card, orson scott - 3. xenocid

8/12/2019 Card, Orson Scott - 3. Xenocid

1/204

Orson Scott Card

Xenocid

1

Despartirea

AZI, unul dintre frati m-a ntrebat: Este oare o temnita cumplita sa nu fii n stare sa te misti din

locul n care te afli?

Si i-ai raspuns...

I-am spus ca acum sunt mai liber decit el. Incapacitatea de a ma misca ma scuteste de obligatia de

a actiona.

Voi, care aveti darul vorbirii, sunteti tare mincinosi.

Han Fei-Tzu sedea n pozitia lotus pe dusumeaua goala de lemn, linga patul de suferinta al sotiei sale. Pina maiadineauri poate dormise; nu era sigur. Dar acum sesizase usoara modificare a respiratiei ei, o modificare la fel dedelicata precum adierea provocata de trecerea unui fluture.

Jiang-ing, pe de alta parte, tre!uie sa fi simtit ca ceva se sc"im!ase in el, caci pina atunci nu vor!ise, iar acumvor!ea intr-adevar. #ocea ei era foarte firava, dar Han Fei-Tzu o auzea limpede, caci casa era linistita. $eruse

prietenilor si servitorilor sai sa pastreze tacerea in amurgul vietii lui Jiang-ing. %ra timp destul pentru galagianepasatoare in lunga noapte ce avea sa vina, cind !uzele ei n-aveau sa mai sopteasca nimic.

&nca n-am murit, spuse Jiang-ing.

$u aceleasi cuvinte il intimpinase de fiecare data cind se trezise, in ultimele zile. 'a inceput, cuvintele i separusera lui Han Fei-Tzu !izare sau parado(ale, dar acum stia ca vor!ea cu dezamagire. Tin)ea dupa moarte acum, nupentru ca nu iu!ise viata, ci pentru ca moartea devenise inevita!ila, si ceea ce nu poate fi ocolit tre!uie im!ratisat.*ceasta era $alea. &n toata viata ei, Jiang-ing nu se a!atuse de la $ale nici macar cu un pas.

&nseamna ca zeii sunt milostivi cu mine, raspunse Han Fei-Tzu. $u tine, ofta ea. 'a ce meditam+%ra felul ei de a-i cere sa-i impartaseasca gindurile intime. $ind altii il intre!au despre ginduri ascunse, se simtea

iscodit. Dar Jiang-ing intre!a numai ca sa se poata gindi si ea la acelasi lucru; era un mod de manifestare a faptului ca

devenisera un suflet unic. editam la natura dorintei.

* cui dorinta+ intre!a ea. i pentru ce+Dorinta mea ca oasele tale sa se vindece si sa devina puternice, astfel incit sa nu plesneasca la cea mai mica

apasare. Dorinta mea ca tu sa te poti ridica iarasi, sau c"iar sa-ti poti ridica un !rat, fara ca musc"ii sa-ti rupa !ucati dinoase sau sa le fringa din pricina incordarii. Dorinta mea sa nu mai fiu nevoit sa vad cum te ofilesti pina cind, iata, ai

a)uns sa cintaresti a!ia optsprezece /ilograme. 0-am stiut niciodata cit de perfecta era fericirea noastra pina am aflat canu putem ramine impreuna.

Dorinta mea, raspunse el. Pentru tine. 1ivnesti numai ceea ce nu ai. $ine a spus asta+

Tu. 2nii spun, ceea ce nu poti. *ltii spun3 ceea ce nu ar trebui sa ai. %u zic3 0u poti rivni cu adevaratdecit la ceva de care-ti va fi mereu foame.

Pe mine ma ai pentru totdeauna. Te voi pierde la noapte. au miine. au saptamina viitoare.

Hai sa meditam la natura dorintei, zise Jiang-ing.$a si altadata, se folosea de filozofie ca sa-l scoata din melancolia lui ingindurata. %l se impotrivi, dar numai in

)oaca. %sti un tiran neindurator, spuse Han Fei-Tzu. 'a fel ca stramosul tau de suflet, nu vrei sa stii de sla!iciunile

celorlalti oameni.Jiang-ing fusese !otezata dupa un conducator revolutionar din trecutul indepartat, care incercase sa duca

poporul pe o noua $ale, dar fusese do!orit de lasii sla!i de inger. 0u era drept, se gindea Han Fei-Tzu, ca sotia lui samoara inaintea sa3 stramosul ei spiritual traise mai mult decit sotul ei. i apoi, sotiile ar tre!ui sa traiasca mai mult ca

sotii. Femeile sunt mai desavirsite in forul lor launtric si mai apte sa supravietuiasca prin copiii lor. 0iciodata nu sunt lafel de solitare ca un !ar!at singur.

Jiang-ing refuza sa-l lase sa se intoarca la melancolia lui. $ind sotia unui !ar!at moare, dupa ce tin)este el+

&n semn de revolta, Han Fei-Tzu ii dadu cel mai fals raspuns cu putinta3


2/204

a se culce cu ea.

Dorinta trupului, zise Jiang-ing.&ntrucit ea era "otarita sa poarte aceasta conversatie, Han Fei-Tzu lua catalogul3

Dorinta trupului este sa actioneze. %a include toate atingerile, intimplatoare sau intime, si toate miscarilefamiliare. *stfel, el vede cu coada oc"iului o miscare si crede ca a vazut-o pe sotia lui moarta trecind pragul usii, si nu

va fi multumit pina nu se va duce la usa si va vedea ca nu fusese sotia lui. Tot asa, se trezeste dintr-un vis in care i-aauzit vocea si se pomeneste rostind raspunsul cu glas tare, ca si cum ea l-ar fi putut auzi.

i altceva+ intre!a Jiang-ing. unt o!osit de-atita filozofie, spuse Han Fei-Tzu. e poate ca grecii sa-si fi gasit in ea ti"na, dar nu si eu.

Dorinta spiritului, insista Jiang-ing. Pentru ca spiritul este al pamintului, este acea parte care face lucruri noi din cele vec"i. otul tin)este dupa

lucrurile neterminate pe care el si sotia lui le-au inceput inainte ca ea sa moara, si dupa toate visurile neincepute despreceea ce ar fi tre!uit sa faca impreuna daca ea ar fi trait. *stfel, un !ar!at devine tot mai minios pe copiii lui pentru ca

seamana prea mult cu el si prea putin cu sotia lui moarta. Tot asa, !ar!atul uraste casa in care au trait impreuna, fiepentru ca nu o sc"im!a, astfel ca e la fel de moarta ca si sotia lui, ori pentru ca o sc"im!a, astfel ca nu mai e pe)umatate opera ei.

0u tre!uie sa fii minios pe micuta noastra ing-Jao, spuse Jiang-ing.

De ce+ intre!a Han Fei-Tzu. *i sa ramii, atunci, sa ma a)uti s-o invat sa fie femeie+ %u nu pot s-o invat decitsa fie ca mine: rece si dur, aspru si puternic, ca o!sidianul. Daca o sa creasca astfel, cind de fapt iti seamana atit demult, cum as putea sa nu fiu suparat+

Pentru ca tu poti s-o inveti tot ceea ce sunt eu, spuse Jiang-ing.

Daca vreo particica din faptura ta s-ar fi gasit in mine, n-ar mai fi fost nevoie sa ma casatoresc cu tine ca sa

devin un om desavirsit. *cum el o tac"ina, folosind filozofia pentru a indeparta conversatia de la durere. *ceasta estedorinta sufletului. Deoarece sufletul este facut din lumina si salasluieste in aer, este acea parte a fiintei care concepe si

pastreaza ideile, indeose!i ideea despre sine. otul tin)este dupa eul sau intreg, care a fost alcatuit din sot si sotie

laolalta. *stfel, el nu-si crede niciodata propriile sale ginduri, pentru ca intotdeauna in mintea sa e(ista o intre!are lacare gindurile sotiei sale erau singurul raspuns posi!il. Tot asa, intreaga lume i se pare moarta, caci nu poate crede ca

ceva isi va pastra intelesul su! asaltul acestei intre!ari fara raspuns. Foarte profund, murmura Jiang-ing. De-as fi fost )aponez, mi-as fi facut eppu/u si mi-as fi varsat maruntaiele in urna cu cenusa ta. Foarte umed si slinos, spuse ea.

%l zim!i. *tunci ar tre!ui sa fiu un "indus din antic"itate si sa-mi dau foc pe rugul tau funerar.Dar ea se saturase de glume si sopti3 ing-Jao.

&i reamintea astfel ca nu putea comite gestul spectaculos de a muri o data cu ea. $ineva tre!uia sa se ingri)eascade micuta ing-Jao. Han Fei-Tzu ii raspunse cu seriozitate3

$um as putea s-o invat sa fie ceea ce esti tu+ Tot ce e !un in mine, spuse Jiang-ing, vine de la $ale. Daca o inveti sa se supuna zeilor, sa-si cinsteasca

stramosii, sa iu!easca oamenii si sa-i slu)easca pe conducatori, eu voi fi in ea in aceeasi masura ca si tine. 4 voi invata $alea ca parte din mine insumi, zise Han Fei-Tzu. 0u asa. $alea nu este o parte fireasca a ta, dragul meu sot. $u toate ca zeii iti vor!esc in fiecare zi, insisti sa

crezi intr-o lume in care totul poate fi pus in seama unor cauze firesti.

a supun zeilor.e gindi cu amaraciune ca nu avea de ales; ca era o tortura pina si intirzierea supunerii.

Dar nu-i cunosti.0u le iu!esti infaptuirile. $alea inseamna sa-i iu!esti pe oameni. 5eilor doar ne supunem. $um as putea sa iu!esc niste zei care ma

umilesc si ma c"inuiesc cu fiecare prile)+ &i iu!im pe oameni pentru ca sunt creatia zeilor.

Te rog sa nu-mi tii predici.%a ofta. Tristetea ei il duru ca o intepatura de paian)en. *s vrea sa-mi poti spune predici o vesnicie, spuse Han Fei-Tzu. Te-ai casatorit cu mine pentru ca stiai ca-i iu!eam pe zei si ca dragostea pentru ei lipsea cu desavirsire din tine.

&n felul acesta te-am completat.$um putea s-o contrazica acum, cind stia ca e(act in clipa aceea ii ura pe zei pentru tot ce-i facusera vreodata,

pentru tot ce-l o!ligasera sa faca, pentru toate cite ii luasera in viata+ Promite-mi, ii ceru Jiang-ing.

tia ce inteles aveau cuvintele acestea. otia lui simtea moartea pogorindu-se asupra ei si trecea povara vietiiasupra lui. 4 povara pe care avea s-o poarte !ucuros. De faptul ca raminea singur, fara ea, sa urmeze $alea, ii era luigroaza de atita timp.

Promite-mi c-ai s-o inveti pe ing-Jao sa-i iu!easca pe zei si sa paseasca intotdeauna pe $ale. Promite-mi c-ai

s-o faci sa fie in aceeasi masura fiica mea si a ta.


3/204

$"iar daca nu va auzi niciodata glasul zeilor+

$alea e(ista pentru toata lumea, nu numai pentru vor!itorii-cu-zeii.Pro!a!il, gindi Han Fei-Tzu, dar era mult mai usor pentru vor!itorii-cu-zeii sa urmeze $alea, caci pentru ei pretul

a!aterii de la aceasta era teri!il. 4amenii o!isnuiti erau li!eri, ei puteau parasi $alea fara sa simta durerea ani in sir.#or!itorii-cu-zeii nu puteau sa se a!ata de la $ale nici macar pentru o ora.

Promite-mi.*sa voi face. &ti promit.

Dar nu putu rosti cuvintele cu glas tare. 0u stia de ce, dar impotrivirea lui era profunda.&n tacerea in care ea astepta legamintul lui, auzira sunetul unor pasi gra!iti pe pietrisul din fata casei. 0u putea fi

decit ing-Jao, venind acasa de la gradinile un $ao-Pi. 0umai ei i se ingaduia sa alerge si sa faca galagie in aceastaperioada de tacere. *steptara tacuti, stiind ca fetita avea sa vina direct in odaia mamei sale.

2sa luneca intr-o parte aproape fara zgomot. Pina si ing-Jao se deprinsese indea)uns cu linistea impusa, astfelincit sa paseasca neauzita cind se afla cu adevarat in prezenta mamei sale. Desi mergea pe virfuri, a!ia se putea a!tine

sa nu topaie si traversa incaperea aproape in galop. Dar nu isi arunca !ratele in )urul gitului mamei; isi amintise lectia,c"iar daca vinataia ori!ila disparuse de pe fata lui Jiang-ing, din locul unde im!ratisarea inflacarata a lui ing-Jao iizdro!ise falca, cu trei luni in urma.

