Patologia endometrului

Atrofia endometrului

• Se decelează linia hiperecogenă a vacuităţii cavităţii uterine

• Imaginea endometrului este de grosime redusă, inadecvată fazei menstruale

Hipertrofia endometrului

• Creştere a grosimii endometrului, fără a se putea diferenţia caracterul benign sau malign al acesteia

Cancerul de endometru

• Cel mai frecvent cancer genital

• Apare mai ales la femeia în menopauză

• Prognosticul şi tratamentul depind de - gradientul histologic

- invadarea miometrului

- existenţa metastazelor ganglionare

Aspecte ecografice• ecografia endovaginală

- creştere peste 5 mm a grosimii endometrului în menopauză- endometrul - slab delimitat, hiperecogen, heterogen

• extensia miometrială a proliferării endometriale

FIGO clasifică cancerul de endometru

în funcţie de profunzimea penetrării miometrului în

● stadiul Ia - fără penetrare miometrială

● stadiul Ib – penetrarea jumătăţii interne a miometrului

● stadiul Ic – penetrarea jumătăţii externe a miometrului

• Ecografia Doppler evidenţiază anumite caracteristici ale fluxurilor sanguine la nivelul arterelor uterine, intramiometriale sau endometriale, sugestive pentru malignitate

- valori scăzute ale rezistenţelor vasculare

- creşterea vitezei sistolice maximale

-vase de sânge neregulate, subţiri, dispuse anarhic

Examenul ecografic 2D şi Doppler poate fi utilizat ca o metodă de screening pentru cancerul de endometru

Polipii endometriali

• ecografia endovaginală

- formaţiune intracavitară, bine delimitată, hiperecogenă, înconjurată de ecourile endometrului

Anomaliile cavităţii uterine

Sinechiile uterine

• Ecografia poate obiectiva doar sinechiile calcificate, sub forma unei linii hiperecogene în interiorul cavităţii uterine

Retenţiile intracavitare

Hidrometria în postmenopauză- persistenţa secreţiei endometriale, asociată unei stenoze cervicale- mucoasa apare fină, regulată iar lichidul este transonic

Hematometria- cauze - malformaţii genitale

- polip- cancer de col uterin

- ecografic - dimensiuni crescute - linia vacuităţii cavităţii uterine este înlocuită de o

zonă hipoecogenăPiometria

- cauze - cancer de col uterin sau istmic stenozant şi suprainfectat - ecografic este heterogen, fără întărire posterioară

Malformaţiile uterine

• Momentul diagnosticului- menarha- sarcină - malformaţii a aparatului urinar

• Cele mai frecvente malformaţii uterine care pot fi decelate prin examen ecografic sunt

- aplaziile uterine- hemiuterele- uterele cloazonate- uterele comunicante- imperforaţia himenală

Dispozitivul intrauterin - DIU

Indicaţiile examenului ecografic● Depistarea contraindicaţiilor inserării

- malformaţii uterine- polipi endometriali- mioame submucoase

● Controlul DIU în cavitatea uterină- în secţiune sagitală - în secţiune transversală

● Diagnosticul complicaţiilor - migrarea- prezenţa unei sarcini ca un eşec al contracepţiei prin DIU

● Diagnosticul diferenţial ecografic- metaplazia osoasă a endometrului- sinechia calcifiată- polipul intracavitar calcificat- o lamă aerică intracavitară (postchiuretaj,

posthisterosalpingografie)

Patologia ovariană

• Clinic - tulburări ale ciclismului menstrual, dureri pelviabdominale, simptome generale (modificări endocrine, astenie, slăbire, inapetenţă, tulburări digestive)

• Examenul obiectiv decelează formaţiunea tumorală

- dificil de diferenţiat clinic o formaţiune tumorală benignă de cea malignă

• Ecografia transabdominală şi endovaginală 2D şi Doppler deţin un rol esenţial în diagnosticul afecţiunilor ovariene

