cetatenia europeana si guvernanta ue

8/16/2019 Cetatenia Europeana Si Guvernanta UE

http://slidepdf.com/reader/full/cetatenia-europeana-si-guvernanta-ue 1/19

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

CONSTANTIN CRISTINA-ELENA

DIMA MARIA-GABRIELA

GRUPA 969

1




Cetatenia europeana si guvernanta UE

Cetatenia europeana

Cetatenia europeana a fost efinita prin !Tratatu" asupra Uniunii Europene# se$nat in%99& "a Maastri'(t repre)entan o ino*atie 'on'eptua"a $a+ora a Tratatu"ui asupra UniuniiEuropene,

In'"u)an repturi# o"i.atii si parti'iparea "a *iata po"iti'a# 'etatenia europeana *i)ea)a'onso"iarea i$a.inii si a ientitatii Uniunii Europene si i$p"i'area $ai profuna a 'etateanu"uiin pro'esu" e inte.rare europeana,

Pri$u" para.raf a" arti'o"u"ui %/ in Tratatu" instituin CE efineste 'etateanu" european

'a fiin !a'ea persoana 'are are nationa"itatea 0n,n, 'etatenia1 unui stat $e$ru2, Cu toatea'estea# printr-o De'"aratie ane3ata in anu" %99& Tratatu"ui e "a Maastri'(t# 'u o'a)iaConferintei Inter.u*erna$enta"e# se rea$inteste faptu" 'a# e fie'are ata 'an se fa'e referire "a'etatenii state"or $e$re# pro"e$a e a stii a'a o persoana are 'etatenia unui stat $e$ru saua a"tuia nu se *a re)o"*a e'at fa'anu-se referire "a reptu" nationa" a" statu"ui $e$ru in 'au)a,

Cetatenia europeana in "iteratura e spe'ia"itate a fost 'on'eputa fie 'a o si$p"a "e.aturaintre un ini*i si un anu$it stat# fie 'a o "e.atura po"iti'a# ori 'a o 'a"itate a pesroanei sau si a"taopinie pre'i)ea)a 'a 'etatenia !poate fi efinita 'a fiin "e.atura +urii'a intre 'ei 'are fa' parteintr-un stat si a'e" stat2,

Asa 'u$ a$ putea *eea si in o'trina e spe'ia"itate 'on'eptu" e 'etatenie este asi$i"at'e"ui e nationa"itate eoare'e 'e"e oua 'on'epte se refera "a 'onitia sau "a statutu" persoaneifi)i'e sau +urii'e in raportu" sau 'u statu"# e'i a'este oua notiuni sunt fo"osite 'a sinoni$e# ar in ur$a Tratatu"ui e "a Maastri'(t s-a a*ut in *eere si eoseirea intre a'este oua notiuni,

Tratatu" e "a Maastri'(t a introus ter$enu" e 'etatenie europeana in s'opu" intaririie3istente intre Uniunea Europeana si 'etatenii state"or $e$re fara insa sa efineas'a a'eastanotiune, In Tratat se pre'i)ea)a 'a !este 'etateanu" Uniunii ori'e persoana 'are are 'etatenia unuistat $e$ru2# pre'u$ si faptu" 'a !'etatenii Uniunii se u'ura e repturi si sunt supusio"i.atii"or pre*a)ute e pre)entu" tratat,2

Da'a Tratatu" e "a Maastri'(t introu'e 'etatenia europeana atun'i pute$ oser*a 'aTratatu" e "a A$stera$ fa'e istin'tia intre 'etatenia europeana si 'etatenia nationa"a,

Treuie inte"es 'a 'etatenii Uniunii Euuropene enefi'ia)a e o u"a 'etatenie# "a'etatenia statu"ui $e$ru se aau.a 'etatenia europeana,

2




!In prin'ipiu# 'e"e oua tipuri e 'etatenie n-ar treui sa se 'onfune, Cetatenia europeana estere."e$entata e reptu" Uniunii Europene 0reptu" 'o$unitar european1# in 'are-si .asestei)*oare"e4 iar 'etatenia nationa"a apartine e3'"usi* reptu"ui nationa",2

Sa nu ne .ani$ 'a 'etatenia europeana in"atura *reun rept a" 'etateniei nationa"e 'i

$ai $u"t ofera repturi sup"i$entare,

!Cetatenia europeana este un 'oro"ar a" nationa"itatii unui stat $e$ru, Confor$ art, 5,%% CE0nou" art, %/1# !este 'etateanu" a" Uniunii Europene ori'e persoana a*an 'etatenia unui stat$e$ru2,

Cetatenii state"or $e$re UE sunt si$u"tan 'etateni ai tari"or "or si ai UE, Cetateniaeuropeana 'o$p"etea)a 'etatenia nationa"a# a'oran fie'arui ini*i repturi spe'ifi'e "a ni*e"u"UE,

O efinitie# 'onsierata e3a'ta e istinsu" profesor Ioan Muraru# pre'i)ea)a 'a 'etateniaeste !"e.atura po"iti'a si +urii'a per$anenta intre o persoana fi)i'a si un anu$it stat, A'easta"e.atura se e3pri$a prin tota"itatea repturi"or si a o"i.atii"or re'ipro'e intre o persoana sistatu" a" 'arui 'etatean este si# $ai $u"t, este o "e.atura +urii'a spe'ia"a# ref"e'tata pe p"ane3tern# pastrata si pre"un.ita oriune s-ar .asi persoana# in statu" sau e ori.ine# in a"t stat# pe$are# in 'er sau in 'os$os,

Pre*eeri"e referitoare "a 'et78enie sunt 'uprinse n articolele 17-22 TCE,

Articolul 17 prevede:

! 0%1 Se instituie 'et78enia Uniunii, Este 'et78ean a" Uniunii ori'e persoan7 'are are 'et78eniaunui stat $e$ru, Cet78enia Uniunii nu n"o'uie;te 'et78enia na8iona"7# 'i o 'o$p"etea)p#

0&1 Cet78enii Uniunii se u'ur7 e repturi"e si au o"i.a8ii"e pre*7<ute e pre)entu" Tratat,2

