cecilia bianca malschi florian - usamv cluj
TRANSCRIPT
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
1
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN
REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA UNOR ELEMENTE TEHNOLOGICE
ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA IRIGATĂ DE CARTOF, ÎN ZONA
LETCA, JUDEŢUL SĂLAJ
Conducător ştiinţific:
Prof. Univ. Dr. Emil LUCA
CLUJ-NAPOCA 2013
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
2
CUPRINS
INTRODUCERE.................................................................................................................................14 CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE CARTOF………...…...…......16
1.1. ORIGINEA ŞI ÎNCEPUTURILE CULTIVĂRII CARTOFULUI.................................16 1.2. IMPORTANŢA CULTURII DE CARTOF...................................................................18 1.3. EVOLUŢIA CULTURII DE CARTOF PE PLAN MONDIAL....................................20 1.4. EVOLUŢIA CULTURII DE CARTOF ÎN ROMÂNIA................................................26
CAPITOLUL II. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA CARTOF ...................................................................................................................36
2.1.ASPECTE GENERALE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ LA CARTOF......36 2.2. AMPLASAREA CULTURII ..........................................................................................39 2.3. ASOLAMENTUL ŞI ROTATIA CULTURILOR...........................................................39 2.4. NUTRIŢIA ŞI FERTILIZAREA.......................................................................................41 2.4.1. Cerinţele culturii de cartof faţă de fertilizarea solului ......................................41 2.4.2. Consumul, absorbţia şi distribuţia elementelor nutritive...................................41 2.5. FERTILIZAREA CU ÎNGRĂŞĂMINTE ORGANICE...................................................44 2.6. FERTILIZAREA FOLIARĂ ŞI APLICAREA REGULATORILOR DE CREŞTERE.............................................................................................................................47 2.7. APLICAREA AMENDAMENTELOR............................................................................47 2.8. LUCRĂRILE SOLULUI..................................................................................................48 2.8.1. Lucrarea de bază a solului – arătura....................................................................48 2.8.2. Pregătirea patului germinativ..............................................................................50 2.9. SEMĂNATUL..................................................................................................................51
2.9.1. Sămânţa şi pregătirea acesteia pentru semănat .................................................51 2.9.2. Epoca de semănat................................................................................................52 2.9.3. Densitatea plantelor............................................................................................53 2.9.4. Adâncimea de semănat.......................................................................................54
2.10. COMBATEREA BURUIENILOR.................................................................................55 2.10.1. Metode de prevenire şi combatere a buruienilor.............................................55
2.11. COMBATEREA BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR......................................................57 2.12. RECOLTAREA ŞI PĂSTRAREA CARTOFULUI.......................................................59 2.13. CALITATEA CARTOFULUI........................................................................................61
CAPITOLUL III. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CARTOF......…….........................................................64
3.1. ASPECTE PRIVIND REGIMUL DE IRIGARE AL CULTURILOR AGRICOLE...............................................................................................................................64 3.1.1. Norma de udare ...................................................................................................65 3.1.2. Grosimea stratului de sol ce trebuie umezit........................................................67 3.1.3. Momentul aplicării udǎrilor.................................................................................67 3.1.4. Mărimea normei de udare....................................................................................68 3.1.5. Durata sau timpul de udare..................................................................................69 3.1.6. Schema udărilor...................................................................................................70
3.1.7. Intervalul de timp dintre udări.............................................................................71
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
3
3.1.8. Norma de irigare..................................................................................................71 3.2. CONSUMUL DE APĂ LA CULTURILE AGRICOLE.................................................72 3.3. METODE PENTRU DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ.............................75
3.3.1. Metode directe pentru determinarea consumului de apă....................................77 3.3.2. Metode indirecte pentru determinarea consumului de apă.................................78
3.4. REZULTATE OBŢINUTE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA CARTOF....................79
CAPITOLUL IV. CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT CERCETĂRILE ......................................................….…..................................................................82
4.1. CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL.............................................................82 4.1.1. Încadrarea fizico-geografică ..............................................................................85 4.1.2. Caracterizare geologică şi geomorfologică ........................................................87 4.1.3. Hidrologie şi hidrogeologie ................................................................................93 4.1.4. Litologie .................................................................................................................95
4.1.4.1. Caracterizarea condiţiilor pedologice din câmpul experimental ..................96 4.1.4.2. Caracterizarea solului din câmpul experimental de la Letca.......................100
4.2. CARACTERIZAREA GENERALĂ A CLIMEI...........................................................102 4.2.1. Studiu comparativ al condiţiilor climatice în România în contextul
încălzirii globale...................................................................................................................102 4.3. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR CLIMATICE ALE ZONEI ÎN CARE S-A AMPLASAT CÂMPUL EXPERIMENTAL.........................................................................111
4.3.1. Studiu privind evoluţia condiţiilor climatice în zona Letca.............................111 4.3.2. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2010 în zona Letca....................115 4.3.3. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2011 în zona Letca....................120 4.3.4. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2012 în zona Letca...................125 4.3.5. Caracterizarea condiţiilor climatice ale anului 2013 în zona Letca...................131
CAPITOLUL V. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013. METODELE DE CERCETARE ŞI MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT..........................................................................................................................................137
5.1. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI LETCA – SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013......................................................137 5.2. MATERIALUL BIOLOGIC CERCETAT ÎN EXPERIENŢELE DE LA LETCA – SĂLAJ…………………………………………………………………………………………......138 5.3. METODELE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN EXPERIENŢELE EFECTUATE LA LETCA – SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013…………………………………………..…139
5.3.1. Amplasarea experienţelor, analize şi observaţii efectuate pe parcursul perioadei de vegetaţie a culturii…………………………………………..............................139
5.3.2. Tehnologia de cultură aplicată în câmpul experimental de la Letca – Sălaj, în perioada 2011 – 2013…………………………………………..…………............................144
5.3.3. Analize de laborator efectuate pentru determinarea unor indici de calitate a producţiei de cartof……………………………………………………..................................147
CAPITOLUL VI. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
4
DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013…………..……………………………………………………………….................………….......…152
6.1. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2011…………………....…....................................153 6.2. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2012…………………….....................................155 6.3. DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2013……..…………….....................................158 6.4. REZULTATELE MEDII ALE DETERMINĂRII CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013………………………………………............……………………….....…................160
CAPITOLUL VII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ...............................................................................................................................................163
7.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, LETCA - SĂLAJ, 2011..................163
7.1.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011..................................................166
7.1.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011..................................................167
7.1.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului C - material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011......................................168 7.1.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011............................................................................................................................168
7.1.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxC - regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj , 2011...........................................................................................................170
7.1.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxC – fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011................................................................................................................171
7.1.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxBxC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011...................................................................................172
7.1.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxAxC – fertilizare x regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca- Sălaj, 2011....................................................................................174
7.1.9. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali CxAxB – material biologic (soi) x regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2011...................................................................................176
7.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, LETCA - SĂLAJ, 2012..................179
7.2.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012..................................................181
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
5
7.2.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj , 2012.................................................182
7.2.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului C - material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012......................................183
7.2.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012............................................................................................................................183
7.2.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxC - regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012............................................................................................................185
7.2.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxC – fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012................................................................................................................186
7.2.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxBxC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012...................................................................................187 7.2.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxAxC – fertilizare x regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012...................................................................................189
7.2.9. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali CxAxB – material biologic (soi) x regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2012...................................................................................191
