catavencu 03 23 2004

Upload: reviste-online

Post on 07-Jul-2015

286 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

23-29 martie 2004 Anul XIV nr. 12 (641) 23-29 martie 2004 28 + 4 pagini 15.000 lei

Lista lui Secu: Dosarul Bra[ov 1987 (II)

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Dup` ce bunicul i-a trimis pe proprietari la Canal, iar Bunicu]a la Strasbourg,

Nepoata lui Gheorghiu-Dej st` \n cas` la burghejiCa orice nomenclaturist care se respect`, [i Gheorghe GheorghiuDej a vrut o cas` frumoas` de chiabur pe care s` nu dea bani. Azi, \n acea cas` tr`ie[te, locuie[te [i nu pl`te[te chirie nepoata lui Dej, care, ca orice rud` de nomenclaturist care se respect`, ignor` legea [i le arat` cotul proprietarilor. Vorba aia: Ce, noi am omor\t la Canal degeaba?!.

|n vecii viciilor, Amin!Academia Ca]avencu a avut \nc` o dat` dreptate! A ap`rut ALMANAHUL ACADEMIEI CA}AVENCU 2004 VICIILE {I ROMNII! Alcoolul, ]ig`rile, femeile, minciuna, lenea sau furatul la romni ei bine, dac` ]i-era dor de ele [i de ni[te texte de[tepte de Ple[u, Patapievici, Tism`neanu, Cosa[u, Morar, Mihaiu, Gro[an, Ivanciuc, Toma, Cioroianu, Goace, Mo]oc, Vasile, Drogeanu, T`nase, V`rzaru, atunci caut`-le \n ALMANAHUL ACADEMIEI CA}AVENCU 2004 VICIILE {I ROMNII! Viciile noastre s\nt mai inteligente dec\t ale lor!

Pagina 13

Tot agonisind prin ape tulburi, pesedi[tii au descoperit lupta de plas`:

Baronul, oric\t de mic, se cere sp`lat un picA[a, Rodico, aga]`-te bine de mine, c` mai am pu]in [i te trec [i mandatul `sta pe func]ie gras`. Haide, Adriene, nu te l`sa, c` te-ntrece na[u Mitrea la o lungime ca de cal! Aoleo, [efu, pe Vanghelie de-abia \l mai ]in! Da nu-i pericol: \i dau drumul pu]in \n ap` [i nu p`]e[te nimic, fiindc` e plin` de rechini de-ai no[tri. V` propun s` duce]i dumneavoastr` restul baronilor la liman [i dup` aia s` ne mai b`l`cim [i s` st`m la soare. C` avem o plaj` de a[teptare plin` de pro[ti, s` tr`i]i!

T

Mecanicii partidului anun]\nd la vr`jeal`: Aten]ie, se-nchid u[ile electorale! Urmeaz` sta]ia Piept`na]i, cu baronul tras pe dreapta

2

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004 Agathoane, Agathoane, te pup! Am t`iat-o din Romte pup! Am t`iat-o din Romnia! Da c\nd o fi [i-o fi [i-o s` s` nenia! Da' c\nd o fi [i-o fi [i-o ai ai voie de speciali[ti adev`ra]i, cheam`-m` nevoie de speciali[ti adev`ra]i, cheamam` \napoi pentru Dracula Park. |n ]ara \napoi pentru Dracula Park. |n ]ara asta pu]ini se pricep ca mine la asta pu]ini se pricep ca mine la ]epe! ]epe!

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

O precizare de la Frunda Gyrgy|n leg`tur` cu brfa (de dou` urechi) ap`rut` \n s`pt`m\nalul Academia Ca]avencu nr. 10 din 9-15 martie 2004, doresc s` fac urm`toarele preciz`ri: Imediat dup` apari]ia Legii privind accesul la dosarele fostei Securit`]i am solicitat CNSAS-ului s`-mi asigure dreptul de a-mi studia propriul dosar. Domnul Oni[oru, pre[edintele institu]iei, mi-a comunicat c`, \ntruct \n dosarul care m` vizeaz` sunt nume ale unor persoane care [i \n prezent lucreaz` pentru unul din serviciile secrete romne[ti, nu pot s`-mi v`d dosarul. |mpotriva r`spunsului scris am depus o contesta]ie care a r`mas f`r` r`spuns p\n` \n prezent. |n anul 2000 UDMR a fost prima forma]iune politic` care a solicitat CNSAS-ului verificarea candida]ilor s`i la demnit`]i publice privind colaborarea cu fosta Securitate. R`spunsul CNSAS-ului privind persoana mea este c` nu am avut sub nici o form` nici un fel de colaborare. La Bruxelles am fost pentru a face lobby \n interesul continu`rii procesului de integrare, nu pentru c` a[ fi [antajabil de vreun serviciu secret romnesc.

Brfe, [menuri, [u[anelev` mai aduce]i aminte de NNRodica St`noiu, dac` ea, [i-a jucat foarte tare cartea sprijinului lui Ion Iliescu [i a numirii ei \n rolul de [ef al administra]iei preziden]iale cu ajutorul informa]iilor pe care le [tie, le de]ine [i le poate r`spndi (cum se presupune c` a [i f`cut-o \n cazul scandalului financiar de la Palatul de Justi]ie). A[adar, fosta doamn` de fier-beton a Justi]iei are documente armate [i pentru alte fire ro[ii. Apropo, c` \ntre dou` cump`r`turi la Paris, nu o fi fost att de naiv` s` nu treac` [i pe la domnul Costea, cel cu afi[ele electorale pentru pre[edintele Iliescu. Conferin]a de pres` bomb` f`cut` joi de c`tre primarul B`sescu despre implicarea mai multor oameni politici \n marea manevr` politico-financiar` de la RAFO One[ti [i D`rm`ne[ti a con]inut [i informa]ia cum c` ni[te ucraineni au venit \narma]i s`-[i recupereze banii \mprumuta]i moldovenilor lui Iacubov [i Hrebenciuc pentru datoriile urgente ale rafin`riei pesediste. Facem o corec]ie de tip Radio Erevan: nu erau ucraineni, erau ru[i cu kala[nikoave, [i omul la care au intrat \n cas` pe la orele 5 diminea]a se numea Vrnceanu [i este directorul rafin`riei. Astfel, Viorel Hrebenciuc a fost nevoit s`-[i vnd` de urgen]` ni[te ac]iuni pe la alte \ntreprinderi pentru a-[i salva partenerii de la lichidare fizic`. Ve[nicia PSD s-a n`scut la stat [i moare de mna privatului. suntem la acest subiect, fugarul fiNNN {i c`detotmandat, peseec`rui sfr[it distul Corneliu Iacubov, nu este la Nisa, ci la Monte Carlo, \n compania lui Dan Fisher, alt om de afaceri, de aceast` dat` protejat al fostei Puteri, refugiat la rndul s`u \n urma unor litigii financiare [i nu numai la re[edin]a sa de la Monte Carlo. Unul dintre cei mai controversa]i oameni de afaceri din Ia[i, Andrei Panaitescu, care este cel mai controversat afacerist din Ia[i, are o leg`tur` de serviciu cu Talpe[, care este cel mai controversat general politic din Bucure[ti. La modul c` cei doi \[i fac servicii reciproce. La modul c` una dintre firmele lui Panaitescu, DGV, are patru duty free-uri, dintre care unul la Albi]a, pe frontiera cu Republica Voronian` a Moldovei. Iar Talpe[, care controleaz` tot ce mi[c`-n ]ara asta, Republica Iliescian` a Romniei, \i protejeaz` afacerea DGV, din care oamenii de bine din ]ara asta, strns uni]i \n jurul pre[edintelui iubit, s` \[i trag` [i ei foloasele. Cu ocazia vizitei oficiale a lui Iliescu \n Israel au fost invita]i [i o sut` de oameni de afaceri, dar nu asta este problema. Majoritatea vor c`l`tori [i se vor caza pe cont propriu, iar restul se vor deplasa cu un avion special, dar nu asta este problema. Printre persoanele invitate de Pre[edin]ie, chiar dac` n-a confirmat invita]ia, figureaz` [i banditul Dinu Eduard, patronul firmei Sunrise, dar asta este problema. Or, asta \nseamn` c` la Cotroceni, adic` la nive-

NN

NNN

Corneliu Iacubov, unul din liderii sectei lui Bivolaru Gabriel de la PSD, a[a-numita MISE: Mi[carea de Integrare Subteran` \n Economielul direc]iei protocol, adic` la nivelul SPP, mai exist` tot felul de fii de bogdaproste, dar asta este o problem` [i mai mare. Care au tot felul de rela]ii neortodoxe cu lumea interlop`, pe care o sus]in [i o promoveaz`, mai mult ca sigur contra cost, [i asta este cea mai mare problem`. Ideea pe care Adrian N`stase o are despre integrarea european` nu bate dincolo de manierele lui de b`iat de cartier. Chestie care, dac` ]ine cu amicul lui, premierul penal Berlusconi, n-a func]ionat \n cazul lui Bodo Hombach, fostul coordonator special al Pactului de Stabilitate. Imagina]i-v` ce fa]` a f`cut neam]ul, care este azi membru \n Cosiliul de Administra]ie al trustului de pres` WAZ, cnd premierul nostru l-a \nghesuit \ntre dou` mu[c`turi de sandwich [i l-a \ndemnat s` schimbe managementul unui cotidian din Romnia. Victima aranjamentului urma s` fie conducerea ziarului Na]ional, unde WAZ este ac]ionar majoritar. Chiar a[a, m`, Bodo, ce ac]ionar e[ti tu dac` nu-]i dai seama c` ziarul t`u nu ia pozi]ia de drep]i la ordinele lui N`stase? Exist` de cteva zile un complex comercial numit Selgros Constan]a. El exist`, \ns`, la Agigea, aproape c`-i \nghesuit sub podul `la cu picioare frumoase care trece peste Canalul Dun`re-Marea Neagr`. Unul din motivele pentru care acest centru comercial a fost nevoit s` se ridice h`t, pe malul Canalului, ar fi unul absolut banal, p`mntesc, tradi]ional romnesc: [paga prea mare cerut` de autorit`]ile locale dac` v-a]i gndit [i voi la Maz`re, s` v` fie ru[ine! pentru un spa]iu mai de Doamne-ajut`, spre ombilicul Constan]ei. Nici concuren]a nu a crescut \n puf: Metro a c[tigat niscaiva proces`raie cu prim`ria lui Maz`re, pe tema celebrei taxe de protec]ie inventate de municipalitate, s-ar putea spune c` marile complexuri comerciale din Constan]a se ]in tare, nu prea au complexe. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

NNN

NN

NN

Bula demnitaruluiCATEGORIA

EMIL BOBUDan Matei Agathon (secretar general PSD): Eu, c\nd vorbesc cu un ziar de opozi]ie, nu am nici un comentariu de f`cut. Marian Vanghelie (primarul sectorului 5): Eu nu am nici o calitate [i nu am f`cut nimic legal, ```, ilegal. S\nt un om care deranjeaz`, care are puncte de vedere [i care va avea multe puncte de vedere.CATEGORIA

Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN [email protected] Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ [email protected] Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA [email protected] 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu director publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 [email protected] [email protected] DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Domnule Rus, permite]i s` raportez! Avem foarte multe posibilit`]i tehnice pentru prinderea infractorilor: la \nceput le d`mraportez! Domnule Rus, permite]i s` un e-mail entizeze acest lucru. cu laptopul, apoi scan`m ni[te tehnice cu Avem foarte multe posibilit`]i c`tu[e penCATEGORIA scanerul [i infractorilor: la \nceput le tru prinderea le trimitem prin fax ca s`-id`m CUNOA{TEREA speriem, le tip`rim amprentele cu imprimanun e-mail cu laptopul, apoi scan`m ni[te DE {INE ta, le d`m un SMS de pe trimitem prin fax c`tu[e cu scanerul [i le mobil. Dup` aia \i Alexandru F`rca[ trimitem peste ei pe Cristi amprentelepe ca s`-i speriem, le tip`rim Sabagh [i cu (ministrul Integr`rii): Sorin Ovidiu B`lan masca]i. {i dac` nu imprimanta, le d`m un SMS de pe Trenul integr`rii, cu vase predau, atunci trimitem peste mobil. Dup` aia \i s\ntem nevoi]i gonul Romniei, este pe s` vorbim cuSabagh [i pe ei pe Cristi sectoristul [ine. S\ntem ata[a]i acestui s`-i aresteze. Sorin Ovidiu tren [i punem c`rbuni pe foc.CATEGORIA

Ioan Talpe[ (vicepremier): M` Ioan Rus (ministrul Adminis- aflu chiar sub ele, s` nu v` imagina]i c` tra]iei [i Internelor): Demilitarizarea este at\t de simplu. Poli]iei s-a \ncheiat, dar mai trebuie ca \n capul poli]istului neuronul 436 s` se CATEGORIA conexeze cu neuronul 124 ca s` con[ti- GUNOI DE-AICEA

DIN MI{TOUL G|NDIRII

DEASUPRA DEDESUBTULUI

NU PLEC~M!

Gabriel Oprea (ministru delegat pentru Administra]ia Public`): |n foarte multe localit`]i, mizeria \nc` nu a fost deranjat`. |ntunericitul

Ministrul de Interne Ioan Rus, cu subordona]ii din dotare, demonstr\nd c` nu poli]ia e proast`, ci infractorii s\nt de[tep]i

{i mai senza]ional! A AP~RUT ALMANAHUL

ACADEMIEI CA}AVENCU 2004! VICIILE {I ROMNII!

