cartof 1

7/23/2019 cartof 1

http://slidepdf.com/reader/full/cartof-1 1/36

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLEŞI MEDICINĂ VETERINAR Ă CLUJ–NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Specializarea: Fitotehnie

Ing. Imre-Ottó ALBERT

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND CULTURA CARTOFULUIÎN SISTEM ECOLOGIC

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:Prof. univ. dr. Leon Sorin MUNTEAN

CLUJ – NAPOCA2010

7/23/2019 cartof 1


CUPRINS

Introducere........................................................................................................... 7 6CAPITOLUL I SISTEMUL DE AGRICULTUR Ă ECOLOGICĂ PEPLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA...............................................................

9 7

1.1. Conceptul de agricultur ă ecologică...............................................................

11 7

1.2. Situaţia agriculturii ecologice pe planmondial..............................................

15 7

1.3. Agricultura ecologică înRomânia..................................................................

22 7

CAPITOLUL II STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVINDCULTURA CARTOFULUI ÎN SISTEM ECOLOGIC..................................

31 -

2.1. Suprafaţa şi producţia de cartof cultivat în sistemecologic..........................

31 -

2.2. Măsuri tehnologice specifice în cultura ecologică acartofului.....................

32 -

CAPITOLUL III OBIECTIVELE LUATE ÎN STUDIU. CONDIŢIILEPEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE CERCETARE.....................

41 93.1. Obiectivele cercetărilor................................................................................. 41 93.2. Condiţiile pedoclimatice în care s-au efectuat cercetările............................. 42 -3.3. Factorii şi graduările....................................................................................... 48 93.4. Materialul biologic utilizat............................................................................ 51 -

3.5. Fertilizanţi şi insecticide ecologice utilizate. Lucr ări efectuate.................... 57 -CAPITOLUL IV REZULTATELE DETERMINARILO EFECTUATE ÎNCÂMPUL EXPERIMENTAL...........................................................................

67 10

4.1. Rezultatele determinărilor efectuate pe câmpul experimental în anul 2007.. 67 -4.2. Rezultatele determinărilor efectuate pe câmpul experimental în anul 2008.. 72 -4.3. Rezultatele determinărilor efectuate pe câmpul experimental în anul 2009.. 77 -CAPITOLUL V REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILEDOMINANTE LA VARIANTELE LUATE ÎN STUDIU...............................

82 11

5.1. Rezultate obţinute privind buruienile dominante la variantele luate în

studiu în anul 2007.............................................................................................. 82 -5.2. Rezultate obţinute privind buruienile dominante la variantele luate în studiu înanul 2008..................................................................................................... 96 -5.3. Rezultate obţinute privind buruienile dominante la variantele luate în studiu înanul 2009..................................................................................................... 111 -5.4. Rezultate medii pe trei ani (2007-2009) privind gradul de îmburuienare la

soiurile de cartof luate în studiu ……………………………………..………. 126 -CAPITOLUL VI REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DETUBERCULI LA SOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE

TRATAMENTELE APLICATE (MEDIE PE ANII 2007-2009)...................

127 126.1. Producția de tuberculi la soiul Adora ............................................................... 127130

12-

2

7/23/2019 cartof 1


6.2. Producția de tuberculi la soiul Désirée ..........................................................6.3. Producțiile de tuberculi la soiul Rustic ...................................................................6.4. Producția de tuberculi la soiul Santee .....................................................................6.5. Producțiile de tuberculi în funcție de interacțiunea factorilor studiate......

132135137

---

CAPITOLUL VII REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND NUMĂRULMEDIU DE TUBERCULI LA UN CUIB LASOIURILEEXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE TRATAMENTELE APLICATE(MEDIA PE ANII 2007-2009) ......................................................................... 149 17 ărul mediu de tuberculi la cuib la soiul Adora...................................7.2. Numărul mediu de tuberculi la un cuib la soiul Désirée ...........................7.3. Numărul mediu de tuberculi la cuib la soiul Rustic....................................7.4. Numărul mediu de tuberculi la cuib la soiul Sante....................................7.5. Numărul mediu de tuberculi la cuib în funcție de interacțiunea factorilor

152154150157159

17----

CAPITOLUL VIII REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND MĂRIMEATUBERCULILOR LA SOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DESOI, FERTILIZARE ŞI TRATAMENTE APLICATE ..................................

169 208.1. Mărimea tuberculilor la soiurile studiate în funcție de fertilizare și tratamenteleaplicate ................................................................................................................ 169 -8.2. Mărimea tuberculilor în funcție de interacțiunea factorilor luate în studiu........

199 -

CAPITOLUL IX REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢAECONOMICĂ....................................................................................................

230 29

9.1.Rezultate obţinute privind eficienţa economică pe anul 2007....................... 230 -9.2.Rezultate obţinute privind eficienţa economică pe anul 2008........................ 236 -9.3.Rezultate obţinute privind eficienţa economică pe anul 2009........................ 242 -9.4.Rezultate obţinute privind eficienţa economică media pe anii 2007-2009 248 29CAPITOLUL X CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.................................... 254 30Bibliografie........................................................................................................ 259 259Rezumatul tezei de doctorat (limba română)..................................................Bibliografie selectivă...........................................................................................Rezumatul tezei de doctorat(limba engleză)....................................................

267303305

-3537

3

7/23/2019 cartof 1


CONTENTSIntroduction....................................................................................................... 7 38CHAPTER I ORGANIC FARMING SYSTEM IN THE WORLD ANDIN ROMANIA............................................................................................... 9 391.1. Organic farming concept........................................................................... 11 391.2. Organic farming status in the world......................................................... 15 391.3. Organic farming status in Romania......................................................... 22 40

CHAPTER II THE RESEARCH CURRENT STATUS REGARDINGPOTATO CULTIVATION IN ORGANIC SYSTEM................................ 31 -2.1. Organic potato acreage and yields...................................................... 31 -2.2. The specific tehnological measures in organic potato cultivation............ 32 -CHAPTER III THE STUDY OBJECTIVES. THE SOIL ANDCLIMATE CONDITIONS IN WHICH RESEARCHES WEREDRIVEN. THE BIOLOGIC MATERIAL AND RESEARCHMETHODS...................................................................................................... 41

40

3.1. The research objectives............................................................................. 41 40

3.2. The soil and climate conditions in which researches were done........... 42 -3.3. Factors and graduations............................................................................ 48 413.4. The seed material...................................................................................... 51 -3.5. Agricultural works and materials............................................................. 57 -CHAPTER IV RESULTS OF MEASUREMENTS DONE IN THEEXPERIMENTAL FIELD............................................................................. 67 424.1. Results of measurements done in the experimental field in 2007 farmingseason................................................................................................................ 67 -4.2. Results of measurements done in the experimental field in 2008 farmingseason ............................................................................................................... 72 -4.3. Results of measurements done in the experimental field in 2009 farmingseason ............................................................................................................... 77 -CHAPTER V RESULTS ON THE PREVAILFOG WEEDS IN THESTUDIED VARIANTS.................................................................................. 82 435.1. Results on the prevaifog weeds in the studied variants in 2007 farmingseason............................................................................................................... 82 -5.2. Results on the prevaifog weeds in the studied variants in 2008 farmingseason............................................................................................................... 96 -5.3. Results on the prevaifog weeds in the studied variants in 2009 farmingseason............................................................................................................... 111 -5.4.Results on the prevaifog weeds in the studied variants – average for

4

7/23/2019 cartof 1


2007-2009 farming seasons ............................................................................. 126 -CHAPTER VI RESULTS REGARDING THE TUBERS YIELD FORTHE STUDIED POTATOES INDUCED BY VARIETY,FERTILIZATION SCHEME AND TREATMENTS APLIED................ 127 436.1. Results regarding the tubers yield for Adora variety - average for 2007-2009 farming seasons ......................................................................................

6.2. Results regarding the tubers yield for Désirée variety - average for 2007-2009 farming seasons .......................................................................................6.3. Results regarding the tubers yield for Rustic variety - average for 2007-2009 farming seasons ......................................................................................6.4. Results regarding the tubers yield for Sante variety - average for 2007-2009 farming seasons ......................................................................................6.5. Results regarding the tubers yield for the studied varieties depending on thetreatments aplied - average for 2007-2009 farming seasons ............................

127

130

132

135

135

43

-

-

-

-CHAPTER VII RESULTS REGARDING THE AVERAGE NUMBER

OF TUBERS IN ONE PLANTING HOLE FOR THE STUDIEDPOTATOES INDUCED BY VARIETY, FERTILIZATION SCHEMEAND TREATMENTS APLIED ................................................................... 149 487.1Results regarding the average number of tubers in one planting hole forAdora variety ............................................................................................................ 7.2.Results regarding the average number of tubers in one planting hole forDésirée variety ........................................................................................................... 7.3Results regarding the average number of tubers in one planting hole forRustic variety ............................................................................................................

7.4Results regarding the average number of tubers in one planting hole forSante variety ............................................................................................................ 7.5. Results regarding the average number of tubers in one planting hole forthe studied varieties depending on the fertilization variant and treatmentsaplied .........................................................................................................................

149

152

154

157

159

48

-

-

-

-CHAPTER VIII RESULTS REGARDING THE TUBERS SIZE INONE PLANTING HOLE FOR THE STUDIED POTATOESINDUCED BY VARIETY, FERTILIZATION SCHEME ANDTREATMENTS APLIED ….. 169 508.1. Results regarding the tubers size for the studied potatoes induced by thefertilization variant and treatments aplied …………………………….......….

169 50

8.2. Results regarding the tubers size depending on the studied factorsinteraction............................................................................................................ 199 -CHAPTER IX RESULTS REGARDING THE ECONOMICPERFORMANCE...........................................................................................9.1. Resultats regarding the economic performance in 2007 farming season...

230230

56-

9.2. Resultats regarding the economic performance in 2008 farming season... 236 -9.3. Resultats regarding the economic performance in 2009 farming season... 242 -9.4. Resultats regarding the economic performance – average for 2007-2009farming seasons................................................................................................. 248 56CHAPTER X CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS............ 254 57

5

7/23/2019 cartof 1


References....................................................................................................... 259 -Abstract (romanian language)...................................................................... Selective references........................................................................................ Abstract (english language)...........................................................................