7.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, LETCA - SĂLAJ, 2013.............................................................................................................................................194
7.3.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului A - regim de irigare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013..................................................196
7.3.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului B - fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj , 2013.................................................197
7.3.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului C - material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013......................................198 7.3.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxB - regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013............................................................................................................................199 7.3.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxC - regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013............................................................................................................200
7.3.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxC – fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013................................................................................................................201
7.3.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali AxBxC – regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013...................................................................................203 7.3.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali BxAxC – fertilizare x regim de irigare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013...................................................................................205
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
6
7.3.9. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali CxAxB – material biologic (soi) x regim de irigare x fertilizare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, 2013...................................................................................207
7.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, MEDIA ANILOR 2011 – 2013......209
7.4.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa anului de experimentare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013................213
7.4.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa regimului de irigare asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013.................................214
7.4.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa fertilizării asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013..................................................215
7.4.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa materialului biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013...............217 7.4.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 – 2013................................................................................................................218 7.4.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali fertilizare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca – Sălaj, media anilor 2011 - 2013...........................................................................................................................219
7.4.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali ani x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013.....................................................................................................221
7.4.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013......................................................222 7.4.9. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x ani x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013...........................................................................225
CAPITOLUL VIII. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII TUBERCULILOR DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013…….....……….............……..........................................228
8.1. DETERMINAREA CONŢINUTULUI DE AMINOACIZI ÎN TUBERCULII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013………………..…...........................................................................................................229
8.1.1. Rezultatele determinării conţinutului de alanină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013………………………..…........…229
8.1.2. Rezultatele determinării conţinutului de histidină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………………….......…231
8.1.3. Rezultatele determinării conţinutului de acid glutamic în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………………...........…232
8.1.4. Rezultatele determinării conţinutului de tirozină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………......…233
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
7
8.1.5. Rezultatele determinării conţinutului de fenilalanină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, producţia media anilor 2011 - 2013…………….................234
8.1.6. Rezultatele determinării conţinutului de acid aspartic în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, producţia media anilor 2011 - 2013…………..........……...235
8.1.7. Rezultatele determinării conţinutului de glicină în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, producţia media anilor 2011 - 2013…………………….....236 8.2. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE VITAMINE ÎN TUBERCULII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 – 2013..........................................................................................................238
8.2.1. Rezultatele determinării conţinutului de vitamina C în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj , media anilor 2011 – 2013................................................…239
8.2.2. Rezultatele determinării conţinutului de vitamina B6 în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 – 2013..........................................………241 8.3. REZULTATELE DETERMINĂRII CONŢINUTULUI DE METALE ÎN TUBERCULII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013...........................................................................................................243
8.3.1. Rezultatele determinării conţinutului de sodiu (Na) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………..........244
8.3.2. Rezultatele determinării conţinutului de magneziu (Mg) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………………..........245
8.3.3. Rezultatele determinării conţinutului de calciu (Ca) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………….......246
8.3.4. Rezultatele determinării conţinutului de mangan (Mn) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………...........247
8.3.5. Rezultatele determinării conţinutului de fier (Fe) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013……………………………...........248
8.3.6. Rezultatele determinării conţinutului de cupru (Cu) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013………....……………………….....249
8.3.7. Rezultatele determinării conţinutului de zinc (Zn) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………...........................250
8.3.8. Rezultatele determinării conţinutului de aluminiu (Al) în tuberculii de cartof în condiţiile de la Letca - Sălaj, media anilor 2011 - 2013…………………............................251
8.3.9. Rezultatele determinării conţinutului de metale grele (Cr, Ni, Cd, Pb) şi alte elemente (B, Br, Sr) din tuberculii de cartof, în condiţiile de la Letca, media anilor 2011 – 2013……………........................................................................................................……...252
CAPITOLUL IX. EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, 2011 - 2013…………...........................…….............…255
9.1. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN ANUL EXPERIMENTAL 2011…………......…….............255
9.1.1. Costul irigării culturii de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2011..........255 9.1.2.Venituri obţinute la cultura de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2011....256
9.2. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN ANUL EXPERIMENTAL 2012……………...……..............257
9.2.1. Costul irigării culturii de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2012..........257 9.2.2. Venituri obţinute la cultura de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2012..258
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
8
9.3. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN ANUL EXPERIMENTAL 2013………….....…..….............260
9.3.1. Costul irigării culturii de cartof în condiţiile de la Letca–Sălaj, 2013..........260 9.3.2.Venituri obţinute la cultura de cartof în condiţiile de la Letca-Sălaj, 2013....260 9.4. ANALIZA COMPARATIVĂ PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A
IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF ÎN PERIOADA 2011 - 2013……….….......……..…262 . CAPITOLUL X – CONCLUZII...........................................................................................................263
10.1. CONCLUZII PRIVIND STABILIREA REGIMULUI DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013........................................................................263
10.2. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ …………………........……………………….................263
10.3. CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC, ASUPRA CALITĂŢII CARTOFULUI, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013…………........….………………...……....268 10.4. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF, ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA - SĂLAJ , ÎN PERIOADA 2011 - 2013….…..........270
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................271
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
9
INTRODUCERE
Teza de Doctorat: „Cercetări privind influenţa unor elemente tehnologice asupra
producţiei la cultura irigată de cartof, în zona Letca, judeţul Sălaj” s-a iniţiat prin
coordonarea catedrei de Imbunătăţiri Funciare şi Irigarea Culturilor, a Facultăţii de
Horticultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca,
pentru studiul tehnologiei de cultivare a cartofului, în sistem irigat, adaptate încălzirii
climatice şi aridizării, cu scopul de a îmbunătăţi nivelul de producţie şi calitatea acesteia în
ferme agricole din Podişul Someşan, în perioada 2011-2013. Zona aleasă pentru amplasarea
câmpului experimental este în arealul localităţii Letca, situată în nord-estul judeţului Sălaj,
în partea sudică a Podişului Purcăreţ, sub forma unei zone alungite pe dreapta Someşului.
Luncile râului Someş constituie terenurile cu cea mai mare pretabilitate tehnologică, pentru
că sunt plane sau uşor înclinate, cu soluri aluviale, conţinut ridicat de humus şi textură
mijlocie şi de regulă sunt ocupate de culturile cu cele mai mari consumuri de apă.
În cadrul experienţei s-a studiat comportarea soiurilor Redsec şi Milenium, create la
Staţiunea de Cercetare–Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc, pe un teren uniform ca
fertilitate şi microrelief şi respectând tehnologia recomandată pentru aceste soiuri. S-au
studiat trei factori tehnologici: regimul de irigare, agrofondul şi materialul biologic.
Rezultatele studiului evidenţiază influenţa pozitivă a sistemului tehnologic irigat
asupra productivităţii şi calităţii cartofului, în perioadele periculoase de secetă din ultimii
ani, din Transilvania. Aplicarea tehnologiei de cultură adecvate zonei şi schimbărilor
climatice globale actuale, asigură prin irigare, o calitate corespunzătoare a producţiei de
tuberculi de cartof. Cultivarea cartofului în varianta irigat s-a dovedit a fi, în condiţiile
câmpului experimental de la Letca, din perioada 2011-2013, eficientă din punct de vedere
economic. Cercetările efectuate contribuie la cunoaşterea şi implementarea tehnologiei
irigării în condiţiile încălzirii climatice şi aridizării zonale.
Aduc mulţumiri domnului Prof. univ. Dr. Ing. Emil Luca, pentru încrederea acordată,
pentru coordonarea şi îndrumarea în elaborarea lucrării, pentru structurarea şi finalizarea
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
10
tezei de doctorat. De asemenea, mulţumesc domnului Director, dr. ing. Mircea Chintoanu,
d-nei dr. ing. Cecilia Roman, dr. ing. Dorina Simedru şi colectivului Institutului de
Cercetare pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca, care mi-au acordat sprijinul
prin determinarea calităţii cartofului. Mulţumiri deosebite se aduc conducerii Staţiunii de
Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Tg. Secuiesc, d-nei Director, dr.ing. Luiza Mike pentru
suportul acordat privind materialul biologic. Aduc multumiri colectivului de cercetători de
la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda pentru îndrumările acordate, pentru
sprijinul în efectuarea analizelor specifice de laborator şi pentru prelucrarea statistică a
datelor, în special d-lui ing.Mircea Ignea şi d-nei ing.Valeria Deac. Alese multumiri se aduc
tuturor celor care au contribuit la finalizarea cercetărilor, la prelucrarea datelor ştiinţifice şi
la elaborarea prezentei teze de doctorat le rămân profund recunoscătoare.
Mulţumesc familiei pentru ajutorul acordat prin efectuarea experienţelor la Letca, pe
perioada de derulare a tezei ceea ce a făcut posibilă finalizarea acesteia.
