2121

Cerbul de sticlãadaptare prescurtatã dupã Vladimir Colin

CLASELE a III-a – a IV-a

Povestea asta e de pevremea când au fost atârnatestele de aur pe cer, înainte dea se fi nãscocit drumul de fier.Trãia pe la noi un boier caremoºtenise un beci bucºit* cugalbeni.

Numai cã boierul, dacã totºedea ºi bea cafea, mureade urât ºi se gândea la câtecele: cã sã-ºi numeregalbenii n-are rãbdare; cã dealtceva nu-i în stare; cã tareamãrâtã viaþã are – mã rog,ºedea boierul pe sofa** ºi,azi aºa, mâine aºa, plângeaîn ceaºca de cafea.

ªi într-o bunã zi, vine un slujitor ºi-l vesteºte cã un neguþãtor de peste mãri a sosit cumãrfuri alese ºi roagã sã i se îngãduie sã le înfãþiºeze cinstitului boier.

1. Ce a moºtenit boierul?A) un candelabruB) un beci cu galbeniC) o ceaºcã de cafeaD) un drum de fierE) stele de aur.

2. Ce reprezintã obiectul violet din imagine?A) o cortinãB) un baldachinC) o prelatãD) o draperieE) o jaluzea.

5. Care propoziþie este adevãratã?A) Boierul îºi sprijinã mâna dreaptã pe genunchiul drept.B) Boierul îºi þine mâna stângã pe mãsuþa de cafea.C) Boierul îºi sprijinã mâna stângã pe pernã.D) Boierul îºi sprijinã mâna dreaptã pe pernã.E) Boierul îºi þine mâinile pe genunchi.

3. Ce înseamnã drum de fier?A) cale feratãB) autostradãC) cale bãtutãD) drum pietruitE) pod metalic.

4. De unde venea neguþãtorul?A) de la un atelier de sticlãrieB) dintr-o þarã de lângã mareC) din þara lui Verde-ÎmpãratD) de pe tãrâmuri îndepãrtateE) de pe tãrâmul celãlalt.

* bucºit = plin;** sofa = canapea îngustã, fãrã spãtar, cu un capãt ridicat.

22

6. De ce s-a bucurat boierul de venireaneguþãtorului?

A) Pentru cã va deschide o afacere.B) Pentru cã are pe ce cheltui banii.C) Pentru cã are în sfârºit o ocupaþie.D) Pentru cã avea cei mai buni meºteri.E) Pentru cã avea ceºti pentru cafea.

7. Ce te face sã crezi cã negustorul aveagânduri ascunse?

A) avea privirea agerãB) avea cãutãtura vicleanãC) avea multe obiecte de sticlãD) avea servitori mulþiE) avea un hanger la brâu.

* hanger = pumnal mare, încovoiat;** tipsie = tavã mare, rotundã;*** aferim = foarte bine, bravo.

8. Priveºte imaginea. Care este ordineaculorilor curcubeului?

A) roºu, portocaliu (oranj), galben, albastru,verde, mov închis (indigo), violet

B) roºu, galben, portocaliu (oranj), verde,albastru, mov închis (indigo), violet

C) roºu, portocaliu (oranj), galben, verde,albastru, mov închis (indigo), violet

D) roºu, portocaliu (oranj), galben, verde,albastru, violet, mov închis (indigo)

E) roºu, portocaliu (oranj), verde, galben,albastru, violet, mov închis (indigo).

9. Ce obiect menþionat în text nu se vede lanegustorul din imagine?

A) turbanulB) mantiaC) brâulD) pocaleleE) hangerul.

– Cum de nu? Sã vie! strigã boierul, prea mulþumit cã are cu ce-ºi trece vremea.Cât te-ai ºterge la un ochi, neguþãtorul pãºi în încãpere. Era un om lung ºi slab, cu

barbã ascuþitã ºi cãutãtura vicleanã. Purta o mantie de culoarea viºinei, era încins cu unbrâu albastru de mãtase ºi-n brâu avea înfipt un hanger*. ªapte slujitori muþi ºi surzi aºezarãla picioarele boierului pocale ºi tipsii**, cupe ºi carafe, oglinzi ºi podoabe, toate din cleºtarlimpede ºi curat care strãlucea în culorile curcubeului.

