carte ortodontie (3)

8/18/2019 Carte Ortodontie (3)

1/91

-

I

I

I

I

I

I

t

t

t

t

tt

t

t

r..,

r)..

pD

LJ

o

o

E

po

0q

"a

CN

(-+

A)

l-)

o

(A

+-.+

e.

\i

u

t

-.

tsd.

o(D

.H

F+

fi

.

lJ..

ro

H=-A

r

-

v

FE

F

5

sir

Fl

FT.

-

-.. I'i V

irit H Fl

-;-f lt V

=:x

A

b'6' z

a

CD

"F-l

- i-l

/

x9H

VO hr

r.i

J

LJ

IJts

fiN

(D

F-i

N)x

A:i

OE


2/91

n

I

I

ll

lr

l

lt

I

l

ll

I

ll

tt

I

Cai.ld.

lu.dn pdcti.e

.l:1

(lu

colaborarea:

Dr.

Anca

Nicoliescu

Dr.

Mirela

Andrei

Dr.

Cristina

Dr. Mihaela

Bicd

Istrate

'i

PARTEA

A

FoAIA

DE

oBSERvATTE

crtNrcA

PARTI

CoMPoNENTE:

L

Datele

personrle

ale

Dacientului

2.

Morivul

prezentdrii

J.

Trimis

de:

4.

Anamneza:

.

Antecedente

heredeocolateralc

.

Antecedente

personale: _

fiziologice

_

palologice

5.

Exarninareaclinici:

.

Exaftenul

cljnic frcial

(exobucal)

'

Examenulclinicendobucal

.

Examenul

lunclional

6.

E).rminared

pamclrnica:

r

Examenul

modelelor

de

srudiu

o

Examenul

radiologic

.

Examenul

fotostatic

.

AIte

examene

complemenlrre

necesare

7.

Diagnosticl

.

Diagnosricul

dupd

$coala

Americand

.

Diagnosricul

dupd

$coala

Germand

lt

:

Dr. Ioana

Voican


3/91

\b,i,\nfr

,arda4€

I-

DA'IIILE

PERSONALE

ALE

PACIENTULUI

Datelc pcr.;onalc:

.

NLrrnr.

lrruumr..

.

Numele

pirinfilor (in

cazul

in

care

pacientul

este

asigunt

medical

prin

unul

dintre

acegtia).

.

Data

nattcrii,

varsta-

.

Cod numeric

p€isonal.

.

Numirul

cametului

de

as;gu.iri

mcdicale

uai"bii".,

,i

i

l

.

Adresl.

.

Telefon,

fax, e-mail.

.

t.)

Citd

C.

ttdt

i'tat€

5

-

Hlt'H*i:ffiilS*h |.,il

t

pro


4/91

lry-

\

Orto


5/91

.,'..-..

-,..

*14&E

l;e

Caiet

dc

iiwrJri

pvtxe

SpNA -

Spina

na'qlf,

anterioari

reprc,'zinti.

granila

antcrioari

a

punciului

Subnazale-

9

-

punctul

osas

cel

mai

anterior

al spinei

nrTale

anterioare;

rnaxilarului

superior

$i

poatc

h

palpat

in

profunzimea

a

a

a

o

b.

Ca

radicali:

-den1ie"-modificare,,linFlor;'

t'itt"

I

'

i;

'

i

'alveolie"

- modificare

a

crqstelor

alveolare;

:

't

":

i

"gna$ler'

-

modificare

a bazelor

maxilarelor;

"ctreilie"

-

modifcare

a buzelor.

c. Ca.lificativele

por

fi:

o

uni-

sau

bimaxilard;

r

1

.

uni-

sau

bilatcrali;

o

rnarilari

sau

mandibulari

etc.

5.12

Puncteleantropometrice

Puncrele

antropomerrice

(fig.

2) pot

fi:

Puncte

anropometrice

mediane:

-

anterioare,

-

pOsterioare

Puncte

antropometrice

paramediane.

Puncte

antropometrice

laterale.

A - Punctul

A

ai

lui

Downs

-

punctul

cel

mai

infundat

sau

pnsrerior

in planul

mediosagital

al

rebordului

alveolar

superioq

el_reprezintr

granita

imaginuir

intr.

n"t"

,""*ir"-rui

superior

9i

procesul

alveolar,

dcci

rocul

de

proiecgie

al

apexurilor

incisiviror

rup..ioi.'---

Fr

-

Prosthion

-

punctul

cel mai inferior

gi

antcrior

al.rebordului

aiveolar

superior

in,

plan

rrrediosagital,

plasat

in

vdrful

langherei

osoase dinrre

cei

doi

incisivi

;";ndi

-J[ri..r.

Is

- Incisale.superior

- punctur

dentar

cer

mai

inferior,

mczial

g:

vestiburar

ar

muchiei

incizale

a

incisivilor

cenrali

superiori

Ii

-

Incisale

inferior

-

punctul

dentar

cel

mri

.upe.io.,

mezial gi

vestibular

al

muchiei

incizde

a

incisivilor

cenrrali

inferiori.

Id

-

Infradentale

-

punctul

cel

mai

superior gi

anterior

al

rebordului

alveolar

inferior

in

pian

mediosagitar,

prasar

in vdrful

ranghetei

osoase

dinrre

cei

doi

incisivi

..",Ji-ini.io.i.

o

c

:";*T:::1,::,Y,?.:::

^fl_.j"l::l*"i

inru.ndar-sau

p


6/91

a

a

I

I

I

l

I

I

I

I

I

I

l

I

I

t

I

.

Go

-

Gonion - punctul

osos

cel

mai lateral, inferior gi

posterior

de

la

nivelul

unghiuiui

rrrandi

bular.

5.2

Ex.rveNur.

clrNrc FACTAL (EXOBUCAL)

Pentru

a putea executa

examinarea

faciald

este

necesard

afezarea

pacienfilor

intr-o

pozilic

standardizate care

si

permitd

compararea

rezultatelor

obJinute.

in

cadrul

majoritelii

analizelor faciale, pentr.i

standardizarea

pozilionirii

este

folosii

ca

rr|cr

"Planul

de

la Frankfurt"

("orizontala

de

la Frankfurt",

oF). Acesta

este

un

plan

de

( ()rrstluclie

stabilit

ca reper

de

orientare

standardizati

a

craniilor seci

in cadrul

unui

congres

de

rrtttropologie

ce

a

avut

loc

la Frankfurt.

Pe craniu,

OF

se traseazd

inhe Orbitale

gi

Porion,

iar

la

I)ir(

itrrt.\c utilizeazd

Orbitale

gi

Tragion.

inainte

de

a

incepe

examinarea

faciald pacientul

este

pozigionat

in scaun

astfel

inc6t

OF

',,t iic

paraleld

cu

podeaua.

Practic,

aceasta

se obline

materializind

cu

o

rigll

OF prin plasarea

r

rr,lr'r

intrc

Tr

9i

or

gi

inclinAnd capul pacientului

pand

cind

planul

ajunge paralel

cu podeaua.

lixlnrinarea

faciald

se

executd din:

.

rr,

rr

ilriI lrontald

(medicul

este

pozif

ionat

in

fafa

pacientului

privindu-l peryendicular);

'

ttor ttri

laterald

(medicul

privegte

perpendicular

pe

profilul

pacientului

-

de obicei

se

privegte

I rr'rrri

lirla

drcapta).

I

)irr

nornrl

frontalS

se

apreciaz5:

t

'irrrrr'tl

ia lofci.

'

l'ropollin

etajeior

fefei.

I

I ;rrrtu

I;rbialir.

I

.,\',pcr:tul

tcgumentelor gi

al mucoasei

buzelor.

I

lirr

norrnl

lareraltr

se

apreciazd:

I A.,l)('(i{ul general

de

profil.

'

l',rzi1irr

punctului

Gnathion fafd

de

planul

orbitofrontal.

t

I

rcirplir

labialtr.

'I

l.irrrrlrrl

llbiorncntonier.

''

I

lrrlllrirrl

rnandibuiar.

5.2.1

Slmetria

facialtr

.

r\|rccicrca

sirnctriei faciale

se face

comparAnd

elementele

din

partea

dreapttr

cu

cele

din

1r.trl, rr :.1;itt11i

:r

i'clci, delimitarea dintre

cele

doud

fEcdndu-se

cu

ajutorul

liniei

rnediane

a

fegei

(lU,

{)

l.rrrirr

rnctliirni

a

felei

este definiti

cu ajutorul

a doud

puncte

mediane anterioare

aflate

pe

1r.rr

It

,r

r;rrpclioitrri (lixi)

a

viscerocraniului:

o

l'rrrri

(ul

srrl) :rior:

Ophrion

(Glabella)

sau

Nasion.

.

I'rrrr,

rrrl

irrlr.rior:

Subnirzale (Nazospinalis).

l ;r1ri

rlr.

lirri:r

rncdiani

se apreciazd:

Pozifia punctelor

mediane

"de

pe

mandibula

(os

mobil),

penrru

a

defini

laterodeviafiilc

mandibulare

(fig.

a); puncrele

studiate

fiind:

pogonion

9i

Gnithion.

Pozigia punctelor

laterale:

Zygion

9i

Gonion,

aprecierea

fiind

frcuti

atat

din

punct

de

vedere

transversal,

cAt

gi

vertical.

Aspect'.rl

comparativ

al conturului

mandibular

drept

gi

srang.

Mdrimea

gi

bombarea

comparativd

a celor

doud

hemifele.

a

a

Fig.3.

Simeuie

faciala

pismA

Jai,t

tzu,l\.

Fig. 4.

Asimetrie

faciali

(din

Izard)

a.

