8/18/2019 CH2I

1/15

ŢESUTURI CONJUNCTIVE ŢESUTURI CONJUNCTIVE DE SUSŢINERE SI DE SUPPORT 

Sunt alcatuite din:

• celule conjunctive

• matricea extracelulara (substanta fundamentala si fibre)

Matricea conjunctiva extracelulara este un ansamblu de molecule proteice si

 polizaharidice secretate local de celulele conjunctive si asamblate intr-o retea foarte bine

organizata. In trecut s-a crezut ca este o masa inerta cu rol de stabilizare. cum matricea

este considerata un mediu extracelular in care celulele migreaza! prolifereaza! cresc! sediferentiaza! capata forma si functie. "le au nevoie de macromoleculele matricei

conjunctive. #e macromolecule se fixeaza factorii de crestere si hormonii care formeaza

un ansamblu masiv de semnale pentru celulele conjunctive.$oate macromoleculele au un turn-over de reinnoire! deci sunt produse in

 permanenta si se degradeaza mereu cu ajutorul unor enzime secretate tot de celulele

conjunctive. $oate macromoleculele sunt in interactiune cu celulele conjunctive! doar caunele interactioneaza direct (prezinta receptori specifici pe membrana celulei

conjunctive) si altele interactioneaza indirect prin intermediul unor proteine de

adezivitate.

%intre receptorii implicati in interactiunea matrice - celula enumeram: integrine!receptori integrine-li&e si receptorii non-integrine. #roteinele de adezivitate implicate in

interactiunea matrice - celula sunt: fibronectina si laminina.

Macromoleculele sunt secretate de majoritatea celulelor conjunctive cu exceptiacelulelor sangvine mature. 'ompozitia moleculelor depinde de tipul de celula! de gradul

de diferentiere al celulelor si de statusul metabolic al celulei.

'omponentele de baza ale matricei conjunctive sunt proteinele fibroase!glicozaminoglicanii () si proteoglicanii. #roteinele fibroase alcatuiesc fibrele

matricei conjunctive si structurile de adezivitate. 'olagenul intra in compozitia fibrelor de colagen si de reticulina iar elastina alcatuieste fibrele elastice. In componentastructurilor de adezivitate intra fibronectina si laminina si aceste structuri mediaza

legatura dintre matrice si celule. #roteoglicanii au o structura ramificata pe cand

sunt neramificati. sunt structuri polizaharidice cu o incarcatura negativa mare! data

de radicalii sulfat si carboxil. Incarcatura negativa este responsabila de atragerea ionilor de a* care sunt osmotic activi care vor atrage la randul lor si apa+ deci se va realiza o

structura de gel puternic hidratat in care faza lichida a gelului este un mediu de vehiculare

a hormonilor si metabolitilor pana la nivelul celulei conjunctive. #rin hidratarea matriceide catre si proteoglicani se realizeaza turgescenta tesutului conjunctiv (turgescenta

reprezinta umplerea cu apa a unui tesut).

confera matricei rezistenta la compresie iar fibrele conjunctive conferarezistenta la tractiune.

,

8/18/2019 CH2I

2/15

FIBRELE TESUTULUI CONJUNCTIV

Colagenul 

"ste una dintre cele mai raspandite proteine. eprezinta /0 din totalul

 proteinelor structurale si 10 din greutatea corpului (la fel de mult cat cantareste si pielea).

Molecula are un aspect de bastonas cu lungimea de 233 nm! diametrul de ,!/ nm

si greutatea moleculara de 4/33 daltoni. Molecula este formata din trei lanturi care pot fi

de tip α, sau α dispuse intr-un triplu helix. 5antul α are pe fiecare tur de spira cate 2

aminoacizi! deci in total intr-un lant! exista aprox. ,3/3 aminoacizi. 5a fiecare al treilea

aminoacid se repeta glicina. %eci formula generala este: α 6 (7 - l8 - 9) n! unde 7

este hidroxilizina si hidroxiprolina iar 9 este prolina.'ompozitia procentuala a colagenului este:

• glicina - 220

•  prolina - ,0

• hidroxiprolina - ,0

• hidroxilizina - ,0

Mai apar si alti aminoacizi care fac diferenta intre lanturile α, si α si intre tipurile

de colagen. Mai pot fi atasate oligozaharide care se fixeaza la nivelul hidroxilizinei. %eci

colagenul este o glicoproteina care! in functie de procentul de oligozaharide! poate da o

reactie #S pozitiva mai accentuata sau mai putin accentuata.

'olagenul este de / de tipuri care reprezinta combinari ale lanturilor α,  si α.

%intre acestea! ,/ tipuri sunt foarte bine cunoscute d.p.d.v. molecular si functional! iar 

din acestea! / tipuri sunt cele mai raspandite.