Dac` nu v-a fost niciodat` lene, dac` n-a]i \nt\rziat niciodat`, dac` n-a]i mirosit niciodat` a b`utur`, dac` n-a]i fumat m`car o dat` \n WC-ul liceului, dac` n-a]i min]it niciodat` atunci l`sa]i-i pe al]ii s`-[i povesteasc` VICIILE. Niciodat` dou` lucruri n-au mers mai bine \mpreun` ca \n ALMANAHUL

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: [email protected]@catavencu.ro [email protected]

ACADEMIEI CA}AVENCU 2004:

VICIILE {I ROMNII! Acum, pe tarabe, [i pe sub m\n`! {i nu uita]i: viciile noastre s\nt mai inteligente dec\t ale lor!

unora le place jaful

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

3

Culisele \ntov`r`[irii \mpotriva naturii dintre evreul Nati Meir [i antisemitul Vadim Tudor[i a zis c` nu este vorba de monopol, ci de o real` protec]ie social`, ct [i de comisioane mult mai mici dect [p`gile percepute de Nati Meir, consilierul pe pro- Meir. bleme de politic` extern` al lui Vadim Tudor, a \ntreprins dou` Cum zilele de glorie demersuri capitale: export de forale lui Meir, ]` de munc` autohton` \n Israel [i sponsoriz`ri \n fotbalul auto- \n care sponsoriza hton, din c[tigurile din exporcluburile Rapid [i Laminorul, turi. Privite retrospectiv, ambele p`reau apuse, omul de afaceri a demersuri degaj` un parfum cu o recurs la trusoul de [arlatanii al profund` tent` penal`. Primul a celui mai mare [mecher na]ional fost catalogat de senatorul Radu nescos \nc` din scen`, Vadim Alexandru Feldman drept evazi- Tudor. Care, \n interpelarea lui une fiscal` de propor]ii [i s-a l`- din Senat, l-a atacat la baionet` sat cu un proces, \n care Meir i-a pe du[manul de moarte al lui pretins senatorului liberal desp`- Nati Meir, Gyora Iahr. L-a f`cut gubiri de 7,6 milioane de dolari. cumnat cu mafiotul Istrate, cel Senatorul a vorbit despre con- care a falimentat Banca Agricol`; damn`rile penale ale lui Meir din a insinuat c`, prin intermediul lui Israel, relevnd profilul unui in- Iahr, Istrate a depus cteva sute fractor de drept comun. Ulterior, de milioane de dolari \n contul lui Meir mi s-a dest`inuit c` [i-a re- Emil Constantinescu, de la Mertras plngerea \mpotriva lui Radu chants Bank din New York; a Alexandru Feldman. Cel de al acuzat mafia politic` din Romdoilea s-a l`sat cu un alt proces, nia, c` l protejeaz` pe Iahr; c` \n care Stelian Samson, pre[e- cinci procente din afacerile lui \i dintele Consiliului de Adminis- revin premierului N`stase, [i opt tra]ie al Clubului de fotbal Lami- directorului SRI, Radu Timofte; norul Roman, l-a dat \n judecat` c` \n paralel, mai sufer` [i unii pe finan]atorul Meir, pentru jig- oameni de afaceri israelieni, care nirile [i acuza]iile nefondate pe chiar au f`cut o treab` bun` pencare acesta i le-a adus pe cteva tru romni, c[tignd [i ei un posturi na]ionale de televiziune. ban cinstit, dar ajutndu-i [i pe Practic, sentin]a procesului s-a [i muncitorii no[tri s` c[tige. M` dat \n clipa \n care Nati Meir [i-a refer, bun`oar`, la domnul Nati anun]at candidatura la postul de Meir (...), care a fost amenin]at primar al Romanului, de unde cu moartea, fiindu-i pus n perieste originar. col [i b`ie]elul n vrst` de 10 ani, care tr`ie[te n Bucure[ti. Zi de zi, tot felul de emisari ai PSD, n Asocierea frunte cu un consilier municipal dintre Nati Meir Bucure[ti [i cu un oarecare Co[i Vadim Tudor co[, l pun n gard` pe domnul cunoa[te dou` episoade pline Nati Meir s` se conformeze, s` [i de tlc, consumate \n mai [i iunie ]in` gura [i alte sfaturi din re2002. |n luna mai, Vadim a f`cut cuzita terorismului. o interpelare \n Senat, pentru a proteja afacerile tot mai compro- Cred c` v` imagina]i mise ale lui Meir, iar \n iunie, ce-a urmat Meir a apelat la ajutorul logistic al lui Vadim, pentru a c[tiga o sut` \n \ncheierea cincizeci de mii de dolari, din interpel`rii: anularea protocontraband` cu probe ADN. Pro- colului abuziv dintre asocia]ia blemele lui Nati Meir, patronul din Israel [i reprezentan]ii Guverfirmei de intermediere de locuri nului N`stase; o solicitare f`cut` de munc` pentru Israel Orwal- Ambasadei Israelului la Bucusam, au \nceput din clipa \n care re[ti, personal domnului ambaa trebuit s` amne sine die elibe- sador Sandu Mazor, fost general rarea vizelor de lucru pentru ro- de Poli]ie, protec]ie pentru via]a mni. Amnarea s-a produs \n domnului Nati Meir [i a familiei urma sesiz`rilor f`cute de Minis- sale; nfiin]area unei subcoterul Muncii [i de cel de Interne misii senatoriale de anchet` pe din Israel, la plngerile repetate tema bloc`rii vizelor pentru munale lui Gyora Iahr, pre[edintele citorii romni din Israel. Pe terAsocia]iei Antreprenorilor [i Con- men scurt, Nati Meir a repurtat o struc]iilor din Israel. Iahr l-a acu- victorie par]ial` de imagine \mzat pe Meir c` percepe [pag` de potriva lui Gyora Iahr [i a ordinii la muncitori [i introduce for]` ile- de drept a Israelului, amenin]at` gal` de munc` \n Israel. Meir l-a de munca romneasc` la negru. acuzat pe Iahr c`, \n urma proto- Oricum, exportul de for]` romcolului \ncheiat \ntre Oficiul Na- neasc` de munc` a trecut sub ]ional pentru Recrutarea [i Pla- controlul autorit`]ilor de la Ierusarea For]ei de Munc` \n Str`i- salim. Cu veniturile diminuate n`tate din ministerul romn al dramatic, Nati Meir a recurs la Muncii [i Asocia]ia Antrepreno- alte mijloace de subzisten]`. |n iurilor din Israel, a instituit mo- nie 2002, a f`cut demersuri, prin nopolul pe exportul for]ei de intermediul ambasadorului Israemunc`. Gyora Iahr a contracarat lului la Bucure[ti, Sandu Mazor,

Avem Avem aici ni[te cet`]eni care, de[i aici ni[te cet`]eni care, de[i s\nt evrei, s\nt b`ie]i de treab`. Asta s\nt evrei, s\nt b`ie]i de treab`. Asta demonstreaz` c` domnul Vadim nu are demonstreaz` c` domnul Vadim nu are nimic contra evreilor. Dimpotriv`, nimic contra evreilor. Dimpotriv`, are ceva cu ei. are ceva cu ei.

Banii din gunoi au miros de partidPrimarul Devei, Mircia Muntean, a semnat contractul de asociere cu firma de mpachetat gunoaie Lemna International dup` ce, n urm` cu dou` s`pt`m\ni, Prefectura jude]ului Hunedoara a invalidat acest proiect. De[i ascuns` n spatele unei a[a-zise companii americane, afacerea este sut` la sut` autohton`. Argumentul forte al primarului a fost expus n [edin]a Consiliului Local: {tia]i c` regina Danemarcei a amenajat din bani proprii o groap` de gunoi ecologic` la Piatra Neam]? Noi ne ducem [i pup`m t`lpile reginei Danemarcei. S\ntem tenta]i s` d`m crezare, [i noi, zvonului care zice c` o bun` parte din fondurile PNL pe ]ar` s\nt colectate prin Prim`ria Deva. Mai multe ar putea spune poli]i[tilor [i procurorilor vietnamezul Viet Ngo, pre[edinte al Lemna International (care cic` s-a v\ndut americanilor n timpul r`zboiului din Vietnam) [i Ionel M`ierean, reprezentant pe Europa al aceleia[i firme, care a mai testat astfel de afaceri la Bistri]a, Ia[i [i Prim`ria Sectorului 2. Gunoi [i noi succese!

Imediat dup` debarcarea lui \n teritoriile str`mo[e[ti,

Staful de campanie al lui Vadim \n frunte cu Eyal Arad, un om de imagine care, pentru ni[te milioane de dolari, l-ar putea reabilita [i pe Adolf Hitler \n ideea c`, dac` ar mai fi tr`it, precis s-ar fi schimbatpentru a aduce probe care s` ateste c` aviatorul Ron Arad este \n via]`.

Ron Arad a fost dobort peste teritoriul Libanului\n urm` cu 18 ani [i, de atunci, nu se [tie nimic despre soarta lui. Putea, practic, s` fie ucis \n avion, \nainte de ejectare; ucis \n aer, \n timpul catapult`rii, dup` ejectare; ucis la sol, \n momentul ateriz`rii; arestat de mili]iile [iite proiraniene Hezbollah [i predat, a[a cum mai cred serviciile de informa]ii militare ale Israelului, autorit`]ilor de la Teheran, unde, conform aceleia[i ipoteze, Ron Arad ar supravie]ui \ntr-o \nchisoare iranian`. Lui Meir i-a venit ideea s` se angajeze \n aducerea probelor de ADN din Iran care s` demonstreze c` Ron Arad mai tr`ie[te \nc`. |n acest demers, a fost dublat de Vadim Tudor, care i-a promis c`-l pune \n leg`tur` cu re]eaua lui din Iran. Ambasadorul Mazor a trimis cererea lui Meir \n Israel, unde ea a fost analizat` de AMAN (Agaf ha-Modiin), agen]ia de informa]ii a armatei israeliene. Rezolu]ia agen]iei a fost la \nceput negativ` [i \n motiva]ie s-a specificat c` ini]iativa este, pe de o parte, o simpl` tentativ` de extorcare de fonduri; iar pe de alta, fie una prin care Meir \ncearc` s`-[i reabiliteze imaginea de prn`ia[ \n Israel, fie dorin]a arz`toare a rasistului Vadim, de a se apropia de Israel. A[a cum ve]i fi observat, aceasta este prima atestare a convertirii lui Vadim, din antisemit \n filosemit, sesizat` de un serviciu secret israelian.

Pn` la urm`, \n ciuda avizului negativ[i a ne\ncrederii \n Meir a agen]iei AMAN, s-a considerat c` nu trebuie minimalizat` nici o pist` pentru elucidarea misterului legat de soarta aviatorului Ron Arad. Prin intermediul AMAN, statul israelian a virat \ntr-un cont din Elve]ia suma de 150.000 $, pentru Meir. Avocatul lui Meir a fost Yoske Harari, liderul funda]iei de salvare a lui Ron Arad, care a motivat c` Meir are nevoie de bani pentru a putea cump`ra probele. Imediat dup` ce a luat banii, Meir s-a \ntlnit cu un fost spion romn \n Iran, din constela]ia de simpatizan]i ai PRM. Se poate spune c` spionul i-a f`cut lui Meir instructajul. Apoi, se pare c` prin intermediul iranianului Reza Kaja, cel c`ruia Vadim Tudor i-a vndut revista Romnia Mare cu tot cu marc`, Nati Meir a plecat la Baku, \n Azerbaidjan. Aici s-a \ntlnit cu un alt iranian, pe care l-a finan]at s` aduc` probe de snge, urin` [i saliv` apar]innd aviatorului Ron Arad, internat \ntr-o \nchisoare a regimului de la Teheran.

a-[i reabilita imaginea de recidivist, iar Israelul cu o prleal` total` de 5 milioane de dolari cheltui]i pn` acum pe informa]ii cu privire la soarta lui Ron Arad. |n iulie 2002, Global Jewish Agenda titra, sec, c` probele aduse \n Israel nu apar]in aviatorului Ron Arad. |ntr-o discu]ie recent`, Nati Meir mi-a sugerat c` e bine s` nu m` bag \ntr-o problem` mult mai complicat` dect ar \ncerca s` o simplifice presa.

Ce-i place romnului? Omul-om [i puiul fript!La o zi dup` ce a ap`rut scrisoarea lui Eugen Ionescu n care Mircea Eliade era avertizat asupra dubiosului Gaetan, adic` joi, pe la ora 9 diminea]a, Lia Roberts a fost v`zut` n rotiseria de peste drum de Marriott la mas` cu Dick Morris. Ori Lia, fiind zgrcit`, nu [i-a permis s`-[i invite consultantul la un restaurant din hotelul cu pricina, ori au ales rotiseria pentru c` acel local exprim` exact starea candidatei din Nevada: perpelit` la foc m`runt, ntoars` [i pe o parte [i pe alta de situa]ia n care se afl`. Adic` [tirbit` bine la imagine de dubiosul s`u [ef de campanie despre care Eugen Ionescu, v` reamintim, credea c` e spion!

