ceccar filiala bucuresti 2015-probleme

55
CECCAR Filiala Bucuresti Stagiar Expert contabil:Birta C. Alina Irina Anul III semestrul 1 Aplicatii Set No 7 1. Studiu de caz privind IAS 2. Marfurile detinute de societatea ABC sunt inregistrate la costul de 5.000 lei. La sfarsitul anului N, se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 4.500 lei, cos- turile necesare cu vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 500 lei. In anul N+1, valoarea realizabila neta devine 4.700 lei. Care sunt inregistrarile contabile care se impun, avand in vedere evolutia stocurilor? La sfarsitul anului N, costul stocurilor este de 5.000 lei, iar valoarea realizabila neta este de 4.000 lei (4.500 lei - 500 lei). Inregistrarea deprecierii stocurilor : 607 = 371 1.000 lei Cheltuieli privind marfurile Marfuri 1

Upload: dan-birta

Post on 06-Dec-2015

30 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme an 3 sem 2

TRANSCRIPT

Page 1: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

CECCAR Filiala Bucuresti

Stagiar Expert contabil:Birta C. Alina Irina

Anul III semestrul 1

Aplicatii Set No 7

1. Studiu de caz privind IAS 2.

Marfurile detinute de societatea ABC sunt inregistrate la costul de 5.000 lei.

La sfarsitul anului N, se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 4.500

lei, cos- turile necesare cu vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de

500 lei. In anul N+1, valoarea realizabila neta devine 4.700 lei.

Care sunt inregistrarile contabile care se impun, avand in vedere evolutia

stocurilor?

La sfarsitul anului N, costul stocurilor este de 5.000 lei, iar valoarea realizabila

neta este de 4.000 lei (4.500 lei - 500 lei).

Inregistrarea deprecierii stocurilor :

                   607                         =        371 1.000 lei

Cheltuieli privind marfurile           Marfuri    

Valoarea realizabila neta a devenit 4.700 lei, ceea ce inseamna ca trebuie sa

reducem cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 700 lei.

Inregistrarea aprecierii stocurilor:

371                   =            607 700 lei

Marfuri        Cheltuieli privind marfurile

2. Studiu de caz privind IAS 12.

1

Page 2: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

  În anul N o societate a fost achiziţionat un echipament cu valoarea de

100.000 u.m., care este amortizat pe baza metodei de amortizare liniare de-a

lungul perioadei de viaţă utilă, estimată la 5 ani; din punct de vedere fiscal,

durata de viaţă utilă este de 4 ani.

Determinati impozitul amanat aferent anul N.

      Potrivit exemplului de mai sus, amortizarea contabilă anuală este de

100.000u.m. /5 ani = 20.000 u.m., iar cea fiscală 100.000u.m. /4 ani = 25.000

u.m.

La data de 31 decembrie N, situaţia imobilizării corporale este următoarea :

Baza contabila (100.000 u.m. – 20.000

u.m.)

80.000 u.m

Baza fiscala ( 100.000 u.m. – 25.000 u.m.) 75.000 u.m

Diferenta temporara impozabila 5.000 u.m.

Datoria totala cu impozitul amanat (5.000 x

16%)

800 u.m.

Datoria initiala cu impozitul amanat 0 u.m.

Cheltuiala cu impozit amanat 800 u.m.

Cheltuaiala cu impozitul pe profit amanat = Datorie de impozit amanat

800 u.m.

3. Studiu de caz privind IAS 14.

Hollier Inc. este o entitate diversificatã, care opereazã în cinci segmente de

activitate şi patru segmente geografice.

2

Page 3: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Urmatoarele informaţii financiare se referã la exercitiul financiar cu închidere la

31 decembrie 2009.

Date pe segmente de activitate (in mii USD).

Bere Bauturi Hoteluri Vânzare cu

Ambalaje Total

Nealcoolice amanuntul

Venit total din vânzãri 2.249 1.244 4.894 3.815 7.552

19.754

-cãtre clienţi externi 809 543 4.029 3.021 5.211

13.613

-cãtre alte segmente 1.440 701 865 794 2.341

6.141

Rezultat pe segment 631 (131) 714 (401) 1.510

2.323

Active 4.977 3.475 5.253 1.072 8.258

23.035

Date pe segmente geografice (in mii USD)

Finlanda Franta Marea Britanie

Australia Total

Venit total din vânzãri 7.111 1.371 3.451 7.821

19.754

-cãtre clienţi externi 6.841 1.000 2.164 3.608

13.613

-cãtre alte segmente 270 371 1.287 4.213

6.141

3

Page 4: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Rezultat pe segment 1.536 (478) 494 771

2.323

Active 9.231 5.001 3.667 5.136

23.035

Explicaţie:

Primul pas în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile ale

entitãţii este identificarea acelora care câstigã majoritatea veniturilor din vânzarile

cãtre clienţii externi.

Segmente % din vânzãrile la extern Se

calificã?

De activitate:

Bere 809/2.249=36% Nu

Bãuturi nealcoolice 543/1.244 =44% Nu

Hoteluri 4.029/4.894 =82% Da

Vânzãri cu amanuntul 3.021/3.815=79% Da

Ambalaje 5.211/7.552=69% Da

Geografice:

Finlanda 6.841/7.111=96% Da

Franţa 1.000/1.371=73% Da

Marea Britanie 2.164/3.451=63% Da

Australia 3.608/7.821=46% Nu

4

Page 5: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Segmentele raportabile conform IAS 14- Raportarea pe segmente, sunt

cele care au îndeplinit prima conditie şi anume : majoritatea( mai mult de 50%)

din veniturile sale din vânzãri sunt câştigate la extern.

