Descrierea proiectuluiDATE GENERALE DESPRE PROIECT Autoritatea contractanta: Centrul National de Management Programe Categoria de proiect: Modul I CEEX, tip P-CD Nr. contract de finantare: 122/2006 Contractor: UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI - TIMISOARA Parteneri: - Universitatea Politehnica Timisoara (UPT); - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA) Bucuresti; - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI Documentarea in vederea cunoasterii stadiului actual de dezvoltare a tehnologiilor de crestere a pestilor in sistem superintensiv in vederea alegerii unei solutii propice pentru tara noastra; Proiectarea, executarea si experimentarea tehnologiei de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata; Transferul tehnologiei de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata; Asigurarea de consultanta si asistenta tehnica beneficiarilor tehnologiei; Elaborarea unui manual de prezentare si utilizare a tehnologiei de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata.

A1. Documentarea si pregatirea/achizitia de echipamente si Etapa I. Studiu de instalatii experimentale pentru incubarea icrelor, cresterea fundamentare a tehnologiei de larvelor, puietului si a pestelui de consum. crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata A2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor si instalatiilor incluse in sistemul experimental. A1. Documentarea si pregatirea/achizitia de echipamente si Etapa II. Proiectarea instalatii experimentale pentru alimentare, evacuare si filtrare a sistemului de alimentare, evacuare si filtrare a apei din apei din sistemul superintensiv de crestere a sturionilor. sistemul de crestere A2. Studii privind stabilirea debitului de alimentare si a superintensiva a sturionilor cu randamentului instalatiilor de filtrare (mecanica si biologica) a apa recirculata apei din sistemul superintensiv de crestere a sturionilor.

A1. Documentarea si pregatirea/achizitia echipamentelor pentru controlul calitatii apei din bazinele de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata. A2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor de control a calitatii apei si de tratare a apei in sistem superintensiv de crestere a sturionilor cu apa recirculata. A1. Documentarea privind nivelul nutritiv al hranei, conversia acesteia si tipurile de hranitoare automate ce se vor achizitiona Etapa IV. Realizarea modelului functional de statie pentru cresterea sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata. pilot pentru cresterea superintensiva a sturionilor cu A2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor de apa recirculata hranire si realizarea modelului functional de statie pilot pentru cresterea superintensiva a sturionilor cu apa recirculata. A1. Prezentarea si demonstrarea functionalitatii Platformei Etapa V. Determinarea tehnologice pentru cresterea sturionilor in sistem superintensiv parametrilor de crestere a cu apa recirculata. sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata A2. Determinarea parametrilor de crestere a sturionilor in si diseminarea rezultatelor sistem superintensiv cu apa recirculata si diseminarea cercetarilor rezultatelor cercetarilor. Etapa III. Proiectarea sistemului de control al calitatii apei din bazinele de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata Etapa I, 2006: STUDIU DE FUNDAMENTARE A TEHNOLOGIEI DE CRESTERE A STURIONILOR iN SISTEM SUPERINTENSIV CU APa RECIRCULATa - Activitatea I.1. Documentarea si pregatirea/achizitia de echipamente si instalatii experimentale pentru incubarea icrelor, cresterea larvelor, puietului si a pestelui de consum - Activitatea I.2. Studii privind parametrii tehnici ai echipamentelor si instalatiilor incluse in sistemul experimentalOBIECTIVELE ETAPEI I PE ANUL 2006 OBIECTIVELE ETAPEI I PE ANUL 2006 - Proiectarea tehnologiei de crestere a cegai (Acipenser ruthenus) in sistem superintensiv cu apa recirculata; - Stabilirea fluxului tehnologic de crestere superintensiva cu apa recirculata de la icra embrionata la puiet de 200 g la cega; - Stabilirea capacitatilor de crestere in diferite etape ale fluxului tehnologic la cega; - Stabilirea circuitului apei in sistemul de crestere superintensiva cu apa recirculata; - Stabilirea parametrilor ai instalatiei de incubatie, trocilor pentru cresterea larvelor si bazinelor pentru cresterea puietului (1-60 g si 60-200 g); - intocmirea documentatiei pentru achizitia instalatiei de incubare a icrelor, cresterii larvelor si puietului de cega pna la masa corporala medie de 200 g; - Achizitia de instalatii si echipamente pentru incubarea icrelor, cresterea larvelor si puietului de cega pna la o masa corporala medie de 200 g; - Proiectarea acoperisului halei de crestere a sturionilor conform cu normele U.E.; - Schimbat acoperis hala.