267303305

16137

INTRODUCERE

Întodeauna hrana a constituit o problemă importantă a omenirii, ea furnizândmateria şi energia pentu buna dezvoltare a corpului uman, de aceea a devenit unobiectiv in cercetarea multor oameni de ştiinţă.

Cartoful se înscrie printre obiectivele majore ale asigur ării cu hrană a omenirii,fiind una din cele mai importante vegetale, după grâne şi orez, pentru populatia multorzone de pe glob. Importanta acestor obiective este relevantă dacă se are în vedere

faptul că populaţia Terrei a trecut de 6 miliarde locuitori şi deşi secolul XXI estecunoscut ca un secol al civilizaţiei şi al democraţiilor, al cuceririlor ştiinţei în foartemulte domenii, totuşi foametea continuă să fie un flagel în multe păr ţi ale planetei,chiar şi la inceputul mileniului III.

Dintre plantele folosite la obţinerea hranei cartoful este una dintre cele maiimportante plante nutritive, după grâu. Cartofii produc mai multa hrană nutritivă pe unsol mai puţin fertil şi, în climate aspre decât în alte cluturi majore; până la 85% din

plante sunt comestibile în comparaţie cu 50% din cereale ( www.FAO.org ). În acestfel se explică de ce mulţi oameni au cartoful ca sursă primar ă sau secundar ă de hrană.

Printre plantele pe care lumea nouă, descoperită de Columb, le-a dăruit Europei,cartoful poate fi considerat una dintre cele mai de preţ. Acceptat în cultur ă mai mult denevoie, el a devenit, treptat, unul dintre alimentele de bază al mai multor milioane deeuropeni, substituind în mare măsur ă pâinea. Astăzi face parte dintre culturile specificeEuropei, deoarece aici se cultivă peste 90% din întreaga suprafaţă de pe glob.

La introducerea în cultur ă a cartofului un rol hotărâtor l-a jucat şi farmacistulfrancez Antoine Augustin Parmantier (1737-1813), care fiind prizonier în Prusia, întimpul R ăzboiului de 7 ani ( 1756-1763), a supravieţuit datorită cartofului. Reîntors înFranţa începe să susţină etuziast acesată cultur ă. Nu este el cel care a introdus cultura

cartofului în patria sa, dar lui I se datorează r ăspândirea pe scar ă largă a culturilor decartof în întreaga Franţa.După descoperirea importanţei sale alimentare în Europa şi extinderea culturii

cartofului înţări ca Germania, Franţa, Olanda, Belgia , aceste ţări au cunoscut prosperitatea economic. Aşa se explică faptul că în Europa, la sfâr şitul secolului XIX-lea, se cultivau deja aproape 10 milioane de hectare cu cartof.

La noi în ţar ă, cartoful a apărut prima dată în Transilvania, fiind adus dinGermania în jurul anilor 1676-1705. În principatele Moldova şi Muntenia a fostintrodus mult mai târziu, pe la sfâr şitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al

XIX-lea. Cu o tradiţie de peste 200 de ani a devenit în multe zone un produs strategic pentru existenţa populaţie.

6

http://www.fao.org/

http://www.fao.org/

7/23/2019 cartof 1


Cultivarea cartofului ocupă şi va ocupa un loc important între plantele de cultur ă deoarece, pe lângă faptul că este o sursă de hrană pentru om, este şi un bun furaj pentruanimale, fiind totodata şi o importantă materie primă pentru prelucrarea industrială.

Intr-un clasament mondial al importanţei economice, cartoful se plasează pelocul doi, după cereale, fiind o bună sursă de hrană. De aceea s-a dat o mareimportanţă amelior ării soiurilor de cartof pentru obţinerea unor producţii de calitate.

Ameliorarea cartofului are drept scop crearea de noi soiuri, cu capacitate marede producţie, rezistenţă la boli şi dăunători şi cu însuşiri de calitate superioar ă care să satisfacă cerinţele pieţei.

În acest studiu vom prezenta tehnologia de cultivare ecologică a cartofului cudorinţa de a oferii oamenilor o alternativă de obţinere a hranei sănătoase.

1. SISTEMUL DE AGRICULTUR Ă ECOLOGICĂ PE PLAN MONDIALŞI ÎN ROMÂNIA (date generale)

Ca urmare a repetatelor semnale de alarmă privind degradarea mediuluiînconjur ător, au apărut o serie de alternative la agricultura intensivă şi anume:agricultura durabilă, agricultura biodinamică, agricultura agroecologică „verde” şi nuîn cele din urmă agricultura ecologică (biologică –organică ).

1.1. CONCEPTUL DE AGRICULTUR Ă ECOLOGICĂ

În esenţa sa, agricultura ecologică, biologică sau organică (denumire ce variază în funcţie de adopţia/lingvistică acceptată şi legiferată în fiecare ţar ă în concordanţă

strictă cu Regulamentul CEE Nr. 834/2007 care o statutează; România prin OUG nr.34/2000 foloseşte termenul de agricultură ecologică – sinonim cu cel biologic sauorganic) este definită ca agricultura nepoluată şi nepoluantă în egală măsur ă şireprezintă exploataţia agricolă în care imputurile sunt minime, aplicându-se tehnologii

prietenoase mediului, exceptând cu desăvâr şire pesticidele, îngr ăşămintele şi alţicompuşi chimici şi tehnologici de sinteză.

1.2. SITUAŢIA AGRICULTURII ECOLOGICE PE PLAN MONDIAL

După experimentările efectuate în India (1910-1931) de către Albert Howard şi după ce Rudolf Steiner şi-a publicat Cursul de agricultură bio-dinamică (1924), agriculturaecologică începe să câştige tot mai mulţi adepţi în Anglia, Germania, USA, Elveţia, Franţa.

În concordanţă cu ultimul sondaj efectuat despre agricultura ecologică pe planmondial, aproximativ 31 milioane de hectare sunt administrate în sistem ecologic decel puţin 633891 fermieri. Aceasta înseamnă 0.7% din suprafaţa agricolă totală aţărilor incluse în studiu (SOEL-FiBL 2007)

În total Oceania deţine aproximativ 11.8 milioane de ha (39% din suprafaţaecologică mondială), urmată de Europa – cu aproximativ 7 milioane ha (23%) şi

America Latină 5.8 milioane hectare (19%), Asia (aproximativ 2.9 milioane ha),America de Nord (2.2. milioane ha) şi Africa (0.9 milioane ha)

7

7/23/2019 cartof 1


În figura 1.2. se prezintă distribuţia primelor 10 ţări cu cea mai mare suprafaţă agricolă cultivată ecologic.

Fig.1.2. Primele 10 ţări cu cea mai mare suprafaţă agricolă cultivată ecologic

Certificarea şi acreditareaPeste 395 de organizaţii r ăspândite în toată lumea ofer ă servicii de certificare.

Cele mai multe organisme de certificare operează în Europa (160), urmată de Asia(93) şi America de Nord (80).

1.3.AGRICULTURA ECOLOGICĂ ÎN ROMÂNIA

În România, agricultura ecologică este în faza de pionierat în multe privinţe.Ceva mai bine se stă din punct de vedere conceptual, ca urmare a experienţeiacumulate în ultimii 16 ani de studii teoretice şi aplicative privind cultivareaterenurilor agricole, precum şi în ceea ce priveşte promovarea agriculturii ecologice decătre unele ONG-uri de profil, precum: Asociaţia Română pentru Agricultur ă Durabilă (ARAD), Asociaţia Bioagricultorilor din România „BIOTERRA”, Asociaţia”AGROECOLOGIA”, etc.

Acreditarea în ţara noastr ă a două organisme naţionale de inspecţie şicertificare pentru produsele ecologice - unul la Cluj - Napoca: ECOINSPECT şi unul

la Bucureşti: BIOCERT constituie premisele unei dezvoltări accentuate a acestuisistem de agricultur ă şi a creşterii substanţiale a produselor obţinute cu destinaţie spremagazine speciale de produse eco sau pentru export.

Piaţa produselor agroalimentare ecologiceDeoarece piaţă internă de produse ecologice este în formare, în anul 2006, în

sectorul vegetal, 38% din produsele ecologice de origine vegetală s-au exportat. În producţia animalier ă 22% din produsele procesate şi 65% din mierea de albine au fostexportate pe pieţele din Germania, Elveţia, Olanda şi Italia, unde cererea de astfel de

produse este în continuă creştere.Dacă în anul 2003 peste 90% din producţia ecologică românească pleca laexport, pentru anul 2007 s-a prevăzut valorificarea într-o măsur ă mult mai mare pe

8

7/23/2019 cartof 1


piaţa internă (60%) comparativ cu exportul (40%). România poate produce, consumaşi exporta produse ecologice în cantităţi mari. De aceea, producţia ecologică reprezintă o oportunitate pentru fermierii români.