De ai'i e'ur. ou7 'on'"u)ii pra'ti'e: este $ai nt=i ne'esar 'a o persoan7 s7 ai7 'et78enia unui

stat $e$ru pentru a putea enefi'ia e 'et78enia Uniunii4 'et78enia european7 *a 'o$p"eta ;i se

*a a7u.a "a repturi"e 'onferite e 'et78enia stata"7,

O De'"ara8ie ane3at7 Tratau"ui e "a Maastri'(t su"inia)7 '7 >pro"e$a a'7 o persoan7 pose7

'et78enia unui stat $e$ru *a fi eter$inat7 nu$ai prin referire "a "e.is"a8ia na8iona"7 a statu"ui

$e$ru respe'ti*2, A;aar# n u"ti$7 instan87 i re*ine fie'7rui stat $e$ru s7 ini'e 'are

persoane sunt 'et78enii s7i,

Cet78enia european7 are "a a)7 prin'ipii"e 'o$une a"e state"or $e$re# in'"use n Tratatu" e "a

A$stera$: prin'ipiu" "iert78ii# prin'ipiu" e$o'ra8iei# prin'ipiu" respe't7rii repturi"or o$u"ui

;i a" "iert78i"or funa$enta"e ;i prin'ipiu" statu"ui e rept# ;i e'ur.e in repturi"e

funa$enta"e a"e o$u"ui ;i repturi"e spe'ifi'e a'orate 'et78anu"ui european 0repturi e "ier7

3




'ir'u"a8ie ;i repturi 'i*i'e1# es'rise n Tratat, Tratatu" e "a A$stera$# intrat n *i.oare "a %

$ai %999# nt7re;te prote'8ia repturi"or funa$enta"e# 'ona$n7 ori'e for$7 e is'ri$inare ;i

re'unoa;te reptu" "a infor$a8ie ;i prote'8ia 'onsu$atori"or,

Cu pri*ire "a reptu" "a infor$a8ie# n Tratatu" e "a A$stera$ este spe'ifi'at '7 ori'e 'et78ean

european ;i ori'e persoan7 fi)i'7 sau +urii'7# a*=n seiu" ntr-un stat $e$ru are rept ea''es "a o'u$ente"e Par"a$entu"ui european# a"e Consi"iu"ui Uniunii Europene# n "i$ita

ra8iuni"or e interes pu"i' sau pri*at, Infor$area 'et78eanu"ui este 'onsierat7 o prioritate e

'7tre institu8ii"e europene,

?n anu" %995# Co$isia european7 a "ansat serviciul de informare “Europe Direct># n s'opu" e

a infor$a 'et78enii asupra posii"it78i"or ;i repturi"or 'are "e sunt oferite prin 'et78enia

european7,

Drepturi"e funa$enta"e ;i *a"ori"e e$o'rati'e sunt respe'tate n state"e $e$re a"e UniuniiEuropene# a'estea fiin se$natare a"e unor te3te# pre'u$ Con*en8ia European7 a Drepturi"or

O$u"ui 0%9@1# De'"ara8ia Uni*ersa"7 a Drepturi"or O$u"ui 0%951# Carta So'ia"7 European7

0%96&1 sau Carta 'o$unitar7 a repturi"or so'ia"e funa$enta"e a"e "u'r7tori"or 0%9961,

An.a+a$entu" Uniunii a fost reafir$at# n $o ofi'ia"# n e'e$rie &# '=n a fost pro'"a$at7

Carta repturi"or funa$enta"e a Uniunii Europene , Carta repturi"or funa$enta"e a Uniunii

Europene pro$o*ea)7# e ase$enea# e.a"itatea ntre se3e ;i introu'e repturi# pre'u$ prote'8ia

ate"or# inter)i'erea pra'ti'7rii eu.eniei ;i a '"on7rii fiin8e"or u$ane# reptu" "a un $eiu prote+at#

repturi"e 'opi"u"ui ;i a"e persoane"or n *=rst7 sau reptu" "a o un7 a$inistrare,

Cetăţenia Uniunii Europene ofer7 repturi 'et78eni"or state"or $e$re ;i 'onso"iea)7 prote'8ia

interese"or a'estora, Tratatu" e "a Maastri'(t instituie @ 'ate.orii e repturi suprana8iona"e#

'o$p"e$entare 'et78eniei na8iona"e:

Dreptu" "a "iera 'ir'u"a8ie# reptu" "a se+ur# e stai"ire# reptu" "a $un'7 ;i stuiu n

'e"e"a"te state $e$re a"e Uniunii, Le.is"a8ia Uniunii stai"e;te ns7 nu$eroase 'oni8ii pentru

e3er'itarea a'estor repturi, Pentru un se+ur $ai "un. e "uni este ne'esar un 'ertifi'at e se+ur,

Intrarea pe teritoriu" a"tui stat $e$ru nu poate fi inter)is7 e'=t in ra8iuni e se'uritate ;i

s7n7tate pu"i'7# iar inter)i'erea treuie +ustifi'at7 0art,%5 a" TCE14 Dreptu" e *ot ;i reptu" e a 'ania "a a"e.eri"e pentru Par"a$entu" european ;i "a

a"e.eri"e "o'a"e n statu" e re)ien87# n a'e"ea;i 'oni8ii 'u 'et78enii statu"ui respe'ti* 0art,%9 a"

TCE14

Dreptu" e a enefi'ia pe teritoriu" unui stat ter8 0stat 'are nu este $e$ru a" Uniunii

Europene1 e prote'8ie 'onsu"ar7 in partea autorit78i"or ip"o$ati'e a"e unui a"t stat $e$ru# n

4




'a)u" n 'are 8ara in 'are pro*ine nu are repre)entan87 ip"o$ati'7 ori 'onsu"ar7 n statu" ter8

respe'ti* 0art,& a" TCE14

Dreptu" e peti8ie n fa8a Par"a$entu"ui european 0art,&% a" TCE14

Dreptu" e a ape"a "a O$us$an-u" european 0A*o'atu" Poporu"ui1 pentru e3a$inarea

'a)uri"or e a$inistrare efe'tuoas7 in partea institu8ii"or ;i or.anis$e"or 'o$unitare 0atr,&% a"TCE1,