Propor{ia

etajelor fefei

gi

ale

figurii:

Fafa:

Termenul

"fafA"

se

refer[

la viscerocraniu.

Fala

are doud

etaje:

-

Etajul

superior:

Ophr

-

Sn.

-

Etajul

inferior:

Sn

-

Cn.

Figura:

Termenul

"figura"

se refenl

la viscerocraniu *

neurocraniu

Figura

are

trei

etaje (fig.

5):

-

Etajul

superior:

Tri

-

Ophr.

-

Etajul

mijlociu:

Ophr

-

Sn.

-

Etajul

inferior:

Sn -

Gn.

I

l-_

Caiet

de lucrti

pnctice

i*-


7/91

[fl,

ril

l

I

I

I

I

I

I

I

l

I

I

I

I

I

Ab&ntic

Fig.5.

Etajelefiguii

(din

llad).

irr

nr


8/91

f-

.

Csict

rlc

lrcdri

pnctice

5.2.5

Pozifia

punctutrui

Gnathion

fafd

de

planul

orbitofronial

Pentnt

a

verifica

aprccicrea

a.snecfrrl,ri i,,

^-^r,

-.

o

rartr

a

manrtihrrlai

r-+x ,._

-

t-1

|t tttr,lui

do

profil

gi

pentru

a

r

osterioara

a

mandibulci

roia

a.

.".iriu'i;;;:;i,,,i1urrr

$r

pentru

a preciza

pozigi:i

a.rcr.

perpendicular

pe

oF

din puncrui

inlraorhitrrc

^""",

ll::

poate

utiliza

un

plan

vertical

constr.,,ir

erpendicular

pe

OF

din

nr

"pranur.rui

Sjr'on.

.n*

,ii.n''u'

i"ii.."'"i;"r.."'i::ii';;;:iJifJ:iJJ1il:i11"":;l:;:f; '

"planul^lui Sjrnon.'

tfig,

r..lr.

in ,nod

nonnui

-

prn.,rt

Cnathrorr

gi

corrrisurr

buzcio

ln

mod

patologic:"-

punctul

Gn

se

afld

Dosrcrior ,r^

^,.".-111

oc

accst

plan

s:lLi

::_,^t:l:l

de,plan

_

rerrognafie

mandibulara

puncrut

Gn

sc

afld

anrcrior

de

pton

-

o;;;;;f*

""",.:iiiruto.e

Fig.

14.

pknul

ofinti*a

a

lui

S inon

(din

lzard).

t todontic

prcptrrrcrlrrr''

irr;rirrrt':r

i'chcicrii

perioaclei

dc

crr'gtcre,.

p-rofirur

drept

este

considerirt

gi

el

iLi:l#li;"ilifr,*ll.ou.*t,:,..u

mai

accelerard

si

.nrai

inderungard

a

phrtii

inferioarc

a

Pe

parc

u

rs

u

l

o.;i.:::-:t-1:t'i

na

trecerea

post

nu

bena

r

lt'

"-;'";;

.;ri;;

p,..,in,i

";'i;;;;"'"''ffi ]ffi;'ii"i;

tl?jil'.evorueazi

r"'i"

'"r'

i,

nasterc

copir,r

reprczinri

('iupa

irocrrir

lo

ai'

"."'"'"#;,."il::o;TH:l

;il"}

;:'",i'i:'J:,:H:,.'*]Ti

ncepe

sd

se cezvorre

murt

mai'apia

o.Jin.u;;;.ff],i,:r.::;.0'*i"r

r,","iiil. ajungdndu_se

a

la

adulli

raporrul

visceroJnerur'ocr;t";;#;

v2,s (fig.

i3).

u

,,i'i'.Tl'i'ff;ffi:"ipreciind

profirur'r""i'."piir,

"',i.r#n-."i

mici,

de

exempru

ra

.5_

a".ar'..irui"rt

profil

mai

convex

si

erajetc

mr.ltocii;;'t;;;;;;':i.ir"r,,

mai

micr

Fig.

Il.

a;

AnDM

de

clqsa

a

II a

cu

nundibuld

rcrrogntti

5i

prolil

convex

rccentua ;

b:.AnDM

de

clasa

a

IJI-a

cu

nantlibult

p_mgnatd

Si

prolil

concav

(din

Dausch_Neumnn).

t2.

c-ejl

nei

roti-te

ctasice

dupd

schwazl),

i."*,jiorjir,,

add.

s.

prcfi

rermgnd:

b.

prcfil

echititm

)-*^,]'r,i,

prcgnat

(din

Dusch-Neumun).

-. .

r'"J,'.

AIte

planuri

verticale:

Pianul

"nazofrontal"

sau

,.phnrrl

l,,i

t-\.-,,r..^.,

,

oe.

rsl.

i"i*

oi^"",T.i,,J*i,':i

.T'i};;;ae1>endicurar

pe

oF

din

p,,.crur

Nasion)

il;ilil

ilif

in

moa

no

rmu

t

il;

il

;#;?;;l;,iij

;:iJilil:,

;ff

:i.i,

Jlffi1:

ffi:i

/t

Evo.luliapmpo@

(clin

Jocobson).

Ap

,e-c

ie

rea

p

m

li

u /

u

i ld

r;,

d

"

b

"_

t

*,

lffi

naza/i.

a:

profi

conve.r

accetltltel:

b; profil

tlrept;

c;

ltrofii

concov

((tiil

l,nffit).

'

ill.

e/,,,,,u/*-,1'-ni@

ttl

lui

fu1p

1/i4

141a11.


9/91

,r',,,

ri

,il

I

l

I

.

I'l;rnul

"vertical

glabelar"

sau

"Planul

lui

lzard"

(perpendicular

pe

OF

din punctul

Glabella

=

Ophrion) (fig.

l5). in mod normal

acest

plan

trebuie

si fie

atins de punctul

cel

mai

anterior

al

huzei

superioare.

:

5.2.6 Treapta

labiali

\.

In

mod normal, din

profil,

buza

superioard

depiqegte

cu

l:2

mm

citre

anterior

brrza

irrlcr

ioar5,

astfel incdt,

urmirind conturul

buzelor,

se

observd o

"treapti

labiali"

de

I

-2 mm

(fig.

l(r)

Fig.

16.

Tmpta

labiald.

A: nomald;

B:

invemtd;

C:

acccntuati

(din

lzard)"

:

,

in

mod

parologic:

lrclPta

buzelor

poate

fi

accentuati

prin

prochcilie

superioard,

retrocheilie inferioard

sau

;rrnbclc

1fig.

I6

C);

{rtodor;lie

sau

retrocheilie

supcrioari

retrocheilic

superioari

I

I

i

t

I

I

t

l

I

i

t

t

I

i

buzclc

pot

fi

in linie

dreapti

prin

procheilie

inferioari

ugoard

rnotlcrati;

trcapta

buzelor

poate'fi

inversati prin

procheilie

inferioarE,

acccntuati

sau ambele

(fig.

l6

B).

5.2.7

$anlutlabiomcntonicr

$an1ul

labiomentonier

=

dcpresiunea

existentl

intre

buza infcrioarl

gi proeminenfa

rilcill0n

icrd-

in

rnod

normal

ganful

este

prczcnt

gi

arc o

adincimc medie (fig.

l7.l).

$ulul

labiomentonier

l: normal;

2: anentuat,

cu

proeminen\i

menlonieri acccntuat4

3:

Sten,

cu

pmminenld

mcntonieri

redusi

(din

land).

Fig 17.

Caiet

de

lrcriri

pnctire

In mod

patologic:

.,

:

-

ganful

poate

fi

accentuat

(datoriti

unci

retrognalii mandibulare,

unui etaj

inferior

micsorat.

rdsffAngerii

buzei inferioare

sau

a combinafiei intre

acestea)

(ftg.

17.2);

-

ganful poate

fi

gters (datoriti

unei

prognalii

mandibulare, unui

etaj

inferior mEri

contracfiei

buzei

inttrioare

pe

vertical

sau

a combinaiiei dintre acegti factori)

(fig.

17.3).

i

'i

5.2.8

Unghiulmandibular

Unghiul

mandibular

:

unghiul format

intre tangentele

la

ramura

bazilari

(orizontalS)

a

mandibulei

gi

la

marginea posterioare

a ramului vertical mandibular.

in

mod

normal: - unghiul

are valori

cuprinse

intre l2O - 125"

in mod

patologic:

- unghiul < 120"

este un

unghi inchis

(micgorat)

(fig.

l8);

- unghiul >125o

este

un unghi

deschis

(merit) (fig.

l9).

[ig.

18.

Unghi

nndibuluinchis (din

PrcIJir)-

f

ig.

19. Unghi

mmdibuludeschi.r

(din

Pruflit).

53

EXAMnNULCLTNTCENDORUCAL

Estc alcdtuit din:

l.

Exarnenul dentar complet:

q.

Apelul

din[itor.

b.

Starea

dintilor.

c.

Pozilia

dinfilor.

2. Examcnulparodonliului

3. Examenul mucoasei bucale.

4.

Aprecierea igienei bucale.

i

L


10/91

I

I

i

i

i3

i

,Snodoa;ie

5.3.1

Examenul

dentar complet

a. Apelul din{ilcr:

Apelul dinlilor trebuie

s5

precizezedinfii

prezenfi

in

cavitatea

bucald gi

sd

ii

identitlce

ca

fiind

dinli

permanenfi

sau temporari. Aceastd exarninare trebuie completatd

cu

interpretarea

ortopantomogramei

(oPG),

pentru

a stabili

dacE

mugurii dinfilor

permanenli

absenli

de

pe

arcadd

(sau

eventualii

dinfi supranumcrari)

se

gdsesc

endoosos

sau

nu.

in

a"est

scop

trebuie

examinate

clinic

9i

aspectul,

volumul

9i

mdrimea

crestelor

alveolare,

care

pot

indica

anodonlii

dentare

sau

extraclii

dentare

in

antecedente

-

atunci

c6nd sunt

atrofiate -

sau

dinli

supranumerari,

incluzii

dentare sau procese patologice

intraosoase

-

atunci

cdnd creasta

este

voiuminoasi

gi

bombeazS.