CAPITOLUL IIIOBIECTIVELE LUATE ÎN STUDIU. CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE ÎNCARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI

METODA DE CERCETARE

3.1. OBIECTIVELE CERCETĂRILORÎn condiţiile ecologice de la Luna de Sus (jud. Cluj) s-a luat în studiu

următoarele:• -pretabilitatea a patru soiuri de cartof (Adora, Desiree, Rustic, Sante) pentrucultivare în sistem ecologic.• care dintre componentele de producţie la 4 soiuri de cartof este mai vulnerabilă şi care

participă mai evident la realizarea producţiei în condiţiile ecologice specifice zonei.•

studierea ciclului de vegetaţie a cartofului în raport cu condiţiile climatice specifice zonei;• determinarea influenţei fertilizării cu Eurobio 26, Ecofertil, Azotofertil şi Biomit

plus asupra formării componentelor de producţie;• determinarea materialelor de combatere a dăunătorilor (Novodor, Neemazal);• determinarea dependenţelor dintre producţiile realizate ale genotipurilor studiate şicondiţiile climatice .ale anilor de cultur ă.• eficienţa economică a măsurilor tehnologice aplicate în cultura cartofului însistem ecologicologic;

3.4. FACTORI ŞI GRADUĂRI

Factorii luaţi în studiu:Factorul (A)soiuri de cartof, cu graduările:a1 – Soiul Adora, provenienţa Olandaa2 – Soiul Desiree, provenienţa Olandaa3 – Soiul Rustic, provenienţa Romania, INCDCSZ Braşova4 – Soiul Sante, provenienţa Olanda

Factorul fertilizare (B) fertilizare, cu graduarile: b1 – fertilizat pe sol primăvara înainte de plantare cu biofertlizatorul Eurobio 26 (doza 150 kg/ha) şi biofertlizatorul Azofertil (doza 10 l/ha).

b2 – fertilizat pe sol primavara înainte de plantare cu biofertlizatorul Eurobio 26 (doza 150 kg/ha) şi biofertilizatorul Azotofertil (doza 10 l/ha)+fertilizat pe vegetaţie (la îmbobocire) cu biofertlizatorul Ecofertil P (doza10 l/ha) şi biofertilizatorul foliar Biomit Plussz (doza 5 l/ha).

b3 – fertilizat pe vegetaţie (la îmbobocire) cu biofertilizatorul Ecofertil P (doza10 l/ha) şi biofertiliztorul foliar Biomit Plussz (doza 5 l/ha).

b4 – f ără fertilizare Factorul tratament (C) pe vegetaţie (când apar larvele de Leptinotarsadecemlineata în stadiul L1) cu însecticid ecologic, cu graduările

9

7/23/2019 cartof 1


c1 - tratament cu Novodor (doza 4 l/ha)c2 - tratament cu NeemAzal (doza 2 l/ha)

CAPITOLUL IV4. OBSERVAŢII ŞI DETERMINĂRI REALIZATE ÎN CÂMPUL EXPERIMENTAL

4.3.1.PlantareÎnainte de plantare pentru soiurile experimentate în anul 2009 s-a f ăcut

determinarea ca medie a masei tuberculilor plantaţi, separat pe cele patru soiuri (tabelul 4.9.).Tabelul 4.9.

Masa şi numărul tuberculilor plantaţi pe varianta experimentală şicorespondentul la ha. (Luna de Sus, 2009)

Tuberculi STAS (30-45mm)Standard tubers (30-45mm)

SoiulVariety

Gr. med. tub. plantat.(gr.)

Average weight tuber plant(gr)

Gr. med. tub. pl. variantaexp.(kg)

Average weight tuber plant/vartant(kg)

Nr. tub. pl. variantaexp.(buc)

Average weight tuber plant/vartant(buc)

Gr. tub. pl./Ha/kg

Average weight tuber plant(Ha/kg)

Nr. tub pl.Ha/buc

Average weighttuber plant(Ha/buc)

ADORA 43 4,000 100 3071,40 71.428DESIREE 48 4,700 100 3428,50 71.428

RUSTIC 38 3,700 100 2714,26 71.428

SANTE 45 4,600 100 2928,54 71.428

• La plantare, greutatea medie a tuberculilor plantati a fost de 43 grame (fracţiastandard 30-45 mm) 3071,40 kg/ha la soiul Adora, de 48 grame (fracţia standard 30-45 mm) 3428,50 kg/ha la soiul Desiree, respectiv de 38 grame (fracţia standard 30-45

mm) 2714,26 kg/ha la soiul Rustic şi 45 grame (fracţia standard 30-45 mm)2928,54kg/ha la soiul Sante.4.3.2. R ăsărire – îmbobocire-înflorire

Tabelul 4.10. Numărul mediu de tulpini principale formate la soiurile experimentate

(Luna de Sus, 2009)Soiul

Variety

Nr.tuplini principale/cuib

No. of main stems/planting hole

Nr.tuplini principale/ha

No. of main stems/ha

Adora 3,0 221426,80Desiree 3,3 249998,00

Rustic 2,8 214284,00Sante 3,7 271426,40

• Numărului mediude tulpini principale/cuib la cele patru soiuri experimentate este

de 3,0 tulpini/cuib la soiul Adora, 3,3 tulpini/cuib la soiul Desiree, 2,8 tulpini/cuib lasoiul Rustic şi de 3,7tulpini/cuib la soiul Sante

Tabelul 4.11.Durata medie a fenofazelor de la r ăsărire-imbobocire-inflorire la soiurile

experimentate.(Luna de Sus, 2009)Soiul

Variety

R ăsărire-îmbobocire (zile)

Springing-buding (days)

Îmbobocire-inflorire (zile)

Buding-blossoming (days) Adora 20 10Desiree 22 15

10

7/23/2019 cartof 1


Rustic 22 14Sante 22 16Durata medie a perioadei de la r ăsărire la imbobocire la soiul Adora 20 zile, Desiree22 zile, Rustic 22 zile şi la Sante 22 zileDe la imbobocire la înflorire, la soiul Adora 10 zile, Desiree 15 zile, Rustic 14 zile şila Sante 16 zile

4.3.3.Înflorire – maturitate.Tabelul 4.12

Durata medie a fenofazei de înflorire - maturizare fiziologică la soiurileexperimentate. (Luna de Sus, 2009)

SoiulVariety

Înflorire-maturizare fiziologică (zile) Blossoming - physiological ripeness stage (days)

Adora 59Desiree 79Rustic 78Sante 77

Durata medie a perioadei de la înflorire la maturizarea fiziologică, la soiul Adora estede 59 zile, Desiree 79 zile, Rustic 78 zile şi la Sante 77zile caracterisitici determinatede caracterele morfo-fiziologice specifice soiurilor experimentate

CAPITOLUL V6. BURUIENILE DOMINANTE LA VARIANTELE LUATE ÎN STUDIU

(Tabel 6.1)

Tabel 6.1

Frecvenţa medie a speciilor de buruieni prezente în parcelele martor(Luna de Sus, 2007-2009)Specia Frecvenţa medie (nr. buruieni/mp)

2007 2008 2009

1. Agropyron repens (AGRRE) - 2.6 1.8

2. Cirsium arvense (CIRAR) 3.3 1.1 1.1

3. Convolvulus arvensis (CONAR) 3.0 2.1 1.6

4. Chenopodium album (CHEAL) 2.4 - -

5. Equisetum arvense (EQUAR) 1.7 1.7 1.7

6. Gallium aparine (GALAP) 2.9 1.2 0.7

7. Galinsoga parviflora (GALPA) 1.2 - -

8. Lollium arvense (LOLAR) - 1.5 1.1

9. Polygonum lapathypholiu (POLLA) 1.6 - -

10. Papaver rhoeas (PAPRH) 1.4 - -

11. Polygonum spp. - - 0.7

12. Sonchus arvense (SONAR) 1.5 1.1 1.2

13. Sollanum tuberosum (SOLTU) 1.8 - -

14. Vicia spp. - - 0.7

Total 20.8 11.3 10.6

11

7/23/2019 cartof 1


Din datele medii pe trei ani s-a confirmat ipoteza conform căreia utilizarea de bio fertilizanţi determină o scădere a gradului de îmburuienare, diminuarea număruluide buruieni la unitatea de suprafaţă fiind foarte semnificativă în toate variantelefertilizate, iar dăunătorii au fost controlate prin tratamentul cu NeemAzal şi Novodor.

CAPITOLUL VI6.1. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND PRODUCŢIA DE TUBERCULI LA

SOIULRILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE FERTLIZARE ŞI TRATA-MENTELE APLICATE ÎN ANUL 2007

6.1.9.Analiza varianţei pentru producţiile obţinute, media pe 3 anitratament Novodor (c1)

Tabel 6.28.Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra producţiilor obţinute (Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) influence on the obtained yields (Luna de Sus, 2007-2009) Nr. Crt.

Item no. VariantaVariant

Producţia (kg/ha)Yield (kg/ha)

%Diferenţa (kg/ha) Diference (kg/ha)

Semnificaţia Significance

1. Martor 20471.58 100.0 0.00 Mt.2. Fert. pe sol 24051.83 117.5 3580.25 ***3. Fert. pe sol şi veg. 26354.12 128.7 5882.54 ***4. Fert. pe vegetaţie 22843.52 111.6 2371.94 ***

DL (p 5%) 225.57 kg/haDL (p 1%) 306.61 kg/ha

DL (p 0.1%) 410.63 kg/ha

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 6.28), diferenţele

pozitive fiind cuprinse între 111,6-128,7%, respectiv un plus de 2371,94-5882.54 kg/ha.Tabel 6.29.

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan - (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

VariantaVariant

Clasificare –> Ranking

2 3 4

1 b4 20471.58 22843.52 24051.83 26354.122 b3 22843.52 2371.94 3580.25 5882.54

3 b1 24051.83 1208.31 3510.604 b2 26354.12 2302.29

Eroarea mediilor SX = 77.43

Departarea în clasificare 2 3 4Valori q 2.92 3.07 3.16

Valori DS teoretice 226.09 237.71 244.68

Tabel 6.30.Sinteza comparaţiilor prin testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The Duncan test comparison synthesis ( Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no.

VariantaVariant


Clasificarea Ranking

1 b4 – Martor (Witness) 20471.58 A

2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 22843.52 B3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 24051.83 C4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 26354.12 D

12

7/23/2019 cartof 1


Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 6.38) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C),Fertilizat pe vegetaţie (B)

Tabel 6.31.Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009)

B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol Symbol

VariantaVariant




b4 a1 Martor – Adora 19881.43 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 23568.07 118.5 3686.64 ***b2 a1 Adora 26063.64 131.1 6182.22 ***b3 a1 Adora 22104.25 111.2 2222.82 ***

b4 a2 Martor – Désirée 20126.12 100.0 0.00 Mt.b1 a2 Désirée 21743.24 108.0 1617.12 ***b2 a2 Désirée 24862.65 123.5 4736.54 ***b3 a2 Désirée 21462.99 106.6 1336.88 ***

b4 a3 Martor – Rustic 19024.92 100.0 0.00 Mt.b1 a3 Rustic 20873.03 109.7 1848.11 ***b2 a3 Rustic 22894.82 120.3 3869.90 ***b3 a3 Rustic 20687.07 108.7 1662.15 ***

b4 a4 Martor – Sante 22853.87 100.0 0.00 Mt.b1 a4 Sante 30022.97 131.4 7169.11 ***b2 a4 Sante 31595.37 138.2 8741.50 ***b3 a4 Sante 27119.78 118.7 4265.92 ***

DL (p 5%) 451.15 kg/haDL (p 1%) 613.21 kg/ha

DL (p 0.1%) 821.26 kg/ha

Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe foarte distinctsemnificativă la toate variatele faţă de martor (tabelul 6.31).

