cercetare absenteism scolar - 2005
DESCRIPTION
Absenteismul şcolar împreună cu abandonul şcolar sunt menţionate în mod deosebit în documentele Conferinţei Mondiale asupra Educaţiei pentru Toţi (Martie 1990), organizată de UNESCO, UNICEF, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie şi Banca Mondială, fiind considerate cele mai costisitoare forme de devianţă şcolară, ambele find incluse în categoria aşa - numitelor ,,pierderi şcolare” care semnalizează un nivel scăzut al eficienţei unui sistem de învăţământ. Un motiv temeinic pentru înţelegerea acestui fenomen în vederea stabilirii şi aplicării unor stategii de prevenire/reducere cu efecte benefice atât la nivelul şcolii cât şi la nivel social.TRANSCRIPT
1
Cercetare absenteism școlar-prof. NEAGOE MIHAI CĂTĂLIN
III. METODOLOGIA CERCETĂRII III.1. Scopul şi obiectivele cercetării
Lucrarea de faţă tratează absenteismul şcolar la nivelul claselor a IX–a şi a
X–a, relaţiile acestuia cu alte forme ale devianţei şcolare, influenţa principalilor
factori prezenţi în etiologia devianţei şcolare (familie, şcoală, relaţia familie-şcoală,
grupul şcolar, grupul informal, personalitatea elevului) asupra acestuia, cât şi
măsurile de prevenţie/intervenţie ce trebuie luate în acest sens.
Obiectivele formulate sunt următoarele:
1. analiza mediului socio-cultural si a tipurilor de familie din care provin
elevii devianţi, analiza frecvenţei si a rezultatelor şcolare, a tipurilor de devianţă
scolară;
2. analiza atitudinii elevilor faţă de educaţia scolară şi de cadrele
didactice;
3. determinarea factorilor si a condiţiilor care favorizează aparitia
absenteismului şcolar;
4. analiza practicilor educationale ale profesorilor in raport cu
absenteismul şcolar;
5. detectarea modalitatilor de diminuare a absenteismului şcolar.
III.2. Formularea ipotezelor cercetării
Ipoteza 1: Dacă prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe nu
sunt aplicate, absenţele nemotivate negenerând reacţii vizibile din partea
autorităţilor şcolare, atunci rata absenteismului creşte.
Ipoteza 2: Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut, cu atât
nivelul absenteismului la elevi este mai mare.
Ipoteza 3: Dacă există disfuncţionalităţi la nivelul familiei, atunci nivelul
absenteismului la copii este mai mare.
Ipoteza 4: Dacă motivaţia pentru disciplinele din şcoală este mică, atunci
rata absenteismului este mare.
2
III. 3. Prezentarea lotului de subiecţi
Cercetarea s-a desfăşurat la Grupul Şcolar de Construcţii Montaj ,,Elie
Radu” sector 3, Bucureşti, pe elevii din 4 clase a IX-a şi 4 clase a X-a din cadrul
Şcolii de arte şi meserii.
A fost investigat un lot de 98 elevi din cadrul acestei şcoli având:
a) vârsta: cuprinsă între 16 – 19 ani;
b) sexul: - feminin: 15 eleve (15,3%)
- masculin: 83 elevi (84,7%)
c) tipuri de familii din care provin elevii:
- familii organizate: 64 elevi (65%)
- familii dezorganizate: 34 elevi (35%)
d) nivelul socio-cultural al părinţilor:
- studii superioare: 11 (11%)
- studii medii: 56 (57%)
- 5-8 clase: 29 (30%)
- sub 4 clase: 2 (2%)
III.4. Prezentarea metodelor şi tehnicilor de cercetare folosite
1. Observaţia indirectă. Această metodă presupune observarea unor obiecte
materiale, a unor documente sociale care ne pot da informaţii despre un aspect al
vieţii sociale trecute sau la care nu avem acces în mod direct, observaţia opiniilor
subiecţilor sau reacţiile acestora.1
2. Analiza documentelor scolare: cataloage, caietul dirigintelui, fisa
psihopedagogica, registrul de rapoarte al profesorului de serviciu.
3. Ancheta pe bază de chestionar. Chestionarul este un mijloc foarte bun de
explicare a comportamentelor umane şi de identificare a factorilor care le
determină. Ancheta pe bază de chestionar are un caracter standardizat, deoarece
întrebările sunt formulate clar dinainte, la fel şi numărul şi ordinea acestora; se
poate afirma că ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor
cantitative şi nu calitative.2
Chestionarul utilizat este prezentat în ANEXA 3, fiind realizat în vederea
obţinerii unor date relevante legate de obiectivele 2 şi 3.
1 I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, Metodologia cercetării sociologice-metode şi tehnici, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti 2004, p. 101. 2 I. Cauc, B. Manu, D. Pârlea, L. Goran, op. cit. p. 51.