Doa$na i*iane Rein.# *i'epre einte a" Co$isiei Europene i 'o$isar pentru +usti ie# repturiș ș ț

funa$enta"e i 'et7 enie# a e'"arat:ș ț „Europenii sunt ata a i de drepturile lor de cetă eni ai UEș ț ț

i sunt mai con tien i ca niciodată de existen a acestora. Cu toate acestea, rămân încă multe deș ș ț ț

făcut pentru a-i ajuta pe cetă eni să î i exercite drepturile i să participe mai activ la proceseleț ș ș

decizionale ale Uniunii Europene. Pe parcursul acestui an, care este proclamat nul european

al cetă enilor, voi lua parte la dialo!urile cetă enilor din întrea!a Uniune, pentru a cunoa teț ț ș preocupările i punctele lor de vedere cu privire la drepturile lor, pentru a asculta propunerileș

lor le!ate de modul în care putem îm"unătă i situa ia i pentru a în ele!e cum văd ei viitorulț ț ș ț

Europei. Europa nu poate fi făurită fără contri"u ia directă a cetă enilor săi. Prin urmare,ț ț

sc#im"ăm radical modul de ela"orare a politicilor europene pentru a oferi cetă enilorț

posi"ilitatea de a se implica direct în acest proces.$

EOLUTIA CETATENIEI EUROPENEIstori'u" 'etateniei europene

Din anii 9 in'oa'e# 'etatenia a e*enit una in suie'te"e '(eie a"e e)ateri"or po"iti'e, Notiunea e >'etatenie2 este supusa unor $oifi'ari intr-un rit$ foarte rapi atoritas'(i$ari"or $a+ore e "a ni*e" e'ono$i'# so'ia" si po"iti' 'are au "o' "a 'u$pana intre se'o"e"eFF si FFI,

Doua $ari feno$ene pun in is'utie ro"u" 'onte$poran a" statu"ui natiune si a"'on'eputu"ui e >'etatenie2 pe a'esta 'are i" i$p"i'a:

In pri$u" ran# !lo"alizarea faptu" 'a 'entru" si strate.ia a'ti*itati"or e'ono$i'e suntintre.rate pe o s'ara ina"ta "a ni*e" $onia" prin inter$eiu" te(no"o.iei, Un e"e$ent i$portanta" ."oa"i)arii este e)*o"tarea internetu"ui si a so'ietatii infor$ationa"e, G"oa"i)area piete"or este fa'toru" e'isi* 'are a us "a i$p"e$entarea u"ti$ei etape a inte.rarii europene# si anu$eUniunea E'ono$i'a si Monetara, State"e-natiune sunt in 'e in 'e $ai putin 'apai"e sa infrunte pro*o'ari"e a'estui feno$en,

In a" oi"ea ran# e3istenta a tot $ai $u"te so'ietati $u"ti'u"tura"e 'are estra$a teoriao$o.enitatii state"or-natiune, Ha'tori pre'u$ i*ersitatea re.iona"a sau nationa"a 0Spania#

5




Be".ia# Marea Britanie1# $u"ti'u"tura"is$u"# $u"tietnia au 'ontriuit "a 'resterea i$i.ratiei si "aaparitia unei noi so'ietati europene,

Cetatenia europeana ia nastere to'$ai in a'easta noua so'ietate europeana,Dreptu" "a li"era circulatie a persoanelor in 'aru" 'o$unitatii a fost introus in Tratatu"

Co$unitati"or E'ono$i'e Europene se$nat "a Ro$a in %9@/, A'easta "iertate nu a fost "e.atae ni'i un 'on'ept e 'etatenie# 'i $ai e.raa a fost aso'iata 'u pro$o*area a'ti*itatiie'ono$i'e, Astfe" 'a reptu" "a re)ienta a fost a'orat $un'itori"or si fa$i"ii"or "or 'a ur$are a"iertatii e a $un'i in ori'are stat $e$ru CEE,

Prin Tratatu" e "a Maastri'(t fost efinit 'on'eptu" e cetatenie europeana: ori'e persoana'are etine 'etatenia unui Stat Me$ru a" UE este 'onsierata 'etatean a" UE, A'easta 'etatenieo sup"i$entea)a pe 'ea nationa"a fara a o in"o'ui si fa'e posii"a e3er'itarea unora intrerepturi"e 'etateanu"ui Uniunii pe teritoriu" Statu"ui Me$ru in 'are "o'uieste 0si nu nu$ai intara in 'are pro*ine# asa 'u$ se inta$p"a inainte1, Ca"itatea e 'etatean european 'onferareptu" "a:

Liera 'ir'u"atie si re)ienta pe teritoriu" ori'arui stat a" UE

Mun'a in ori'are in state"e UE

A''es "a prote'tie ip"o$ati'a si 'onsu"ara

Garantarea repturi"or pre*a)ute e Con*entia Europeana asupra Drepturi"or O$u"ui siCarta UE a Drepturi"or Huna$enta"e

Cetatenii europeni au e ase$enea:

Dreptu" e a *ota si e a parti'ipa "a a"e.eri"e "o'a"e si pentru Par"a$entu" European4

Dreptu" e a se aresa unei institutii europene in una in "i$i"e ofi'ia"e si e a i seraspune in a'eeasi "i$a4

Dreptu" e a a*ea a''es "a o'u$ente"e Par"a$entu"ui# a"e Co$isiei si a"e Consi"iu"ui#e3'eptan 'a)uri"e stai"ite prin "e.e4

Dreptu" e a aresa petitii Par"a$entu"ui European si e a ape"a "a institutia A*o'atu"uiPoporu"ui

Prin'ipiu" non-is'ri$inarii pe a)a e: nationa"itate# se3# rasa# etnie# re"i.ie# 'reinta# *arsta#orientare se3ua"a# et',

Cetatenia europeana are "a a)a prin'ipii"e 'o$une a"e State"or Me$re stipu"ate prin Tratatul de la Amsterdam: prin'ipiu" "iertatii# prin'ipiu" e$o'ratiei# prin'ipiu"respe'tarii repturi"or o$u"ui si a" "iertati"or funa$enta"e si prin'ipiu" statu"ui e rept,

6




Tratatu" e "a A$stera$ intareste prote'ta repturi"or funa$enta"e# 'ona$na ori'e for$a eis'ri$inare sui re'unoaste reptu" "a infor$atie si prote'tia 'onsu$atori"or,