In cazul entitãţii Hollier Inc. segmentele raportabile sunt:

Segmentele de activitate : Hoteluri (82%),Vânzãri cu amanuntul (79%) şi

Ambalaje (69%).

Segmentele geografice : Finlanda(96%), Franta(73%), Marea Britanie(63%).

Pasul al doilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile

este garantarea ca pragurile de 10% pentru veniturile rezultate fie din vânzãri, fie

din rezultatul pe segment sau din active sunt îndeplinite de acele segmente care

s-au calificat la primul pas.

Pragurile sunt calculate dupã cum urmeazã:

Veniturile din vânzãri atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru

segmentele geografice = 10% x 19.754 = 1.975 mii USD.

Rezultatul pe segment

-pentru segmentele de activitate =10% din maximul dintre (631+714+1.510)

sau(131+401)= 286 miiUSD

-pentru segmentele geografice = 10% din maximul dintre(1.536+494+771) sau

(478) = 280 mii USD

Active atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru segmentele geografice

=10%x 23.035 =2.304 mii USD

5

Page 6: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Segmente Praguri care sunt atinse Se

calificã?

De activitate:

Hoteluri Vânzãri, rezultat, active Da

Vânzãri cu amanuntul Vânzãri, rezultat Da

Ambalaje Vânzãri, rezultat, active Da

Geografice

Finlanda Vânzãri, rezultat, active Da

Franţa Rezultat,active

Da

Marea Britanie Vânzãri,rezultat, active Da

Conform IAS 14- Raportarea pe segmente, segmentele raportabile care au

îndeplinit prima conditie, pentru a fi raportabile trebuie sã indeplineasca simultan

o altã condiţie, respectiv, veniturile sale din vânzãri sau rezultatul segmentului

sau activele sale sã reprezinte 10 % sau mai mult din valoarea totalã

corespunzatoare tuturor segmentelor.

In cazul entitãţii Hollier Inc segmentele raportabile de activitate şi geografice

identificate la primul pas rãmân raportabile deoarece fiecare dintre acestea au

cel puţin un element( venit din vânzãri, rezultat pe segment sau active) care

atinge pragul de 10%.

Pasul al treilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile

ale entitãţii constã în verificarea dacã veniturile externe totale , atribuibile

segmentelor raportabile , constituie cel putin 75% din venitul total consolidat al

entitãţii.

6

Page 7: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Venit total din vânzãri externe =13.613 mii USD

Venitul extern al segmentelor de activitate raportabile este:

4.029 + 3.021 + 5.211 = 12.261 mii USD şi reprezintã 90% din venitul total din

vânzãri externe.

Venitul extern al segmentelor geografice raportabileeste : 6.841+1.000+2.164 =

10.005 mii USD şi reprezintã 73,5 % din venitul total din vânzãri externe şi deci

mai putin de 75%.

Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, dacã venitul total extern al

segmentelor

raportabile constituie mai puţin de 75% din venitul total consolidat al entitãţii,

trebuie identificate segmente suplimentare ca segmente raportabile, chiar daca

ele nu ating pragurile, panã când cel putin 75% din totalul consolidat al entitãţii

este inclus pe segmente raportabile.

In cazul entitãţii Hollier Inc trebuie acum identificate segmente geografice

suplimentare ca segmente raportabile iar Australia, în baza acestei cerinţe, se

calificã şi ea ca segment geografic raportabil.

Segmentele raportabile ale entitãţii Hollier Inc. sunt urmatoarele:

Segmente de activitate: Hoteluri, Vânzãri cu amanuntul şi Ambalaje

Segmente geografice: Finlanda, Franta, Marea Britanie şi Australia.

4. Studiu de caz privind IAS 16.

O societate din industria metalurgica achizitioneaza un utilaj din import. Despre

aceasta tranzactie se cunosc urmatoarele date:

- pretul de cumparare al utilajului 10.000 EURO;

- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 2.000 EURO;

7

Page 8: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei

(facturate de o firma specializata) 5.000 lei;

- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 2.500 lei;

- onorariul arhitectului 4.000 lei;

- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei

15.000 lei;

- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la

parametrii tehnici de operare 1.300 lei;

- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala

respectiva 1.600 lei;

- curs valutar 3,5 lei/EURO.

Evaluati si inregistrati costul de achizitie al instalatiei.

Element de cost Inclus in costul de achizitie

Inclus in cheltuielile perioadei

Pret de cumparare al instalatiei

10.000 EURO x 3,5 lei/EURO = 35.000 lei

 

Cheltuieli cu montajul

2.000 x 3,5 lei/EURO = 7.000 lei

 

Costuri de amenajare a sectiei de productie

5.000 lei  

Costuri cu instruirea personalului

  2.500 lei

8

Page 9: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Onorariul arhitectului

4.000 lei  

Costuri cu promovarea noilor produse obtinute cu ajutorul instalatiei

  15.000 lei

Pierderi initiale din exploatare

  1.300 lei

Costuri cu salariile personalului de conducere

  1.600 lei

TOTAL 51.000 lei 20.400 lei

Inregistrarea costului de achizitie presupune:

213 "Instalatii tehnice, mijloace          404 42.000 lei

 de transport, animale si plantatii"       "Furnizori de

                                                        imobilizari"

                                                      401 9.000 lei

                                                       "Furnizori"

9

Page 10: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

5. Studiu de caz privind IAS 17.

Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. Jeanion Intertrans

S.R.L. dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing

cuprinde urmatoarele informatii :

costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de

10.000 EUR*4,20lei/€ =42.000lei;

durata de utilizare a bunului =7 ani;

durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre);

valoarea reziduală estimată=1.200 €;

valoarea unei rate fară TVA=920 €;

dabânda folosită pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;

cursurile de schimb:

- la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei ;

- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 € = 4,50

lei;

valoarea recuperată de locatar este de 9158 € ;

in urma repartizării ratelor pe trimestru rezultă:

- dobânda totală =1882€, din care in primul trimestru =275€;

- diferenţa de rată=645 €.

