chișinău, 2017 Întreprinderilor mici şi...

„ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A FEMEILOR ANTREPRENOARE DIN REPUBLICA MOLDOVA, INCLUSIV DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ ȘI UTA GĂGĂUZIA, ȘI IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI LOR DE DEZVOLTARE”

Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

Chișinău, 2017

ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A FEMEILOR ANTREPRENOARE DIN REPUBLICA MOLDOVA, INCLUSIV DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ ȘI UTA GĂGĂUZIA, ȘI IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI LOR DE DEZVOLTARE2 PAGINA

Implicarea femeilor în afaceri poate nu doar să sporească semnificativ potențialul și rezultatele activității antreprenoriale, ci este în măsură să contribuie la asigurarea

egalității de gen în domeniul ocupării forței de muncă, în familie, politică și

alte domenii ale vieții sociale.

“

ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A FEMEILOR ANTREPRENOARE DIN REPUBLICA MOLDOVA, INCLUSIV DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ ȘI UTA GĂGĂUZIA, ȘI IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI LOR DE DEZVOLTARE 3PAGINA

CUPRINS

REZUMAT.INTRODUCERE

1. METODOLOGIA CERCETĂRII

2. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A FEMEILOR ANTREPRENOARE DIN REPUBLICA MOLDOVA (ÎN BAZA DATELOR BIROULUI NAȚIONAL DE STATISTICĂ ȘI A REZULTATELOR PROIECTELOR ANTERIOARE)2.1. Cercetarea aspectului de gen în dezvoltarea afacerilor în baza datelor BNS2.2. Revizuirea principalelor proiecte de cercetări științifice cu privire la antreprenoriatul feminin

3. IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI, PROBLEMLOR ȘI NECESITĂȚILOR FEMEILOR ÎN DEZVOLTAREA PROPRIILOR AFACERI (ÎN BAZA REZULTATELOR CHESTIONĂRII)3.1. Caracteristica succintă a afacerii3.2. Informație despre respondent3.3. Înființarea afacerii3.4. Dezvoltarea afacerii3.5. Transmiterea afacerii în succesiune3.6. Principalele probleme ale antreprenorilor3.7. Necesități de susținere3.8. Cooperarea cu partenerii și asociațiile de afaceri

REZULTATE GENERALIZATE, CONCLUZII ȘI PROPUNERI BIBLIOGRAFIAAnexa. Chestionar „ACTIVITATEA ANTREPRENORIALĂ A FEMEILOR: DEZVOLTARE, PROBLEME ȘI NECESITĂȚI DE SUSȚINERE”

Pag. 4Pag. 6

Pag. 8

Pag. 9

Pag. 9

Pag. 16

Pag. 25

Pag. 25Pag. 27Pag. 32Pag. 34Pag. 39Pag. 41Pag. 45Pag. 48

Pag. 52Pag. 70Pag. 72


Implicarea femeilor în afaceri poate nu doar să sporească semnificativ potențialul și rezultatele activității antreprenoriale, ci este în măsură să contribuie la asigurarea egalității de gen în domeniul ocupării forței de muncă, în familie, politică și alte domenii ale vieții sociale.

În Republica Moldova, dezvoltarea antreprenoriatului feminin este unul dintre obiectivele politicii de stat. Activitățile de susținere elaborate de Guvern sunt reflectate, în primul rând, în Planul de acțiuni pentru аnii 2015-2017 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii 2012-2020 (Prioritatea 7, DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI FEMININ ÎN REPUBLICA MOLDOVA), precum și în PROGRAMUL-PILOT „FEMEI ÎN AFACERI” realizat de ODIMM și destinat femeilor care planifică să inițieze sau să-și extindă afacerile, în special în zonele rurale. La fel, spre acordarea serviciilor femeilor antreprenoare și potențiale antreprenoare este orientată activitatea unor asociații de afaceri și ONG-uri.

Actualmente, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii în domeniul afacerilor, precum și pentru a argumenta direcțiile prioritare

și măsurile de susținere de stat pentru anii următori (în special, pentru noul Plan de acțiuni pentru аnii 2018-2020) este important nu doar de a analiza particularitățile femeilor în business, ci și de a identifica specificul unor grupuri de femei antreprenoare. Până în prezent, majoritatea măsurilor realizate în Republica Moldova au fost orientate spre susținerea femeilor aflate la etapa inițierii și înființării propriilor afaceri sau a potențialelor antreprenoare.

În prezent, ODIMM implementează proiectul „Academia de Business pentru Femei” orientat spre susținerea femeilor care au deja experiență în desfășurarea afacerilor pentru a le ajuta să-și dezvolte întreprinderile – în implementarea inovațiilor, activitatea de export etc. Cercetarea în cauză ca parte a proiectului „Academia de Business pentru Femei” este axată, în primul rând, pe identificarea particularităților de dezvoltare, a problemelor și necesităților femeilor care au depășit etapa de înființare a întreprinderii. Rezultatele obținute pot să contribuie într-o anumită măsură și la dezvoltarea antreprenoriatului feminin în ansamblu.