CONCLUZII 1. in prezent nu exista proiect standard unanim acceptat pentru cresterea pestilor in sistem superintensiv cu apa recirculata. 2. in instalatia proiectata, pornind de la produsele sexuale eliberate de 14 femele si 21 masculi de cega (1,5 masculi la o femela) se ajunge in decurs de 34 luni sa se produca 14130 kg cega de consum (cu masa corporala medie de 1000 g). 3. Perioada de crestere la cega poate fi divizata in 5 etape: incubatie icre embrionate, predezvoltare (0-45 zile si masa corporala medie de la 0-1 g), puiet 1-60 g (45 zile-10 luni), puiet 60-200 g (10-22 luni) si peste consum (200-1000 g; 22-34 luni). 4. Circuitul apei in instalatia proiectata este urmatorul: put forat, pompa submersibila, bazin de alimentare (30 m3), pompa aspiro-respingatoare, bazin tampon, bazine de crestere a pestilor, filtru mecanic, biofiltru, sterilizator cu ultraviolete, bazin tampon, unitate de incalzire/racire a apei, unitate de oxigenare, bazine de crestere a pestilor 5. Pentru mentinerea unei ape de calitate corespunzatoare, trebuie ca aceasta sa fie evacuata continuu din bazinul de crestere a pestilor (de 2 ori/ora) si sa sufere procese de filtrare, biofiltrare, sterilizare, incalzire/racire, oxigenare. 6. in decurs a 24 ore se elimina din sistem un volum de apa de maximum 10% din volumul total al sistemului. 7. Trebuie monitorizati si mentinuti in parametrii optimi pentru specia de cultura (in cazul nostru cega) urmatorii factori: oxigenul solvit, amoniacul, nitritii, nitratii, dioxidul de carbon, pH-ul, suspensiile solide s.a. 8. Pentru producerea a 14130 kg cega de consum, instalatia proiectata trebuie sa contina 6 incubatoare pentru icre embrionate, 10 troci pentru larve (330 x 40 x 30 cm; S = 1,32 m2), 10 bazine pentru puiet 10-60 g (1,5 x 1,5 x 0,7 m; V = 1,125 m3), 6 bazine pentru puiet de 60-200 g ( = 3 m; H = 1m; V = 5,63 m3) si 9 bazine pentru peste consum ( = 4 m; H = 1,2 m; V = 12,56 m3).

9. Pentru puietul de 1-60 g, 60-200 g si pestele de consum (200-1000 g), densitatea la recoltare, trebuie sa atinga 125 kg cega/m3 apa. 10. in troci se asigura o densitate la populare cuprinsa intre 5000-20000 larve de cega/m2 bazin. 11. in primele 8-10 zile de viata, larvele au o hranire endogena (vitelina), dupa care se hranesc timp de 7 zile cu crustaceul Artemia salina, apoi cu tocatura de viermi oligocheti Tubifex sp., cu amestec de Tubifex si hrana suplimentara granulata tip Starter, iar spre finalul perioadei larvare si in perioada de puiet, doar cu hrana suplimentara granulata pentru Acipenseridae. 12. Masa corporala medie la cega trebuie sa fie de 1 g la vrsta de 45 zile, 60 g la 10 luni, 200 g la 22 luni si 1000 g la vrsta de 34 luni. 13. Apa trebuie sa aiba un continut in oxigen cuprins intre 9-10,5 mg/l pentru larve (0-45 zile), 810 mg/l pentru puietul de 1-60 g (45 zile-10 luni), 8-9 mg/l pentru puietul de 60-200 g (10-22 luni) si pentru pestele de consum (200-1000 g; 22-34 luni). 14. Temperatura apei trebuie sa fie de 13-150C in perioada de incubatie a icrelor embrionate, 13170C in perioada larvara, 18-200C in perioada de puiet 1-60 g si 20-230C in perioada de puiet 60-200 g si peste de consum. 15. Pierderile de efectiv sunt de 30% din efectivul initial in perioada larvara, 50% pentru puietul 1-60g, 30% pentru puietul 60-200 g si 10% pentru pestele (cega) de consum.

n ultimii ani, tot mai mul i agen i economici sunt interesa i de cre terea superintensiv a pe tilor n sistem acvacol recirculant, n condi iile n care cre terea sturionilor pentru carne si icre poate fi descris ca o afacere rentabil .