Dac` e s` tragem o concluzie la tot ce v-am dezv`luitpn` acum, e \nc` dificil s` ne d`m seama cine se reabiliteaz` \n povestea asta: Vadim Tudor sau Nati Meir. Pentru c` fiecare are motive fundamentate s-o fac`: Vadim Tudor, cu cei 20 de ani de antisemitism [i antisionism militant, iar Nati Meir, cu cazierul lui \nc`rcat din Israel. Ne referim la cele 30 de luni de \nchisoare, din anii 90-91, pentru fals de identitate, cnd s-a erijat \n avocat, ct [i la acuza]iile mai recente de primire de bunuri prin escrocare, \nc`lcarea legii avoca]ilor, furt, tulburare de posesie [i sustragere de bunuri prin escrocare. Deocamdat`, Nati Meir [i Vadim Tudor se reabiliteaz` reciproc, f`cndu-[i tot felul de servicii paradoxale unul celuilalt, care, privite din perspectiva lumii normale, aduc mai degrab` cu ni[te enorme deservicii f`cute bunului sim]. Vadim dezvele[te statuia martirului Rabin, sfidnd o ]ar` \ntreag`, iar drept compensare, Meir i-l aduce pe Ayal Arad, care s`-i gestioneze drumul spre \nalta societate a pre[edin]ilor Romniei. Cornel IVANCIUC

Revolu]ie sau zbor anulat?S-a vorbit prea pu]in, poate prin cercurile ini]iate, n public nu s-a suflat nici o vorb` despre urm`toarea faz` de la Revolu]ia romn`. Cic` pe la nceputul lui ianuarie 1990 (sau poate chiar la sfr[itul lui decembrie 1989) a ajuns pe aeroportul Schoenefeld din Berlinul de Est un avion TAROM, curs` special`, cu mul]i b`rba]i arabi la bord. Ace[tia urma s` plece cu o curs` Interflug (RDG), spre Libia. nc` mai exista RDG-ul. Autorit`]ile au refuzat transportul [i, la ctva timp, a sosit de urgen]` la Berlin Dumitru Prunariu, proasp`t numit director al avia]iei civile. Dup` care a venit un alt avion Tarom care a efectuat cursa n Libia. {i, de atunci, fie c` e adev`rat ce am spus, fie c` nu, continu`m s` ne ntreb`m: 21-22, cine a tras n noi?

Probele au fost predate lui Meir,care le-a trimis \n Israel, prin intermediul ambasadei de la Bucure[ti. Sngele, urina [i saliva au fost analizate de exper]ii Institutului de Medicin` Legal` din Abu Kabir, prin compara]ie cu cele ale membrilor familiei aviatorului Ron Arad. Urm`toarele teste au fost f`cute \n laboratoarele spitalului Bnai Zion (Rothschild) din Haifa. Rezultatele? Negative pe toate planurile. Agen]ia AMAN a r`mas cu avertismentele, Nati Meir cu o tentativ` e[uat` de

f i n c`Platon [i Aristotel, un stewart [i-un pilo]el

4

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

COSTEL STOICA: Patriarhul a f`cut concesii, nu compromisuri|i rog pe colegii mei de la Academia Ca]avencu s` nu mai scrie c` Teoctist a d`r\mat biserici, c` Teoctist a fost homosexual [i turn`tor. |i rog, tot pe aceast` cale, s` nu mai conteste ridicarea Catedralei Neamului. E degeaba. P`m\ntul din Parcul Carol e al lui Filaret, mitropolit de pe la 1700, iar N`stase [i primarul sectorului 4 vor semna restituirea \n natur` [i mutarea Monumentului Eroilor Comuni[ti. Dragi colegi, este vina noastr` c` nu ne-am informat timp de 15 ani asupra acestor adev`ruri despre Preafericitul. Iat` ast`zi adev`rul p`rintelui Costel Stoica, slujitor la biserica Schitul Maicilor, purt`tor de cuv\nt al Patriarhiei.

Reporter: Eu cred c` Teoctist vrea Catedrala ca s` fac` uitat` istoria sa, d`r\marea de biserici Costel Stoica: S\nt ni[te lacune de informare la dumneavoastr`, p`rintele Patriarh a fost ales \n 1986, \n noiembrie. Rep.: Vrea s` se uite c` preo]imea a dat girul acestor d`r\m`ri. C.S.: Preo]imea nu a dat girul. Nu vreau s` avem o rela]ie tensionat`. Nu exist` girul dat de biseric` pentru demolarea celor 18 biserici. Ele au fost f`cute, pur [i simplu. E situa]ia Sfintei Vineri. |ntr-o jum`tate de or`, cuplul Ceau[escu a fost sup`rat de mul]imea credincio[ilor. V` sugerez s` lua]i un interviu al lui Ion Dinc`, ap`rut \n revista Europa, \n 1993, care vorbe[te despre discu]ia de patru ore cu patriarhul Teoctist despre mutarea Patriarhiei la Mogo[oaia. Vede]i acolo cum Patriarhul Teoctist a rezistat tuturor solicit`rilor de a accepta. Rep.: E absurd! Adic` nu se vorbea cu cineva din Patriarhie? C.S.: Nu a existat nici un gir al Patriarhiei! Rep.: De ce nu exist` atunci martiri? C.S.: Felul cum pune]i problema e discutabil. Da? Au fost demolate biserici [i pe vremea monarhiei, n-am nimic cu monarhia, departe de mine! Perioada comunist`, extrem de trist` pentru poporul nostru, dovede[te c` Biserica a avut imens de suferit. Nu vorbesc de clericii ortodoc[i care

au f`cut temni]` sau Canal, dar arat` [i felul cum vrednicul de pomenire Patriarhul Justinian a [tiut s` \nfrunte regimul comunist, nu frontal, ca-n Albania, unde biserica a disp`rut de pe fa]a p`m\ntului, ci printr-o strategie \n]eleapt`. Rep.: Atunci biserica noastr` are o problem` de imagine! C.S.: Da. Din p`cate, \n entuziasmul de dup` 89 al presei, Biserica s-a resim]it din pricina absen]ei exerci]iului comunic`rii. Regimul comunist redusese biserica la o unitate de prest`ri servicii. Patriarhul Justinian, mai mult, a tip`rit Cazania, \n care fiecare semnifica]ie a Evangheliei din duminica respectiv` era cuprins` evit\ndu-se pasajele interpretabile, pentru a nu pune preo]ii \n situa]ii dificile, la predici, fiindc` erau supraveghea]i de securi[ti. Rep.: De ce greco-catolicii n-au problemele astea? C.S.: {i la noi lucrurile s\nt clare vre]i s` v` spun ce mi-a spus un stare] de m`n`stire despre cum ocolea confrunt`rile cu Securitatea? Pentru mine a fost [ocant! Rep.: Nu. M` intereseaz` ce [mecherii a f`cut Teoctist. C.S.: Toate cele puse pe seama Patriarhului s\nt dela]iuni! Un om cu suficient discern`m\nt vede c` s\nt f`c`turi! Rep.: Homosexual! Turn`tor! C.S.: Homosexual? S-a dove-

dit c` nu e adev`rat! Turn`tor nu putea s` fie at\ta vreme c\t Securitatea \l urm`rea ca mistic Rep.: Ce-are una cu alta? C.S.: Nu [tiu, divag`m de la discu]ia cu Catedrala! {ti]i cum mi-a spus acel stare] c` sc`pa de securi[ti? Cu mese copioase! Omul Securit`]ii m\nca de uita de ce a venit! Sau erau al]i preo]i care sc`pau d\nd informa]ii neesen]iale! Spunea: am intrat cu domnul Istodor \n cofet`rie, am vorbit despre Dinamo, Steaua atunci securistul zicea de el c` nu e cooperant! Perioada asta neagr` trebuie scoas` la iveal`. Rep.: Adic`, de exemplu, cu Sf\nta Vineri nu suna nimeni: alo, Patriarhule, d`r\m! C.S.: Nu suna nimeni! Dac` nu m` \n[el, Patriarhul era la Viena la fel s-a \nt\mplat cu Doamna Oltea, care a disp`rut fiindc` Nicu Ceau[escu a f`cut acolo un accident de circula]ie, iar oamenii erau la parastas [i au \nceput s` vocifereze. Toate astea trebuie cercetate! Rep.: Astea-s justific`ri! Nu s\nte]i victima unor pove[ti? C.S.: Exist` martori! Am s`pat \n documente [i am ajuns la aceast` concluzie. Nimeni nu-mi mai poate zdruncina aceste certitudini. Nu e folclor. Rep.: Catedrala nu acoper` p`catele! C.S.: Nici vorb`. Aici e vorba de \mplinirea unui testament, cel al Patriarhului Miron Cristea, cel ce a ini]iat acest proiect dup` 1918. Dup` 90, Patriarhul Teoctist a dorit s` \mplineasc` acest simbol. Dar ideea a fost preluat` [i de oamenii politici. S` nu uit`m c` toate guvernele au dat fiecare c\te un amplasament. Rep.: De ce oare? C.S.: E o lips` de respect pentru Patriarhul Teoctist, de[i noi

Fiilor, aceast` sf\nt` lucrare a Catedralei Neamului va fi amplasat` \n Parcul Carol, \n locul Mausoleului Eroilor Comuni[ti. Este momentul s` vad` [i comuni[tii cum e c\nd \]i d`r\m` Teoctist ceva la care ]ii.

P`rintele Costel Stoica, purt`torul de cuv\nt al Patriarhiei, un slujba[ care [tie c` p\n` la Dumnezeu te pl`te[te Teoctistam propus [i avem acte de proprietate pe zona Filaretului. Mitropolitul Filaret al II-lea al Munteniei, \n 1762, a avut \n proprietate acest spa]iu. Actele s\nt recunoscute de c`tre guvern. Acum, cel mai activ \n contesta]ii e domnul primar B`sescu, noroc c` problemele privind autoriza]ia ]in de primarul sectorului 4. Rep.: Adic` cu PSD-ul! De ce Teoctist face compromisuri cu toate guvernele politice? C.S.: Aici e vorba de un principiu bizantin: simfonie. E normal s` ai rela]ii fire[ti cu autoritatea. Rep.: Simfonie, simfonie, dar unde-i demnitatea? C.S.: Totul se face \n demnitate! Iat`, BOR a interzis intrarea preo]ilor \n politic`. Rep.: Cred c` e singurul dup` Revolu]ie! Uite, \mi d` un pic de m\ndrie chestia asta, dar de ce a trimis Teoctist telegrama lui Ceau[escu? C.S.: Domnule, Departamentul Cultelor trimitea o telegram` formal`. De zece ani nici nu se schimbase textul! Erau formule de complezen]` pe care [i domnul Caramitru le f`cea la teatru! Pu]in` lume [tie c` Patriarhul Teoctist a publicat Biblia lui Cantacuzino f`r` poza [i cuv\ntul \nainte al Ceau[e[tilor. Cum? Simplu. Public\nd-o de la coad` la \nceput! Patriarhul Teoctist poate a f`cut concesii, dar nu compromisuri! Mare diferen]`! {tia]i c` Patriarhul nu s-a \nt\lnit niciodat` cu Ceau[e[tii? E adev`rat, niciodat` nu a fost primit! Domnule, v` spun ceva \n premier`: nu exist` \ntrebare la care nu putem s` v` r`spundem! Patriarhul Teoctis a f`cut poate concesii, niciodat` compromisuri. Rep.: P`rinte Stoica, a[ vrea s` v` \ntreb: Dumnezeu, acum \n acest moment, de partea cui este, a dumneavoastr` [i a BOR-ului sau a mea [i at\t? C.S.: Dumnezeu e de partea adev`rului. Eugen ISTODOR