Autoarea
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
11
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE ALE CULTURII DE CARTOF
După SALAMAN (1926), introducerea culturii cartofului în Europa a avut loc în
jurul anului 1570. Poate că introducerea cartofului în Europa s-a făcut prin Spania, la
început pentru curiozitate, apoi cu scop practic în prima parte a secolului al XVI-lea. În anul
1573 în Spania, cartoful era obiect de comerţ aşa cum rezultă din scriptele spitalului din
Sevilla, unde printre legumele cumpărate de la piaţă figurau şi cartofii
(CONSTANDNESCU şi colab., 1969).
Cartoful are o tradiţie îndelungată în agricultura din România, primele referinţe fiind
consemnate în Transilvania în secolul XVIII. În anul 1760 apare lucrarea “Instrucţiuni
practice pentru cultura cartofului” semnalată în "Bibliografia manualelor româneşti de
botanică" din 1935 (DRAICA, 1995).
Marele agronom român Ion lonescu de la Brad, iniţiatorul ştiinţelor agricole
româneşti, scria în ediţia a III-a a "Calendarului pentru bunul cultivator (1861): "...
Foametea din 1813 a atras băgarea de seamă a românilor asupra cartofilor, ca asupra unor
plante bune de a scăpa de lipsă pe locuitori. Ear la 1816 s-au trimis în Bucovina (pe atunci
sub ocupaţie austriacă n.ns.), din porunca domnitorului Calimahu o mulţime de care de
beilic care au adusu cartoflile ce s-au împărţit de sămânţă pe la oameni". Informaţia lui Ion
lonescu de la Brad este confirmată şi de alte publicaţii care menţionează introducerea
cartofului în Moldova (MĂZĂREANU, 1986, citat de MUNTEAN şi colab., 2008).
CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA DE
CULTURĂ LA CARTOF
Cercetările la cartof în România au început după înfinţarea în 1927 a Institutului de
Cercetări Agricole (ICAR). În 1967 s-a organizat Institutul de Cercetare pentru Cartof şi
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
12
Sfeclă de Zahăr (ICCS) Braşov, moment care marchează iniţierea cercetărilor moderne ale
celor două culturi.
Cartoful datorită particularităţilor sale biologice este pretenţios faţă de sol. Condiţiile
necorespunzătoare de sol pot fi factori limitativi ai producţiei iar condiţiile favorabile de sol
pot compensa deficienţele factorilor agrotehnici sau climatici.
Azotul este elementul cel mai important al dezvoltării foliajului, al dezvoltării
tuberculilor şi a producţiei totale. Este consumat pe toată perioada de vegetaţie, dar este mai
necesar când plantele au înălţimea de cca. 15 - 20 cm (HERA şi colab. 1982).
Fosforul contribuie la dezvoltarea sistemului radicular, a numărului de tuberculi în,
influenţează creşterea conţinutului de amidon, imprimă rezistenţă mare la fierbere şi
vătămare. Lipsa acestuia se manifestă printr-o slabă dezvoltare a plantelor, încreţirea şi
închiderea culorii foliajului (MORAR, 2008).
Potasiul are un rol important în nutriţia cartofului, a dezvoltării aparatului foliar, a
producţiei şi a calităţii tuberculilor. Acesta este un stimulator al fotosintezei, grăbeşte
acumularea amidonului în tuberculi şi are o contribuţie deosebită în sinteza proteinelor. În
raport echilibrat cu azotul şi fosforul, contribuie la o rezistenţă mai mare a plantelor la boli
şi la folosirea mai eficientă a apei. Conţinutul mai ridicat în potasiu măreşte rezistenţa
tuberculilor la vătămări mecanice şi păstrare. Excesul de potasiu duce la scăderea producţiei
şi a calităţii tuberculilor (devin apoşi şi au un gust neplăcut) (ROTAR, 2003).
Calitatea materialului de plantare este foarte importantă în realizarea producţiilor
ridicate, eficiente şi constante. Aceata este determinată de următoarele însuşiri: categoria
biologică (gradul de infecţie cu viroze), vigoarea tuberculilor, integritatea şi gradul de
sănătate a tuberculilor, puritatea soiului, uniformitatea materialului de plantare (IANOŞI,
2001). În Transilvania perioada optimă de plantare este în general între 1 - 20 aprilie, în
funcţie de condiţiile climatice (MORAR, 1999).
Recoltarea cartofului se face după maturarea totală a tuberculilor când vrejii s-au
uscat şi se pot smulge uşor din pământ, tuberculii se desprind cu uşurinţă de pe stoloni şi
coaja este suberificată (DUDA, şi colab. 2003).
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
13
CAPITOLUL III
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND REGIMUL DE
IRIGARE ŞI CONSUMUL DE APĂ LA CARTOF
Cunoaşterea consumului de apă a culturilor agricole are mare importanţă în
agricultura irigată, întrucât se utilizează la calcularea normelor de irigaţie, la prognoza şi
avertizarea aplicării udărilor (NAGY, 1994; LUCA, BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008).
Pentru dezvoltarea cartofului este necesar ca pe parcursul perioadei iulie−august să se
menţină plafonul minim la cel puţin 50% din I.U.A. Menţinerea acestui plafon minim nu
este posibilă fără irigare (IONESCU ŞIŞEŞTI VLAD, 1987).
Consumul total de apă la cartof după diferiţi autori este cuprins între 320 şi 850 mm
(3200 - 8500 mc/ha) (GRUMEZA, MERCULIEV, KLEPS, 1989).
CAPITOLUL IV
CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT
CERCETĂRILE
Zona aleasă pentru amplasarea câmpului experimental, respectiv comuna Letca. Din
punct de vedere morfologic, se încadrează în Podişul Purcăreţ - Boiu Mare – Jugăstreni ce
se desfăşoară în limita judeţului Sălaj numai cu partea sa sudică (Podişul Purcăreţ), sub
forma unei zone alungite pe dreapta Someşului între Valea Ilenzii şi regiunea Ciocmani-
Poieniţa.
În conformitate cu clasificarea stabilită de către Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Pedologie Agrochimie şi Protecţia Mediului Bucureşti (ICPA), solul
analizat, existent în câmpul experimental, se înscrie în categoria fină, cu textura luto-
nisipoasă în orizontul Ap, ca apoi în orizonturile inferioare aceasta să devină nisipoasă.
Anul 2011 a fost unul călduros, în toate lunile abaterile pozitive au oscilat între 0,4 0C şi 2,9 0C; cea mai caldă lună comparativ cu normala climatologică, cu o abatere de 3,3 0C
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
14
pentru luna august. În ceea ce priveşte regimul pluviometric, 2011 a fost foarte secetos (-
236,2 mm), majoritatea lunilor se caracterizează prin valori mai mici decât mediile normale.
Luna ploioasă la nivelul regiunii analizate a fost luna martie.
Pe ansamblu 2012 a fost caracterizat călduros, lunile cele mai calde comparativ cu
normala climatologică sunt lunile aprilie – noiembrie iar regimul pluviometric înregistrat
cantităţi deficitare de precipitaţii, exceptând luna aprilie care a fost foarte ploioasă şi luna
mai au a fost excesiv de ploioasă.
În ceea ce priveşte anul 2013 regimul termic a fost cald şi călduros. Din punct de
vedere pluviometric s-au înregistrat cantităţi mari de precipitaţii în toate lunile, exceptând
luna februarie şi aprilie care au avut valori normale.
