1COLEGIUL NATIONAL „ECATERINA TEODOROIU”TÂRGU JIUREFERAT REALIZAT DE:IUGA DENISACLASA A X-A

Situat pe malul stâng al Jiului, la 35m V. de soseaua Târgu Jiu -Petrosani, castrul roman de la Bumbesti Jiu apara si asigura intrarea îndefileul Jiului.Jumatate din el a fost distrus de râul Jiu, astazi pastrându-seîntreaga latura de E. Si cea de S. (fragmentara). Forma castrului pare a fifost patrata. Latura intacta masoara 167m, cea fragmentara 88 m. Osectiune facuta peste ele a dat un profil neprecis. În exterior este un santlat de 9 m, adânc de 2m, plin cu darâmaturi, multe ale crenelurilor decaramida.Zidul gros de 1,40m, înalt de 3m, avea numai temelia adâncita cu un

metru mai jos de nivelul solului. Zidaria se compune din var, lespezi sibolovani rotunzi luati de Jiu. În spatele zidului, valul (forma de aparare) areaceeasi înaltime si lat jos de 5. în el, zidul incintei înfige o serie de stâlpi dezid îngusti ce 0.30m si lungi de 1,30m.La început, asa cum arata istoricul D. Tudor în lucrarea „Olteniaromana”, Bucuresti, 1978, castrul a fost facut numai cu un val de pamânt.Adaugându-se zidul exterior, s-au folosit santul si vechiul val de pamânt.Pentru a se asigura stabilitatea zidului i s-a dat o fundatie de 1 metruadâncime si aceste picioare (stâlpii de zid) înfipte în valul cel vechi.Date fiind transformarile si modificarile elementelor castrului, nutrebuie sa ne asteptam la un plan clasic al lui, ci la multe anomalii.La colturile rotunde ale acestei fortificatii romane se gaseste câte unturn patrat, în interior, cu ziduri groase de 0.80m si o camera de marimea3,90 x 3,30m. Turnurile sunt construite mai târziu decât valul, de aceea auzidurile subtiri, suprafata mica si înauntru aceiasi stâlpi ai zidului mare.3Portile pastrate sunt flancate de doua turnuri mult alungite (9,75 x3,90m), cu intrari neprecizate si zidurile interioare groase (cele demargine) de 0,80m, iar cele de la intrare de 1,30m. Aveau un etaj acoperitcu tigla, jos pardoseala de pamânt galben batut si între ele existau porti delemn duble, largi de 5m.Pretoriul (resedinta comandantului roman al castrului) sea fla la odistanta de 50m fata de poarta sudica si prezinta un plan nesigur.Compartimentul sapat este larg de 8,60m; i s-a precizat o intrare pe olatura zidita în caramida. De o parte si de alta a intrarii se întind douaziduri groase de 0,80m, unul lung de 12,75m si altul de 14 m. Din elepleaca doua ramuri fragmentare spre S. lungi de 2,80m si 4 m. Îninteriorul compartimentului s-a aflat o camaruta deschisa pe o latura cuurma de hypocaust si de marimea 2,35 x 2,95m. Ea ne lamuresteorientarea castrului, care avea poarta pretoriana (intrarea principala) spreV, caci sistemul de încalzire la orice pretoriu se afla în spatele lui, sprepoarta decumana (alta intrare în castru).Aceasta dispozitie ne este confirmata si de cele doua resturi de magazii(horrea) situate în latera praetorii al caror front era pe aceeasi linie cu fatapretoriului. În ruinele pretoriului, istoricul si arheologul Gr. Tocilescu a gasitnumeroase piese de bronz, resturile unei statui imperiale de bronz, coifuriromane, vase de metal si o inscriptie dedicata împaratului romanCaracalla.S-au mai dezvelit în cetate si doua cladiri cu câte trei camere,asezate cu fata spre via decumana. Prima cladire are o lungime de31,60m, e lata de 9,70m, cu zidul gros de 0,60m. Camerele ei sunt demarimea: 6,35 x 9,50; 6,35 x 11,20m; 9,10 x 9,10m, iar în fata celei de-adoua încaperi un fel de prispa.A doua e lunga tot de 31,60m, lata de 8m, cu prispa si trei camereegale între ele, cu largimea de 6,30m. Cele doua cladiri ar putea fi locuinte4pentru soldati (hibernacula) sau sedii de colegii militare (scholae). Întrecele doua cladiri s-a descoperit si un put plin cu darâmaturi aruncate înepoca romana.Ultima moneda aflata în castru de Gr. Tocilescu este de pe vremea

lui Filip Arabul.Asezarea civila apare în jurul castrului prin numeroase urmeceramice, ziduri ruinate si caramizi, la 50m S. de castru s-a sapat si oîntreaga instalatie termala. De asemenea în incinta castrului s-a descoperito frumoasa falera de la un steag roman.Astazi, stim sigur ca primul castru de la Bumbesti a fost numai cu valde pamânt si sant; avea din caramida portile si câteva cladiri interioare.În aceasta forma castrul a fost ridicat ulterior cuceririi Daciei de catrecohorta a IV-a Cypria si de un detasament din legiunea V Macedonica,conform caramizilor stampilate cu numele celor doua unitati militare.Cohorta a IV-a Cypria stationa aici pe la anul 110 e.n., dar nu stim cât timpa ramas. Sub Septimiu Sever, în anul 201 e.n. aceasta nu se mai afla laBumbesti, fiindca din ordinul legatului Octavius Iulianus, o nouagarnizoana, cohorta I Aurelia Brittonum Milliaria (Antoniniana), transformaîn zid de piatra valul castrului deteriorat de vechime.În zidaria castrului nu a fost însa descoperita nicio caramida cu stampilaacestei cohorte. Faptul se explica prin dezobisnuinta trupelor de a-sistampila caramizile, fenomen ce începe catre sfârsitul secolului al II-leae.n.Pretoriul castrului pare a fi fost terminat sub guvernatorul Daciei C.Sept. Castinus, în timpul lui Caracalla. De altfel, se crede ca, acestuiîmparat roman, sau tatalui acestuia ar fi apartinut statuia de bronz alecaror fragmente au fost descoperite în pretoriu.5Misiunea castrului de la Bumbesti era de a apara si asigura asadarintrarea în defileul Jiului. De aceea s-a refacut în pragul sec. al III-lea, cândîncep marile miscari de popoare în jurul Daciei.El mai constituia si punctul de legatura al drumului pe Jiu cu cel ce veneade la Drobeta, prin Putieni-Catune-Pinoasa, precum si centru desupraveghere al depresiunii intercarpatice din Mehedinti si Gorj.

Bibliografie:1. Barbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Istoria României, Bucuresti, 1998.2. Carabis, Vasile, Istoria Gorjului, Bucuresti, 1995.3. Tudor, D., Oltenia romana, Bucuresti, 1978.

Castrul roman de la Bumbesti Jiu

Castrul roman de la Bumbesti Jiu

Fragmente ceramice.Castrul roman de la Bumbesti Jiu

Unelte agricole si de tâmplarie descoperite lacastrul roman de la Bumbesti Jiu

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate