cestode.2013

155
Cestode Note de curs Dr.Ramona Stoicescu [email protected]

Upload: mocanu-bianca

Post on 26-Sep-2015

6 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Cestode

TRANSCRIPT

  • Cestode

    Note de curs Dr.Ramona Stoicescu

    [email protected]

  • Cestodele

    Viermi plai, nesegmentaiHermafrodiiSistem nervos i excretor rudimentarNu au aparat digestiv si circulatorSe hranesc prin osmoza cu substante din intestinul subtire al gazdei definitive, prin cuticulaPeste 5000 specii cunoscute
  • Adult:

    Scolex (cap) cu structuri specializate de fixare la nivelul gazdei definitive- ex. ventuze, crligeGt- portiunea de langa cap care da nastere segmentelor corpuluiCorp (strobila) alcatuit din totalitatea proglotelor
  • Proglotele

    Aspect diferit in functie de varstaIn apropierea gatului sunt cele tinere, cu structura interna nediferentiataProglotele adulte mari, aparat reproducator bine diferentiatProglotele batrane au uterul plin de oua; se desprind si se elimina cu materiile fecale la exteriorFecundarea are loc intre proglotele adiacente (nu in cadrul aceluiasi proglot)Eliminarea oulaor prin orificiu numit tocostom
  • Tenia solium ( tenia carnii de porc

    Boli: Tenioza (parazitul adult in intestinul uman)Cisticercoza (forma larvara in tesuturile umane)
  • Epidemiologie

    Frecventa in Africa, Asia de Sud-Est, europa de Est, America latina si nu apar in tariel arabe unde nu se consuma porc

    Romania: nu exista sistem special de supraveghere care sa ofere date relevante

    Prevalenta in relatie cu deficitul igienico-sanitar, obiceiuri culinare, modul de crestere a porcilor

    Mai frecvent in Moldova centrala si sudica si in Banat

  • Morfologie

    AdultulVierme plat segmentat, dimensiuni pana la 5 metriAlb, aprox. 1000 proglote
  • Scolex

    Aprox. 1 mm cu 4 ventuze si 50 carlige dispuse pe doua randuri
  • T solium

  • T solium

  • T solium

  • T solium

  • Proglotele gravide

    Lg/latime: 3:1Uterul fiecarui proglot e situat median, nu are orificu de comunicare cu exteriorulContine 50.000 oua5-10 ramificatii uterineExista ramificatii secundare de tip dendritic
  • Proglotele

  • Proglotide mature inj cu tus India

  • ME

  • Proglotele: formeaza strobila

    Proglotele se elimina pasiv o data cu scaunulUna sau mai multe progloteMusculatura redusa
  • Oul: membrana striata si embrionul hexacant; 35-45 microni

    In momentul eliminarii este embrionat deci INFECTIOS, atat pentr porc cat si pentru om(!)
  • Larva

    Se numeste cisticercAspect de vezicula translucidaPoate ajunage pana la 2 cm, contine un lichid lipede
  • Cisticerci

  • Ciclul de viata

    Consum de carne de porc cu cisticerci ( cu larve), insuficient preparata termicIn tubul digestiv uman, in urma digestiei larva este eliberata, scolexul se fixeaza de mucoasa intestinului subtirecu ajutorul carligelor si ventuzelor
  • In 60-70 zile viermele devine adultUltimele proglote pline cu oua pot ajunge in mediul extern prin defecatiePe sol pot fi consumate de catre porc ( gazda intermediara), in intestinul acestuia iese embrionul hexacant, trece in sange, se fixeaza in musculatura striata a porcului, se transforma in larva, care poate fi consumata reluandu se ciclul infectiei
  • Manifestari clinice TENIOZA

    AsimptomaticaSenzatie de plenitudine postprandiala precoce, GreataDureri abdominale / discomfort abdominalApetit scazut/crescutTulburari dispepticeAlternanta diaree/ constipatieAstenie, InsomnieFenomene neurologice, agitatie, tulburari de memorie si comportamentDeficit staturo-ponderalAlergodermii ( produsi toxici de metabolism ai viermelui)
  • II.Cisticercoza