Se poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice:

• colagen fibrilar! care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen saureticulina

• colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino terminal cat si

la cel carboxi terminal prezinta domenii globulare! care impiedica polimerizarea infibrile.

Tipuri de colagen fibrilar "ste colagenul de tip I! II! III! ! I9! 9 si 9I. 'olagenul de tip I! II! III! si 9I

formeaza fibrile omogene (contin doar molecule de tip I! doar molecule de tip II etc.).

'olagenul de tip I9 si 9 formeaza fibrile heterogene. 'olagenul afibrilar se va atasa

 periodic la fibrilele de colagen si va forma retele bidimensionale in structura laminelor 

 bazale (colagenul de tip I). ;iecare tip de colagen are in componenta tipuri specifice delanturi α,  sau α  (in colagenul de tip I avem lanturi α,(I)! in colagenul de tip II avem

lanturi α(II) etc.).

• 'olagenul de tip I. "ste alcatuit din doua lanturi α,(I) si un lant α(I) sau din trei

lanturi α,(I). re cea mai larga raspandire (aprox.

8/18/2019 CH2I

3/15

• 'olagenul de tip II (colagenul cartilajului). "ste alcatuit din trei lanturi α,(II)si se

gaseste in cartilajul hialin si elastic! notocord si discurile intervertebrale. "l asigura

forma si rezistenta la deformare.

• 'olagenul de tip III. "ste format din trei lanturi α,(III). Se gaseste in stroma

conjunctiva a unor organe: uter! ficat! splina! rinichi! plaman! in structura muschiului

neted! a vaselor sangvine si in pielea fetala. "l intra in componenta fibrelor dereticulina. re un rol structural si elasticitar.

• 'olagen de tip I. "ste format din trei lanturi de tip α,(I) sau din trei lanturi de tip

α(I). "l reprezinta colagenul amorf din laminele bazale ale epiteliilor! endoteliilor 

vasculare! epiteliilor din glomerulii renali si din cristalin. re rol de suport si de

 bariera de filtrare.

• 'olagen de tip . "ste format din doua lanturi de tip α,() si un lant de tip α().

"ste colagenul din laminele bazale ale celulelor musculare striate si netede! laminele

 bazale ale celulelor Sch=ann! celulelor gliale si epiteliului placentar. re rol in principal de suport.

 Biosinteza colagenului'uprinde doua mari etape! etapa intracelulara si etapa extracelulara.

"tapa intracelulara

• Formarea veziculelor de endocitoza prin care isi preia prolina si lizina

• Transcriptia si traducerea

5anturile α, si α sunt codificate de gene de pe cromozomii ,> (α,) si > (α). "le sunt

copiate pe molecule de m care vor ajunge in citoplasma la nivelul ribozomilor 

atasati ". ibozomii sunt atasati reticulului endoplasmic deoarece se produc

 proteine de export. ici are loc traducerea in urma careia rezulta lanturile proα,  si

 proα  care sunt foarte lungi si foarte grele (au o greutate moleculara de aprox.,/?333 daltoni). 5anturile proα au o portiune centrala! colagenica si doua capete

necolagenice (capatul amino terminal si capatul carboxi terminal). 'ele doua capete

alcatuiesc peptidele de extensie. 5a capatul amino terminal peptida de extensie senumeste peptida semnal. 5a capatul carboxi terminal peptida de extensie se numeste

 peptida extra.

#eptida semnal va fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul " cuajutorul unei proteaze. #eptida extra are rol in initierea si controlarea spiralizarii

lanturilor α in jurul unui ax propriu si in formarea triplului helix.

• !odi"icari postranslationale

• Clivarea secventei semnal  cu ajutorul unor proteaze din lumenul ".

•  Hidroilarea re!iduurilor de "rolina si li!ina. #rocesul este catalizat de doua

enzime: peptidil-prolin hidroxilaza si peptidil-lizin hidroxilaza. Se formeaza

2-hidroxi-prolina! ?-hidroxi-prolina! 2-hidroxi-lizina si ?-hidroxi-lizina. In

afara de aceste enzime mai sunt necesare vitamina ' (care are un rol foarte

important)! ionii ;e! α-ceto-glutaratul si oxigenul.

2

8/18/2019 CH2I

4/15

• #lico!ilarea "oli"e"tidului ! care are loc la hidroxilizina. Se face cu ajutorul

enzimelor galactozil transferaza si glucozil transferaza. Se transfera galactoza

si glucozil-galactoza la resturile de hidroxilizina.

• $ormarea tri"lului %eli de "rocolagen! proces care este initiat de peptida

extra (capatul carboxi terminal al lantului proα. 5anturile α se spiralizeaza in

 jurul unui ax propriu iar apoi se spiralizeaza unul in raport cu celalalt sirezulta triplul helix. Intre lanturi apar legaturi covalente si de hidrogen carevor stabiliza molecula nou formata! procolagenul. ceasta molecula are doar 

 partea centrala organizata in triplu helix! partile laterale fiind paralele si

spiralizate doar in jurul axei proprii.