Doua6s6trei de crapi am numarat in piriul din gradina, anunta ing-Jao.

$e multi, spuse Jiang-ing. $red ca mi s-au aratat inadins ca sa-i pot numara. 0ici unul n-a vrut sa fie lasat pe dinafara. Te iu!esc, sopti Jiang-ing.Han Fei-Tzu surprinse un nou sunet in respiratia ei suierata pocnituri, ca si cum o multime de !asicute de aer

s-ar fi spart o data cu cuvintele rostite.

$rezi ca dac-am vazut atitia crapi, am sa fiu vor!itoare-cu-zeii+ intre!a ing-Jao. *m sa-i rog pe zei sa-ti vor!easca, spuse Jiang-ing.Deodata respiratia ei deveni aspra si repezita. Han Fei-Tzu ingenunc"e si se uita la sotia lui. 4c"ii ei mari priveau

inspaimintati. $lipa sosise.7uzele i se miscara. Promite-mi, spunea, desi aerul e(pirat de plaminii ei nu reusea sa produca decit suspine.

&ti promit, spuse Han Fei-Tzu.*poi respiratia inceta. $e spun zeii cind vor!esc cu tine+ intre!a ing-Jao. ama ta e foarte o!osita. *r fi !ine sa pleci acum.

Dar nu mi-a raspuns. $e spun zeii+ pun secrete, zise Han Fei-Tzu. 0imeni dintre cei ce le aud nu le repeta.ing-Jao incuviinta din cap cu intelepciune. Facu un pas inapoi, ca pentru a pleca, dar se opri. Pot sa te sarut, mama+

2sor, pe o!raz, spuse Han Fei-Tzu.ing-Jao, mititica la cei patru ani ai ei, nu avea nevoie sa se aplece prea mult ca sa-si sarute mama pe o!raz.

Te iu!esc, mama. *cum ar fi !ine sa pleci, ing-Jao.

7ine, dar mami nu mi-a spus ca ma iu!este si ea. 7a ti-a spus. Ti-a spus-o mai inainte, nu mai tii minte+ Dar e foarte o!osita si sla!ita. Du-te, acum.&si inasprise glasul suficient pentru ca fetita sa plece fara sa mai puna vreo intre!are. 0umai dupa plecarea ei isi

ingadui Han Fei-Tzu sa mai simta si altceva in afara de gri)a pentru ea. &ngenunc"e linga trupul lui Jiang-ing si

incerca sa-si inc"ipuie ce se intimpla cu ea acum. ufletul ei isi luase z!orul si a)unsese de)a in rai. piritul avea sa-iza!oveasca mult mai mult; poate ca spiritul ei va salaslui in aceasta casa, daca intr-adevar fusese pentru ea un loc al

fericirii. 4amenii superstitiosi credeau ca toate spiritele mortilor erau periculoase si nascoceau tot felul de mi)loacepentru a se apara de ele sau pentru a le goni. Dar cei care urmau $alea stiau ca spiritul unui om !un nu era niciodata

vatamator sau distructiv, caci !unatatea lor in viata venise de la dragostea spiritului de a face lucruri. piritul lui Jiang-ing avea sa fie o !inecuvintare pentru aceasta casa multi ani de acum incolo, daca "otara sa ramina.

Totusi, c"iar in timp ce incerca sa-si imagineze sufletul si spiritul ei, conform invataturilor $aii, staruia in inimalui un loc ing"etat, in care era sigur ca tot ce mai ramasese din Jiang-ing era acest trup fragil si ofilit. &n seara aceeaavea sa arda la fel de repede ca "irtia si apoi nu va mai ramine nimic din ea, in afara de amintirile din sufletul lui.

Jiang-ing avusese dreptate. *cum, cind ea nu mai era aici sa-i completeze sufletul, de)a incepuse sa se indoiasca

de zei. &ar zeii o!servasera intotdeauna o!servau. Dintr-o data simti presiunea de nesuportat a nevoii de indeplinire aritualului purificarii, pina reusea sa scape de gindurile sale nevrednice. 0ici macar acum nu il puteau lasa nepedepsit.$"iar si acum, cind sotia sa zacea fara suflare linga el, zeii insistau ca mai intii sa-si prezinte omagiile fata de ei si a!iaapoi sa poata varsa o lacrima de durere pentru ea.

'a inceput a vrut sa intirzie, sa amine supunerea. e antrenase in asa fel incit sa fie in stare sa amine ritualul o ziintreaga, ascunzindu-si totodata semnele e(terioare ale c"inului launtric. Putea s-o faca si acum, dar numai mentinindu-si inima e(trem de rece. 0u avea nici un rost. *devarata durere nu putea veni decit dupa ce-i va fi satisfacut pe zei. *saincit, cazind in genunc"i, incepu ritualul.

&nca se mai rasucea si se invirtea in miscarile ritualului cind un servitor se uita inauntru. Desi acesta nu spusese


4/204

nimic, Han Fei-Tzu auzi zgomotul usor al alunecarii usii si stiu ce avea sa-si zica servitorul3 Jiang-ing murise, iar Han

Fei-Tzu era atit de virtuos incit comunica cu zeii c"iar inainte de a anunta celor din casa moartea ei. Fara indoiala caunii vor presupune c"iar ca zeii venisera sa o ia pe Jiang-ing, dat fiind ca era cunoscuta pentru cucernicia ei iesita din

comun. 0imeni nu avea sa g"iceasca faptul ca, e(act in clipele in care Han Fei-Tzu isi facea inc"inaciunile, inima saera plina de amaraciune pentru ca zeii indraznisera sa-i impuna ritualul c"iar atunci.

4, 5ei, isi spuse el, daca as sti ca retezindu-mi un !rat sau scotindu-mi ficatul as putea sa scap de voi pentrutotdeauna, as pune mina pe cutit si m-as desfata cu durerea si cu pierderea, numai de dragul li!ertatii.

8indul acela era si el nevrednic si cerea si mai multa curatire. *u trecut ore pina cind zeii i-au dat in sfirsitdezlegare si atunci era prea o!osit, prea nefericit ca sa mai poata simti durerea sufleteasca. e ridica si c"ema femeile

sa pregateasca pentru incinerare trupul lui Jiang-ing.osi ultimul linga rug, la miezul noptii, purtindu-si in !rate copilul somnoros. Fetita tinea strins in pumni cele trei

!iletele pentru mama ei, mizgalite cu scrisul ei copilaresc. Pe ele scrisese peste, carte si secrete. *cestea eraulucrurile pe care ing-Jao i le daruia mamei sale sa le poarte cu ea la ceruri. Han Fei-Tzu incercase sa g"iceasca la ce

se gindise ing-Jao cind scrisese cuvintele acelea.!este, fara indoiala din pricina crapilor vazuti in piriul din gradina.&ar carte, era usor de inteles, pentru ca cititul cu glas tare fusese unul din ultimele lucruri pe care Jiang-ing mai putusesa-l faca impreuna cu fiica ei. Dar de cesecrete? $e secrete avea ing-Jao pentru mama ei+ 7iletelele oferite mortilornu se discutau.

Han Fei-Tzu o lasa pe ing-Jao pe picioarele ei; fetita nu fusese profund adormita, incit se trezi imediat si privi in)ur, clipind cu incetineala. Han Fei-Tzu ii sopti ceva si ea viri !iletelele in mineca mamei sale. 0u parea afectata deatingerea trupului rece al mamei era prea devreme pentru ea sa fi invatat sa se infioare la atingerea mortii.

0ici pe Han Fei-Tzu nu-l afecta atingerea trupului sotiei sale in timp ce-si strecura in mineca ei propriile lui

!iletelele. Pentru ce s-ar mai fi temut de moarte acum, cind facuse de)a ce era mai rau+

0imeni nu stia ce scrisese pe !iletelele lui, altfel ar fi fost cu totii ingroziti, caci scrisese Trupul meu, piritulmeu si ufletul meu. &n felul acesta si el avea sa arda pe rugul funerar al lui Jiang-ing si se trimitea alaturi de eaoriunde s-ar fi dus.

lu)nica de taina a decedatei, u-Pao, co!ori apoi faclia pe lemnele sacre si flacarile cuprinsesera cu iutealarugul. *rsita focului era insuporta!ila si ing-Jao se ascunse in spatele tatalui ei, aruncind din cind in cind cite-o

privire pe dupa el, s-o vada pe mama ei plecind in calatoria fara de sfirsit. Totusi, pentru Han Fei-Tzu caldura uscatacare-i ofilea pielea si facea ca matasea mantiei sale sa devina sfarimicioasa era !inevenita. Trupul sotiei sale nu fuseseatit de uscat precum paruse; mult timp dupa ce "irtiile se transformasera in cenusa si z!urasera spre cer purtate defumul focului, corpul ei continua sa sfiriie si fumul dens de tamiie ce impre)muia rugul ca o perdea nu-l putea

impiedica sa simta mirosul de carne arsa. *sta ardem noi aici3 carne, peste, un "oit, nimic. 0u pe Jiang-ing a mea, cidoar costumul pe care l-a purtat in timpul vietii. $eea ce a facut ca acel trup sa fie femeia pe care am iu!it-o traiesteinca, trebuie sa traiasca. i, pentru o clipa, crezu ca poate sa vada sau sa auda ori, intr-un fel oarecare, sa simta trecerealui Jiang-ing. &n aer, in pamint, in foc. unt alaturi de tine.

2

Intilnirea

"E# $AI S%&A'I( #("&( in privinta oamenilor este modul cum se imperec)ea*a barbatii cu

femeile. Aflati intr-un permanent ra*boi unii cu altii, niciodata nu sunt dispusi sa se lase in pace. S-ar

parea ca nu sunt in stare sa priceapa ideea ca barbatii si femeile sunt specii separate, cu nevoi si dorinte

complet diferite, obligate sa se impreune*e numai pentru a se reproduce.

E firesc sa ai o astfel de impresie. !artenerii tai nu sunt decit niste trintori fara minte, niste ane+e

ale tale, lipsiti de o identitate proprie.'oi ne cunoastem iubitii cu o intelegere perfecta. amenii inventea*a un iubit imaginar si astern

acea masca peste c)ipul trupului aflat in patul lor.

Asta e tragedia limbaului, draga prietena. "ei care se cunosc unii pe altii numai prin intermediulunor repre*entari simbolice sunt obligati sa se imagine*e unii pe altii. Si deoarece imaginatia lor este

imperfecta, adeseori se inseala.

Asta e sursa nenorocirii lor.

Si o parte din forta lor, asa cred. Specia ta si a mea, fiecare din propriile sale motive legate de

evolutie, se imperec)ea*a cu parteneri e+trem de inegali. !erec)ile noastre ne sunt intotdeauna,fatalmente, inferioare ca intelect. amenii se imperec)ea*a cu fiinte care repre*inta o provocare pentru

suprematia lor. "onflictele intre parteneri e+ista nu pentru ca ne sunt inferiori in privinta comunicarii, ci

deoarece reusesc cit de cit sa comunice.


5/204

#alentine 9iggin isi reciti eseul, facind ici-colo cite-o corectura. $ind termina, cuvintele ramasera in aer,

deasupra terminalului ei de computer. %ra incintata de ea insasi pentru ca ii reusise o caricatura atit de ironica si dea!ila a caracterului imposi!il al lui 1:mus 4)man, presedintele de ca!inet al $ongresului $ailor telare.

*m definitivat inca un atac la adresa stapinilor celor 4 uta de Planete+Fara sa se intoarca spre sotul ei, #alentine isi dadu seama din tonul vocii lui ce e(presie avea pe fata, asa ca ii

raspunse printr-un zim!et continuind sa priveasca inainte. Dupa douazeci si cinci de ani de casnicie, se puteau vedealimpede fara sa fie nevoie sa se uite unul la celalalt.

'-am facut pe 1:mus 4)man sa para ridicol.Ja/t se apleca in !iroul strimt, cu fata atit de aproape de a ei incit ii putea auzi respiratia domoala in timp ce citea

paragrafele introductive. 0u mai era asa de tinar; efortul de a se fi aplecat, prinzind cu miinile cadrul usii, il facuse sarespire mai rapid decit i-ar fi placut ei sa auda.

*poi vor!i, dar fata lui era atit de aproape incit ii simtea !uzele mingiindu-i o!razul, gidilind-o la fiecare cuvint. De-acum inainte, pina si maica-sa are sa rida pe furis, cu mina la gura, ori de cite ori o sa-l vada pe !ietul

ticalos. * fost greu sa scot ceva amuzant, spuse #alentine. a surprindeam denuntindu-l iarasi si iarasi.