-5
0
5
10
15
20
25
Janu
ary
Febr
uary
Mar
s
Apr
il
May
June July
Aug
ust
Septem
ber
Octom
ber
Nov
embe
r
Decem
ber
Med
ia an
2011
Normala
Fig. 4.25. Variaţia temperaturii medii lunare (t °C), în zona Letca – Sălaj, 2011
0102030405060708090
100
Janu
ary
Febr
uary
Mar
s
Apr
il
May
June
July
Augu
st
Sept
embe
r
Octom
ber
Nove
mbe
r
Dec
embe
r2011Normala
Fig. 4.27. Variaţia precipitaţiilor medii lunare (mm), în zona Letca – Sălaj, 2011
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
15
-10
-5
0
5
10
15
20
25
Janu
ary
Febr
uary
Mar
s
Apr
il
May
June
July
Aug
ust
Sept
embe
r
Oct
ombe
r
Nov
embe
r
Dec
embe
r
Med
ia a
n
2012
Normala
Fig. 4.28. Variaţia temperaturii medii lunare (t °C), în zona Letca – Sălaj, 2012
-10
-5
0
5
10
15
20
252012
Normala
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Janu
ary
Febr
uary
Mar
s
Apr
il
May
June
July
Aug
ust
Sept
embe
r
Oct
ombe
r
Nov
embe
r
Dec
embe
r
2012Normala
Fig. 4.30. Variaţia precipitaţiilor medii lunare (mm), în zona Letca – Sălaj, 2012
-5
0
5
10
15
20
25
Janu
ary
Febr
uary
Mar
s
April
May
June
July
Aug
ust
Sept
embe
r
Octom
ber
Nove
mbe
r
Dece
mbe
r
Med
ia an
2013
Normala
Fig. 4.31. Variaţia temperaturii medii lunare (t °C), în zona Letca – Sălaj 2013
0
20
40
60
80
100
120
140
Janu
ary
Febr
uary
Mar
s
Apr
il
May
June
July
Aug
ust
Sept
embe
r
Oct
ombe
r
Nov
embe
r
Dec
embe
r
2013Normala
Fig. 4.33. Variaţia precipitaţiilor medii lunare (mm), în zona Letca – Sălaj, 2013
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
16
CAPITOLUL V
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR CARE STAU LA BAZA
TEZEI DE DOCTORAT, EFECTUATE ÎN CONDIŢIILE ZONEI LETCA -
SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2011 – 2013. METODELE DE CERCETARE ŞI
MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT
Principalele obiective urmărite pe parcursul perioadei de experimentare: studiul
cadrului natural al zonei, incluzând factorii climatici şi edafici care influenţează consumul
de apă al plantelor; comportarea celor două soiuri, Redsec şi Milenium, sub aspectul
productivităţii şi indicilor de calitate în condiţii de irigare şi neirigare în zona Letca;
stabilirea regimului optim de irigare şi determinarea consumului total de apă la cartof în
condiţiile din zona Letca; stabilirea surselor de acoperire a consumului total de apă;
stabilirea interrelaţiilor dintre consumul de apă şi producţia de cartof; determinarea
eficienţei economice a irigaţiei la cartof în condiţiile din zona Letca.
Soiurile de cartof Redsec şi Milenium, testate în condiţiile zonei Letca - Sălaj pe
perioada celor trei ani de experienţe, au fost recomandate de Staţiunea de Cercetare -
Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc.
Experienţele s-au derulat în perioada 2011- 2013, fiind amplasate pe un teren
uniform ca fertilitate şi microrelief din Letca - Sălaj. Metoda de amplasare a experienţelor a
fost cea a parcelelor subdivizate, cu trei repetiţii (n = 3), numărul variantelor experimentale
fiind de 12 (v = 2 x 3 x 2), rezultând 36 de parcele experimentale (N = 12 x 3).
Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate precum şi graduările acestora
se prezintă în tabelul 5.1., variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei trei factori
studiaţi sunt prezentate în tabelul 5.2.
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
17
Tabelul 5.1.
Factorii experimentali studiaţi în experienţele efectuate în zona Letca – Sălaj, 2011 – 2013
Factorii studiaţi / Analyzed factors
Graduări / Graduations
Factorul A/Factor A Regimul de irigare/Irigation regime
a1 – neirigat / non-irrigated a2 – irigat la 50 % din intervalul umidităţii active (IUA)/ irrigated at 50% of active humidity interval
Factorul B Fertilizare/Fertilisation
b1 – nefertilizat/ unfertilized b2 – fertilizare cu îngrăşământ natural/ fertilization with natural fertilizer b3 – fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic/ fertilization with natural fertilizer and chemical
Factorul C Material biologic (Soi)/Variety
c1 – soiul Redsec/ Redsec variety c2 – soiul Milenium/Milenium variety
Tabelul 5.2.
Variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei trei factori studiaţi, Letca - Sălaj, 2011-2013
Factorul A cu
graduările Factor A
graduations
Factorul B cu graduările
Factor B graduations
Factorul C cu
graduările Factor C
graduation
Combinaţiile dintre factori Factors
combinations
Semnificaţia Semnification
a1 neirigat
Non-irrigated
b1 Nefertilizare Unfertilized
c1 – Redsec a1b1c1 cultură neirigată X nefertilizare b1 X soiul Redsec non-irrigated crop X unfertilization b1 X Redsec variety
c2 –Milenium a1b1c2 cultură neirigată X nefertilizare b1 X soiul Milenium non-irrigated crop X unfertilization b1 X Milenium variety
b2 Fertilizare cu îngrăşământ
natural Fertilization with natural
fertilizer
c1 – Redsec a1b2c1 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Redsec non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Redsec variety
c2 –Milenium a1b2c2 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Milenium non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Milenium variety
b3 Fertilizare cu îngrăşământ
natural şi chimic Fertilization with natural fertilizer and
chemical
c1 – Redsec a1b3c1 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Redsec non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Redsec variety
c2 –Milenium a1b3c2 cultură neirigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Milenium non-irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Milenium variety
a2 irigat
Irrigated
b1 Nefertilizare Unfertilized
c1 – Redsec a2b1c1 cultură irigată X nefertilizare b1 X soiul Redsec irrigated crop X unfertilization b1 X Redsec variety
c2 –Milenium a2b1c2 cultură irigată X nefertilizare b1 X soiul Milenium irrigated crop X unfertilization b1 X Milenium variety
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
18
b2 Fertilizare cu îngrăşământ
natural Fertilization with natural
fertilizer
c1 – Redsec a2b2c1 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Redsec irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Redsec variety
c2 –Milenium a2b2c2 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural b2 X soiul Milenium irrigated crop X fertilization with natural fertilizer b2 X Milenium variety
b3 Fertilizare cu îngrăşământ
natural şi chimic Fertilization with natural fertilizer and
chemical
c1 – Redsec a2b3c1 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Redsec irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Redsec variety
c2 –Milenium a2b3c2 cultură irigată X fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic b3 X soiul Milenium irrigated crop X fertilization with natural fertilizer and chemical b3 X Milenium variety
Tehnologia de cultură a cartofului aplicată în câmpul experimental urmează
tehnologia elaborată de Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc,
unde au fost create cele două soiuri, Redsec şi Milenium.
Pentru fertilizarea de bază s-au administrat în fiecare an 60 kg/ha N, 30 kg/ha P2O5 şi
30 kg/ha K2O. Aplicarea îngrăşămintelor organice s-a făcut manual administrându-se 40
tone gunoi de grajd/ha, odată cu lucrările de bază ale solului.
Irigarea s-a făcut prin scurgere la suprafaţă, în brazde, la umiditatea solului de 50%
din Intervalul Umidităţii Active.
Recoltarea cartofilor s-a făcut manual, pe fiecare parcelă experimentală, producţia
fiind exprimată în kg/ha. Prelucrarea datelor de producţie s-a făcut prin metoda analizei
varianţei.
Analizele de calitate a tuberculilor de cartof au fost efectuate în cadrul Institutului de
Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică (ICIA) Cluj-Napoca determinându-se compoziţia
în aminoacizi, vitamine, săruri minerale, metale grele, a probelor de cartofi aparţinând
variantelor experimentale.
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
19
CAPITOLUL VI
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND STABILIREA REGIMULUI
DE IRIGARE ŞI DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA
DE CARTOF DE LA LETCA - SĂLAJ ÎN PERIOADA 2011 - 2013
Evoluţia consumului de apă la cultura cartofului neirigată şi irigată, în perioada 2011
– 2013, în condiţiile de la Letca-Sălaj, este prezentată în figurile 6.4. – 6.5.