O ata 'u Tratatu" e "a A$stera$ s-a pus si pro"e$a a''esu"ui "a repturi"e 'onferite e'etatenia europeana si pentru 'etatenii state"or terte 'u rept e re)ienta pe teritoriu" State"or

Me$re,

Uniunea Europeana a otinut 'o$petente si in 'eea 'e pri*este i$i.rarea, Responsai"itateafor$u"arii e po"iti'i in a'est o$eniu re*ine Co$isiei Europene 'are "e $onitori)ea)a sii$p"e$entarea, I$portant e $entionat este si faptu" 'a o ata 'u a'est tratat# po"iti'i"e "e.ate ei$i.rare tre' in a" trei"ea pi"on a" UE 0Justitie si Afa'eri Interne1 in pri$u" pi"on# Po"iti'aCo$una e Inte.rare,

Pana in $o$entu" e fata# 'etatenia europeana# 'ontrar 'etateniei nationa"e nu i$punerespe'tarea unor o"i.atii# 'i oar a'ora oar repturi, Cetatenia Uniunii este 'onsierat 'aa*an un statut "e.a" in 'urs e e)*o"taret# $oti* pentru 'are Co$isia treuie sa pre)inte "a

fie'are ani un raport espre ap"i'area ispo)itii"or referitoare "a 'etatenia europeana in 'aru"Tratatu"ui# in fata Par"a$entu"ui# Consi"iu"ui si a Co$itetu"ui E'ono$i' si So'ia",

imitele cetateniei europene

Una intre 'e"e $ai i$portante "u'rari 'are tratea)a re"e*anta teoriei '"asi'e a 'etateniei nationa"eeste s'risa e Kase$in So<sa" si se intitu"ea)a >Li$ite a"e 'etateniei2, So<sa" sustine 'a 'etatenianationa"a isi piere tot $ai $u"t in i$portanta# "asan "o' unui $oe" uni*ersa" e apartenentasustinut tot $ai $u"t e o eteritori)are a notiunii e >repturi"e o$u"ui,2 A'est fapt e*ine tot$ai e*ient $ai a"es in 'a)u" i$i.ranti"or 'are e 'e"e $ai $u"te ori sunt asi$i"ati in siste$u" ein*ata$ant si e sanatate a" tarii .a)a sau uneori '(iar si in o$eniu" po"iti' a'oranu-"i-se

une"e repturi e"e'tora"e, Datorita interepenentei tot $ai $ari intre state"e "u$ii si a pro"iferarii'on'eptii"or uni*ersa"e referitoare "a repturi"e persoane"or# eseori 'ontro"u" nationa" asuprai$i.ratiei e*ine pro"e$ati',

Tratatu" Co$unitati"or Europene 0TCE1# Con*entia Europeana a Drepturi"or O$u"ui siTratatu" Uniunii Europene# toate a'estea repre)inta o i$portanta sursa e repturi pentru non-'etatenii so'ietati"or europene, Statutu" 'etateniei europene# asa 'u$ apare e" in Tratatu" UniuniiEuropene in %99&# sustine un trata$ent e.a" intre 'etatenii nationa"i si 'ei non-nationa"i, Atun'i'an se *oreste espre o 'etatenie a State"or Me$re UE treuie sa se tina 'ont 'a a'easta estea'orata >fie'arei persoane 'are are nationa"itatea unui stat $e$ru2 0arti'o"u" %/# a"in,%# TEC1#statutu" e >european2 fiin iferit e 'e" >nationa"2, Con'eptu" e >'etatenie europeana2 nu are

o efinitie autono$a, Detinerea a'estui statut epine e puterea e'i)iona"a e3'"usi*a a State"or Me$re, A'easta repre)inta o pro"e$a $a+ora pentru i$i.rantii 'are 'auta sa aia a''es pe piata e $un'a europeana si "a unastarea so'ia"a# $ai a"es 'a >'etatenia2 in'a este un instru$ent*ita" in 'aru" pro'esu" e in'orporare in so'ietati"e europene,

La ni*e" nationa"# is'utii"e espre e3istenta unei u"e 'etatenii au fost intense si p"inee 'ontro*erse, Un e3e$p"u in a'est sens ar fi O"ana# 'are in %99%# pentru a fa'i"ita inte.rareai$i.ranti"or a a''eptat u"a 'etatenie# ar 'are in %99/ a re*enit asupra e'i)iei sa"e anu"an

7




reptu" e a a*ea $ai $u"te 'etatenii, Asaar# statutu" non-'etateni"or europeni este nu nu$aiinf"uentat e re."e$entari"e e "a ni*e"u" Uniunii Europene# 'i si e fa'torii e "a ni*e" nationa",

E3ista ariere puterni'e in 'eea 'e pri*este pro'esu" e europeni)are a 'etatenieinationa"e, Cetatenia nationa"a este *a)uta in .enera" 'a >un u"ti$ astion a" su*eranitatii2

0Bruaer %99&: %51 si 'a ur$are repre)inta o piei'a .reu e e"i$inat, A'easta "i$itea)ai$pa'tu" inte.rarii europene asupra 'etateniei nationa"e, Pentru 'a pro'"a$area unei >'etatenii aUE2 sa e*o"ue)e e "a un si$p"u 'on'ept "a o rea"itate treuie sa aia "o' s'(i$ari esentia"e "ani*e"u" siste$e"or po"iti'e nationa"e, Cu a"te 'u*inte# nu poate e3ista o >'etatenie europeana2 faraeuropeni)are# insa ni'i o e"i$inare efiniti*a a 'etateniei nationa"e nu prea pare posii"a,

Se pune intrearea a'a 'etatenia europeana si 'ea nationa"a se e3'"u re'ipo',De)ateri"e sunt intese, Unii sustin 'a >'etatenii"e $u"tip"e2 e*in in $o pro.resi* o rea"itate0eater %999: %94 'f, eater %994 Mee(an %991# pe 'an a"tii sunt 'on*insi 'a o astfe" e perspe'ti*a este $ai putin *erii'a 0in &: 1,