Mihai Dobrovolschi, Cristian Boureanu, Rodica Mandache, Mihaela Mihai, Elena Lasconi, Victor Ciorbea, Anca Fusariu, Mariana {oitu, Horia Romanescu, Doru Dumitrescu, Doina Cacoveanu, Mihaela R`dulescu, Gheorghe Tache, P`rintele Iustin Marchi[, Ovidiu Ioani]oaia, {tefan Racovi]` (C`minul Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea romnesc), cei 1.500 de membri ai Federa]iei Elisabeta Rizea Romne a Fo[tilor De]inu]i Politici Lupt`tori Anticomuni[ti (pre[edinte Borore] Vasile [i dr. Cornea), Asocia]ia Universitari pentru UniverAu semnat pentru: Dan Pavel, Aurora Liiceanu, Adrian Cioroianu, H.-R. Patapievici, sitate [i Alian]a Tineretului Universitar. Le mul]umim din suflet jurnali[tilor de la Gazeta Neagu Djuvara, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Toma, Cornel Ivanciuc, Ande Maramure[ care ni s-au al`turat att \n ac]iunea de popularizare a monumentului, N`scut` \n Domne[ti-Muscel, Arge[, s-au sinucis sau au fost executa]i de Securi- drei Ple[u, Gabriel Liiceanu, Marius Oprea, ct [i \n cea de finan]are. Le mai mul]umim \n tate, ultimii \n anul 1962. Elisabeta Rizea [i Stej`rel Olaru, Ioan T. Morar, Anton Georstra[nica femeie care-[i f`cea cruce cu limba \n cerul gurii \n timpul anchetei a mod deosebit jurnali[tilor de la Televiziunea so]ul ei au fost aresta]i prima dat` \n 1949, gescu, Alexandru Ionescu, {tefan Agopian, Dana Deac, Costi Rogozanu, Ludovic Spiess, Romn`, devenit` un partener de n`dejde fost arestat` prima dat` \n 1949 [i anancheta]i [i b`tu]i de Securitate. Eliberat` chetat` de Securitate pentru c` a sprijinit pentru \ntreprinderea noastr`. \n 1956, a continuat s`-i ajute pe partizani. Dumitru Costin, Matei Br`tianu, Petru activ banda terorist` ArsenescuLista r`mne deschis`. Dup` doi ani a fost din nou arestat` [i con- Romo[an, Dan Turturic`, Marius Ghilezan, Arn`u]oiu. Grupul de partizani, de fapt damnat` la moarte, pedeaps` comutat` la Viorel Mo]oc, Mona Musc`, Cornel Nistoeroi ai rezisten]ei anticomuniste, supranu25 de ani de munc` silnic`. A fost eliberat` rescu, Marius Tuc`, Titus Muntean, Sorin Ro[ca St`nescu, Gabriela Adame[teanu, mit Haiducii Muscelului, ajuta]i de Elisa\n 1964 [i a murit \n 2003, dup` ce a fost beta Rizea, so]ul ei Gheorghe [i fiica sa, ct vizitat` de c`tre Regele Mihai I [i pre[edin- Rodica Palade, Doru Bu[cu, Mihai R`zvan A[ez`mntul cultural Academia Ungureanu, Nae Caranfil, Lucia Hossu[i de c`tre majoritatea s`tenilor din tele Constantinescu. Urm`ri]i de vorbele Ca]avencu va aduna [i administra Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau Longin, Florin C`linescu, Lucian M\ndru]`, Nuc[oara (familiile Arn`u]oiu, Jubleanu [i sale: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau fondurile necesare [i va ini]ia toate s` [tiu c` s-a limpezit lumea, s` [tiu c` s-a limpezit lumea, \ncerc`m Cozmin Gu[`, Mircea Dinescu, Simona Chirca au fost familii care s-au sacrificat demersurile pentru construc]ia Kessler, Simona Marinescu, Valentin Nicoaproape \n \ntregime), a fost fondat de un monumentului Elisabetei Rizea, simbol al s`-i onor`m aceast` ultim` dorin]`, dar [i lau, Dan Chi[u, Cristian P\rvulescu, Stelian fost colonel al Armatei Regale, Gheorghe rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a pe acele femei care au luptat um`r la T`nase, Radu Varia, Tudor Octavian, MariArsenescu, \mpreun` cu locotenentul Toma um`r cu b`rba]ii lor, uneori cu arma-n ob]inut acordul primarului general al ana Nicolescu, Andrei Gheorghe, Viorel Hre- Capitalei. Se va organiza un concurs Arn`u]oiu, [i a activat \ntre anii 1949-1958 mn`, murind \n \nchisoare sau \n mun]i: benciuc, Dan C. Mih`ilescu, Traian B`sescu, na]ional pentru proiectul acestui Arn`u]oiu Lauren]ia, Plop Maria, Chirca pe versantul sudic al Mun]ilor F`g`ra[, Rodica Culcer, Varujan Vosganian, Sorin monument, ce va fi ales de c`tre un juriu Iezer [i Leaota. To]i lupt`torii, inclusiv coElena, Maria Jubleanu, Tomeci Elisabeta. Radu, Dan Tomozei, Manuela {tef`nescu, alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Monumentul propus s` ia locul statuii lui mandan]ii acestora, au fost uci[i \n lupte,

Pentru monumentul unei femei monumentale

Cine este Elisabeta Rizea [i cui folose[te acest monument

Lenin \n Pia]a Presei Libere este nu numai o simpl` statuie a unei femei-simbol al luptei populare \mpotriva comunismului sau un exemplu de verticalitate pentru to]i ziari[tii care trec pe lng` el, ci [i o satisfac]ie profund uman` c`, cel pu]in o dat` \ntr-o sut` de ani, se face un pic de dreptate. Liviu MIHAIU

FINAN}A}I AICI!

Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile: ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004 S` nu crede]i c` mi-a fost u[or s`-l b`rbieresc pe Marian Munteanu, s`-l epilez, s`-l mic[orez de statur` [i s`-l prezint ca fiind Lia Roberts. Iar va \nvinge!

5

cuv\ntul care

canalul

doarmeSntem ntr-un an electoral, adic` anul bisect al partidelor politice. n special al partidului de guvern`mnt. C`ruia o zi n plus nu-i ajunge s` rezolve ce-a f`cut n patru ani, dar mai ales s` ascund` ct mai bine ce-a f`cut. A f`cut, de exemplu, avere a[a cum ne a[teptam. {i cum dracu s` ascunzi la repezeal` averea asta [i s` te dai curat [i cinstit? Hai, conturile mai treac`-mearg`, c` nu umbl` singure pe strad` cu sigla PSD-ului n din]i. Dar viloaiele? Alea unde Dumnezeu s` le ascunzi, c` nu s\ntem pe vremea primilor cre[tini care-[i construiau bisericile sub p`mnt. {i chiar [i acolo dac` ar fi, tot s-ar g`si un Evenimentul zilei s` le scoat` la iveal` (vezi campania de s`pt`mna trecut` a ziarului n cauz`). Parc` au nnebunit [i `[tia de la Evenimentul... Nu [tiu ei c` cel mai bine se vnd fetele de la pagina 5 sau [tirile de genul diavolul a fost interzis prin lege ntr-un ora[ din Florida (vezi Libertatea de mar]i)? Ce-or avea ei cu vilele [tabilor pesedi[ti? Oricum, [i r`cesc gura de poman`. Fiindc` romnul tot ce vrea el va face. Va njura vilele, dar va vota PSD-ul. 41% dintre romni (Adev`rul, miercuri) n-au nimic de mp`r]it cu PSD-ul. Ei se lupt` cu s`r`cia [i viseaz` s` ajung` c`p[unari n Spania. O meserie care s-a dovedit periculoas`, dar ce nu e periculos pe lumea asta? A]i putea spune, dup` rezultatele sondajului, c` romnii s\nt cam tmpi]i. Ei, bine, nu! {i asta deoarece 70% dintre ei (ne informeaz` Ziua de miercuri) ar dori o schimbare politic`. Numai c` rata absenteismului la vot este, dup` acela[i sondaj CURS (comandat de Societatea Academic` din Romnia), de 30%, rezult` c` to]i romnii care vor merge la urne vor s` schimbe ceva, dar s` r`mn` totul cum a fost. Cum din aceast` dilem` nu putem ie[i, v` propun s` ne ntoarcem la oile noastre (negre). Nu de alta, dar copiii lui M`gureanu (un el [i o ea) tocmai s-au apucat s` construiasc` (cu banii babacului? aceasta-i ntrebarea) nou` (9) vile la Predeal (Jurnalul Na]ional, joi). Asta n timp ce (Romnia liber`, joi) Mircea Cosma, pre[edintele Consiliului Jude]ean Prahova, controleaz` mpreun` cu familia (famelie mare, renumera]ie mic`, dup` buget) toate afacerile jude]ului. Dac` toate astea v` streseaz`, nu-i nici o problem`: brl`denii

mass-midia n`vodariq {tia]i c` postul OTV, dac` \[i va recupera licen]a, [i [i-o va recupera, \l va avea ca tutore sau poate chiar ac]ionar sau poate chiar patron de-a dreptul pe unul dintre cei mai boga]i mini[tri ai guvernului N`stase: Adrian N`stase? Care va s` zic`, mercenarul Diaconescu va fi \n aceeea[i firm` cu un ditamai profesorul de drept interna]ional, posibil pre[edinte al Romniei. q Cel`lalt cel mai bogat ministru al guvernului N`stase, Dan Ioan Popescu, are \n schimb o pasiune influent` pentru cotidiene centrale. Dac` vre]i s` [ti]i unul dintre ele, trebuie s` v` pune]i pu]in capul la contribu]ie [i s` dezlega]i urm`toarea ghicitoare: ce cotidian a evitat vineri numele ministrului Industriei la relatarea explozivei conferin]e de pres` a pre[edintelui PD, Traian B`sescu, \n chestiunea jafului de la RAFO One[ti? Indiciu: are opt litere. q Pesedi[tii s-ar putea speria cnd vor afla c` se lucreaz` la un dosar dedicat cenzurii economice aplicate de partidul lor. E vorba despre blocarea bugetelor de publicitate, prin diverse metode, atunci cnd acestea includ publica]ii locale, mai ales. Mah`rii PSD dau telefoane firmelor [i le amenin]` cu tot felul de controale dac` mai dau bani inamicilor.

Virgil M`gureanu, impecabilul artizan al e[ecurilor electorale perfecteau lansat pe pia]` o pine antistres (Cotidianul, joi). {i dac` nici pinea asta nu v` ajut` s` dormi]i lini[ti]i, pute]i citi (n Na]ional, vineri) c` Ion Iliescu a fost huiduit cu claxoanele la ntoarcerea din Danemarca. Iliescu, ca Iliescu, c` nu de grija noastr` nu doarme el noaptea. Dac` n-a dormit, n-a dormit de grija Rodic`i St`noiu. Dar pe asta a rezolvat-o elegant. Cu toate c` eu personal n-am rezolvat nimic (din cauza principiului universal romnesc ziari[tii latr`, caravana trece), trebuie s` v` m`rturisesc c` de joi dorm nentors. Nu de alta, dar joi am citit c` dl Ioan Rus (vezi Jurnalul Na]ional) a declarat f`r` s` clipeasc`: Gata cu baronii locali!. Dorm bine [i, cnd nu dorm, mi umbl` prin minte ni[te fraze cam anapoda: Dac` Europa... s` fie cu ochii a]inti]i asupra noastr`, dac` m` pot pronun]a astfel, care lovesc so]ietatea, adic` fiindc` din cauza zguduirilor... [i... idei subversive... [i m` n]elegi, mai n sfr[it, pentru care n orce ocaziuni solemne a dat probe de tact... vreau s` zic ntr-o privin]`, poporul, na]iunea, Romnia... ]ara n sfr[it... cu bunsim], pentru ca Europa cu un moment mai nainte s` vie [i s` recunoasc`... {tefan AGOPIAN

Ze]arul Ivan

6

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Scuip`, maic`, scuip`!S`pt`m\na trecut`, pe trotuarul din fa]a restaurantului Nababbo, am v`zut dou` m`icu]e: una t\n`r`, dr`gu]` [i \n`ltu]`, cealalt` m`run]ic` [i destul de \n v\rst`. Cer[eau bani pentru nu [tiu care biseric` sau m`n`stire. Cu c\]iva pa[i \nainte de a ajunge \n dreptul lor, s-a \nt\mplat ceva groaznic: m`icu]a cea b`tr\n` a tras aer \n piept, s-a aplecat pu]in \n fa]` [i a scos din gur` un ditamai scuipatul pe care l-a tr\ntit cu evlavie de p`m\nt. A fost prima oar` \n via]a mea c\nd am v`zut o m`icu]` scuip\nd, [i trebuie s` m`rturisesc c` m`icu]ele scuip`, nu glum`!

reportaj cu ]ara de g\t

Noi, romnii, avem Europa noastr`!citeasc`. Romnul i-o ia [i-i poveste[te \n romn` ce-i trece lui prin cap. Adic`, ce poate scrie o mam` fiului ei plecat la produs? Mama e aceea[i, fiul, etern, romnul [tie de-astea plicticoase. {i \l ]ine pe }in cu gura c`scat`. P\n` c\nd romnul \ncepe s` r\d` ca prostul. }in \l concediaz` pe loc. La tarab` se vinde chinez: Cinez 156-45 cat romanca ca sa casatoresc. Anun]ul e \ntre teni[i [i voal de m`tase. |ntreb de cinez. A, A````, mi se spune. Trei chinezi rup mul]imea de curio[i [i se \ndreapt` spre ie[ire. E greu s` te ]ii dup` ni[te chinezi hot`r\]i. Cinez este Tao. Zice: Face orice necaz la romnc`. Curat cinez, curat cinez, nu boli, nu fost la f`m`i, nu boli de pasare. Unde pus, colo stat, nu nimic la romnc`, doar ea s` ia de b`rbat, s` fie zerios. Stii roman, sti Bucresti, sti steagul roman. Vreau cetatean. |ntreb de [tie poezie, ca s` cucereasc` fata. No, da dau marfa la fata, ca sabrace mama la ea, tata la ea, aduc matase sabrace fata. El [i prietenii lui merg s` vad` femeie. 20 de ani, cu liceu, \n Voluntari. Ie[im din Europa. Ni se url`: Ia facturi, bre!. La ie[ire, cu 50.000 de lei, pe firm` de Bucure[ti. Facturi fiscale. 70.000, pentru firm` \n provincie. Ajungem \n Voluntari. |n pragul unei case z\mbea un c`rucior. |n el, pe patru ro]i, o blond`. Taic`-su o prezint`: Am ap`rat-o ca pe ochii din cap de b`rba]i. Eugen ISTODOR

Hai, romne, ia chinezul, c`-l dau ieftin! Hai, c` p-`sta-l mai am... |l lua]i la bucat` \ntreag` sau vi-l feliez la triada din col]?

A

A nimerit horrorul Br`ilaDup` cum spunea [i fostul meu coleg de clas`, Dan Popescu, jude]ul Br`ila a devenit un fel de axis mundi al vie]ii socialpolitice romne[ti. Dup` vizita ambasadorului Michael Guest, \n ora[ul de pe Dun`re este a[teptat idolul steli[tilor: Gigi Becali. Locul de \nt\lnire este acela[i: Teatrul Maria Filotti. Schimb`rile nu au fost mari: locul covorului ro[u a fost luat de cel negru, din semin]e, iar lojile teatrului au fost generos \mp`r]ite \ntre iubitorii teatrului Steaua [i iubitorii teatrului scurt Dacia Unirea Br`ila Divizia B, care au [i bricege.