Implementarea acestui sistem este la nceput de drum n Romnia, motiv pentru care ne-am propus s realiz m, n cadrul Programului de Cercetare de Excelen (CEEX), finan at de Ministerul Educa iei i Cercet rii, o Platform tehnologic dimensionat adecvat. Intitulat Producerea sturionilor n sistem superintensiv n condi iile unui management durabil al resurselor acvatice , proiectul constituie un centru de instruire teoretic i practic , att pentru studen i, ct i pentru to i cei interesa i de cre terea superintensiv a pe tilor. La proiectarea i realizarea Platformei tehnologice au contribuit cadre didactice, doctoranzi, studen i i cercet tori de la trei universit i din ar (USAMVB Timi oara, USAMV Cluj-Napoca i U.P. Timi oara), precum i de la INMA, filiala Timi oara (institutul pentru ma ini i instala ii destinate agriculturii i industriei alimentare). Proiectul a fost coordonat de subsemnatul, profesor la Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din Timi oara. Prima ferm de sturioni din ar

Totul a nceput cnd, n anul 2006, Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din cadrul USAMVB a c tigat un contract de cercetare n valoare de 1,3 milioane de lei pentru cre terea superintensiv a sturionului, n vederea ob inerii de icre negre. Consiliul Na ional al Cercet rii tiin ifice din nv mntul superior a oferit facult ii timi orene 34 de bazine piscicole. Sec ia de Piscicultur a achizi ionat primele exemplare de ceg din Germania i a populat dou dintre acvariile facult ii cu specia de caviar, primit de la un fermier din Germania, care avea 400 de icre embrionare. A a a ap rut prima ferm de sturioni de la Timi oara, unic n ar , avnd drept obiective att cre terea si cercetarea sturionilor, ct i colectarea icrelor negre de pe te. Avantajele sistemului recirculant semiintensiv Cei care doresc s investeasc ntr-o instala ie de cre tere a sturionilor (sau a altor specii de pe ti), trebuie s tie c , n compara ie cu sistemul de cre tere a pe tilor n hele teie, sistemul acvacol recirculant semiintensiv prezint urm toarele avantaje: economise te att terenul, ct i resursele de ap ; poate fi amplasat n zone care sunt improprii cre terii n hele teie; permite un grad sporit de control al mediului de cultur a pe tilor; se pot cre te pe ti tot timpul anului, n condi ii optime; pe tele poate fi recoltat n orice momentul; produc iile piscicole i nivelul veniturilor ob inute din valorificarea acestora se pot determina mult mai precis dect n cazul hele teielor. Obiectivele Platformei tehnologice Pentru realizarea Platformei tehnologice, echipa cu o preg tire profesional multidisciplinar , a avut drept obiective: realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de cre tere a sturionilor n sistem superintensiv cu ap recirculat ; proiectarea i realizarea sistemului de alimentare, de filtrare i de evacuare a apei din sistem; proiectarea sistemului de control al calit ii apei din bazinele de cre tere; realizarea modelului func ional de sta ie pilot; determinarea parametrilor de cre tere a sturionilor; diseminarea rezultatelor cercet rii prin publicarea rezultatelor; acordarea de consultan i de asisten tehnic poten ialilor utilizatori ai acestei tehnologii. Componentele de baz ale unui sistem acvacol n prezent, nu exist un proiect standard recomandat pentru cre terea pe tilor n sistem acvacol recirculant. Cu toate acestea, fiecare sistem acvacol recirculant are n componen a sa urm toarele echipamente: - bazine de cultur a pe tilor; - pompele pentru circula ia apei n sistem; - echipamente de tratare a apei pentru men inerea calit ii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instala ie de oxigenare i de sterilizare cu ultraviolete); - conducte de alimentare i de evacuare a apei; - bazin tampon pentru ap . Cum func ioneaz ? Tabloul de comand aferent instala iei de cre tere a sturionilor n sistem cu ap recirculat se aplaseaz ntr-o nc pere ct mai apropiat de hala n care sunt montate bazinele de cre tere a pe tilor. Pe peretele frontal al tabloului, func ionarea fiec rei pompe este eviden iat de o lamp de semnalizare.