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1-30 aprilie 1-31 mai 1-30 iunie 1-31 iulie 1-31 august
Perioada/Time
Con
sum
de
apa/
Wat
er c
onsu
me
(m3/
ha/z
i)
2011 2012 2013 Fig. 6.4. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a
culturii de cartof, în condiţii de neirigare (Letca - Sălaj, 2011 - 2013)
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1-30 aprilie 1-31 mai 1-30 iunie 1-31 iulie 1-31 august
Perioada/Time
Con
sum de ap
a/W
ater
con
sume (m
3/ha
/zi)
2011 2012 2013 Fig. 6.5. Evoluţia comparativă a consumului de apă (m3/ha/zi) din perioada de vegetaţie a
culturii de cartof, în condiţii de irigare (Letca - Sălaj, 2011 - 2013)
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
20
CAPITOLUL VII
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI
DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI MATERIALULUI BIOLOGIC
ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE
LA LETCA – SĂLAJ
7.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI
TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE CARTOF, MEDIA ANILOR 2011 - 2013
Determinarea producţiei la cultura cartofului în raport cu fiecare dintre factorii
tehnologici experimentaţi, respectiv regimul de irigare şi fertilizarea, precum şi cu
materialul biologic selectat pentru experimentare, s-a realizat în fiecare dintre cei trei ani de
cercetare 2011 – 2013. Determinările s-au făcut ţinându-se seama de influenţa fiecărui
factor în parte asupra producţiei de tuberculi, a fiecărei graduări a celor trei factori, precum
şi de influenţa acţiunii cumulate a doi sau trei factori, cu graduările lor asupra producţiei.
Pentru testarea dimensiunii dispersiilor în cadrul variantelor analizate s-a apelat la
testul F (Fisher – Snedecor) iar pentru stabilirea gradului de influenţă a fiecăruia dintre
factorii experimentaţi şi a graduărilor acestora asupra nivelului producţiei de tuberculi s-a
folosit analiza varianţei.
7.4.1. Rezultatele cercetărilor privind influenţa anului de experimentare asupra
producţiei de cartof, în condiţiile de la Letca –Sălaj, media anilor 2011 – 2013
Prin condiţiile agro-ecologice particulare ale fiecărui an de experimentare, condiţii
caracterizate de încălzire climatică, secetă şi aridizare, factorul ani a influenţat foarte
puternic formarea producţiei de tuberculi de cartof.
Anul 2013 a fost favorabil realizării unor producţii mai ridicate distinct semnificative
de 12440 kg/ha, înregistrându-se un spor mediu de 4289 kg/ha (56,2 %) comparativ cu anul
2011 în care s-au realizat producţii medii de 8150 kg/ha în variantele experimentale.
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
21
Tabelul 7.37.
Influenţa factorului an de experimentare asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie Average yield
(kg/ha)
Producţia relativă
Relative yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the
difference 2011 8150 100,0 0,00 -
2012 6691 82,1 -1460,00 -
2013 12440 152,6 +4289 **
DL (p 5%) 1774,94 DL (p 1%) 2936,95 DL (p 0.1%) 5497,20
7.4.2. Rezultatele cercetărilor privind influenţa regimului de irigare asupra
producţiei de cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj
Sporul mediu de producţie înregistrat ca urmare a irigării a fost de 2940 kg/ha (38,6
%), diferenţă foarte semnificativă statistic (DL p 0.1% = 1176,53 kg/ha).
Tabelul 7.38.
Influenţa factorului regim de irigare asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie Average yield
(kg/ha)
Producţia relativă
Relative yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
Neirigat / Not irrigated 7623 100,0 0,00 -
Irigat (50%) / Irrigated 10564 138,6 +2940,00 ***
DL (p 5%) 483,64 DL (p 1%) 732,37 DL (p 0.1%) 1176,53
7.4.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului fertilizare asupra
producţiei de cartof în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj
Cele mai ridicate producţii medii, s-au atins la varianta fertilizată cu îngrăşământ
natural şi chimic de 10832 kg/ha cu un spor de producţie foarte semnificativ statistic de
3352 kg/ha (44,8 %) faţă de martorul nefertilizat (Tabelul 7.39.).
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
22
Tabelul 7.39.
Influenţa factorului fertilizare asupra producţiei de cartof, Letca - Sălaj, 2011 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie
Average yield (kg/ha)
Producţia relativă Relative
yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
Nefertilizat/ Unfertilized
7480 100,0 0,00 -
Îngrăşământ natural Natural fertilizer
8968 119,9 +1487,00 ***
Îngrăşământ natural şi chimic
Natural fertilizer and chemical 10832 144,8 +3352,00 ***
DL (p 5%) 418,63 DL (p 1%) 569,01 DL (p 0.1%) 762,06
7.4.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa factorului material biologic (soi)
asupra producţiei de cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj
Soiul cel mai productiv a fost Redsec care a realizat în media celor trei ani 10189
kg/ha. Soiul Milenium a înregistrat producţii medii de 7998 kg/ha cu diferenţe negative de
2192 kg/ha (21,5 %) faţă de martor, dovedindu-se mai sensibil în condiţiile actuale de
încălzire şi aridizare zonale. În aceste condiţii potenţialul de producţie al soiurilor a fost
mult diminuat.
Tabelul 7.40.
Influenţa factorului material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie Average yield
(kg/ha)
Producţia relativă Relative
yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
Redsec 10189 100,0 0,00 - Milenium 7998 78,5 -2192,00 000
DL (p 5%) 271,15 DL (p 1%) 363,13 DL (p 0.1%) 478,92
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
23
7.4.5. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali regim de irigare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile anilor
2011 – 2013 la Letca –Sălaj
Analizând modul de interacţiune a factorilor experimentali regim de irigare şi ani
asupra formării producţiei de tuberculi la cartofi se constată obţinerea de producţii
superioare în sistem irigat comparativ cu neirigat, atingându-se cele mai mari valori medii
în anul 2013 (13808 kg/ha) cu diferenţe foarte semnificative de 2736 kg/ha (24,7 %)
comparativ cu martorul neirigat. (Tabelul 7.41.).
Tabelul 7.41.
Influenţa interacţiunii factorilor regim de irigare x ani asupra producţiei
de cartof, Letca - Sălaj, 2011 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie
Average yield (kg/ha)
Producţia relativă
Relative yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
Neirigat - 2011 Not irrigated - 2011 6110 100,0 0,00 -
Irigat - 2011 Irrigated - 2011 10191 166,8 +4081,00 ***
Neirigat - 2012 Not irrigated - 2012
5688 100,0 0,00 -
Irigat - 2012 Irrigated - 2012
7694 135,3 +2007,00 **
Neirigat - 2013 Not irrigated - 2013
11072 100,0 0,00 -
Irigat - 2013 Irrigated - 2013
13808 124,7 +2736,00 ***
DL (p 5%) 837,69 DL (p 1%) 1268,51 DL (p 0.1%) 2037,82
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
24
7.4.6. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali fertilizare x ani asupra producţiei de cartof, în condiţiile anilor 2011 –
2013 la Letca –Sălaj
Factorul fertilizare a determinat în fiecare an de experimentare înregistrarea unor
diferenţe foarte semnificative pozitive de producţie (Tabelul 7.42.).
Tabelul 7.42.
Influenţa interacţiunii factorilor fertilizare x ani asupra producţiei de cartof,
Letca - Sălaj, 2011 – 2013
Varianta Variant
Producţia medie
Average yield (kg/ha)
Producţia relativă
Relative yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
Nefertilizat - 2011 Not fertilized -2011 6606 100,0 0,00 -
Îngrăşământ natural - 2011 Natural fertilizer -2011 7857 118,9 +1252,00 **
Îngrăşământ natural şi chimic -2011
Natural fertilizer and chemical -2011
9989 151,2 +3383,00 ***
Nefertilizat - 2012 Not fertilized -2012 5897 100,0 0,00 -
Îngrăşământ natural - 2012 Natural fertilizer -2012 6557 111,2 +660,00 -
Îngrăşământ natural şi chimic -2012
Natural fertilizer and chemical -2012
7618 129,2 +1721,00 ***
Nefertilizat - 2013 Not fertilized -2013 9939 100,0 0,00 -
Îngrăşământ natural - 2013 Natural fertilizer -2013 12490 125,7 +2551,00 ***
Îngrăşământ natural şi chimic -2013
Natural fertilizer and chemical -2013
14891 149,8 +4952,00 ***
DL (p 5%) 725,08 DL (p 1%) 985,55 DL (p 0.1%) 1319,93
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
25
7.4.7. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali ani x material biologic (soi) asupra producţiei de cartof, în condiţiile
anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj
Din datele tabelului 7.43. se remarcă influenţa interacţiunii factorilor ani şi soi asupra
producţiei de cartof. Comparativ cu martorul 2011 soiul Redsec a înregistrat creşteri distinct
semnificative de producţie în anul 2013 atingând valori de 13939 kg/ha cu sporuri de
producţie de 4948 kg/ha (55 %) faţă de 2011. În condiţiile din 2012 la soiul Redsec s-a
înregistrat o producţie diminuată cu 15 % faţă de 2011. Tabelul 7.43.