*sa e mai !ine. Da, stiu. Daca as fi lasat sa se vada cit sunt de ofensata, daca l-as fi acuzat de toate crimele sale, l-as fi facut sa

para mai grozav si mai inspaimintator decit este iar Factiunea Domnia 'egii l-ar fi indragit cu atit mai mult, in vreme celasii de pe fiecare planeta si-ar fi plecat capetele si mai )os.

Daca se apleaca un pic mai mult, vor avea nevoie de niste covoare mai su!tiri, zise Ja/t.%a rise, dar si pentru ca gidilatul !uzelor lui pe o!raz devenise de nesuportat. i, de asemenea, pentru caincepuse, doar un pic, sa-i atite niste dorinte care pur si simplu nu puteau fi satisfacute in aceasta calatorie. *stronavaera prea mica si ing"esuita, cu toata familia lor aflata la !ord. 0ici nu se punea pro!lema unei adevarate intimitati.

Ja/t, am a)uns aproape de )umatatea drumului. &n fiecare an al vietii noastre ne-am a!tinut mai mult decit atit. *m putea sa punem la usa o ta!lita cu nu deran)ati. Pai atunci ai putea la fel de !ine sa pui un afis pe care sa scrie3 *tentie &nauntru e un cuplu de !a!alici care

retraieste amintiri de demult.

Eu nu sunt !a!alic. *i peste saizeci de ani.

Daca !atrinul soldat mai poate sa ia pozitia de drepti si sa salute, eu zic sa-l lasam sa-si faca marsul de parada. 0ici o parada pina la terminarea calatoriei. 0-au mai ramas decit doua saptamini. 0u tre!uie decit sa sta!ilim

contactul cu fiul vitreg al lui %nder si pe urma revenim pe traseul spre 'usitania.Ja/t se indeparta de linga ea, iesi din cadrul usii si se indrepta de spate pe coridor unul dintre putinele locuri de

pe astronava unde putea intr-adevar sa faca asta. iscarea ii smulse un geamat.

cirtii ca o usa vec"e si ruginita, remarca #alentine. 'as6 ca te-am auzit si pe tine cum faceai cind te ridicai de la !iroul asta. a stii ca nu sunt singurul natarau

senil, decrepit si ca vai de lume din familia noastra.

Pleaca de-aici si lasa-ma sa transmit c"estia asta. $ind calatoresc, sunt o!isnuit sa am de lucru, se plinse Ja/t. Pe-aici computerele se ocupa de toate cele si nava

asta n-are nici ruliu, nici tanga). a stii ca ma-ngri)orezi. unca fara pic de distractie face din #al o cotoroanta artagoasa.

Fiecare minut pe care-l pierdem trancanind aici inseamna opt ore si )umatate in timp real. Timpul nostru de-aici, de pe astronava, e tot atit de real ca si timpul lor, de acolo, spuse Ja/t. $iteodata parc-as

fi vrut ca prietenii lui %nder sa nu fi gasit o modalitate ca nava noastra sa mentina legatura cu planeta. Pentru asta e nevoie de o mare parte din timpul de lucru al computerelor, zise #al. Pina acum, numai militarii

puteau comunica cu astronavele in timpul z!orurilor cu viteze aproape luminice. Daca prietenii lui %nder au reusit s-opuna la punct, sunt datoare fata de ei s-o folosesc.

Doar nu faci toate astea pentru ca esti datoare cuiva.%ra foarte adevarat.

Daca scriu un eseu in fiecare ora, Ja/t, inseamna ca pentru restul omenirii Demostene pu!lica ceva numai odata la trei saptamini.

Dar e imposi!il sa scrii cite un eseu pe ora. Dormi, maninca. Tu vor!esti, eu te-ascult. Haide Ja/t, pleaca de-aici.

Dac-as fi stiut ca salvarea unei planete de la distrugere va presupune revenirea mea la virginitate, n-as fi fostnici o clipa de acord.

$uvintele fusesera rostite doar pe )umatate in gluma. Plecarea de pe Trond"eim fusese o decizie aspra pentrutoata familia ei c"iar si pentru ea, desi stia ca urma sa-l revada pe %nder. $opiii erau cu totii adulti acum, sauaproape adulti; ei vedeau calatoria aceasta ca pe o aventura mareata. #iziunile lor despre viitor nu erau atit de legate deun loc anume. 0ici unul nu se facuse marinar, ca tatal lor; toti urmau sa devina eruditi sau oameni de stiinta, traind


6/204

aceeasi viata de discursuri pu!lice si meditatii solitare ca si mama lor. %i isi puteau trai vietile, in esenta nemodificate,

oriunde, pe orice planeta. Desi mindru de ei, Ja/t era dezamagit de faptul ca avea sa fie ultima veriga a lantului uneifamilii care de saptesprezece generatii se afla pe marile de pe Trond"eim. &ar acum, de dragul ei, renuntase si el la

mare. a renunte la Trond"eim era lucrul cel mai dificil pe care i l-ar fi putut cere vreodata lui Ja/t, iar el spusese dafara ezitare.

Pro!a!il ca se va intoarce intr-o zi si, daca are s-o faca, oceanele, g"eata, furtunile, pestii, pasunile teri!il de verzidin timpul verii vor fi tot acolo. Dar ec"ipa)ele sale nu vor mai fi, dea nu mai erau. 7ar!atii pe care-i cunoscuse mai

!ine decit pe copiii lui, mai !ine decit pe sotia lui !ar!atii aceia erau de)a cu cincisprezece ani mai !atrini si, cind seva intoarce, vor fi trecut patruzeci de ani. 'a vremea aceea nepotii lor vor lucra pe am!arcatiunile lui. 0u vor cunoaste

numele lui Ja/t. #a fi un proprietar de nave strain, venit din cer, nu un marinar, nu un !ar!at purtind pe miini mirosulgreu si singele gal!ui de s/ri/a. %l nu va fi unul de-al lor.

*sa incit atunci cind se plingea de faptul ca il ignora, cind o tac"ina in privinta lipsei de intimitate in timpulcalatoriei, in toate acestea se ascundea mai mult decit dorinta z!urdalnica a unui sot pe cale de a im!atrini. &ndiferent

daca el stia sau nu ca o spune, ea intelegea adevarata semnificatie a aluziilor lui3 dupa ce am renuntat la atitea pentrutine, tu nu ai nimic sa-mi oferi in sc"im!+

i avea dreptate stradaniile depuse de ea erau mai mari decit ar fi fost necesar. Facea mai multe sacrificii decitera nevoie cerindu-i totodata si lui peste masura de mult. 0u numarul propriu-zis de eseuri su!versive date

pu!licitatii de catre Demostene in timpul acestei calatorii avea sa conteze. &mportant era citi oameni citeau si credeaucele scrise de ea si citi dintre ei, dupa aceea, gindeau si vor!eau ca inamici ai $ongresului $ailor telare. Poate ca simai importanta era speranta ca, pina la urma, unii mem!rii ai !irocratiei $ongresului sa a)unga sa simta un mai maredevotament fata de umanitate si sa distruga solidaritatea institutionala inne!unitoare. $u siguranta, unii se vor sc"im!a

su! influenta lucrarilor ei. 0u multi, dar poate suficienti. i poate ca asta se va intimpla la timp pentru a-i impiedica sa

distruga planeta 'usitania.&n caz contrar, ea, Ja/t si toti cei de pe Trond"eim care renuntasera la atitea ca sa-i insoteasca in aceasta calatorie

vor a)unge la 'usitania intr-un moment in care nu vor mai putea decit sa se intoarca si sa fuga de acolo. 0u era irational

ca Ja/t sa fie incordat si sa doreasca sa petreaca mai mult timp cu ea.Era in sc"im! irational ca ea sa fie atit deo!sedata de preocuparile ei si sa foloseasca fiecare clipa in care nu dormea pentru a scrie materiale propagandistice.

Fa tu anuntul ala, iar eu am sa fac tot ce-am sa pot ca sa nu te simti singur in aceasta camera. Femeie, imi faci inima sa topaie ca o caracuda cind isi da du"ul, zise Ja/t. %sti atit de romantic cind vor!esti ca un pescar, spuse #alentine. $opiii or sa rida pe saturate cind or sa vada ca

nu te-ai putut a!tine sa nu m-atingi in atitea saptamini cit tine calatoria.

i ei au aceleasi gene ca si noi. *r tre!ui sa ne tina pumnii sa raminem in forma pina intram serios in al doileasecol de viata.

%u am intrat serios in al patrulea mileniu. i cind voi avea placerea sa te primesc la mine in ca!ina, !atrina mea doamna+

Dupa ce-am sa transmit acest eseu. i cind se va intimpla asta+

'a scurt timp dupa ce-ai sa pleci si-ai sa ma lasi in pace.$u un oftat adinc, mai mult decit izvorit dintr-o suferinta sincera, Ja/t se indrepta lipaind pe coridorul moc"etat.

Dupa citeva clipe se auzi un dangat si strigatul de durere al lui Ja/t. 4 durere pr efacuta, fireste; in prima zi a calatorieise lovise din greseala cu capul de traversa metalica, dar de atunci ciocnirile sale fusesera intentionate, de dragulefectului comic. 7ineinteles, nimeni nu ridea cu glas tare era o traditie in familie ca nimeni sa nu rida cind Ja/t seanga)a intr-unul din gagurile sale dar pe de alta parte Ja/t nu era genul care sa simta nevoia unor incura)ari fatise din

partea celorlalti. Pu!licul lui cel mai !un era el insusi3 un om care toata viata lui fusese marinar si conducator al altoroameni nu putea fi altfel decit un singuratic. Din cite stia #alentine, ea si copiii lor erau singurele fiinte de care el isi

ingaduise sa ai!a nevoie.$"iar si atunci, nu avusese nevoie de ei intr-atit incit sa nu-si poata duce mai departe viata de marinar si pescar,

departe de casa zile intregi, adesea saptamini, uneori luni in sir. 'a inceput, cind se simteau atit de infometati unul decelalalt incit niciodata nu ramineau satisfacuti, #alentine a plecat cu el pe mare de vreo citeva ori. Dar, in decurs de

citiva ani, foamea lasase loc ra!darii si increderii. $it timp era plecat, ea isi vedea de munca ei de cercetare si isi scriacartile, iar cind se intorcea isi daruia intreaga atentie lui si copiilor.

$opiii o!isnuiau sa se plinga3 *m vrea ca tata sa vina acasa pentru ca mama sa mai iasa si ea din camera ei si samai stea si cu nou de vor!a. 0-am fost o mama prea !una, gindi #alentine. 0umai norocul a facut ca acesti copii sa fie

atit de reusiti.%seul ramasese in aerul de deasupra terminalului. ai raminea de adaugat un ultim retus. $entra cursorul la !aza

te(tului si tasta numele su! care fusesera pu!licate toate materialele ei3

D%4T%0%

%ra numele pe care i-l daduse Peter, fratele ei mai mare, pe cind erau copii, in urma cu cincizeci !a nu, cu treimii de ani.


7/204

implul fapt ca se gindise la Peter inca mai avea darul s-o supere, s-o faca sa-si simta sufletul infier!intat si

totodata ing"etat. Peter cel crud, cel violent, cel a carui minte fusese atit de su!tila si de periculoasa incit la trei ani omanipula pe ea, iar la douazeci manipula o intreaga planeta. $ind mai erau copii, pe Pamint, in secolul al douazeci si

doilea, el a studiat scrierile politice ale marilor personalitati, vii sau disparute, nu pentru a le asimila ideile lepricepea instantaneu ci pentru a deprinde modul in care si le faceau cunoscute. &n termeni practici, pentru a invata

cum sa vor!easca asemenea unui adult. Dupa ce si-a insusit te"nica, a invatat-o si pe #alentine si a o!ligat-o sa scriemateriale politice demagogice de proasta calitate, su! numele de Demostene, in vreme ce el scria eseuri elevate, de om

de stat, su! numele de 'oc/e. *poi le incredinta retelelor de computere si in citiva ani a)unsesera in miezul celor maiimportante c"estiuni politice ale vremii.

$eea ce o iritase pe #alentine atunci si o afecta c"iar si azi un pic, dat fiind ca pro!lema nu fusese lamuritainainte de moartea lui Peter era faptul ca el, mistuit de setea de putere, o silise pe ea sa scrie genul de lucruri caree(primau caracterul lui, in timp ce el a)unsese sa scrie despre sentimentele no!ile, pacifiste, care erau ale ei prin firealucrurilor. &n vremurile acelea, numele Demostene paruse pentru ea o povara. Tot ceea ce a scris su! acel nume a fost

o minciuna si nici macar nu a fost minciuna ei, ci a lui Peter. 4 minciuna ascunsa intr-o alta minciuna.0u si azi. De trei mii de ani situatia se sc"im!ase. *m facut ca acel nume sa devina al meu. *m scris istorii si

!iografii care au modelat gindirea a mii de invatati de pe cele 4 uta de Planete si au a)utat la modelarea identitatii azeci de natiuni. *sta s-a ales de tine, Peter. *sta s-a ales de ceea ce ai incercat sa faci din mine.