O 'etatenie "a ni*e" european presupune 'a a'esta sa aia un 'ara'ter ua" si anu$e sarepre)inte apartenenta pe e-o parte "a un anu$it stat european# iar e pe a"ta parte "a ni*e"u"intre.ii Uniuni Europene, Un e3e$p"u in a'est sens este $onea euro# 'are in pri$u" ran este$onea nationa"a a %& State Me$re# ar in a'e"asi ti$p este si $onea Uniunii Europene "ani*e" internationa", Pro"e$a renuntarii "a 'etatenia nationa"a in fa*oarea uneia e3'"usi*europeana este una foarte e"i'ata atorita si orientari"or nationa"iste in'a estu" e es inta"nistein a'este so'ietati,

Astfe" 'a "i$ite"e 'etateniei europene tin e $ai $u"ti fa'tori 'are au' in is'utie noiaspe'te si pro"e$e estu" e 'o$p"e3e, In pri$u" ran 'ine *or a*ea reptu" "a etinerea a'estei'etatenii: oar 'ei in State"e Me$re sau si 'e"e"a"te persoane non-'etateni europeni ar 'are

traies' si isi esfasoara a'ti*itatea pe teritoriu" UE Se *a putea otine 'etatenia europeana e'atre ori'e ini*i oritor si a'a a 'are *a fi institutia 'are se *a o'upa e a'este aspe'te si 'are*or fi 'riterii"e e a'orare a a'esteia Toate a'este intreari fa' au' in is'utie feno$ene estu"e 'ontro*ersate pre'u$ o posii"a feera"i)are a Europei sau 'are ar treui sa fie "i$ita pro'esu"ui e europeni)are,

PROIECTUL HEDERAL

Desi e3ista "a ni*e"u" Uniunii Europene is'utii espre $oe"u" >apartenentei2# a">$e$ers(ip-u"ui2# 'etatenia europeana 'ontinua sa fie efinita in ter$eni nationa"i,In a)a$oe"u"ui apartenentei# re)ienta "e.a"a poate 'onferi# "a fe" 'a si nationa"itatea# repturi "e.a"e#

po"iti'e si so'ia"e, Statu" nationa"# asa 'u$ arata unii autori# ra$ane insa stru'tura prin'ipa"a 'easi.ura istriutia so'ia"a si rea"i)area $ateria"a a repturi"or si pri*i"e.ii"or 'etateanu"ui, Dina'easta perspe'ti*a# po"iti'a a'tua"a a 'etateniei nu 'ontriuie "a 'rearea unui stat pan-european sini'i nu e ru$u" spre 'etatenia europeana

Se ar.u$entea)a aesea 'a proie'tu" european a fost pus in pra'ti'a fara o "e.iti$aresupranationa"a si fara o ientifi'are a 'etateni"or 'u e", In opinia unor autori# a'est efi'ite$o'rati' su$inea)a proie'tu"ui feera",

8




Un stuiu pri*in suportu" popu"ar pentru 'eea 'e se nu$este unifi'area Europei a rii'ato serie e pro"e$e pri*in ro"u" ientifi'arii 'u interese"e nationa"e *ersus suportu" uneiientitati postnationa"e, O ata 'u ratifi'area Tratatu"ui e "a Maastri'(t# state"e $e$re s-auan.a+at intr-o a'tiune e restru'turare a esi.n-u"ui european intr-o era a ."oa"i)arii, Ei$portant e su"iniat 'are sunt surse"e suportu"ui ini*iua" a'orat unifi'arii europene e 'atre

'etatenii state"or $e$re a"e Co$unitatii,

De)aterea intre ientitatea nationa"a a 'etateni"or europeni si o ientitate# i$a.inaraeo'a$ata# supranationa"a sau postnationa"a este i$inenta, Unii 'onsiera 'a *i)iuneaientitatii nationa"e a 'etateni"or europeni 'a fiin e3tre$ e enefi'a# 'ru'ia"a pentruCo$unitatea Europeana# in ti$p 'e a"tii su"inia)a faptu" 'a o ientitate postnationa"a ar reu'einteresu" nationa"# e sine# in 'eea 'e pri*este *i)iuni"e unei unifi'ari europene, O a"ta ruptura poate fi efinita e e)ateri"e e3istente asupra unifi'arii in ter$eni e reapta si stan.a# sau e'"asa $un'itoare si '"asa $eie,

Cu toate a'estea# pro"e$a prin'ipa"a ra$ane a'eea a unifi'arii europene in ter$eni e

ientitate nationa"a, In ti$p 'e state"e natiune au 'eat o parte in propria "or su*eranitate pentru'onturarea unui siste$ po"iti' $onia"# a'est $e'anis$ a $arit puterea si 'ontro"u" intern a"state"or 'u pri*ire "a po"iti'a internationa"a, Constru'tia europeana i$p"i'a# prin ur$are o 'eare"i$itata a su*eranitatii nationa"e# to'$ai pentru a apara oare'u$ inte.ritatea state"or-natiune, In$o "o.i'# e3istenta unui stat natiune 'oin'ie 'u e3istenta unei ientitati proprii nationa"e# 'utoate 'ara'teristi'i"e statu"ui respe'ti*, Cu toate a'estea# atorita faptu"ui 'a 'etatenii state"or $e$re a"e Co$unitatii Europene se 'onfrunta 'u pro"e$e 'are nu etin "i$ite# 'are nu au.ranite# ei tin sa piara in *eere# in 'e in 'e $ai $u"t# se$nifi'atia preo'uparii pentruinteresu" nationa", Pro'esu" ."oa"i)arii# istru$ente"e e 'o$uni'are# s'(i$uri"e e'ono$i'e'reea)a un $eiu in 'are se e)*o"ta# e $u"te ori fara stirea sau *oia noastra# o stru'turaeuropeana e *iata# o 'etatatenie# o afi"iere sau un atasa$ent european# '(iar $onia",

Atun'i 'an este pusa pro"e$a in ter$eni e repturi a"e o$u"ui# e prote'tie a"iertati"or 'i*i"e# e po"iti'i so'ia"e sau repturi so'ia"e# este foarte proai" 'a ieea etransnationa" sa fa*ori)e)e unifi'area 'etateni"or state"or $e$re in efa*oarea ieii e stat-nationa",

Criti'ii a'estei iei e ientitate post-nationa"a# 'u$ ar fi aer$as# sustin faptu" 'ainiferent 'are ar fi pro"e$a# treuie sa e3iste o in'arare in interioru" satu"ui respe'ti* pentru aa*ea un .ra $are e efi'ienta,