Influenţa interacţiunii factorilor ani x soi asupra producţiei de cartof, Letca – Sălaj, 2011 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie Average yield
(kg/ha)
Producţia relativă Relative
yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
2011 - Redsec 2011 - Redsec 8991 100,0 0,00 -
2012 - Redesc 2012 – Redsec 7639 85,0 -1352,00 -
2013 - Redsec 2013 – Redsec 13939 155,0 +4948,00 **
2011 - Milenium 2011 - Milenium 7310 100,0 0,00 -
2012 - Milenium 2012 - Milenium 5743 78,6 -1568,00 -
2013 - Milenium 2013 - Milenium 10941 149,7 +3631,00 **
DL (p 5%) 1801,79 DL (p 1%) 2955,36 DL (p 0.1%) 5470,57
7.4.8. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali regim de irigare x fertilizare x material biologic (soi) asupra producţiei de
cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj
În condiţiile de experimentare din anii 2011 – 2013 se remarcă efectul foarte
semnificativ, asigurat statistic al interacţiunii factorilor tehnologici: irigare, fertilizare şi soi
asupra producţiei de tuberculi de cartof comparativ cu martorul neirigat (Tabelul 7.44.).
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
26
Tabelul 7.44.
Influenţa interacţiunii factorilor experimentali regim de irigare x fertilizare x soi asupra producţiei
de cartof, Letca - Sălaj, 201 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie
Average yield
(kg/ha)
Producţia relativă
Relative yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
Neirigat-nefertilizat-Redsec Not irrigated-not fertilized-Redsec 7143 100,0 0,00 -
Irigat-nefertilizat-Redsec Irrigated-not fertilized-Redsec 9353 130,9 +2210,00 ***
Neirigat-nefertilizat-Milenium Not irrigated-not fertilized- Milenium 5520 100,0 0,00 -
Irigat-nefertilizat-Milenium Irrigated-not fertilized- Milenium 7907 143,2 +2387,00 ***
Neirigat-îngrăşământ natural-Redsec Not irrigated-natural fertilizer-
Redsec 8442 100,0 0,00 -
Irigat-îngrăşământ natural-Redsec Irrigated-natural fertilizer-Redsec 11644 137,9 +3202,00 ***
Neirigat-îngrăşământ natural- Milenium
Not irrigated-natural fertilizer Milenium
6259 100,0 0,00 -
Irigat-îngrăşământ natural- Milenium Irrigated-natural fertilizer- Milenium 9528 152,2 +3269,00 ***
Neirigat-îngrăşământ natural şi chimic-Redsec
Not irrigated-natural fertilizer and chemical-Redsec
10100 100,0 0,00 -
Irigat-îngrăşământ natural şi chimic-Redsec
Irrigated-natural fertilizer and chemical-Redsec
14456 143,1 +4356,00 ***
Neirigat-îngrăşământ natural şi chimic-Milenium
Not irrigated-natural fertilizer and chemical-Milenium
8277 100,0 0,00 -
Irigat - îngrăşământ natural şi chimic - Milenium
Irrigated - natural fertilizer and chemical - Milenium
10499 126,8 +2222,00 ***
DL (p 5%) 826,67 DL (p 1%) 1156,50 DL (p 0.1%) 1641,67
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
27
7.4.9. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii factorilor
experimentali regim de irigare x ani x material biologic (soi) asupra producţiei de
cartof, în condiţiile anilor 2011 – 2013 la Letca –Sălaj
Din datele tabelului 7.45. se evidenţiază efectul aplicării sistemului irigat în funcţie
de ani şi soiul cultivat.
Tabelul 7.45. Influenţa interacţiunii factorilor regim de irigare x ani x soi asupra producţiei de cartof,
Letca - Sălaj, 2011 - 2013
Varianta Variant
Producţia medie
Average yield (kg/ha)
Producţia relativă
Relative yield %
Diferenţa ± d
Diference (kg/ha)
Semnificaţia diferenţei
Significance of the difference
Neirigat-2011-Redsec Not irrigated-2011-Redsec 6781 100,0 0,00 -
Irigat-2011-Redsec Irrigated-2011-Redsec 11201 165,2 +4420,00 ***
Neirigat-2011-Milenium Not irrigated-2011- Milenium 5440 100,0 0,00 -
Irigat-2011-Milenium Irrigated-2011- Milenium 9181 168,8 +3741,00 ***
Neirigat-2012-Redsec Not irrigated-2012-Redsec 6606 100,0 0,00 -
Irigat-2012-Redsec Irrigated-2012-Redsec 8673 131,3 +2068,00 **
Neirigat-2012-Milenium Not irrigated-2012- Milenium 4770 100,0 0,00 -
Irigat-2012-Milenium Irrigated-2012- Milenium 6716 140,8 +1946,00 **
Neirigat-2013-Redsec Not irrigated-2013-Redsec 12299 100,0 0,00 -
Irigat-2013-Redsec Irrigated-2013-Redsec 15579 126,7 +3280,00 ***
Neirigat-2013-Milenium Not irrigated-2013- Milenium 9846 100,0 0,00 -
Irigat-2013-Milenium Irrigated-2013- Milenium 12037 122,3 +2191,00 ***
DL (p 5%) 956,95 DL (p 1%) 1402,99 DL (p 0.1%) 2152,42
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
28
CAPITOLUL VIII
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA REGIMULUI
DE IRIGARE, FERTILIZĂRII ŞI A MATERIALULUI BIOLOGIC ASUPRA
CALITĂŢII LA CULTURA DE CARTOF ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA -
SĂLAJ, MEDIA ANILOR 2011 - 2013
La cartof conţinul de aminoacizi este foarte important din punct de vedere
nutriţional, fiind prezenţi aminoacizi esenţiali (Fenilalanina, Tirozina, Histidina) şi
aminoacizi proteinogeni (Alanina, Acid glutamic, Acid aspartic, Glicina). Aceştia au fost
determinaţi şi în analizele de calitate a producţie realizate la Letca-Sălaj.
Din datele analizelor se evidenţiează conţinutul în vitamine (Vitamina C, Vitamina
B6), care este mai mare la soiul Milenium.
S-au efectuat determinări ale conţinutului următoarelor metale importante ca
nutrienţi din tuberculii de cartof: sodiu (Na), magneziu (Mg), calciu (Ca), mangan (Mn), fier
(Fe), cupru (Cu) şi zinc (Zn). De asemenea, s-au analizat concentraţiile de metale grele şi
metaloizi care prezintă interes de toxicitate: plumb (Pb), zinc (Zn), fier (Fe), cupru (Cu),
staniu (Sn), nichel (Ni), cadmiu (Cd), crom (Cr) respectiv arsen (As), bor (B), stibiu (Sb),
aluminiu (Al), bariu (Ba), rubidiu (Rb), stronţiu (Sr), titan (Ti), molibden (Mo), brom (Br).
Efectul sistemului tehnologic irigat şi neirigat asupra conţinutului de metale, metale
grele, metaloizi (mg/kg) din tuberculii de cartof (Tabelul 8.3.) se manifestă diferit. În
condiţii de irigare, se constată o creştere a conţinutului de sodiu şi magneziu, ca efect al
condiţiilor fiziologice favorizate de irigare, dar se remarcă şi creşterea conţinutului de
plumb.