Tabel 6.33.Interacţiuni A (soi) la B (fertilizare) (Luna de Sus, 2007-2009)

A Factor (crop variety) and B Factor (fertilisation) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol

Symbol VariantaVariant




a0 b1 X – Sol 24051.83 100.0 0.00 Mt.a1 b1 Adora 23568.07 98.0 -483.76 -a2 b1 Désirée 21743.24 90.4 -2308.59 000a3 b1 Rusric 20873.03 86.8 -3178.80 000

a4 b1 Sante 30022.97 124.8 5971.15 ***a0 b2 X – Fert. pe sol şi veg 26354.12 100.0 0.00 Mt.a1 b2 Adora 26063.64 98.9 -290.48 -a2 b2 Désirée. 24862.65 94.3 -1491.47 000a3 b2 Rustic. 22894.82 86.9 -3459.30 000a4 b2 Sante. 31595.37 119.9 5241.25 ***

a0 b3 X – Fert. pe vegetaţie 22843.52 100.0 0.00 Mt.a1 b3 Adora 22104.25 96.8 -739.27 0

a2 b3 Désirée 21462.99 94.0 -1380.53 000a3 b3 Rustic 20687.07 90.6 -2156.45 000a4 b3 Sante. 27119.78 118.7 4276.26 ***

a0 b4 X – Martor 20471.58 100.0 0.00 Mt.a1 b4 Adora 19881.43 97.1 -590.16 0

13

7/23/2019 cartof 1


a2 b4 Désirée 20126.12 98.3 -345.47 -a3 b4 Rustic 19024.92 92.9 -1446.66 000a4 b4 Sante 22853.87 111.6 2382.28 ***

DL (p 5%) 523.39 kg/haDL (p 1%) 744.23 kg/ha

DL (p 0.1%) 1082.37 kg/ha

Interacţiunea soiului la fertilizare (tabelul 6.33) arată că indiferent desistemul de fertilizare (pe sol, pe vegetaţie, pe sol + vegetaţie) soiul Santeinregistrează productii foarte semnificativ pozitiv faţă de martor, iar soiurile Desiree şiRustic la toate variantele de fertilizare se situează cu o producţie foarte semnificativnegativ faţă de martor.Soiul Adora fertilizat pe sol şi sol şi pe vegetaţie are producţiifoarte similare cu martorul, iar la varianta fertilizat pe vegetaţie se inregistrează o

producţie semnificativ negativ faţă de martor.Iar la varianta nefertilizat Sante arediferenţe foarte semnificativ pozitiv fată de martor Soiul Rustic are diferente foatesemnificati negativ faţă de martor, iar soiul adora şi Desiree au valori foarte apropiatede martor.

6.1.9.Analiza varianţei pentru producţiile obţinute, media pe 3 ani tratamentNeemAzal (c2)

Tabel 6.37Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra producţiilor obţinute (Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) influence on the obtained yields (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

VariantaVariant

Producţia(kg/ha)

Yield (kg/ha) %

Diferenţa (kg/ha) Diference (kg/ha)



DL (p 5%) 266.49 kg/haDL (p 1%) 362.22 kg/ha

DL (p 0.1%) 485.12 kg/ha

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 6.37), diferenţele

pozitive fiind cuprinse între 111,9-129,4%, respectiv un plus de 2372,75-5859.48 kg/ha.

Tabel 6.38.Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan - (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

VariantaVariant


2 3 4

1 b4 19960.93 22333.68 23688.04 25820.41

2 b3 22333.68 2372.75 3727.11 5859.483 b1 23688.04 1354.36 3486.73

14

7/23/2019 cartof 1


4 b2 25820.41 2132.38Eroarea mediilor SX = 91.47




Nr. crt. Item no.

VariantaVariant



1 b4 – Martor (Witness) 19960.93 A2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 22333.68 B3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 23688.04 C4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 25820.41 D

Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 6.39) clasifică variantele defertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C),Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 6.40.Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol





b4 a1 Martor – Adora 19195.84 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 23540.13 122.6 4344.29 ***b2 a1 Adora 25777.57 134.3 6581.73 ***b3 a1 Adora 21711.19 113.1 2115.35 ***


b4 a3 Martor – Rustic 18660.68 100.0 0.00 Mt.b1 a3 Rustic 20084.85 107.6 1424.17 ***b2 a3 Rustic 22015.54 118.0 3354.86 ***b3 a3 Rustic 19517.99 104.6 857.30 **


DL (p 5%) 532.98 kg/haDL (p 1%) 724.44 kg/ha

DL (p 0.1%) 970.23 kg/ha

Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe foartesemnificativă la toate variatele faţă de martor (tabelul 6.40). La toate soiurile luate înstudiu, indiferent de sistemul de fertilizare, producţile sunt foarte semnificative

pozitive faţă de martor.Menţionăm faptul că la toatea soiurile nivelele de producţie cele mai ridicate

sânt la variantele fertilizat pe sol, fertilizat pe vegetaţie, iar celele mai ridicate în cazulfertilizării pe sol şi vegetaţie, toate variantele având diferenţe foarte semnificativ

pozitiv faţă de martor

15

7/23/2019 cartof 1


Tabel 6.42.

Interacţiuni A (soi) la B (fertilizare) (Luna de Sus, 2007-2009) A Factor (crop variety) and B Factor (fertilisation) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009)

Simbol Symbol

VariantaVariant




a0 b1 X – Sol 23688.04 100.0 0.00 Mt. a1 b1 Adora 23540.13 99.4 -147.91 -a2 b1 Désirée 21485.79 90.7 -2202.25 000a3 b1 Rusric 20084.85 84.8 -3603.19 000a4 b1 Sante 29641.38 125.1 5953.35 ***

a0 b2 X – Fert. pe sol şi veg 25820.41 100.0 0.00 Mt.a1 b2 Adora 25777.57 99.8 -42.84 -a2 b2 Désirée. 24244.62 93.9 -1575.80 000a3 b2 Rustic. 22015.54 85.3 -3804.88 000a4 b2 Sante. 31243.93 121.0 5423.52 ***

a0 b3 X – Fert. pe vegetaţie 22333.68 100.0 0.00 Mt.a1 b3 Adora 21711.19 97.2 -622.49 -a2 b3 Désirée 20819.36 93.2 -1514.32 000a3 b3 Rustic 19517.99 87.4 -2815.70 000a4 b3 Sante. 27286.20 122.2 4952.52 ***

a0 b4 X – Martor 19960.93 100.0 0.00 Mt.a1 b4 Adora 19195.84 96.2 -765.09 0a2 b4 Désirée 19813.21 99.3 -147.72 -a3 b4 Rustic 18660.68 93.5 -1300.25 00a4 b4 Sante 22173.99 111.1 2213.06 ***

DL (p 5%) 673.16 kg/haDL (p 1%) 966.12 kg/ha

DL (p 0.1%) 1427.38 kg/ha

Soiul Sante la toate sistemele de fertilizare inregistrează producţii cu

diferenţe foarte semnificative pozitivă faţă de martor. Soiul Desiree şi Rusticinregistrează producţii cu diferenţe foatre semnificativ negativ la cele trei sisteme defertilizare. Soiul Adora are producţii apropiate faţă de martor la toate sistemele defertilizare (tabelul 6.42).

16

7/23/2019 cartof 1


CAPITOLUL VII

7.1.

REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND NUMĂRUL MEDIU DE TUBERCULILA UN CUIB LASOIURILE EXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DETRATAMENTELE APLICATE ANUL 2007-2009

7.1.9.Analiza varianţei pentru numărul mediu de tuberculi la un cuib obţinute, media pe 3 ani tratament Novodor (c1)

Tabel 7.28Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra numărul mediu de tuberculi/cuib

(Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) influence on the average number of tubers/planting hole(Luna de Sus, 2007-2009))

Nr. Crt. Item no .

VariantaVariant

Număr mediu tuberculi / cuibAverage tubers no/ planting hole %




DL (p 5%) 0.16 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.22 tubercul/cuib

DL (p 0.1%) 0.29 tubercul/cuib

Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 6.28), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 117,9-157,8%, respectiv un plus de 1,04-3,35 tuberculi/cuib.

Tabel 7.29.Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test(Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

VariantaVariant


2 3 4

1 b4 5.80 6.84 7.29 9.16

2 b3 6.84 1.04 1.48 3.35

3 b1 7.29 0.44 2.314 b2 9.16 1.87

Eroarea mediilor SX = 0.05Departarea în clasificare 2 3 4

Valori q 2.92 3.07 3.16Valori DS teoretice 0.16 0.17 0.17

Tabel 7.30.Sinteza comparaţiilor prin testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)

The Duncan test comparison synthesis ( Luna de Sus, 2007-2009)Nr. crt. Item no.

VariantaVariant

Număr mediu tuberculi / cuibAverage tubers no/ planting hole


17

7/23/2019 cartof 1



Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 7.30.) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C),Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 7.31.Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009)Simbol





b4 a1 Martor – Adora 4.96 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 5.90 119.0 0.94 ***b2 a1 Adora 6.97 140.5 2.01 ***

b3 a1 Adora 5.65 113.8 0.69 ***b4 a2 Martor – Désirée 4.91 100.0 0.00 Mt.b1 a2 Désirée 5.81 118.3 0.90 ***b2 a2 Désirée 8.08 164.5 3.17 ***b3 a2 Désirée 5.90 120.0 0.98 ***





Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe foarte distinctsemnificativă la toate soiurile experimentate ca şi regulă generală fertilizarea pe sol,fertilizarea pe vegetaţie şi fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigur ă, pentru toate soiurile

diferenţe foarte distnct semnificativ pozitiv (tabelul 7.31.)7.1.10.Analiza varianţei pentru numărul mediu de tuberculi la un cuib obţinute,media pe 3 ani tratament NeemAzal (c2)

Tabel 7.37.Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra numărul mediu de tuberculi/cuib

(Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) influence on the average number of tubers/planting hole

(Luna de Sus, 2007-2009) Nr. Crt.