Pentru a efechra

apelul

dinlilor

in

mod

eficient,

este

necesard

cunoa$terea

corect6

a

morlologiei

din{ilor

temporari

gi

permanengi,

cAt

qi

dinamica

dentifiei

temporare,

definitive

gi

a

ocluz-iei.

l) Diferenla

dintre dinyii tentporari

$i

dinlii

permanenli.

Compara{ie

intre morfologia

dinfilor

temporari

9i

cea dinfilor permanenfi:

o

Inci.sivii temporari

sunt

mai rnici

dccAt

cei

pcrrnanenfi,

au

o ldlime

rnezio{istald

mai

mare

sau

comparabili

cu

indl{imea

cervicoincizald

gi

nu

prezintd

un

cingulum

ia fel

de

accentuat.

lncisivii

permanenli

au

dimensiunea

cervicoincizaid (indlfimea)

mai

mare

dccit

ldlimea

meziodistalI

gi

prezintd

un

cingulurn

accentuat.

"

Ctninii

temporari

sunt

9i

ei mai

globulogi,

cu

dirnensiunca

cea mai

mare mezioclistald gi

cil

reliefpalatinal

gi

cingulum

$ters,

spre deosebire

de

caninii

definitivi,

care

prezintd

un

cuspid,

creste

palatinale

9i

cingulurn

foarte

bine

exprimate,

dimensiunea

cca

mai

mare

fiind

cea

cervicoincizrld

linillimca).

.

Molaii

lem|sorari

au dimensiunea

cca

mai

mare

in

seris meziodistal,

iar fafa

lor

ocluzald

prezintd

cite

patru

cuspizi

bine determinafi

pentru

molarii

2 temporari

gi

doud

creste (una

vestibulard

gi

una

orald)

pentru

molarii

1.

Molarii

2

temporari

inleriori

pot

avea

gi.cinci

cuspizi,

aserndndndu-sc

cu

molarii I

definitivi

inferiori.

Ei

sunt

insi

mai

mici

ca

dimensiune

decat

molarii

I

definitivi. Dimensiunea

molarilor

temporari

cre$te

c[tre distal,

molarul

2 temporar

fiind

mai mare

decit

molarul

I de lapte.

Coletul

vestibular

este

tiniar, spre

deosebire

de coletul

premolarilor

succesionali

care

este aJcuat.

.

Premolarii,

dinfi ce se succedi

in locul

molariior

tempcrari,

au

dimensiunea

cea

mai

mare

vestibuloorald,

prezentdnd cuspizi_gi.ganfuri

bine exprimate.

Prcmolani

superiori

au c6te

doi

cuspizi

conici,

unul vestibular

9i

unul

palatinal,

de dimensiuni

comparabile.

Prernolarul

i

inferior

are

un

cuspid vestibular

trine exprimat

gi

unul

lingual

mai

redus,

care

pare

a

fi

o

form6

de hecere

intre

cingulumul

caninului

gi

cuspidul

lingual

al

premolarului

2. Premolarul

2 inferior

poate

adesea

sd

aibi

doi cuspizi

linguali

nrai nrici.

o

Molu" definitivi

sunt

volumino;i,

cu felele

ocluzale

foarte cuspidate.

Ei

descrcsc

dimcnsional

citre distal,

molarii

I

fiind

de lapt

cei

mai voluminogi

dinti

dednitivi.

Molani

2

sunt

mai

mici,

iar

molarii

de minte pot

suferi

varialii

morfologice

gi

dimensionale

foarte

mari,

putind

avea

forma

unui

singur

cuspid

sau a

unor

formaliuni

dcntare

gigante

cu

multipli cuspizi gi

r6dncini.

a

a

Caiet

cie iucrdn pmc ice

2)

Dinamica

dentiyiei,

a

arcadelor

Si

a ocluziei.

Dezvoltarea

aparatuiui

dentomaxilar

este

influenfatd

atAt

dc

maxilare

9i

de dczvoltarca

dinlilor,

cAt

9i

de

solicitanle

mastica;iei,

deglutiliei,

fonaliei

9i

mimicii.

proceselc

de

cregtere

aie

oaselor

luncgionale

cc

apar

in

trmpul

,

se

intdlnesc

dc

Dezvolkrea

proceselor

alveolare

este

direct

legatd

de

dezvoltarea

dinlilor.

Dinlii

temporari i5i incep mineralizarca inc6

din

lunite

5-7 intrauterine.

Dentilia

temporardeste

alcdtuiti

din 20

de dinfi,

cAte

5

pe

fiecare

hemiarcadd.

Acegtia

incep

sir

erupd

in

jurul

vdrstei

de

6 luni

(incisivii

centrali

inferiori

urmati de

cei superiori).

Erup1ia

dinlilor

temporari

continud

in

etape distantate

cu

aproximativ

6 lurii,

urmAnd

in

ordine

incisivii

laterali,

primii

molari

temporari,

caninii

temporari gi

apoi

molarii

2 temporari.

in

jurul

vdrstei

de

doi ani

gijumdtate

erup{ia

dinlilor

temporari

este

definitivatd

Vdrsta

medie

la care

erup

dinfii temporari

este:

luna

6-

8

(6)

incisivii

centrali;

luna

8-12

(12)

incisivii

laterali;

luna

l2-18

(18)

moliu'ii

I

remporari;

luna

l8-25

(24)

caninii

tcrnporlri;

lunl

24-30

r.l0)

nrolerii

2

rcrnporari.

ociata

cu erupfia

molarilor

l

temporari

arcroc

pttnta

iril1ttre

fizi;rogicgde

ot:ruz.it,stabilindir

se

rclatia

verticali

intre

mandibull

gi

nraxilar

in

zona

antcrioari.

Rddicinile

dinfilor

temporari

se formcrLzd

conrplct

la

aproximativ un

an

gi

.jumitaie

doi

ani

pentru

incisivi,

doi

ani

gi

jumdtate

pentnr

molrr.ii

l,

trei

ani

pcntrrr

molarii 2

9i

rr*i

ani si

jumitatc

pentni

canini.

Perioada

dentilici

temporare

dureazd pAnd

la virsta

dc

aproxinrativ

5 ani,

cand 13mp

pe

arcatirr

primii

dinli

pemanenli.

Intre

patru

9i

gase

ani

apar

in

zona

frontald

a arcadelor

spafieri

intrc

ciinlii

lrontaii

supenon

$r

inferiori,

care indicd

o

pregitire

a

proceseior

alveolare

pentru

cmp{ia

incisivilor permancnti,

cc

au

dimensiuni

meziodistale

mai

mari

decAt cei tcmporari.

Acest pioccs

r.

nurr.gt" diastentizorc

fiz o I

o

g

c

i

(Zi

eli

n

sky).

intre

incisivii laterali

gi

caninii

superiori,

cAt

gi

inrrc

caninii

gi

molarii I

obicei

spaf

ii ceva mai

mari,

denumitc

"diattetnele

pirnatelol'.

a

a

Tot

in

acestd

perioadd

incepe

gi

procesul

de

abftqiune

(uzurd)

a

dinfilor

temporari.

Arcadele

alveolare

cresc

cont.inuu

de la

nagiere,

dar

nici

ritmul

gi

nici

intarsitatca

crcgterii

nu

sunt

constante.

Procesul

de cregtere

se intensificd

ciupl

virsta

dc 5 ani.

Virsta

de

gase

ani semnificd

inceperea

pcrioadci

dentitiei mi.rte.

Aceasta

poate

fi

gi

ea

impirliti

in

doud

subetapc:

pcrioada

dcntiliei

mixte timptrrii

gi

cea

a

dentifiei

mixte

tardivc.

Dcnti;ia

mixtd

timpuric

incepe

cei

mai

frecvent

prin

eruplia

molarilor

I

permanenfi

distal

dc

nolarii temporari.

Acest

fcnomen

este

urnat

la scurt

timp

de permutarea

lncisivilor

tempora'

cu

cei

permanenfi.

Se pot intilni gi

situalii

in

care

srupti3

incisivilor

centrali inlcriori

sri

preceadd

cu

scurt

timp

eruplia molarilor

unu

inferiori.

In

timpul

erupliei

molarilor

de

qase

ani

gi

a incisivilor,

ocluzia

copilului

se

sprijini

la

nivclul

gnrpurilor

de din{i temporari

alc6tuite din canini,

molan

I

gi

2.

Din

accasti

cauza,

aceste

zone

se

numesc

zonele

de

spijin

ale ocluziei

sau

zoneie

Ko*haus

(dupd

numete

ortodontului

gennan

care

le-a descris).

Odati

cu erupfia

gi

stabilizarea

tripodului

iniisivo-molar

are

loc cea

de-a

doua indltare

fiziologicd

a ocluziei.

i

L


11/91


12/91

F

t"

t

I

Oltodonlie

rdmdne

inclugi, uncon resorbind

radicinile

molarilor

de

12

ani (mai

frecverrt

molarii

3

inferiori),

sau

pot

erupc in

pozilii

vicioase

(molarii

superiori

in

vestibuloinclinalii

marcate).