– Aferim***! strigã boierul. Le cumpãr pe toate. Mai ai ceva sã-mi arãþi?Atunci, faþa neguþãtorului se posomorî. Îi spuse cã a fost silit sã-ºi închidã sticlãria ºi cã

nu mai avea nimic altceva.

2323

Un gând se nãscu atunci în mintea boierului:– Ia ascultã, neguþãtorule… Ce-ar fi sã-þi deschizi o sticlãrie aici, pe moºia mea? Bani,

vorba ceea, am berechet. Faci sticla ºi-mpãrþim câºtigul.Aºa se deschise, pe meleagurile noastre, sticlãria strãinului. Nimeni n-avea îngãduinþã

sã arunce o privire înãuntru, acolo unde nu pãtrundea decât neguþãtorul cu slujbaºii lui muþiºi surzi, care se dovediserã a fi ºapte meºteri mari.

ªi a mers treaba ca pe roate ani ºi ani, ºi din sticlãrie ieºeau lucruºoare de cleºtar carese împrãºtiau în lume, aducând negustorului ºi boierului galbeni buni ºi lucitori.

10. Ce idee i-a venit boierului?A) Sã deschidã un atelier de sticlãrie.B) Sã devinã prieten cu negustorul.C) Sã caute un sponsor.D) Sã înveþe cum sã modeleze sticla.E) Sã facã roþi.

11. Numãrã obiectele de sticlã care sunt gata.Câte sunt?

A) 11B) 13C) 15D) 16E) 18.

12. Ce au obþinut boierul ºi neguþãtorul dinvânzarea lucruºoarelor de cleºtar?

A) mulþi baniB) un atelier de sticlãrieC) greutãþiD) uceniciE) îngãduinþã.

13. Priveºte imaginea. Ce unelte de lucrufoloseºte un sticlar?

A) bici ºi barosB) ciocan ºi nicovalãC) bucium ºi cleºteD) cazan ºi lopatãE) þeavã ºi cleºte.

24

Într-o zi, neguþãtorul i se înfãþiºã boierului, posomorât ºi încruntat. Îi spuse cã i-a murit unmeºter ºi are nevoie de un ucenic care sã înveþe meºteºugul, cãci nu poate lucra decâtdacã are ºapte sticlari. Însã noul ucenic trebuia sã fie mut ca peºtele ºi surd ca un buºtean…

Boierul îºi chemã vãtaful* ºi-i ceru sã gãseascã un ucenic pe placul negustorului. Umblãacesta, cutreierã bordei dupã bordei, dar un tânãr mut ºi surd nu gãsi.

Îl vãzu pe-un nepot de-al lui, pe nume Radu, sprinten, dar sãrac lipit. Aflând ce cautã, seoferi sã intre el ucenic, prefãcându-se mut ºi surd.

14. Cum trebuia sã fie noul ucenic?A) sprinten ºi sãracB) posomorât ºi încruntatC) priceput ºi cinstitD) talentat ºi modestE) mut ºi surd.

15. Câte animale sunt pe iarbã?A) 2B) 3C) 4D) 8E) 9.

16. Comparã vestimentaþia vãtafului cu aceeaa lui Radu. Ce are Radu ºi vãtaful nu?

A) ilicB) cãciulãC) cizmeD) brâuE) petic.

17. Cum îþi aratã povestea cã se pãstrasecretul fabricãrii sticlei?

A) În atelier era întotdeauna un paznic.B) În atelier lucrau meºteri care nu puteau

comunica cu alþii.C) În atelier lucra doar neguþãtorul.D) În atelier se pãstra cartea cu reþete.E) În atelier stãtea închis cerbul de sticlã.* vãtaf = supraveghetor al slugilor.