Item no .

Varianta

Variant


%Diferenţa (kg/ha)

Diference (kg/ha)

Semnificaţia

Significance 1. Martor 5.27 100.0 0.00 Mt.2. Fert. pe sol 6.68 126.6 1.40 ***

18

7/23/2019 cartof 1


3. Fert. pe sol şi veg. 9.08 172.3 3.81 ***4. Fert. pe vegetaţie 6.43 121.9 1.16 **

DL (p 5%) 0.66 tubercul/cuib DL (p 1%) 0.90tubercul/cuib


Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante de fertilizare (tabelul7.37), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 121,9-172,3%, respectiv un plus de1,16-3,381tuberculi/cuib

Tabel 7.38.Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

VariantaVariant


2 3 4

1 b4 5.27 6.43 6.68 9.082 b3 6.43 1.16 1.40 3.813 b1 6.68 0.25 2.654 b2 9.08 2.41




Nr. crt. Item no.

VariantaVariant



1 b4 – Martor (Witness) 5.27 A2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 6.43 B3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 6.68 B

4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 9.08 CPrelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 7.39) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 7.40.Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) asupra numărul mediu de

tuberculi/cuib (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions influence on the

average number of tubers/plantig hole ( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol





b4 a1 Martor – Adora 4.50 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 5.86 130.3 1.36 *b2 a1 Adora 6.95 154.4 2.45 ***b3 a1 Adora 5.70 126.7 1.20 -

b4 a2 Martor – Désirée 4.58 100.0 0.00 Mt.b1 a2 Désirée 5.82 127.1 1.24 -b2 a2 Désirée 7.77 169.5 3.18 ***b3 a2 Désirée 5.80 126.6 1.22 -

b4 a3 Martor – Rustic 5.59 100.0 0.00 Mt.b1 a3 Rustic 6.35 113.6 0.76 -b2 a3 Rustic 9.85 176.3 4.26 ***b3 a3 Rustic 6.50 116.2 0.91 -

b4 a4 Martor – Sante 6.41 100.0 0.00 Mt.b1 a4 Sante 8.67 135.1 2.25 **b2 a4 Sante 11.76 183.3 5.34 ***b3 a4 Sante 7.70 120.1 1.29 -

19

7/23/2019 cartof 1


DL (p 5%) 1.32 tubercul/cuibDL (p 1%) 1.80 tubercul/cuib


La fiecare soi varianta fertilizat pe sol şi vegetaţie asigur ă diferenţe foarte semnificativ pozitv faţa de martor.

Tabel 7.42.Interacţiuni A (soi) la B (fertilizare) asupra numărul mediu de tuberculi/cuib

(Luna de Sus, 2007-2009) A Factor (crop variety) and B Factor (fertilisation) interactions influence on the

average number of tubers/planting hole ( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol





a0 b1 X – Sol 6.68 100.0 0.00 Mt.a1 b1 Adora 5.86 87.8 -0.81 -a2 b1 Désirée 5.82 87.2 -0.85 -a3 b1 Rustic 6.35 95.1 -0.33 -a4 b1 Sante 8.67 129.8 1.99 *

a0 b2 X – Fert. pe sol şi veg 9.80 100.0 0.00 Mt.a1 b2 Adora 6.95 76.5 -2.13 00a2 b2 Désirée. 7.77 85.5 -1.31 -

a3 b2 Rustic. 9.85 108.5 0.77 -a4 b2 Sante. 11.76 129.5 2.68 **

a0 b3 X – Fert. pe vegetaţie 6.43 100.0 0.00 Mt.a1 b3 Adora 5.70 88.7 -0.72 -

a2 b3 Désirée 5.80 90.3 -0.62 -a3 b3 Rustic 6.50 101.1 0.07 -a4 b3 Sante. 7.70 119.9 1.28 -

a0 b4 X – Martor 5.27 100.0 0.00 Mt.a1 b4 Adora 4.50 85.4 -0.77 -a2 b4 Désirée 4.58 86.9 -0.69 -a3 b4 Rustic 5.59 106.0 0.32 -a4 b4 Sante 6.41 121.7 1.14 -

DL (p 5%) 1.46 tubercul/cuibDL (p 1%) 2.06 tubercul/cuib


Interacţiunea soiului la fertilizare (tabelul 6.33) arată că indiferent de sistemul defertilizare (pe sol, pe vegetaţie, pe sol + vegetaţie) numărul mediu de tuberculi/cuib lasoiul Sante inregistrează diferente semnificativ pozitiv la variantele fertilizat pe sol şifertilizat pe sol şi vegetaţie faţă de martor, iar soiurile Adora, Desiree şi Rustic la toatevariantele de fertilizare numărul mediu de tuberculi/cuib sânt foarte similare cu martorul

CAPITOLUL VIII

8.1. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND MĂRIMEA TUBERCULILOR, ÎN

FUNCŢIE DE SOI FERTLIZARE ŞI TRATAMENTE APLICATE MEDIA PE 3ANI 2007-2009

8.1.25.Analiza varianţei asupra mărimii tuberculilor <30 mm obţinute,media pe 3 ani, tratament cu Novodor (c1)

Tabel.8.76.

Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra asupra mărimea tuberculilor(Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) ) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009) Nr. Crt.

Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib <30 mmAverage tubers/planting hole<30mm %



1. Martor 1.92 100.0 0.00 Mt.2. Fert. pe sol 2.38 123.9 0.46 ***

20

7/23/2019 cartof 1


3. Fert. pe sol şi veg. 2.99 155.6 1.07 ***4. Fert. pe vegetaţie 2.23 116.2 0.31 ***



Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate celelalte 3 variante (tabelul 6.28),diferenţele pozitive fiind cuprinse între 2,23-2,99%, respectiv un plus de 0,31-1,07tuberculi/cuib.

Tabel .8.77.Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

VariantaVariant


2 3 4

1 b4 1.92 2.23 2.38 2.992 b3 2.23 0.31 0.46 1.073 b1 2.38 0.15 0.764 b2 2.99 0.61




Nr. crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib <30 mmAverage tubers/planting hole<30mm


1 b4 – Martor (Witness) 1.92 A2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 2.23 B

3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 2.38 C4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 2.99 D

Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.78.) clasifică variantele defertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C),Fertilizat pe vegetaţie (B

Tabel 8.79.Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra asupra mărimea tuberculilor

(Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) ) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Simbol Symbol VariantaVariant Mărime tuberculi/cuib <30 mmAverage tubers/planting hole<30mm %Diferen

ţa (kg/ha)

Diference (kg/ha) Semnifica

ţia

Significance b4 a1 Martor – Adora 1.41 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 1.58 112.1 0.17 *b2 a1 Adora 1.98 140.4 0.57 ***b3 a1 Adora 1.63 115.6 0.22 **

b4 a2 Martor – Désirée 1.57 100.0 0.00 Mt.b1 a2 Désirée 1.87 119.6 0.31 ***b2 a2 Désirée 2.51 160.2 0.94 ***b3 a2 Désirée 1.79 114.0 0.22 **

b4 a3 Martor – Rustic 2.52 100.0 0.00 Mt.b1 a3 Rustic 3.06 121.6 0.54 ***

b2 a3 Rustic 4.21 167.1 1.69 ***b3 a3 Rustic 2.95 116.9 0.43 ***

b4 a4 Martor – Sante 2.19 100.0 0.00 Mt.

21

7/23/2019 cartof 1


b1 a4 Sante 3.01 137.3 0.82 ***b2 a4 Sante 3.26 148.9 1.07 ***b3 a4 Sante 2.57 117.2 0.38 ***



Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi asupra asupra mărimea tuberculilor<30 mm, (tabelul 8.79.) arată diferenţe variate, dar ca şi regulă generală fertilizarea pe

sol şi vegetaţie asigur ă, pentru toate soiurile diferenţe foarte semnificative pozitive.

8.1.26.Analiza varianţei pentru <30 mm obţinute, media pe 3 ani,tratament cu NeemAzal (c2)

Tabel.8.85.

Influenţa Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra mărimea tuberculilor(Luna de Sus, 2007-2009)

The B Factor (fertilization) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib <30mm

Average tubers/plantinghole<30mm

%



1. Martor 1.76 100.0 0.00 Mt.2. Fert. pe sol 2.21 125.0 0.44 ***3. Fert. pe sol şi veg. 2.95 167.1 1.18 ***4. Fert. pe vegetaţie 2.10 119.1 0.34 **



Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată două diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, şi o diferenţe distinct semnificativ pozitivă faţă de martor, pentru

toate celelalte 3 variante (tabelul 8.85), diferenţele pozitive fiind cuprinse între 2,10-2,95%, respectiv un plus de 0,34-1,18 tuberculi/cuib.Tabel 8.86.

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

VariantaVariant


2 3 4

1 b4 1.76 2.10 2.21 2.952 b3 2.10 0.34 0.44 1.18

3 b1 2.21 0.10 0.85

4 b2 2.95 0.74Eroarea mediilor SX = 0.08




Nr. crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib <30 mmAverage tubers/planting hole<30mm


1 b4 – Martor (Witness) 1.76 A

2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 2.10 B3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 2.21 B4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 2.95 C

22

7/23/2019 cartof 1


Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.87.) clasifică variantele defertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat

pe vegetaţie (B).