Aspecte care trebuie analizate în cazul unei formaţiuni anexiale

• Unilateralitatea sau bilateralitatea leziunilor

• Dimensiunea fiecărei leziuni în parte

• Forma – sferică sau polilobată

• Aspectul conturului extern – bine delimitat, imprecis delimitat

• Aspectul peretelui – fin sau îngroşat, neted sau neregulat, cu vegetaţii sau pseudocloazonări

• Ecostructura – transonică, ecogenă, mixtă

• Prezenţa septurilor suple sau rigide, a vegetaţiilor sau îngroşărilor nodulare

• Prezenţa calcifierilor intratumorale

• Prezenţa ascitei, a adenopatiilor sau a metastazelor

• Mobilitatea anselor intestinale

• Evaluarea modificărilor endometriale asociate

• Criteriile care pledează pentru o formaţiune tumorală benignă

- Unilateralitatea tumorii- Conturul regulat, tumora fiind bine delimitată - Ecostructura predominant lichidiană sau aspect hipoecogen, omogen în cazul tumorilor solide- Prezenţa septurilor fine, regulate- Existenţa calcifierilor intratumorale- Rezistivitate crescută a fluxurilor vasculare- Localizarea periferică a vascularizaţiei tumorale- Viteza sistolică maximală scăzută- Prezenţa „notch-ului” diastolic

• Criteriile care pledează pentru o formaţiune tumorală malignă - Bilateralitatea leziunii- Dimensiunile peste 50 mm- Conturul imprecis delimitat- Ecostructura solidă, chistică multiloculară sau mixtă- Prezenţa septurilor dense, neregulate şi a vegetaţiilor interne- Prezenţa ascitei, adenopatiilor, metastazelor- Rezistivitate scăzută a fluxurilor vasculare- Localizarea fluxului sanguin în interiorul tumorii- Viteza sistolică maximală crescută- Absenţa „notch-ului” diastolic

Examenul ecografic permite un diagnostic pozitiv şi diferenţial al principalelor tumori ovariene

• Tumorile organice epiteliale (seroase, mucinoase, endometroide, tumori cu celule clare)

• Tumorile mezenchinale ( tumorile granuloasei, tumorile fibrotecale, tumorile Sertoli-Leyding)

• Tumorile germinale (chistul dermoid, chistele endometriozice)

Chistele ovariene funcţionale

• Corespund dezvoltării patologice a unui chist pornind de la un folicul ovarian sau corp galben

• Creşterea şi evoluţia - se află sub influenţa factorilor hormonali locali şi sistemici

• Pot involua spontan sau sub tratament estro-progestativ

Chistul folicular

- formaţiune cu dimensiuni de până la 50- 100 mm, transsonică, cu întărire posterioară, de formă rotund-ovalară

- peretele este subţire putând prezenta pseudocloazonări

Chistul luteal

- formaţiune cu dimensiuni de 20-50 mm, localizată în centrul ovarului

- se constituie postovulator

- peretele este gros

- ecostructura este inomogenă, heterogenă datorită sângerărilor intrachistice

Sindromul ovarelor microchistice

• Elemente de diagnostic

- spaniomenoree sau amenoree

- hiperandrogenemie

- obezitate

- sterilitate

• Examenul ecografic- Creşterea volumului sau

dimensiunilor ovarelor

- Ovarul pierde forma sa alungită, devenind sferic

- indicele de sfericitate - l/L

- valoare patologică > 0,7

- La periferia ovarului există numeroase microchiste dispuse „în şirag de perle

- Stroma ovariană hipertrofică, hiperecogenă

Diagnosticul diferenţial ecografic al formaţiunilor tumorale ovariene

• În situaţia unei formaţiuni pelvine pur lichidiene

- chist ovarian funcţional

- structură a tubului digestiv

- colecţie la nivelul trompei

- chist mezoovarian

- ascită localizată

- diverticul vezical

• În situaţia unei formaţiuni pelvine chistice atipice mixte sau solide

- sarcină extrauterină

- segment colic

- adenopatie inflamatorie

- cancer ovarian

- rinichi pelvin displazic

• În situaţia unei formaţiuni tumorale gigante cu dezvoltare pelviabdominală

- megavezică

- tumoră gigantă digestivă

- fibromiom uterin gigant

Patologia trompei uterine

• Afecţiunile inflamatorii - patologia cea mai frecventă la nivelul trompei uterine