575.08
449.4
647.44
491.29
658.86
502.72
761.69
811.2
849.29
841.67
1009.24
868.33
0 200 400 600 800 1000 1200
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2a2b3c2
a2b3c1
a2b2c2
a2b2c1
a2b1c2
a2b1c1
a1b3c2
a1b3c1
a1b2c2
a1b2c1
a1b1c2
a1b1c1
Alanina (µµg/kgg/kg)
Variantaexperim
entală / experim
ental variant
Fig. 8.1. Conţinutul de alanină (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
29
804.31
587.09
807.25
613.51
877.7
636.99
528.38
883.57
648.73
898.25
669.28
912.92
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2 a2b3c2
a2b3c1
a2b2c2
a2b2c1
a2b1c2
a2b1c1
a1b3c2
a1b3c1
a1b2c2
a1b2c1
a1b1c2
a1b1c1
HistidinaHistidina (µµg/kgg/kg)Va
rian
taex
perim
entală / ex
perimen
tal v
ariant
Fig. 8.2. Conţinutul de histidină (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj
1723.49
1160.98
1762.73
1242.74
1801.98
1321.23
1530.54
974.57
1586.13
1095.58
1631.92
1177.34
0 500 1000 1500 2000
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2 a2b3c2
a2b3c1
a2b2c2
a2b2c1
a2b1c2
a2b1c1
a1b3c2
a1b3c1
a1b2c2
a1b2c1
a1b1c2
a1b1c1
Acid Acid glutamicglutamic (µµg/kgg/kg)
Variantaex
perim
entală / ex
perim
ental v
ariant
Fig. 8.3. Conţinutul de acid glutamic (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca – Sălaj
1010.85
273.8
1131.35
290.2
1184.9
315.97
1389.08
656.05
1425.9
689.52
1439.29
719.64
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2
Variantaexpe
rimen
tală / ex
perimen
tal v
ariant
Fig. 8.4. Conţinutul de tirozină (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj
1344.58
655.96
1390.85
655.96
1399.02
658.68
1374.52
1200.33
1390.85
1235.71
1404.46
1254.76
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2 a2b3c2
a2b3c1
a2b2c2
a2b2c1
a2b1c2
a2b1c1
a1b3c2
a1b3c1
a1b2c2
a1b2c1
a1b1c2
a1b1c1Varia
ntaex
perimen
tală / ex
perim
ental v
ariant
Fig. 8.5. Conţinutul de fenilalanina (µg/kg – material uscat) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
30
1029.43
1068.13
1060.39
1191.97
1106.83
1300.34
901.72
1486.1
932.68
1412.57
944.29
1540.28
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2a2b3c2
a2b3c1
a2b2c2
a2b2c1
a2b1c2
a2b1c1
a1b3c2
a1b3c1
a1b2c2
a1b2c1
a1b1c2
a1b1c1
Acid asparticAcid aspartic (µµg/kgg/kg)
Varia
ntaex
perim
entală /
expe
rimen
tal v
aria
nt
Fig. 8.6. Conţinutul de acid aspartic (µg/kg– material uscat) în tuberculii
de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca – Sălaj
44.54
27.67
63.51
27.63
70.94
26.77
69.7
56.92
91.15
62.28
91.56
68.05
0 50 100
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2 a2b3c2
a2b3c1
a2b2c2
a2b2c1
a2b1c2
a2b1c1
a1b3c2
a1b3c1
a1b2c2
a1b2c1
a1b1c2
a1b1c1
Glicina (µµg/kgg/kg)
Varia
ntaex
perim
entală / ex
perim
ental v
ariant
Fig. 8.7. Conţinutul de glicină (µg/kg – material uscat) în tuberculii
de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţiile de la Letca - Sălaj
2,074
2,570
2,648
2,850
2,774
2,768
2,105
2,553
2,727
2,699
2,933
3,211
0 500 1,000 1,500 2,000 2,500 3,000 3,500
a1b1c1
a1b1c2
a1b2c1
a1b2c2
a1b3c1
a1b3c2
a2b1c1
a2b1c2
a2b2c1
a2b2c2
a2b3c1
a2b3c2 a2b3c2
a2b3c1
a2b2c2
a2b2c1
a2b1c2
a2b1c1
a1b3c2
a1b3c1
a1b2c2
a1b2c1
a1b1c2
a1b1c1
Vitamina C / Vitamin C (µµg/kgg/kg)Varian
taex
perim
enta
lă /
expe
rim
enta
l var
iant
FFiigg.. 88..88.. CCoonnţţiinnuuttuull ddee vviittaammiinnaa CC ((µµgg//kkgg–– mmaatteerriiaall pprrooaassppaatt)) îînn ttuubbeerrccuulliiii ddee ccaarrttooff,, mmeeddiiaa aanniilloorr 22001111 -- 22001133 rreeaalliizzaattăă îînn ccoonnddiiţţiiiillee ddee llaa LLeettccaa -- SSăăllaajj
0.0820.111
0.09
0.112
0.09
0.113
0.081
0.102
0.088
0.11
0.09
0.119
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12 0.14
a1 b1 c1
a1 b1 c2
a1 b2 c1
a1 b2 c2
a1 b3 c1
a1 b3 c2
a2 b1 c1
a2 b1 c2
a2 b2 c1
a2 b2 c2
a2 b3 c1
a2 b3 c2 a2 b3 c2
a2 b3 c1
a2 b2 c2
a2 b2 c1
a2 b1 c2
a2 b1 c1
a1 b3 c2
a1 b3 c1
a1 b2 c2
a1 b2 c1
a1 b1 c2
a1 b1 c1
Vitamina B6 / Vitamin B6 (µg/kg)
Varia
ntaexp
erime
ntală
/ exper
imenta
l varia
nt
FFiigg.. 88..99.. CCoonnţţiinnuuttuull ddee vviittaammiinnaa BB66 BB66 ((µµgg//kkgg–– mmaatteerriiaall pprrooaassppaatt)) îînn ttuubbeerrccuulliiii ddee ccaarrttooff,, mmeeddiiaa aanniilloorr 22001111 -- 22001133 rreeaalliizzaattăă îînn ccoonnddiiţţiiiillee ddee llaa LLeettccaa –– SSăăllaajj..
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
31
Fig. 8.10. Conţinutul de Na (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca -Sălaj
109.8
105.4
90
100.5
0 50 100 150
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Na
Conţinutul de Na / Na content (mg/kg)
988.1
1181
648.5
1014
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Mg
mg/kgmg/kg
Fig. 8.11. Conţinutul de Mg (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca – Sălaj
755.1
641.8
763.8
483.3
0 100 200 300 400 500 600 700 800
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Ca
ConConţţinutul de inutul de Ca / Ca / CaCa contentcontent (mg/kgmg/kg)
Fig. 8.12. Conţinutul de Ca (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca - Sălaj
Fig. 8.13. Conţinutul de Mn (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de
8.09
7.62
6.31
8.97
0 2 4 6 8 10
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Mn
ConConţţinutul de inutul de MnMn / / MnMn contentcontent (mg/kgmg/kg)
Fig. 8.14. Conţinutul de Fe (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca – Sălaj
76.91
46.02
67.12
75.77
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Fe
ConConţţinutul de inutul de Fe/ Fe/ FeFe contentcontent (mg/kgmg/kg)
9.48
5.53
5.77
8.3
0 2 4 6 8 10
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Cu
ConConţţinutul de inutul de Cu / Cu / Cu Cu contentcontent (mg/kgmg/kg)
Fig. 8.15. Conţinutul de Cu (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca - Sălaj
19.9
15.53
16.34
15.38
0 5 10 15 20
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Zn
ConConţţinutul de inutul de Zn / Zn / ZnZn contentcontent (mg/kgmg/kg)
Fig. 8.16. Conţinutul de Zn (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
32
CAPITOLUL IX
EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF
CAPITOLUL IX
EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE CARTOF
ÎN CONDIŢIILE DE LA LETCA – SĂLAJ, 2011 – 2013
Analiza eficienţei economice a irigării culturii de cartof de la Letca, în condiţiile
anilor 2011 – 2013 s-a realizat pentru fiecare soi studiat şi variante experimentale realizate.
Cheltuielile de irigare sunt acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea
irigării în perioada de vegetaţie a culturii.
Cultivarea cartofului din perioada 2011-2013, în varianta irigată s-a dovedit a fi în
eficientă din punct de vedere economic.