Tabel 8.88.Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009)

B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol


Mărime tuberculi/cuib <30 mmAverage tubers/planting

hole<30mm %



b4 a1 Martor – Adora 1.32 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 1.71 129.3 0.39 -b2 a1 Adora 1.94 147.2 0.62 **b3 a1 Adora 1.62 122.7 0.30 -

b4 a2 Martor – Désirée 1.50 100.0 0.00 Mt.b1 a2 Désirée 1.85 123.4 0.35 -

b2 a2 Désirée 2.42 161.5 0.92 ***b3 a2 Désirée 1.82 121.8 0.33 -



DL (p 5%) 0.45 tubercul/cuib

DL (p 1%) 0.61 tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.81 tubercul/cuib

Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, (tabelul 8.88.) arată diferenţevariate, dar ca şi regulă generală fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigur ă, pentru toatesoiurile diferenţe foarte semnificative pozitive.

8.1.27. Analiza varianţei pentru 30-45 mm obţinute, media pe 3 ani, tratament cuNovodor (c1)

Tabel.8.94.

Influenţa Influenţa factorului B (Fertilizare) mărimea tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mAverage tubers/planting hole30-

45 mm %






23

7/23/2019 cartof 1


Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variantele (tabelul 8.94), diferenţele

pozitive fiind cuprinse între 2,06-3,31%, respectiv un plus de 0,39-1,24 tuberculi/cuib.

Tabel 8.95

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)Nr. crt.

Item no VariantaVariant


2 3 4

1 b4 2.06 2.45 2.60 3.312 b3 2.45 0.39 0.54 1.24

3 b1 2.60 0.15 0.864 b2 3.31 0.71




Nr. crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mmAverage tubers/planting hole30-45 mm



Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.96) clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C),Fertilizat pe vegetaţie (B).

Tabel 8.97.Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) asupra mărimea

tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions on tubers size

( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol


Mărime tuberculi/cuib 30-45 mmAverage tubers/planting hole30-45 mm %



b4 a1 Martor – Adora 1.73 100.0 0.00 Mt.

b1 a1 Adora 2.15 124.5 0.42 ***b2 a1 Adora 2.44 140.8 0.71 ***b3 a1 Adora 1.97 114.1 0.24 **


b4 a3 Martor – Rustic 2.56 100.0 0.00 Mt.b1 a3 Rustic 3.21 125.6 0.65 ***b2 a3 Rustic 4.56 178.5 2.01 ***

b3 a3 Rustic 3.12 121.9 0.56 ***b4 a4 Martor – Sante 2.05 100.0 0.00 Mt.b1 a4 Sante 2.76 135.0 0.72 ***

24

7/23/2019 cartof 1


b2 a4 Sante 3.01 146.9 0.96 ***b3 a4 Sante 2.36 115.1 0.31 ***



Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, (tabelul 8.97.) arată diferenţe variate,dar ca şi regulă generală fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigur ă, pentru toate soiurilediferenţe foarte semnificative pozitive.

8.1.28. Analiza varianţei pentru 30-45 mm obţinute, media pe 3 ani tratament cuNeemazal (c2)

Tabel.8.103

Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra numărul tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mmAverage tubers/planting hole30-45

mm %






Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată trei diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate 3 variante (tabelul 8.103), diferenţele

pozitive fiind cuprinse între 2,29-3,25%, respectiv un plus de 0,44-1,40 tuberculi/cuib.

Tabel 8.104.Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan - (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test – (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no

VariantaVariant


2 3 4

1 b4 1.85 2.29 2.33 3.252 b3 2.29 0.44 0.49 1.40

3 b1 2.33 0.04 0.96

4 b2 3.25 0.91Eroarea mediilor SX = 0.07Departarea în clasificare 2 3 4


Tabel 8.105Sinteza comparaţiilor prin testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009) The Duncan test comparison synthesis ( Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib 30-45 mmAverage tubers/planting hole30-45 mm


1 b4 – Martor (Witness) 1.85 A2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 2.29 B3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 2.33 B

25

7/23/2019 cartof 1


4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 3.25 C

Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.105.) clasifică variantele defertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat

pe vegetaţie (B).Tabel 8.106

Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) asupra mărimeatuberculilor între30-45 mm (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions influence on tubers size

( Luna de Sus, 2007-2009) Simbol


Mărime tuberculi/cuib 30-45 mmAverage tubers/planting hole30-45 mm %



b4 a1 Martor – Adora 1.58 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 2.02 127.8 0.44 *b2 a1 Adora 2.47 156.0 0.89 ***b3 a1 Adora 2.03 128.4 0.45 *

b4 a2 Martor – Désirée 1.76 100.0 0.00 Mt.b1 a2 Désirée 2.28 129.3 0.52 *b2 a2 Désirée 3.05 173.2 1.29 ***b3 a2 Désirée 2.28 129.5 0.52 *


b4 a4 Martor – Sante 1.93 100.0 0.00 Mt.b1 a4 Sante 2.67 138.4 0.74 **b2 a4 Sante 3.66 189.8 1.73 ***

b3 a4 Sante 2.41 124.9 0.48 *DL (p 5%) 0.44 tubercul/cuibDL (p 1%) 0.59 tubercul/cuib


Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, (tabelul 8.106) arată diferenţevariate, dar ca şi regulă generală fertilizarea pe sol şi vegetaţie asigur ă, pentru toatesoiurile diferenţe foarte semnificative pozitive faţă de martor.

8.1.29. Analiza varianţei pentru>45 mm obţinute, media pe 3 ani tratament cuNovodor (c1)

Tabel.8.112.

Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra mărimea tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009)The B Factor (fertilization) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib >45 mmAverage tubers/planting hole >45 m




DL (p 5%) 0.06 tubercul/cuib

DL (p 1%) 0.09tubercul/cuib DL (p 0.1%) 0.12 tubercul/cuib

26

7/23/2019 cartof 1


Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru toate celelalte 3 variante (tabelul 8.112),diferenţele pozitive fiind cuprinse între 1,82-2,86 %, respectiv un plus de 0,35-1,04tuberculi/cuib. (tabelul 8.112.).

Tabel 8.113.

Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)Nr. crt.

Item no VariantaVariant


2 3 4

1 b4 1.82 2.17 2.31 2.862 b3 2.17 0.35 0.49 1.043 b1 2.31 0.14 0.694 b2 2.86 0.55




Nr. crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib >45 mmAverage tubers/planting hole >45 mm



Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.114 clasifică variantele de

fertilizare în următoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (D), Fertilizat pe sol (C),Fertilizat pe vegetaţie (B)Tabel 8.115.

Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009)

Simbol Symbol

VariantaVariant


% Diferenţa (kg/ha) Diference (kg/ha)


b4 a1 Martor – Adora 1.82 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 2.17 119.0 0.35 ***b2 a1 Adora 2.55 140.0 0.73 ***b

3 a

1 Adora 2.04 112.1 0.22 **



b4 a4 Martor – Sante 2.34 100.0 0.00 Mt.

b1 a4 Sante 3.23 138.0 0.89 ***b2 a4 Sante 3.55 151.4 1.20 ***b3 a4 Sante 2.76 117.9 0.42 ***

27

7/23/2019 cartof 1




Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe variate, dar ca şi regulă generală variantele de fertilizare asigur ă, pentru toate soiurile diferenţe foarte semnificativ

pozitive cea mai eficientă fiind fertilizat pe sol sşi vegetaţie(tabelul 8.115).8.1.30. Analiza varianţei pentru>45 mm obţinute, media pe 3 ani, tratament cu

Neemazal (c2)Tabel.8.121.

Influenţa factorului B (Fertilizare) asupra mărimea tuberculilor (Luna de Sus, 2007-2009) The B Factor (fertilization) ) influence on tubers size (Luna de Sus, 2007-2009)

Nr. Crt. Item no.

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib >45 mmAverage tubers/planting hole >45 mm %



1. Martor 1.66 100.0 0.00 Mt.2. Fert. pe sol 2.14 128.4 0.47 ***3. Fert. pe sol şi veg. 2.89 173.8 1.23 ***4. Fert. pe vegetaţie 2.04 122.9 0.38 **



Analiza varianţei în cazul factorului fertilizare arată diferenţe foarte distinctsemnificative pozitive, faţă de martor, pentru variantele, (tabelul 6.28), diferenţele pozitivefiind cuprinse între 2,04-2,89 %, respectiv un plus de 0,38-1,23 tuberculi/cuib (tabelul 8.121).

Tabel 8.122.Influenţa factorului B (Fertilizare) - Testul Duncan (Luna de Sus, 2007-2009)

The B factor (fertilisation) influence – Duncan Test (Luna de Sus, 2007-2009)Nr. crt. Item no

VariantaVariant


2 3 4

1 b4 1.66 2.04 2.14 2.892 b3 2.04 0.38 0.47 1.233 b1 2.14 0.09 0.854 b2 2.89 0.75




Nr. crt. Item no.

VariantaVariant



1 b4 – Martor (Witness) 1.66 A2 b3 – Fert. pe veg (Soil fert.) 2.04 B3 b1 – Fert. pe sol.(in green fert.) 2.14 B4 b2 – Fert. sol + veg.(soil+in green fert.) 2.89 C

Prelucrarea multiplă prin testul Duncan (tabelul 8.123.) clasifică variantele de fertilizare înurmătoarea ordine: Fertilizat sol + vegetaţie (C), Fertilizat pe sol (B), Fertilizat pe vegetaţie(B).

28

7/23/2019 cartof 1


Tabel 8.124.

Interacţiunea factorului B (fertilizare) – cu factorul A (soi) (Luna de Sus, 2007-2009) B Factor (fertilisation) and A Factor (crop variety) interactions ( Luna de Sus, 2007-2009)

Simbol Symbol

VariantaVariant

Mărime tuberculi/cuib >45 mmAverage tubers/planting hole

>45 mm %



b4 a1 Martor – Adora 1.60 100.0 0.00 Mt.b1 a1 Adora 2.13 133.3 0.53 *b2 a1 Adora 2.52 157.7 0.92 ***b3 a1 Adora 2.06 128.5 0.46 -

b4 a2 Martor – Désirée 1.33 100.0 0.00 Mt.

b1 a2 Désirée 1.70 128.1 0.37 -b2 a2 Désirée 2.30 173.4 0.97 ***b3 a2 Désirée 1.71 128.9 0.38 -





Interacţiunea factorului B – fertilizare la A – soi, arată diferenţe variate, soiul Adora,Desiree, Rustic şi Sante la varianta fertilizat pe sol şi vegetaţie asigur ă diferenţe foartesemnificativ pozitive. faţă de martor la variantele fertilizat pe sol şi fertilizat pevegetaţie diferenţele sunt nesemnificative faţă de martor (tabelul 8.124).