• Simptomatologia cuprinde: dureri pelviabdominale, febră, modificarea ciclului menstrual, sterilitate

• Examenul obiectiv decelează o formaţiune pseudotumorală anexială, dificil de diferenţiat de o tumoră ovariană

• Diagnosticul este susţinut de markeri ai procesului inflamator – VSH, leucocite, proteina C reactivă

Hidrosalpinxul - transudat la nivelul lumenului tubar produs prin obstrucţia ostiumurilor tubare

• Aspecte ecografice - formaţiune pseudotumorală, ovoidă, bine delimitată, unilaterală, transonică, cu perete fin, asemănătoare unui chist seros- formaţiune pseudotumorală alungită, transonică cu

o segmentare perpendiculară, care creează dificultăţi în diagnosticul diferenţial cu un chist cloazonat

- formaţiune pseudotumorală, transonică, alungită cu aspect de „roată dinţată” datorită remanierilor

fibroase care pornesc de la perete spre lumenul tubar

Piosalpinxul - colecţie purulentă la nivelul trompei, înglobând adesea şi ovarul (abces tuboovarian)

• Aspecte ecografice - formaţiune latero-uterină,

piriformă cu perete îngroşat şi imprecis delimitat datorită aderenţelor realizate cu organele învecinate

- ecostructura este heterogenă, mixtă – poate conţine zone transonice şi

parenchimatoase, cloazonări şi septe determinate de pliurile de flexiune ale trompei

- conţinutul poate sedimenta determinând un nivel hidric evocator pentru diagnostic

Sarcina extrauterină

• Localizările ectopice ale oului în afara uterului

• Cea mai frecventă localizare (98%) este cea tubară • Oul implasat în trompă este înconjurat de trofoblast - penetrează peretele

trompei - erodează vasele – hematosalpinx

• De obicei embrionul moare, dar chiar şi după acest moment trofoblastul îşi menţine potenţialul invaziv cu posibilă ruptură tubară secundară

• Alături de examenul clinic, examenul de laborator (titrul seric de β HCG, progesteronul seric), examenul ecografic endovaginal contribuie la realizarea unui diagnostic precoce al sarcinii extrauterine

Semne ecografice • Cavitatea uterină

- Cavitatea uterină virtuală

- Prezenţa sângelui proaspăt sub forma

unei bande hiperecogene, heterogene

- Prezenţa pseudosacului gestaţional determinat

de sângele vechi cu aspect transonic şi endometrul

• Anexele

- Corpul galben – de obicei sub formă cavitară fiind localizat de aceiaşi parte cu SEU. În 15 % din cazuri localizarea este contralaterală, ceea ce susţine migrarea peritoneală a oului, cauză a SEU

- Sacul ovular localizat extrauterin. Identificarea extrauterină a sacului ovular care conţine ecou embrionar cu activitate cardiacă permite un diagnostic de certitudine a SEU

- Hematosalpinxul – formaţiune pseudotumorală hipoecogenă, heterogenă cu dimensiuni de 40-60 mm/ 10-20 mm, localizată laterouterin

- Anexele normale – nu exclud prezenţa SEU

• Peritoneul- Hemoperitoneul

- colecţie la nivelul fundului de sac Douglas

- ecogen sau transonic în funcţie de prezenţa sângelui proaspăt sau vechi- Hematocelul peritubar sau retro-uterin

- colecţia hematică peritoneală - se poate organiza în cheaguri determinând o formaţiune

latero sau retro-uterină, hipoecogenă, heterogenă

- dificil de diferenţiat de un hematosalpinx