Pornirea pompei este condi ionat de nivelul apei din bazine, care sunt prev zute cu sesizoare de nivel inferior i de nivel superior. Motoarele pompelor sunt protejate de disjunctoare magnetoelectrice. Ac ionarea unui disjunctor provoac anclan area sirenei i oprirea motorului defect. Bazinele sunt alimentate cu ap forat la adncime, care trece printr-un filtru special, atingnd o temperatur constant pe tot parcursul anului, ntre 18 si 20 de grade Celsius. Principiul de baz : men inerea apei curate De prim importan n acvacultur este men inerea calit ii apei i monitorizarea factorilor de calitate ai acesteia: temperatura, oxigenul dizolvat, dioxidul de carbon, pH-ul, amoniacul, nitri ii, nitra ii i solidele. Astfel, apa trebuie evacuat continuu din bazinele de cre tere a pe tilor (de 2 ori/or ) i supus proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, nc lzire sau r cire. n decurs de 24 ore, se elimin din sistem un volum de ap de maximum 10 la sut din volumul total al acestuia. n sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuat din bazinele de cre tere a pe tilor este supus unui proces de filtrare mecanic ntr-un filtru radial cu sit rotativ (filtru tob sau drum filter ) cu o capacitate de filtrare de 350 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm. Prin rotirea continu a tamburului, particulele solide se filtreaz prin partea din sit imersat n ap , n timp ce partea superioar a tamburului, neimersat , trece prin fa a unui sistem de sp lare cu jet de ap , orientat n contracurent. Procesul de sp lare se deruleaz automat. Pe toat durata func ion rii sunt evacuate din filtrele cu site rotative cantit i nsemnate de ap cu un con inut foarte ridicat de substan e solide n suspensie. La ie irea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au ndep rtat particulele solide n suspensie mari) ajunge n biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau filtrul biologic) re ine amoniacul i l converte te n nitri i i apoi n nitra i, produ i mai pu in toxici pentru pe ti. Biofiltrul realizat are ca substrat biobilele pe care se dezvolt bacteriile nitrificatoare din genurile Nitrosomonas i Nitrobacter. Obiective atinse, cheltuieli u or de amortizat n instala ia proiectat , ne-am propus s producem, n decurs de 36 luni, circa 14.100 kg de ceg pentru consum, cu masa corporal medie de 1000 grame. Condi iile de mediu asigurate, ne vor permite s atingem o densitate la recoltare de 125 kg ceg /m3 de ap . n urmatorii ani vom aclimatiza sturionul siberian, apreciat pentru ritmul foarte alert de maturizare. n cre terea sturionilor, etapa cea mai dificil este produc ia de puiet. La trecerea de la stadiul larvar la cel de puiet, mai exact, de la hrana natural la cea artificial , pierderile sunt foarte mari, de regul cam de 60 la sut . Pe m sur ce numarul sturionilor care ajung la maturitate cre te, cantitatea de caviar recoltat va fi mai mare. De regul , icrele negre reprezint 10 la sut din greutatea sturionului, astfel c , de la o ceg de un kilogram, se ob in 100 de grame de caviar. Odat perfectat , tehnologia prezentat va fi facut cunoscut tuturor investitorilor locali interesa i de acvacultur , care, la un pre modic, pot multiplica proiectul. Investi ia se recupereaz dup doar trei cicluri de reproducere, i aceasta numai din colectarea si vanzarea icrelor negre. Investi ie piscicol Omul de afaceri german, Lothar Oliver, a pus bazele unei ferme piscicole n comuna Frdea din jude ul Timi . Inaugurat de curnd, cresc toria de sturioni din comuna timi ean are ca obiect de activitate cre terea intensiv i comercializarea sturionilor, iar investitorul neam i-a propus ca pn la finele acestui an s vnd n Romnia carne de sturion, iar n urm torii trei ani, i caviarul de Banat. Din halele de la Fardea, cu suprafa a total de 650 mp, se a teapt o produc ie anual de ase- apte tone de caviar, iar kilogramul de delicates se vinde cu 6.000 de euro. Investi ia a demarat cu o cultur de 8.000 de sturioni, de aici urmnd s se recolteze puie ii. Pe viitor, aici va fi construit i o sta ie de reproducere.

n ceea ce prive te banii, proiectul de la Frdea a costat 200.000 de euro, iar omul de afaceri german are n plan un proiect mai amplu la Lugoj, n valoare de 600.000 de euro. n ultimii ani, tot mai mul i agen i economici sunt interesa i de cre terea superintensiv a pe tilor n sistem acvacol recirculant, n condi iile n care cre terea sturionilor pentru carne si icre poate fi descris ca o afacere rentabil .