Inregistrari contabile pentru locatar (S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.) :

10

Page 11: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

1. Primirea bunului în leasing:

2133 = 167 42.000

2. Înregistrarea ratelor de plătit :

8036 = 46.368

3. Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 500,15

Ca= 100/7=14,29% ;

Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;

Al = 6001,80/12 = 500,15

4. Primirea facturii pentru rata de leasing:

% = 401

4.430,84

167

2.709

666

1.155

665

46

4426

520,84

11

Page 12: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

3.864 = 8036

5. Primirea facturii pentru valoarea reziduală :

% = 404 6.426

167 3.536,4

2133 1.863,6

4426 1.026

6. Studiu de caz privind IAS 20.

Un cabinet medical achizitioneaza pentru laborator un analizator automat in

valoare de 51.000 lei pentru care se primeste o subventie guvernamentala de

30.000 lei. Durata de amortizare este de 12 ani.

1) Achizitionare analizator:

                         2131              =          404               42.857 RON 

             Echipament   tehnologic     Furnizori de imobilizari 

                        4426               =           404                8.143 RON 

                 TVA deductibila    Furnizori de imobilizari

2) Contabilizarea subventiei de primit:

                          445             =            131               30.000 RON 

    Subventii pentru investitii Subventii

guvernamentale                                  

3) Incasarea efectiva a subventiei:

12

Page 13: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

                           512            =              445               30.000 RON 

                  Conturi la banci             Subventii

4) Amortizarea lunara a aparatului medical:

   (51.000/12ani/12 luni = 354,17 RON)

                         6811           =                2813             354,17 RON 

      Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, echipamentelor

privind amortizarile 

5) Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile:

(30.000/12/12 luni = 208,33 RON)

                          131           =                 7584             208.33 RON 

Subventii guvernamentale Venituri  din subventii pentru investitii            

7. Studiu de caz privind IAS 21.

Societatea româneasca A detine o filiala F în Franta. La sfârsitul exercitiului

N, bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel :

Bilantul filialei F la 31.12.N (în Euro)

Active Sume Capitaluri si datorii Sume

Imobilizari corporale 450.000 Capital social 270.000

Stoc de marfuri 150.000 Rezerve 180.000

Creante-clienti 250.000 Datorii 450.000

Disponibil 50.000

Total active 900.000 Total capitaluri si datorii 900.000

13

Page 14: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

 Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (în Euro)

Elemente Sume

Venituri din vânzarea marfurilor 500.000

Cheltuieli cu marfurile (390.000)

Alte cheltuieli (80.000)

Rezultatul exercitiului 30.000

    

     Informatii suplimentare :

         - Filiala F a fost înfiintata la începutul exercitiului N-2;

         - Rezervele la închiderea exercitiului N-1 convertite în lei sunt de 300.000

RON;

         - În exercitiul N nu s-au distribuit dividende;

         - Cursul de schimb a evoluat astfel în perioada de referinta :

Elemente Cursul în RON

La data constituirii filialei F (01.01.N-

2)

3,3

La 31.12.N 3,5

Cursul mediu în exercitiul N 3,52

        

 Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :

14

Page 15: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Contul de profit si pierdere al filialei F Sume

în Euro

Curs de

conversie

Sume

în RON

Venituri din vânzarea marfurilor 500.000 3,52 1.760.000

Cheltuieli cu marfurile (390.000) 3,52 (1.372.800)

Alte cheltuieli (80.000) 3,52 (281.600)

Rezultatul exercitiului 30.000 - 105.600

Bilantul filialei F Sume

în Euro

Curs de

conversie

Sume

în RON

Imobilizari corporale 450.000 3,5 1.575.000

Stoc de marfuri 150.000 3,5 525.000

Creante-clienti 250.000 3,5 875.000

Disponibil 50.000 3,5 175.000

Total active 900.000 - 3.150.000

Capital social 270.000 3,3 891.000

Rezerve 180.000 - 405.600

Rezerve din conversie - - 278.400

Datorii 450.000 3,5 1.575.000

Total capitaluri si datorii 900.000

         Rezervele la sfârsitul exercitiului N sunt formate din :

         - rezervele la închiderea exercitiului N-1 :             300.000 RON

         - rezultatul exercitiului N :                                     105.600 RON 

15

Page 16: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

= Rezerve la închiderea exercitiului N                            405.600 RON

         Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta între total activ si

elementele de capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.         

8. Studiu de caz privind IAS 23.

O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au

început la 01.01.N. în scopul realizării construcţiei societatea contractează la

data de 01.01 .N un credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000.000 lei

cu o dobândă de 40% pe an. Creditul se restituie în 4 rate anuale egale

împreună cu dobânzile aferente. Până la utilizarea efectivă a sumelor

împrumutate, acestea au fost plasate pe piaţa de capital, generând venituri

financiare încasate astfel:

în N: 100.000 lei;

în N+l: 120.000 lei;

în N+2: 125.000 lei.

Lucrarea are o valoare totală de 3.000.000 lei. Consumurile înregistrate sunt

următoarele:

în N: 800.000 lei;

în N+l: 1.200.000 lei;

în N+2: 1.000.000 lei.

Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.

Valoarea reziduală a construcţiei este nulă.