3
III.5. Prelucrarea, analiza şi interpretarea
rezultatelor cercetării
Din cataloagele claselor investigate au fost culese date privind: numărul total
de absenţe, numărul de absenţe motivate, numărul de corigenţe şi al situaţiilor
neîncheiate, mediile la purtare, pe fiecare semestru, cât şi media generală, acestea,
fiind înscrise în tabele după modelul din ANEXA 2.
Datele privind nivelul socio-cultural al părinţilor, tipul de familie etc. au fost
obţinute prin administrarea lotului de subiecţi a chestionarului din ANEXA 3.
a. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 1
Ipoteza 1: Dacă prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe nu
sunt aplicate, absenţele nemotivate negenerând reacţii vizibile din partea
autorităţilor şcolare, atunci rata absenteismului creşte.
Din datele culese au fost calculate absenţele nemotivate ale fiecărui elev.
Gruparea absenţelor nemotivate ale fiecărui elev, în intervale de grupare s-a făcut
alegând ca limită de raportare numărul 20. Această alegere are la bază faptul că în
conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, ART. 125(1), la un număr de 20 de absenţe nemotivate
se acordă preavizul de exmatriculare.
După gruparea datelor s-au obţinut tabelele din ANEXA 4.
Pe baza tabelelor din ANEXA 4 s-au trasat:
- histogramele repartiţiei numărului de elevi în raport cu intervalele de
absenţe considerate, pentru clasele a IX-a şi a X-a, semestrul I şi II, din cadrul
şcolii de arte şi meserii;
- grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absentelor
nemotivate din semestrele I şi II ale fiecărei clase;
- grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor
nemotivate, între clasele din acelaşi an şcolar;
- grafice comparative, referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor
nemotivate, între aceeaşi clasă în doi ani şcolari consecutivi;
Interpretarea acestor grafice se face pe baza modului în care diriginţii
fiecărei clase aplica prevederile regulamentului şcolar referitoare la absenţe.
În conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, ART. 125(1), la un număr de 20 de absenţe nemotivate
la diferite discipline de studiu, se acordă preavizul de exmatriculare. Învăţământul
4
de 10 clase fiind obligatoriu, în cazul elevilor din clasele a IX-a şi a X-a, preavizul
de exmatriculare se transformă într-o înştiinţare adresată părinţilor. În conformitate
cu ART.131 din acelaşi regulament, ,,pentru toţi elevii din învăţământul
preuniversitar, la fiecare zece absenţe nejustificate pe semestru, din totalul orelor
de studiu sau 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o
disciplină/modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct. Scăderea notei la
purtare sub 6, atrage după sine repetarea anului şcolar.”
Pentru clasa a IX-a B (an şcolar: 2004 – 2005):
Fig. 1: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 2: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. II
0
2
4
6
8
10
12
14
16
1 2 3 4 5
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
2
4
6
8
10
12
14
1 2 3 4 5
intervale absente
nu
mar
ele
vi
5
Fig. 3: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig. 4: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
2
4
6
8
10
12
14
16
1 2 3 4 5
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
2
4
6
8
10
12
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
6
Pentru clasa a IX-a C (an şcolar: 2004 – 2005):
Fig. 5: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 6: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. II
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
intervale absente
nu
mar
ele
vi
7
Fig.7: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig. 8: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
intervale de absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
8
Pentru clasa a IX-a E (an şcolar: 2004 – 2005):
Fig. 9: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 10: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. II:
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
1 2 3 4 5 6
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6
intervale absente
nu
mar
ele
vi
9
Fig. 11: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig. 12: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
1 2 3 4 5 6
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
2
4
6
8
10
12
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale de absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
10
Pentru clasa a IX-a I (an şcolar: 2004 – 2005):
Fig. 13: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 14: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor
nemotivate pe sem. II
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9
intervale absente
nu
mar
ele
vi
11
Fig. 15: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig. 16: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
12
Referitor la clasele a IX-a sam:
Histogramele frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe fiecare
semestru (figurile: 1; 2; 5; 6; 9; 10; 13; 14) prezintă o repartiţie asimetrică spre
dreapta.
În general, în primul interval (1 – 20) din semestrul I numărul elevilor care
absentează este mare, după care scade brusc în al doilea interval (21 - 40),
începutul acestuia corespunzând cu înştiinţarea adresată părinţilor şi cu şedinţa cu
părinţii. Cauza scăderii numarului de absenţe se datorează în acest caz exercitării
controlului părinţilor asupra elevilor, după şedinţa cu parinţii. Se observă că un
număr redus de elevi continuă să absenteze până la sfârşitul anului.
Distribuţiile din figurile 5; 6; 13 şi 14, nu prezintă acestă scădere în
intervalul 2, deoarece:
- figurile 5 şi 6 corespund histogramelor frecvenţelor absolute ale absenţelor
nemotivate pe semestrele I şi II ale clasei a IX-C, clasă la care şedinţa cu părinţii a
fost programată cu întârziere iar dirigintele are un stil excesiv de permisiv în raport
cu elevii;
- figurile 5 şi 6 corespund histogramelor frecvenţelor absolute ale absenţelor
nemotivate pe semestrele I şi II ale clasei a IX-I, clasă cu o structură neomogenă
din punct de vedere al tipurilor de familii din care provin copiii, al
comportamentelor şi din punct de vedere etnic.
Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute (număr elevi) din
semestrul I şi II ale claselor a IX-a (figurile 3; 7; 11; 15) se observa o creştere a
numărului de elevi cu număr ridicat de absenţe, în semestrul II, comparativ cu
semestrul I. Elevii cunosc deja limita toleranţei sistemului şcolar, iar controlul
parinţilor asupra elevilor este slab exercitat contactul cu şcoala fiind din ce în ce
mai redus.
13
Pentru clasa a X-a B (an şcolar: 2005 – 2006):
Fig. 17: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 18: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. II
0
2
4
6
8
10
12
14
16
1 2 3 4 5 6 7 8 9
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
1 2 3 4 5 6 7 8 9
intervale absente
nu
mar
ele
vi
14
Fig. 19: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig. 20: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
2
4
6
8
10
12
14
16
1 2 3 4 5 6 7 8 9
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
15
Pentru clasa a X-a C (an şcolar: 2005 – 2006):
Fig. 21: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 22: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. II
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
intervale absente
nu
mar
ele
vi
16
Fig. 23: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig.24: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
17
Pentru clasa a X-a E (an şcolar: 2005 – 2006):
Fig. 25: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 26: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe sem. II
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
intervale absente
nu
mar
ele
vi
18
Fig. 27: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig. 28: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
19
Pentru clasa a X-a I (an şcolar: 2005 – 2006):
Fig. 29: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. I
Fig. 30: Histograma frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate
pe sem. II
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
intervale absente
nu
mar
ele
vi
20
Fig. 31: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din sem. I şi II
Fig. 32: Histograma frecvenţelor absolute a absenţelor nemotivate
pe întreg anul şcolar
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi –sem. I
Număr elevi –sem. II
21
Referitor la clasele a X-a sam:
Histogramele frecvenţelor absolute ale absenţelor nemotivate pe fiecare
semestru (figurile: 17; 18; 21; 22; 25; 26;29; 30) prezintă o repartiţie asimetrică
spre dreapta.
Comparativ cu clasele a IX-a, se observă o creştere a numărului de elevi cu
absenteism ridicat, cu toate că la sfârşitul acestui an elevii care promovează susţin
examenul de atestat profesional.
Se păstrează totuşi scăderea frecvenţei absolute în intervalul 2 al fiecărui
semestru.
Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute (număr elevi) din
semestrul I şi II ale claselor a X-a (figurile 19; 23; 27; 31) se observă o creştere a
numărului de elevi cu absenteism ridicat în semestrul II, comparativ cu semestrul I.
Cauza poate fi toleranţa sistemului şcolar privind absenteismul şi lipsa de control a
părinţilor asupra elevilor, contactul acestora cu şcoala fiind din ce în ce mai redus .
Fig. 33: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din clasele a IX-a B si a X-a B
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi – clasa a IX-a
Număr elevi – clasa a X-a
22
Fig. 34: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din clasele a IX-a C si a X-a C
Fig. 35: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din clasele a IX-a E si a X-a E
0
1
2
3
4
5
6
7
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
intervale absente
nu
mar
ele
vi
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi – clasa a IX-a
Număr elevi – clasa a X-a
Număr elevi – clasa a IX-a
Număr elevi – clasa a X-a
23
Fig. 36: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din clasele a IX-a I si a X-a I
Comparaţie referitoare la frecvenţele absolute ale absenţelor nemotivate, la
aceeaşi clasă în doi ani şcolari consecutivi.
Comparând frecvenţele absolute pentru doi ani consecutivi la aceeaşi clasă
(figurile: 33; 34; 35; 36) se observă o creştere semnificativă a numărului de elevi
cu absenteism ridicat în clasele a X-a, în comparaţie cu clasele a IX-a, pe fondul
descreşterii numărului de elevi cu absenteism scăzut (corespunzător primelor
intervale de absenţe).
0
1
2
3
4
5
6
7
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
intervale absente
nu
mar
ele
vi
Număr elevi – clasa a IX-a
Număr elevi – clasa a X-a
24
Fig.37: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din clasele a IX-a B, IX-a C, IX E şi a IX-a I
Fig. 38: Grafic comparativ al frecvenţelor absolute (număr elevi)
din clasele a X-a B, X-a C, X E şi a X-a I
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
intervale absente
nu
ma
r e
lev
i
0
1
2
3
4
5
6
7
8
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
intervale absente
nu
ma
r e
lev
i
Frecvente absolute - clasa a X-a B
Frecvente absolute - clasa a X-a C
Frecvente absolute - clasa a X-a E
Frecvente absolute - clasa a X-a I
Frecvente absolute - clasa a IX-a B
Frecvente absolute - clasa a IX-a C
Frecvente absolute - clasa a IX-a E
Frecvente absolute - clasa a IX-a I
25
Din graficele comparative ale frecvenţelor absolute pentru clasele analizate
(figura 37 şi 38) se observă ca:
Rata cea mai mare a absenteismului se întâlneşte la clasa a IX-a şi
respectiv a X-a C, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru cel puţin 30
de absenţe nemotivate.