•  Im"ac%etarea "rocolagenului in macrove!icule golgiene

•  De"lasarea macrove!iculelor  in ectoplasma periferica care se face cu ajutorul

microfilamentelor si al microtubulilor.

•  Eocito!a "rocolagenului&

"tapa extracelulara

• Formarea tropocola#enului  are loc din molecule de procolagen care! ajunse in

spatiul extracelular! sunt clivate sub actiunea unor procolagen peptidaze. 'livarea are

loc la capetele nespiralizate in triplu helix! unde se indeparteaza jumatate din capetelenespiralizate si rezulta astfel tropocolagenul.

• In situatia colagenului fibrilar! mai departe va avea loc polimerizarea (asamblarea in

fibrile si apoi in fibre). #olimerizarea se desfasoara in felul urmator: la nivelul

hidroxilizinei actioneaza o enzima! liziloxidaza care dezamineaza oxidativhidroxilizina si va rezulta o aldehida reactiva. poi se stabilesc legaturi transversale!

cross-lin&-ari! intre moleculele apropiate. Moleculele de colagen se dispun in fibrile

cu diametrul intre 3 si 33 nm.

5a microscopul electronic! fibra de colagen apare ca o miofibrila. re o periodicitate de 14 nm care curpinde un disc clar si un disc intunecat. In cadrul fibrilei

moleculele de colagen se dispun in siruri paralele echidistante. Intr-un sir! intre moleculese gasesc spatii (deschideri! gap-uri) cu largimea de 2/ nm. 5a urmatorul sir apare un

defazaj de 14 nm care se va mentine si in sirurile urmatoare. apurile se afla la aceeasi

distanta o data la cinci siruri.

5a microscopul electronic gap-urile se vad intunecate deoarece osmiul sau uraniulse fixeaza la capetele moleculelor de colagen si atunci aceste zone devin dense la fluxul

de electroni.

'elule producatoare de colagen:

• celulele mezenchimale

• fibroblastele• miofibroblastele

• celulele perineuronale

• cementoblastele (intra in radacina dintelui)

• odontoblastele (intra in cavitatea pulpara)

• osteoblastele

• celulele cartilaginoase

?

8/18/2019 CH2I

5/15

• unele celule musculare netede

• celulele epiteliale

• adipocidele

• celulele Sch=ann

• celulele gliale

;ibrele de colagen sunt formate din colagen de tip I! II! ! I9! 9! 9I. "le sunt cele

mai groase fibre ale tesutului conjunctiv si au un diametru de aproximativ 3 µm. "le nu

se ramifica si nu se anastomozeaza. Se dispun sub forma de benzi! panglici sau

manunchiuri cu fibre paralele care se pot aseza fie in toate directiile formand retele! fie paralel formand tesutul conjunctiv ordonat.

$ehnici de colorare:

• coloratie universala - hemelaun-eozina - colagenul apare roz+

• coloratii topografice:

• an ieson - colagenul apare rosu+

• @ - colagenul apare albastru+

• Mallor8 - colagenul apare albastru+• Masson - colagenul apare verde

$i'rele de reticulina

;ibrele de reticulina sunt cele mai subtiri! avand un diametru de , µm. Se ramifica

si se anastomozeaza formand retele. u se vad in coloratie A" deoarece exista foarte

multe fragmente oligozaharidice care nu fixeaza nici hemalaunul! nici eozina. ;ibrele de

reticulina se vad in coloratia #S unde apar rosu violet. Se mai evidentiaza si prinimpregnarea argentica deoarece sunt fibre argirofile.

 Elastina

"lastina reprezinta 10 din proteinele structurale. Molecula are urmatoarea

compozitie:

• glicina - 220:

•  prolina - ,3-,20

•  putina lizina

• /3-130 aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei.

Molecula are o greutate de >333 daltoni.

%ezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic hidrofob al

moleculei si de caracterul sau elastic.

#lico!aminoglicani (#)#* si "roteoglicani 

sunt molecule polizaharidice neramificate formate din unitati dizaharidice

repetitive care au pe suprafata lor numeroase sarcini negative date de radicalii sulfat si

carboxil. B unitate repetitiva este formata dintr-un glucid aminat (-acetil-galactozaminasau -acetil-glucozamina) si un acid uronic. Sarcinile negative au urmatoarele roluri:

/

8/18/2019 CH2I

6/15

• trag ionii de a* care vor atrage la randul lor apa si se va realiza structura de gel

 puternic hidratat.