Dacd

to{i cei

patru

molari

de minte

erup

9i

ajung in planul

de

ocluzie, poate

fi

descrisd uneori

Ei

o a

patra

indllare

de ocluzie.

Denti;ia definitivd cupinde

32

de din1i,

cAte

8

pe

fiecare

hemiarcad5.

intrucAt

lipsa

molarilor

de

minte

a

devenit foarte fiecventd

$i

este

considerati

normald

in

contextul

reducerii

numerice

gi

volumetrice evolutive

a

dentifiei,

o dentilie

cu

doar 28

de

dinii

(cuprinzAnd

incisivii

centraii

gi

laterali, caninii,

prernolarii

I

qi 2,

molarii

I

gi 2).

Cunosc6nd

aceste

elemente,

se

poate

stabili dacd

virsta

dentari

este

concordanti

cu

cea

cronologicd a

pacientului

sau

nu.

b. Starea din{ilor:

Dupd apelul

dinlilor

trebuie

apreciard

starea lor, menlionindu-se

urmdtoarele

aspecre

r Leziuni

odontale:

-

carii incipiente / simple

/

profunde

/ complicate

cu

pulpitd

sau gangrend,

-

localizare,

-

relEcute

prin

obturafii

corecte/incorecte

(modelaj

ocluzal,

adaptare

marginald,

recidivd

de

carie,

carie secundard);

fizionomice

/ nefizionomice.

-

existenla fistulelor,

a

polipilor

gingivali

sau

pulpari,

distrofii, displazii;

fisuri sau lracturi coronare

sau

coronoradiculare (in

smal1,

dentind;

cu

sau

flr[

deschiderea

camerei

pulpiire; orizontale, oblice, verticale etc);

lacune

cuneiforme;

falete de

abraziune;

colora{ii

endo-

/

exogene;

refaceri

protetice

corecte / incorecte;

existenfa

tuberculilor

dentari

(Carabelli,

Bolk, Zuckerkandel,

Sextum);

mobilitatea

dentard.

c.

Pozifia dinfilor:

Pentru

a

defini corect

malpoziliile

dentare,

ele

trebuie

descrise

succesiv

in

cele

fali

de

linia

arcadei dentare,

un dinte

poate

fi in:

I

a

a

a

a

a

a

-

vestibulcpozilie

(daci

este in afara

acestcia

-

fig.

-

cropozilie (dacd

este

indunirul

acesteia

-

fig.22)

linguopozilie),

prodenIie,

rcspectiv

retroden{ie

pentru

dinlii fiontali;

2l) sau

(la

maxilar -

palatopoziiie,

la

trei

planuri:

mandibuld

-

Caict

de iucff1n

Dnctce

Fig.

2

l.

VesribulopoziSia

lui

2.

I

Fig. 22.

Oropozisia

lui 2. I

.

vestibulopozilie sau oropozilie

pentru

dinlii care se

afl5 cu coleful in afara

sau

inauntrul

liniei

norrnale

a arcadei;

vestibulo-

(fig.

23a)

sau

oroinclinalie

(fig.

23b), atunci

cAnd

coletul

se

afla

pe

linia arcadei

$i

partea

incizaltr este inclinatd cdtre

anterior, respectiv

posterior.

Fig. 2J.

a; vcstibuloinclintli;t unui

inci.tiv;

b: oroincl

ina

1

ia incisivu lu i.

Pozilia

gi

inclinalia

dinlilor sc pot

combina,

astlel

un dinto

poeto

ii

in

vestibuiopozilie

(coletul

este

mai

vestibular

decdt linia

normald a

arcadci)

9i

vcstibuloinclinalie

(dacI marginca

incizald

este inclinati

vestibular)

sau

palatoinclinalie

(dacI

muchia

incizali estc inclinati

palatinal);

"

faftr

de

linia medianl:

- mezio-

sau

distopozilii

(frg.24),

respectiv

-inclinafii, in funcfie dc inclinarea lor axiald

9i

de

pozilia

coletului

lor;

24. MaziopoziTia

lui

L

l,distopozilia

lui

2.1.

l__

Fie


13/91

Fig. 26.

InlTapoziSia

lui

1.5-

l

I

:i

I

I

I

I

I

I

l

t

I

I

I

Uutunlie

.

fa{5 de

planul

de

ocluzie:

- din{iipotfiinsuprapozilie(dacaseafl6deasupraacestuia

-fig.2l)sauininfrapozilie(daca

Fig.25. Supnlnzilia lui

1.5.

- suprapozilie, printr-o

mi$care pasivl

(migrare)

sau

activi

(ortodonticd)

=

egresiune

(daca

procesul

a

fost insolit gi

de

evolufia procezului

alveolar)

sau

extruzie

(daci

dintele

a evoluat

progesiv

citre

oclnzal

firi proces alveolar),

-

pentru

migcarea inversi

se

foloseqte

termenul

de

inkuzie,

respcctiv

ingresiune.

. in

afara definirii

malpozi;iilor

fa{d

de

cele

trei

planuri

spalial:,

dinlii

mai pot

prezenta

gi

rotay'i.

Accstea se definesc

utilizdnd

ca termeni: fa{a

dintelui,

care

prezinti

deplasarea

cea

mai

:tcccntuati,

direclia in care

accasta a fost rotatd

gi

numirul

de

grade

cu care

dintcle

este rotat

fali

rlt:

pozilia

sa

normali

(fig.

27

Si

28).

De

exemplu, dacd un

incisiv central

este rotat

cu

muchia

sa meziali cdtrc

vestibular,

rota{ia

sc numette

meziovestibulari cu x". Rotalia poate

fi

ccntrici,

daci

se

face in

jurul

axului

central

al

rjintelui,

sau

excentrica,

daci

are

loc

in

juru

unci

muchii (fig.29).

Fig. 29. a:

rutayie

centrici;

b:

rotalie excen[rici.

in

afari

de determinarea

mai

sus-menfionati

a

pozi;iei

din;ilor,

mai

sunt folosigi anumili

tcrmeni pentru

a

denumi

o

malpozilie

bine

definiti a urrui

dinte.

nu

ajung in

planul

de

ocluzie

-

fig. 26);

Cqct

de

lucniri

pnch're

Ectopia

dentad=

situarea

unui

dinte

cu mai

mult de

2-3

mm

in afara

sau

inauntrul arcadei

dcntare,

specificandu-se

sensul

deplasirii

prin tcnncnul

vcstibular

sau

oral.

(Pentm

aceasti

malpozilie

mai

poate

fi folosit

termenul

de

distopic,

denumind

pozifia

citre

vestibular ca eciopie

$i

cea

inspre

interiorul

arcadelor

entopie.)

Heterotopia:

situarea

unui

dinte

in cu

totul alt loc

decdt

locul

sdu

pe

arcadd,

de

exemplu,

eruplia

unui canin

inferior in

vestibulul

bucal

intrc

cci doi

incisivi centrali

inferiori sau

a unui molar

de

minte in

ramul

ascendent

mandibular.

Tnnspozi/a:

inversarea sediului de eruplie

a

doi

dinli

vecini. Aceasti

anomalie afecteazi

in

principal

caninul

sup€rior care

igi inverseazd

sediul

cu

incisivul

lateral sau

cu

primul

premolar.

Diostema:

spatiul

existent

intre incisivii

centrali

superiori sau

inferiori

Anodonlia:

definegte absenta

congenitald

a unui

mugue dentar.

Ea

poate

fi

unidentari sau

multipla"

putind

exista

cazuri de

anodonfie

subtotali,

c6nd sunt

prezen{i doar

cdliva

dinii, sau

totald, c6nd

pacientul nu

prezinti

nici

un

mugure

dentar.

Dnlii

supnnumenri

(d+)

=

formafiuni

alcetuite din minimum doui

substan{e dentare

(smalE

gi

dentind

+

cement),

formate

in

plus

fap de

numErul

uzual de din1i.

Ei

pot

fi

cantonali

in

orice

zond a

arcadei,

degi

se

intAlnesc

cel mai

Fecvent in

zona

frontald

gi pot produce devieri

ale

arului de

eruptie

a dinfilor definitivi

sau

chiar

blocdri intraosoase

ale acestora.

Incluzia

dentari:

rimdnerea

in

os

a unui

dinte

dupd

ce

termenul

sdu de erupqie

pe arcsdi

a

fost

dcpa5it.

Sc

mai

numeqte

$i

rctentre

pnnlari.

a

Reincluzia_sau

retenlia

secundard

:

procesul

de

rcintoarcere

in

os

a unui

dinte ce

in

prrlelabil a fost

erupt

pc

arcadS.

53.2

Examenulpanodon iuluinrarginal

Se

aPrecia"i:

r inflamaliile(parodontite,

gingivite);

r stdrile

atrofice

(parodontozc);

o

stdrilehipertrofice(parodontornc);

. retracliilc

gingivalc localizate

/

generalizate.

Se

coroboreazi

datelc

cu cele

observate

la cxarninarca radiografici.

533 Examenul

mucoasei

bucale

Se

apreciazi:

r

aspectul

9i

coloralia;

r

existcnla

un-or

lcziuni

inflamatorii

(afte,

stomatite);

. cxistenla

unor

Ieziuni

traumatice;

. existcnta

unor leziuni

diskeratozice.

Se

efcctucazi

controlul

oncologic

preventiv.

53.4

Igiena

bucali

Poate

fi: foarte

bund

/

buna

/

satisfEcdtoare

/

nesatis{Ec5toare

'

t

I

I

I

I

I

I

I

L

Fig.27.

Distopalatorctayia

lui

2.1 cu

2f.

Ftg. 28.

Muiova-tibulorctalia

lui

2.lcu 4U.

