Elyn R. Saks

Centrul nu se mai poatesustine

a

Povestea nebuniei mele

Traducere din englezi de

Laura Netea

ATRCI

Cu prins

u

t6

32

51

72

87

to6

120

134

153

170

191

207

221

238

Prolog

Capitolul unu

Capitolul doi

Capitolul trei

Capitolul patru

Capitolul cinci

Capitolul gase

Capitolul gapte

Capitolul opt

Capitolul noui

Capitolul zece

Capitolul unsprezece

Capitolul doisprezece

Capitolul treisprezece

Capitolul paisprezece

25t

265

286

302

320

338

352

368

385

398

423

427

430

Capitolul cincisprezece

Capitolul gaisprezece

Capitolul gaptesprezece

Capitolul optsprezece

Capitolul noudsprezece

Capitolul douizeci

Capitolul douizeci gi unu

Capitolul doudzeci gi doi

Capitolul doudzeci gi trei

Capitolul doudzeci gi patru

MuQumiri

Llnde sunt acum

Un interciu cu Elyn Saks

CAPITOLUL UNU

CAnd eram micd, m6. trezeam aproape in fiecare dimineafd,intAmpinatd de o zi insoritd, de un cer senin nesfArqit gi devalurile albastre-verzui ale Oceanului Atlantic din apropiere.Acesta era Miami-ul anilor '50 gi al inceputului anilor '60 -inainte de Disney World, inainte de transformarea fabuloasdadusd de restaurarea Deco din South Beach, pe vremea cAnd,,invazia" cubanez| incd se referea la cAteva sute de oameniinspdimAntafi, ajunsi acolo in bdrci improvizate, nu la omigcare culturald de proporfii seismice. Miami reprezenta, maiales, locul unde newyorkezii infrigurafi fugeau peste iarnd,unde pdrinfii mei veniserd (separat) de pe Coasta de Est, dupdal Doilea Rdzboi Mondial, si unde se intAlniseri, in prima zide facultate a mamei mele la Universitatea din Florida, inGainesville.

Fiecare familie igi are propriile mituri, acele povegti-amulete,care ne unesc pe unul de celilalt, so! de so{ie, pdrin{i de copil,frate de sor5. Etnii, mAncdruri preferate, albumele cu poze saucufdrul de lemn din pod, sau atunci cAnd a spus bunica lucrulacela, sau cAnd unchiul Fred a plecat lardzboi gi s-a intors cu...Pentru noi, fralii mei qi cu mine, prima poveste care ne-a fostspusd a fost ci ai mei s-au indrdgostit la prima vedere.

ELYN R, SAKS

Tatdl meu era inalt gi inteligent qi fdcea eforturi pentru a

se menfine in formi. Mama era gi ea inalti, gi ea inteligentd gi

frumugicd, cu p6rul brunet gi ondulat gi o personalitate deschisd.

La scurt timp dupd ce s-au cunoscut, tata s-a inscris la Drept,unde a excelat. Cdsnicia care a urmat le-a adus trei copii: eu,

fratele meu Warren, un an qi jumdtate maitilrziu, gi Kevin, dupdinci trei ani gi jumdtate.

Locuiam la periferia din nordul oraqului Miami, intr-o casd

ioasi, imprejmuiti de un gdrdulef cu o curte in care aveam unkumquatl, un mango gi hibiscus rogu. $i o intreagd suitd de

cAini. Primul ne tot ingropa pantofii; al doilea ne hdrfuia vecinii.in sfArgit, la al treilea, un baset mic qi gras, cu numele de Ruby,

am gdsit ce cdutam; era incd la ai mei cAnd am plecat la facultate.

in Umpul copilSriei mele gi a frafllor mei, pdrinlii aveau o politi-cd de weekend: sAmbita era a lor (pentru timp petrecutin doi sau

iegiri cu prietenii, la cind gi la dans, intr-un club local); duminicacra a copiilor. Deseo4 ne incepeam duminicile cu tolii ingrnmediflin patul lor mare, cuibdrindu-ne unii intr-al1ii, gAdilAndu-neqi rAzAnd. Mai tArziu, mergeam ori in Parcul Greynolds, ori inEverglades, la Gridina Zoolo$c6, din Miami sau iegeam cu rolele.

Mergeam des gi laplaj6; tatil meu adora sportul qi ne ir:rvdfa pe

toF diverse activitdfi sportive. C6nd aveam doisprezece ani, ne-am

mutat furtr-o casd mai mare, care avea gi piscin5, aga cd ne jucam

impreund gi-acolo. Uneori, luam barca cu motor gi schiam pe apd,

iar apoi Iuamprdrzul pe o insulX micula nu departe de !5rm.De obicei, ne uitam gi la televizorla grdmadd - Familia

Flinstone, Familia letson, Learte lt to Beaaer, Rnwhide, toate celelalte

I Kumquatul este un pom fructifer din familia Rutaceae, ale cirui fructe comestibilese aseamini cu cele ale portocalului, av6nd insi dimensiunea g'i forma similaremislinelor. (N.t.)

