ce si cum - munti - cdn4.libris.ro si cum - munti.pdf · cum se formeazi muntii? ce se intampll...
TRANSCRIPT
untiHanke Huber
'llustratii de Marion Wieczorek
Traducere din limba germandAnca Vasas
denciclopedia rao
Cele trei vArfuri din Dolomifi, ltalia
Formarea gi rispindireaCum se formeazi muntii?Ce se intAmpll cAnd straturile de roclsunt comprimate?Exist[ munti ;i sub ap6?
Din ce sunt formaji munlii?0are munlii dispar?
Fenomene carstice
Foc ai gheafiDe ce unii munli ,,scuip[" foc?
Unde existi vulcani?Ce este un ghelar montan?Crevase
Unde exista gheala vesnic6?
Viata 1n ghea[6
Oare peste o sutl de ani vor mai existaghelari in Alpi?Cum se formeaz[ avalansele?
Soare, vint gi ploaieClima din munli difer[ de cea de la ges?
AerulrarefiatCe este rlul de inillime?De ce in munli wemea este atit deschimb[toare?
Cum se formeazi vAntul de munte si de ses?
Atpiiin flicirilnversiuni climaticeCe este foehnul?
Ptantele de la munteCe zone intAlnim in drum spre vArf.z
Ce este frontiera p[durii?Ce flori sunt tipice pentru Alpi?Cum supravieluiesc plantele in munli?Viafa pe grohotig
Plantele pot tr[i pe stAnci?
Ce sunt Pdramo gi Puna?
Sibiide argint gi citugiri uriagi
munfilor Animalele din muntiCum se adapteazi animalele climatuluiaspru de munte? 2T
De ce fluiera marmota? z8Ce plslri trliesc in Alpi? z8Vulturiidin munfi 29
De ce caprele negre ;i lapii silbatici pot sf, se
calere atAt de bine? 29
Cum au ajuns camilele in Anzi? 30Ce animale de prad[ exist[ in mun{i? 3t
Cuprins
4
5
6
7
9
9
10
77
72
73
73
u33
33
34
35
35
t616
37
37
38
t839
40
40
41
42
42
43
46
+8
q8
14
75
t677
17
77
18
18
79
79
20
27
22
22
23
23
24
24
25
Protejarea munlilor
Oamenii din munfiCAnd au populat oamenii Alpii?Ce reprezint[ pagunile alpine pentruoamenii din Alpi?Pigunite alpine - nature virgini?Cine au fost incaqii?
Trenuri?n mun{i
Cum traversau oamenii munlii?Cum triiesc oamenii in Himalaya?
laci
Munfii ca zone de petrecerea timpului liberDe cAnd se duc oamenii in vacant[ lamunte?
Sporturile de var[ la munte
Ce nu trebuie s[ lipseasc[ intr-o drumelie?
Echipament pentru escatadiSporturi practicate pe zipadaDe cAnd exist[ schiuri?Pind la timitlVirfuride peste 8 ooo de metri
Apa gi materiile primeMunlii stocheaz[ apf,?
Cum funclioneaz[ o hidrocentrall?Ce materii prime ne furnizeazl mun\ii?
Salvamontul
lndicePovegti, mituri, retedinte de zei
Formarea gi rispdndirea munlilorCAnd pl[ci masive ale scoar{ei
privim mai indeaproape alcitui-rea PimAntului. EI este formatdintr-un nucleu invelit in maimulte straturi. Stratul exteriorcel mai dur se nume;te litosfer[,lithos insemnAnd in limba greaci,,piatrf,".
Acest strat exterior este for-mat din mai multe pllci tectonicein care sunt incastrate continen-tele. De cele mai multe ori, plici-le sunt mai mari decAt
continentele, ele intinzAn-
.tN
du-se gi sub ape. EIe nu suntfixe, ci plutesc. Plutesc deoarecese afl[ pe suprafala unui strat alPamAntului care este format din-tr-un material vAscos, partial to-pit, denumit astenosfera. Pl[ciletectonice se pot a;adar depf,rtaunele de altele sau se pot apropiasi ciocni. Ele nu se mi;ci maimult de cAliva centimetri in fie-care an, cam cu aceea;i vitezd cucare cresc unghiile.