De la viru[i vine fataDomle, m-am s`turat, am primit viru[i prin Internet de la to]i colegii mei ba joia trecut` chiar [i de la Liviu Mihaiu. Mai r`m\ne s` primesc de la Dinescu, c` probabil s\nt [i viru[i care \nc` n-au aflat c` omul nu mai lucreaz` aici de ani buni. Dac` se poa, i-a[ ruga pe viru[ii `[tia s`-mi \ndeplineasc` [i mie o fantezie virtual`: a[ vrea s` primesc un virus [i de la mareanacurdefier@ya,ya,hoo,dasistgut.com. V` mul]umesc.

m fost [i eu \n Europa, dup` ce baroneasa Nicholson i-a strigat lui Adrian N`stase, capul mafio]ilor de pe D\mbovi]a: Corup]ie, corup]ie, corup]ie. Europa din Colentina Bucure[tiului se \ntindea la soare ca o ruf` n`cl`it`. Chinezi de 156-167 de centimetri z`ceau cu pantofii, treningurile, puloverele, fine]urile lor de mort. {i s\nt destui mor]i ce le \ncearc`. Un tat` cu Nokia pe ureche \[i \ndemna fiul s` mai \ncerce o pereche nou` de Abiba[i. Copilul silitor tr`gea de pantofi p\n` \i ie[eau ciorapii \n v\rf. S` nu dea cel sf\nt s` cazi prad` unei fascina]ii de Europa. Am`girea asta te omoar`. |mbr`c`mintea aia e f`cut` s-o pui pe tine doar pe ultimul drum. De dai coate \n tramvai [i ie[i victorios, umilit r`m\i c`, doar dac` rupi liniile unui trening Abibas cu cotul, r\de tramvaiul. Dar Europa e a ospitalit`]ii romne[ti: romnul munce[te pentru carnea asta ce intr` \ntr-o valiz`. Un chinez avea nasul \ntr-o scrisoare, iar un romn \i b`ga str\mbe: B`, }in, \]i scrie m`-ta [i tu nu [tii s` cite[ti? D`, c` citesc eu!. }in ezit`, dar se vede c` nu [tie s`

Grup din Shanghai care a fugit de partidul unic chinez ca s` dea peste taxa unic` ]ig`neasc` \n angroul Europa

Ori la cal, ori la spital

U[or cu metroul pe sc`riStau pe Bdul Timi[oara. De c\teva s`pt`m\ni, a \nceput munca: s-au desfiin]at liniile de tramvai de acolo [i se construie[te un nou metrou u[or. Echipele de muncitori s\nt formate din cinci-[ase oameni, dintre care \ntotdeauna cel pu]in trei stau [i se uit` dup` fete, fluier`, \njur` BMW-urile, stau pe iarb`, fumeaz` sau joac` c`r]i. Acum vine \ntrebarea mea: de ce mama naibii ne-au spus c` se construie[te metroul u[or? C` la debitul muncii prestate de muncitori, se vede clar c` se construie[te metroul greu, dificil [i al naibii de dificil.

Ethos, Porthos [i Aramis

I-haaa! I-ho-ho-ho! Ce m` seac` prost`nacii `[tia de st`p\ni romni! Iar \ncearc` s` m` v\nd`, fir-ar ei ai dreacu! Nu m` mai vor de[i, c\nd m-au cump`rat de la ni[te cet`]eni rromi, fusese dragoste la prima vedere. Acum s\nt dispera]i, c` f`r` caseta mea de manele preferate puse la maxim eu nu ies diminea]a cu c`ru]a. |n plus, mie nu-mi place aici, la Br`ila,

c` e de munc`, mie \mi pl`cea tot la Bucure[ti, unde m` scoteau st`p\nii mei tot timpul prin centru, c` se duceau ]\ncii `ia mici s` fac` baie \n f\nt\na de la Universitate [i mai st`team [i eu pe paji[te la Teatrul Na]ional I.L. Caragiale s` pasc gazonul [i s` m` holbez la studente. Iapa S\mbetei

Paragini Aurii

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

7

bursa [p`gilor

Senza]ional:

Un comisar acurs`Poate c` [i la Piatra Neam] ar putea fi prin[i unii poli]i[ti cu fof\rlica dac`, din p`cate, comisarul Petru Cepoi, [eful Serviciului de protec]ie a cadrelor (fost 0215, fost 0962) din cadrul IJP Neam], nu ar avea dimine]i at\t de frumoase. Cepoi [i serviciul lui ar trebui s` \i controleze de ou`, vile [i bani nemunci]i pe coleji, dar dimine]ile frumoase, ca s` vede]i chestie, \l cam \mpiedic`. Motivul e c` Cepoi nu st` \n Piatra Neam], ci taman la Bac`u, la 60 de km distan]`. Iar dimine]ile s\nt a[a de frumoase tocmai pentru c` de la Piatra Neam] vine o Dacie care \l ia de acas` \n fiecare zi. Uneori, \l [i duce \napoi. Banii de benzin`, ni[te milioane bune pe lun`, s\nt lua]i din bugetul IJP Neam] [i \i s\nt aloca]i tocmai de colejii pe care ar trebui el s` \i verifice. Luxul provincial \n care se scald` Cepoi contrasteaz` flagrant cu s`r`cia lucie \n care se zbat subordona]ii lui. Cei patru poli]i[ti ai serviciului nu prea primesc ma[in` pentru treburile din teritoriu pentru c` nu e benzin`, iar c\nd li se d` Dacia, se bag` to]i patru [i ma[ina \i las` pe fiecare pe r\nd pe unde au treab`. Pentru acest lux, Cepoi este recunosc`tor, lucru care se vede din faptul c`, practic, anul trecut nici un poli]ist nem]ean nu a fost demis ca urmare a vreunei informa]ii furnizate de Cepoi. Ciob`na[ cu 300 de Cepoi

Adrian N`stase este profesor universitar la Ferma din Cornu!

Calcul electoral:

PSD vrea s` p`streze guestulS`pt`m\na trecut`, Michael Guest s-a urcat \ntr-o ma[in` de teren [i a dat o fug` prin Gala]i. |n acela[i timp, s` vezi potriveal`, pesedi[tii g`l`]eni o luau [i ei la fug`. Dar nu de teama PNA-ului, ci ca s` se al`ture abuziv cu ma[inile lor scumpe la coloana ambasadorului, sper\nd c` astfel vor mai culege un vot, dou` de la gurilecasc` \nfometate str\nse pe marginea drumului. Vizita ambasadorului a fost fructificat` apoi de ministrul Dan Nica, acesta duc\ndu-l pe Michael Guest la o t`iere de panglic` \n Parcul Soft din Gala]i. Panglic` ce a[tepta de c\teva luni s` fie t`iat` de m\na \nt\iului premier al ]`rii. Care m\n` \ns` probabil c` nu s-a putut rupe nici m`car pentru o zi de la num`rat diverse chestii. {ti]i dumneavoastr`, chestiile alea pentru care \nainte vreme exista la guvern un Micky {p. Nica a lu Adrian a Presei

Somnoroase s`r`]ele pe la cluburi se adun`Duminic` dup`-amiaz` un grup de speciali[ti au servit ni[te barbiturice calde [i au ciocnit apoi un pahar de ap` oxigenat` cu ocazia Zilei Interna]ionale de Combatere a Insomniei. Conform cifrelor prezentate acolo, 25% din popula]ia Romniei sufer` de lips` de somn. Astea 25% parc` ar sem`na pu]in cu procentele unei alian]e de opozi]ie, nu? Dac` ne-ar \ntreba, noi am recomanda \mpotriva insomniei vechea metod` cu num`ratul oilor. Dac` cineva l-ar \ntreba \ns` pe premierul N`stase, d\nsul le-ar prescrie evident num`ratul ou`lor. Grupul Ou`

Averea lui Adrian N`stase nu st` pe loc nici m`car o clip`, \ns`, de Ziua interna]ional` a femeii, nici premierul nu a stat cu m\inile \n s\ni. Pe 8 martie a.c., N`stase [i-a pus semn`tura pe noua declara]ie de avere. La capitolul IV al foarte bogatei sale declara]ii Alte activit`]i cu scop lucrativ, care produc un venit anual a c`rui valoare dep`[e[te echivalentul a 10.000 de euro N`stase a scris, negru pe alb, cu m\nu]a lui gr`su]`, urm`toarea perl` de neuitat: Prof. universitar: Univ. din Buc, Univ. Dimitrie Cantemir, Univ. Nicolae Titulescu, Ferma din Cornu. Cum materiile pe care prof. univ. N`stase le pred` la Ferma din Cornu s\nt, mai degrab`, ni[te materii prime, nimeni nu \l poate acuza pe premier c` Ferma din Cornu scoate absolven]i pe band` rulant` [i c` ace[ti absolven]i s\nt la fel de pro[ti ca g`inile.

Oul flegmatic

La Pandelic` te prinde cu [paga mic`Am fost informa]i c`, \n podul prim`riei sectorului 1, primarul Vasile Gherasim a \nfiin]at un serviciu pe care angaja]ii institu]iei \l numesc La Pandelic` adic` un serviciu de monitorizare care urm`re[te tot ce mi[c`-n institu]ie, plicul, [menul. A[adar, stima]i func]ionari, ave]i grij` ce aten]ii primi]i [i nu cumva s` le ]ine]i numai pentru voi: PSD-ul tocmai [i-a dat seama c` este furat la [pag` de propriii lui func]ionari! Instinct viceprimar

8

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

oficina cea de tain`

Vadim face turul Romniei Mari cu ambulan]a

Lans`ri cu cntec, abonamente [i voie bun`versitatea din Oradea avea s`rb`toarea u[ilor deschise! Dup` deschiderea oficial` a urmat conferin]a de pres` la care s-au dat l`muririle necesare despre aceste carduri. Delega]ia revistei noastre a profitat de ocazie [i [i-a deschis un stand unde a promovat abonamente cu o reducere de 75 %, ceea ce , trebuie s` recunoa[te]i, nu e de ici, de colo! Seara, n Aula Magna a avut loc un concert pe care spectatorii nu-l vor uita mult` vreme. Dac` despre Ada Milea [tiau multe, Florin Chilian, cel de-al doilea protagonist al concertului, era mai pu]in cunoscut. Dar dup` cteva cntece, Florin Chilian i-a f`cut pe cei prezen]i s` fredoneze cu el [i s` ntrebe, la ie[ire, cnd vor putea cump`ra noul s`u disc. Cei doi cantautori au acordat autografe de era s` fac` febr` muscular`, fapt ce le-ar fi periclitat recitalurile urm`toare! Dup` concertul din Aul`, ncepnd cu ora 21, la clubul Heat din Oradea, studen]ii au beneficiat [i de un concert gratuit Cassa Loco. Despre lansarea de la Ia[i, n num`rul viitor! Magnat cum laude

Dac` noi, romnii obi[nui]i, ne-am cam obi[nuit cu ideea c` Europa e departe, ei bine, studen]ii pn`-n 26 de ani se pot considera deja intra]i n marea familie studen]easc` european`. Pot pleca n Europa cnd vor, dac` [i-au luat pachet de acas`. E vorba de un pachet oferit, n comun, de organiza]ia Euro >26, filiala din Romnia, [i de Banca Transilvania. Pachetul con]ine un ID, adic` un act de identitate pentru studen]i, act care a fost adoptat drept ID propriu [i de cteva universit`]i din ]ara noastr`, [i de un card bancar co-branded, destinat aceProbabil c` ambulan]a din imagine ar fi trecut neobservat`, sau n-ar leia[i categorii de vrst`, emis sub sigla Visa electron de fi trecut deloc, dac` \ntre ea [i un mare senator PRM n-ar fi existat o rela]ie adev`rat`, sincer`, bazat` pe respect [i, b`nuim, pe diferite Banca Transilvania. Asta nseamn` c` posesorii acestui paafec]iuni. |n fine, ca s` nu v` mai ]inem prea mult cu tubul de O2 la chet beneficiaz` de foarte multe gur`, v` spunem c` Salvarea asta a fost plantat` special, \n fa]a reduceri, la noi [i n Europa, iar Casei de Cultur` din Constan]a, cu ocazia sosirii \n incint` a lui pe perioada ie[irii n str`in`tate Vadim. Pentru cei care ]in la chestii de profunzime, diafragm` sau beneficiaz` [i de asigurare medcompozi]ie, trebuie s` spunem c` undeva \n spate se vede galeria ical` de transport gratuit`. Lanechipei Farul Constan]a, tocmit` special de PRM ca s` asigure ambian]a sonor` \n rarele momente \n care s-ar odihni gura tribunului. sarea acestor noi produse s-a f`cut recent n dou` centre uniOricum, chestia cu prezen]a ambulan]ei ar trebui aprofundat`. N-ar prinde la electorat o lansare de candidatur` la care Vadim s` vin` cu versitare, Oradea [i Ia[i, n prezen]a unei delega]ii mici, dar vio coloan` de ambulan]e, nu cu dube [i jeep-uri, iar \n punctul cel oaie a revistei noastre care este mai fierbinte al festivit`]ii s` ]\[neasc` de undeva de sub o mas` de partener media. Am nceput cu consulta]ie, sub o ploaie de re]ete scrise pe confetti? Oradea, unde nu a trebuit s` mai Consult Onorific batem la nici o u[` pentru c` exact atunci, pe 17 martie, Uni-

Dana N`stase a f`cut filozofia mic`Site-ul Ambasadei Romniei \n SUA (http://www.roembus.org/ english/journal/Vizita_Nastase_10_2001/bio_daniela_nastase.htm) a f`cut o dezv`luire [ocant`. Biografia Danei N`stase prezent` aici sun`, fragmentar, a[a: A sociologist by training, Mrs. N`stase obtained her degree in 1975 at the University of Bucharest, Faculty of Philosophy.... Dana N`stase was born on May 24, 1955 in Bucharest. O simpl` sc`dere ne va dovedi faptul c` Dana [i-a terminat facultatea de filozofie la 20 de ani. Ceea ce \nseamn` c` Dana N`stase a intrat la facultate la 16 ani. Ceea ce \nseamn` fie c` nu a f`cut clasele VII-VIII, fie c` cei 7 ani de-acas` s\nt doar 5. Filosofia Vicoveanca