6

b

&


14/91

{

I

I

I

5.4

Ex,{MENUL

Futiic.tr.roNAL

EvD-

sr E\,DoBUCAL

i.

Tonusul

musciilar

gi

deglutifia.

2.

Respiralia.

3.

Fonalia.

4.

Masticafia.

5.

Fizionomia.

6.

Articulalia

temporomandibulard

(ATM).

7. Examenul

dinamic

al

ocluziei.

8. Teste

funcfionale

de

propulsie

sau

retropulsie.

5.4.1

Tonusul

muscular

9i

deglutifia

Se apreciazi:

o

norrnotonicitatea,

la

grupele

musculare

periorale

gi

endoorale;

r

hiper-

sau hipotonicitate

musculard.

Buze:

-

normo-

(fig.

30),

hipo-,

hipertonicitate

buzei

superioare

sau a

celei

nf-enoare;

-

pozilia

buzelor

in

repaus:

.

insinuarea

buzei

inferioare

sub

incisivii

supcriori;

.

insinuarea buzei superioare

in

spatele

inciiivilor

inferiori;

-

lungimea

redusi

a buzei

superioare

sau

a celei

inlcrioarc

:

-

frenurile

labiale

(lungime,

grosime,

loc

de

inseriic.):

{lrt'tt"

buzelor gi

contracfia

muqchilor

orbiculari

9i

mentonicr

in

rimpul

deglurigiei

(fig

tuei 7t

lut;iri

:traciicc

Limba:

mdrimea

gi

voiumui

Iimbii (normal6,

prea

rnici,

prea

mare);

pozilra

Iimbii

in

repaus

(normard,

insinuaid

i'tre

ilnlii

anteriori,

insinuatd

i

ntrc

Jiniii

lareral

i

9ri*Jonne

-

Tesrul

Gudin:

o

pensarea

narinelor.

dreapta,/stinga);

pozilia

limbii

in

deglutilie

(normal6

_

deglutilie

rnterpunere antei:ioard

-

deglutigie

inlantila

dreapta,/stAnga);

inipresiunile

dinlilor

pe

limbd;

frenul

lingual

(normal,

scurt).

de

tip

adult

sau

somaticd,

anormaid:

cu

sau

viscerald,

cu

interounere

lateraid

5.4.2

Respirafia

Din anamnezd

s-a

refinut

deja

dacd

pacientul

este un

respirator

nazal,

oral,

mixt.

De

Iaexamenul

facial

s-a

apreciat

fanta

labiard

in

repaus

gi

aspectur

buzelor.

Funclionai

se

pof

executr

cateva

restc

carc

sd

inclice

prezenla

respirariei

oraie

sru

r.irrc:

e

dacd

perefii

laterali

igi

revin

rapid,

pacientul

executi

inspirul

gi

expiru?

pe

nas,

daci peref

ii laterali

igi

revin

rent,

pacientui

exe{iutd

inspirul

9i

expirur

pr"do,rrinunt

pe

guril

Tesrul

firiSoarelor

tle

vara:

sE

lin

cateva

firigoare

de

vatd

?n dreptul

narneior

gi

se

oLrscrvd

dacd

se

mi"qcii

expir,

ceea

ce indicil

o respiralic

nazaid.

-

Testul

oglinzii:

se aplicd

o oglindd

rece

sau

un

capac

metaiic

lustruit

recc

sub

narinc

ai

sr: apreciazii

aria

Jc

aburirc

formatd

in

dreptul

fiecdrei

narine,

ariile

diferite

de aburire

in dreptul

celor

doud

nar.ine pot

intrica

o obstrucfie

nazali

pe

partea

cu

aria

de aburire

mai

redusl.

ltbitl.i

dts,ftis.i in

r.ptus

Si

contrJctrrs

ntuSchiului

mentonier

Si

a

buzelor

in degtutiyie

(din

Jacobsen).

5.4.3

Articularca

corcctd

a sunetclor.

Articularea

sunetelor

cu intcrpozilia

lirnL-ii

Sigrnatism,

rotircisrn

e tc.

Fonafia

5.4.4

Masticafia

Uni-

sau

bilaterala.

Lenegd

sau rapidd.

Preleringi

pentru

aiimente

moi

sau

dure.

Tulburiri

masticatcrii

sau

de

incizie

a aiimentelor

date

de

pacienlii

cu

ocluzii

deschise (reducerea

c6mpului

masticator)

Blocaje

ale

migcdrii

de

circumduclie.

a

a

a

a

a

a

cchilibnrti

Si

norno-

tond (din

lacobsen)

i

t

lipsa

unitdlilor


15/91


16/91


17/91

aaodmsie

Zygion

-Zygon=

lirgima

mimd

a

felei

;

. pentru

dezvoltarca

sagible

a

arcadei:

'

prrAr"=r;N-Au

;--.:.";:..'i

..

-

-.

.

unde:

Pr

(Prcsthion)

='punctul

ccl mai anterior

9i

inferior de

pe

arcada

alveolai

supcrioari;

Alv (Alveolon)

=

tangcnta

distala la tuberozitatea

ruilard;

Pr

*

Alv--

lungiriei. maximi a arcadei

alvcdlare;

N

-

Au

:

ad.incimea

faciald

(dislanfa

de la

N

la

linia

biauriculrS, misumti

pe linia

mediani)..

*j--

-

i

2) Indicii

arcadd-dinyi:

.

-:lt

Indicii

arcad6-din1i

=

aprecierea

dezvoltirii

arpadelor

prin

raportarea lor la

volumul

dentar.

Mdsura definitorie a volumului

dentar:

suma

incisivd

superioari-

a) Mdsun

definitorie a

volumului

dentar:

l. Suma

incisivd

superioari

=

suma diametrelor

maxime

meziodistalc

ale

celor

patni

incisivi

superiori

permanenli

(elimind

nevoia

de

a

mdsura

toli

dinlii

unci arcade).

o

Poate

varia inkr:

28

Ei

35 de

mm:

- 35

mn

=

nacrodonlie

=

volum

dentar

crascut).

-

in

cozul unei sume incisive

in

$am

limitelor

normttle,

indicii

ttz dezvoltare ai

on:adelor

iSi

pi erd

vala

b il a

tea

.

Indicii arcad5

-

dinli

au fost

elaborali

pentnr

dentitia

pcrmancnti

Pentru

a

prcvcdea

evolutia

situaliilor

clinicc

ei

pot

fi

utilizafi

gi

in dentilia mixtd,

aproximind

pozi{ia

dinfilor

succesionali cu

ceir

a temporarilor.

.

Calcularea swnei incisive:

-

Cdnd

pe

arcad.d

nu

sunt

prczenli

togi cci

patru

incisivi

pennancnfi,

hcbuie

linur

cont

dc

taptul

ci intrc

diambtrul

mcziodistal

al incisivului

ccntral

qi

ai

cclui

latcral

existd

o

difcrenli de 1,5-2mm, p€ntru

a putca

calcula

lllimca

dintclui

absent.

-

Dacd

omologul unui dinte absent

este

prezcnt

pe

arcadi,

se

poate

apro.rima

suma

incisivd folosind

valoarea omlogului gi pentru

dintclc

absent.

-

in

situaliile

in care

unul

dintre incisivi prcz:intl

runlsm

dentar

(un

Cinte

cu

voluin

mai

mic dc.cat

al

celorlalli; se intdlncate

mai

frecvcnt

la

incisivii

laterali)

sau

gigcntti*n

dentar(vn

dintc cu volum

dcntar mai marc

dccAt

al

celorlalii;

se intdlnegte

mai frecvent

la

incisivii

centrali,

de exemplu

un incisiv

bigcminat),

valoarea

sa

kebuie corectati

fic

ca fiind

valoarea

omologului, fic

adaugand,

rcspectiv,

scizdnd 2mm

din

vaioarea

incisivului

lateral,

respcctiv

central

nonnal.

in caz

contrar,

suma

incisivi

ar

line

cont

de

o anomalic izolatd

de

voium gi

nu ar

mai

da o indicalie valabild

penfu rcstul

volumului

dcntar.

2.

Suma

incisivi

inferioani ("si"

sau

SI;")

=

suma

diametrelor

maxime mezio-distale

ale

incisivilor

inleriori

.

Este

utilizatd pentru:

I

I

t,

I

I

I

I

I

I

I

I

t

t

t

l

I

t

l

Caiet

de

fucnri

pncucc

. aprecierst discrepanplor

dentodenlare;

.

. aflarea

sumei

incisive

superioare c6nd

aceasta

nu

poate

fi mdsuraG;

.

aprecierea

ligimilor

dinfilor

succesionali

din

zona

de

sprijin inainte

de

erup;ia

acestora-

3.

Indice.le

lui Torn

ne

permite

sI

calculim

suma incisivl

supcrioari

pornind

de la

suma

incisivd

inferioari.

Formula lui

Tonn

estc:

i

l

Si*

=

a/,

Si*,,a

+

k

mdeKmumdtorelevalori:

,

I

K

=

0,4

pentru

SL*


18/91

t

I

:;.1..::i:rr:

r,.

,

"-;3_.1,.-'-:

:,

.

'.

.

..

':

:s :is\ i

r;n;t

ilitld@/b

(indicii

lui

Pont)

apreciazd

dezvoltarea

reglunea

anterioard

a

arcadei)

$i

in zona

crestelor

rnarginale

ale

ai

molarilor

I

inferiori (sau

a

de

gase

ani

ce

prezinti

doar

34

I

b)

Indicti

de

dezvoltare

transversald

ai

arcadelor.-

Indicii

de dezvoltare

transversali

ai

arcadelor

transversall

a arcadei

in

zona

premolarilor

I

fuentru

molarilor

de

gase

ani (pentru

zona

posterioari

a

arcadei).