Dar acum, citind eseul pe care tocmai il scrisese, ea isi daduse seama ca, desi se eli!erase de su! suzeranitatea luiPeter, ramasese in continuare invatacelul lui. Tot ce stia despre retorica, polemica da, despre demagogie invatasede la el sau datorita insistentelor lui. &ar acum, cu toate ca se folosea de ea intr-un scop no!il, facea apel la e(act acelgen de manipulare politica pe care Peter o indragea atit de mult.

Peter a)unsese pina la urma Hegemon, conducator al intregii omeniri, la saizeci de ani de la inceputul arii

%(pansiuni. %l fusese cel care unise toate comunitatile gilcevitoare ale umanitatii in vederea uriasului efort de trimiterea astronavelor catre toate planetele pe care cindva salasluisera gindacii si mai departe, pentru a descoperi noi planetelocui!ile pina cind, la moartea lui, toate cele 4 uta de Planete fusesera colonizate sau erau in curs de colonizare. *!ia

dupa alti o mie de ani, $ongresul $ailor telare avea sa reuseasca din nou unirea intregii semintii omenesti su! unguvern unic, dar amintirea primului "egemon adevarat a Hegemonului constituia nucleul povestii care facuse

posi!ila unitatea omenirii.Dintr-un pustiu moral precum sufletul lui Peter se nascuse armonia, unitatea si pacea, in vreme ce mostenirea lui

%nder, atit cit isi putea aminti omenirea, consta din crime, varsare de singe, (enocid.%nder, fratele mai mic al lui #alentine, omul pe care ea si familia ei mergeau sa-l vada el era cel !lind, fratele

pe care ea il iu!ise si, in primii ani ai copilariei, incercase sa-l prote)eze. %l era cel bun. %i da, avea o inclinatie sprecruzime care rivaliza cu a lui Peter, dar cel putin avea si atita decenta incit sa fie ingrozit de propria-i !rutalitate. &liu!ise cu aceeasi pasiune cu care il urise pe Peter; iar cind Peter l-a alungat pe fratele sau mai mic de pe Pamintul pecare era "otarit sa-l domine, #alentine plecase impreuna cu %nder, intr-un gest de repudiere definitiva a "egemoniei

e(ercitate de Peter asupra ei.i iata-ma a)unsa din nou, gindi #alentine, in afacerile politice.

1osti pe un ton aspru, cu acea voce taioasa care-i permitea terminalului sa recunoasca o comanda3 Transmite

Deasupra eseului aparu cuvintul transmitere. &n mod o!isnuit, pe vremea cind scria opere stiintifice, ar fi tre!uitsa precizeze o destinatie anume pentru ca eseul sa a)unga la editor pe un traseu ocolit, astfel incit sa nu se poata refacecu usurinta drumul inapoi la #alentine 9iggin. *cum insa, un prieten misterios de-al lui %nder, care actiona su! numeleconspirativ Jane, se ocupa de toate acestea in locul ei. Jane rezolva pro!lema dificila a transformarii unui mesa)

transmis prin ansi!lul unei nave, care se deplasa cu o viteza apropiate de viteza luminii, intr-un mesa) ce putea fidecodificat de catre un ansi!lu aflat pe o planeta unde timpul se scurgea de cinci sute de ori mai repede.

&ntrucit comunicarea cu o astronava consuma cantitati uriase din timpul ansi!lului de la suprafata planetei, sefolosea de regula pentru transmiterea informatiilor si a instructiunilor legate de navigatie. ingurii carora li se permitea

sa transmita te(te mai lungi erau inaltele oficialitati militare sau din guvern. #alentine nici macar nu incerca sainteleaga cum de reusea Jane sa o!tina atita timp de ansi!lu pentru transmiterea acestor te(te si in acelasi timp sa

impiedice pe oricine sa descopere de unde proveneau documentele su!versive. $a si cum n-ar fi fost de a)uns, Janefolosea si mai mult din timpul de lucru al ansi!lului pentru a-i transmite lui #alentine toate replicile la scrierile ei si

pentru a-i aduce la cunostinta toate argumentele si strategiile folosite de guvern spre a-i contracara propaganda.&ndiferent cine era Jane si #alentine !anuia ca in spatele acestui nume se ascundea o organizatie clandestina care

patrunsese pina la cele mai inalte nivele guvernamentale era e(traordinar de capa!ila. i e(traordinar de temerara.Totusi, daca Jane era dispusa sa se e(puna la astfel de riscuri, #alentine se simtea datoare fata de ea fata de ei sascrie atit de multe eseuri cite putea si sa le faca pe cit de puternice si de periculoase era in stare.

Daca vor!ele pot fi arme aducatoare de moarte, eu tre!uie sa le pun la dispozitie un arsenal.

%ra insa si ea doar o femeie; c"iar si revolutionarilor li se ingaduie sa ai!a o viata personala, nu-i asa+ omentede !ucurie sau placere, ori poate numai de usurare furate cind si cind. e ridica de pe scaun, ignorind durerea

provocata de miscare dupa atita timp cit statuse pe loc, si iesi din micutul ei !irou care, inainte ca ei sa adaptezeastronava dupa propriile lor nevoi, nu fusese decit un soi de de!ara. e simtea un pic rusinata de nera!darea cu care

vroia sa a)unga in camera unde o astepta Ja/t. $ei mai multi dintre marii propagandisti revolutionari din istorie ar fi


8/204

fost in stare sa indure macar trei saptamini de a!stinenta fizica. au n-ar fi fost+ e intre!a daca facuse cineva studiase

vreodata serios aceasta pro!lema.&nca se mai gindea cum ar putea un cercetator sa solicite o alocatie !ugetara pentru un asemenea studiu cind

a)unse la compartimentul cu patru cusete pe care-l imparteau impreuna cu :fte si sotul ei, 'ars, care o ceruse incasatorie cu numai citeva zile inaintea plecarii, de indata ce si-a dat seama ca :fte intentiona cu adevarat sa paraseasca

planeta Trond"eim. %ra greu sa imparti o ca!ina cu niste tineri casatoriti si #alentine se simtea tot timpul ca un intrus.Dar nu aveau de ales. Desi aceasta nava era un adevarat ia"t de lu(, cu tot confortul la care ar fi indraznit sa spere, pur

si simplu nu fusese conceputa sa adaposteasca atitia oameni. Dar, intrucit fusese singura astronava din apropiere deTrond"eim care corespundea cit de cit e(igentelor, nu avusesera incotro.

1o, fiica lor de douazeci de ani si #arsam, fiul lor in virsta de saisprezece ani locuiau intr-un alt compartiment,impreuna cu Pli/t, care fusese dintotdeauna preceptorul lor si un prieten de familie drag. em!rii ec"ipa)ului si ai

personalului de serviciu de pe ia"t care "otarisera sa-i insoteasca in aceasta calatorie ar fi fost nedrept sa fieconcediati cu totii si sa fie lasati de iz!eliste pe Trond"eim ocupau celelalte doua compartimente. Puntea de

comanda, !ucataria, sala de mese, salonul, dormitoarele, toate erau pline cu oameni care se straduiau din rasputeri sa nuscape de su! control iritarea produsa de spatiul restrins.

&n orice caz, nici unul dintre ei nu se afla acum pe coridor si Ja/t apucase sa lipeasca pe usa lor afisul3

$&0% &0T1* 4 &%1'%T%

emnase Proprietarul. #alentine desc"ise usa. Ja/t statea rezemat de perete, atit de aproape de usa incit eatresari speriata si scoase un mic tipat.

&mi place sa constat ca vederea mea te poate face sa tipi de placere. De surprinsa ce-am fost. Haide, intra, mica mea instigatoare. tii, te"nic vor!ind, eu sunt proprietarul acestei astronave.

$e-i al tau e si al meu. -am insurat cu tine pentru proprietatile tale.#alentine intrase de-acum in compartiment si Ja/t inc"ise si incuie usa. 0umai asta sunt eu pentru tine+ intre!a ea. 4 mosie+ 4 mica parcela de teren unde pot sa ar, sa seman si sa recoltez, toate la momentul oportun.

&ntinse !ratele si ea se apropie de im!ratisarea lui. iinile lui Ja/t alunecara usor in sus, pe spatele ei, si poposirape umeri. &n im!ratisarea lui se simtea stapinita, dar niciodata retinuta cu forta.

% toamna tirziu, spuse ea. e apropie iarna. % vremea grapatului, pro!a!il, zise Ja/t. au poate ca a sosit timpul sa atitam focul si sa incalzim !atrina

coli!a inainte de venirea zapezilor.4 saruta si se simtira ca la primul lor sarut.

Daca astazi mi-ai cere sa ma casatoresc din nou cu tine, as spune da, sopti #alentine.

i daca astazi te-as fi intilnit pentru prima oara, ti-as cere-o. &si spusesera aceleasi cuvinte de multe, de foartemulte ori pina atunci. Dar si acum zim!ira la auzul lor, pentru ca mai erau adevarate.

$ele doua astronave aproape isi inc"eiasera !aletul lor amplu, dansind prin spatiu in salturi uriase si intoarceri

delicate pina cind in sfirsit reusisera sa intre in contact. iro 1i!eira urmarise intregul proces de pe puntea de comandaa astronavei sale, cu umerii gir!oviti si cu capul spri)init de tetiera fotoliului. *ltora, aceasta pozitie li se parea

incomoda. Pe 'usitania, ori de cite ori il surprindea sezind in felul acesta, mama lui incepea sa-l do)eneasca, insistindsa-i aduca o perna ca sa poata sta confortabil. e parea ca niciodata nu reusise sa priceapa ca numai in acea pozitie,aparent incomoda capul lui putea sa ramina drept, fara nici un efort constient din partea sa.

&i suporta serviciile pentru ca nu merita efortul de a o contrazice. ama se misca si gindea intotdeauna atit de

repede incit ii era aproape imposi!il sa incetineasca pentru a-l asculta. De la accidentul cere!ral pe care il suferise cindtrecuse prin cimpul dezintegrator ce separa colonia umana de padurea purcelusilor, vor!irea lui devenise insuporta!il deinceata, aproape nearticulata si dificil de inteles. uim, fratele cel religios al lui iro, ii spusese ca ar tre!ui sa-i fie

recunoscator lui Dumnezeu fiindca mai era cit de cit in stare sa vor!easca in primele zile fusese incapa!il sacomunice altfel construindu-si mesa)ele litera cu litera. &n unele privinte, totusi, articularea cuvintelor era prefera!ila.$el putin iro ramasese tacut; nu fusese nevoit sa-si auda propria sa voce. unetul acela ragusit, peni!il si incetinealalui c"inuitoare. $ine din familia lui avea ra!dare sa-l asculte+ $"iar si la cei care i ncercasera sora lui mai mica, %la;

prietenul si tatal lui vitreg, *ndre< 9iggin, cel care era #or!itor in numele ortilor; uim, fireste se putea sesiza

nera!darea. *veau tendinta sa termine frazele in locul lui. imteau nevoia sa grabeasca lucrurile. Desi spuneau cadoresc sa discute cu el, c"iar daca efectiv stateau si-l ascultau, el tot nu putea sa vor!easca li!er cu ei. 0u putea discutadespre idei nu putea vor!i in fraze lungi si intortoc"eate pentru ca pina a)ungea el la sfirsit, cei care-l ascultau ar fi

pierdut firul logic de la inceput.

iro a)unsese la concluzia ca la fel ca si computerele, creierul uman nu putea receptiona informatiile decit laanumite viteze. 'a o viteza prea mica, atentia ascultatorului o ia razna si informatia se pierde.


9/204

Dar nu numai atentia ascultatorului era importanta. iro nu putea sa nu recunoasca faptul ca era la fel de

nera!dator fata de el insusi ca si ei. $ind se gindea la efortul imens cerut de e(plicarea unei idei complicate, cindanticipa c"inul articularii cuvintelor cu !uzele, lim!a si ma(ilarele care refuzau sa i se supuna, cind se gindea la cit de

mult avea sa dureze totul, de o!icei se simtea prea o!osit ca sa mai vor!easca. intea ii alerga departe, la fel de iute caoricind, macinind atitea ginduri incit iro ar fi vrut ca uneori creierul lui sa nu mai functioneze, sa ramina tacut si sa-i

dea pace. Dar gindurile acelea ramineau doar ale lui, neimpartasite.&n afara de Jane. $u ea putea vor!i. Jane venise la el prima oara pe terminalul de acasa, c"ipul ei prinzind contur

pe ecran. unt o prietena a #or!itorului, ii spusese ea. $red ca putem face ca acest computer sa fie ceva mai receptiv.

