa ce trece

prin depresiunea Intorsura Buzaului unde face un cot de aproape 180?, se indreapta spre sud,

traversind judetul de la nord-vest la sud-est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai

importanti sint : in zona montana : Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta);

Zabratau, Hartagu, Casca si Bisca Rosilei (pe stinga); in zona subcarpatica, pe partea dreapta

Bisca Chiojdului si Niscovul, iar pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul.

Urmeza zona de ses, unde afluentii sint lipsiti de importanta si cu un debit extrem de scazut.

    Al doilea riu important ca marime este Rimnicul, al carui curs pornit din coastele Furului Mare

strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 28 km o mica regiune din estul judetului.

    Reteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar de

lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie. Dintre cele situate in zona montana, cel

mai important si totodata cel mai cercetat din punct de vedere turistic este Lacul Vulturilor sau

Lacul Fara Fund de pe Siriu. Format ca actiune a avalanselor repetate, intr-una din politele

structurale ale culmii Maliiei, la altitudinea de 1420 m, Lacul Vulturilor considerat cel mai de jos

lac de munte din tara.

    In apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de

vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc Mlastina Vulturilor.

    Urmeaza Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacul Mociarul de pe versantul estic al

Ivanetului.

    O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de

dizolvare-tasare in zonele cu sare (lacurile Menedic).

    In zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si

Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa

Flora

Vegetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele

trei zonele de relief existente.

    La cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei.

Daca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape inexistenta, in silvostepa, pe linga terenurile

ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de altadata, cum

sint cele de la Rusetu, Bradeanu, Valeanca, Cringul Buzaului, Frasinului, Spataru si cele de la

nord-est de orasul Rimnicului Sarat.

    In aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat (Quercus

robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul pufos (Qercus pubescens) la un loc

cu ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti.

    Tot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice de

vegetatie legate de existenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in

discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala-intrazonala din

cimpia judetului.In acest sens, mentionam vegetatia lacurilor Amara, Balta Alba si din jur.In

lacul Balta Alba, ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care

contribuie la formarea namolului ce a adus renumele bailor.

    Pe vaile Calmatuiului, Cotofistei si Galbenu, pe terenurile uscate intilnim ca predominante o

serie de specii rare ca ; Petrosimonia Trianda (scirtiitoarea sau hericica) si hrean salbatic, iar pe

terenurile umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura planta lemnoasa adaptata

zonelor saraturate.

    Tot in cuprinsul saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la obirsia

Calmatuiului se dezvolta padurile Frasinu si Spataru, ambele constituind un complex de o

deosebita importanta ecologica-genetica-evolutiva.

    Aici se dezvolta frasinul pufos, mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii

endemice ca : galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca.

    Padurea Spataru constituie singurul punct forestier din tara in care se observa tranzitia de la

frasinul pufos la stejar.

    Un alt element caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie “Cringul Buzau”. Aici sub

umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o interesanta vegetatie in care se remarca sica si

laleaua de cring, o raritate pe cale de disparitie.

    Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel : etajul

stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin.

    Un caz interesant in flora zonei subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la

Piclele-Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si arbustul endemic gardurarita.

Fauna

Fauna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in

limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un interesant

tablou ecologic si cinegetic.

    Ajutate de existenta zonei intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si mai

ales pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte la ses si invers, dupa cum

conditiile de viata si adapost se prezinta temporar mai favorabile intr-o zona decit in cealalta

    In stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile cintatoare : ciocirlia,

privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul, vrabia, rindunica, cucul etc ; rapitoarele : eretele, uliul,

bufnita, cucuveaua etc.

    Mamiferele sint reprezentate prin speciile comune de rozatoare : orbetele, popindaul, hirciogul

si cirtita. Alaturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si iepurele.

MONUMENTE SI REZERVATII NATURALE

 Pe teritoriul judetului Buzau sint ocrotite, conditionat de prezenta lor toate speciile de plante

si animale pentru care, pe ansamblul tarii, aceasta masura este prevazuta si legiferata.

    Dintre acestea mentionam : papucul doamnei, tisa, gardurarita, la care se mai adauga citeva

exemplare de arbori seculari din teritoriul localitatilor Buzau, Rimnicu Sarat si Monteoru.

    Dintre pasari mari, amintim : corbul, vulturii si acvilele, gainile de fazani si de cocosi de

munte.

    In ceea ce priveste animalele acrotite, acestea se inscriu intru totul in pevederile legii

economiei vinatului si vinatorii : ciutele de cerb comun, cerbul lopatar, caprioarele, femelele de

capra neagra, muflonii]

    O parte din obiectivele naturale de care dispune judetul, prezentind interes stiintific si

peisagistic deosebit, au fost declarate si protejate ca rezervatii naturale ale Academiei Romine-

Comisia monumentelor naturii. Acestea sint :

    -ZONA VULCANILOR NOROIOSI din jurul localitatilor Scortoasa-Beciu-Piclele,

constituind o rezervatie geologica si botanica in suprafata de circa 30 ha, in cuprinsul careia se

ocroteste peisajul si speciile de flora caracteristica ;

    -ZONA BLOCURILOR DE CALCAR MEZOZOIC si Sarea lui Buzau situata intre localitatile

Badila si Rusavat, constituind o rezervatie geologica in suprafata de circa 1,5 ha, in cuprinsul

careia se ocrotesc blocurile de calcar cu fosile de virsta jurasica si aria cu eflorescente de sare.