CAPITOLUL IX9.4. REZULTATELE OBŢINUTE PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ PE ANII

2007-2009Tabel 9.23

Analiza eficienţei economice la cultura cartofului în sistem ecologic(Luna de Sus 2007-2009)

Economic performance (Luna de Sus,2007-2009)Calcule/soi Adora Desiree Rustic Sante

Marja brută la ha total venituri – total costuri directe 34891.51 24446.41 22263.62 34022.04Cost pe unitatea de produs total costuri directe /nr.unităţi produs principal

0.37 0.42 0.48 0.30

Modificarea marjei brute total venituri / total veniturimartor 122% 112% 113% 131%

29

7/23/2019 cartof 1


Modificarea costului pe unitate de produs cost per unitprodus / cost per unit produs martor

86% 93% 93% 79%

Modificarea producţiei nr.unităţi produs principal /nr.unităţi produs principal martor

122% 112% 113% 132%

Comparând cele patru souri în privinţa producţiei obţinute pe unitatea desuprafaţă, rezultă pe sol şi vegetatie, unde a că pe varianta fertilizată fost realizată cea

mai mare producţie, rezultatul cel mai bun a fost obţinut la soiul Sante, care depăşeştemartorul cu 31 %.Plafonul maxim de profit, se realizeaza la soiul Adora 34891,51 RON si cel

mai mic profit aduce Rustic.Tabel 9.24.

Principalii indicatori de producţie la cultura cartofului în sistem ecologic(Luna de Sus, 2007-2009)

Wheat varieties main economic parametres (Luna de Sus, 2007-2009)Denumire Adora Desiree Rustic Sante

producţia medie fert 23794.13 22436.53 21292.42 29256.09

martor 19539.65 19969.67 18904.23 22299.16Depăşire kg 4254.48 2466.86 2388.19 6956.93

Valoarea realizata lei fert 40713.31 30268.21 28085.42 39843.84martor 33492.00 26989.67 24949.33 30415.56

Depăşire mart % 122% 112% 113% 131%Cost per producţie lei fert 5821.80 5821.80 5821.80 5821.80

martor 5566.80 5566.80 5566.80 5566.80% faţă de mart 105% 105% 105% 105%

Beneficiu per producţie fert 34891.51 24446.41 22263.62 34022.04

martor 27925.20 21422.87 19382.53 24848.76Dif. Lei faţă de mart 6966.31 3023.54 2881.09 9173.28Beneficiu faţă de martor% 125% 114% 115% 137%

În privinţa valorii realizate pe unitatea de suprafaţă se detaşează soiul Adora,din cauza valorificării superiaore a producţiei, urmand soiul Sante, Rustic si Desiree

CAPITOLUL X CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

CHAPTER XCONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS

CONCLUZII10.1. REZULTATELE DETERMINĂRILOR EFECTUATE ÎN CÂMPULEXPERIMENTAL

• La plantare, s-au utilizat la toate soiurile tuberculi de calibru 30-45 mm cu ogreutate medie de 43 grame/tubercul si o normă de plantare de 3071,40 kg/ha la soiulAdora, 3428,50 kg/ha la soiul Désirée cu 48 g/tubercul, 2714,26 kg/ha la soiul Rusticcu 45 g/tubercul si 2998,54 kg/ha la soiul Sante cu o greutate medie de 45 g/tubercul..

•

Numărului mediu de tulpini principale/cuib la cele patru soiuri experimentate estede 3,0 tulpini/cuib la soiul Adora, 3,3 tulpini/cuib la soiul Désirée, 2,8 tulpini/cuib la

30

7/23/2019 cartof 1


soiul Rustic şi de 3,7tulpini/cuib la soiul Sante

• Durata medie a perioadei de la r ăsărire la imbobocire la soiul Adora 20 zile,Désirée 22 zile, Rustic 22 zile şi la Sante 22 zile

• De la îmbobocire la înflorire, la soiul Adora 10 zile, Désirée 15 zile, Rustic 14 zileşi la Sante 16 zile

•

Durata medie a perioadei de la înflorire la maturizarea fiziologică, la soiul Adoraeste de 59 zile, Désirée 79 zile, Rustic 78 zile şi la Sante 77zile caracterisiticideterminate de caracterele morfo-fiziologice specifice soiurilor experimentate

• Durata de vegetaţie înregistrată în câmpul experimental a fost în medie de 89 de zile lasoiul Adora, 116 zile la soiul Désirée, 114 la soiul Rustic, 115 de zile la soiul Sante.

10.2. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND BURUIENILE

• În primul an de experimentare (anul agricol 2006-2007) nu s-a putut aprecia dacă

soiul cultivat poate influenţa semnificativ nivelul îmburuienării, diferenţierile putândinterveni şi datorită altor factori de influenţă.• S-a constatat că grupa buruienilor dicotiledonate perene (incluzând şi specia

Equisetum arvense) poate crea probleme în culturile de cartof ecologice din această zonă, datorită potenţialului biologic al solului, condiţiilor climatice specifice zonei şi

particularităţilor biologice de vegetaţie şi mai ales de înmulţire a speciilor de buruienidin această grupă.• Chiar dacă se observă diferenţe ale nivelului îmburuienării parcelelor martor

ocupate de cele 4 soiuri de cartof testate în sistem de cultur ă ecologic (tabelul 5.60),

acestea nu depăşesc pragurile de semnificaţie statistică, încât să ne poată îndreptăţii să concluzionăm că soiul de cartof, prin capacitatea de concurenţă interspecifică proprie, poate fi un factor de diminuare a îmburuienării în sistemul de cultur ă ecologic. Astfel,nici unul din cele 4 soiuri testate nu se distinge semnificativ faţă de celelalte, laanaliza comparativă, prin test Duncan.• Factorii tehnologici sunt cei care definesc nivelul de îmburuienare şi influenţează concurenţa interspecifică.

10.3. PRODUCŢIA DE TUBERCULI LA SOIULRILE EXPERIMENTATE ÎN

FUNCŢIE DE FERTLIZARE ŞI TRATAMENTELE APLICATE

• Din datele obţinute media pe trei ani (2007-2009) putem afirma că soiul Sante arealizat cea mai mare producţie (27744,69 kg/ha), urmat de soiul Adora (22730,27kg/ha), Désirée (21819,75 kg/ha) şi Rustic (20469,87 kg/ha).• La fiecare soi variantele fertilizate au asigurat cele mai mari producţii. Depăşireafaţă de martor a fost între 32% la soiul Sante şi 12 % la soiul Désirée.• Datele medii pe cei trei ani de experimentare arată influenţa soiului asupra

producţiilor obţinute. Astfel, raportând producţiile obţinute faţă de media experienţeide 23191.14 kg/ha, se constată diferenţe de producţii nesemnificative la toate soiurile.Referitor la interacţiunea variantelor de fertilizare asupra productivităţii soiurilor, s-au

31

7/23/2019 cartof 1


constatat pentru toate variantele şi la toate soiurile valori mai mari ale producţiei şisemnificaţia pozitivă a variantelor fertilizate, comparativ cu martorul.• Prelucrarea prin testul Duncan la fertilizarea pe sol şi vegetaţie clasifică astfelvariantele în ordinea descrescătoare a producţiilor obţinute:Sante - fertilizat pe sol şivegetaţie; Adora - fertilizat pe sol şi vegetaţie Désirée- fertilizat pe sol şi vegetaţie;Rustic - fertilizat pe sol şi vegetaţie; etc.

•

Interacţiunea soiului asupra fertilizării este mult mai diversificată ca influenţă asupra producţiilor obţinute şi arată, în general, superioritatea soiurilor Sante şi Adora• Menţinere în vegetaţie a soiurilor de cartof până la maturitatea fiziologică, prinexecutarea la timp a tratamentelor fitosanitare permise în cultura ecologică, reprezintă obiectivul de bază si siguranţa profitului.

10.4 NUMĂRUL MEDIU DE TUBERCULI LA UN CUIB LA SOIURILEEXPERIMENTATE ÎN FUNCŢIE DE TRATAMENTELE APLICATE

•

În media pe 3 ani remarcăm la soiul Rustic varianta (a3b2c1), fertilizare pe sol şi pe vegetaţie, ca variantă cu cel mai mare număr mediu de tuberculi la un cuib (11,76tuberculi / cuib) urmat de soiul Sante (9,82 tuberculi / cuib), soiul Désirée (8,08tuberculi / cuib), şi soiul Adora (6,97 tuberculi / cuib)• Prin compararea valorilor numărului de tuberculi obţinuţi în anii 2007-2009 lasoiurile experimentate sub influenţa şi interacţiunea factorilor studiaţii (soi, fertilizare,tratament pe vegetaţie), se remarcă cele mai mari valori obţinute la soiul Rustic.• Toate soiurile au reacţionat cel mai bine din punct de vedere al numărului mediude tuberculi obţinuţi în cazul variantei experimentale ( b2c1), respectiv factorul b2 -

fertilizare la sol şi pe vegetaţie şi factorul c1 – tratament cu Novodor. şi zeama bordeleză.