Din acel moment, iro a descoperit ca Jane era singura persoana cu care putea vor!i cu usurinta. 2nul dinmotive il constituia ra!darea ei infinita. 0iciodata nu se repezea sa-i termine propozitiile. %ra in stare sa asteptepinacind le ducea la capat el insusi, fara sa-l faca sa se simta minat de la spate sau sa ai!a impresia ca o plictiseste.

Poate ca si mai important era faptul ca nu tre!uia sa formuleze cuvintele in intregime pentru ea, asa cum o facea

pentru ceilalti ascultatori umani. *ndre< ii daruise un terminal personal un mic transmitator-receptor computerizatincastrat intr-un ru!in la fel ca cel pe care *ndre< il purta la urec"e. Din acea pozitie favora!ila, folosind senzoriiru!inului, Jane detecta orice sunet pe care-l producea el. Prin urmare, avea voie sa fie lenes sau sa vor!easca mairepede si sa fie inteles.

i, de asemenea, putea sa vor!easca in liniste, sa su!vocalizeze nu tre!uia sa foloseasca vocea aceea peni!ila,latratoare, urlatoare, care era tot ce mai reusea sa produca gitul lui. *sa se facea ca atunci cind discuta cu Jane vor!earepede, firesc, fara sa i se aduca aminte ca era un infirm. $u Jane se simtea el insusi.

*cum se afla pe puntea de comanda a navei transportoare care, cu doar citeva luni in urma, il adusese pe

#or!itorul in numele ortilor pe 'usitania. &ntilnirea cu nava lui #alentine il ingrozea. Daca si-ar fi putut inc"ipui un

alt loc in care sa mearga, s-ar fi dus acolo nu tinea deloc sa se intilneasca cu sora lui *ndre


10/204

parte insa, din cele aflate despre ea de la *ndre< si Jane, avusese de-a face cu o multime de oameni mult mai

inspaimintatori decit un !iet infirm de douazeci de ani. iro+ intre!a ea.

$ine altul+&-a tre!uit doar o clipa, cit o !ataie de pleoape, pentru a prelucra sunetele stranii iesite din gura lui si pentru a

recunoaste cuvintele. iro se o!isnuise de-acum cu pauza aceea, dar inca o detesta. %u sunt #alentine, zise ea.

tiu.$u raspunsurile sale laconice nu inlesnea citusi de putin dialogul, dar ce altceva ar mai fi fost de spus+ 0u era

c"iar o intilnire intre doi sefi de state care dez!ateau o lista de decizii vitale. Dar tre!uia sa se straduiasca putin, macarpentru a nu parea ostil.

0umele tau, iro... &nseamna ma uit, nu-i asa+ a uit indeaproape. Poate sunt atent.

0u-i c"iar asa de greu sa te inteleaga cineva.Franc"etea cu care a!ordase pro!lema il surprinse. $red ca accentul tau portug"ez imi va da mai mult de furca decit accidentul cere!ral.Pret de o clipa, simti ca in loc de inima avea un ciocan doar *ndre< mai vor!ea cu atita franc"ete despre

situatia lui. Dar, in fond, era sora lui *ndre


11/204

Fireste ca nu. #alentine se apleca in fata. %i, te-ai "otarit+

&n ce privinta+ 'ucram impreuna sau te-ai deconectat degea!a de la istoria omenirii timp de treizeci de ani+

$e vrei de la mine+ Povesti, !ineinteles. Faptele le pot o!tine de la computere.

Povesti despre ce+ Despre tine. Despre purcelusi. Despre tine si purcelusi. 'a urma urmelor, toata istoria asta cu Flota 'usitania a

inceput cu tine si cu purcelusii. Pentru ca tu ai intervenit in tre!urile lor... &-am autat/

4", sa-nteleg cumva ca iarasi am folosit un cuvint anapoda+iro se uita la ea cu severitate. Dar, c"iar in timp ce o privea fi(, stia ca ea avea dreptate era e(cesiv de

sensi!il. $uvintul intervenit, folosit intr-un conte(t stiintific, avea o semnificatie aproape neutra. 0u insemna decit caintrodusese o sc"im!are intr-o cultura pe care o studia. i daca avea intr-adevar o conotatie negativa, ea se referea la

faptul ca-si pierduse perspectiva stiintifica3 incetase sa-i mai studieze pe pe=ueninos si incepuse sa-i trateze ca pe nisteprieteni. De acest fapt era in mod cert vinovat. 0u, nu vinovat era mindru ca facuse o astfel de tranzitie.

$ontinua, spuse el. Totul a inceput pentru ca tu ai incalcat legea, iar purcelusii au inceput sa cultive amaranta.

0-o mai cultiva. Da, nu e si asta o ironie a sortii+ #irusul descolada a reusit sa distruga toate varietatile amarantacee pe care

sora ta le-a dezvoltat pentru ei. *mestecul vostru a fost zadarnic. 7a n-a fost, o!iecta iro. Purcelusii invata.

Da, stiu. ai la o!iect,selectea*a. $a sa invete ce sa faca. Tu le-ai adus li!ertatea. unt intrutotul de acord cu

decizia ta. Dar misiunea mea este sa scriu despre tine pentru oamenii aflati pe cele 4 uta de Planete si in colonii, si nue a!solut o!ligatoriu ca ei sa inteleaga la fel lucrurile. Deci tre!uie sa-mi povestesti cum si de ce ai incalcat legea si aiintervenit in viata purcelusilor, si de ce guvernul si poporul de pe 'usitania prefera sa se razvrateasca impotriva

$ongresului decit sa te e(tradeze pentru a fi )udecat si pedepsit. *ndre< ti-a spus de)a povestea asta.

&ar eu am scris despre ea, in termeni generali. *cum am nevoie de aspectele personale. #reau sa fiu in masurasa-i conving pe ceilalti sa-i trateze pe acesti asa-zisi purcelusi ca pe niste fiinte umane. 'a fel si pe tine. Tre!uie sa-i facsa te cunoasca in calitate de individ. Daca e posi!il, ar fi simpatic sa-i determin sa te placa. *tunci, Flota 'usitania ararata drept ceea ce este o monstruoasa reactie e(agerata la o amenintare care n-a e(istat niciodata.

Flota inseamna (enocid. %(act acelasi lucru l-am afirmat si eu in propaganda mea, spuse #alentine.

0u putea suporta increderea ei in sine. 0u putea suporta credinta nestramutata in propria ei persoana. Tre!uia s-ocontrazica si nu putea s-o faca decit avansind idei la care nu reflectase inca suficient. &dei care in mintea lui erau doar

niste indoieli pe )umatate formulate. &n acelasi timp, flota are si un rol de autoaparare.

1eplica lui provoca efectul dorit3 ii intrerupse predica si c"iar o facu sa ridice sprincenele, intr-o e(presieinterogativa. 0ecazul era ca acum tre!uia sa e(plice ce anume dorise sa spuna.

Descolada, incepu el. %ste cea mai periculoasa forma de viata de oriunde. 1aspunsul este carantina, nu trimiterea unei flote ec"ipate cu dispozitivul D.., avind capacitatea de a

transforma 'usitania si tot ce se afla pe ea in pul!ere interstelara microscopica. %sti c"iar atit de sigura ca ai dreptate+

unt sigura ca nu e in regula sa se gindeasca macar la nimicirea unei specii inzestrate cu simturi. Purcelusii nu pot trai fara descolada, si daca virusul se raspindeste pe o alta planeta, va distruge tot ce

inseamna viata. *sa va face.%ra o placere sa vezi ca #alentine putea sa se arate consternata.

%u credeam ca virusul e tinut su! control. 7unicii tai au gasit o modalitate de a-l neutraliza, de a-l mentinelatent in oameni.

Descolada se adapteaza. Jane mi-a spus ca de)a s-a transformat de doua ori. ama si sora mea, %la, se ocupade asta incearca sa tina pasul cu descolada. e pare c"iar ca descolada o face in mod deli!erat. &nteligent. 8asestestrategii ocoleste su!stantele c"imice pe care le folosim ca s-o izolam si s-o impiedicam sa mai omoare oameni.Patrunde in cerealele de origine terestra de care oamenii au nevoie pentru a supravietui pe 'usitania. *cum sunt nevoiti

sa le stropeasca. $e s-ar intimpla daca descolada ar gasi o ale sa ocoleasca toate !arierele ridicate de noi+#alentine ramase tacuta. 0u avea nici un raspuns credi!il de data asta. 0u a!ordase intre!area di rect nimeni n-

o facuse, cu e(ceptia lui iro. 0ici macar nu i-am spus asta lui Jane, continua iro. Dar daca Flota are dreptate+ Daca singura cale de a

salva omenirea este de a distruge acum 'usitania+ 0u, zise #alentine. *sta nu are nimic de a face cu scopurile pentru care $ongresul a trimis flota. otivele lor

sunt toate legate de politica interplanetara, de dorinta de a demonstra coloniilor cine e seful. unt generate de o!irocratie scapata de su! control si o casta militara care...

*sculta-ma o intrerupse iro. Daca tot ai spus ca vrei sa-mi auzi povestile, ascult-o pe asta3 0u conteaza care


12/204

le sunt motivele. $onteaza numai intre!area trebuie sa distruga 'usitania+

$e fel de individ esti tu+ intre!a #alentine.iro putu sesiza in vocea ei atit admiratia cit si sila.

Tu esti filozoful moralist, zise el, asa ca tu sa-mi dai raspunsul. e cade sa-i iu!im atit de mult de pe=ueninosincit sa ingaduim ca virusul pe care-l poarta sa distruga intreaga omenire+

7ineinteles ca nu. Tre!uie doar sa gasim o modalitate de a neutraliza virusul. i daca nu reusim+

*tunci instituim carantina pe 'usitania. $"iar daca toate fiintele omenesti de pe planeta mor familia mea sia ta tot nu-i distrugem pe pe=ueninos.

erios+ intre!a iro. i cum ramine cu atca+ %nder mi-a spus ca se resta!ileste, dar... $ontine in ea o intreaga societate industrializata. #a a)unge sa construiasca astronave si sa paraseasca planeta. Doar nu va lua descolada cu ea

0-are incotro. Descolada e de)a in ea. % in mine/*cesta a fost momentul in care intr-adevar a lovit-o. 4 putea vedea in oc"ii ei3 teama. #a a)unge si in tine, nici o gri)a. $"iar daca acum dai fuga la nava ta si incetezi contactul cu mine, incercind sa

te izolezi de infectie, de indata ce vei a)unge pe 'usitania descolada va patrunde in tine, in sotul tau si in copii tai. #or fi

nevoiti sa ingereze su!stante c"imice odata cu "rana si apa, in fiecare zi a vietii lor. i nu vor mai putea pleca nicicindde pe 'usitania, caci ar insemna sa poarte cu ei moartea si distrugerea.

tiam ca asta e doar o posi!ilitate, spuse #alentine. $ind ati plecat, era doar o posi!ilitate. 0e gindeam ca in curind vom reusi sa controlam strict virusul. *cum

nimeni nu mai e sigur daca va putea fi vreodata tinut su! control, ceea ce inseamna ca, o data ce ati a)uns acolo, nu veti

mai putea parasi nicicind 'usitania. per ca o sa ne placa clima.iro ii scruta fata, in timp ce ea prelucra informatiile primite. Teama initiala disparuse. 1edevenise ea insasi3

gindea. 2ite care-i parerea mea, relua iro. %u cred ca indiferent cit de ingrozitor ar fi $ongresul, indiferent cit de

a!)ecte i-ar fi planurile, flota ar putea sa reprezinte salvarea omenirii.#alentine raspunse cu precautie, cautindu-si cuvintele. iro constata cu !ucurie faptul ca ea nu dadea nici o

replica fara sa gindeasca. %ra capa!ila sa invete. &nteleg ca evenimentele converg spre o singura cale posi!ila si s-ar putea sa vina o vreme cind... dar este

e(trem de impro!a!il. ai intii si mai intii, cunoscind toate acestea, este greu de crezut ca atca va construi astronavecare sa duca descolada aiurea.

4 cunosti? intre!a iro pe un ton imperativ. 4 intelegi? $"iar daca ar face o asemenea imprudenta, mama si sora ta se ocupa de asta, nu+ $ind vom a)unge pe

'usitania in momentul cind0lota va a)unge pe 'usitania s-ar putea ca ele sa fi gasit de)a o modalitate de acontrola descolada o data pentru totdeauna.

i daca o vor gasi, zise iro, crezi ca ar tre!ui s-o puna in practica+ De ce nu+

$um ar putea sa distruga toti virusii descolada+ #irusul este parte integranta din ciclul de viata pe=uenino.$ind forma corporala pe=uenino moare, tocmai virusul descolada catalizeaza transformarea in copac, adica in ceea ce

purcelusii numesc a treia viata si numai in aceasta a treia viata masculii pe=uenino pot fecunda femelele. Dacavirusul dispare, trecerea in cea de-a treia viata devine imposi!ila si generatia actuala de purcelusi va fi ultima.