Se utilizează regimul de amortizare linear.

Lucrarea se finalizează la 31.12.N+2. Calculul amortizării începe de la l ianuarie

N+3.

16

Page 17: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Să se determine dobânzile capitalizabile în anul N+l în conformitate cu IAS 23

„Costurile îndatorării".

Rezolvare:

Credit contractat la 01.01.N: 1.000.000 lei

Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului N: 250.000 lei

Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în N+l: 750.000 lei x 40% = 300.000 lei

Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în N+l: 300.000 lei - 120.000 lei = 180.000

lei

9. Studiu de caz privind IAS 27.

Societatea M a achiziţionat la data constituirii societăţii F 75% din acţiunile sale

la costul de 750.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii F după

eliminarea operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

Capital social 1.000.000

Pierderea exerciţiului (1.100.000)

Total capitaluri proprii (100.000)

În exerciţiul N+1 societatea F obţine un profit de 120.000 u.m.

La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor

reciproce se prezintă astfel:

Capital social 1.000.000

Pierderea reportată (1.100.000)

Profitul exerciţiului 120.000

Total capitaluri proprii 20.000.

17

Page 18: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Piedrerea obţinută în exerciţiul N nu poate fi imputată intereselor minoritare peste

cota parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000 =

250.000.

Capitaluri

proprii F

Valori 75%

Societatea

M

25%

Interese

minoritare

Capital

social

1.000.000 750.000 250.000

Pierderea

exerciţiulu

i

(1.100.000) (850.000) (250.000)

Total

capitaluri

proprii

(100.000) (100.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N

1.850.00

0

% = % 1.850.000

1.000.00

0

850.000

Capital

social

Rezultat

consolida

t

Titluri de

participare

Pierderea

exerciţiului

750.000

1.100.00

0

18

Page 19: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare

din rezultatul exerciţiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redusă cu

pierderea exerciţiului N suportată de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1

1.970.000 % = % 1.970.000

1.000.000

850.000

120.000

Capital

social

Rezervă

consolidată

Rezultatul

exerciţiului

Titluri de

participare

Pierderea

reportată

Interese

minoritare

Rezultat

consolidat

750.000

1.100.000

5.000

115.000

10. Studiu de caz privind IAS 28.

Se consideră o societate M care a participat la crearea societăţii F al cărei capital

social a fost de 300 u.m., şi deţine 20% din drepturile de vot, adică titluri de

participare în valoare de 60 u.m. Bilanţurile celor două societăţi înainte de

consolidare se prezintă astfel:

BILANŢ M

ACTIV PASIV

Imobilizări financiare 60 Capital 600

19

Page 20: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Active circulante 1.940 Rezerve 200

Rezultat 100

Capital propriu 900

Datorii 1.100

Total activ 2.000 Total pasiv 2.000

BILANŢ F

ACTIV PASIV

Active circulante 1.000 Capital 300

Rezerve 100

Rezultat 50

Capital propriu 450

Datorii 550

Total activ 1.000 Total pasiv 1.000

Punerea în echivalenţă a bilanţului societăţii F va consta în substituirea valorii

contabile a titlurilor deţinute de societatea M (60), cu partea din capitalurile

proprii ce-i sunt echivalente din bilanţul societăţii F. Această parte este egală cu

20% x (300 + 100 + 50) = 90. Din substituire rezultă automat o diferenţă de

valoare a titlurilor (90-60=30), ce are la bază două surse:

- prima se explică prin diferenţa de timp de la data achiziţiei titlurilor F şi exerciţiul

în care are loc consolidarea, ce are ca efect acumularea în această perioadă de

20

Page 21: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

timp de către societatea F de rezerve în valoare de 100 u.m. Partea cei revine lui

M este 20% x 100 = 20 u.m.;

- a doua sursă este cota parte din rezultatul exerciţiului ce-i revine lui M 20% x 50

= 10 u.m.

Noua valoare a titlurilor F este compusă din:

- cost de achiziţie (T.P. la F) 60 u.m.

cota parte a lui M din rezervele acumulate de F 20% x 100 = 20 u.m.

- cota parte a lui M din rezultatul exerciţiului societăţii F 20% x 50 = 10 u.m.

Total 90 u.m.

Contabil, substituirea cu noua valoare a titlurilor F (90) a valorii contabile iniţiale

(60) va apare într-un post nou în bilanţul consolidat denumit "Titluri puse în

echivalenţă".

În contrapartidă, pentru a se respecta echilibrul balanţier între totalul activului şi

totalul pasivului consolidat, în pasiv se vor reflecta:

cota parte din rezultatul societăţii F ce revine societăţii M formând rezultatul

consolidat;

cota parte din rezervele acumulate de F ce revine societăţii M şi vor forma

rezervele consolidate.

BILANŢ CONSOLIDAT

prin metoda punerii în echivalenţă

21

Page 22: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

ACTIV PASIV

Titluri puse în

echivalenţă

90 Capital social 600

(60+20+10) Rezerve consolidate 220

Alte active 1.940 (200+20)

Rezultat consolidat 110

(100+10)

Datorii 1.100

TOTAL 2.030 TOTAL 2.030

11. Studiu de caz privind IAS 31.

Societatea M a decis înfiinţarea unei asocieri în participaţie cu societatea A

pentru realizarea unei lucrări de prestări servicii. Fiecare societate deţine o cotă

de participare de 50%. În exerciţiul N, societatea M înregistrează cheltuieli în

contul asocierii de 500.000 u.m. şi facturează lucrarea beneficiarului la preţul de