Implementarea acestui sistem este la nceput de drum n Romnia, motiv pentru care ne-am propus s realiz m, n cadrul Programului de Cercetare de Excelen (CEEX), finan at de Ministerul Educa iei i Cercet rii, o Platform tehnologic dimensionat adecvat. Intitulat Producerea sturionilor n sistem superintensiv n condi iile unui management durabil al resurselor acvatice , proiectul constituie un centru de instruire teoretic i practic , att pentru studen i, ct i pentru to i cei interesa i de cre terea superintensiv a pe tilor. La proiectarea i realizarea Platformei tehnologice au contribuit cadre didactice, doctoranzi, studen i i cercet tori de la trei universit i din ar (USAMVB Timi oara, USAMV Cluj-Napoca i U.P. Timi oara), precum i de la INMA, filiala Timi oara (institutul pentru ma ini i instala ii destinate agriculturii i industriei alimentare). Proiectul a fost coordonat de subsemnatul, profesor la Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din Timi oara. Prima ferm de sturioni din ar Totul a nceput cnd, n anul 2006, Facultatea de Zootehnie i Biotehnologii din cadrul USAMVB a c tigat un contract de cercetare n valoare de 1,3 milioane de lei pentru cre terea superintensiv a sturionului, n vederea ob inerii de icre negre. Consiliul Na ional al Cercet rii tiin ifice din nv mntul superior a oferit facult ii timi orene 34 de bazine piscicole. Sec ia de Piscicultur a achizi ionat primele exemplare de ceg din Germania i a populat dou dintre acvariile facult ii cu specia de caviar, primit de la un fermier din Germania, care avea 400 de icre embrionare. A a a ap rut prima ferm de sturioni de la Timi oara, unic n ar , avnd drept obiective att cre terea si cercetarea sturionilor, ct i colectarea icrelor negre de pe te. Avantajele sistemului recirculant semiintensiv Cei care doresc s investeasc ntr-o instala ie de cre tere a sturionilor (sau a altor specii de pe ti), trebuie s tie c , n compara ie cu sistemul de cre tere a pe tilor n hele teie, sistemul acvacol recirculant semiintensiv prezint urm toarele avantaje: economise te att terenul, ct i resursele de ap ; poate fi amplasat n zone care sunt improprii cre terii n hele teie; permite un grad sporit de control al mediului de cultur a pe tilor; se pot cre te pe ti tot timpul anului, n condi ii optime; pe tele poate fi recoltat n orice momentul; produc iile piscicole i nivelul veniturilor ob inute din valorificarea acestora se pot determina mult mai precis dect n cazul hele teielor. Obiectivele Platformei tehnologice Pentru realizarea Platformei tehnologice, echipa cu o preg tire profesional multidisciplinar , a avut drept obiective: realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de cre tere a sturionilor n sistem superintensiv cu ap recirculat ; proiectarea i realizarea sistemului de alimentare, de filtrare i de evacuare a apei din sistem; proiectarea sistemului de control al calit ii apei din bazinele de cre tere;