44.95
35.5
35.3
37.23
0 10 20 30 40 50
Milenium irigat
Mileni um neirigat
Redsec irigat
Redsec neiri gat
Al
ConConţţinutul de inutul de Al / Al / Al Al contentcontent (mg/kgmg/kg)
Fig. 8.17. Conţinutul de Al (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011 - 2013 realizată în condiţii de irigare la Letca - Sălaj
0.520.820.11
0.10.41
0.610.04
0.210.41
0.990.160.23
0.520.870.1
0.57
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
Milenium irigat
Milenium neirigat
Redsec irigat
Redsec neirigat
Cr Ni Cd Pb
ConConţţinutul de inutul de metalemetale/ / MetalMetal contentcontent (mg/kgmg/kg)
0.21Fig. 8.18. Conţinutul de metale: Cr, Ni, Cd, Pb (mg/kg) în tuberculii de cartof, media anilor 2011-2013 realizată în condiţii de irigare la Letca-Sălaj
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
33
În anul 2011 soiurile de cartof studiate răspund diferit la irigarea şi fertilizarea
aplicată. Astfel, soiul Redsec a înregistrat în varianta irigare x fertilizare b1 (611,19 lei/ha)
cel mai bun profit.
Faţă de anul 2012, în condiţiile anilor 2011 şi 2013 se constată o creştere
semnificativă a profitului prin creşterea producţiei la hectar şi creşterea preţului seminţei de
cartof în anii 2012 şi 2013 comparativ cu anul 2011 (sursa SCDC Târgu Secuiesc) (Fig.
9.2) . În cadrul tehnologiei integrate de cultură a cartofului în zona Letca, cele mai mari
producţii s-au obţinut în anul 2013, 18 826 kg/ha, prin interacţiunea factorilor: irigare,
fertilizare cu îngrăşământ natural şi chimic.
0,9
1,5 1,5
0
1
2
2011 2012 2013
2011
2012
2013
Fig. 9.2 . Evoluţia preţului cartofilor de sămânţă în anii experimentali 2011-2013
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
34
CAPITOLUL X
CONCLUZII
Cultivarea cartofului în varianta irigat s-a dovedit a fi în condiţiile câmpului
experimental de la Letca - Sălaj din perioada 2009-2011, eficientă din punct de vedere
economic.
La cultura cartofului aplicarea tehnologiei adecvate zonei şi schimbărilor climatice
globale actuale, care determină instalarea unor perioade de secetă şi arşiţă agresive, asigură
prin irigare, fertilizare complexă organică şi chimică, soiuri adecvate, o productivitate
corespunzătoare, sporuri de producţie eficiente economic şi calitativ.
Cele mai ridicate producţii medii, s-au atins la varianta fertilizată cu îngrăşământ
natural şi chimic de 10832 kg/ha cu un spor de producţie de 3352 kg/ha (44,8 %) faţă de
martorul nefertilizat.
Producţia medie înregistrată la variantele irigate s-a situat la nivelul 10564 kg/ha, iar
la variantele neirigate la 7623 kg/ha. Sporul de producţie înregistrat ca urmare a irigării a
fost de 2940 kg/ha (38,6 %), diferenţă foarte semnificativă statistic.
Consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare, în
2011 a fost de 3350 m3/ha; în anul 2012 de 5161 m3/ha; în anul 2013 de 3925 m3/ha; iar în
condiţii de irigare consumul de apă a fost de 5172 m3/ha în anul 2011; de 6279 m3/ha în
anul 2012 şi de 5530 m3/ha în anul 2013.
Consumul mediu zilnic din perioada de vegetaţie a variat între 13 m3/ha/zi şi 42
m3/ha/zi în anul 2011, între 14 m3/ha/zi şi 39 m3/ha/zi în anul 2012 şi între 20 m3/ha/zi şi 44
m3/ha/zi în anul 2013.
Analizând rezultatele obţinute, în cei trei ani 2011-2013, se constată că profitul cel
mai mare s-a obţinut în anul 2013, an bun pentru cultura cartofului datorită producţiei
înregistrate (mai mare faţă de 2011 şi 2012).
Din rezultatelor obţinute, pentru cele două soiuri studiate, cheltuielile de irigare sunt
acoperite de veniturile suplimentare realizate prin aplicarea irigării în perioada de vegetaţie
a culturii.
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
35
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Ardelean M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. AcademicPres,
Cluj-Napoca;
2. Bârnaure V., 1991, Cartoful în Fitotehnie, Eitura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
3. Bîlteanu Gh., 2001, Fitotehnie, Editura Ceres, Bucureşti;
4. Bredt H. şi colab., 1975, Tehnologia de pregătire a terenului, Lucrări Ştiinţifice,
ICCS Braşov, vol.V;
5. Botzan M., 1972, Bilanţul apei în solurile irigate, Editura Acad., Bucureşti;
6. Budiu V., D. Mureşan, 1996, Îmbunătăţiri funciare. Desecări şi combaterea eroziunii
solului, vol. 2, Editura Genesis, Cluj-Napoca;
7. Constandescu E. şi colab., 1969, Cartoful, Editura Agro-Silvică Bucureşti;
8. Florian Cecilia Bianca, 2003, Monografia comunei Letca, Lucrare de diplomă,
Universitatea Babe ş-Bolyai, coordonator ştiintific conf. univ. dr. I. Irimuş, Cluj-
Napoca;
9. Florian Cecilia Bianca, 2004, Morfologia şi dinamica versanţilor în Podişul Purcăreţ
Boiu Mare (spaţiul aferent comunei Letca), Lucrare de disertaţie, Universitatea Babeş-
Bolyai, coordonator ştiintific conf. univ. dr. I. Irimuş, Cluj-Napoca;
10. Irimuş I., 2003, Geografia fizică a Romaniei, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca;
11. Luca E., Nagy Z., 1999, Irigarea culturilor, Editura Genesis Tipo Cluj-Napoca;
12. Luca E., Ancuţa Puşcaş, Laura Luca, C. Ratiu, Ana Ciotlăuş, Sanda Suciu, Adriana
Hoban, Alina Panig, 2007, Technology elements at the irrigated potato crop in
Transylvania’s area conditions, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultură,
vol.64, 809;
13. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri
funciare – Irigaţii, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
14. Luca E., V. Budiu, Ana Ciotlăuş, Adela Hoble, 2013, Exploatarea sistemelor de
îmbunătăţiri funciare. Irigaţii – lucrari practice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Cecilia Bianca MALSCHI FLORIAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT
36
15. Malschi Florian Cecilia Bianca, 2012, Global warming and its effects limitation on
traditional culture of potato in Someşan plateau, ECOTERRA, year IX, no. 33,
December (68-77);
16. Malschi Florian Cecilia Bianca, Emil Luca, 2012, Irrigated potato crop in
traditional farms in Letca area Salaj county, Revista Agricultura, year XXI, no. 3-4
(83-84);
17. Malschi Florian Cecilia Bianca, Emil Luca, Cecilia Roman, Dorina Simedru,
Şenilă Lăcrămioara, Claudiu Tanasiela, 2013, Influence of irrigated technological
system in the potato quality in Letca area, Salaj, Revista Agricultura, anul XXII, nr.
1-2 (85-86)/2013;
18. Malschi Dana, Cecilia Roman, Malschi Florian Cecilia Bianca, 2013,
Phytoextraction of heavy metals from industrially polluted zone using Lolium
perenne and Lemna minor, Abstracts of The ELSEDIMA Conference 2012:63.
19. Mike Luiza, Chiru S., Draica C., Popa D., Baciu A., 2004, Promovarea în producţie a
soiurilor valoroase de cartof create în România prin metoda selecţiei de menţinere,
Editura Virtipolux, Braşov;
20. Mureşan S., 1999, Calitatea cartofului de consum (II), Cartoful în România, vol. 9,
nr. 2, p. 18-21;
21. Nagy Z., Turdeanu Al., 1990, Cercetări privind regimul de irigare, consumul de apă
şi stabilirea necesarului de apă de irigaţie la cartof în zona colinară a Transilvaniei,
Buletinul Institutului Agronomic, Seria Agricultură şi Horticultură, vol. 41/1, Cluj-
Napoca, p. 91-122
22. Nagy Z., Luca E., Al. Turdeanu, 1994, Cercetări privind consumul de apă al
principalelor culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN,
Seria Agricultură, nr. 48;
23. Plămădeală B., şi col., 1987, Protecţia cartofului, Editura Ceres, Bucureşti;
24. Velican V., 1965, Plante producătoare de tuberculi şi rădăcini, Fitotehnie, vol II,
Editura Agro-Silvică, Bucureşti.