    Omul poate deveni si el gazda intermediara ( infectia cu larve) prin ingestia de oua.Heteroinfectare: oua din mediul extern infectat cu fecale umane (fructe, legume nespalate contaminate cu oua)Autoinfectare exogena (circuit anus- degete- gura)Autoinfectare endogena (de la parazitul propriu, miscari antiperistaltice)
  • Patogenie cisticercoza

    Cisticercii se localizeaza in tesuturiForme mai putin grave- forme foarte severe in functie de localizare
  • Cisticerci

  • NEUROCISTICERCOZA

    Cisticercoza umana cerebrala:Compresie mecanica, inflamatie, obstruarea LCR( hidrocefalie)Crize epilepticeSd meningealDeficit motorTulburari psihice: confuzie, depresie, degradare intelectualaAfectarea nervilor oculomotori si optici
  • RMN cisticercoza cerebrala

  • Cisticercoza cerebrala

  • CISTICERCOZA OCULARA

    Tesutul subretinian, conjunctivaFenomene inflamatorii si ischemiceCISTICERCOZA MEDULARATulburari motorii si senzoriale
  • CISTICERCOZA MUSCULARA, SUBCUTANATA

    Tumorete rootunde cu diamteru de cativa centimetri, nedureroase
  • Cisticercoza coapsa/ genunchi/ gamba ( RX)

  • Diagnostic

    TeniozaIn primele 2 luni NU se elimina proglote ( dg dificil)Leucocitoza, eozinofilie moderataEvidentierea proglotelor eliminate de bolnav in cursul defecatieiDupa tratament: uneori se selimina tenia intreagaDg dupa aspectul uterului (
  • Dg cisticercoza

    Neurocisticercoza: CT- RMN, dg serologic Ac anti-cisticercus prin metoda ELISACisticercoza oculara. CT, RMN; Echo oculara+ evid ac in umoarea apoasaFormele musculare: biopsia musculara cu sectiuni histopatologice+ examen serologic din sange periferic+ radiografii parti moi
  • Tratament

    Niclosamida 2 g doza unicaPraziquantelDimineata pe stomacul golComprimatele se mestecaAntiemetice+ purgativ (tenia sa se elimine inainte de a fi digerata pt a impiedica ajungerea proglotelor in stomac aparitia cisticercozei)In laborator identificat scolexulDaca scolexul nu e eliminat apar recaderi
  • Tratamentul cisticercozei

    PraziquantelAlbendazol 15 mg/kgcorp/ zi in 2 prize X 15 zile Cortizon in afectarea cerebrala si ocularaInterventie chirurgicala in hidrocefalieTratement anticonvulsivant in cisticercoza cerebrala- si dupa inactivarea parazitului- parazitii raman calcificati in creier
  • Profilaxie

    Tenioza: Consum de carne suficient preparata termicCisticercoza: tratarea teniozei, se poate contracta i prin apa contaminata cu embriofori de tenie
  • Tenia saginata ( tenia carnii de vit)

    Boala: tenioza
  • In majoritatea tarilor unde cresc cornute mari, prevalenta 10% populatia umana si 80% populatia de ierbivore in unele tari din Africa de estEuropa de est: prevalenta 5%
  • Morfologie

    ScolexGatStrobila alcatuita din proglote (2000 proglote) ajungand la 8-10 metri
  • Scolexul

    4 ventuze, fara carligeDimensiuni de aprox. 2 mm
  • T solium / T saginata

  • Proglotele

    Raportul lungine/latime:5:1Aproximativ 3 cm (!)Nu prezinta orificu de eliminare a oualorUterul este median, cu peste 16 ramificatii uterine care se divid dihotomic si se termina in fund de sacFiecare proglot contine aproximativ 100.000 ouaProglotul este musculos, mobil, poate forta sfincterul anal si se poate elimina si intre defecatii
  • Oul

    Aprox. 40 microniCoroana radiara periferica si un embrion hexacantAsemanator cu oul de T solium- de care nu se poate deosebi la ex microscopicOul este infectios pentru bovine=gazdele intermediare ale parazituluiGazda adulta: omul
  • Ou T. saginata

  • Larva

    = Cisticerc ( Cysticercus bovis)1 cmAspect de vezicule cu scolex invaginat
  • Ciclul de viata