În ordine descrescătoare urmează:
- clasele a IX-a/X-a I, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru
15-20 de absenţe nemotivate;
- clasele a IX-a/X-a E, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru
15-20 de absenţe nemotivate;
- clasele a IX-a/X-a B, clasă la care a fost scăzut un punct la purtare pentru
15-20 de absenţe nemotivate.
b. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 2
Ipoteza 2: Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut, cu atât
nivelul absenteismului la elevi este mai mare.
S-au analizat corelaţiile dintre nivelul socio-cultural al părinţilor şi absenţele
nemotivate ale elevilor.
Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale. alegându-se ca
limită de raportare numărul 40. Această alegere are la bază faptul că în
conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, ART. 127.(1), un număr de cel puţin 40 de absenţe
nejustificate din totalul orelor de studiu corespunde sancţiunii de exmatriculare cu
drept de reînscriere în anul următor.
Datele privind nivelul socio-cultural al părinţilor au fost extrase din
chestionarele (Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Nivelul socio-cultural a fost
raportat la următoarele categorii:
a) analfabet.
b) sub 5 clase;
c) 5 – 8 clase;
d) liceu;
e) studii superioare.
26
S-au obţinut:
TABELUL 1
Distribuţia numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de nivelul socio-
cultural al părinţilor:
Intervale
absenţe
Nivel socio-cultural al părinţilor
Studii
superioare
Liceu 5 – 8
clase
Sub 5
clase
Total
(%)
0 – 40 3 27 12 2 44%
41 – 80 5 5 10%
81 – 120 2 5 5 12%
121 – 160 3 12 3 18%
161 – 200 3 3%
peste 200 3 5 5 13%
Total (%) 11 57 30 2 100%
Fig. 39: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de nivelul
socio-cultural al părinţilor
0
5
10
15
20
25
30
0-40 41-80 81-120 121-160 161-200 peste
200
intrvale absente
nu
mar
ele
vi% studii superioare
liceu
5-8 clase
sub 5 clase
27
Cei mai mulţi elevi cu absenteism ridicat provin din familii în care părinţii
aveau 5 – 8 clase şi liceu.
Elevii cu cele mai puţine absenţe sunt elevii care provin din familii în care
părinţii aveau 5 – 8 clase şi liceu.
c. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 3
Ipoteza 3: Dacă există disfuncţionalităţi la nivelul familiei, atunci nivelul
absenteismului la copii este mai mare.
S-au analizat corelaţiile dintre tipul de familie a elevului şi absenţele
nemotivate ale elevilor.
Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale, alegându-se ca
limită de raportare numărul 40. Această alegere are la bază faptul că în
conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, ART. 127.(1), un număr de cel puţin 40 de absenţe
nejustificate din totalul orelor de studiu corespunde sancţiunii de exmatriculare cu
drept de reinscriere în anul următor.
Datele privind tipul de familie a elevului au fost extrase din chestionarele
(Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Tipul de familie a elevului a fost raportat la
următoarele categorii: a) familie normală, b) părinți despărțiți, c) tată (mamă)
decedat; d) părinţi vitregi; e) fără părinţi.
S-au obţinut:
TABELUL 2
Distribuţia numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de tipul de familie:
Intervale
absenţe
Tipul de familie din care face parte elevul
Normala Părinţi
despărţiţi
Tată/mamă
decedat(ă)
Părinţi
vitregi
Fără
părinţi
Total
(%)
0 – 40 28 15 43
41 – 80 7 2 2 11
81 – 120 8 1 1 10
121 – 160 8 5 3 2 18
161 – 200 2 2 4
peste 200 12 2 14
Total
(%)
65 10 21 2 2 100
28
Fig. 40: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de tipul familiei
Cei mai mulţi elevi cu absenteism ridicat provin din familii normale, urmaţi
în ordine descrescătoare de elevii proveniţi din familii cu părinţi despărţiţi, din
famili monoparentale, elevi cu părinţi vitregi şi fără părinţi.
Elevii cu cele mai puţine absenţe sunt elevii care provin din familii normale
şi din familii monoparentale.
d. Comentarii asupra datelor raportate la ipoteza 4
Ipoteza 4: Dacă motivaţia pentru disciplinele din şcoală este mică, atunci
atunci rata absenteismului este mare.
S-au analizat corelaţiile dintre motivele care determină absentare elevilor de
la ore şi absenţele nemotivate ale elevilor.