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

9

poli]ia preseiUn tramvai numit credin]`

Dac` so] nu se poate, atunci m`car o sosieAm putea zice c` Adrian N`stase a luat cam tot de la Ceau[escu: pasiunea pentru art`, priceperea la zootehnie, fata fostului ministru de la Agricultur` (cu tot cu pensia soacrei), biroul de la casa NATO, pe Micki {pag` [i, \n cur\nd, chiar [i pe Ion Iliescu. Un singur lucru nu va reu[i s`-i ia: sosia. Nici n-ar avea cum, av\nd \n vederea fizionomia tip Scornice[ti a acesteia sensibil diferit` de fizionomia tip T`rt`[e[ti, care a r`zbit de-a lungul genera]iilor nu prin flac`ra proletarilor, ci prin felinarul c`ru]ei. Ciudat lucru, gena lui N`stase d` indivizi mai \nal]i, de[i poporul acestuia a stat veacuri la r\nd coco[at prin cote]ele cu g`ini ale neamului lui Ceau[escu. Dar s` nu ne arunc`m \n specula]ii antropologice [i mai bine s` \ncerc`m s` g`sim solu]ii. Am [i g`sit: domnul fanfarist din imaginea al`turat`, care seam`n` leit cu primul fanfarsist al guvernului N`stase. L-am descoperit la o primire oficial` [i credem c`, dac` \l loc de trompet` i s-ar da un trombon, l-ar putea substitui pe Adrian N`stase \n orice program de [tiri. Adrian N`scase

Bat v\nturi de schimbare \n toat` ]ara!Fantastic! Cic` 72% dintre romni \[i doresc o schimbare politic`. Da adic` s` se schimbe Constitu]ia [i s` candideze domnu pre[edinte Iliescu [i a patra oar`! Adam [i Altceva

Damele de campanie

Ani de liceu, cu emo]ii la m\na cu care voteziCandidatul PSD la prim`ria Bra[ov, rectorul Universit`]ii Transilvania, Sergiu Chiriacescu, a \nceput s`-[i f\]\ie trupul [i imaginea prin liceele bra[ovene. Ca s` explice cum vine, sanchi, cu admiterea la facultate pu[tilor care fac anul `sta 18 ani, v\rst` la care orice t\n`r \[i ia via]a [i [tampila de aleg`tor \n m\ini. Legea \nv`]`m\ntului zice, la art. 11, alin. 2, c` n unit`]ile de nv`]`m\nt se interzice desf`[urarea activit`]ilor de organizare [i propagand` politic`, dar asta nu se pune. Cine s` se sesizeze? Directorii liceelor, care p\n` s` vin` PSD la putere [i s` se nscrie [i ei n partid, nu visau neam la a[a pozi]ie? S` lu`m exemplul directoarei prestigiosului Colegiu Na]ional Andrei {aguna, Mariana Ionescu, de cur\nd gazd` a candidatului Chiriacescu. Stimabila a avut o carier` de telenovel`, de se cutremur` de pl\ns femeile de serviciu ale colegiului. P\n` n 1990 a fost muncitor la uzina Steagul Ro[u, iar dup` a s`rit direct la catedra {agunei. De aici, cu sprijinul tov`r`[esc al pedeseri[tilor, a zburat taman n postura de inspector-[ef adjunct al nv`]`m\ntului bra[ovean. Odioasa guvernare cederist` i-a dat un pic de relache dar dup` ce PSD-ul [i-a readus marianvanghelii la guvernare, distinsa s-a pus [ef` peste cel mai tare liceu bra[ovean. Greu \nceputul, fericit` continuarea. Se cere a[adar un final fulminant, dar pentru asta trebuie mai \nt\i ca elevii liceului s` \nve]e la ora de geometrie electoral` cum se \nscrie [tampila de vot \n p`tr`]elul corect.

Jurnalul Na]ional de luni, 15 martie ne spune pe o pagin` ntreag` (p. 17) cum a g`sit Traian Periade din Ia[i, chiar dedesubtul casei sale, 14.000 de monede de argint din sec. XV-XVII, comoar` pe care a predat-o statului n ciuda ofertei tentante f`cute de un negustor de profil. Toate bune [i frumoase pn-aici. Mai departe ns`, lucrurile o iau complet razna cnd nimerim peste o poz`, urmat` de o relatare mai larg`, care prezint` locul n care arheologii au g`sit monedele, adic` taini]a vatmanului. Care vatman, soro, n secolul XVII? Cum care? Vatmanul Nicori]`, cel despre care arheologii din articol sus]in c`

ar fi ctitorit chiar [i o biseric` pe undeva prin zon`. Uite, de-aia s\nt de apreciat vatmanii moldoveni din secolul XVII, aveau idei, domle, nu st`teau s` citeasc` ziarul cte-o juma de or` la cap de linie, pn` se umplea tramvaiul cu c`l`tori. Se gndeau, marcau banul, ctitoreau biserici [i-aveau [i ei o garan]ie c` se urca-n vagoane lumea care venea la slujb`. Vatmanii `[tia din ziua de azi s-au prostit de tot. Stau pe cteva milioane de la stat, de-abia, de-abia [i pl`tesc ntre]inerea la un apartament la bloc, darmite s` mai pun` [i bani de biserici. Adev`rul e c` nici nu se preocup`. Alin IONESCU

Hristos anticipat a doua oar`n Monitorul Expres din Bra[ov, n edi]ia din 9 martie a.c., este g`zduit` o fotografie cu explica]ie sub titlul 40 de martiri pentru credin]`. Fotografia reproduce o icoan` cu cei patruzeci de mucenici. Explica]ia, ns`, alunec` temporal r`u de tot [i sun`, n prima fraz`, cam a[a: Cei 40 de mucenici, care au tr`it la sfr[itul sec. III . de Hr. n Asia Mic`, pe vremea mp`ratului Diocle]ian, erau 40 de osta[i cre[tini ce m`rturiseau [i predicau oamenilor despre credin]a lor. C` autorii nu [tiu cnd a domnit Diocle]ian, mai treac`mearg`, dar s` nu [tie ei c` . de Hr. nseamn` nainte de Hristos, asta chiar c` e greu de n]eles. C`ci, nainte de Hristos cu trei secole, cre[tinii nu-[i f`cuser` loc nici m`car n profe]ii! Ioan T. MORAR

Marian V`-nchelie

Ho]ie pe \ntreg teritoriul ]`riiB`, b`ie]i, se fur` \n ]ara asta ceva de speriat! Ziarele dau cifre peste cifre, care mai de care cu mai multe zerouri [i cu mai multe implica]ii personale: vile, ma[ini. Am f`cut, astfel, un experiment de obsedat de adun`ri, dar de nepriceput la inginerii financiare. Am adunat din ziarele de s`pt`m\na trecut` cifre delapidate de-a lungul mandatului `stuia \n general de pesedi[tii no[tri ho]i [i de acoli]ii lor. Deci, Jurnalul Na]ional, Evenimentul zilei, Adev`rul au publicat urm`toarele multe zerouri: 400 de miliarde de lei pentru clien]i politici PSD \n Buz`u pe un proiect SAPARD pentru ap` potabil` la sate, adunat cu 8-9 milioane de dolari pentru prietenii lui Mircea Cosma, pre[edintele Jude]enei Prahova, plus zeci de milioane de euro duse de Apa Nova departe, \n propriile conturi, prin lucr`ri f`r` licen]`, plus 4.000 de euro [pag` unui func]ionar din Buz`u, plus 11 miliarde de lei furate de Bo[codeal`, primarul de la Buz`u, plus dou` miliarde de lei pentru imagine bun` \n Spania, plus 60 de miliarde de lei c`tre firma lui Seranficeanu, prefect de Hunedoara, plus 35 de milioane de dolari c`tre avocatul Neagu, parlamentar PSD, prietenul lui N`stase, plus 2,5 miliarde de lei pentru prefectul Serac de Bihor, plus 500.000 de euro, vila lui Mischie de Gorj, plus 300.000 lui Nedelu], func]ionar \n Finan]e, plus 350.000 c`tre Bebe Popescu, deputat de Gorj, plus 1.100.000 de dolari ai prefectului de Constan]a, Martin, plus tunul lui Iacubov de 15.000 de miliarde de lei, plus 6.500 de miliarde de la CEC c`tre ANL-ul lui Mitrea. Trage]i linie [i aduna]i [i dumneavoastr`. Curat s-a furat: 4.965 miliarde de lei, 44 de milioane de dolari, 11 milioane de euro. Asta \nseamn` c` potenta]ii [i-au tras \n conturi personale bugetul S`n`t`]ii [i se \ntreab` de ce gura mamii lor de bolnavi \nghite at\ta medicament sau de ce nu le ajung banii pentru ANL [i s`li de sport. De aceea, e chestie de mare tupeu ca s` ceri bani de la CEC, dup` ce l-ai l`sat pe Iacubov s` fure bani ce ar fi putut s` ridice case ANL cu duiumul [i s`li de sport cu carul. U`, N`stase, jos N`stase? Nu s\nt recomandate vorbele astea pesedi[tilor corec]i ori femeilor din troleibuze cu copii \n bra]e! Nu, recomandarea noastr` este de a se pune pe sine [i pe ai lor pe liste electorale sus, tot mai sus. E loc de furat mai bine!

Eugen ISTODOR

10

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Opera de trei parale la \ntre]inere

cu m\inile curat murdareIncinerare humanum estPovesteam anul trecut, la o d\r` de dioxin` [i un iz de furan, despre un incinerator pentru de[euri medicale care era gatagata s` dea \n clocot la Constan]a. Firma care se angaja s` administreze instrumentul era Full Management. Din documenta]ia [i din fumul ce gravitau \n jurul afacerii nu se deosebea clar calitatea societ`]ii: aceea de proprietar sau cea de chiria[ al terenului pe care se ridicase incineratorul. |n plus, adresa din studiul de impact nu se pupa cu adresa din acordul de mediu [i tot a[a. |n jurul incintei r\d \n soare, dar nu prea e r\sul lor, c\teva blocuri [i o gr`dini]`, de[i experien]a trist` a altor popoare, care au avut bani \naintea noastr` s`-[i fac` asemenea cuptoare, a f`cut ca incineratoarele s` fie scoase \n [uturi \n afara aglomer`rilor urbane. Ca s` nu ne mai lungim, trebuie spus c` cei doi ac]ionari ai firmei Full Management erau B`lan Gabriel Lucian [i Dumitru C`lin, oameni de afaceri din Constan]a, iar dioxina [i furanul s\nt cele mai toxice substan]e create artificial \n galaxia noastr`. Boon. Recent, cet`]enii care dormeau \n apropierea incine-

Scrie]i, romni, scrie]i pe orice, dar mai ales pe avizierul de la bloc. Avizierul a devenit un adev`rat spa]iu de manifestare a spiritualit`]ii de bloc. Dac` dup` blocuri \i g`sim pe hip-hop-erii ce [i-o trag deja banal \n ven`, \n fa]` avem parte de o faun` mult mai interesant` ce [i-o trage toat` ziua la imprimant`. Nelini[tile de peste noapte se pun \n fapt la avizier imediat ce se ivesc primii zori, astfel c` nici o tr`ire a administratorului nu se pierde toate se transform` \n literatur`. Avem afi[ate, \n acest caz, primele dou` volume dintr-o trilogie pe care de-abia a[tept`m s-o vedem terminat`. Ca s` [tim [i noi, domle, cine-s nesim]i]ii `ia care las` u[a deschis`, s` o tr\nteasc` v\ntul [i s` tulbure spiritul creator al administratorului. Nu mai poate omul s` scrie un eseu despre locatarii care se cac`-n lift, c`-i zboar` imediat foaia de la imprimant` din cauza curentului.