    Omul se imbolnaveste prin consumul de carne de vita cu cisticerci insuficient preparat termicIn urma digestiei, se elibereaza cisticerculSe ataseaza cu cele 4 ventuze de mucoasa intestinului subtireGatul incepe sa genereze progloteDupa 60-70 zile parazitul devine adult si poate elimina proglote (in scaun sau intre defecatii) apoi se contracta si elimina ouale in fluidul vitelin lipicios din proglot
  • Proglotele in iarba, contamineaza iarba cu oua infectioase, cornutele ingera ouale o data cu iarbaEmbrionul se elibereaza n tubul digestiv al vitei- torent sanguin- tesut muscular striat unde se transforma in larva
  • Patogenie si manifestari clinice

    Asemanatoare cu cele mentionate la T. soliumExceptie: posibilitatea eliminarii proglotelor izolat, intre scaune, uneori pacientul le vede pe lenjeria intimaLa T. solium: fragmente mai lungi de strobila in scaun
  • Diagnostic

    Examenul macroscopic si microscopic al proglotului si al scolexuluiDiferentierea: T. saginata are aprox 20 ramificatii uterine care se divid dicotomic, iar T. solium are aprox 10 ramificatii uterine care se divid dendriticOuale nu difera de cele ale T. saginata si nu se gasesc in scaun in mod normal ci numai daca se sparg proglotele
  • Tratament

    Niclosamid, Praziquantel, Albendazole,Dimineata pe stomacul gol, identic ca la T. solium.
  • Genul Diphyllobotrium Specia Diphyllobothrium latum

  • Genul Diphyllobotrium Specia Diphyllobothrium latum

    Parazit din zona temperata a Europei, zona Marilor Lacuri din USA si CanadaEuropa: Marea Baltica, lacurile din elvetia, Italia, Delta Dunarii
  • Morfologie

    Diphyllobotrium latum Cestod ce poate ajunge la o lungime de 13-15 metri ( cea mai lunga tenie umana)Scolex: forma de migdala, aprox 3 mm, 2 fante laterale numite BOTRIDII cu rol de ventuze (cu ajutorul lor se ataseaza de mucoasa intestinului subtire)
  • Scolex botriocefal

  • Strobila: pana la 4000 progloteMai late decat lungi, uter median rozetat lipsit de ramificatii uterine, comunica cu exteriorul prin tocostom
  • Oul oval, 70/45 microni, operculat la o extremitate, la cealalta prezzinta un pintem numit carena

  • Ciclu de viata

    Omul se infecteaza prin consum de peste rapitor (stiuca, biban) insuficient preparat termic (afumat, uscat, sarat), ficat de peste crud, icre care nu au fost congelate niciodata care contin larve plerocercoide
  • Scolexul se fixeaza in intestinul subtire1-3 luni evolutie adult si elimina oua prin materiile fecale ale bolnavuluiPeste 1 milion oua zilnic
  • Pentru a-si continua evolutia oul trebuie sa ajunga in mediul acvatic si aici poate embriona in cateva spatamani.Larva indeparteaza operculul oului si cauta gazda intermediara reprezentata de un crustaceu ( se transforma in larva procercoida); crustaceul e inghitit de un peste rapitor, larva continua evolutia si se localizeaza in muschii si viscerele pestelui.
  • Patogenie

    Consuma B12 si acid folic: anemia megaloblasticaCLINIC:Manifestari nespecifice digestive: dureri abdominale, apetit capricios, greata, dairee cu mucusAsimptomaticaAnemie megaloblastica la 3-4 ani de la infectie glosita, parestezii, tulburari neurologice, edeme prin hipoproteinemie, tulburari nervoase
  • Diagnostic

    Examen coproparazitologic: ouaRar proglote (dupa consum de condimente)Hemoleucograma: anemie macrocitara
  • Tratament

    Niclosamid 2grame/zi ( 4 comprimate)Luate intro singura priza pe stomacul gol. Tabletele se mestecaSau Praziquantel 10mg/kgc/ zi intro prizaDovada reusitei tratamentului: eliminarea parazitului cu tot cu scolex
  • Tenia echinococcus

    Parazit al cainelui care poate da boala numita hidatidoza sau chistul hidatic: boala grava a omului
  • Morfologie

    Cestod mic, 4-6 mmScolex, cu 4 ventuze si o coroana dubla de carlige ( 28-40 carlige dispuse pe doua randuri)Gat subtireStrobila: 3 proglotePrimul proglot- langa gat, cu organe sexuale imatureAl doilea proglot este matur, organe sexuale dezvoltateAl treilea proglot: plin cu oua embrionate, 500-800 Oule embrionate SUNT INFECTIOASE PENTRU OM SI ANIMALE (!)
  • Oul: ovoid, 35-40 microni, membrana cu striatii radiare cu un embrion hexacant in interior

  • Larva

    Se numeste hidatida sau chist hidaticSe dezvolta in gada intermediara normala: ovine, bovine, porcine; accidental in organismul uman cel mai frecvent hepatic sau pulmonar dar poate apare in orice organRitm de crestere de 1-5 cm pe anFormarea protoscolecilor dureaza aprox. 1an
  • Structura chistului hidatic

    1. PERETELE EXTERN (CUTICULA)mm-1cmAspect albus de ou coagulat, multilamelara, elasticaPeretele permite cresterea larvei datorita elasticitatiiSe hraneste prin difuziune
  • 2.MEMBRANA PROLIGERA ( germinativa)Cptuete spre interior cuticula10-25 microniEste partea fertila a larvei dand nastere veziculelor proligere, protoscolecilor si lichidului hidatic (spre interior) i cuticulei ( spre exterior)
  • 3. VEZICULELE PROLIGERERezulta din inmugurirea membranei proligere in interiorul hidatideiAu aspect de boabe de strugureLegate de membrana proligera printrun pedicul care se rupe la un moment si elibereaza veziculele fiice in interiorul chistului
  • Vezicule proligere

  • 4. PROTOSCOLECII(capetele viitoarelor tenii) se afla in veziculele prologere (fiice)Aspect ovoid, dimens 200 mcroni, 4 ventuze si 1 coroana de carlige10-50 protoscoleci n fiecare vezicul fiic
  • 5. LICHIDUL HIDATIC: secretia larvei apa de stanca, ph 7.4 si steril in conditiile ijn care membranele chistului sunt intacte; puternic antigenic: aparitia socului anafilactic in cazul ruperii membranelor chistice6. Veziculele fiice au structura identica hidatidei dar sunt mai mici si evolueaza mai frecvent inspre exteriorul hidatidei dand formatiunii un aspect polilobat
  • 7. In interiorul lichidului hidatic se vad plutind vezicule fiice (in cazul chisturilor varstnice) dar si un sediment numit NISIP HIDATIC rezultat din macerarea veziculelor fiice si protoscolecilor
  • Chist hidatic

  • Nisip hidatic

  • Nisip hidatic

  • 8. organul in care se dezvolta hidatida prezinta o delimitare prin tesut conjunctiv numit ADVENTICEA (perichistul) produsa de organul parazitat si nu de larvaE un tesut fibros produs de gazda pentru a delimita agresiunea parazitara
  • Epidemiologie

    Omul se infecteaza pe cale digestiva prin ingestia de oua de Echinococcus granulosus din materiile fecale ale cainelui (gazda definitiva)Contaminare directa: contact cu cainele- de pe blana animaluluiIndirect: Alimente (contaminate prin praf), apa, maini murdare
  • Ex. La stn cinii nedeparazitati: contamineaza mediul extern, laptele prelucrat fara respectarea regulilor de igiena- astfel se explica numarul mare de persoane bolnave care nu vin in contact cu cainii
  • Ciclul de viata

    Cainele gazda definitivaGazda intermediara ierbivorele- oileCiclul domestic: cainele se infecteaza prin consumul de viscere crude In intestinul cainleui larva se transforma in adult- oua- contamineaza punea: ciclul cine- oaieOmul devine gazda internediara accidentala (in acest caz ciclul parazitului se opreste)
  • Manifestari clinice

    Boala = HidatidozaPrimara: cand omul inghite ouale parazitului iar embrionul trece in sange si ajunge in viscere dand nastere larvei=hidatideiCel mai frecvent la nivel hepatic 70%Pulmonar 20-30%Ulterior prin trecerea prin cele doua filtre pot ajunge in orice alt viscer: cerebral, osos, ocular, pancreatic, etc
  • Hidatidoza secundara

    In urma ruperii hidatidei primare si a diseminarii protoscolecilor in organismSau daca se intervine chirurgical si protoscolecsii se pot raspndi hematogen de la locul interventiei chirugicale
  • Manifestari clinice