Absenţele nemotivate ale elevilor au fost grupate în intervale alegându-se ca
limită de raportare numărul 40. Această alegere are la bază faptul că în
conformitate cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, ART. 127.(1), un număr de cel puţin 40 de absenţe
nejustificate din totalul orelor de studiu corespunde sancţiunii de exmatriculare cu
drept de reînscriere in anul următor.
Datele privind motivele care determină absentare elevilor de la ore au fost
extrase din chestionarele (Anexa 3) aplicate lotului de subiecţi. Motivele care
determină absentarea elevilor de la ore au fost raportate la următoarele categorii:
a) supraincarcarea orarului scolar in detrimentul timpului liber;
b) lipsa de motivatie (dezinteres) pentru disciplina respectiva;
0
5
10
15
20
25
30
0-40 41-80 81-120 121-160 161-200 peste
200
intervale absente
nu
ma
r e
lev
i normala
parinti despartiti
tata(mama) decedat(a)
parinti vitregi
fara parinti
29
c) probleme familiale (conflicte, situatie materiala precara etc.);
d) neincrederea in perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de
absolvire;
e) stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absentelor in catalog,
acordarea cu usurinta a mediilor de trecere);
f) anturajul;
g) atitudinea profesorului (stilul de predare, relaţia profesor-elev, personalitatea
profesorului);
S-au obţinut:
TABELUL 3
Distribuţia numărului de elevi în funcţie motivele care determină absentarea
elevilor de la ore:
Intervale
absenţe
Motive care determină absentarea elevilor de la ore:
Orar
încăr-
cat
Lipsă
de
moti-
vaţie
Proble-
me
fami-
liale
Neîn-
cre-
dere
Stil
permisiv
profesor
Anturaj Atitudine
profesor
Nu
au
răs-
puns
Total
(%)
0 – 40 8 7 8 2 2 12 5 44
41 – 80 3 3 2 2 10
81 – 120 2 2 5 3 3 15
121 – 160 3 3 2 5 1 14
161 – 200 2 2 1 5
peste 200 2 5 5 12
Total (%) 15 15 20 2 2 31 6 9 100
30
Fig. 41: Numărul de elevi în funcţie de absenteism şi de motivele care
determină absentarea elevilor de la ore
Cauzele principale ale absenteismului ridicat sunt date de anturaj şi
problemele familiale.
Lipsa de motivaţie faţă de disciplinele de studiu este considerată o cauză a
absenteismului doar de elevii cu puţine absenţe.
III.6. Concluzii parţiale
1. Analiza graficelor din figurile 1 – 39, confirmă ipoteza 1:
Elevii cu absenteismul cel mai ridicat se găsesc în clasele în care diriginţii:
- nu aplică prevederile regulamentului şcolar, referitoare la absenţele
nemotivate (Art. 131. din Regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar): cu cât este mai mare numărul de
absenţe nemotivate pentru care se scade un punct la purtare cu atât
numărul elevilor cu absenteism ridicat creşte în semestrul şi respectiv în
anul următor;
- nu menţin un contact direct şi permanent cu părinţii elevilor (prin şedinţele
cu părinţii, telefonic etc); în acest caz se observă o creştere a
absenteismului încă din semestrul I al clasei a IX-a ca urmare a lipsei
exercitării controlului parinţilor asupra elevilor;
Creşterea numărului de elevi cu un absenteism ridicat în clasa a X-a, clasă
care urmează să susţină examenul de atestat profesional, comparativ cu clasa
a IX-a, are la bază lipsa de reacţie în aplicarea regulamentului şcolar, a
0
2
4
6
8
10
12
14
0-40 41-80 81-120 121-160 161-200 peste
200
intervale absente
nu
ma
r e
lev
i
supraincarcare orar
lipsa motivatie
probleme familiale
neincredere
sti permisiv profesor
anturaj
atitudine profesor
nu au raspuns
31
conducerii şcolii, mulţi elevi întrunind numărul de absenţe nemotivate
corespunzător unei medii la purtare mai mici de 6, fapt ce ar implica
repetarea anului şcolar. Lipsa de reacţie a autorităţilor şcolare e dată de:
imposibilitatea exmatriculării elevilor, învăţământul fiind obligatoriu
până în clasa a X-a;
menţinerea unui număr suficient de elevi pentru anii următori în vederea
menţinerii catedrelor;
neimplicarea diriginţlor şi a profesorilor suplinitori, aceştia schimbându-
şi periodic locul de muncă.
2. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de absenteism
şi de nivelul socio-cultural al părinţilor din TABELUL 1 şi a graficului din figura
39, confirmă ipoteza 2:
Cu cât nivelul socio-cultural al părinţilor este mai scăzut cu atât
absenteismul copiilor creşte. Se observă un absenteism ridicat şi la elevii cu
părinţii absolvenţi de liceu cauzat de:
- lipsa comunicării părinţilor cu dirigintele, cu autorităţile şcolare;
- mentalitatea părinţilor care consideră că şcoala este răspunzătoare de toată
activitatea elevilor;
3. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de absenteism şi de
tipul de familie din TABELUL 2 şi a graficului din figura 40, nu
confirmă întru totul ipoteza 3.