O iferenta $are e atituine se poate oser*a atun'i 'an este supusa spre e)atere

pro"e$a '"i*a+e"or traitiona"e e '"asa4 este *ora espre 'onf"i'tu" intre "auristi si 'apita"istiin 'eea 'e pri*este suportu" a'orat Co$unitatii, Asa nu$itii .u"ere"e a"astre 0"ue-'o""ar1 si'etatenii sara'i au teninta e a se opune unifi'arii europene eoare'e pre)inta fri'a e pierere a"o'uri"or e $un'a# e $u"t prea $u"ta "iertate si 'o$petiti*itate, A'est "u'ru este *a"ai" si pentru 'etatenii 'are sunt proprii "or an.a+ati si 'are se "o*es' $ereu e o opo)itie e'ono$i'a $ai putin f"e3ii"a, Pe 'ea"a"ta parte# .u"ere"e a"e 0(ite-'o""ar1# $ana.erii oa$enii e afa'eri# profesionistii 'u posii"itati finan'iare $ari isi *or .asi $ereu oportunitati e a se e)*o"ta# '(iar in 'onte3tu" unui '"i$at e per$anenta 'o$petitie 'u 'etatenii a"tor state europene, In a'est $o#

9




sau in a'est $oti*# ei *or sustine unifi'area europeana $ai $u"t e'at pri$a 'ate.orie espre'are a$ *orit,

In para"e" 'u a'easta e)atere# este e asteptat 'a sustinatorii stan.ii po"it'e sa $anifesteo opo)itie $ai '"ara e'at 'ei in reapta po"iti'a, Cei e stan.a *or putea in*o'a preo'upari"e

e'ono$i'e referitoare "a i$pa'tu" 'o$ertu"ui "ier asupra puterii "auriste e a 'reste enefi'ii"e,Cu toate a'estea# in a'e"asi ti$p# so'ia"istii 'are fa*ori)au e$i"iti)area# *or a*ea teninta a'u$sa sustina unifi'area 'a si e3presie a pa'ii in 'o$unitate, Liera"ii# a'a pe e o parte sustin'o$ertu" "ier# in pun't e *eere $i"itar si po"iti'# ei nu sunt e a'or 'u 'earea puterii "ani*e" supranationa",

In a'e"asi ti$p# post$ateria"istii# preo'upati 'u pro"e$e "e.ate e pa'e# e $eiu# eine.a"itate# sunt $u"t $ai tentati sa ofere suport unifi'arii e'at 'etatenii $ateria"isti,

Stuii"e e spe'ia"itate 'on'"u)ionea)a faptu" 'a 'etatenia po"iti'a nu este .arantata "a ni'iunu" in ni*e"uri"e e in'o"o e state"e nationa"e# '(iar a'a Tratatu" e "a Maastri'(t spe'ifi'a

unifi'area si e.a"itatea tuturor 'etateteni"or# iniferent e statu" e pro*enienta 0>Citi)ens of t(eUnion21, A'est "u'ru# 'at si a"te asu$ptii# ini'a faptu" 'a# 'onitii"e e 'onfu)ie eter$ina sifa'i"itea)a in 'ontinuare o ientifi'are a ini*i)i"or 'u state"e a"e 'aror 'etateni sunt, Mai $u"te'at atat# fie 'a e *ora e sustinatori ai unifi'arii europene# fie 'a e *ora e 'ei 'are nu sustina'est e)ierat# 'u totii sunt 'etateni ai unui stat nationa" si nu ai unei Europe feera"e,,

Cu toate a'estea insa# pra'ti'i"e 'etateniei nu sunt e3er'itate in 'aru" nationa"# 'i se pot$anifesta foarte ine "a ni*e" supranationa", Do$iniue S'(napper spunea 'a >intre natiune si'etatenie# "e.atura nu este "o.i'a# 'i istori'a2, Cu toate a'estea nu se poate *ori e o e'a"are pre'isa intre 'etatenia fie'arui ini*i a fie'arui stat $e$ru a" Uniunii Europene si 'etateniaeuropeana, Toti 'etatenii state"or Uniunii Europene sunt si 'etateni europeni, Hie'are stat are

ansa$"u" siste$i' propriu e 'are nu se poate "ipsi# atat pe p"an po"iti'# e'ono$i'# 'at si so'ia",Dar a'est "u'ru nu i$piei'a o ana"i)a a potentia"u"ui unifi'ator a" spatiu"ui european,

Asa 'u$ 'etatenii unui stat se re'unos' a fi 'etateni ai statu"ui respe'ti*# tot asa# 'etateniieuropeni ar a*ea ne*oie e un 'aru unitar 'are sa-i efineas'a pe toti si sa se per'eapa#iniferent e tara e pro*enienta# 'a fiin 'etateni europeni, Ca in ori'e stat# 'etatenia i$p"i'a o"e.iti$itate a 'e"or a"esi si o a''eptare a e'i)ii"or a'estora, Tot asa ar treui sa fun'tione)e unspatiu european unifi'at4 institutii"e# interse"e si toate pro"e$e"e ar treui sa efineas'a un 'arua" tutror 'etateni"or Europei,

Nu se poate spune 'a a'est 'aru nu a in'eput sa se 'onture)e, Mi+"oa'e"e e 'o$uni'aree3istente atesta un .ra rii'at e usurinta a 'ir'u"atiei infor$atiei, Mai $u"t e'at atat#infor$atii"e nu se re)u$a "a a fi 'o$$uni'ate in a"ta parte a Europei# 'i e"e sunt trans$ise 'ua'eeasi intensitate si in a'eeasi $asura, Hor$area unei >noi2 'etatenii presupune renuntarea "atoate 'e"e *e'(i# si nu o e3tinere a 'on'eptu"ui nationa" e 'etatenie "a s'ara europeana, Aeptiia'estei 'on'eptii e >noua2 'etatenie sustin i$portanta 'rearii unei 'etatenii e natura e'ono$i'asi so'ia"a, Unifi'area europeana este oser*ai"a atat "a ni*e" e'ono$i'# so'ia"# ar si po"iti',Din'o"o e repturi"e si "iertati"e o$u"ui 0repturi"e 'etateanu"ui european e a p"ea in fata