    Forma primara: din cauza toxinelor parazitare pot apare reactii de hipersensibilitate in special la nivel cutanat, cu eozinofilie moderata
  • Astenie generalaSau uneori asimptomatici atat timp cat chisturile sunt de dimensiuni mici ( nu comprima organele invecinate)si sunt integre (nu elibereaza antigene in circulatie, peretele cuticular fiind impermeabil)
  • Variabil in functie de localizare

    Cazurile asimptomatice descoperite imagistic echo, RX pentru un alt scop descopera accidentalPe masura evolutiei in timp ( ani) compresia de organ determina simptomatologia
  • Localizare hepatica

    Hepatomegalie,AngiocolitaIcterHidatidoza peritoneal prin ruperea chistului cu oc anafilactic
  • Pulmonar

    Tuse iritativaHemoptiziiSuprainfectarea chistului: abcesVomica hidatica ( cand erodeaza o bronhie) expectorare de vomica hidatica- membrane proligere si lichid hidatic cu gust saratChist hidatic pulmonar voluminos in apropierea pleurei : se poate rupe in urma unui efort de tuse: pleurezie hidatica
  • Cerebral

    Crize epilepticeHipertensiune intracranianaCefalee
  • Complicatie grava

    ocul anafilactic prin descrcarea unui numar mare de antigene parazitarePacientul poate deceda in cateva minute ( oc, colaps vascular, edem glotic cu asfixie mecanica)
  • Chist hidatic hepatic

  • Chist multilocular

  • RMN Chist hidatic hepatic

  • Rx pulmonar Chist hidatic pulmonar

  • MRI Chist hidatic cerebral

  • MRI Chist hidatic cerebral

  • Chist hidatic reg parietala (caz India)

  • Chist hidatic retroperitoneal

  • Echografie

  • Rar: chist hidatic mamar

  • Chist hidatic capul pancreasului

  • Chist hidatic splina (caz Iran)

  • Hidatidoza peritoneala

  • Scintigrafie osoasa

  • Whole body bone Scintigram showed multiple foci of increased radiotracer uptake in the lower lumbar spine, the left sacroiliac region and the right knee. In addition there was soft tissue bulging in the right hemipelvis as well as a displaced and disconfigured right femur.
  • Diagnostic

    Datele clinice, imagistice, serologiceRX cardiototacopulmonara fata si profilEcho abdominalCT substanta de contrast in formle peritoneale si retroperitonealeRMN formele cerebrale
  • Serologie

    RIF, RFC, ELISA 10-20 % serologie negativa in prezenta infectiei(chistul pulmonar, cerebral, ocular, chistrui calcificate, la copii)Fisurarea sau ruperea chistului e urmata de cresterea titrului de ac. sau seroconversie 8 examen negativ se transforma in examen pozitiv)Monitorizarea in dinamica a pacientilor postoperator
  • Tratament

    Medical si chirurgicalChisturile mari, unice, localizare superficiala ( risc de rupere la traumatism minor), chisturile suprainfectate, cu fistule, necesita cura chirugicalaTratament antiparazitar pre si postoperator scade semnificativ riscul recidivei posoperatorii
  • Persoanele varstnice, persoanele cu boli asociate, cei cu interventii repetate pentru hidatidoza, cu chisturi hidatice multiple, cei cu chiste mici sau medii: tratement medicamentosAlbendazole 10-15 mg/kg corp/ fractionat in 2 prize X 1 lunaCurele se repeta separate de 2 saptamani de pauza terapeutica asociind medicamente hepatoprotectoare
  • Obligatorie: monitorizarea functiei hepatice in cursul tratamentuluiPraziquantel 10-25 mg/kgcorp/zi de 2 ori pe saptamana in combinatie cu albendazolDaca se face monoterapie praziquantelul se administreaza zilnic cure de 2 saptamani in cazul intolerantei la albendazol
  • Cura PAIR

    Punctie, aspiratie, injectare, reaspiratieEste o alternativa la interventia chirurgicala pentru chisturile hidatice hepatice accesibile punctionariiPacientii tratati medicamentos trebuie supravegheati 2 ani de la oprirea medicatiei sau dupa o interventie chirurgicala