2525

Radu fu luat ucenic sticlar. Ca sã vadã dacã e într-adevãr mut ºi surd, negustorul scoaseun fier înroºit în foc ºi i-l lipi de braþ. A sãrit Radu de durere, s-a tãvãlit pe jos, dar niciunsunet n-a scos. Holba ochii cât cepele ºi-ºi þinea buzele cusute, atunci când i se vorbea.Aºa a rãmas Radu în sticlãrie de a privit lucrul meºterilor ºi s-a minunat vãzându-i cummoaie un capãt al þevii în sticlã topitã ºi suflã apoi prin celãlalt capãt, umflând bãºici desticlã din care închipuie carafe ºi pocale.

18. Ce probã trebuie sã treacã Radu pentru afi angajat la sticlãrie?

A) trecerea prin focB) sã rãspundã la trei întrebãriC) însemnarea cu fier înroºit în focD) confecþionarea unui cal de sticlãE) aprinderea focului.

19. Priveºte imaginea. Observã vasele de peetajerã. Câte dintre acestea au douã mânere?

A) 3B) 4C) 5D) 6E) 7.

20. Ce l-a uimit pe Radu în atelier?A) cruzimea faptei negustoruluiB) mãiestria cu care era modelatã sticlaC) încrederea vãtafului în calitãþile luiD) bogãþia în care trãia boierulE) forþa cu care suflau meºterii în þeavã.

21. Ce element de noutate vezi în vestimen-taþia negustorului?

A) turban în dungiB) ºalvari violeþiC) medalion coloratD) brâu albastruE) inel cu smarald.

26

A privit o vreme, apoi a pus ºi el mâna pe þeavã. ªi au ieºit din mâna lui lucrurinemaivãzute: pomi de sticlã de mai multe culori, oameni de sticlã ce semãnau cu negustorul.În niciun ceaslov* nu gãsi neguþãtorul secretul dupã care flãcãul plãsmuia asemeneacomori. Boierul ºi negustorul se îmbogãþeau, iar Radu tot sãrac rãmãsese.

Primi boierul poruncã de la puternicul Verde-Împãrat sã facã în trei zile, ca zestre pentrufata sa, un lucru nemaivãzut: o podoabã care sã fie ºi moartã ºi vie, zãcând ºi umblând; ºinimeni sã nu priceapã cum a fost lucratã. Îi promise pentru ea trei care cu galbeni.

22. Ce are boierul în mânã?A) un pocalB) o narghilea**C) un cufãrD) douã ineleE) o hârtie.

23. Ce pereche de cuvinte defineºte persona-jele: negustorul / Radu?

A) bogãþie / sãrãcieB) frumuseþe / urâþenieC) cinste / înºelãciuneD) hãrnicie / leneE) surzenie / muþenie.

24. Cum l-ai caracteriza pe Radu?A) nepriceput ºi leneºB) muncitor ºi talentatC) bun ºi bogatD) sãrac ºi obraznicE) ambiþios ºi bogat.

25. Ce a cerut Verde-Împãrat pentru fiica sa?A) un cadou pentru ziua de naºtereB) trei care cu galbeniC) o podoabã deosebitãD) pomi de sticlãE) secretul sticlei.

* ceaslov = carte bisericeascã de rugãciuni ºi cântãri;** narghilea = obiect cu care se fumeazã, alcãtuit dintr-o parte mai groasã ºi scobitã, în care se pune tutunul, ºi dintr-o þeavã (îndoitã) prin care trece fumul; pipã.

2727

Radu primi porunca zâmbind. Boierul îi fãgãduise trei galbeni. Se încuie în sticlãrie ºi nuieºi douã zile ºi douã nopþi din încãperea plinã cu fum ºi încinsã peste mãsurã.

În zorii celei de-a treia zi se înfãþiºã boierului. Flãcãul suflase o minge de cleºtar cât uncap de om, ºi-n minge alerga un cerb de sticlã aurie. ªi mingea era moartã ºi cerbul era viu,mingea zãcea ºi cerbul umbla, ºi nimeni nu putea pricepe cum fusese lucratã asemeneaminune de sticlã.