Emil Bloc

ratorului, care cu g\ndul la Pamela, care la Jojo sau doar la vecina de la 3, au sim]it irita]ii pe c`ile nazale, la g\t [i la ochi. Au pus nepl`cerile pe seama activit`]ilor de la vecinii care ard seringi folosite, degete c`s`pite [i alte jeguri rezultate din activit`]ile medicale. Nimeni nu poate b`ga m\na \n foc (cu at\t mai pu]in \n cel de la incinerator) c` sursa nepl`cerilor era chiar acolo unde v` g\ndi]i voi acum, dar unele lucruri s\nt certe: Organiza]ia Mondial` a

S`n`t`]ii spune c` dioxinele pot afecta s`n`t`tea omului [i a altor organisme chiar [i \n cazul \n care zburd` \n concentra]ii pitice; Inspectoratul de Mediu a furnizat firmei-administrator o autoriza]ie de mediu pentru efectuarea de teste, \ns` reprezentan]ii organiza]iei ecologice Mare Nostrum (Constan]a) spun c` a[a ceva nu exist` \n legisla]ia noastr` de mediu; nu exist` \n Romnia nici m`car instrumente care s` detecteze, altfel dec\t cu mucoasa nazal`,

emisiile de dioxine [i furani. |n sf\r[it, ca s` fie [i mai \mb\rligat` treaba, firma Full Management, pe care a]i cunoscut-o mai devreme, a suferit unele schimb`ri sper`m c` nu din cauza noxelor. Numele s`u actual este ECO Fire Sistems SRL. B`lan Gabriel Lucian s-a extirpat din afacere, iar \n locul s`u a ap`rut o doamn`, Coca Petrescu, care a v\r\t \n firm` 70.000.000 de lei [i 69 de ani. Mul]i \nainte! Ecologic` Contra

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

11

tupeu 2004

protec]ia preseiTime is Monitorul\nt\mpl` noaptea, c\nd doarme tanti Nicholson, iar golanii de la PSD au chef de distrac]ie [i dictatur`. N-o s` fim da]i niciodat` afar` din Europa pentru c` n-o s` intr`m niciodat` \n ea. Din cauza lor: Tupeu 2004 (3 puncte): Partidul. B`ie]ii s-au sup`rat tare pe pres`. {i, \ntruc\t Agathon, N`stase [i Iliescu au avut noaptea co[maruri cu democra]ia, nu s-au mai putut ab]ine [i au decis s` \ncheie cu moftul `sta: Evenimentul zilei a fost interzis pe radio-uri de sluga impertinent` CNA, adic` nu [i-a mai putut sus]ine campania publicitar` pentru c` PSD-ul s-a apucat s` fac` dedica]ii cu Dumnezeii m`-tii la adresa presei libere pe radio-urile aliniate partidului. Totu[i, dac` nu-i opre[te cineva pe `[tia, \n cur\nd libertatea presei se va rezuma la reclamele cu CFR-Marf` din Adev`rul, iar singura form` de exprimare liber` va fi s` a[tep]i p\n` \]i moare o rud` apropiat` ca s` po]i s` strecori c\te un Jos N`stase! la Decesecomemor`ri. Prostie 2004 (2 puncte): Grigore Zanc. De[teptul `sta de la PSD zice cu gura ceea ce, de fapt, g\nde[te tot partidul cu picioarele: cic` presa este vinovat` de blocajele din rela]ia cu UE! Adic`: noi, PSD-ul, fur`m [i cu fundul, dar vou` nu v` pas` de ]ara asta nenorocit` [i, \n loc s` v` ocupa]i de adev`ratele probleme ale ]`rii, sta]i cu gura aceea proast` pe noi. Adic` voi [ti]i c\te drame se \nt\mpl` la Horoscop, la Starea vremii, la Cursul valutar? Nu merita]i nici s` v` asuprim, popor de nerecunoc`tori! M`g`rie 2004 (1 punct): Senatul Romniei. Senatorul Dumitru Codreanu a cerut s` plece \n Statele Unite, la simpozionul Reciclarea de[eurilor industriale [i casnice, comand\ndu-[i [i o diurn` de mii de dolari. Numai c` domnul senator habar nu are de limba englez`! Simpozionul ar trebui redenumit: Reciclarea gunoaielor industriale, casnice [i parlamentare, prin alegeri libere. Sau Procuratur`.Trustul de pres` care edita Monitoarele (Monitorul de Ia[i, de Vrancea etc.) trece printr-o nou` criz`. Mihai Iacob, cel care a devenit proprietarul titlurilor, le-a tratat cam cum s-ar pricepe s` trateze presa un [menar de valut` dintr-un cartier studen]esc. Cnd harul de manager de media al dlui Iacob [i-a dat \n petec [i a \nceput vnzarea c`tre baronii PSD a titlurilor, echipele editoriale au p`r`sit corabia care-[i pusese flamura de pirat [i au editat publica]ii alternative (mai cunoscut` e re]eaua Ziarul de...). Consecvent filosofiei de [menar, la desp`r]ire, datoriile pe care dl Iacob le avea din publicitate c`tre partenerii locali, au fost [terse total din memorie. Ei bine, uite c` dup` doi ani de procese, una dintre firme a reu[it s` parcurg` calea legal` a recuper`rii [i, pentru c` uitucul nu a \n]eles nici sentin]a definitiv`, i s-a pus sechestru pe toate conturile pe care le are \n Romnia, pentru recuperarea a 1 miliard lei. Ce face un b`iat de mahala devenit proprietar de pres`? |[i folose[te ziarul ca arunc`tor de flegme. Uite c` acum [ti]i de ce ve]i citi \n Curentul texte despre Alexandru L`zescu [i Dan Radu sau Cezar Caluschi, c[tig`torii procesului contra dlui Iacob.

Libertatea de exterminare a preseiCum adic` Opozi]ia n-are spa]iu de anten`? P`i, la c\t` poli]ie [i procuratur` apare la {tirile de la ora 5 [i la Urm`rire General`, n-ajunge c\t spa]iu le d`m du[manilor no[tri tradi]ionali la televizor?

Grup conduc`tor din PSD, un partid ce trateaz` presa liber` [i televiziunile dup` \ndemnul militar Aservim Patria!Partidul nostru terorist, AlCoaeda lui N`stase, Agathon [i Ilie Srbu, [i-a scos dinamita [i vrea s` arunce rahatul \n care a adus Romnia \n aer. B`ie]ii nu mai au r`bdare [i, p\n` s` se apuce de furat voturile cu camionul, s-au g\ndit s` scoat` presa \n ora[, la un viol cu pr`jitur`. Pr`jitura o servesc de ochii Bruxelles-ului, \n timp ce violul e 100% romnesc [i se

{i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

15 puncte 12 puncte 4 puncte

Preservativ

12

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

tunul catodic

Mama lu {tefan cel Mare, la [tirile sportive

trampa [i ecranulAnacronica TVOchiul la televizorTrezi]i-v`! Chiar nu vede]i ce se-nt\mpl`? Deja eu \mi pierd min]ile. E peste tot. Nu pot s` cred c` nu vede nimeni conspira]ia asta. Cum adic`, ce conspira]ie? Chiar nu vede nimeni Ochiul? Ochiul `la, masonic, de pe bancnota de un dolar. E peste tot, domnule. E la Big Brother ca sigl` mare \n studio. E \n toate promo-urile [i sigla Prima TV. E sigla emisiunii Balada Presei de la Na]ional TV. La Acas` TV, nu se vede cu totul \n sigl`, ci doar o spr\ncean` ro[ie. Da mie mi-a fost de ajuns s` \mi dau seama. Ca s` nu mai vorbesc de sigla TVRM, care e la fel ca aia de la Prima TV, doar c` e o pleoap` ro[ie [i una albastr`. Ochiul a p`truns \n toate nivelurile, la toate audien]ele. Eu nu [tiu ce ne preg`tesc, ce ne a[teapt`, dar nu mai pot s` dorm noaptea din cauza Ochiului. |nchid televizorul, \nchid ochii [i \l visez. M` cutremur. Mai ales c` e clar m\na PN}CD-ului. Ochi one Kenobi

Doi-zece, doi-zece, prob` de microfon... A[a... dou`zeci, dou`jdoi, dou`jtrei... Hai, fetelor, c` am ridicat audien]a.

Doamna Agripina (din imagine) \l cunoa[te pe primarul Bac`ului de mic copil. Pe atunci, Dumitru Sechelariu nu era {tefan cel Mare. Pe atunci, doamna Agripina nu se g\ndea c`, din taxatoare pe autobuz, va ajunge \ntr-o zi, peste noapte, patroana unei firme de transport public, Transport Public SA. |ntre timp, Doru a crescut, s-a f`cut mare, a devenit {tefan cel Mare, a ap`rut la televizor de mai multe ori, iar doamna Agripina a mai devenit \nc` o dat` mama lui Doru, mama Bac`ului, mama lui {tefan cel Mare. Apoi a ap`rut [i ea la televizor, la PRO TV, [i, de atunci, doamna Agripina a devenit propria ei mam`.

Concurentul Aly, singurul care a reu[it s`-i arate postului Prima TV ce \nseamn` un rating de 25 de centimetri5 Michi Alexandrescu, marele comentator de F1 care m-a exasperat sezoanele trecute, s-a \ntors. Zice: ecartul e mult [i pu]in \n acela[i timp. Filozofic, ce mai! A[ vrea [i io s` comenteze Michi pu]in sau deloc \n acela[i timp. 5 Domle, ce s` zic? Am v`zut-o pe Teo cu ni[te eg`ri aduna]i pe la genunchi, cu role [i o bluz` roz cu verde, suflecat` la m\neci, [i brusc mi-am dat seama de ce zice lumea c` se \mbrac` prost. V` imagina]i c` Tan]a trebuie s` se \mbrace \n femeie de serviciu din aia super-s`rac` doar ca s` nu o eclipseze. 5 {ti]i reclama la ketchup cu ro[ia galben` care pozeaz` [i fotograful ro[ie ro[ie \i zice: Arat`-mi frunzuli]ele apetisante? M` \ntreb ce organ reprezint` frunzuli]ele la o ro[ie. Dac` ne uit`m la imagini, zicem c` e p`rul, dar dac` e s` ne g\ndim la geneza ro[iei, e p`rul din jurul buricului. {i ce naiba poate fi apetisant la p`rul din jurul buricului? 5 Mihaela Tatu s-a apucat de sl`bit, pe baza re]etei Teo. A mai r`mas Bebe Sexologul s` se apuce [i el de diet`, tot dup` re]eta Teo [i, dac` nu merge, s` r`m\n` \ns`rcinat m`car, dup` re]eta R`dulescu. 5 Am ajuns la concluzia c` Luciu are dou` personalit`]i. Cea de zi, c\nd e buc`t`reas` sexy la Teo, [i cea de sear`-diminea]`, c\nd e c\nt`rea]` sexy \n trupa Laguna pe la alte emisiuni. Tragedia e c` nici acolo, nici dincolo, nu e pl`tit` ca s` vorbeasc`. 5 Pe Antena 1, la Observatorul de smb`t`, Gabriela Vrnceanu Firea a zis c` Adelin Petri[or se afl` la Pri[ni]a, la ni[te film`ri de front. Dac` era acolo [i C`t`lin Radu T`nase [i sigur era, c` nu putea s` rateze a[a ocazie , poate s-au v`zut amndoi la o pri[ni]` cu ceai de coada[oricelului albanez sau, poate, una mai special` cu ceai de tuf` de Vene]ia. 5 Vineri, la Focus, pe Prima TV, un pop` vorbea despre pozi]ia bisericii fa]` de Big Brother [i, ca s` nu se plictiseasc` telespectatorul f`r` imagini, `ia din studio au b`gat cteva faze cu Galeriu care citea ni[te hrtii. Mi-i imaginez primind comanda ni[te imagini de arhiv` cu popi [i scotocind, s`racii, prin benzi pe-acolo pe la ei: m`icu]` la Vorone]... mhh, nu prea ar merge, Teodosie la sfin]ire de en-gros, hai, b`, c-asta o d`m la economic, uite, b`, aici ni[te faze cu Galeriu. E mort, b`! Hai, m`, las`, c` nu se prinde nimeni [i ce, e mai tare `sta ca Big Brother? 5 Am v`zut la Teleshopping o chestie nou`, absolut bestial` de data aceasta: pinguinul cu aburi. l iei de coad` [i-]i abure[te tot ce vrei prin cas`. Cada, oglinda, aragazul, abure[te [i prin veceu, pe canapea, tot. Ce e nasol e c` nu r`spunde la telefon n locul t`u s`-]i abureasc` nevasta n cazul n care tu nu prea e[ti n inspira]ie [i e[ti n criz` de abureli. 5 La procesul `sta nou al etapei, Gigi Becali m-a complexat de cap cu noua teorie conspira]ionisto-masonic`-antenaunu-purist`. O s` ncerc s` v` explic cum gnde[te Gigi: Tolontan de la Gazet` m` atac` pe mine. Dar Gazeta e a Antenei 1, care l are patron pe Voiculescu, care e de la PUR, care o sprijin` pe Lia la pre[edin]ie, care Lia e nv`]at` de Dick Morris ce s` spun`. Deci Dick `sta m` atac` pe mine, Gigi, ca s` nu ajung pre[edinte. Acum, noi zicem c` ra]ionamentul e corect, dar incomplet. Complet ar fi a[a (continu`m de la D. Morris): Dick l-a consiliat pe Clinton care, democrat fiind, e la cu]ite cu republicanul de Bush, iar Bush e ofticat r`u pe Al-Qaeda. De unde rezult` c` Becali tre s` aib` grij` s` nu calce pe coada terori[tilor sau pe cea a democratului Kerry. Asta tre s`-n]eleag` Gigi. 5 |n ziua \n care au fost publicate rezultatele sondajului CURS, toate mediile au dat procentul PUR ca fiind de 4%, \n afar` de o singur` televiziune, care l-a prezentat ca fiind de 5%. Ia s` vedem dac` ghici]i care anume. S` fi adunat cei de la Antena 1 precum Pristanda [i procentul de la Prim`rie [i pe `la de la [coala de fete? 5 Vineri, Antena 1 a dat un material despre ce-[i doreau vedetele c\nd erau ele mici. Mi-a pl`cut c` una dintre vedete a fost chiar Copilul Minune, care ar fi trebuit \ntrebat ce [i-a dorit atunci c\nd este mic.