Se observă un absenteism ridicat al elevilor proveniţi din familii normale,
fapt cauzat de lipsa comunicării familiei cu şcoala din diverse cauze:
- lipsa de timp datorită serviciului;
- mentalitatea părinţilor care consideră că şcoala este răspunzătoare de toată
activitatea elevilor;
- încrederea în copil, care pleacă zilnic la şcoală, respectând programul, fără
a ajunge la ore;
În ordinea descrescătoare a absenţelor, elevilor proveniţi din familii normale,
le urmează elevii proveniţi din familii despărţite, apoi cei din familii cu un
părinte decedat, părinţi vitregi şi fără părinţi.
De remarcat numărul mare de elevi cu absenteism scăzut, proveniţi din
familii cu un părinte decedat. Aceşti elevi, sunt maturizaţi în urma
problemelor materiale familiale, fiind nevoiţi să compenseze lipsa părintelui
decedat.
4. Analiza distribuţiei numărului de elevi în funcţie de motivele
32
care determină absentarea elevilor de la ore din TABELUL 3 şi a graficului din
figura 41, nu confirmă ipoteza 4.
Cauzele principale ale absenteismului elevilor de la şcoala de arte şi meserii
sunt date de anturaj şi de problemele familiale, şi nu de lipsa motivaţiei faţă
de disciplinele de studiu. Prezenţa anturajului poate genera în rândurile
elevilor şi alte forme de devianţă şcolară (vandalism, violenţă, toxicomanie).
CAPITOLUL IV
CONCLUZII FINALE ŞI RECOMANDĂRI
Absenteismul şcolar reprezintă o problemă dominantă în cadrul şcolilor de
arte şi meserii. Cauzele sale se prezintă ca o combinaţie între factori care ţin de
instituţia educativă şi factori exteriori şcolii.
Combaterea acestei forme de devianţă se poate realiza prin două abordări
diferite:
1. intensificarea sancţiunilor;
2. creşterea motivaţiei pentru frecvenţa şcolară.
De menţionat că prima strategie nu rezolvă absenteismul celor cu o
motivaţie şcolară redusă, aceştia abandonând în cele din urmă şcoala.
În literatura de specialitate este mult mai bine reprezentată ce-a de a doua
abordare, fiind prezentate experimente de succes realizate în SUA.
În ţara noastră nu există măsuri eficiente de prevenire sau combatere a
absenteismului şcolar, nici în sens pozitiv de susţinere, recompensare, a frecvenţei
şcolare, dar nici în sens punitiv. Aceasta pe fondul:
- unei indiferenţe cvasitotale din partea comunităţii, faţă de această
problemă, căreia nu i se percepe potenţialul de periculozitate socială şi
consecinţele sociale şi economice pe termen mediu şi lung;
- problemelor de natură economică pe care le are sistemul de învăţămănt;
- scăderii numărului de copii şi deci a numărului de catedre, având ca
urmare pierderea locurilor de muncă de către profesori;
- fluctuaţiei mari din învăţământ, ca urmare a lipsei continuităţii pe post;
- etichetării elevilor, în cazul şcolilor de arte şi meserii sau în cazul şcolilor
cu rezultate slabe.
Din studiul prezentat reiese că la nivelul şcolii de arte şi meserii sunt
incriminaţi următorii factori în absenteismul ridicat:
33
1. lipsa fermităţii în aplicarea regulamentului şcolar, fapt ce duce şi la
creşterea absenteismului în cadrul aceloraşi clase, de la un semestru la
altul şi de la un an şcolar la altul;
2. lipsa comunicării între părinţi şi autorităţile şcolare, elevul fiind lipsit
de controlul familial;
3. anturajul elevilor;
4. problemele familiale.
Având în vedere inerţia mare a factorilor exteriori şcolii, pot fi luate măsuri
imediate:
La nivelul şcolii:
1) crearea sentimentului de securitate tuturor elevilor din şcoală; aceasta trebuie
să funcţioneze astfel încât elevii să perceapă următoarele aspecte: 1. ,,şcoala
este a mea”; 2. ,,şcoala este sigură”; 3. ,,şcoala este permanentă”;
2) înfiinţarea consiliului elevilor, implicarea acestuia în identificarea/listarea
conduitelor nepermise şi în stabilirii sancţiunilor;
3) acordarea de stimulente elevilor cu rezultate bune şcolare;
4) realizarea parteneriatului cu părinţii, ca măsură eficientă de prevenire a
devianţei şcolare; acesta asigură o supraveghere continuă a conduitei
elevilor, permite acţiunea educativă convergentă şi adoptarea celor mai
eficiente măsuri disciplinare în funcţie de situaţie;
5) impunerea regulamentului şcolar cu privire la scăderea notei la purtare,
pentru toate clasele, în cazul efectuării numărului de absenţe pevăzut de
regulament;
6) consilierea elevilor cu probleme disciplinare în cadrul şcolii;
7) consilierea în cadrul şcolii a părinţilor ai căror copii au probleme
disciplinare;
8) colaborarea cu o firmă specializată de pază şi protecţie pentru:
- asigurarea perimetrului unităţii şcolare;
- împiedicării pătrunderii persoanelor străine în şcoală;
- asigurarea coridoarelor, astfel încât să nu mai fie permisă staţionarea
elevilor în timpul orelor;
9) crearea unui ethos al şcolii care să le ofere elevilor mai multe alternative de
exprimare/valorizare şi de acces la status, nu numai prin intermediul
succesului şcolar, ci şi prin apartenenţa la echipele sportive ale şcolii,
formaţii muzicale, tetru etc. ;
10) introducerea in curriculumul la decizia şcolii a unor module atractive;
34
11) introducerea instrumentelor de predicţie a comportamentului delincvent,
prin aplicarea unor scale de evaluare a stării educaţionale şi morale a
elevilor.