800.000 u.m., TVA 19%. Cheltuielile efectuate în contul asocierii în participaţie şi

veniturile se transmit asociatului A la sfârşitul fiecărui trimestru pe baza de

decont în proporţia stabilită în contractul de asociere. Înregistrările efectuate

pentru această activitate controlată în comun sunt:

În contabilitatea societăţii M :

Înregistrarea cheltuielilor după natură:

Cheltuieli = % 500.000

22

Page 23: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Stocuri

Datorii

Disponibilităţi

Facturarea lucrării beneficiarului:

Clienţi = %

Venituri din

lucrări

executate

servicii

prestate

TVA

colectată

952.000

800.000

152.000

Transmiterea cotei de cheltuieli societăţii A

Decontări din

operaţii în

participaţie -

activ

= Cheltuieli 250.000

23

Page 24: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Transmiterea cotei de venituri societăţii A

Venituri din

lucrări

executate

servicii prestate

= Decontări

din operaţii

în

participaţie

-pasiv

400.000

În contabilitatea societăţii A

Primirea cotei părţi din cheltuieli

Cheltuieli = Decontări

din operaţii

în

participaţie

-pasiv

250.000

Primirea cotei părţi din venituri

Decontări din

operaţii în

participaţie-

activ

= Venituri din

lucrări

executate

servicii

400.000

24

Page 25: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

prestate

12. Studiu de caz privind IAS 33.

SC Caley SA are pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 1999:

- Capital social:

Numarul actiunilor in circulatie la inceputul anului 1999 a fost de 4.000.000.

- Optiuni:

Pe data de 1 iulie 1999 au fost exercitate optiuni de cumparare a 1.000.000

actiuni comune la 80$ /actiune

- Profitul net:

Societatea a inregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.

- Presupuneri:

Pretul mediu de piata pentru actiunile comune pentru exercitiul financiar incheiat

la 31 decembrie 1999 a fost de 100 $. Pretul de inchidere al pietei la data de 31

decembrie 1999 a fost de 110 $.

Calcularea RPA:

1.Media ponderata a actiunilor

- Media ponderata a act.(1 ianuarie – 30 iunie)  4.000.000 x 6 / 12 =  2.000.000

- Exercitarea optiunilor la 1 iulie                                    1.000.000

25

Page 26: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

- Media ponderata a act (31 iulie – 31 decembrie)         5.000.000 x 6 / 12 =  2.500.000

      Media ponderata a nr. de actiuni                                    4.500.000

2.  Calculul  RPA – de baza

 RPA -  DE BAZA= Profit net / Media ponderata a numarului de actiuni

RPA – de baza = 25.000.000 / 4.500.000 = 5,55

3. Calculul RPA DILUAT

Profit net (nu a suferit nici o

modificare)                                               25.000.000$

Media ponderata a nr. de actiuni:                  (1.000.000 x 80/ 100) = 800.000

actiuni

Actiuni emise fara contraprestatie:  (1.000.000 – 800.000) x 6/12 = 100.000

actiuni

RPA diluat = 25.000.000 / (4.500.000 + 100.000) = 5,44

13. Studiu de caz privind IAS 36.

Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 u.m. achiziţionat în anul

N. La sfârşitul anului N+1, valoarea recuperabilă este de 15.000 u.m., iar

amortizarea cumulată, de 12.000 u.m. La sfârşitul anului N+2, valoarea

recuperabilă devine 12.000 u.m., ştiind că durata de viaţă utilă nu se modifică şi

amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.m. Dacă activul nu ar fi fost depreciat,

amortizarea cumulate până la sfârşitul anului N+2 ar fi fost de 18.000 u.m.

Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36 „Deprecierea activelor".

Valoarea ramasa neamortizata dupa 2 ani = 30.000 – 12.000 = 18.000

Valoarea recuperabila = 15.000. Societatea va inregistra un provizion de 3.000.

26

Page 27: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

681”Cheltiueli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” = 212 “Cladiri”

3.000

Dupa inca un an valoarea valoarea recuperabila devine 12.000 iar amortizarea

inregistrata cumulat pana in acest an ar fi fost de 18.000 daca nu s-ar fi depreciat

softul.

Valoarea ramasa ar fi fost la sfarsitul anului N+2 de 30.000 – 18.000 = 12.000.

Valoarea neta contabila in N+2 = 12.000 – 3.000 = 9.000.

Reluarea deprecierii = 12.000 – 9.000 = 3.000. Deci provizionul va fi reluat

asupra unui venit.

212 “Cladiri” = 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”

3.000

14. Studiu de caz privind IAS 37.

Intreprinderea ABC este parte parata intr-un proces privind daune provocate de

folosirea necorespunzatoare a unui teren care ar fi afectat vecinatatile

Partea adversa solicita daune-interese in valoare de 100.000.000 lei. Cheltuielile

de judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta suma.

Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize

etc.) se ridica la 25.000.000 lei.

La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest

litigiu:

6812 Cheltuieli de exploatare      = 1511 Provizioane 135.000.000 lei

privind provizioanele pentru litigii          pentru riscuri si cheltuieli

27

Page 28: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

In cursul anului urmator, se achita 12.000.000 lei in contul onorariilor avocatiale

pentru acest litigiu:

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 401 Furnizori 12.000.000 lei

Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:

1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 12.000.000 lei

riscuri si cheltuieli        

15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii – TVA.

Un club sportiv organizeaza activitati sportive. Participarea la aceste

activitati este rezervata exclusiv membrilor ce platesc un abonament anual.

Clubul sportiv gestioneaza si un bar in interiorul salilor de sport, unde membrii

clubului pot sa consume bauturi. O data pe an, clubul organizeaza un dineu

special la care toata lumea poate veni si consuma (chiar si cei ce nu sunt membri

ai clubului). Aceasta activitate este organizata in vederea colectarii de fonduri.