10.5. MĂRIMEA TUBERCULILOR, ÎN FUNCŢIE DE SOI FERTLIZARE ŞITRATAMENTE APLICATE

• La soiul Sante predomină tuberculii de mărimea mai mare de 45 mm, cu o ponderede 129,8% respectiv cu o diferenţă foarte semnificativ pozitiv faţă de martor – media.• Analiza statistica a mărimii tuberculilor la soiul Rustic arata ponderea mai mare atuberculilor cu mărimea cuprinsa între 30-45 mm cu 110,3% faţă de medie diferenţă fiind nesemnificativă • Analiza variantei în cazul soiului Sante arata predominarea tuberculilor demărimea mai mai mica de 30 mm, cu 126,9 % faţă de medie diferenţă pozitivă,• Fertilizarea influenţează în mod semnificativ mărimea tubeculilor. La soiurilestudiate media pe 3 ani, (tratament cu Novodor) se remarcă variantele fertilizat la sol+ vegetaţie cu o diferenţă foarte semnificativ pozitivă, la soiul Adora (114,1-140,8 %)la soiul Désirée (118,2-167,9 %) la soiul Rustic (121,9-178,5 %) la soiul Sante (115,1-146,9 %) faţă de martor. La soiurile studiate media pe trei ani la variantelenefertilizate au inregistrat la Adora (83,8 %,) la soiul Désirée (93,1 %) la soiul Rustic(123,9%) şi la soiul Sante (99,2%) cu diferenţe apropiate de martor.

32

7/23/2019 cartof 1


10.6. EFICIENŢA ECONOMICĂ

• Comparând cele patru souri în privinţa producţiei obţinute pe unitatea de suprafaţă,rezultă că pe varianta fertilizată pe sol şi vegetatie, unde a fost realizată cea mai mare

producţie, rezultatul cel mai bun a fost obţinut la soiul Sante, urmat de soiul Adora,Désirée şi Rustic• Plafonul maxim de profit, se realizeaza la soiul Adora 34891,51 RON/HA şi celmai mic profit aduce Rustic. 22263,62 RON/HA• Explicatia acestei diferente este faptului ca pretul de valorificare la Adora estemai mare(1,93 lei/kg) fiindca este un soi timpuriu. La celelalte soiuri, Desire,Rustic și Sante 1,50 lei/kg,•

Comparând cele patru souri în privinţa producţiei obţinute pe unitatea de suprafaţă,rezultă că faţă de martor, varianta fertilizată la soiul Sante inregistrează o depăşire de6956,93 kg/ha, urmat de soiul Adora cu 4254,48 kg/ha, soiul Désirée cu 2466,86 kg/ha şisoiul Rustic cu 2388,19 kg/ha.

RECOMANDĂRI

1. Alegerea soiurilor pretabile pentru cultivare în sistem ecologic• În agricultura ecologică, date fiind particularităţile tehnologice ale acestui sistem,criteriile de bază în alegerea soiurilor trebuie să fie: rezistenţa la atacul de boli şidăunători, rezistenţa la secetă şi la alţi posibili factori de stress.• În privinţa alegerii soiurilor, în zona colinar ă şi de munte, pentru producţia însistem ecologic, se recomandă soiurile de cartof Sante, Désirée Adora şi Rustic.• Soiul Rustic, deşi este un soi valoros, s-a comportat neconvingător în condiţii de secetă.2. Aplicarea corectă a agrotehnicilor specifice agriculturii ecologice• Având la dispoziţie puţine mijloace de a controla factorii limitativi de producţie, înagricultura ecologică, alături de alegerea unor soiuri rezistente, este nevoie şi derespectarea riguroasă a regulilor agrotehnice specifice.•

Alegerea timpului optim pentru executarea lucr ărilor mecanice şi folosireautilajului adecvat garantează realizarea obiectivului propus. Condiţiile meteorologice,în special lipsa precipitaţiilor în perioada plantatului îngreunează pregătirea patuluigerminativ. R ăsărirea neuniformă influenţează şi ea negativ producţiile care se obţin.• Este de preferat să se aştepte timpul optim pentru pregătirea patului germinativdecât respectarea, cu orice preţ, a timpului optim de plantat• În controlul buruienilor , lucr ările agrotehnice au o importanţă hotărâtoare. Cuţesala de buruieni se poate rezolva problema buruienilor în procent de 60%. Trebuieaccentuată importanţa alegerii timpului optim pentru executarea lucr ării şi, de

asemenea, trebuie avut grijă ca agregatul să fie reglat în funcţie de umiditatea soluluişi a fenofazei în care se găseşte cultura de cartof.

33

7/23/2019 cartof 1


• S-a dovedit că utilizarea de biofertilizanț i determină o scădere a riscului

îmburuienării și are efecte benefice asupra culturii cartofului. Mai eficient a fost la

toate soiurile de cartof studiate tratamentul cu biofertilizanț i pe sol și vegetaț ie

Se recomanda folosirea fertilizaţilor• primăvara înainte de plantare cu îngr ăşămint fosfatat EUROBIO 26 (doza 150kg/ha) şi Biofertlizatorul Azofertil (doza 10 l/ha). • (la îmbobocire) cu biofertlizatorul Ecofertil P (doza 10 l/ha) şi biofertilizatorulfoliar Biomit Plussz (doza 5 l/ha).Combaterea dăunătorilor şi a bolilor• tratament cu NOVODOR (doza 4l/ha)• tratament cu NeemAzal (doza 2l/ha)•

tratament pentru combaterea manei, cu zeamă bordeleză

34

7/23/2019 cartof 1


Bibliografie selectivă 1. Albert I.O., 2010, Cerceăari privind cultura cartofului în sistem ecologic, LumeaSatului anul IV, nr 7 (108) 1-15 aprilie2. Albert I.O., 2010, Research on organic potato cultivation, Agricultura anul IXX, 1, 2, 73-743. Alexandri Al, şi colab., 1969, Tratat de fitopatologie agricol ă, vol. II, Ed.Academiei R.S. România;4. Ardelean M, R. Sestraş, 1996, Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică experimentală, Parteaa II – a, Tehnică experimentală, îndrumător de lucr ări practice, Tipo AGRONOMIA, Cluj – Napoca

5.

Blain P., Friedlander Jr., Researchers study biological control for wheat crop threat 6. Carlier L., I. Puia, I. Rotar, 1998, For a better grass production, EdituraRisoprint, Cluj- Napoca ;7. Draica C., Bredt H., Gorea T., (1999) – Tendinţe privind producerea şivalorificarea cartofului în Europa, Anale I.C.P.C., Vol. XXVI.8. Horvath S., Proszka, P., Tas, L. (1995), Amit a vetoburgonyarol tudni kell,Agroinform Kiado, Budapest.9. ea pachetului de programe MSTAT – C.10. Ianosi S. (1995) – Calitatea materialului de plantat la cartof, Cartoful în România,

vol. 5, nr.1, ian – mart, p.15 – 17.11. Ianosi S. (1995) – Pregătirea materialului de plantat, Cartoful în România, vol. 5,nr.1, ian – mart., p. 18 – 19.12. Ianosi S. (1995) - Norma de plantare la cartof , Cartoful în România, vol.5, ian -mart. p. 20 - 24.13. Fiţiu A., Morar G. şi colab., 2003, Fertilizarea în agricultura ecologică , vol.

Tehnologii în agricultura ecologică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca;14. Măzăreanu I., IANOSI Maria, W. Copony, (1990) – Eficacitateaîngr ăşămintelor minerale funcţie de desimea plantelor, în diferite condiţii

pedoclimatice la cartoful de consum. Anale I.C.P.C., vol. XVII.

35

7/23/2019 cartof 1


15. Morar M., Rusu T., Albert I., 2005, Ghid de combatere a buruienilor înagricultura ecologică, ed. Risoprint Cluj Napoca;16. Morar G., 1999 Cultura cartofului, Ed. Risoprint,17. Morar G., Marin Ş., 2004, Fitotehnie, Ed I. Ionescu de la Brad, Iaşi;18. Morar G., şi colab. 2003, Tehnologii în agricultura ecologică, Ed. Risoprint19. Muntean L.S., Borcean I., Roman Gh. V., Axinte M., 2003 Fitotehnie, Ed I.

Ionescu de la Brad, Iaşi;20. Muntean L.S., Luca E., Fiţiu A., Munteanu L., Munteanu S., Albert I.,2005, Bazele agriculturii ecologice, Ed. Risoprint, Cluj Napoca;21. Puia,I., V.Soran, I.Rotar, 1998, Agroecologie, Ecologism, Ecologizare. EdituraGenesis, Cluj-Napoca.22. Puia,I., V.Soran, L.Carlier, I.Rotar, M.Vlahova, 2001, Agroecologie şi

Ecodezvoltare. Editura Academicpres, Cluj-Napoca.23. Rusu T., Albert I., Bodiş A., 2005, Metode şi tehnici de produc ţ ie în agriculturaecologică, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca ;

24.

Salontai AL., L. S. Muntean, G. Morar, S. Cernea, M. Bârsan, 1994, Asolamentele, factor esen ţ ial al agriculturii ecologice. Lucr ările sesiunii ştiin ţ ifice

„Tehnologii moderne în cultura plantelor de câmp”. Simpozionul „125 de ani deînvăţământ superior agronomic la Cluj”;25. Solti G., Rusu T., Nagy M., Albert I. O., 2006, Utilizarea rumegu şului şi a

de şeurilor lemnoase pentru compostare, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca pg. 30-6026. Toncea I., 2000, Ecological Agriculture Theory- A Point of View, Proceedings of13th International IFOAM Scientific Conference;27. Zamfirescu N., Velican V., Valuţă Gh.,1956, Fitotehnia, vol.1, Ed. Agro Silvică

de Stat, Bucureşti;28.

*** Ghid legislativ pentru agricultura ecologică, 2004, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca; 29. ***The world’s healthiest Food Feeling Great .htm;30. ***Wheat Taxonomy: The Legacy of John Percival , 1999, ed. Caligari and Brandham;31. *** Elemente tehnologice specifice agriculturii ecologice - extras din norme IFOAM -;32. www.fas.usada.gov – World Agricultural Production;

33. www.fibl.org – The World of Organic Agriculture Statistics and Emerging Trends 2007

34. http://www.news.cornell.edu/Chronicle/97/8.14.97/wheat_scab.html 35. http://www.ipmcenters.org/cropprofile/docs/cawheat.html

http://www.fas.usada.gov/


http://www.fibl.org/

http://www.news.cornell.edu/Chronicle/97/8.14.97/wheat_scab.html


http://www.ipmcenters.org/cropprofile/docs/cawheat.html





http://www.fibl.org/


cartof 1

Documents