– Iacã cei trei galbeni, îi spuse boierul lui Radu, vãzând podoaba.– Doamne, boierule, pe legea mea, cele trei care cu galbeni pe care le vei primi nu

plãtesc nici pe sfert minunea asta, spuse trimisul împãratului. Dar care-i meºterul cu mâinide aur?

– Cinstite dregãtor*, eu am lucrat cerbul de sticlã, zise Radu.

28. Priveºte imaginea. Unde este Radu ºi ceface el?

A) În bucãtãrie, pregãteºte un cerb la cuptor.B) În închisoare, viseazã la cerbi albaºtri.C) În casã, se joacã cu o minge de sticlã.D) În atelier, împlineºte porunca împãratului.E) În pivniþã, ascunde minunea de sticlã.

29. Ce calitãþi apreciazã trimisul împãratuluila Radu?

A) îndemânareaB) tinereþeaC) modestiaD) rãbdareaE) ambiþia.

26. Care este preþul real al lucrãrii lui Radu,dupã pãrerea trimisului împãratului?

A) cel puþin 2 care cu galbeniB) cel puþin 3 care cu galbeniC) cel puþin 6 care cu galbeniD) cel puþin 7 care cu galbeniE) cel puþin 12 care cu galbeni.

27. Cât timp lucreazã Radu la cerbul de sticlã?A) 12 oreB) 36 oreC) 48 oreD) 72 oreE) 96 ore.

* dregãtor = înalt funcþionar.

28

Boierul cãscã ochii mai mari ºi neguþãtorul albi la chip. Îngroziþi cã au fost înºelaþi, l-auaruncat pe sãrmanul Radu într-o hrubã* umedã unde þinu tovãrãºie ºerpilor, în vreme cedregãtorul porni sã ducã mingea de sticlã în cetatea împãrãteascã.

Pãrãsit ºi uitat în hruba cea întunecoasã, bietul Radu se gândi la cerbul închis în mingeade cleºtar: M-o fi uitat, oare?

– Cum sã te uit,Radule? spusecerbul de sticlã,ivindu-se ca dinpãmânt. Am simþitcã te gândeºti lamine ºi am venitîntr-un suflet. Hai,suie-n spinareamea!

Flãcãul sãri înspinarea cerbuluide sticlã, carecrescuse mare ºifalnic cât unarmãsar.

Cerbul dãdu cufruntea de zid,dãrâmã zidul ºiplecarã.

* hrubã = încãpere sau galerie subteranã care serveºte la depozitarea produselor sau ca loc de trecere.

30. În ce ordine au loc evenimentele?A) pedepsirea lui Radu, înfãptuirea poruncii,

rãsplãtireaB) primirea poruncii, realizarea cerbului,

rãsplãtireaC) primirea poruncii, plecarea lui Radu,

realizarea cerbuluiD) primirea poruncii, discuþia cu boierul,

venirea trimisuluiE) realizarea cerbului, rãsplãtirea, angajarea

ucenicului.

32. Observã imaginea. Ce element din ima-gine nu se potriveºte unui basm?

A) calul înaripatB) ºerpiiC) balaurulD) cerbulE) telefonul.

33. Ce asemãnare existã între Radu ºi cerb?A) Amândoi sunt sticlari desãvârºiþi.B) Sunt amândoi închiºi ºi aºteaptã judecata

împãratului.C) Sunt amândoi mari ºi falnici.D) Au fost amândoi închiºi dar s-au eliberat.E) Amândoi au fost pedepsiþi pentru

neascultare.

31. De ce crezi cã boierul ºi negustorul s-ausimþit înºelaþi de Radu?

A) Pentru cã acesta s-a lãudat.B) Pentru cã acesta putea evada.C) Pentru cã acesta era mut ºi surd.D) Pentru cã acesta auzea ºi vorbea.E) Pentru cã acesta era priceput.