Dionetrul

tmngvenal

anteior

s

u

ldrgimea

antenoari

a

attdei

se nbtea"tr

cu

Ip

(indicele

premolar),

iu

dianetrui

transvercal

posteioisau

lirginea

posterioart

a

arcadei

se

noteaz6,

cu

lM

indicele

moiar).

3v4ue1

sE

Aceqti

indici

reprezintr

valorile

reale

sau

mdsurate

ale

arcadelor

gi

se

mdsoar[ in

urmdtoarele

purcte

dentare

(fig.

3a):

IP

(maxilar):

intre

centrul

fosetelor

ocluzale

ale

premolarilor

l;

ip

(mandibular):

intre punctele

cere

mai vestibulare

de

contact

are

premolarilor

I

9i

2 inferiori;

IM

(maxilar):

intre

centrul

losetelor

ocluzale

ale molarilor

l;

im (mandibular):

intre

vArfurile

cuspizilor

centrovestibulari

cuspizilor

distovestibulari

la

molarii

patru

cuspizi).

Caiet

de

lucriri

pnctici

35

:#?:il?,:fr,1#:#"ft:#T,ilffi;?.I1,on,.

teoretice

penrm

rp gi

iM

se

obrin

dupd

rp=ip=*rr=lsr=sr*1sr

80

4

+--

rM

=

rm=

9r,

=

g*gr,

=

g

rp

=

tp

+ rp

64

80

80"

90"

"r-tr

Din

confruntarea

valorilor

reale,

mdsurate

cu

cele

teorerice,

calcurate,

se pot

trage

concluzii

eferitoare

ta

dezvottarea

insuficientd

O;sr;;;;;;;;excesivtr

(,-ugire)a

arca.lelor.

c)

Indicii

de

dezvoltare

sagitald

ai

arcadelor;

Indicii

de

dezvoltare

sagitald

ai

arcadelor

se n

gi

LM

(tm)

peni'Gli*

p*oro*t.

oteazr

cu

LP (lp)

peptru

lunginca

antenoard

Mdsuritorile

se

elecfucazd

intre

urmdtoarelc

punctc:

Lp:

intre

incizale

superior

gi

diamf

rut

transversar

alrrcrior

r

Ip

].

lp,

intre

incizale

inierior

ji

diametnrL;il;;;;;;;;;:#

i[i,

X4:

intre

incizare

superior

ii

o

rini.

tangenti

ra

rala

mcziali

a morarului

de

6 ani

situat

cel

mai

distal

(nentru

a

preveni

erorile

de

mdsurare

datoraie

:::l,i:l*

migrat

mai

meziaiprin

pie.derea

;;;;r";";"*ti1ii

zonei

de

spnlrn);

rm:

intre

incizale

inferior

gi

o rinie

tangentd

la

fafa

meziard

a

morarului

de

6

ani

situat

cel

mai

distal.

Dupd

cum

se

observd

9i

in

fig'

35,

a..st.'puncte

omonime

intre

care

se

lac

mdsurdtorile

agitale

ale

arcaderor

sunt

deca'rate

i";."r;;i,;i.

f#.

pun"t.t.

incizale

.rf"ri".

qi

inrerior,

c6t

gi

nrre

fefele

meziale

ale

morariror

d.

6

;i:;;;;ioi

9i

inferiori

exista

decaraje

de

c6re

2

mm.

ingurele

repere

care

corespund

sunt

aiu-.ti"'t"onsu...ul"

anterioare

supe.ior

gi

inferior.

Din

ceastd

cauzi,

formurele

teoretice

uor

fi

co.ectate-p"nt,

o..uau

inferioarranterior

cu 2

mm

in

inus

(diferenla

sagirali

dinrre

puncrerc

incizare)

9i

iorr.ri"r.,,4;'i;;j.,i,.'iarr.r.n1u

sagitarl

inlre

punctele

incizalc

gi

dccarajul

relclo,

meaoi"atl"lnot.ritor

de

6

ani.1.

Formulele

de

calcul

sunt:

Ftg.

34. Punctele

de

m,lsuriru-

dcryott"nt

tmsvercale

a areadelor.

Se

poate

observa

ci mdsuritorile

se fac

in puncte

c,orespondente

tn

ocluzie,

dcci puncte

care

in

condiliile

unei

ocluzii

ncrmale

se

intdrnesc

in

momentul

inteicuspiddrii;ir".:

Peniru

a

aprecia

dacd

dezvoltarea

arcadelor

este

concordantd

cu volumu

derrtar,

aceste

distante

se

compard

cu

valorile

teoretice,

calculate

in

func1ie

de

suma

incisivd.

evano

in

vedere

ctr

punctele

sunt corespondente,

se

utilizeazd

aceleaqi

formure

;.;*;;;;;;ii*",

una

pentru

LP

=%

IP

=

jASI

lp=LP-2mm

LM=9,g3xSI=%SI

lm=LM-4mm


19/91

I

I

I

I

l

i

t

t

I

t

I

I

I

;

{)rtodoupc

C.omparAnd valorile rdsurate

cu cele calculate

se

poate

observa daci

arcadele

dentare

sunt

dezvoltate

in

exces

din

punct

de

vedere

sagital

(olungite)

sau

sunt

deficitarc

(scuilae).

Fig.

35.

Punclcle

dt ntdsurare a

dc*oltdrii

sagitale a

mdelor.

d)

Aprecierea

vefticali

a arcadelor:

Aprecierea verticald a arcadelor ia in

considcrare

supra- sau in&'apoziliilc

dc

grup

frontal

sru latcral,

care modifice

curbelc normale

de ocluzic.

In

scns sagital se aprcciazi

varialiile de

la

curbclc sagitale

de

ocluzie

gi

pot

fi

accentuSri sau

aplatiziri

alc

accstora- Ele

sc

aprecia";

raportand

planul

ocluzal al fiecirei

arcade

fali

dc

un

plan

orizontal

(fig.

36).

Caicr

de lucrln prcrix

Avind

in vedere

ce mandibula

este

osul mobil, se apreciazi

intotdeauna pozigia

reperului

mandibular fali

de

cel

maxilar.

a-

In planul

sagital:

M: raprtul molar, dcnumit

Si

cheia lui Angle,

dupi

ortodontul

american E.H.

Angle

care

l-a

definit, este

constiuit

din urmdtoarele

repere

(fig.

37):

tt

ffffi8

Fig. 37. RaSwt nnbal la

mlui,

canini

Si

incisivi

k

planul

sgiral.

-

o linie

ce trece

prin primul (cel

mai mezial)

9an1

de

pe

fagi vqsti[ulard

a molarului

I

permanent

inferioq

-

o

linie

ce

trece

prin

vdrful cuspidului

mezjovestibular

al

molaruiui

I

permanent

superior.

Variantele

de

raport ocluzal

intilnite sunt:

. raport

nertral.'cind

cele doui linii sunt una in

prelungirea

celeilaltc

(fig.

37),

.

raport

distaliud: cind

reperul inferior se afld

mai distal

(mai

inapoi) dccAt ccl

superior (fig.

38

pi

39),

o

raport

mezializd:

cAnd repcrul

infcrior

se

afld

mai mczial

(mai

inainte)

decit

ccl

superior

(fig.

40

9i

4l).

Fig.

36.

Aprcvicrca

dczoltiii

arcadclor

in

plm

vcrticzl.

6.1.2

Rclafiile

de

ocluzie

in

scop didactic, ocluzia dentari staticd

se

analizrxrzAin

ceie

trei

planuri

spafale

aminitite

in

sulrcapitolul

5.1.1.

Pcntru aprecierea

ocluziei

statice

nu

estc

necesari

studierea

rapoartelor

de

trcluzic la

nivclul

ficcinri

dinte

in

parte,

ci

este

suficientii aprecierea

rapoartelor

de

ocluzie

doar

la

rrivclul ciitotva unitdli dentare reprezentative.

Rapoartele

considerate

reprez€ntative

sunt ceie

de

la

rrivclul

nrolrrilor

dc

Aasc

ani

(M),

a

caninilor

(C)

9i

a incisivilor (l).

Fig.

38.

R aprt disuliat la molari, caaini

Si

inehab

sgilaln

la inciivi h

planul sagial

(dislaliarea

*hematizE k

frgtri

sc danumeste

a fiind de

o

unitate

dentari inaagi, de o

Eline

depwtnltr

nt-7mm)

Fig-

39-

fund

distaliza

cu o.

jumdlzte

de un rz

@

o

j

umd

a te

de

pmolrsu-

3,5

mm

Ia

noldsianini.

effid


20/91

1,.

I

I

^

0

Onodoryie

de unitate,

o

jumdtate

de premoltr

sau

-

3,5

ntm

la

motri

Si

canini.

-

Plasarea

mai

disblA

a reperului

inferior

pstlacteal

in

beaptd

djsklizata',

(fig.'42d).

este

Si

ea

patologicd

se

nume$te

rrplrrl

Cuict

dc lrcriri pnctice

?.lu:::]?,::f.u...1:

L"i

mare

de.2

rT

.lu

se asociazd

cu

unul

sau

mai

multe

repere

mezta

alizate

la

canini

gi/sau

incisivi,

rapofful

de ocluzie

este

considerat

patologic

Ai

se

denumegte

plat

pstlacteal

in

treaptd

mezializata';

(fig.42c1

.

.

inainte

de erup;ia

molarului

de gase

ani, ocl',zia

in plan

sagital

in

partca

posterioard

a

arcadelor

se

apreciazi

cu

ajutorul

"planului

postlacteal",

careiste

oele.*inut'0.'fefele

distale

ale

molarilor

2 temporari (frg.42).