Mama Sutra

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

13

Vergilic` \ntreab`

pania nu mai este ce este! Nici Big Brother nu mai este ce este! |ntr-o singur` s`pt`m\n` dou` speran]e ale Mariei au fost n`ruite dintr-o lovitur`, dintr-o bomb`, mai bine spus. Vergilic`: Mai pleci \n Spania? Maria: Plec. Vergilic`: Stai, dracului, aicea! Ce, vrei s` mi te \ntorci din `la, erou? Maria: Da, dar ar fi bine, erou-martir, 30 de milioane, ca s` pl`te[ti \ntre]inerea [i ceva bani la te[cherea. Vergilic`: Dar de ce s\nt `ia eroi-martiri ai neamului [i noi care tr`im din milionul `sta pe h\rtie \n Bucure[ti nu s\ntem? Maria: De ce? P`i, de ce nu, c` \[i face N`stase campanie. Vergilic`: Nu mai are nici un Dumnezeu `sta, Doamne iart`-m`

S

Maria: ~ia, c` nu au fost la ho]ie, dar nici la chestii curate nu au fost, au s`rit \n aer, bun, destinul, dar de ce N`stase vrea s` ne fac` pe to]i a[a, neam de kamikaze, c` a zis la Mehedin]i c` s` plec`m to]i la produs. Ca s`-[i umfle gu[a aia a lui cu d`rile noastre la stat. Vergilic`: Auzi, dar de ce nu s\nt eroi? Maria: P`i, s\nt eroi, dar nu s` mi-i ridice N`stase la eroism, c` el i-a dat afar` din ]ar`. S\nt eroi pentru p`rin]ii [i copiii lor, c` s-au dus `ia s` munceasc` s`-[i scoat` familia din s`r`cie. Vergilic`: Dar mai s\nt eroi dac` lucreaz` la negru? Maria: Grea \ntrebare mi-ai pus! Eu [tiu? Vergilic`: Te-am prins, te-am l`sat \n Andreaua goal`, cum e aia, Andreea, de la Big Brother! Maria: Nu m-ai prins, cum s` m` prinzi, p`i, m` prinzi cu blasfemia aia, c` s-a dat de ziua eroilor? Vergilic`: S` se bucure [i ochiul lor mort de o bucat` de fat`! Ha! Maria: M-am g\ndit la ideea ta cu lucratul la negru [i cred c` s\nt eroi [i a[a, fiindc` au luptat pentru libertatea lor de oameni ca s` nu mai depind` de astea din ]ar`, c` de ce s`-i dea lui N`stase

Analiz` final` Loc de retrocedat cu capul Maria & Virgil Show Sanda Gheorghiu-Dej bag` spaima \n burghejibanii, ce face N`stase? Te alung` din ]ar`. Vergilic`: Las`-l dracului, ce dracu, s\ntem PRO TV s`-l pomenim ca pe moa[te? Maria: P`i, dac` ne [antajeaz` c` nu ne-am pl`tit \ntre]inerea? Vergilic`: Eu nu-i deschid, c` zic c` m` uit la televiziunea lui, la Big Brother. Nu aud. Maria: S` [tii, Vergilic`, o s` m` uit [i eu la Aly. Vergilic`: Are omul t`r`boan]`, dar nici Andreea nebuna nu e de aruncat. Are, dar parc` e dup` cum zice PSD-ul: Andreeo, f`, mai ame]e[te-i pe romni [i zicem noi c\nd, unde, de ce s` ]i-o tragi.Cu un pre[edinte provenit din Comitetul Central, cu un premier ginere de fost ministru comunist, cu un Guvern colc`ind de securi[ti, putem spune c` \n Romnia comuni[tii s\nt la putere. {i chiar mai mult, s\nt \n acelea[i pozi]ii. Pentru familia lui Gheorghiu-Dej lucrurile nu s-au schimbat prea mult dup` Lovilu]ie. Sanda Gheorghiu, nepoata dictatorului care a scos intelectualii din casele lor [i i-a trimis la Canal, locuie[te bine-mersi \n aceea[i cas` na]ionalizat` \n care a l`sat-o tovar`[ul s`u bunic. Sanda [i-a luat numele Gheorghiu ca s` fie clar pentru orice judec`tor c` e marea nepoat` a marelui comunist. De[i, pentru a fi [i mai conving`toare, putea s`-[i schimbe [i prenumele, s` o cheme doamna Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ce conteaz` c` fo[tii proprietari au c\[tigat \n instan]` casa din strada Rosenthal nr. 29 [i c` pl`tesc impozit pentru ea! Ce conteaz` c` nu primesc nici un ban de la chiria[a Sanda Gheorghiu! La func]ia ei de nepoat`, nu d` socoteal` nim`nui. S` fie mul]umi]i proprietarii c` au casa pe h\rtie doar [i s` zic` mersi c` nu face N`stase vreun Canal sau, hai, s` termine autostrada Bucure[ti-Constan]a cu chiaburii. Cu `ia vechi, nu cu `[tia noi, normal, din care face parte [i el.

Biroul de Investiga]ii

Maria r`spunde

14

academia CA}AVENCUNr. 12, 23-29 martie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCUAl cui birou mi-ai repartizat mie, b`i Adi? C` de c\nd m-am instalat am tot primit: ba dou` g`ini, ba un tablou fals, de Eminescu, ba un plic cu valut`. De la ce pro[ti a]i fost nevoi]i s` lua]i [pag` p\n` acum!

15

Alexandru V`rzaru are p`catele lui, dar le g`se[te [i pe ale altora ale unui preot din Timi[oara care a colaborat cu Securitatea; ale unui prefect de Buz`u care are un aer de baron PSD; ale baronului Mischie care \[i face campanie electoral` cu bioenergeticieni; [i ale fostului rector al Universit`]ii de Medicin` din Bucure[ti care a cam influen]at urna de vot la alegerile pentru urm`torul rector.

dosarele chige [eful Teologiei timi[orene, \n dauna unor profesori mai preg`ti]i [i one[ti dect el, tocmai cu ajutorul Proclama]iei de la Timi[oara. Biroul de Investiga]ii

xac]ionar cu nici un Constantinescu! Acolo este un italian pe care l-am sprijinit fiindc` e o m\ndrie a jude]ului. Altceva? Dumneavoastr` [ti]i c` noi avem investi]ii str`ine duble dec\t Tulcea [i Br`ila la un loc? XXL, Termicul e revizuit, OMV-ul e aici! Ce dac` e ginerele meu la OMV, nu are voie? Are 26 de ani, are v\rsta s` fie pe picioarele lui. Crede]i c` OMV d` unor fitecine de pe strad` franciza? S\nte]i bolnavi psihici! Phare nu i-a dat un ban fiicei mele nici un ban Pe banii no[tri, a[a cum am f`cut casele! Da, am trei vile plus casa din Buz`u. C\nd am eu timp s-o vizitez? Dar e treaba dumneavoastr`? Am copii, am gineri, am nepo]i. Am bani de pe munca mea! De pe munca mea de o via]`! Poate nu [ti]i c` am fost trezorierul PSD, am fost ambasador \n Ecuador, am avut mo[tenire de la p`rin]i! Este aici o via]` de om care nu a exagerat cu cheltuielile! Am \nstr`inat un teren de la tata, care nu era fitecine. Cu banii de pe el, 75.000 de dolari, [i cu trei apartamente v\ndute am luat ceea ce a]i spus dumneavoastr`. {i crede]i c` oi avea cine [tie ce case. Nu. Am case \n jurul meu care mi-au luat soarele. Uite, `sta e |mp`ratul Ro[u de care v` tot \mpiedica]i. Un om integru, un om care a [tiut s`-[i administreze bine banii [i mo[tenirile. Dar de ce mi se spune |mp`ratul Ro[u? Ro[u, c` am p`rul [i barba ro[ii, dar \mp`rat, z`u, nu [tiu. Eugen ISTODOR

dosarele chi

xXLSupratitlurile, titlurile [i subtitlurile baronului Mischie

Nr. 12, 23-29 martie 2004

Gabriel Drogeanu e r`v`[it:era convins c` pesedi[tii s\nt at\t de ocupa]i cu munca \n folosul poporului \nc\t nu mai au timp [i pentru chestiuni precum cele din textele de mai jos: s`-[i preg`teasc` un candidat pentru pre[edin]ie; s`-[i apere proteja]ii p\n` \n ultima clip` de glorie, precum St`noiu; s` scrie [i s` publice, \n [apte luni, 40 de studii [tiin]ifice, precum Mischie.

Parastasul Punctului 4 x 2 de la Timi[oarareotul Eugen Jurc` este lector la sec]ia Teologie a Facult`]ii de Filologie-Teologie a Universit`]ii de Vest din Timi[oara. |n urm` cu doi ani, Jurc` a recunoscut c` a colaborat cu Securitatea. S-a dat \n gt cu lux de am`nunte, a vorbit despre perioada special` de preg`tire pe care a f`cut-o \ntr-o unitate DIE, \nainte de a pleca la burs` \n str`in`tate, [i-a f`cut copios mea culpa. Cum era firesc, gestul s`u a fost pe larg mediatizat de o bun` parte a media romne[ti, [i mai ales de acei ziari[ti care s-au dovedit a fi mereu foarte critici cu acest gen de personaje. Zilele trecute, Jurc` a fost ales [ef al sec]iei Teologie, taman \n perioa-

Baronul Ion Vasile de Buz`u se d` singur \n g\t!

Bioenergia salveaz` Romnia

P

da \n care paladinii mai vechi sau mai noi ai societ`]ii civile celebrau parastasul de 14 ani al celui care n-a fost Punctul 8 de la Timi[oara. Care, dup` cum v` ve]i fi amintind, prevedea lustra]ia [ulfelor compromise \n fostul regim ceau[ist [i scoaterea lor pe tu[` pentru o perioad` de cel pu]in cinci ani, \n care s` nu se apropie de nici o demnitate public`. Faptul c` ne referim la un parastas [i nu la o nunt` a fost \nt`rit de alegerea unui fost colaborator al Securit`]ii \ntr-o demnitate public`, [i cu att mai suspect, \n fruntea unei facult`]i de teologie. Situa]ia este cu att mai de ne\n]eles cu ct, \nainte de 90, Jurc` a beneficiat de o burs` \n str`in`tate cu ajutorul Securit`]ii, \n dauna unor studen]i merituo[i [i cinsti]i, iar acum ajun-

G

bunelor maniereLivada lui N`stase e \n pom(i)S` ne imagin`m urm`torul tablou de familie: la o mas` stil Louis XV stau a[eza]i \n jurul mesei \ntinse Adrian, Daniela, Andrei [i Mihnea. M`n\nc` lab` de urs umplut` cu icre negre umplute cu ficat de g\sc` s`lbatic` de cas`. Andrei ascult`, la un walkman din aur, ultimul hit al Andreei B`lan [i deseneaz` porcu[ori pe o bancnot` de o mie de parai. Mihnea cite[te Playboy [i se scuz`: A[ vrea s` m` retrag la camer`!. Daniela spune bine\n]eles, dragule [i continu` s` \[i pileasc` unghiile. Adrian cite[te reclamele din Ca]avencu [i moare de r\s. La un moment dat, ajunge cu datul paginii la rubrica Codrul bunelor maniere: \[i vede propria livad` din Cornu [i se \neac` de r\s. Daniela \l \ntreab`: Cum ]i se pare r\sul? E f`cut bine sau mai trebuia ]inut \n bai]?. Adrian \i arat` so]iei fotografia cu livada lor din Cornu [i Danielei \i scap` printre din]i: S`racii de ei!. Andrei se apropie de tati [i mami, arunc` un ochi pe revista aia [i \ntreab`: Tati, da noi avem

codrul

ipan de 60.000 de dolari, \nv\rteli cu Necuratul, dar [i cu pre[edintele jude]enei Constantinescu [i cu pre[edintele Judec`toriei, afaceri cu condamnatul pentru trafic de alcool Lep`datu, dou` vile \n jude], una la N`vodari, plus cas` \n Buz`u, cram`, fabric` de o]et, fonduri Phare pentru cabinetul stomatologic al fiicei, concesiune OMV pentru ginerele s`u. Asta-i componen]a anatomic` a prefectului de Buz`u, Ion Vasile. Unii au cap, m\ini [i picioare, el are miliarde. |mp`ratul Ro[u nu neag` achizi]iile de-o via]`, ci le motiveaz` astfel: Eu cu m\inile mi-am f`cut imaginea asta! Auzi]i, cu m\inile! S\nt doctorul a zece mii de copii din Buz`u! Eu i-am adus pe lume! Nu am furat un ban nim`nui! Cred c` suferi]i de pe urma bure]ilor floco[i! {ti]i de bure]ii floco[i? ~ia dau nebunie oamenilor! A]i luat-o razna! Nu s\nt

M

ischie [i-a nceput campania electoral` ntr-un mod original. De[i are n familie o tipografie f`cut` cu fonduri Phare, de[i fiic`-sa, olimpic` la limba romn` cu sprijinul lu tac-su, ar fi putut s`-i scrie ni[te texte de afi[e corect gramatical, Mischie a ales o alt` cale s`-[i promoveze calit`]ile de pesedist. A adus n Trgu-Jiu un vindec`tor bioenergetician, c`ruia i-a oferit cazare [i mas` la un hotel local. {edin]ele de terapie au loc la Muzeul Jude]ean, institu]ie subordonat` Consiliului Jude]ean, adic` lui Mischie. Partea interesant` a terapiei electorale gorjene este c` vindec`torul va trata gratuit zilnic n jur de 20 de localnici, pe baza unor liste pe care le va trimite n fiecare diminea]` nsu[i Mischie. Mai nti vor avea drept la bioenergie membrii de partid, pe baza carnetului de pesedist. Apoi vor fi trecu]i simpatizan]ii care au avut audien]` la Mischie. {i pentru c` nu se [tie niciodat` de unde pot s` mai vin` voturi, vinerea va fi liber pentru toat` lumea. n preajma alegerilor, pentru un succes sigur, Mischie ar trebui s` organizeze [i cteva [edin]e de hipnotizare a maselor [i de sp`lare de memorie.

Universitatea de Medicin` nu este universitate de dreptn nou exerci]iu de fraudare a unor alegeri s-a consumat la Universitatea de Medicin` din Buc