La nivelul clasei:
1. respectarea regulamentului şcolar de către diriginte cu privire la scăderea
notei la purtare, în cazul efectuării numărului de absenţe pevăzut de
regulament;
2. menţinerea unei legături permanenete între diriginte/profesori, cu părinţii,
prin intermediul şedinţelor cu părinţii, vizite la domiciliu sau telefonic;
3. continuitatea profesorului-diriginte pe perioada cel puţin a unui ciclu de
învăţământ;
4. întâlniri pe diverse teme, în cadrul orelor de dirigenţie, cu reprezentanţi ai
poliţiei;
5. înfiinţarea unui consiliu consultativ al clasei alcătuit din elevi, care să
stabilească cu profesorii obiectivele urmărite şi regulile după care va
funcţiona clasa.
35
ANEXA 1
Planul de şcolarizare al Grupului Şcolar de Construcţii Montaj ,,Elie Radu”,
pentru clasele a IX-a liceu şi pentru Şcoala de Arte şi Meserii:
An şcolar Clase liceu Clase Şcoala de Arte şi Meserii
IX - zi IX - seral a IX - a a X - a a XI - a
2003 – 2004 4 1 10 - -
2004 -2005 6 1 6 6 -
2005 – 2006 1 1 6 6 6
2006 - 2007* 1 1 6 6 5
* Plan şcolarizare propus
36
ANEXA 2
Clasa: An şcolar:
Diriginte:
Elev nr.
(în ordi-
nea din
cata-log)
SEMESTRUL I SEMESTRUL II
ABSENŢE Co-
ri
genţe
Situa-
ţie
nein-
che-
iată
Medie
la
purta-
re
ABSENŢE Co-ri-
gen-ţe
Situaţii
nein-
cheiate
Medie
la purtare
Medie
generală Total Din
care
moti-
vate
Total Din
care
moti-
vate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
37
ANEXA 3
CHESTIONAR
1. În ce măsură consideraţi că reuşita şcolară determină reuşita în viaţă:
a. deloc;
b. puţin;
c. moderat;
d. mult;
e. foarte mult.
2. Dar frecvenţa ritmică la ore, condiţionează reuşita şcolară:
a. deloc;
b. puţin;
c. moderat;
d. mult;
e. foarte mult.
3. De cele mai multe ori absentaţi:
a. o zi întreagă sau mai multe zile la rând;
b. sporadic; numai la anumite discipline, în funcţie de situaţie.
4. Alegeţi principalele motive care determină în cazul dumneavoastră
absentarea de la ore:
a. supraîncărcarea orarului şcolar în detrimentul timpului liber;
b. lipsa de motivaţie (dezinteres) pentru disciplina respectivă;
c. probleme familiale (conflicte, situaţie materială precară etc.);
d. neîncrederea în perspectivele socio-profesionale oferite de diploma de
absolvire;
e. stilul permisiv al profesorului (neconsemnarea absenţelor în catalog,
acordarea cu uşurinţă a mediilor de trecere);
f. anturajul;
g. atitudinea profesorului (stilul de predare, relaţia profesor-elev,
personalitatea profesorului);
5. Ce schimbări ar putea determina, în cazul dumneavoastră, creşterea
frecvenţei la ore?
…………………………………………………………………………….......