Fig.

4

2.

Plan

u t

pos

t

n rir@,

c:

in teaptl

mezjalizattr;

d:

in

treaptd

distatizatd.

Variantele

normale

de

raport

ocluzal

sunt:

o

"planul

postlacteal

in

rnte

*pf'

(fig.

42a),

arunci

c6nd

reperul

infcrior

(fa{a

distala

a

molarului

2

temporar

inrerior)

se

afld

in prelungirea

reperului

,rp..io,

tt"r"'oir"r,

a

molan_rlui

2

temporar

superior),

sau

c

"planul pastlactear

in

teayt .me/a/d'(fig.

a2b),

atunci

cdnd

reperur

inferior

se

afld

cu

maximum

2 mm mai

mezial

decar

reperul superior,

iar

reperele

i";;i

;;

incisivi

in

pian

sagital

sunt

gi

ele

neutrale.

Existen{a

a

doud

vanante

normale

se

datoreste

lgrfotogiei

diferite

pe

care

o

poate

avea

molarul

2-inferior,

ce

poate

prezenta

fie.patru

cuspizi

9i

o

dimensiune..ri"aiuri

"remdnitoare

cu

molarul

2

temporar

superior{plan

postiactear

in

teapta

meziali),

fie

cinci

*ro*-u,

o

dimensiune

meziodistald

mai

mare,

morfologie

asemdndtoare

molarului

t

nr"ao,

d;tfi;bi*

postlacteal

in

linie

dreaptd).

Variantele

patologice

sunt:

raportul

canin

este

ccnstituit

din

urmitoarele

repere:

-

o

linie

ce

trece prin

v6rful

cuspidului

caninului

inferior

-

o

linie

ce

hece

prin

punctul

de

unire

a incisivului

lateral gi

al caninului

superior

(daci

unul

dintre

cei

doi

dinli

lipsegte

sau are

o

pozitie

anormald,

se

poate

folosi

ca

reper

numai

fafa

corespunzdtoare

a

celuilalt

ainte).

Variantele

de raport

ocluzal

intAlnite

sunt:

t

rapc.rt

neutral:

cind

cele

dou5

linii

sunt

una in prelungirea

celeilalte

(vezi

fig.

36),

.

raport

disroriza:

cand

reperul

inferior

se

afli

mai

listal

(mai

inapoi)

decat

cer

superior (vezi

fig.

3g

qi

39),

o

raport

mezializat

-

cdnd

reperul

inferior

se

afld

mai

mezial

(mai

inainte)

decdt

cel

superior (vezi

fig.

a0

9i

4l).

I:

raportul

incisiv

este

constituit

de contacrul

intre

nruchiilc

incizale

a"lc

incisiviior

inferiori

gi

fe;ele

palatinale

ale incisivilor

superiori

(supracingular).

Variantele

de

raport

ocluial intdlnite

sunt:"

.

raryrt

neutml:

cind

existl

contact

(vezi

fig.37),

tltocluzi1

sagitald

(ovege).

cind

inrre

rn,rchiire

incizare

are

incisiviror

inleriori gi

felele

palatinale

ale incisivilor

superiori

existi

un spaliu

(fig.

3B),

cop

la

cap -

cand

muchiile

i'cizare

inf'erioarc

ai

superioare

se

afli

in

acelagi

pran

frontal (fig.

43),

angren4i

inven

frontar;

cand

un

incisiv

inferior

depdgegte

cdtre

anterior

incisivul

superior (fig.

44),

Fis 40.

Rapod

mezializar

Ia

molti,

cmini

Si

ocluzie

inversd

frontald

cu

inocluzje

sagitald

negativd

(

mezjalizarea

schemalizatd

in

figud

se

denwnerte

ca

fiind de o

unitate

denttrd

indeagd,

de

o

ldlime

de premolr

sau

-

Z

mm).

Fig

41

Rapott

mezjalzat

cu

ofiiTdi

C:

Fig.

43.

Rapon

cap Ia

cq:

frontal

(octuzii

labiodontl,

normald

la adult

dacd

celelalte

repere

tn

plu

sagita

sunt

nonnale,

patoiogicd

in

penoada

de

crcstere

sau asociati

cu rapoafte

meznlizatc

ia canin

Si/sau

molar).

r

I

i

kt

@

@

kns

44.

Ocluzie

in'resd

fronad


21/91

I

:

I

I

l

l

I

I

I

I

I

t

I

I

I

. t,

.

ocluzie

invebd

frontald: cdnd

tod

iniisivii

superiori.

Ocluzia inversd frontali

poate

fi

cu

inocluie

sagitali

negativi

(vezi

fig. 40).

OrtqJontie

infcriori

oclud in fata

incisiviloi

contact

(fig.

43) sau

cu. spaliu

de

b.

in

planul

transversal:

M:

in

mod normal,

molarii

superiori

circumscriu

molarii

inferiori

cu

grosimea

culpidului

vcstibular,

iar cuspizii

molarilor

inferiori

oclud

cu

Fnfunle

meziodisLrle

ale

molarilor

superiori

(fig-

at.

Acesta

constiruie

raportul

neutmL

El

nu

se

apreciazi

doar

la

nivelul

molarilor

de

pse

ani,

ci

in

intreaga

zoni laterald

pdnl

in

regiunea

caninului.

.

t

'" *

*:x:::,f,':,i:f::

Variantcle

patologice

sunt:

c

rrcIuzie

lingualizitti

(fig.

a6):

cind

dinlii

latcrali

infcriori

oclud

mai medial

(mai

lingual, mai

inauntru)

dccAt

ganlul

mcziodistal

al lateralilor

superiori,

iar accgtia

la

rindul

lor

ii circumscriu

pe cei

inferiori

cu

mai

mult

decit

un cuspid;

,

.

ocluzie

cap

lacop

(fig.

a|:

cdnd

cuspizii

vestioulari

ai

laieralilor

inferiori

se afli

mai vcstibular

ajungind

si ocluda

pe

cuspizii

vestibulari

superiori;

Ftg.15.

Ocluie

lingualizatd.

Fig.48.

Angnnqj

inven,

uhizie

inversd

.latffiIi-

Ftg.

47.

Ocluzie

cop

Ia ctIt.

I

I

h*ErB-.-*_

Coiet

de

lucriri

Pnctice

I

de

lucriri

pnctice

4

I

angrenaj

inven

(fig.48):

cAnd

cuspidul

vestibular

al

unui

dinte

lateral inferior

oclude mai

uJtibutar

decat

cuspizii

vestibulari

ai

corespondenlilor

sdi

superiori;

ocluzie

inversd

latenld(ftg.48):

cdnd

cuspizii

vestibulari

ai

dinlilor

laterali

inferiori

oclud

mai

vestibular

decdt

cuspizii

vestibulari

ai corespondenlilor

lor superiori.

'

':

C:

raportul

canin se

constituie

anrnci

cind

cuspidul

caninului

inferior oclude

pe fala

palatinall

a

lateraluiui

gi

caninului

superior.

Variantele

Patologice

sunt:

. spaliu

de-inocluzie

nansvetsald:

c6nd

exist5 un

spafiu intre

vdrful

cuspidului

caninului

inferior

9i

felele

palatinale ale

corespondenlilor

superiori;

.

cap la

cop:

cand

cuspidul

caninului

inferior

se

afld mai

vestibular

decAt

normal'

fiind

in

prelungiria

cuspidului

vestibular

sau

al

muchiei

incizale

superioare;

.

-otgrenaj

invers..

cSnd

caninul

inlerior

depigegte

cdtre

vestibular arcada

superioard.

I:

raportul

incisiv

este

constituit

de cele

doud

linii

interincisive

alc

celor

doud

marilare.

Variantele

de

raport

ocluz-al

intilnite

sunt

(fig' 49

9i

50):

Fig.

49. Lin

ia interinc

isivd

inftioard

tn prelunTiirua

celei suPcioan

-

mLtort

neulml.

Fig.

50.

Linia

intcrincisivi

infcioari

dcviali

la

drcaptt

faSd

de cca

supcrioari.

cdnd

liniile

mecliane

(respectiv

interincisive)

sunt

una

in

sfingo

a

liniei

medianc

(interincisive)

infcrioare

fali

de cea

o

nrport

neulml

(fi9-

49)l

.

prelungircacelcilalte;

o deviei

Ie

dre(Pra

snt

Ia

superioari

(hg.

50).

in

mod

normal,

tiniilc

interincisive

trebuie

sd

coincidd

cu liniile

nedianc

ale

maxilareior'

Linia

mcdiani

a

maxilarului

sup€rior

se

trascazi

intre mijlocui

perechii

a doua

de

rugi

palatine

9i

spina

nazali posterioari

sau

mijiocul

dintre

cele dou6

fovee

palatine-

Linia mediani

mandibulari

se

t oreare

in

funclie

de

frenul

ti*Uii.

l-inilt"

mediane

nu

pot Ii

duse

prin

raportarea

fa16

de

frenul

U*Ao,

sau de

papila

interincisiv'i,

intrucat

aceste

structuri

migreazi

odatd

cu dinlii,

nefiind

reprezentative

pentru

medianele

maxilarelor'

.

,

.

^

Deoa."l"

liniile

interincisive

pot

fi deviate

faii

de medianele

maxilarelor

(datorit'i

unei

migrdri

dentare),

frebuie

vcrificati

corespondenla

acestora

9i

corectati

aprecierea

rezultatului

corespunzitor.