$eea ce nu inseamna ca va fi imposi!il, ci doar mai greu. ama si sora ta vor tre!ui sa gaseasca o modalitatede a neutraliza descolada in fiintele omenesti si in cerealele pe care tre!uie sa le consumam, fara sa-i anuleze

capacitatea de a controla trecerea la faza de maturitate a purcelusilor. i au la dispozitie mai putin de cincisprezece ani pentru asta, spuse iro. Putin pro!a!il.

Dar nu imposi!il. Da. %(ista o sansa. i, !izuindu-te pe aceasta sansa, vrei sa te descotorosesti de Flota+

Flota a fost trimisa sa distraga 'usitania indiferent daca do!indim sau nu controlul asupra virusului. &ar eu iti repet3 motivele celor ce au trimis-o sunt irelevante. &ndiferent de motiv, distragerea 'usitaniei poate

reprezenta singura protectie sigura pentru tot restul umanitatii. &ar eu iti spun ca te-nseli.

Tu esti Demostene, nu+ *ndre< asa mi-a spus. Da. Deci tu ai conceput &erar"izarea trainilor. 2tlaning sunt strainii de pe planeta noastra. Framling sunt strainii

care apartin speciei noastre, dar de pe alta planeta. 1aman sunt strainii dintr-o alta specie, dar capa!ili sa comunice cu

noi, capa!ili sa coe(iste cu omenirea. 2ltimii sunt varelse si ce sunt acestia/ Pe=ueninos nu sunt varelse, nici atca. Dar descolada este. #arelse. 4 forma de viata straina care este capa!ila sa distraga intreaga omenire... Doar daca n-o vom putea im!linzi...

... o specie straina cu care ne este imposi!il sa comunicam si alaturi de care nu putem trai. Tu esti cea care ai


13/204

afirmat ca intr-o astfel de situatie raz!oiul este inevita!il. Daca o specie straina pare "otarita sa ne distruga si nu putem

comunica su! nici o forma cu ea, daca n-o putem intelege, daca nu e(ista nici oposibilitate s-o a!atem in mod pasnicde la scopurile ei, atunci orice actiune intreprindem pentru a ne salva este )ustificata, inclusiv distragerea completa a

celeilalte specii. *sa este.

Dar ce se intimpla daca trebuie sa distrugem descolada si totusi n-o putem distrage fara sa-i ucidem in acelasitimp pe oameni, pe atca si purcelusii de pe 'usitania+

pre surprinderea lui iro, oc"ii lui #alentine erau scaldati in lacrimi. &ata ce ai a)uns...

iro era derutat. $ind s-a transformat aceasta conversatie intr-o discutie despre mine? Te-ai gindit atita timp, ai vazut toate posi!ilitatile pentru viitor cele !une si cele rele in aceeasi masura

dar singura in care esti dispus sa crezi este viitorul imaginar pe care ti l-ai ales drept fundament pentru toate )udecatile

tale morale, este singurul viitor in care tot ceea ce eu si tu am iu!it vreodata, toate sperantele noastre vor fi distruse. 0-am spus ca mi-ar placea acest viitor, se apara iro. 0ici eu n-am spus ca ti-ar placea. *m spus ca e viitorul pentru care te pregatesti. Dar eu nu vreau. %u prefer sa

traiesc intr-un univers care mai pastreaza o urma de speranta. Prefer sa traiesc intr-un univers in care mama si sora ta

vor gasi o posi!ilitate de a tine descolada su! control, un univers in care $ongresul poate fi reformat sau inlocuit, ununivers in care sa nu e(iste nici puterea, nici dorinta de a distruge o intreaga specie.

i daca te-nseli+ Tot imi va ramine timp din !elsug sa dispar inainte de a muri. Dar tu... tu c"iar cauti orice prile) de disperare+

*ndre< mi-a spus ca ai fost un !ar!at c"ipes sa stii ca inca mai esti si pierderea capacitatii tale fizice te-a ranit

profund. Dar altii au pierdut mult mai mult decit tine, fara sa im!ratiseze o viziune atit de pesimista asupra lumii. *sta e rezultatul analizei tale in ceea ce ma priveste+ intre!a iro. 0u ne cunoastem decit de o )umatate de ora

si pretinzi ca intelegi totul despre mine+

tiu doar ca e cea mai deprimanta conversatie pe care am avut-o in viata mea. *sadar, presupui ca de vina e infirmitatea mea. %i !ine, da-mi voie sa-ti spun ceva, #alentine 9iggin. i eu

sper aceleasi lucruri ca si tine. per c"iar ca intr-o !una zi sa reintru in posesia trupului meu. Daca n-as avea speranta,as fi un om mort. 'ucrurile pe care tocmai ti le-am spus nu sunt izvorite din disperare. 'e-am spus pentru ca sunt

posibile. i tocmai pentru ca sunt posi!ile tre!uie sa reflectam la ele, astfel ca mai tirziu sa nu ne surprinda. Tre!uie sane gindim la ele pentru ca, in cazul in care se va intimpla irepara!ilul, tre!uie sa stim de)a cum vom trai in acel univers.

#alentine parea sa-l studieze; ii simtea privirea plim!indu-i-se pe trup, ceva aproape palpa!il, o furnicatura usoarasu! pielea, in creierul lui.

Da, spuse ea. Da, ce+

Da, eu si sotul meu ne vom muta aici si vom ramine pe nava ta.e ridica de pe scaun si porni spre coridorul ce dadea in tu!ul de legatura.

De ce+ Pe nava noastra e prea mare aglomeratie. i pentru ca, fara doar si poate, merita sa stau de vor!a cu tine.'u

numai ca sa adun materiale pentru eseurile pe care tre!uie sa le scriu. *"a, deci am trecut testul tau+ Da, l-ai trecut, raspunse ea. Dar eu l-am trecut pe-al tau+ %u nu te-am testat.

%i, pe nai!a, rise ea. Dar, pentru eventualitatea in care n-ai !agat de seama, am sa-ti raspund eu3 l-am trecut.*ltfel nu mi-ai fi spus toate lucrurile pe care mi le-ai spus.

i pleca. &i auzi pasii de-a lungul coridorului, apoi computerul ii raporta ca traversase tu!ul de legatura dintrenave.

De)a ii simtea lipsa.Da, ea avea dreptate. Trecuse intr-adevar de testul lui. &l ascultase asa cum nimeni n-o mai facuse fara

nera!dare, fara sa-i termine frazele, fara sa-si a!ata privirea de la el. &ar el ii vor!ise, nu cu gri)a de a pronunta corect, cicu o mare emotie. $u siguranta, vor!ele lui tre!uie sa fi fost aproape neinteligi!ile. i totusi, ea il ascultase cu atitaatentie si atit de !ine incit ii intelesese toate argumentele; nici macar o singura data nu-i ceruse sa repete ceva. Putea sadiscute cu aceasta femeie la fel de firesc cum vor!ise cu toata lumea inainte de a suferi accidentul cere!ral. Da, era

incapatinata, autoritara si gra!ita sa traga concluzii, dar putea la fel de !ine sa asculte o opinie contrara, sa serazgindeasca atunci cind era nevoie. tia sa asculte si el reusea sa vor!easca. Poate ca in prezenta ei avea totusi sa fieiro.

3

Miini curate


14/204

#("&(# cel mai neplacut in privinta fiintelor umane este ca nu se metamorfo*ea*a. Indivi*ii din

specia mea si a ta se nasc sub forma de larve, dar inainte de a se reproduce se transforma in ceva superior.

amenii ramin larve toata viata lor.

0iintele umane se metamorfo*ea*a totusi. Ele isi sc)imba identitatea in permanenta. "u toate

acestea, fiecare noua identitate se de*volta cu ilu*ia ca s-ar fi aflat tot timpul in posesia trupului pe care

tocmai l-a cucerit.Astfel de modificari sunt superficiale. amenii sunt foarte mindri de sc)imbarile lor, dar fiecare

transformare imaginara se dovedeste a fi un nou sistem de prete+te pentru a se comporta e+act asa cum s-a

purtat dintotdeauna individul respectiv.

Esti prea diferita de oameni ca sa-i poti intelege vreodata.

Esti prea asemanator cu oamenii ca sa fii in stare vreodata sa-i ve*i asa cum sunt.

5eii i-au vor!it pentru prima oara lui Han ing-Jao cind avea sapte ani. 4 vreme, nu si-a dat seama ca auzeavocea unui zeu. Tot ce stia era ca avea miinile murdare, acoperite cu o mizga scir!oasa, invizi!ila, si ca tre!uia sa lecurete.

'a inceput, in primele citeva rinduri, o simpla spalare era de a)uns si se simtea mai !ine citeva zile in sir. Dar, o

data cu trecerea timpului, senzatia de murdarie revenea de fiecare data tot mai repede si tre!uia sa se frece din ce in cemai mult pentru a indeparta mizeria, pina cind a a)uns sa se spele de citeva ori pe zi, folosind o perie aspra cu care-si

curata miinile pina incepeau sa singereze. *!ia cind durerea devenea insuporta!ila se simtea intr-adevar curata, si

atunci doar pentru citeva ore.0-a spus nimanui nimic; stia din instinct ca murdaria de pe miinile ei tre!uie ascunsa ca un secret. Toata lumea

aflase ca spalatul pe miini era unul din primele semne ce dadeau de veste ca zeii ii vor!eau unui copil, si ma)oritatea

parintilor de pe planeta $aii isi urmareau copiii cu speranta ca vor o!serva o preocupare e(cesiva pentru curatenie. Darceea ce nu intelegeau acesti oameni era teri!ila cunoastere de sine care ducea la spalat3 primul mesa) primit de la zei eradespre murdaria infecta a celui cu care vor!eau. ing-Jao a ascuns faptul ca se spala pe miini nu pentru ca i-ar fi fostrusine ca zeii vor!eau cu ea, ci pentru ca cei din )ur ar fi aflat cit de netre!nica era si ar fi dispretuit-o.

5eii i-au fost complici. &-au ingaduit sa ascunda urmele frecatului sal!atic al palmelor. *tunci cind avea miinilegrav ranite, le putea stringe pumn sau le putea ascunde in faldurile fustei, ori si le tinea cu smerenie in poala si nimeninu !aga de seama. 0u vedeau decit o fetita foarte !ine crescuta.

Daca mama ei ar fi mai trait, secretul lui ing-Jao ar fi fost descoperit mult mai repede. *sa insa, au trecut citeva

luni pina cind unul dintre servitori a o!servat. u-Pao, slu)nica cea !atrina si grasa, a remarcat din intimplare o pata desinge pe mica fata de masa de pe masuta pentru micul-de)un a lui ing-Jao. u-Pao a inteles din prima clipa doar sestia prea !ine ca miinile singerinde erau unul dintre semnele timpurii ale atentiei zeilor. *cesta era si motivul pentrucare multi parinti am!itiosi isi sileau cite un copil deose!it de promitator sa se spele si iarasi sa se spele. Pretutindeni pe

planeta $aii, spalatul ostentativ al manilor se c"ema atragerea zeilor.&mediat, u-Pao s-a dus la tatal lui ing-Jao, no!ilul Han Fei-Tzu, despre care se zvonea ca ar fi cel mai mare

dintre vor!itorii-cu-zeii, unul dintre cei atit de puternici in oc"ii nemuritorilor incit se putea inti lni cu framlingii fiintele de pe alte planete fara sa tradeze nici o clipa vocile zeilor dinlauntrul sau, pastrind astfel secretul divin al

planetei $aii. %l avea sa fie !ucuros la auzul vestii, iar u-Pao avea sa fie venerata ca primul om care vazuse semnelezeilor la ing-Jao.

Dupa un ceas, Han Fei-Tzu a c"emat-o pe copila sa iu!ita, ing-Jao, si au plecat impreuna, intr-o lectica, latemplul de la 1oc/fall. 'ui ing-Jao nu-i placea sa calatoreasca intr-un astfel de scaun um!lator, caci ii compatimea pe

cei care tre!uiau sa-l poarte in spinare. a stii ca nu sufera, i-a e(plicat tatal ei. e simt profund onorati. %ste una din caile prin care isi arata veneratia

fata de zei3 cind un vor!itor-cu-zeii merge la templu, o face pe umerii celor credinciosi $aii. Dar eu sunt tot mai mare in fiecare zi, a raspuns ing-Jao. $ind ai sa te faci prea mare, ori ai sa mergi pe )os, ori ai sa calatoresti cu propria-ti lectica, i-a spus tatal ei.