2929

Intrarã în sticlãrie. Cerbul se avântã în cazanul de sticlã topitã ºi flãcãului i se pãru cãtrece printr-o pânzã de apã. Ajunserã într-o lume de sticlã, cu munþi ºi râuri de sticlã.Cerbul goni prin codrii de sticlã ºi se opri la o peºterã adâncitã în sticlã de toate culorile.Le ieºi înainte un bãtrân de sticlã mic de stat, cu barbã albã, având un ºorþ de piele caorice meºter. Avea ºi-o þeavã ca aceea în care Radu suflase de atâtea ori. Era DuhulSticlei.

Duhul Sticlei îl îmbrãþiºã ºi îl sãrutã pe frunte pe Radu, care se fãcu deodatã frumoscum niciun pãmântean n-a fost, iar zdrenþele de pe el se schimbarã în straie bogate, þesutecu fir.

Duhul îi dãrui þeava lui ºi-l rugã sã facã multe ºi frumoase plãsmuiri de sticlã.– Nu sunt vrednic, zise flãcãul. Sunt alþi meºteri cu faimã pe lume.– Meºteri cu faimã or fi, Radule, dar tu iubeºti sticla cel mai tare.

34. Pentru a ajunge la Duhul Sticlei, Radu ºicerbul trec:

A) prin cazanul cu sticlã topitãB) printr-o pânzã de apãC) printr-o peºterã întunecoasãD) prin curtea boieruluiE) pe lângã meºterii sticlari.

35. De ce s-a schimbat înfãþiºarea lui Radu?A) Pentru cã a fost binecuvântat de Duh.B) Pentru cã îi era fricã de boier.C) Pentru cã nu vroia sã fie recunoscut.D) Pentru cã stãtuse prea mult în hrubã.E) Pentru cã vroia sã placã împãratului.

36. Ce sentiment apare în sufletul lui Radu la gestul Duhului?A) milãB) tristeþeC) înfumurareD) modestieE) teamã.

30

S-a întors Radu în lumea oamenilor, cãlare pe cerbul de sticlã, ºi a adus bogãþii pentrumeºterii ce trudeau în sticlãrie.

De atunci, urma flãcãului s-a pierdut, dar oamenii au rãmas generaþie dupã generaþie sãlucreze în sticlãrie. Ei povestesc cã atunci când fãuresc o podoabã mai deosebitã, la poartasticlãriei apare un flãcãu în straie bogate, cãlare pe un cerb uriaº, însoþit de alþi bãrbaþi înstraie lucitoare, mândri ºi semeþi, cãlare pe cerbi, care-i învaþã pe meºteri sã sufle podoabenemaivãzute.

37. Ce cuvinte îl pot caracteriza pe Radu?A) priceput, pasionat, generosB) priceput, egoist, indiferentC) modest, pasionat, rãutãciosD) viclean, lacom, rãuE) harnic, creativ, mut.

38. Priveºte imaginea. Ce elemente îl distingpe Radu de însoþitorii lui?

A) Are un cerb de sticlã.B) Are o stea în culorile curcubeului.C) Are o cuºmã verde.D) Are coroanã ºi mantie.E) Are podoabe nemaivãzute.

39. Ce crezi cã face ca povestea noastrã sãfie un basm?

A) Faptul cã cerbul de sticlã avea viaþã.B) Faptul cã Radu lucra în sticlãrie.C) Faptul cã boierul bea cafea.D) Faptul cã meºterii modelau sticla fierbinte.E) Faptul cã neguþãtorul s-a îmbogãþit.

40. Ce te învaþã aceastã poveste?A) Cã trebuie sã te faci meºter sticlar.B) Cã trebuie sã te îmbogãþeºti cu orice preþ.C) Cã trebuie sã te foloseºti de munca

celorlalþi.D) Cã trebuie sã te odihneºti toatã viaþa.E) Cã trebuie sã pui suflet în ceea ce faci.