REZUMAT


Studiul prevede realizarea următoarelor obiective:

1. Analiza situației curente a femeilor antreprenoare din Republica Moldova (în baza datelor Biroului Național de Statistică, precum și a rezultatelor principalelor proiecte științifice realizate în țară în anii precedenți);

2. Identificarea potențialului, problemelor și necesităților femeilor în dezvoltarea afacerii cu accent pe antreprenorii care deja au experiență în derularea afacerilor (în baza chestionării femeilor antreprenoare);

3. Elaborarea propunerilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Republica Moldova (în baza generalizării rezultatelor chestionării).

Principalele rezultate și concluzii ale cercetării sunt grupate în următoarele direcții:

• Înființarea afacerii;• Dezvoltarea afacerii;• Transmiterea afacerii în succesiune;• Principalele probleme ale antreprenorilor;• Necesități de susținere;• Cooperarea cu partenerii și asociațiile de afaceri; • Specificul potențialului femeilor antreprenoare.

Principalele rezultate, concluzii și propuneri sunt destinate:

• Organelor administrației publice implicate în reglementarea și susținerea antreprenoriatului;• Instituțiilor de susținere a businessului (inclusiv agenții de stat, furnizori de servicii de afaceri privați și asociații de afaceri), precum și donatorilor;• Femeilor-antreprenoare.


Întreprinderile mici și mijlocii (IMM), în lumea modernă, sunt considerate principala sursă de creștere economică. Având în vedere că întreprinderile mici dispun de resurse relativ limitate comparativ cu întreprinderile mari, IMM-urile au nevoie de susținere specială din partea statului.

În ultimii ani, politica de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii în țările europene se concentrează tot mai mult pe susținerea specială a anumitor grupuri de întreprinderi. În „Small Business Act” pentru Europa, documentul cadru al Comisiei Comunităţilor Europene care determină principalele priorități în dezvoltarea IMM-urilor în statele europene ca principal grup-țintă ce necesită o susținere specială este promovat grupul de femei antreprenoare [5]. Semnând Acordul de asociere cu Uniunea Europeană [1] Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a se conforma principiilor și mecanismelor de susținere a IMM-urilor prevăzute în „Small Business Act” pentru Europa.

În prezent, politica de stat în Republica Moldova deja ține cont, într-o anumită măsură, de particularitățile anumitor grupuri de antreprenori și potențiali antreprenori, inclusiv a femeilor. În rezultat, în anul 2005 a fost adoptată o nouă Prioritate, a 7-a, a Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM pentru anii 2012-2020 – DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI FEMININ ÎN REPUBLICA MOLDOVA [8] și, de asemenea, este în proces de implementare PROGRAMUL-PILOT „FEMEI ÎN AFACERI” realizat de ODIMM și destinat femeilor care planifică să inițieze sau să-și extindă afacerile, în special în zonele rurale. Particularitățile femeilor-antreprenoare și potențiale antreprenoare sunt luate în considerație, de asemenea, și de către o serie de asociații de afaceri și ONG-uri care le oferă servicii.

Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de furnizorii de servicii de afaceri, precum și pentru a argumenta direcţiile prioritare și acțiunilor de susținere din partea statului (în special, pentru elaborarea noului Plan de acțiuni pentru аnii 2018-2020), în decursul ultimilor 15-20 de ani, diferite instituții și cercetători au realizat câteva proiecte științifice. Rezultatele obținute au permis de să fie oferită o caracteristică cantitativă și calitativă a particularităților antreprenoriatului feminin.

Unul dintre obiectivele noi și importante ale cercetărilor în domeniul respectiv este identificarea specificului anumitor grupuri de femei antreprenoare (spre exemplu, de diferite vârste, care locuiesc în zonele rurale și urbane, cu diferite niveluri de educație etc.). Până în prezent, majoritatea activităților realizate în Republica Moldova în acest sens vizează susținerea femeilor la etapa de start-up sau a celor care doar intenționează să se implice în afaceri.

În prezent, ODIMM implementează proiectul „Academia de Business pentru Femei”, destinat femeilor care au acumulat deja o anumită experiență în domeniul afacerilor pentru a le ajuta în dezvoltarea întreprinderilor. Prezenta cercetare fiind parte a proiectului „Academia de Business pentru Femei” este orientată, în special, spre identificarea potențialului, problemelor și a necesităților femeilor antreprenoare care au depășit etapa de înființare a întreprinderii şi intenţionează să-şi dezvolte afacerea. Rezultatele obținute vor permite de a lucra mai orientat și concentrat cu femeile antreprenoare oferindu-le instruire, consultanță și informații de care acestea au nevoie cel mai mult.