10




Curtii Europene e Justitie '(iar si i$potri*a propriu"ui stat1# e faptu" 'a Europa esteresponsai"a 'u pro"e$e "e.ate e sara'ie# e eu'atia# e 'rearea e "o'uri e $un'a#e.a"itatea# s'(i$uri"e si tran)a'tii"e e'ono$i'e nu $ai inta"nes' osta'o"u" statu"ui nationa"efinit prin .ranite# iar apartenenta "a o 'o$unitate nu $ai este efinita prin parti'ipare po"iti'a#'i to'$ai prin parti'ipare e'ono$i'a, Tot a'est $e'anis$ e in'(e.are e'ono$i'a "a ni*e"

european presupune# asa 'u$ ne arata si rea"itatea# 'a# in'o"o e piata 'o$una# puterea po"iti'a'o$una in'epe sa se i$puna4 $onea uni'a europeana efineste a'u$ un 'aru po"iti',

aer$asQ%@ sustine faptu" 'a nu este ne*oie e o isparitie tota"a a statu"ui nationa"#'(iar a'a istin'tie este ne'esara, Statu" ar putea ra$ane spatiu" efinit e 'u"tura si istoria'o$una# in ti$p 'e spatiu" european ar e*eni s'ena "e.ii# a parti'iparii po"iti'e si a repturi"or o$u"ui, Da'a "i$a este una in 'ara'teristi'i"e e a)a a unui stat# atun'i noua entitateeuropeana ar treui sa aia si o "i$a proprie4 nu este insa ne*oie e o "i$a 'o$una europeana#'i oar e un "i$a+ 'o$un 'are sa fa'i"ite)e intera'tiunea intre 'etatenii europeni e iferitenationa"itati, A'est 'onte3t es'ris $ai sus poate purta nu$e"e# asa 'u$ su.erea)a T(ierr<C(opinQ%6# feeratie europeana# o entitate noua ar 'are nu $i"itea)a pentru isparitia nationa"a

a state"or,A*e$ insa ne*oie e o astfe" e 'etatenie 'o$una Pana in a'est $o$ent# unitatea

europeana s-a 'onstruit nu pe a)a unei ientitati 'o$une# 'i pe inerepenenta fun'tiona"a astate"or "a ni*e" e'ono$i'# a$inistrati* si po"iti',

A'est modus vivendi este 'onsierat insa instai", In "ipsa to"erantei si so"iaritatii pro$o*ate e o 'etatenie 'o$una# ar nu nu$ai# e3ista ris'u" 'a anu$ite .rupuri sa se si$tae)a*anta+ate siste$ati'# surepre)entate# 'eea 'e ar 'onu'e "a estai"i)area Uniunii,

Institutiile e!e"#le !ie"# in $ee# $e %"i&este #l'$#"e# %ute"il'" $'nstituti'n#le

ele(entel'" siste(ului %'liti$) In #$est ('(ent* institutiile eu"'%ene !is%un !e(e$#nis(e %"in $#"e %'t inte"&eni in %"'+le(ele e$'n'(i$e si s'$i#le* ins# $'nt"'lul

#su%"# %'liti$ii e,te"ne si %ute"ii (ilit#"e "#(#ne in (#"e (#su"# ' #t"i+utie #

st#tului) O $et#tenie $'(un# %#"e ' i(%'si+ilit#te si #t#t# &"e(e e,ist# #"(#te

n#ti'n#le)

Heera"is$u" apare 'a re)u"tat a" 'onsensu"ui 'etateni"or europeni asupra e"e$ente"oraso'iatiei "or po"iti'e, A'est 'onsens nu e3ista eo'a$ata# sau# 'a sa in'(eie$ intr-o nota $aiopti$ista# este in 'urs e for$are,

CONC-U.IE

In 'on'"u)ie# pute$ spune 'a > Europa 'etateni"or2# esi a fa'ut pro.rese re$ar'ai"e#este o 'onstru'tie $o$entan efi'itara, Defi'iente"e sa"e $a+ore sunt repre)entate e institutii

11

http://www.rasfoiesc.com/legal/legislatie/CETATENIA-ASPECTE-TEORETICE-EV23.php#_ftn15







repre)entati*e s"ae# e for$e inter.u*erna$enta"a e "uare a e'i)ii"or in 'eea 'e pri*este

po"iti'i"e i$i.rationiste si e a'orare a a)i"u"ui, In a'est o$eniu# state"e nationa"e ra$an a'torii prini'ipa"i, Consensu" "a ni*e" e prini'ipii nu este sufi'ient# iar state"e nationa"e nu par ispusesa renunte "a "o.i'a nationa"ista e inte"e.ere a feno$enu"ui i$i.rationist, Cetatenia europeanaeste in'a o for$a fara fon# 'e" putin pentru re)ientii in tari"e terte,

In 'onte3tu" a'tua"# e3istenta in para"e" a unei 'etatenii europene 'u 'ea nationa"a nu estefoarte 'ontrai'torie eoare'e pri$a intre e"e nu are in'a a'e"asi funa$ent si atriutii 'are

efines' 'etatenia nationa"a, Insa in $o$entu" in 'are se *a ori oar e3istenta e3'"usi*a a'etateniei europene a'easta *a treui sa se rea"i)e)e intr-un 'aru in 'are sa e3iste un profunsenti$ent e apartenenta "a spatiu" european# $is'ari"e nationa"iste sa fie reuse "a $ini$#aspe'te"e "e.ate e statutu" UE sa fie ine stai"ite si puse "a pun't, Toate a'estea *or e epinee 'at e efi'ient *a fi pro'esu" e europeni)are si 'are *a .rau" pana "a 'are a'esta se *area"i)a,

Osta'o"e"e in 'a"ea europeni)arii 'etateniei nationa"e sunt in'a foarte puterni'e# iaraorarea pro"e$ei este 'ara'teri)ata e o $a3i$a pruenta,