>0u era nevoie sa-i e(plice ca va avea propria ei lectica numai daca va deveni si ea vor!itoare-cu-zeii.? &ar noi incercam

sa ne aratam umilinta raminind foarte sla!i si usori, astfel incit sa nu fim o povara prea grea pentru oameni.%ra o gluma, fireste, caci desi nu era uriasa, !urta tatei avea dimensiuni generoase. Dar gluma ascundea o lectie

adevarata3 vor!itorii-cu-zeii nu tre!uie sa fie nicicind o povara pentru oamenii de rind care cred in $ale. 4ameniitre!uie sa fie intotdeauna recunoscatori, niciodata plini de resentimente pentru ca, dintre toate planetele, zeii o alesesera

pe a lor pentru a-si face auzite glasurile.*cum insa, ing-Jao era mai preocupata de supliciul care o astepta. tia ca era dusa acolo pentru a fi supusa

incercarii. ulti copii sunt invatati sa pretinda ca zeii le vor!esc, i-a e(plicat Han Fei-Tzu. Tre!uie sa aflam daca zeii te-

au ales cu adevarat. *s vrea sa nu ma mai aleaga, a spus ing-Jao. #ei dori si mai mult in timpul incercarii, i-a spus el cu o voce incarcata de mila, care o infricosa si mai mult pe


15/204

ing-Jao. $ei din )ur nu ne vad decit puterile si privilegiile si ne invidiaza pentru ele. %i nu cunosc suferintele uriase

ale celor ce aud vocile zeilor. Daca zeii iti vor!esc cu adevarat, draga mea ing-Jao, vei invata sa suporti suferinta asacum )adul indura dalta cioplitorului si pinza aspra a slefuitorului. Te va face sa stralucesti. De ce crezi tu ca ti-am pus

numele de ing-Jao+ing-Jao magnific de stralucita, iata ce insemna numele ei. %ra totodata si numele unei mari poete din $"ina

antica. Desi a trait intr-o epoca in care numai !ar!atii erau respectati, a fost cinstita drept cea mai mare scriitoare avremurilor ei. $eata stravezie si norii desi intuneca intreaga zi. %ra primul vers din cintecul lui 'i ing-Jao De doua

ori a noua parte. *sa simtea in momentul acela ing-Jao.i cum se sfirsea poemul+ &ar acum perdeaua-mi e ridicata doar de vintul de apus. ai stravezie decit asta floare

aurie am a)uns. 4are asa avea sa sfirseasca si ea+ &i spunea oare stra!una ei de suflet in acest poem ca intunericul careco!ora asupra ei avea sa fie ridicat numai atunci cind zeii vor veni dinspre apus, sa-i inalte de la trup sufletul straveziu,usor si auriu+ Prea era ingrozitor sa se gindeasca la moarte acum, cind n-avea decit sapte ani; si totusi, gindul ii veni inminte3 Daca mor curind, atunci o voi vedea pe mama si c"iar pe 'i ing-Jao.

0umai ca incercarea nu avea nimic de a face cu moartea, sau cel putin nu era menita sa ai!a. %ra c"iar destul desimplu. Tata a condus-o intr-o incapere mare, unde stateau ingenunc"eati trei !ar!ati !atrini. $el putin pareau a fi

!ar!ati, dar poate erau femei. %rau atit de !atrini incit toate deose!irile disparusera. *veau doar citeva suvite firave depar al! si nici un pic de !ar!a, si erau im!racati in vesminte largi, ca niste saci. ai tirziu, ing-Jao avea sa afle ca

acestia erau eunucii templului, supravietuitori ai vremurilor premergatoare interventiei $ongresului telar, dupa care afost interzisa automutilarea, fie ea si voluntara, in slu)!a unei religii. *cum insa, ei erau misterioasele fapturifantomatice ale caror miini o pipaiau, e(plorindu-i im!racamintea.

$e cautau acolo+ &-au gasit !etigasele din a!anos si i le-au luat. &-au luat esarfa cu care-si incinsese mi)locul. &-au

luat papucii. ai tirziu avea sa afle ca toate aceste lucruri ii fusesera luate pentru ca alti copii devenisera atit de

disperati in timpul incercarii incit isi luasera viata. 4 fetita isi virise !etigasul in nara, dupa care se aruncase la podea,infigindu-l in creier. *lta se spinzurase cu esarfa. *lta isi indesase papucii in gura, impingindu-i pe git pina cind sesufocase si murise. 0u se intimpla de prea multe ori ca tentativele de sinucidere sa fie incununate de succes, dar pareau

sa se intimple cu cei mai inteligenti dintre copii si cel mai adesea cu fetele.*sadar au deposedat-o pe ing-Jao de toate mi)loacele cunoscute de sinucidere.

7atrinii au plecat. Han Fei-Tzu a ingenunc"eat alaturi de ing-Jao si i-a vor!it desc"is3 Tre!uie sa intelegi, ing-Jao, ca nu pe tine te supunem la incercare. 0imic din ceea ce faci din propria-ti

vointa nu are o cit de mica importanta pentru ce se va intimpla aici. De fapt, noi pe zei ii supunem incercarii, sa vedemdaca sunt "otariti sa-ti vor!easca. Daca sunt "otariti, vor gasi o cale pe care o vom vedea, iar tu vei iesi din aceasta

incapere nu ca o fata oarecare, ci ca vor!itoare-cu-zeii. Daca nu, vei iesi de aici eli!erata pentru totdeauna de vocile lor.0u pot sa-ti spun pentru care finalitate ma rog, caci nu stiu.

Tata, daca o sa-ti fie rusine de mine+Tocmai gindul acesta a facut-o sa simta o furnicatura in miini, ca si cum ar fi fost murdare, ca si cum tre!uia sa si

le spele. &n nici una din aceste doua situatii nu-mi va fi rusine de tine.

*poi a !atut din palme. 2nul dintre !atrini a intrat, aducind un lig"ean greu, pe care l-a asezat in fata lui ing-Jao.

7aga-ti miinile inauntru, a spus Han Fei-Tzu.'ig"eanul era plin cu o unsoare neagra si viscoasa. ing-Jao s-a cutremurat. 0u pot sa-mi !ag miinile acolo.Han Fei-Tzu i-a apucat !ratele si i-a virit cu forta miinile in murdarie. ing-Jao a tipat, caci niciodata pina atunci

tatal ei nu mai folosise forta. &ar cind i-a dat drumul, miinile i-au ramas acoperite cu o mucozitate lipicioasa. izeria depe miini a facut-o sa icneasca; ii era greu sa mai respire cind se uita la ele si le simtea mirosul.

7atrinul a luat lig"eanul si l-a dus afara. 2nde-as putea sa ma spal, tata+ a scincit ing-Jao.

0u poti sa te speli. 0-ai sa te mai poti spala niciodata.i pentru ca era doar un copil, ing-Jao l-a crezut, fara sa stie ca vor!ele lui faceau parte din incercare. '-a vazut

pe tatal ei iesind din incapere. * vazut usa zavorindu-se in urma lui. 1amasese singura.'a inceput n-a facut decit sa-si tina miinile intinse in fata ei, avind gri)a sa nu atinga im!racamintea. * cautat cu

disperare un loc unde sa se spele, dar nu a gasit nici un pic de apa, nici macar o cirpa. &ncaperea nu era goala segaseau acolo scaune, mese, statui, mari urne din )ad dar toate suprafetele erau dure si !ine slefuite, atit de curate

incit nu se putea indura sa le atinga. i totusi, murdaria de pe miinile ei era insuporta!ila. Tre!uia neaparat sa si lecurete.

Tata a strigat ea. #ino si spala-mi miinileDe !una seama ca o auzea. De !una seama ca se afla undeva pe-aproape, asteptind rezultatul incercarii. 0u se

putea sa n-o auda dar n-a venit.ingurul material te(til din odaie era roc"ia cu care era im!racata. e putea sterge cu ea, numai ca apoi avea sa o

min)easca. olutia, fireste, era s-o dez!race, dar cum s-o faca fara sa-si atinga trupul cu miinile murdare+* incercat. ai intii s-a sters cit a putut de !ine de !ratele netede ale unei statui. &arta-ma, i-a spus ea statuii,

care apartinea poate vreunui zeu. *m sa vin si-am sa te curat dupa aceea; am sa te curat cu propria mea roc"ie.


16/204

*poi si-a intins miinile in spate, peste umeri, apucind poalele roc"iei si incercind s-o traga peste cap. Degetele ei

unsuroase au alunecat pe matase; a simtit pe pielea goala a spatelui raceala murdariei patrunse prin tesatura. *m s-ocurat, s-a gindit ea.

&n sfirsit, a reusit sa apuce suficient de strins matasea incit sa-si poata scoate roc"ia. *ceasta a alunecat peste cap,dar fetita a stiut ca lucrurile stateau mai rau ca oricind, caci o parte din unsoare ii min)ise parul, care-i cazuse peste

o!ra)i, astfel ca acum, in afara de miini, mizeria se intinsese pe spatele ei, pe cap si pe fata.Totusi, nu s-a dat !atuta. i-a dez!racat pina la urma roc"ia si si-a sters cu gri)a miinile de marginea ei. *poi s-a

sters pe fata cu alta !ucata, dar fara folos. &ndiferent ce facea, o parte din unsoare raminea lipita de ea. e simtea deparca matasea nu reusise decit sa intinda si mai mult unsoarea, in loc s-o indeparteze. 0iciodata in viata ei nu fusese atit

de murdara. %ra o senzatie insuporta!ila, insa nu putea scapa de ea. Tata #ino si ia-ma de-aici 0u vreau sa fiu vor!itor-cu-zeii. Dar tata n-a venit. Fetita a inceput sa plinga.

0ecazul cu plinsul era ca nu facea altceva decit sa inrautateasca lucrurile. $u cit plingea mai mult, cu atit maimurdara se simtea. 0evoia disperata de a redeveni curata i-a ina!usit pina si plinsul. $u lacrimile uscindu-se pe o!ra)i,

a inceput sa caute inne!unita o modalitate de a-si sterge unsoarea de pe miini. * incercat din nou matasea roc"iei, darnu peste mult timp si-a sters miinile de pereti, facind ocolul incaperii si min)ind zidurile. i-a frecat palmele de peretecu atita repeziciune incit caldura dezvoltata a inceput sa topeasca grasimea. * continuat astfel pina cind miinile i s-auinrosit, pina cind co)ile cicatricilor din palme s-au tocit ori au fost smulse de asperitatile peretilor de lemn.

$ind palmele si degetele au inceput s-o doara atit de tare incit nu mai simtea murdaria de pe ele, s-a sters pe fata,zgiriindu-se cu ung"iile ca sa indeparteze grasimea. *poi, cu miinile din nou murdare, a inceput sa se frece de pereti.

&n cele din urma, epuizata, a cazut la podea si a plins din pricina durerii, din pricina neputintei de a se curata.Plinsul a facut-o sa inc"ida oc"ii. 'acrimile i se prelingeau pe o!ra)i. -a frecat la oc"i si a simtit cit de murdara ii

devenise pielea din cauza lacrimilor. tia cu certitudine ce insemna acest lucru3 zeii o )udecasera si o gasisera murdara.

0u era vrednica sa traiasca. Daca nu avea voie sa traiasca, tre!uia sa-si puna capat zilelor, macar asa le dadeasatisfactie. 0u mai altceva de facut decit sa gaseasca o cale de a muri, sa nu mai respire. Tatei avea sa-i para rau ca nuvenise cind il c"emase, dar va fi prea tirziu. *cum se afla su! puterea zeilor si acestia o gasisera nevrednica sa ramina

printre cei vii. 'a urma urmelor, ce drept avea ea sa rasufle cind, de atitia ani, poarta !uzelor mamei sale incetase samai lase aerul sa treaca, inauntru sau in afara+

'a inceput s-a gindit sa-si foloseasca roc"ia, sa si-o indese in gura sau sa si-o infasoare in )urul gitului dar preaera murdara si acoperita cu unsoare ca s-o poata minui. Tre!uia sa gaseasca o alta cale.

ing-Jao s-a apropiat de perete, si-a lipit palmele de el. 'emn zdravan. -a lasat pe spate si capul ei a iz!it violentlemnul. &n momentul impactului, durerea i-a fulgerat creierul si a cazut !uimacita pe podea. &ncaperea se invirtea incet

in )urul ei si, timp de o clipa, a uitat de unsoarea de pe miini.Dar usurarea n-a durat mult. Pe perete se putea vedea un locsor ceva mai intunecat la culoare, acolo unde

grasimea de pe fruntea ei murdarise suprafata lustruita. 5eii ii vor!eau, repetindu-i ca era la fel de murdara catotdeauna. 4 durere usoara n-avea cum sa-i rascumpere nevrednicia.