realizarea modelului func ional de sta ie pilot; determinarea parametrilor de cre tere a sturionilor; diseminarea rezultatelor cercet rii prin publicarea rezultatelor; acordarea de consultan i de asisten tehnic poten ialilor utilizatori ai acestei tehnologii. Componentele de baz ale unui sistem acvacol n prezent, nu exist un proiect standard recomandat pentru cre terea pe tilor n sistem acvacol recirculant. Cu toate acestea, fiecare sistem acvacol recirculant are n componen a sa urm toarele echipamente: - bazine de cultur a pe tilor; - pompele pentru circula ia apei n sistem; - echipamente de tratare a apei pentru men inerea calit ii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instala ie de oxigenare i de sterilizare cu ultraviolete); - conducte de alimentare i de evacuare a apei; - bazin tampon pentru ap . Cum func ioneaz ? Tabloul de comand aferent instala iei de cre tere a sturionilor n sistem cu ap recirculat se aplaseaz ntr-o nc pere ct mai apropiat de hala n care sunt montate bazinele de cre tere a pe tilor. Pe peretele frontal al tabloului, func ionarea fiec rei pompe este eviden iat de o lamp de semnalizare. Pornirea pompei este condi ionat de nivelul apei din bazine, care sunt prev zute cu sesizoare de nivel inferior i de nivel superior. Motoarele pompelor sunt protejate de disjunctoare magnetoelectrice. Ac ionarea unui disjunctor provoac anclan area sirenei i oprirea motorului defect. Bazinele sunt alimentate cu ap forat la adncime, care trece printr-un filtru special, atingnd o temperatur constant pe tot parcursul anului, ntre 18 si 20 de grade Celsius. Principiul de baz : men inerea apei curate De prim importan n acvacultur este men inerea calit ii apei i monitorizarea factorilor de calitate ai acesteia: temperatura, oxigenul dizolvat, dioxidul de carbon, pH-ul, amoniacul, nitri ii, nitra ii i solidele. Astfel, apa trebuie evacuat continuu din bazinele de cre tere a pe tilor (de 2 ori/or ) i supus proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, nc lzire sau r cire. n decurs de 24 ore, se elimin din sistem un volum de ap de maximum 10 la sut din volumul total al acestuia. n sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuat din bazinele de cre tere a pe tilor este supus unui proces de filtrare mecanic ntr-un filtru radial cu sit rotativ (filtru tob sau drum filter ) cu o capacitate de filtrare de 350 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm. Prin rotirea continu a tamburului, particulele solide se filtreaz prin partea din sit imersat n ap , n timp ce partea superioar a tamburului, neimersat , trece prin fa a unui sistem de sp lare cu jet de ap , orientat n contracurent. Procesul de sp lare se deruleaz automat. Pe toat durata func ion rii sunt evacuate din filtrele cu site rotative cantit i nsemnate de ap cu un con inut foarte ridicat de substan e solide n suspensie. La ie irea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au ndep rtat particulele solide n suspensie mari) ajunge n biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau filtrul biologic) re ine amoniacul i l converte te n nitri i i apoi n nitra i, produ i mai pu in toxici pentru pe ti. Biofiltrul realizat are ca substrat biobilele pe care se dezvolt bacteriile nitrificatoare din genurile Nitrosomonas i Nitrobacter. Obiective atinse, cheltuieli u or de amortizat n instala ia proiectat , ne-am propus s producem, n decurs de 36 luni, circa 14.100 kg de ceg pentru consum, cu masa corporal medie de 1000 grame. Condi iile de mediu asigurate, ne vor permite s

atingem o densitate la recoltare de 125 kg ceg /m3 de ap . n urmatorii ani vom aclimatiza sturionul siberian, apreciat pentru ritmul foarte alert de maturizare. n cre terea sturionilor, etapa cea mai dificil este produc ia de puiet. La trecerea de la stadiul larvar la cel de puiet, mai exact, de la hrana natural la cea artificial , pierderile sunt foarte mari, de regul cam de 60 la sut . Pe m sur ce numarul sturionilor care ajung la maturitate cre te, cantitatea de caviar recoltat va fi mai mare. De regul , icrele negre reprezint 10 la sut din greutatea sturionului, astfel c , de la o ceg de un kilogram, se ob in 100 de grame de caviar. Odat perfectat , tehnologia prezentat va fi facut cunoscut tuturor investitorilor locali interesa i de acvacultur , care, la un pre modic, pot multiplica proiectul. Investi ia se recupereaz dup doar trei cicluri de reproducere, i aceasta numai din colectarea si vanzarea icrelor negre. Investi ie piscicol

Omul de afaceri german, Lothar Oliver, a pus bazele unei ferme piscicole n comuna Frdea din jude ul Timi . Inaugurat de curnd, cresc toria de sturioni din comuna timi ean are ca obiect de activitate cre terea intensiv i comercializarea sturionilor, iar investitorul neam i-a propus ca pn la finele acestui an s vnd n Romnia carne de sturion, iar n urm torii trei ani, i caviarul de Banat. Din halele de la Fardea, cu suprafa a total de 650 mp, se a teapt o produc ie anual de aseapte tone de caviar, iar kilogramul de delicates se vinde cu 6.000 de euro. Investi ia a demarat cu o cultur de 8.000 de sturioni, de aici urmnd s se recolteze puie ii. Pe viitor, aici va fi construit i o sta ie de reproducere. n ceea ce prive te banii, proiectul de la Frdea a costat 200.000 de euro, iar omul de afaceri german are n plan un proiect mai amplu la Lugoj, n valoare de 600.000 de euro.