!uvernanta UE

Ce"e patru s'(i$7ri $ari 'are afe'tea)7 so'ietatea 'onte$poran7 0Door# %995# p 1 suntur$7toare"e: pro.resu" te(no"o.i'# interna"i)area 0."oa"i)area n,n,1# urani)area ;i po"ari)area,Ca rea'8ie "a a'este pro*o'7ri# po"ito"o.ii au e"aorat 'on'eptu" e >.u*ernan872 'areese$nea)7 noi for$e e .u*ernare 'are sunt a"ternati*e "a statu" uni' 'ara'teri)at prinsu*eranitatea Par"a$entu"ui# puteri e'i)iona"e a'orate .u*ernu"ui ;i r7spunere $inisteria"7ire't7 ;i "a $oe"u" traitiona" a" e$o'ra8iei repre)entati*e, Apari8ia a'estui nou 'on'ept seatorea)7 ina$i'ii ;i 'o$p"e3it78ii so'iet78ii e tip ."oa"# n 'are e3ist7 )one e inf"uen87interor.ani)a8iona"e# suprastata"e ;i transna8iona"e, Gu*ernan8a este *7)ut7 'a o a"ternati*7 "aa'8iunea .u*erna$enta"7 '"asi'7# ea *i)ea)7 reistriuirea puterii n spa8iu" pu"i' prinrene.o'ierea autorit78ii ;i "uarea e'i)ii"or n re8e"e parteneria"e: parteneriate so'ia"e 0.u*ern patronat sini'ate1# parteneriat pu"i' pri*at 0stru'turi e stat $eiu" e afa'eri1 sau parteneriat 'i*i' 0autorit78i pu"i'e so'ietate 'i*i"71, Totoat7# .u*ernan8a ofer7 posii"itatea.estion7rii a'8iunii 'o"e'ti*e f7r7 inter*en8ia statu"ui# i$p"i'7rii institu8ii"or ;i a'tori"or 'are nuapar8in sferei .u*erna$enta"e# i$p"i'7rii re8e"e"or e a'tori auto(toni# $ai a"es a so'iet78ii 'i*i"e#oa$eni"or e afa'eri ;i e8in7tori"or e interese

?n An."ia s-a *orit n anii !5 e un nou tip e $ana.e$ent ;i e .u*ernan87 'orporatist7# 'eea'e a se$na"at o nou7 aorare n 'eea 'e pri*e;te 'onu'erea ntreprineri"or pu"i'e ;i pri*ate#este *ora e aorarea a3at7 pe intera'8iunea siner.i'7 a a'8ionari"or# a ire'tori"or# aan.a+a8i"or# un $ana.e$ent 'are 'ore"ea)7 a'8iunea iferi8i"or fa'tori u$ani ;i $ateria"i intr-ontreprinere e ori'e natur7 0inustria"7# finan'iar7# 'u"tura"7# eu'a8iona"7 et',1# n *eereasu''esu"ui a'esteia n atin.erea s'opuri"or pe 'are ;i "e-a propus,

12




Cartea A"7 a Gu*ernan8ei Europene propune ne.o'ierea 'o"e'ti*7 a e'i)iei ;i funa$entea)7 onou7 perspe'ti*7 asupra puterii# o ispersare a autorit78ii pu"i'e prin re8e"e intera'ti*e ;i se a)ea)7 pe .estionarea a'8iunii 'o"e'ti*e f7r7 inter*en8ia o"i.atorie a state"or $e$re#i$p"i'area institu8ii"or ;i a a'tori"or 'are nu apar8in sferei .u*erne"or# i$p"i'area re8e"e"or ea'tori auto(toni# $ai a"es a so'iet78ii 'i*i"e# a $eiu"ui e afa'eri ;i a enefi'iari"or,

Gu*ernan8a e un ter$en 'onfu) ;i aesea e 'onfunat7 'u !.u*ernare2# !$ana.e$ent2#!a$inistra8ie2 sau !"e.is"a8ie2, Gu*ernan8a nsea$n7 ansa$"u" re.u"i"or 0siste$e"or e re.u"i1'e stru'turea)7 o 'o$unitate ;i se "as7 reperate n "i$a+# oi'eiuri# 'ouri e 'o$porta$ent#nor$e# "e.i ;i institu8ii, Diferen8a intre .u*ernare "a .u*ernan87 nu este oar o $oifi'are eter$eni# e "i$a+# 'i ;i o s'(i$are e opti'7 'u"tura"7: $e$rii 'o$unit78ii nu $ai suntso'oti8i si$p"u oie't a" ap"i'7rii e'i)ii"or ;i $7suri"or a$inistrati*e# 'i parti'ipan8i# $7'ar p=n7 "a un pun't# "a e'i)ii ;i 'oni8ionea)7# prin repre)entan8i# ire't sau inire't# e'i)ii"e, ?nori'e 'a)# 'on'ep8ia oare'u$ autoritar7 "e.at7 e .u*ernare a fost n"o'uit7 'u 'on'ep8ia $ai'ur=n fun'8iona"ist7 "e.at7 e .u*ernan87, ?ntr-un stuiu UNESCO se pre'i)ea)7 faptu" '7.u*ernan8a nu este un 'on'ept astra't pentru '7 afe'tea)7 $ou" n 'are 'opiii au a''es "a ;'o"i

ine otate 'are 'orespun ne*oi"or "o'a"e, Se refer7# e ase$enea# "a $ou" n 'are profesoriisunt pre.7ti8i ;i $oti*a8i# "a $ou" n 'are ei ;i ;'oa"a r7spun n fa8a 'o$unit78ii ;i p7rin8i"or pentru re)u"tate"e n*787rii, Gu*ernan8a n eu'a8ie se refer7 "a $ou" n 'are sunt for$u"ate po"iti'i"e# sunt ientifi'ate priorit78i"e# a"o'ate resurse"e ;i sunt i$p"e$entate ;i $onitori)aterefor$e"e,

13




14




15




16




17




18




BIBLIOGRAHIE

%, Du$itres'u Sterian# Uniunea Europeana Pitesti# Eitura Inepenanta E'ono$i'a# &&,&, Pris'aru Petre# Gu*ernanta Uniunii Europene# Bu'uresti# Eitura E'ono$i'a# &@,, ,europa,eu,int, ,europa,eu,int,'o$+usti'e

19

http://www.europa.eu.int/

http://www.europa.eu.int.com/justice

http://www.europa.eu.int/

http://www.europa.eu.int.com/justice

cetatenia europeana si guvernanta ue

Documents