• Sarcinile negative se resping intre ele si prin urmare! moleculele de ocupa un

volum mare in raport cu greutatea lor moleculara. In spatii se va gasi faza lichida agelului! fapt care permite mobilitatea celulelor! proliferarea si nutritia lor.

Marea majoritate a ! cu exceptia acidului hialuronic! se leaga covalent demiezuri proteice! formand proteoglicani.

'lasificarea se face in / clase! in functie de tipul unitatii repetitive! numarul

de grupari sulfat si localizarea lor.

,. cidul hialuronic (hialuronan)! format din acid glucuronic si -acetil-glucozamina."ste singurul nesulfatat! deci sarcinile sale negative vor proveni doar de la gruparile

carboxil.

. %ermatan sulfatul! format din acid iduronic si -acetil-galactozamina2. Aeparina (heparan sulfatul)! format din acid iduronic si -acetil-glucozamina

?. 'ondroitin sulfatul! format din acid glucuronic si -acetil-galactozamina

/. Ceratan sulfatul este o exceptie! el fiind format din galactoza si -acetil-glucozamina.

 Acidul hialuronicre cea mai mare molecula (cuprinde aprox. /3.333 unitati dizharidice). Molecula

are un aspect de bastonas cu lungimea de aprox. , µm. cidul hialuronic nu se leaga

covalent de un miez proteic."ste singurul nesulfatat. #rin urmare sinteza sa nu are loc in aparatul olgi. %e

asemenea el nu se epimerizeaza in timpul sintezei. Sinteza sa are loc in membrana

celulara! alungirea moleculei facandu-se prin adaugarea de oligozaharidice la capetelereduse.

In spatiul extracelular! acidul hialuronic ramane in apropierea plasmalemei!

alcatuind glicocalixul. #rin incarcatura negativa mare acidul hialuronic participa la

hidratarea mediului extracelular si astfel la migrarea! proliferarea si nutritia celulelor 

conjunctive.cidul hialuronic se gaseste in cantitati mari in tesutul embrionar iar la adult se

gaseste in corpul vitros! in lichidul sinovial si in gelatina Dharton.

 Alti GAG

'eilalti au molecule mai mici (contin aprox. 233 unitati dizaharidice). "i sesintetizeaza in aparatul olgi! unde se sulfateaza! se epimerizeaza si formeaza legaturi

covalente cu miezuri proteice! dand nastere la proteoglicani.

Sinteza proteoglicanilor Miezul proteic se sintetizeaza la nivelul ribozomilor atasati reticulului

endoplasmic rugos. B data cu patrunderea in lumenul "! la resturile de serina seataseaza un trizaharid de legatura format din xiloza-galactoza-galactoza. poi lantul peptidic impreuna cu trizharidele de legatura este transportat cu ajutorul veziculeleor de

transport la aparatul olgi. ici! la nivelul trizaharidelor de legatura! se ataseaza multe

unitati dizaharidice la fel sau diferite si astfel ia nastere o molecula foarte ramificata.

Tipuri de proteoglicani

1

8/18/2019 CH2I

7/15

In matricea cartilaginoasa se gaseste un proteoglican numit a#re#an. "l este

alcatuit dintr-un miez proteic la care se ataseaza mai multe unitati de &eratan sulfat si

condroitin sulfat. stfel se formeaza subunitatea . Mai multe subunitati se leaganecovalent de o molecula de acid hialuronic prin intermediul unei proteine globulare de

lin&-are.

#roteoglicanii se gasesc in matricea conjnctiva. "i sunt alcatuiti dintr-un miez proteic pe care se leaga 2-/ molecule de de tipul condroitin sulfat! &eratan sulfat

sau dermatan sulfat. cesti proteoglicani se ataseaza periodic la fibrila de colagen

intervenind in organizarea matricei conjunctive extracelulare.#roteoglicanii atasati membranei celulare sunt alcatuiti dintr-un miez proteic

reprezentat de proteine dispuse in plasmalema (proteine integrale). "le ataseaza la

domeniul extracelular /-4 molecule de heparan sulfat.

 Rolul proteoglicanilor 

"ste foarte important deoarece moleculele de proteoglicani au specificitate pentru

colagenul individual.

• Mediaza adezivitatea celula - celula si celula - matrice.• Mediaza comunicarea intercelulara si comunicarea dintre celula si moleculele

matricei extracelulare.

• 'ontroleaza coagularea (la nivelul vaselor)

• 'ontroleaza metabolismul lipoproteic (la nivelul vaselor)

• 'ontroleaza cresterea musculaturii netede

• 'ontroleaza cresterea neuritilor (nervilor)

• 'ontroleaza permeabilitatea membranei bazale.