    Deosebit de acestea, pe teritoriul judetului mai exista un important numar de rezervatii din

fondul forestier, dintre care mai insemnate sint :

    -PADURILE FRASINU SI SPATARU, din raza ocolului silvic Buzau.

    -PADURILE HARTAGU din raza ocolului silvic Nehoiasi si Milea-Viforita (Penteleu) din

raza ocolului silvic Gura Teghii.

    -PADUREA DE PINI SILVESTRU SELARI (Bisoca) din raza ocolului silvic Vintila Voda-ca

rezervatie peisagistica.

POPULATIA

Populatia judetului este de peste 515.000 de locuitori (2,3% din populatia tarii), din care

211.000 in mediul urban si 304.000 in mediul rural. Din totalul locuitorilor, 500.000 sunt romani.

Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.

Populatia pe grupe de varsta in anul 2011 este urmatoarea:

0-14 ani-71138

15-59 ani-296075

60 si peste 60 -113009

Poulatia pe sexe: se cifrează la 496.214 de locuitori (242.311 persoane de sex masculin,

respectiv 253.903 persoane de sex feminin).

Structura etnică a populaţiei judeţului 481.272 români (98,98% din total), 14.446 romi (2,9%),

153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18

ucraineni, 7 sârbi, 4 bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii.

Structura religioasă a populaţiei judeţului Buzău: 490.830 ortodocşi, 2.948 adventişti de ziua a

şaptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 creştini după evanghelie, 243 de religie

evanghelică, 139 baptişti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54 reformaţi, 22 de religie mozaică,

135 de alte religii, 70 fără religie, 41 atei şi 65 de religie nedeclarată.

Ocupatiile principale ale locuitorilor buzoieni sunt: dulgheria,pomicultura,cresterea

animalelor. buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea pietrei.Crucerii de la Badeni,

Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in piatra, crucile facute de ei

ajungand in inima Baraganului. Se remarca Cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de

patrimoniu.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALA

Judetul Buzau constituie una dintre cele mai vechi unitati administrativ-teritoriale din tara

noastra. In sprijinul acestei afirmatii vom mentiona ca prima harta administrativa a Tarii

Romanesti, alcatuita de stolnicul Constantin Cantacuzino in anul 1700, cuprinde un numar de 17

judete, dintre care judetele Buzau, Rimnic si Sacuieni se suprapun teritorial cu actualul judet

Buzau.

Pina in anul 1843, judetul se intindea din crestele muntilor si pina in cimpie sub forma unei fisii,

marginita de cursurile de apa ale Buzaului si Rimnicului si, numai dupa aceasta data, prin

inglobarea partiala a judetului Sacuieni-desfiintat-acesta se intinde spre vest si spre nord,

incluzind cea mai mare parte din muntii si Subcarpatii Buzaului, Mizilului si partial Cimpia

Gherghitei. In aceste limite judetul va fiinta pina in 1950, cind noua impartire administrativa il

transforma intr-una din cele 28 de regiuni ale tarii.

    In sfirsit, prin reorganizarea administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Buzau se

reinfiinteaza in limitele actuale, orasul cu acelasi nume devenind municipiu.

    Judetul Buzau cuprinde azi 85 unitati administrative grupate astfel:municipiul Buzau,

resedinta judetului, municipiul  Ramnicu-Sarat, 2 orase: Nehoiu si Pogoanele si 81 de comune cu

481 de sate.

Situat pe malul drept al riului Buzau, la rascrucea drumurilor comerciale care leaga Moldova,

Muntenia si Transilvania de porturile dunarene, municipiul Buzau are un trecut

milenar.Utilizarea terenurilor reprezinta modul in care omul foloseste cuvertura terestra in

anumite scopuri, modificand componentele biofizice ale suprafetei terestre. Utilizarea terenurilor

include, spre exemplu, agricultura, silvicultura si mineritul. Astfel, terenurile de cultura cuprind

un tip de cuvertura terestra cu toate trasaturile specifice ale solului, suprafetei topografice,

continutul de apa si cu plantele cultivate; utilizarea agricola a terenurilor include activitati umane

si managementul agricol care fac sa functioneze intr-un anumit scop aceasta cuvertura

terestra.Judetul Buzau, se regasesc mai multe trepte altimetrice, astfel ca intalnim campie, deal,

podis si chiar si munte. Din aceasta cauza putem spune ca exista o diversitate in utilizarea

terenurilor la nivel de judet. In privinta utilizarii terenurilor, cele mai intalnite cazuri de

modificari sunt: inlocuirea unei paduri cu pasuni, fanete sau culturi agricole, transformarea in

teren de cultura a unor sectoare indiguite din lunca, sau degradarea pajistilor prin suprapasunat

Transporturi

Gara din Buzău

Calea ferată

Buzău este un important nod feroviar, legând București și Ploiești de Focșani, Galați și

Constanța. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați.O

ramificație a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărășești a fost deschisă după câțiva ani, pe 13

iunie 1881 devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.Linia Buzău-Nehoiașu,

deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe valea Buzăului, inclusiv de orașele

Nehoiu și Pătârlagele.