Regulamentul clubului sportiv prevede ca acesta nu poate sa realizeze profit,

orice eventual profit neputand fi repartizat administratorilor ci re-investit in club. In

cazul incetarii activitatii, orice activ (inclusiv banii) vor merge in contul unei

asociatii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romaniei. In acest caz, se

aplica urmatorul tratament de TVA:

a)     Clubul sportiv poate fi considerat fara scop patrimonial.

b)     Prestarea de catre organizatia fara scop patrimonial a unor servicii legate

de activitati sportive sau educatia fizica este scutita de TVA fara drept de

deducere.Rezulta ca abonamentele platite de membrii clubului sunt scutite de

TVA (art. 141, alin. (1), lit. j) din Codul Fiscal).

28

Page 29: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Gestiunea barului nu este, in principiu, scutita de TVA. La fel dineul organizat

anual. Totusi, asa cum s-a mentionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerata pentru

bar daca sunt primiti numai membrii organizatiei fara scop patrimonial si daca

veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fara

drept de deducere in baza art. 141, alin. (1), lit. m) din Codul Fiscal, potrivit

careia este scutita o prestare de servicii efectuata de o persoana ale carei

operatiuni sunt scutite in conditiile art. 141, alin. (1), lit. k) din Codul Fiscal,

pentru evenimentele destinate colectarii de ajutoare financiare si organizate in

beneficiul exclusiv al acestora, cu conditia ca aceste scutiri sa nu duca la

distorsiuni concurentiale.

16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii

intracomunitare.

O persoana impozabila din Italia infiinteaza o reprezentanta in Romania

care implicit nu realizeaza operatiuni taxabile. Aceasta persoana impozabila ar

avea dreptul la deducerea integrala a TVA si ar fi inregistrata in baza art. 153 din

Codul Fiscal daca ar fi necesara inregistrarea in Romania. Aceasta persoana

impozabila cumpara mobilier in Italia, care este transportat in Romania. Achizitia

intracomunitara efectuata in Romania este scutita de TVA in masura in care

persoana impozabila din Italia ar fi avut dreptul la rambursarea TVA in Romania

achitata pentru achizitia intracomunitara in baza art. 146, alin. (1), lit. a) din Codul

Fiscal.

17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari

intracomunitare.

  A vinde bunuri situate in Romania catre B; B re-vinde bunurile lui C; C re-

vinde aceleasi bunuri lui D, toate acestea fara ca bunurile sa fie transportate

efectiv.Ulterior, D re-vinde bunurile societatii E care este stabilita in afara

Comunitatii si solicita societatii A sau B sau C sa livreze bunurile in strainatate lui

29

Page 30: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

E. In acest caz, numai vanzarea efectuata de D catre E este scutita cu drept de

deducere, deoarece aceasta este vanzarea ce presupune transportul efectiv al

bunurilor (care in acest caz este efectuat de A sau B sau C in contul lui D) in timp

ce livrarile efectuate de A catre B, de B catre C si de C catre D au toate loc in

Romania, conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. c) din Codul Fiscal si sunt

supuse TVA (cu conditia indeplinirii celorlalte cerinte).

18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.

A) A ii vinde bunuri lui B care le plaseaza intr-un antrepozit TVA. Operatiunea A -

B poate constitui un import efectuat de B, o achizitie intracomunitara efectuata de

B sau o livrare efectuata de A lui B cu scutire de taxa pentru ca bunurile se

plaseaza de catre B intr-un antrepozit TVA. Aceasta scutire se acorda provizoriu.

B) Y efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui B.

Aceasta operatiune este provizoriu scutita de taxa.

C) B vinde bunurile supuse transformarii lui C, iar bunurile raman in acelasi

regim. Livrarea B - C este provizoriu scutita de taxa, insa transforma scutirea

aferenta plasarii bunurilor de catre B in cadrul regimului in scutire definitiva

(import efectuat de B, achizitie intracomunitara de catre B sau livrare de la A

catre B), ca si prestarea de servicii efectuata de Y lui B.

D) C vinde bunurile lui D, iar acestea raman in regim de antrepozit TVA. Livrarea

C - D este scutita provizoriu de taxa, dar transforma scutirea aferenta livrarii de

bunuri de catre B lui C in scutire definitiva.

E) Z efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui D.

Aceasta operatiune este provizoriu scutita de taxa.

F) D vinde bunuri lui E, iar acestea parasesc regimul in cadrul acestei vanzari.

Aceasta livrare poate fi una taxabila in Romania sau o livrare intracomunitara ori

un export scutit de taxa.

Aceasta livrare transforma scutirile provizorii acordate pentru livrarea de catre C

lui D in scutiri definitive, ca si prestarea de servicii de catre Z lui D.

30

Page 31: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

b)     posibila prestare/posibilele prestari de servicii in legatura cu aceste

bunuri    in beneficiul cumparatorului/proprietarului anterior sau in perioada in

care bunurile se aflau in acest regim.

19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de bunuri.

A si B sunt stabilite in Romania iar C este stabilit in strainatate. A vinde

bunuri catre B,  iar B re-vinde bunurile catre C. In cazul in care bunurile sunt

efectiv transportate in afara Romaniei de A in numele si in contul sau

(documentele de export sunt intocmite pe numele sau), atunci vanzarea

efectuata de A catre B este vanzarea ce presupune transportul bunurilor in

strainatate. Conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal,

livrarea bunurilor are loc in Romania si se supune TVA in Romania. Totusi,

livrarea respectiva  este scutita cu drept de deducere deoarece furnizorul

transporta bunurile din Romania catre o destinatie din afara Comunitatii

Europene (documentele vamale sunt intocmite pe numele sau). Vanzarea dintre

B si C este o vanzare fara transport, care are loc acolo unde bunurile sunt puse

la dispozitia cumparatorului, adica in tara lui C (art. 129 alin. (1) lit. c) din Codul

fiscal). Locul livrarii este in afara Romaniei si ca tare nu este supusa TVA in

Romania.