!OLECULELE $E %$E&IVIT%TE

Sunt impartite in doua categorii: glicoproteine structurale (proteine de ancorare) sireceptori de membrana.

licoproteine structurale (de ancorare)

• fibronectina

• tenasceina

• laminina

• entactina

• thrombospondinina

• condronectina

 Fibronectina"ste un dimer proteic cu greutatea moleculara de aprox. ?33.333 daltoni! format

din doua subunitati si E care au fiecare masa moleculara cuprinsa intre 3.333 si

/3.333 daltoni. ;iecare subunitate este formata din trei subunitati repetitive (I! II si III).Fnitatea I are intre ?/ si /3 de aminoacizi! unitatea II contine 13 de aminoacizi iar 

in unitatea III se gasesc

8/18/2019 CH2I

8/15

impreuna la capatul carboxi terminal un domeniu de legare la proteoglicanii din

membrana celulara care au in componenta heparan sulfat.

5a capatul carboxi terminal dimerul are subunitatile si E legate prin puntidisulfurice. #artea centrala a moleculei contine mai multe unitati de tip I la nivelul carora

vor exista radicali -SA liberi ce vor media polimerizarea dimerilor de fibronectina. #rin

 polimerizarea dimerilor ia nastere forma multimerica a fibronectinei. ;orma dimerica segaseste doar in plasma iar forma multimerica se gaseste in matricea conjunctiva.

%omeniile de legare ale fibronectinei

,. un domeniu de legare pentru fibrinogen sau heparina prin care fibronectina are rol incoagulare+

. un domeniu pentru legarea stafilococului! a gelatinei sau pentru legarea la suprafata

celulei+

2. doua situsuri pentru cross-lin&-are la alte proteine ale matricei conjunctiveextracelulare+

?. situsuri pentru asociere proprie+

/. situsuri pentru atasarea de sulfatati.

Varietati de tesut con+unctiv

• $esuturi conjunctive propriu-zise:

• tesuturi conjunctive laxe

•  propriu-zis

• special care este de mai multe feluri:

• lamelar 

• areolar (fenestrat)

• spinocelular 

• tesuturi conjunctive fibroase (dense):• semiordonat

• ordonat

• $esuturi conjunctive cu functii speciale

• tesut conjunctiv reticulat:

• mieloid

• limfoid

• tesut conjunctiv elastic

• tesut conjunctiv adipos

• alb

•  brun• tesut mucoid

• tesuturi conjunctive scheletale:

• tesut cartilaginos:

• hialin

• elastic

• fibros

4

8/18/2019 CH2I

9/15

• tesut osos

• lamelar haversian

• lamelar trabecular 

• articulatii

Tesuturi rile con'unctive la(e

,. propriu-zise

. speciale:

• lamelar (fasciile)

• areolar sau fenestrat (epiploon)

• spinocelular (corticala ovarului! endometru)

Tesutul con+unctiv la "ro"riu,!is

"ste tesutul cel mai raspandit in organismul uman:• ;ormeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. In

structura mucoaselor el reprezinta corionul.

• Il mai gasim in stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase (tesutul conjunctiv

lax reprezinta scheletul iar umplutura este reprezentata de celulele epiteliale).

• Se mai gaseste in axul conjunctivo-vascular al seroasei peritoneale.

• in axul conjunctivo-vascular al vilozitatilor intestinale

• in adventicea tubului digestiv si a vaselor de sange

• in regiunea superficiala a dermului (dermul papilar).

• in structura capilarului

• in endotenoniu

• in peritenoniu

• in endomiusium

• in perimisium

• in endonerv

• in perinerv

In structura lui se gasesc in proportii egale fibre! celule si substanta fundamentala.

'elulele pot fi fixe sau mobile.

• celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele

• celulele mobile sunt celule imuno-reactive (mastocitelele! macrofagele! plasmocitele!

celulele cu efect citotoxic) sau celule accesorii! provenite din sange (limfocitele $ A si

macrofagele). #rin aceste celule mobile tesutul intervine in imunitate! in apararea

locala atat in I celular cat si umoral.

;ibrelele sunt de toate categoriile (colagen! elastina! reticulina) in proportiiaproximativ egale. ;ibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici. "le sunt acidofile si

se coloreaza in roz. Eenzile sunt formate din fibre de colagen dispuse paralel intre ele.

Eenzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sa se ramifice sau sa se anastomozeza.;ibrele de elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cu ochiuri neregulate.

Si ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. ;ibrele de reticulina nu se vizualizeaza in

8/18/2019 CH2I

10/15

coloratie A" datorita resturilor zaharidice. "le se pot evidentia prin impregnare argentica

sau reactie #S pozitiva. ceste fibre sunt ramificate si anastomozate. In ochiurile retelei

se dispun celule si substanta fundamentala.Substanta fundamentala are un procent mare de nesulfatati. %e asemenea

mai contine si # mai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfat! &eratan sulfat

si dermatan sulfat. %atorita continutului mare in si # ea se coloreaza palid in A".Substanta fundamentala mai contine glicoproteine de adezivitate (fibronectina! entactina

si tenasceina).

ascularizatia este foarte bogata! se face prin vase de calibru minim (capilare!arteriole! venule).