CAnd pl[cile tectonice se cioc-nesc, sunt antrenate forle enorme
;i se pot na;te munli. Dou[ pl[cise pot ciocni frontal doar in ca-zuri extreme. DacI o placf, ocea-nici ;i una continentali se
ciocnesc, cea oceanicI se scu-fund[ gi se topeEte. Ciocnireacelor dou[ pllci tectonice deter-minl activitatea vulcanic[.
Camerdfi09tna
Trcrorrcl pl-iclrcn
Teoria tectonicii plicilor, ideea
ci toate continentele se migci
pe un soi de ptici la suprafafa
Pimdntului, nu este foarte
veche. Pini [a mijlocul
secolului )C(, oamenii de gtiinli
aveau cu totul alte conceptii
despre formarea munfilor. Dar
toate aceste teorii igi aveau
stibiciunite lor. Abia Alfred
Wegener a venit cu ideea cicontinentele s-ar putea migca.
De aici s-a niscut apoi teoria
derivei continentelor gi a
ciocnirii plEcilor uriage.
Cu ajutorul acesteia, formarea
munfilor se putea explica mult
mai ugor.
Prin scufundorea pldcii oceanice sub ceacontinentald se formeazd mun,ti $i se na$te
o ct iv itate a v ul can i cd.
.)rii-
lliltql - '
".\:-**'\
f;.;ffi:[email protected]
Cumse rormeazamunlil t
terestre se cioc-nesc, se for-meazi munlii.Pentru a inlele-ge acest feno-men trebuie sa
NS'r\+
t -1---).*ffi* &4**-h6t" {s'"
:Creastd oceonicd
Olympic Mountains dinnord-vestul StatelorUnite ale Americii s-au
formatin urmocoliziunii dintre oplacd oceonicd ! unacontinentold.
FrnrstRr GEoLoctcE
Daci straturile de roci se afl5
unele deasupra celorlalte, pe
cele de jos nu [e putem vedea.
1n unele regiuni, straturile
vechi le stripung pe cele noi,
ajungdnd la suprafati. Astfel
de regiuni se numesc ferestre
geologice sau chiar tectonice.
Un astfel de exemplu este
fereastra Unterengadiner din
Atpii Elvefieni sau fereastra
Tauern din Austria.
Litosfera este im pdr{itdin pldci tectonice moimari sou mai mici carese deplaseazd in diferitedireclii.
Formarea mur+lilor este legate
$i de cutremure. Masele de
pimAnt se aglomereazi, atAt insus, cat gi in jos. A;a s-au for-mat, buneoari., Anzri din Ameri-ca de Sud.
Uneori, douI continente se
ciocnesc direct. Atunci ele suntsudate cu o presiune enorme, iarpe linia de sudurl se formeazemunti. Himalaya s-a format princoliziunea dintre India ;i Tibet.Formarea Alpilor este ceva maicomplicate, dar ;i aici, ciocnireapllcilor tectonice a condus laaparitia acestor munti.
CAnd se formeazl munti, fo4eenorme com-prim[ masede roc[. Prinacest procesde compri-mare se potforma cute,
la fel cum ar aparea dacl am pliao stof[. Crusta devine astfel maigroase si mai scurte. Cutele pot fiverticale sau oblice sau chiarr[sturnate. Dac[ privim o cuterlsturnatl in secliune, vom con-stata ce ordinea straturilor de
roce este si ea inversatl.In afar[ de asta, mai pot ap[-
+Gllua^rA rea si asa-numite inversi-
Ce se intimptic6nd straturilede roci suntcomprimate?
,Fd{.
- -.\ uni. Asa denumesc
l\}r geologii procesele incare anumite stra-turi se sparg ;ip[r{i ale aces-tora se depla-seaz[ in sus, injos sau chiarlateral. Daci
presiunea estefoarte mare, astfel
de fragmente se
pot plasa unul peste
(.
t;;:,. ,,,: ia:
1 | t:ra::' 1,,, ;:: a:ri
?.8$*,:*t:,.
altul, restul straturilor
CAnd straturile de rocd sunt comprimate,se formeozd diferite cute (sus) sou falii (ios)
Deplasore peverticald in jos
Vdrfuri gola;e in Pirinei. Acest lonl muntos dintre Spanio ;i Franla s-o format comin aceeosi perioodd cu Alpii.
asezandu-se deasupra ca o pla-pume.