20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de turism.

O societate de intermediere in turism vinde bilete in valoare de 10.000 lei,

inclusive TVA. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentatie publica

aferente excursiei sunt de 5.000 lei, fara TVA.

31

Page 32: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Comisionul agentiei (baza de impozitare a TVA aferenta comisionului) este

10.000 – 5.000 x 1,24 = 3.800 lei. TVA aferent comisionului este 3.800 x 24/124

= 735,48 lei.

Factura emisa de agentia de turism va fi pentru suma globala de 10,000 lei,

fara a se inscrie distinct TVA, facandu-se mentiunea TVA inclusa.

21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri second-

hand; opera de arta si antichitati.

Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea de bunuri

second-hand achizitioneaza de la o persoana fizica un obiect in valoare de

7.000 lei. Marja de profit adaugata de agentul economic este de 10%. Marja de

profit realizata de agentul economic va fi 7.000 x 10% = 700 lei, care reprezinta

chiar baza de impozitare a TVA colectata (700 x 24% = 168 lei). Pretul de

vanzare cu amanuntul este 7.868 lei.

22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.

O unitate realizeaza urmatoarele operatiuni :

- livrari de marfa in Romania, cota TVA 24%, 1.240 lei ;

- livrari de marfa la export, 500 lei ;

- livrari de marfa in Romania, scutite de TVA, fara drept de deducere, 400 lei ;

32

Page 33: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

- cumparari de marfa din Romania, cota TVA 24%, 1.800 lei ;

Determinarea TVA de plata :

Pro Rata = (livrari supuse TVA / total livrari) x 100 = (1.240 + 500)/(1.240 + 500 +

400) = 55.41%

TVA colectata = 1.240 x 24% = 297.60 lei

TVA deductibila = 1.800 x 24% = 432 lei

TVA de dedus = 432 x 55.41% = 239.37 lei

TVA de plata = 297.60 – 239.37 = 58.23 lei

Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se trece pe costuri.

23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.

Societatea Alfa vinde catre societatea Beta, ambele inregistrate in scopuri

de TVA, deseuri in valoare de 1,000 lei. Tranzactia se desfasoara pe teritoriul

Romaniei.

Furnizorul va emite factura fara TVA si numai cu mentiunea “TVA inversa” .

Beneficiarul calculeaza TVA aferenta acestei achizitii, o inscrie in Decontul de

TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila (240 lei). Plata facturii se

va face la nivelul valorii fara TVA.

33

Page 34: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de TVA.

Societatea Alfa, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza materii

prime in valoare de 10.000 lei plus TVA. In cursul lunii se livreaza produse finite

la pretul de vanzare de 30.000 lei plus TVA. Pretul de inregistrare al produselor

vandute este de 21.000 lei. La sfarsitul lunii se face regularizarea TVA.

Achizitionarea de materii prime :

% = 401 'Furnizorii'' 12.400

301 'Materii prime'' 10.000

4426'TVA deductibila'' 2.400

Livrarea de produse finite :

4111 'Clienti'' = % 37.200

701 'Venituri din 30.000

vanzarea produselor finite''

4427'TVA colectata'' 7.200

Scoaterea din evidenta aproduselor vandute:

711 'Variatia stocurilor'' = 345 'Produse finite 21.000

Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:

4427 'TVA colectata'' = % 7.200

4426 'TVA deductibila'' 2.400

4423 'TVA de plata'' 4.800

Achitarea TVA de plata cu ordin de plata:

4423 'TVA de plata = 5121 'Conturi la banci in lei'' 4.800

34

Page 35: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Obligatiile societati Alfa :

A. Inregistarea la organele fiscale in calitate de platitor de TVA, scop in care

trebuie sa depuna la organul fiscal teritorial, declaratie de inregistare fiscala, in

termen de 15 zile de la infiintare. Acelasi termen de 15 zile opereaza si in cazul

declaratiei de mentiuni privind trecerea de la regimul de scutire la cel de platitor

de TVA, precum si scoaterii din evidenta ca platitor de TVA.

B. Intocmirea documentelor fiscale constand in emiterea facturii fiscale, formular

cu regim special, care se intocmeste la livrarea produselor si marfurilor,

executarea lucrarilor si prestarea serviciilor pe baza dispozitiei de livrare, avizul

de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarera lucrarilor sau

prestarea serviciilor.

C. Documentele pe baza carora se face inregistrarea TVA

Documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile , in conturile de TVA,

sunt urmatoarele:

- dispozitia de livrare;

- avizul de insotire a marfii;

- factura fiscala;

- jurnalul pentru cumparari;

- jurnalul pentru vanzari;

- borderou de vanzare;

D. Decontarea taxei pe valoarea adaugata

Platititorul de TVA trebuie:

1) Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar sau trimestrial, pana

la data de 25 a lunii urmatoare ori a primei luni din trimestru ;

2) Sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la

organul vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale.

25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3 neplatitori de

TVA.