Inervatia este bogata! prin fibre vasomotorii si fibre senzitive! sub forma de

terminatii nervoase libere sau terminatii incapsulate.

Tesutul con+unctiv la lamelar "ste bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. u celule de

tip fix (fibroblaste si fibrocite). Se gaseste in fascia superficiala si profunda a muschilor.

Tesutul con+unctiv la areolar (-enestrat*"ste bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi (de -2

ori mai largi decat in tesutul conjunctiv lax propriu-zis). 'elulele sunt fixe sau mobile. Se

gaseste in epiploon.

Tesut con+unctiv la s"inocelular Se gaseste in corticala ovarului! in jurul foliculilor ovarieni! in endometru si in

 jurul glandelor uterine. Se caracterizeaza printr-o predominata celulara (celule

mezenchimale si fibroblaste). u putina substanta fundamentala si fibre subtiri dereticulina. 'elulele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor foliculare.

Tesuturile con'unctiv dens

Tesutul con+unctiv dens semiordonat (-i'ros*5ocalizare:

• in dermul pielii (in partea profunda - dermul reticular)

• in capsulele conjunctive ale organelor 

• in structura scleroticii si a corneei

• in epitenoniu

• in epimisium

• in epinerv

• in structura durei mater 

• in submucoasa organelor tubului digestiv

Brganizare: predomina fibrele de colagen si elastina! putina substanta

fundamentala si putine celule.

;ibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre de colagen paralele si apoi benzile sunt dispuse in toate directiile si chiar sunt ondulate. ;ibrele

elastice se dispun si ele in toate directiile ramificandu-se. "le constituie o pasla pentru

fibrele de colagen.

,3

8/18/2019 CH2I

11/15

Substanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in A" datorita prezentei

abundente a si #.

'elulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage! mastocite! plasmocite! neutrofile.

ascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim.

Inervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive (terminatiinervoase libere dar mai ales terminatii nervoase incapsulate).

olul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni.

Tesutul con+unctiv dens ordonat Intra in structura aponevrozelor si tendoanelor. mbele formatiuni sunt

inextensibile si asigura insertia muschiului pe os. ponevroza este pentru muschii lati iar 

tendonul este pentru muschii lungi (ai membrelor).ponevroza

ponevroza poate fi simpla sau compusa. 'ele simple sunt alcatuite din foite

conjunctive suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din 2 foite conjunctive suprapuse.

Brganizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita sisunt perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. Substanta fundamentala este

 putina si celulele sunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de variate datoritaspatiilor mici dintre fibrele conjunctive. u o structura avasculara (hranirea se face prin

difuziune) iar inervatia este senzitiva si se face prin terminatii nervoase libere.

$endonul$endoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar (compus).

Tendonul primar  

- pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in

 benzi care la randul lor sunt dispuse paralel. Spatiile dintre fibre sunt mici si continsubstanta fundamentala si celule. 'elulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc

tenocite. "le au niste prelungiri in forma de aripioare si se mai numesc celule aliforme.

"le apar dispuse metameric! in siruri paralele. "le sunt extrem de aplatizate si mai au ocaracteristica: bigeminismul (doua celule fiice rezultate prin diviziune sunt asezate una

langa alta datorita imposibilitatii de deplasara).

- pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. icise observa aspectul celulelor aliforme. #relungirile lor imbraca fibrele de colagen marind

rezistenta. ;iecare tendon primar este invelit la periferie de endotenonium (tesut

conjunctiv lax propriu-zis avascularG).

Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit de peritenonium! care este foarte bine vascularizat. Aranirea tendonului se face pe seama

 peritenoniului cu rol de asemenea in cresterea in lungime si in grosime. In peritenoniu se

mai gasesc corpusculii incapsulati #acini.Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar). "pitenoniul

inveleste la exterior tendonul compus. "ste tesut conjunctiv dens semiordonat. Intre

epitenoniu si tendon mai exista o lama de tesut conjunctiv lax iar in afara se aflamezotenonul. Mezotenonul este format din tesut conjunctiv lax si mezoteliul. Mezoteliul

este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loc in loc si formeaza bursele sinoviale in

care se afla lichidul sinovial. 5ichidul sinovial contine apa! ioni! proteine! si #.