Centrul nu se mai poate susline

seriale cu cowboy. Ed Sullivan qi Disney, in serile de duminicd.CAnd a inceput sd se redifuzeze Perry Mason, mi uitam zlInic,dupd ce md intorceam de la gcoal5, uimitd ci Perry nu numai ciapdra oamenii, ci reugea qi sd elucideze toate crimele. Ne uitamimpreund la Saturday Night Liae, strdngi cu tofii in sufragerie,mAncAnd biscuifi Oreo si chipsuri, pAnd cAnd ai mei au dat legeamAncafului sdndtos gi ne*au trecut pe fructe, iaurt qi salate.

Era intotdeauna muzicd in casi. Mai ales tata era un impdti-mit al jazzului, explicAndu-ne cd, pe vremea cAnd era el tAndr, sdfi dovedit o inclinafie ciltre jazz ar fi fost luat ca un act destul deserios de rebeliune. Colecfia mea de discuri coincidea parfial cua lui Warren - The Beatles, Crosby, Stills & NastU Janis joplin.Linia se trdgea la The Monkees (mie imi pliceau, lui deloc) gimd tachina fdrd mild din cauza posterului cu Peter Noone, de laHerman's Hermits, de pe peretele din dormitorul meu.

$i mai erau gi filmele, pe care ai mei incercau si le selectezein func,tie de cAt de adecvate li se pdreau: Mary Poppins qi SunetulMuzicii erau OK pentru mine, dar unul dintre filmele cu ]amesBond (nu-mi amintesc care, dar era dintre cele cu Sean Connery)a iscat un scandal monstru intre mine gi tata: nu aveam incd17 an| iar Bond, cu paharele lui de Martini gi cu iubitele lui inbikini, era in afara limitelor.

ln hceu, am lucrat o vreme la bufetul unui cinematograflocal - ,,Sdvd adaug gi-o Cola la comandd?" -, ceea ce insem-na cd urmdream fiecare film pe care voiam sd-l vdd, iar pe multedintre ele nu doar o datd; cred c-am vdzut Billy lack de mai multde 25 de ori. Nu mi-a luat mult insi sd md hotdrdsc cd nu-mipldceau filmele care induceau un sentiment de fricd sau deprea mare tensiune - filmele de groazd erau eliminate, iar PlayMisty for Me, al lui Clint Eastwood, cu o femeie nebund, care il

ELYN R. SAKS

urmereQte qi-l hdrfuieqte pe protagonist, m-a bantuit siptimAniintregi. CAnd managerul cinematografului a fost tAlhXrit intr-onoapte, dupX inchidere, pdrinfii m-au obligat sd renunf la job.

M6rturisesc o energicd rivalitate fratemd cu Warren. Eu, fiindcea mai mare, fdceam tot posibilul sd mi menfin inaintea lui,ddndu-mi silinfa si excelez la lucruri pe care un frate mai micrru le putea face incd. Am invdfat prima si merg pe bicicletd.Odatd ce a invdfat gi ef pur gi simplu am inceput sd merg eu dint'c in ce mai repede gi pe distan{e mai lungi. Am mers cu schiu-rile pe apd prim4 iar apoi am ficut-o cu mai mare elan decAt el.

l,uam note mari qi md asiguram cd el gtia asta; igi d[dea insd lal't'l de mult silinla gi lua gi el note mari. Tata nu era genul care

si\ ne laude (considera ci ar fi fost o invitalie la invidie), aga cd

rru fdcea niciodatd complimente nimdnui. Dar mama o fdcea, iarctr Ei Warren eram in competifie pentru atenfia primitd de la ea.

in ce-l privegte pe Kevin, erau indeajuns de mulli ani intrerrtri incAt, o vreme indelungatl,l-am privit ca pe copilul meu.

tlrra dintre cele mai vechi gi clare amintiri ale mele este cAt de

cnluziasmat[ am fost cAnd a inceput si meargd de-a buqilea,vilzAndu-l cum invdla si ajung5 dintr-un loc intr-altuI. Nu doarr'i1 cra mai mic decAt mine qi Warren, era gi, structuraf mai socia-

hil - era mai ugor sd te inlelegi bine cu el, iar el era mai inte-lcsirt de a petrece timp cu noi, pur gi simplu, decAt de a intra inr'ornpeti{ie cu noi.

(la evrei intru cAtva practicanfi, mergeam la Sinagogd gi res-

lrt,ctam ZiIele Sfinte. Copii fiind" am fost trimigi la gcoala evre-iirsc5, iar apoi ne-au fost sdrb5torite Bat pi Bar MiEvah-urile2.

r [-onform tradiliei evreiegti, Bar Mitzvah (pentru biiefi) gi Bat Mitzvah (pentru fete)desemneazi ritualul religios in urma ciruia copiii ating v6rsta majoratului, odati cu

Implinirea a treisprezece ani, de citre biieli, gi a doisprezece ani, de citre fete. (N.t.)