22/91

Ododonlte

c.

ln

planul

Yertical:

M: in

zona laterald trebuie

sd

existecontar:tintre

cuspizi gi

fosetele

ocluzale

corespondente.

Lipsa contactului_cu aparilia

unui spafiu se

nume$te ocluzie

deschisd

latenld.

C,I:

ln

zona

Aontald existi

un raport

normal

de

acoperire

a

dinfilor

inferiori

de

cdtre

dinfii

superiori

cu 2-3

mm

sau

l,/3

din inilsimea

frontalilor inferion

(fig.51).

Acest

raport

se

numefre

ocluzie psalidodontd

(este

combinati

cu

o relagie sagitalS

norrnald).

La adul;i

mai poate

fi

acceptata

ca

nornalA

9i

ocluzia

labiodontd

(vezi

fig.

43),

in

oare dinJii frontali

inferiori gi

superiori

au

conLact

cap

la cap. Pentru

copii,

acest tip

de

ocluzie este

patologicd,

deoarece

mandibula

igi

coniinud

cre$terea

mai

t6rziu

decdt

maxilarul gi

ar

putea

apdrea

ulterior

o

ocluzie

inversd

frontald.

Caiet

de

lucdri

pnctice

*

AV

Fig. 52.

Supracoperirea

incisivi

mai mare de

l/3

(overbite).

relayie

de

ocluzie adincd

"in

acoperis".

Fig. 5J.

Supncoperirea

incisivd

mai

mare

de

I/3

(ovefuite):

relalie

de

ocluzie adincd

"acoperild".

l

I

L,

Fig. 51.

Supnacoperire

nonall

de

l/3

sau

2-3mm

(ocluzie

psalidodontl

-

incisivii

superiori

ii

acoperd

in

sens vertical pe

cei

inferiori

pe

maximum

lR

din indlyine

sau

2-3

nlm,

iar

incisivii

inferiori

iau

contact cu

fala

pal

a tina

ld a

llo n

ta

I or s

uperiori

suprcingular).

Variantele

de

raport

patologic

sunt:

supmcopeirea incisivd

mai mare de

l/3

(ovefuite

-

fig.

52,53),

care

genereazd

un raport

de.

ocluzie adincd. Ocluzia adAnctr poate

avea

doue

forme clinice

in funclie

de

inclinarea'

incisivilor

superiori :

- DacA ace$tia

sunt

inclinali

ctrfe vestibular

mai mult

decAt normal

(unghiul

lor

face

cu

perpendiculara

la

planul

de

ocluzie

un unghi

mai mare

de

12

-

15"),

ocluzia

ad1ncd

se

numef

te

"in

acopeis

"

(fig.

52).

-

Dacd

incisivii

superiori

au o

inclinare

nonnala

sau

mai

mici

(retodenlie,

palatoinclinafie),

ocluzia

addncd

este

"acoperitd"(fig.

53);

spaliul de

inocluzie

vefticald

(frg.54),

care genereazE

o

relafie de

ocluzie

deschisd.

Pentru

a

descrie in mod

corect

ocluzia deschisd,

trebuie

menlionate dimensiunea

verticali

maximd

a

acesteia

gi

dimensiunea

sa orizonLale

(este

cuprinsi

intre

primele

unitdfi

dentare n

contacl

care

delimiteazd spaliul

de

inocluzie verticald).

Fig.

54. S

pasiu

de

inocluz.ic

veniub,

relalie de ocluzie

deschisl.

6.2

ExnltoNur-RaDIoLocIc

Examenul

racliologic

este

obligatoriu

pentru

stabilirea unui

diagnostic

ai

elaborarea unui

plan

de tratament

corect.

.

in mod uzual

sunt

necesate:

-

ortopantomograma(OPG);

-

teleradiografia

de

profil

(TeleRx.

profil);

- R-x-. mAinii

(pentru

copii

gi

adolescen;i).

.

in

mod special

mai

pot

fi

cerute:

-

radiografii

(Rx.)

retroalveolare;

-

Rx. in incidenli

Clark

(disto-

sau

mezioexcentricd);

-

Rx.cu

film

mugcat;

- Rx.

antero-posterioara

de

craniu;

- tomografiecomPuterizati;

-

RMN.

..

.

.

ir,

:;::ii':i':;;l.l-::.r,rr


23/91

OidJoofre

I

OFG

dn

indicalii

referitoare

la:

o

mugurii

dentari

enr'loosogi

(prezenli

I

absenid" dinli supranumerafi

-

d

+,

podlie, raport

cu

celelalte

forma{iuni dentare,

stadiu

de dezvoltare);

o pozi{iarndncinilordinlilog

.

resorbliiradiculare;

.

pozifia

ultimilor

din{i

faln

de

structurile

osoase

distale

(ramul ascendent rnandibular,

tuberozitatea

maxilari);

.

incluzii

dentare;

o anomalii coronare

sau

radiculare

dentare

(exemplu:

dilacerarea);

.

prezenla

unor formafiuni

patologice

intraosoase

(chisturi,

odontoame etc.);

r

structura

osoase;

.

aspectul canalului

mandibulaq,

r aspectul condililorATM

gi

al spaliului

articular;

r

aspectul sinusurilor

gi

raportul lor

cu

riddcinile

dentare.

TeIeRx. de

profil di indicalii referitoare la:

.

pozilia

structurilor osoase

una

fald

de

cealaltd

gi

prin

raportare labaza cranian5;

. angulalia structurilor osoase

una

fali de

cealaltd

gi

prin

raportare la

baza

craniand;

.

mdrimea

strucfurilor

osoase,

comparafia cu celelalte structuri

osoase;

.

pozilia structurilor

dentare una

fafi

de

cealaltl

gi

prin

raportare

la

structurile

osoasc;

.

angulalia structurilor dentare una

fap

de

cealaltd

qi prin

raportare

la

stnrcturile

osoase.

Punctele

utilizate

la interpretarea teleradiografiei sunt

punctele

antropometrice expuse

antcrior

(fig.

55).

intrucdt

existi un numdr foarte mare de analize

telcradiografice ce

utilizcazi

puncte

antropometrice definite

diferit, este

necesar

ca

inainte

de

a

prelua o

metodi de

intcrpretare

si

se

studiczc

exact modalitatea de stabilirea

a

punctelor

antropometrice

utilizate

de

acca

metodd.

Fig-

5

5. T

mma conturuilo

r osoase

Si

ale

Scsuturilor

moi cu nrncwa punclelor

pe

telercdiogx{ta de

pmlil

(din

Jrcobsen).

()tLt

de

iucdri

Praalrcc

InterpretareateleradiografieisepoatefaceSiprinanalizScomputerizztA.AceastEmetodd

are

avantajul

de

a

putea.,,l,tiu"u"

numdr

mult

mai

nrare

de

puncte

(fig'

56)-

I

I

i

I

I

I

I

l

I

t

I

I

I

F T6.

P

i

a,

p

n

Iu,

*o

co

m

P

u te

riu li

a

lelendiognfiei

Pot Ji

scanate

u

numir

mult

mai

marc

de

Puncte

(din

Pnffil).

vom

prezenta

in

continuare

"ai.uu

dint."

cele

mai

importante

linii

9i

unghiuri

utilizate

de

majoritatea

analizelor

tcleradiografi

ce:.

Liniile

corespunzitoare

planurilor

orizontale

(fig' 56):

Se_N:coresprrndeu-"i^nt.,iou.eacraniului(Planumul)gireprezintistructuradereferin|ia

celorlaltc

sLnrcturi

osoase'

oF:

orizontala

de

la Frankfurt

-

plan

construit

intre

Po

gi

o

-

plan

dc oricntare

al

capului

9i

teleradiograFlei.

Bozamaxilarulai:

SPNA

- SPNP'

Planul

de

ocluzie.

Baza

mandibulaft.

Gn

-

Go'

Fis

Alte

linii

utile

in

interpretarca

teleradiog*l:i'

N-A,

N-8,

axul

incisivului

superior'

uul

incisivului

infedor'

iTFi^ii,

o

irontce

frciale


24/91

Caier

de

lucrln

pnctice

Onodon ie

Unghiuri

utilizate

in

analiza teleradiografica

,lNA - exprimd

pozilionarea

mai anterioard

sau

mai postenoard

a

maxilarului

fafi

craniului:

valori

normale

82'

*.2"

(fig.

58

A).

:

SNB

- exprirrrd

pozilionarea

mai

anterioard shu

mai

posterioar;

a

mandibulei fald

craniului;

valori

normale

80"

+

2'(fig.

58

B

qi

59).

ANB

-

expriml

pozi;ionarea

mai

anterioard

sau

mai posterioard a mandibulei

fa16

de maxilar;

valori

normale 2"

x2

(frg.58

C

9i

60).

unghiui bazelor

(intre

baza maxilarului

gi

I'baza

mandibulei)

convcrgenla

acestora;

valori

normale

20" -

25".'

.'

exprimd

divergenla

sau

Unghiul

inteincizal

(intre

axul incisivului

superibr

qi

cel al incisivului

inferior) - exprimd

pozilia

reciproci

a incisivilor

superiori

9i

inferiori;

valori

normale I

30'

-

1 35".

Valorile

enunlate

sunt

vaiorile

considerate

normale

pentru

adulti.

La

copii

aceste valori

pot

ii

diferite, ele

modificdndu-se

odati

cu

cre$terea

normali

prepubertard

9i

pubertard.

Astfel,

unghiul

ANB

scade

de

la 4o

la

2" intre

7

9i

14

ani

datoriti

cre$terii unghiului

SNB.

Acest

lucru

este

corelat

facial

cu

un

pqofil

mai convex

la 7 ani

decAt

carte ortodontie (3)

Documents