,,

8/18/2019 CH2I

12/15

 Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera

tendonul (pe diafiza sau pe epifiza). %iferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor 

doua straturi osoase.Honctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat

 periostul diafizei si ajung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen

ale osteoanelor .cestea sunt fibrele lui Sharpe8.Honctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut conjunctiv

cartilaginos hialin de alunecare. cest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor 

de colagen! substanta fundamentala calcificata si celule cartilaginoase. Jonctiunea tendon-muschi: "ndotenonul se continua cu endomisium! peritenonul

cu perimisium si epitenonul cu epimisium. ;ibra musculara care ia contact cu tendonul se

termina cu prelungiri digitiforme. ;e frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de

membrana celulara filamentele subtiri de actina ale ultimului sarcomer. #e frontulextracelular membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o lamina

 bazala impreuna cu care formeaza sarcolema. ;ibrele de colagen de la nivelul tendonului

se prind in portiunile declive ale prelungirilor digitiforme direct pe membrana fibrei

musculare in aceste portiuni perforand lamina bazala. 5egatura se intareste prin lamininasi fibronectina. In jurul fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circular numeroase

fibre de reticulina care vor creste rezistenta jonctiunii miotendinoase. ceasta jonctiuneeste foarte activa d.p.d.v. functional. ici se realizaeaza atat cresterea muschiului cat si a

tendonului.

Tesutul con+unctiv elasticre o raspandire extrem de restransa si anume:

• ligamentele galbene de la nivelul cefei

• ligamentele articulare

• ligamentul suspensor al penisului.

Structura: predomina fibrele elastice dispuse in retea! substanta fundamentala!celule conjunctive (in special celule fixe). "lementele elastice le vom gasi insa larg

raspandite in peretele vaselor formate din lamele elastice dispuse concentric. $otelemente elastice apar si in stroma conjunctiva a plamanului dubland peretele alveolar.

Tesutul mucoid Il gasim in:

• ordonul ombilical (gelatina Dharton)

• in corpul vitros (in camera vitroasa)

'ontine multa substanta fundamentala! bogata in acid hialuronic! cateva celulemezenchimale si fibroblaste si cateva fibre de reticulina.

Tesutul reticulat "ste de doua feluri:

,. mieloid (maduva rosie hematogena)

. limfoid (in organele limfoformatoare). Brganele limfoformatoare sunt:

• ggl. limfatici

•  pulpa alba a splinei

,

8/18/2019 CH2I

13/15

•  placile #e8er din intestin

• amigdale

Brganizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul! celule

conjunctive (o parte din ele vor forma citoreticul care se va suprapune peste fibroreticul).In ochiurile celor doua retele se gasesc substanta fundamentala si celule conjunctive

libere.$ipuri de celule:

• celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai

multe prelungiri care se unesc cu prelungirile altor celule prin jontiuni gap. ceste

celule formeaza citoreticulul. 'elula are nucleu central eucromatic! citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei conjunctive si a rol structural (formeaza

citoreticulul).

• celule reticulare de tip histioid - au rol macrofag. #ot fi fixe sau libere si se

sclerozeaza de regula in mansoane perivasculare. ol de fagocitoza si pinocitoza. %easemenea ele colaboreaza cu limfocitele E si $ in realizarea I umoral si celular.

5imfocitele $ sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele E sunt

localizate in zonele timoindependente.• celula reticulara interdigitale

• celule reticulare foliculare dendritice. Fltimele doua clase decelule sunt greu de

diferentiat intre ele (doar prin imunofluorescenta si M"). ceste doua tipuri de celule

colaboreaza cu macrofagele in elaborarea I mediat umoral si celular.

Tesutul adi"os)eneralitati

'elulele se numesc adipocite (lipocite). $esutul contine pe langa celule si putinasubstanta fundamentala si putine fibre! in special de reticulina. 'elulele adipoase au

tendinta de a se aglomera formand lobuli sau paniculi adiposi separati intre ei prin septuri

conjunctive de tesut lax. In aceste septuri se gasesc vase de sange si terminatii nervoaseadrenergice si colinergice. In cazul tesutului adipos brun exista doar fibre nervoase

adrenergice.

dipocitele isi au originea in celula mezenchimala nediferentiata care incepand cu

S2 pana in S/ I.F. da nastere adipoblastului apoi preadipocitului si in final adipocitului.

5a nivelul adipoblastului si preadipocitului s-a detectat enzima α-naftil acetat esteraza!

care are o actiune crescuta in aceasta celula.

%in preadipocit rezulta:

• adipocitul alb

• adipocitul brun

• adipocitul hepatic (celula Ito) care se dispune intre hepatocite si peretele capilaruluisinusoid. "a are rol de sinteza si depozitare a vitaminei .

dipocitele brune nu pot da nastere adipocitelor albe sau celulei Ito.In perioada copilariei are din nou loc sinteza de adipocite sub actiunea S$A! a

hormonilor tiroidieni si a insulinei. 5a pubertate procesul se reia sub actiunea hormonilor 

sexuali cand apar:

• adipocite ginoide (contin estrogeni)

• lipoide androide care contin androgeni

,2

8/18/2019 CH2I

14/15

Marea majoritate a populatiei de adipocite se sintetizeaza la -2 ani iar la

 pubertate aceste celule se hipertrofiaza. "xista doua tipuri de obezitate:

• hiperplastica (cresterea numarului de adipocite) apare in primii -2 ani

• hipertrofica (cresterea volumului adipocitelor) apare la pubertate sau mai tarziu.