Centrul nu se mai poate susline

Desi lucrurile astea n-au fost niciodati discutate prea detariafmi s-a dat cumva de inleles cd, in multe locuri gi circumstanfe,eweii nu erau prea populari gi cd era necesar sd fii atat discret, catqi respectabil, pentru a ajunge bine in viafd. Nu mAncam kasher3(degi pdrinfii tatdlui meu o fdceau); un alt element al mitologieimama-gi-tata era cd, pentru a-gi impresiona viitorii socri cu cAtde cuviincioasd era, mama - a cdrei familie nu mancase nicio-datd kasher gi nu prea gtia regulile - fdcuse gregeala de a-qicomanda homar, in seara in care tata o prezentase pdrinlilor lui.

Astfel cd, cel putin la prima vedere, viafa noastrd de familieera cat se poate de pldcutd - bund pentru coperta unei revistecu ilustrafii idealizate sau ca subiect al unui serial ugurel dinanii'50. Mai mult marna era ce s-ar numi astlzio mamd casnicd.Era acolo c6nd ne intorceam de la gcoald gi intotdeauna se asiguracd luam o gustare - chiar gi in ziua de azi, cerealele cu lapte recesunt, fdrd concurenfd, mAncarea care imi aduce conforful psihicc6nd nu md simt bine. Familia mea lua mesele impreuni qi, degimama nu gdtea mult (o fdcea o menajerd, cdreia, in timp, i-a fostluat locul de tat4 care se pricepea grozav la asta), mereu existauprijituri in cimard (chiar dacX erau cumpdrate), fructe proaspetein frigider si rufe curate in sifoniere.

L:rsd, sub acea suprafafd plicuta lucrurile erau mai complexe,cum sunt, in mod inevitabil, problemele de familie. Ca tofipdrinfii, ai mei isi aveau punctele forte gi sldbiciunile. Erau pro-fund apropiali unul de celdlalf de fapt, intotdeauna le-a fdcutmai multd pldcere si petreacd timp impreund decat cu oricinealtcineva, incluz6ndu-i, uneori, pe propriii copii.ln stilul multorcupluri ale anilor'50, pireau sd nu existe in niciun mod inde-pendent unul de celdlalt. Mama era mereu foarte afecfuoasi cu

3 Alimente,,curate" care pot fi consumate, conform tradiliei religioase evreietti. (N.t.)

ELYN R. SAKS

lirli'il nreu in public; el era mai pufin, dar niciodatd nu se intaim-

rlrr si\ o respingl sau sd fie nepoliticos. Doar cd era intotdeauna

r,itl sc p6ate de clar cH el era geful. Pentru mama, totul se reducea

lrr ,,('rrm vrei fu, dragul meLt",la fel cum fusese 9i pentru mama

ili. l)aci o fi avut vreo anume ambifie profesionald atunci cand

'r l)l(.cat Ia facultate, n-am gtiut niciodatd care a fost, deqi a jucat

rilt r()l central intr-o afacere de succes cu antichitifi, pe care ea

r,ii lirtir au pornit-o impreund. Cu toate astea, nu s-au schimbat

rrrrrllc in dinamica lor de-a lungul anilor care au urmat. Recent

r.lri.rr, mama a anunlat cd a renunfat la propriile-i opinii politice,

l,(.nlru a le impdrtigi pe ale tatdlui meu.

in ce-l priveqte pe el, in ciuda unui sim! al umorului deseori

tliziirrd vulgaritate a, tata putea fi destul de inflexibil in privinfa

lrrrrpriilor opinii qi reacfii. Exista de asemenea, o dozd de suspi-

|irrrro in interacfiunile lui cu ceilal1i, mai ales cand era vorba de

l,.rni. in aceastH privinfH, era exact cum fusese 9i tat[llui.l'irinfii mei erau amAndoi extrem de deschigi in a-gi exprima

rlt.zgustul fald de bigotismul religios sau rasial. Spre exemplu,

rulcam injura cAt voiam, dar folosirea de argou cu trimiteri rasi-

,rlt, sau etnice era strict qi invariabil interzisa. Pe cAt de provin-

r,iirl pdrea Miami in timpurile acelea (tata spunea des ci avea

Ioirte dezavantajele unui orag mare, fdr6, a avea niciunul dintre

.rvantaje), tensiunile dintre locuitorii afroamericani ai oragului

1i imigranfii cubanezi, ca si revoltele din 1970 (in timpul ciro-rn menajera noastrd afroamericand a fost hirluiti de polifie),

nc-au invalat cd pAnd gi un peisaj familiar poate deveni violentpi imprevizibil sub imperiul prejudecXfii-

lndiferent insd de hibele lor (sau de ale noastre), nu am dus

lipsX de ,,te iubesc" din partea pdrinfilor cAnd eram mici, cum

nu duc nici acum; pAnd in ziua de azi, atJ fost irtotdeauna vadit

Centrul nu se mai poate susline