-a iz!it inca o data cu capul de perete. De data aceasta insa nu a mai simtit o durere la fel de ascutita. -a lovitiarasi si iarasi, pina cind si-a dat seama ca, impotriva vointei sale, trupul ei refuza lovitura, refuza sa-si provoace o

durere atit de mare. *stfel a inteles de ce zeii o gasisera nespus de nevrednica3 era prea sla!a ca sa-si impuna vointaasupra trupului. %i !ine, nu era intru totul nea)utorata. &si puteapacali trupul sa i se supuna.

* ales cea mai mare dintre statui, care avea pro!a!il trei metri inaltime. %ra turnata din !ronz si infatisa un !ar!atin miscare, tinind o sa!ie deasupra capului. *vea destule colturi, indoituri si protu!erante pe care sa se catere. iinile eierau tot pline de unsoare, dar a reusit sa a)unga pe umerii statuii, tinindu-se de palarie cu o mina si de sa!ie cu cealalta.

-a oprit un moment, pipaind sa!ia, si s-a gindit sa incerce sa-si taie gitul cu ea in felul acesta ar fi incetat sa

respire, nu+ Dar era doar un simulacru de lama, deloc ascutita, si nu-si putea aseza gitul pe ea la ung"i drept. * revenitla planul ei initial.

* inspirat adinc de citeva ori, apoi si-a prins miinile la ceafa si s-a rostogolit inainte. 2rma sa cada in cap pepodea; asa avea sa puna capat murdariei.

$u toate acestea, in momentul in care podeaua i-a aparut in fata oc"ilor, si-a pierdut controlul. * tipat; a simtitcum miinile i se desfac si se reped inainte, in incercare de a-i amortiza caderea. Prea tirziu, si-a spus ea cu o

satisfactie sum!ra, apoi capul i s-a iz!it violent de podea si totul s-a intunecat.ing-Jao s-a trezit cu o durere surda in !rat insotita de )ung"iuri in cap, care o fulgerau la cea mai mica miscare,

dar era vie. $ind a reusit sa desc"ida oc"ii a vazut ca incaperea devenise mai intunecoasa. a se fi facut noapte+ $ittimp dormise oare+ 0u putea sa-si miste !ratul sting, cel care-o durea. * vazut vinataia urita de la cot si s-a gindit ca

pro!a!il isi rupsese !ratul cind cazuse.* vazut de asemenea ca miinile ii ramasesera min)ite cu grasime si si s-a simtit insuporta!il de murdara3 )udecata

zeilor fusese impotriva ei. &n fond, n-ar fi tre!uit sa incerce sa-si puna capat zilelor. 5eii nu i-ar fi ingaduit sa scape asade usor de )udecata lor.

$e pot sa fac+ a intre!at ea. $um as putea sa fiu curata in fata voastra, o, zei+ 'i ing-Jao, stra!una mea desuflet, arata-mi cum sa ma fac vrednica de a primi )udecata !linda a zeilor

&-a venit in minte imediat cintecul de dragoste al lui 'i ing-Jao, Despartire. %ra unul din primele pe care tata iiceruse sa le memoreze, cind avea doar trei ani, cu putin inainte sa-i spuna ca mama urma sa moara. *cum era cit se

poate de potrivit, caci nu era ea despartita de !unavointa zeilor+ 0u tre!uia sa se impace cu ei, astfel incit sa poata fi


17/204

primita printre adevaratii vor!itori-cu-zeii+

$ineva mi-a trimisun ravas de iu!ire cu

sirurile de giste care se intorc,si-n timp ce luna-mi inundaodaia dinspre apus,

&n timp ce petalele danseazadeasupra piriului )ucaus,iarasi ma gindesc la tine,la noi, care traim, despartiti,o tristete,

o durere ce nu poate fi indepartata.i totusi, cind privirea-mi co!oara,

inima-mi ramine neclintita.

'una care inunda odaia dinspre apus ii spunea ca de fapt un zeu, nu un iu!it o!isnuit, un !ar!at adica, era dorit cu

infocare in acest poem. 'i ing-Jao raspunsese la rugaciunea micutei Han ing-Jao si-i trimisese acest poem, ca s-oinvete cum sa-si lecuiasca durerea ce nu putea fi indepartata3 murdaria ei trupeasca.

$e este ravasul de iu!ire+ se intre!a ing-Jao. iruri de giste care se intorc dar nu e nici o gisca in aceastaincapere. i petalele care danseaza deasupra unui piriu )ucaus dar aici nu e(istau petale si nici vreun piriu.

i totusi, cind privirea-mi co!oara, inima-mi ramine neclintita. * inteles ca aceasta era c"eia, acesta eraraspunsul. &ncet, cu gri)a, ing-Jao s-a rostogolit pe !urta. 'a un moment dat, cind a incercat sa se spri)ine in minastinga, cotul i s-a indoit si durerea e(traordinara aproape a facut-o sa-si piarda din nou cunostinta. &n cele din urma aingenunc"eat, cu capul plecat, spri)inindu-se in mina dreapta. Privind in )os. Poemul promitea ca asa inima avea sa-i fie

neclintita.0u se simtea deloc mai !ine3 era la fel de murdara, la fel de suferinda. Privind in )os, nu vedea decit scindurile

lustruite ale podelei, fi!rele lemnului alcatuind linii serpuitoare ce porneau dintre genunc"ii ei si se pierdeau lamarginea camerei.

iruri. iruri de fi!re, siruri de giste. 0u erau oare fi!rele asemenea unui piriu )ucaus+ Tre!uia sa urmareascaaceste linii, precum gistele; tre!uia sa danseze deasupra acestor piriie )ucause, ca o petala. &ata ce voia sa-i spuna

poemul3 cind isi va co!ori privirea, inima ii va fi neclintita.* ales o linie intunecata, asemenea unei ape ce serpuieste prin padurea mai desc"isa la culoare din )ur, si a stiut

din primul moment ca acela era piriul pe care tre!uia sa-l urmeze. 0u a indraznit sa-l atinga cu degetul ei murdar sinevrednic. Tre!uia sa-l urmeze asa cum gisca atinge aerul, asa cum petala atinge apa piriului. 0u putea face asta decit

cu oc"ii.

$u atentie, a inceput sa urmareasca fi!ra, in drum spre perete. De vreo doua ori s-a miscat atit de repede incit apierdut-o din vedere, uitind care dintre ele era; dar curind a gasit-o din nou, sau a crezut ca a gasit-o, si a mers maideparte spre perete. %ra !ine ce facea+ %rau zeii multumiti+

*proape, dar nu tocmai nu putea fi sigura daca atunci cind privirea i-a alunecat de la fi!ra a revenit la aceeasi.Petalele nu topaie de la un riu la altul. Tre!uia s-o urmeze pe cea cuvenita, pe toata lungimea ei. * doua oara a inceputde la perete si s-a aplecat foarte mult, astfel incit atentia oc"ilor sa nu-i fie distrasa de miscarea propriei sale miini. i-acroit drum cu indrazneala, neingaduindu-si nici macar sa clipeasca, c"iar atunci cind oc"ii o usturau. tia ca o data ce ar

fi pierdut fi!ra pe care o urmarea, tre!uia sa se intoarca si s-o ia de la capat. Totul tre!uia dus la perfectiune, altfelputerea de purificare a gestului avea sa se piarda.

* durat o vesnicie. * clipit totusi, dar nu la intimplare, nu accidental. $ind oc"ii o usturau prea tare, se aplecapina cind oc"iul sting a)ungea e(act deasupra fi!rei, apoi il inc"idea o clipa pe celalalt. Dupa ce-si usura oc"iul drept, il

desc"idea si apoi il inc"idea pe cel sting. &n felul acesta a fost in stare sa a)unga la )umatatea incaperii, acolo undescindura se termina, lipita fiind de o alta.

0u stia daca era suficient, daca era de a)uns sa atinga capatul scindurii, sau tre!uia sa gaseasca o alta fi!ra pe cares-o urmareasca. * dat sa se ridice, punindu-i la incercare pe zei, sa vada daca erau multumiti. -a ridicat pe )umatate,

dar n-a simtit nimic; s-a ridicat in picioare si n-a simtit nici un fel de stin)eneala.*"a %rau deci satisfacuti, erau multumiti de ea. *cum nu mai simtea grasimea de pe miini decit ca pe un strat

su!tire de ulei. 0u mai avea nevoie sa se spele, caci gasise o alta cale sa se purifice, o alta cale prin care zeii sa odisciplineze. &ncet, s-a intins pe spate, pe podea, zim!ind, plingind incetisor de !ucurie. *cum am fost alaturata zeilor;

despartirea a luat sfirsit. ama, sunt din nou cu tine, curata si vrednica. Tigrule *l! de la *pus, acum sunt indea)uns decurata ca sa-ti ating !lana si sa nu las nici o urma de murdarie.

Deodata au atins-o niste miini erau miinile tatei, care o ridica in picioare. Picaturi de apa au cazut pe fata ei, pepielea goala a trupului ei lacrimile tatei.

Traiesti, a spus el. Draga mea vor!itoare-cu-zeii, fata mea, viata mea, nu ai incetat sa stralucesti.ai tirziu avea sa afle ca in timpul incercarii fusese nevoie ca tatal ei sa fie legat si impiedicat sa scoata vreun


18/204

sunet, indesindu-i-se un calus in gura, ca atunci cind ea s-a suit pe statuie si a sc"itat gestul de a-si apasa gitul pe taisul

sa!iei, Han Fei-Tzu se aruncase inainte cu atita forta incit scaunul s-a rasturnat, iar el s-a lovit cu fruntea de podea.*cest lucru a fost considerat ca un act de mare mila cereasca, fiindca n-a mai apucat sa vada teri!ila ei cadere de pe

statuie. * plins pentru ea tot timpul cit a zacut inconstienta. &ar apoi, cind s-a ridicat in genunc"i si a inceput saurmareasca fi!rele lemnului din dusumea, el a fost cel care a inteles.

Priviti, a soptit el. 5eii i-au incredintat o misiune. 5eii ii vor!esc.$eilalti au priceput mai greu, pentru ca nu mai vazusera pe cineva care sa urmareasca fi!rele. $eea ce facea

ing-Jao nu era descris in $atalogul #ocilor 5eiesti. *steptatul la usi, 0umararea multiplilor de cinci, 0umarareao!iectelor, 1iciirea pielii, #erificarea crimelor accidentale, 1uperea ung"iilor, 7ul!ucarea oc"ilor toate acestea erau

cunoscute ca penitente cerute de zei, ritualuri de supunere care purificau sufletele vor!itorilor-cu-zeii, astfel incitnemuritorii sa le poata umple mintea cu intelepciune. 0imeni nu vazuse vreodata 2rmarirea fi!relor de lemn. Totusi,Han Fei-Tzu a vazut ce facea fata lui, a dat un nume ritualului si l-a adaugat la $atalogul #ocilor. *vea sa poarta vesnicnumele ei3 Han ing-Jao, ea fiind prima careia zeii ii poruncisera sa implineasca acest rit. Faptul acesta facea din ea o

persoana deose!ita.'a fel si neo!isnuita ingeniozitate cu care incercase sa gaseasca modalitati de a-si curata miinile si, mai tirziu, de

a-si curma viata. ulti incercasera, fireste, sa-si stearga miinile de pereti si ma)oritatea incercase sa-si foloseasca"ainele. Dar faptul ca-si frecase miinile ca sa dezvolte caldura prin frictiune a fost considerat ca fiind ceva neo!isnuit si

deose!it de inteligent. Daca lovirea capului de pereti era ceva !anal, urcatul pe statuie si saritul de acolo erau cevafoarte rar. i nici unul dintre cei care o mai facusera nu avusese taria sa-si tina miinile la spate atit de mult. &n templu nuse vor!ea decit despre ea si curind vestea s-a raspindit in toate templele inc"inate $aii.

7ineinteles ca pentru Han Fei-Tzu era o mare cinste ca fiica lui sa fie atit de posedata de zei. &ar povestea

ne!uniei care aproape il cuprinsese cind fiica lui incercase sa-si ia viata s-a raspindit tot atit de repede si a miscat multe

inimi. 4 fi el unul dintre cei mai mari vor!itori-cu-zeii, spunea lumea despre el, dar tine mai mult la fiica lui decit lapropria-i viata. *sta i-a facut sa-l iu!easca tot atit de mult pe cit il venerau de)a.

*tunci au inceput oamenii sa vor!easca in soapta despre o posi!ila zeificare a lui Han Fei-Tzu. %ste indea)uns

de maret si de puternic pentru ca zeii sa-i dea ascultare, spuneau sustinatorii lui. i

card, orson scott - 3. xenocid

Documents