$esutul adipos ocupa:

• in copilarie• la barbati ,/0

• la femei /0

• la pubertate

• la barbati /0

• la femei ?30

In curele de slabire adipocitul sufera o transformare seroasa! reversibila! devenind

o celula de tip fibroblastoid cu prelungiri.%aca se depaseste capacitatea de incarcare a adipocitelor se incarca fibroblastele

si histiocitele.

Tesutul adipos al*dipocitul alb are diametru de ,33-,3 µm. dipocitele se organizeaza in lobuli

separati de septuri formate din tesut conjunctiv lax ce aduce vase de sange in apropierea

adipocitelor. Fn capilar corespunde la -2 adipocite albe. $ot astfel ajung terminatiunilenervoase adrenergice si colinergice. 'elula apare ca un inel cu pecete. Incluziunea

lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesut unilocular). 'itoplasma si nucleul sunt

impinse la periferie. Eula se dizolva in parafina si in hidrocarburi benzenice. 'itoplasma

este acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. $ot in tesut se observa numeroasecapilare. 5a M" se observa ca incluziunea nu este invelita de endomembrana si ocupa cea

mai mare parte a celulei impingand nucleul la periferie.

 ucleul este alungit! eucromatic.

Brganitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si " neted. Membrana celularaeste dublata la exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea

fibroreticulara. ceasta lamina bazala este comuna pentru mai multe adipocite. Intreadipocite exista substanta fundamentala! fibre de reticulina! capilare si filete nervoase

adrenergice si colinergice care se opresc la nivelul laminei bazale unde-si varsa

mediatorul! acesta ajungand in celula prin difuziune.

olul acestor celule este in metabolismul lipidelor! in lipogeneza si lipoliza.5ipogeneza se face din glicerol si acizi grasi (, molecula de glicerol si 2 molecule de

acizi grasi formeaza , molecula de triglicerid). licerolul se obtine prin aport exogen sau

 prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat de novoJ sau provin din sursa endohepatica.cizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in

circulatia limfatica sub forma de chilomicroni. 'hilomicronii au diametrul de 2 µm! au unmiez central format de triglicerid si colesterol esterificat si o parte periferica formata din

colesterol liber! proteine si fosfolipide.5a nivelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei

secerata de celulele endoteliale. cizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor 

traversa lamina bazala a adipocitului alb si apoi membrana celulara si ajung in citoplasmaunde formeaza din nou trigliceride. %epozitele adipoase sunt permanent reinnoite. 'el

,?

8/18/2019 CH2I

15/15

mai lipogenetic hormon este insulina care permeabilizeaza membrana adipocitului pentru

glucoza. 5ipoliza este controlata de glucagon.

Tesutul adipos *run

In acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. ascularizatia este

mai bogata (, capilar la , adipocit). 'itocromii sunt numerosi (exista mitocondrii multe).

stfel se explica culoarea bruna. cest tesut ocupa /-10 din greutate la nastere. "steintalnit doar in viata fetala si in primele / luni de la nastere. "l este localizat:

• cervical

• retrosternal

• subscapular 

• retrosimfizar 

• in mediastinul profund

• in regiunea inghinala.

cest tesut are rol de protectie termica.

Brganizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuriconjunctive formate din tesut conjunctiv lax cu foarte multe vase de sange (, capilar la ,

adipocit). $erminatiunile nervoase sunt de tip adrenergic. "xista putina substanta

fundamentala si putine fibre de reticulina.

5a MB celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. In adipocit existamai multe bule lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice.

'itoplasma este spumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici se dizolva in parafina

incluziunile de lipide.

dipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de 23-?3 µm.

5a M" se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de

endomembrane ci doar separate de septuri citoplasmatice. In restul citoplasmei existamitocondrii cu criste si " cu rol in sinteza lipidelor. Membrana adipocitului brun este

dublata de o lamina bazala inconjurata de o retea fibroreticulara. 5amina bazala este

 proprie fiecarui adipocit.;iletele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu

membrana adipocitului. 'and scade temperatura mediului inconjurator se descarca

norepinefrina care va stimula adenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de cM# care

stimuleaza protein &inaza care va determina ardera acizilor grasi in ciclul Crebs ceea ceduce la formarea de energie. $ot odata este inhibata $# sintetaza si astfel toata energia

formata este disipata sub forma de caldura.

,/