Drumuri

La Buzău se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la București și din orașele

importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leagă Buzău de Ploiești iar DN10

traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău către Brașov. La

Galați și Brăila se poate ajunge pe DN2B.Două autogări, una aflată în nordul orașului și cealaltă

în sud, în apropierea gării, sunt folosite de companiile private de transport care operează servicii

regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere.

Transport aerian

Aeroportul internațional cel mai apropiat de Buzău este Aeroportul Internațional Henri Coandă,

din Otopeni, oraș aflat la 110 km distanță.

Transportul public

În Buzău circulă 10 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele

zone industriale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară.

Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile

apropiate.

CULTURA

     In judetul Buzau, functioneaza 7 (sapte ) case de cultura, 364 biblioteci, 2 muzee, tabara de

sculptura Magura, 81 camine culturale cu 118 filiale, o casa memoriala (Vasile Voiculescu din

Pirscov).

    Biblioteca judetului Buzau, Vasile Voiculescu, infiintata in 1893, detine un patrimoniu de

importanta nationala, constituit din peste 250.000 de volume si manuscrise.

    Muzeul judetului, infiintat in 1895, are un patrimoniu de peste 46.000 piese muzeu, colectiile

muzeale Colti, Cotorca, Smeeni, Colectia de etnografie si arta populara “Casa V.Manaila”.

    Renumit centru cultural, Buzaul s-a remarcat si prin activitate publicistica, reprezentata de

cele peste 500 ziare si reviste, incepind cu “Vestitorul bisericesc” aparut in 1839 la Buzau,

“Aurora “ la Ramnicu-Sarat – 1875 si continuand cu celebra “Gazeta Sateanului “ a lui C.

Datculescu.

In prezent se editeaza si se tiparesc ziarele: “Opinia ”Muntenia”, “Amprenta”,  emit posturile de

radio “Campus”, “Media”, “Radio Buzau”, isi desfasoara activitatea trei societati comerciale de

transmitere a emisiunilor TV prin cablu: STORM TV, MEGA CONSTRUCT si

ROMTELECOM , precum si cateva tipografii, cele mai importante fiind: “Eurografic designe”,

“Mod Linotype” si “Buzau”.În 1868 s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar

în 1873 a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie laică, deschizând

drumul publicisticii buzoiene.

În 1873 Basil Iorgulescu a înființat Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” (Colegiul

Național "B.P. Hasdeu") iar în 1893 Biblioteca Publică Carol I în noul local al gimnaziului. În

1895, s-a constituit prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și istorice într-o

sală a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”.

Colegiul B.P.Hasdeu

Colegiul Național „B. P. Hasdeu” este cea mai prestigioasă instituție de învățământ a orașului.

El a luat ființă în 1867, clădirea fiind construită pe un teren care a aparținut mănăstirii Banului, și

a purtat numele de Gimnaziul Tudor Vladimirescu până în 1875, când a primit numele Alexandru

Hâjdeu. Din 1932 el poartă numele Bogdan Petriceicu Hasdeu.

În secolul al XX-lea se înființează noi școli liceale, cea mai importantă fiind Școala secundară

de fete gr II. (devenită ulterior Colegiul Național Mihai Eminescu), deschisă în 1919.

Începând cu anul 1990 se desfășoară anual „Concursul național de creație literară «V.

Voiculescu»”, un concurs pe două secțiuni: poezie și proză scurtă.

În 1992 se înființează „Colegiul Universitar Economic Buzău”, care aparține de structura

Academiei de Studii Economice București, prima instituție de învățământ superior din oraș.

Primul teatru din Buzău de după 1989, teatrul George Ciprian s-a înființat în 1996, prin

eforturile lui Paul Ioachim, care a fost și director al teatrului, până la moartea sa în 2002. Teatrul

este teatru de proiecte, neavând o trupă proprie. Din 2003, anual, la Buzău se desfășoară

festivalul de teatru „Gala noilor generații - Capul de Regizor”, un festival structurat pe cinci

secțiuni și conceput pentru promovarea tinerilor regizori.

Principalul muzeu din oraș este Muzeul Județean de Istorie. Acesta gestionează atât expoziția

de la sediul său, cât și colecția de etnografie și artă populară Casa Vergu-Mănăilă, Casa

Memorială Vasile Voiculescu din Pârscov, Muzeul chihlimbarului de la Colți precum și Tabăra

de sculptură de la Măgura.

Bibliografie :

•    Album monografic ( Doina Ciobanu, Doina Filatti, Alex Oproescu, Constanta Tanase )

•    Buzau – Ghid Turistic ( Lazar Baciucu, Valentin Georgian, Aurelian Pitu)

•    Geografie Economica Teritoriala a Romaniei ( Coordonator stiintific: Prof.Univ.Dr.

Florina Bran)

•    ZONA Etnograifca Buzau (Olga Horsia)