6. Care este tipul familiei dumneavoastră:
a. normală;
38
b. părinţi despărţiţi;
c. tata (mama) decedat;
d. părinţi vitregi (unul, amaâdoi);
e. fără părinţi;
7. Care este atmosfera şi climatul familial:
a. raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
b. raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare;
c. dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
d. familie destramată sau pe cale de destrămare;
8. Ocupaţia părinţilor:
tata mama
a. fara ocupaţie a. fără ocupaţie
b. şomer b. şomer
c. agricultor c. agricultor
d. muncitor necalificat d. muncitor necalificat
e. muncitor calificat e. muncitor calificat
f. maistru-tehnician f. maistru-tehnician
g. funcţionar g. funcţionar
h. intelectual g. intelectual
i. altă ocupaţie i. altă ocupaţie
9. Nivel de şcolarizare al părinţilor:
tata mama
a. analfabet a. analfabet
b. sub 4 clase b. sub 4 clase
c. 5-8 clase c. 5-8 clase
d. liceu d. liceu
e. studii superioare e. studii superioare
10. Surse de venituri ale părinţilor:
a. munca in gospodarie;
b. salariu;
c. munci ocazionale;
d. comert ambulant;
e. diverse afaceri
11. Clasa: 13. Nume şi prenume:
12. Vârsta: 14. Sex: M F
39
ANEXA 4
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a IX-a B sam, (an şcolar: 2003 – 2004)
Număr
interval
Interval de absenţe SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 14 12 10
2 21 -40 9 6 1
3 41 -60 2 5
4 61 -80 2 4 3
5 81 -100 1 3
6 101 -120 1
7 121 – 140
8 141 -160 2
Total 25 25 25
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a X-a B sam, (an şcolar: 2004 – 2005)
Număr
interval
Interval de absenţe SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 14 6 2
2 21 -40 3 6 7
3 41 -60 4 2 3
4 61 -80 1 4 2
5 81 -100 1 3 2
6 101 -120 1 1
7 121 – 140 1 2
8 141 -160 1 2 2
40
9 161 – 180 1
10 181 – 200
11 201 – 220 1
12 221 – 240 2
13 241 – 260
14 261 – 280
15 281 – 300 1
Total 25 25 25
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a IX-a C sam, (an şcolar 2003 – 2004)
Număr
interval
Interval de
absenţe
SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 7 5 2
2 21 -40 6 5 2
3 41 -60 8 2 6
4 61 -80 2 3 1
5 81 -100 1 3 3
6 101 -120 1 2
7 121 – 140 2 1 4
8 141 -160 1
9 161 – 180 1 1
10 181 – 200 1 1 1
11 201 – 220 3
12 221 – 240 1
13 241 – 260
14 261 – 280 1
41
15 281 – 300 1
16 301 - 320
17 321 - 340 2 2
18 341 -360
19 361 – 380 1
20 381 - 400
21 401 – 420
22 421 – 440
23 441 – 460
24 461 – 480
25 481 – 500
26 501 – 520 1
Total 28 28 28
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a X-a C sam, (an şcolar 2004 – 2005)
Număr
interval
Interval de
absenţe
SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 7 2 2
2 21 -40 3 6 2
3 41 -60 2 1 1
4 61 -80 2 7 3
5 81 -100 2 1 1
6 101 -120 4 1
7 121 – 140 1 1 2
8 141 -160 4
9 161 – 180 2 1 1
42
10 181 – 200 1
11 201 – 220
12 221 – 240 1 1
13 241 – 260 1 1
14 261 – 280 1
15 281 – 300 1 1
16 301 - 320
17 321 - 340 1
18 341 -360
19 361 – 380 1
20 381 - 400 1
21 401 – 420
22 421 – 440
23 441 – 460
24 2
Total 24 24 24
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a IX-a E sam, (an şcolar: 2003 – 2004)
Număr
interval
Interval de
absenţe
SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 16 11 10
2 21 -40 4 7 4
3 41 -60 3 4 3
4 61 -80 1
5 81 -100 1 2
6 101 -120 1 1 1
7 121 – 140 1
8 141 -160 2
Total 24 24 24
43
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a X-a E sam (an şcolar: 2004 – 2005)
Număr
interval
Interval de
absenţe
SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 11 6 4
2 21 -40 3 4 6
3 41 -60 1 1
4 61 -80 1 1 2
5 81 -100 2 3
6 101 -120 1
7 121 – 140 2 2
8 141 -160 1
9 161 – 180 1
10 181 – 200 1
11 201 – 220
12 221 – 240 1
13 241 – 260 1 1
14 261 – 280
15 281 – 300 1
Total 19 19 19
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a IX-a I sam (an şcolar 2003 – 2004)
Număr
interval
Interval de
absenţe
SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 7 7 6
2 21 -40 11 10 1
3 41 -60 5 5 3
4 61 -80 1 1 6
5 81 -100 4
6 101 -120 2
7 121 – 140 1
8 141 -160
9 161 – 180 1 1
Total 24 24 24
44
Gruparea absenţelor nemotivate, în intervale de grupare
(limită de raportare = 20)
Clasa a X-a Isam, (an şcolar 2004 – 2005)
Număr
interval
Interval de
absenţe
SemestruI 1 SemestruI II Anual
1 0 -20 6 6 3
2 21 -40 3 2
3 41 -60 7 1
4 61 -80 1 3
5 81 -100 1 8 1
6 101 -120 1 3
7 121 – 140 1 3
8 141 -160 1 2
9 161 – 180
10 181 – 200 1 1
11 201 – 220 1 1
12 221 – 240 1 1 1
13 241 – 260 1
14 261 – 280
15 281 – 300
16 301 - 320 1
17 321 - 340
18 341 -360 1
Total 23 20 20