35

Page 36: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Intreprinderea mica Beta SRL depaseste plafonul în martie 2008, ea va fi

obligata la plata TVA în Romånia pentru toate achizitiile sale intracomunitare

efectuate din momentul depasirii plafonului (martie 2008), precum si pentru cele

efectuate pe tot parcursul anului 2009. Daca plafonul este depasit în 2009,

aceasta va fi obligata la plata TVA în Romånia pentru toate achiziziile sale

intracomunitare efectuate inclusiv în 2010.

Daca, în 2009, plafonul nu este depasit, în 2010 nu va plati TVA pentru achizitiile

pentru care se încadreaza sub plafon. Daca foloseste codul de înregistrare în

scopuri de TVA, se va considera ca a optat pentru taxarea achizitiilor

intracomunitare se si se aplica aceleasi reguli.

Obligatiile societati Beta SRL :

- sa informeze autoritatile fiscale cu privire la depasirea plafonului pentru achizitii

intracomunitare sau exercitarea optiunii pentru taxarea în Romania a achizitiilor

intracomunitare;

- sa solicite înregistrarea în scopuri de TVA;

Codul de înregistrare acordat pentru achizitii intracomunitare este valabil numai

pentru operatiuni intracomunitare (este valabil în VIES), dar nu confera calitatea

de persoana înregistrata normal în scopuri de TVA în Romania.

- sa tina evidenta tuturor achizitiilor sale intracomunitare, atat a celor impozabile,

cat si a celorlalte;

- sa depuna decontul special de TVA pentru luna în care a efectuat aceste

achizitii intracomunitare taxabile si pentru perioadele urmatoare în care este

obligat sa plateasca TVA în Romania pentru achizitiile intracomunitare;

 - sa plateasca efectiv TVA-ul datorat pentru aceste achizitii intracomunitare pana

la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care taxa devine exigibila;

36

Page 37: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

 - sa comunice codul sau de înregistrare în scopuri de TVA furnizorilor din alte

State Membre.

Aceasta regula se aplica pe perioada în care este obligat la plata TVA în

Romania pentru achizitiile sale intracomunitare.

26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.

       Societatea Gama SRL, neinregistrata in scopuri de TVA, a deposit

plafonul pentru achizitii intracomunitare de 10.000 euro in luna august 2010. Se

consideră că societatea realizează o operaţiune impozabilă în România şi va fi

obligată:

- să solicite înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare de

bunuri conform art. 153.1 din Codul fiscal, înainte de efectuarea achiziţiei;

-  să depună formularul 301 „Decont special de TVA” prin care va declara  TVA

aferentă

- să plătească TVA aferentă ;

- să depună formularul 390 „Declaraţie recapitulativă” pentru luna calendaristică

în care a luat naştere exigibilitatea TVA ;

- să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari.

27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente.

O persoana fizica a obtinut in cursul anului 2011 venituri din drepturi de

autor privind operele literare in valoare de 2.000 lei. Acesta nu obtine alte

categorii de venituri supuse contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate,

37

Page 38: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

deci va datora si contributia in cuantum de 5.5%, adica 2.000 x 5.5% = 110 lei.

Cheltuielile forfetare sunt de 2.000 x 40% = 800 lei.

Venitul net = 2.000 – 800 – 110 = 1.090 lei.

Impozitul pe venit = 1.090 x 16% = 174.4 lei

28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor.

O persoana fizica inchiriaza unei firme un apartament incepand cu data

de 1 ianuarie pana pe data de 31 decembrie, stabilind prin contract o chirie

lunara de 1.000 lei. Pentru a determina impozitul pe care il plateste in cursul

anului sunb forma de plati anticipate, vom face o estimare a venitului net si apoi

vom impozita rezultatul obtinut.

Venit brut = 12 x 1.000 = 12.000 lei

Cheltuieli forfetare = 25% x 12.000 = 3.000 lei

Venit net estimate = 12.000 – 3.000 = 9.000 lei

Impozit anticipat = 9.000 x 16% = 1.440 lei

Acest impozit va fi platit in patru rate egale (de 360 lei), scadente pe

datele de 15 ale ultimelor luni ale fiecarui trimestru.

29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.

O societate comerciala distribuie dividende aferente anului 2010 in

suma de 30.000 lei. Actionari ai societatii comerciale sunt 2 persoane, prima

avand o participare de 60%, iar cea de-a doua, de 40%. Primul actionar ridica

dividendele pe data de 15 iulie 2011, iar cea de-a doua persoana nu isi ridica

dividendele pana la sfarsitul anului.

38

Page 39: CECCAR Filiala Bucuresti 2015-Probleme

Pentru dividendele ridicate pe primul actionar, in valoare bruta de

18.000 lei, impozitul datorat de el este de 18.000 x 16% = 2.880 lei. Acest

impozit trebuie calculat, retinut si virat la bugetul de stat de catre societatea

comerciala pe data ridicarii dividendului. Dividendul ridicat de primul actionar

este 18.000 – 2.880 = 15.120 lei.

Deoarece cel de-al doilea actionar nu a ridicat dividendele pana la

sfarsitul anului, agentul economic trebuie sa calculeze, retina si vireze la bugetul

de stat pana pe data de 31 decembrie 2012 impozitul pe dividende aferent. Acest

impozit este datorat de al doilea actionar, el fiind suportat din dividendul brut.

Impozitul = 12.000 x 16% = 1.920 lei.

30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane juridice.

Se lichideaza o persoana comerciala care are o persoana fizica ca

asociat unic. Aportul la capitalul social al persoanei juridice a fost de 200 lei. Ca

urmare a lichidarii societatii, asociatului ii revine, dupa plata datoriilor firmei,

suma de 5.000 lei. In acest caz se va percepe un impozit egal cu (5.000 – 200) x

16% = 768 lei.

39