Felul cum se comport[ roca,daci se sflrimi sau se pliaz5.,depinde in cele din urm[ de mate-rialul din care este formatf,: uneleroci sunt mai elastice, pot fi de-formate mai usor, altele se spargmai usor, sunt mai casante. Pe
lAng[ aceasta, proprietatile rocilorse modificd in func{ie de con-diliile de temperaturi ;i de presi-une. Presiunea ;i temperaturacresc cu cAt ne apropiem de cen-trul PlmAntului. Astfel, o rocdduri gi fdrAmicioas[ la suprafalapoate fi modificat[ precum cearacaldf,, in interiorul P[mAntului.
Mai sf, nu-ti vinl sd crezi, darde pe fundulmlrilor ;i aloceanelor se
inal![ munlifalnici. Ei potchiar s[-i de-
pf,;easc[ in in[llime pe cei depe uscat. Creasta atlantic[, de
exemplu, se intinde pe circa16 000 de kilometri. Este asadarde dou[ ori mai lungi decAt
Existi,muntigi sub ap6?
MUlll reprezint6 ridicdturi
ale scoa(ei terestre gi sunt
rispindifi pe intreaga
suprafafi a Terrei de [a tropice
p6ni la poli. Lanturite
muntoase sunt impunitoare
ti pot atinge chiar 7 ooo de
kilometri, ca ln cazul Anzilor.
Munfii acoperi cam o treime
din suprafafa planetei noastre.
lndiferent de pozifia tor
geografici, ini$imea lor
dicteazi gi suprafetele
locuibile. ro% din uscat se
inatfd la z ooo de metri de la
nivelul mirii. Muntii sunt
impun6tori gi prin diferenfa
de nivel, uneori uriagi.
Aceasta se formeazi ?ntre
zona montani gi zona
submontani sau intre dealuri
givii.Deplosare orizontald
lnsula Surtsey din largul lslandeia apdrut in ry63 in urmo uneierup{ii vulconice.
Anzl| Ea incepe la nord de Is-landa ;i traverseaza intregul0cean Atlantic pAni la InsulaBouvet din apropierea Antarc-ticii. AIte lanluri muntoase sub-
acvatice sunt creastaindo-atlantic6, creasta
indo-central[ gi mul-, ,. ,::,.;.:. :: ,. te altele.
M[surali de pe
fundul marilor,ace;ti munli sub-acvatici atinginillimi de 1 000
pAna la 3 000 de
metri. Fundul ocea-nelor se a fl5, de re-
guld, la adAncimi de 4 000pAna la chiar 6 000 de metri.
Unele vArfuri de munli sunt atAtde inalte, incAt ies din apa for-mAnd insule. Dac[ ne ducem, de
exemplu, in Hawaii, vom sta, inprincipiu, pe cea mai inaltapor{iune a lanlului Hawaii. inschimb, Islanda face parte dincreasta centro-atlantica. Daca
Din ce
sunt formalimuntii?
masuram de pe fundul oceanului,Mauna Kea din Hawaii este, cucei 10 000 de metri ai s[i, cel maiinalt munte de pe Terra.
Muntii sunt formati din roci,care, la rAndullor, suntalcituite dindiferite mine-rale. Rocile se
impart in treimari categorii: magmatice, meta-morfice ;i sedimentare.
Rocile magmatice se formeazacAnd magma fierbinte ;i lichididin interiorul PamAntului se
inal{[ spre suprafa![, se race;te gi
se int[reste. Dac[ magma ajungela suprafali printr-o eruplie vul-canici, se formeaz[ roci vulcani-ce. Din aceastd categorie faceparte, printre altele, bazaltul.
Plutonitul se formeazi cAndmagma se rlceste sub suprafa{aPlmAntului. Cea mai r[spAndit[rocl de adAncime este granitul.
4 tu rn pcl\L'
\-r . -.-..- ,.
n Lonlul Alaskaz) Munfii Stdnco;i) MunliiApalo;iq) Anziil Atlas6) Munlii Droken
) Podi;ul est-ofricanB) Podisul ethiopian9) Taurusrc) Pirineitt) AIpie) Carpa{i
ry) Caucaz
U) Ural
5) Podi;ul iranian6) HindukuSq) Altai$) Tienschan
ry) Himoloyazo) loblonovzt) Aldanscoe nagorezz) Verhoianscz) Mun{ii Maokezd Cordiliera australiandz) Alpii sudiciz6) Lanlul muntos cu Mount Vinson