Principalele rezultate, concluzii și propuneri ale cercetării respective sunt destinate

INTRODUCERE


pentru organele administrației publice implicate în reglementarea și susținerea antreprenoriatului, instituțiile de susținere a businessului (inclusiv agenții de stat, furnizori de servicii de afaceri privați și asociații de afaceri), donatori, femeile-antreprenoare. În special, acestea pot fi utilizate pentru argumentarea direcțiilor prioritare și acțiunilor de susținere din partea statului oferite pentru antreprenoriatul feminin, inclusiv la elaborarea Planului de acțiuni pentru аnii 2018-2020 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM, Prioritatea a 7-a – DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI FEMININ ÎN REPUBLICA MOLDOVA. În afară de aceasta, dezvoltarea antreprenoriatului feminin poate contribui la asigurarea egalității de gen nu doar în domeniul economic, ci și în familie, politică și alte domenii ale vieții sociale.

Obiectivele cercetării sunt următoarele:1. Analiza situației curente a femeilor antreprenoare din Republica Moldova (în baza datelor Biroului Național de Statistică, precum și a rezultatelor principalelor proiecte științifice realizate în țară în anii precedenți);

2. Identificarea potențialului, problemelor și necesităților femeilor în dezvoltarea afacerilor proprii cu accent pe antreprenoarele care deja au experiență în derularea afacerilor (în baza chestionării femeilor antreprenoare);

3. Elaborarea propunerilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Republica Moldova (în baza generalizării rezultatelor chestionării).

Studiul a fost inițiat și organizat de către ODIMM. Chestionarea a fost realizată în perioada martie – aprilie 2017.De organizarea chestionării s-au ocupat

managerul de proiect – Ana Sochirca si coordonatorul programului de instruire Tatiana Batușchina, prin intermediul coordonatorilor Platformei Naționale a Femeilor din Moldova în regiuni.

În calitate de expert pentru realizarea studiului a fost selectată Elena Aculai, dr. hab. în economie. La prelucrarea chestionarelor au participat colaboratorii și doctoranzii Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM și Ministerului Economiei al Republicii Moldova: Valentina Vinogradova, Dorin Roșu, dr. Alexandra Novac, Lidia Maier, Svetlana Ivanov.


1. METODOLOGIA CERCETĂRIIÎn procesul cercetării au fost aplicate diferite metode și tehnici. Analiza situației curente în domeniul antreprenoriatului feminin în Republica Moldova s-a bazat, în primul rând, pe datele Biroului Național de Statistică, precum și pe rezultatele unor proiecte științific realizate anterior în țară, publicate sau accesibile pe Internet. Analiza efectuată, însă, nu a permis de a evalua în măsura necesară situația, deoarece datele statistice referitoare la antreprenoriatul feminin sunt foarte limitate, iar principalele proiecte științifice descriu fragmentar specificul de gen în afaceri (sunt concentrate pe aspecte înguste ale problemei), sunt bazate pe metodele calitative de evaluare sau au fost realizate nu în ultimii ani.

În scopul identificării, analizei și generalizării celor mai actuale date, în cadrul proiectului a fost efectuată chestionarea femeilor antreprenoare. Pentru aceasta a fost elaborat chestionarul care a inclus 51 de întrebări înglobate în următoarele capitole [Anexa]:

I. Caracteristica afacerii II. Înființarea și dezvoltarea afacerii III. Principalele probleme ale antreprenorilorIV. Necesități de susținereV. Cooperarea cu partenerii și asociațiile de afaceriVI. Informație despre respondent

Grupul țintă al chestionării au fost femeile antreprenoare care au deja experiență în derularea afacerilor. Au fost chestionate 266 de femei de pe întreg teritoriul țării, inclusiv din Găgăuzia și regiunea transnistreană. Chestionarea a fost desfășurată în martie - aprilie 2017. Chestionarea a fost realizată de către intervievatori prin metoda „față în față” sau respondenții au completat chestionarele independent și le-au expediat prin poșta electronică. Chestionarele au fost prelucrate prin intermediul programului computerizat SPSS.

Generalizarea rezultatelor chestionării, a datelor statistice și a constatărilor principalelor proiecte științifice anterioare a servit ca bază pentru elaborarea

propunerilor privind dezvoltarea antreprenoriatului feminin.

Proiectul a prevăzut următoarele etape de activitate:

1. Analiza datelor Biroului Național de Statistică, precum și a rezultatelor principalelor proiecte realizate în țară în acest domeniu;2. Elaborarea chestionarului pentru chestionarea femeilor antreprenoare;3. Organizarea și realizarea chestionării femeilor antreprenoare;4. Prelucrarea rezultatelor chestionarelor, descrierea și analiza rezultatelor obținute;5. Generalizarea rezultatelor, pregătirea concluziilor și recomandărilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Republica Moldova;6. Întocmirea raportului științific final.

Prezenta cercetare s-a concentrat pe femeile antreprenoare:

• care au experiență în afaceri (au depășit etapa de înființare a afacerii);• care locuiesc în toate regiunile de dezvoltare (inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană), în primul rând, în afara capitalei;• care intenționează să-și dezvolte afacerea, în special, prin implementarea inovațiilor și orientare spre export.


2. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A FEMEILOR ANTREPRENOARE DIN REPUBLICA MOLDOVA (ÎN BAZA DATELOR BIROULUI NAȚIONAL DE STATISTICĂ ȘI A REZULTATELOR PROIECTELOR ANTERIOARE)

2.1. Cercetarea aspectului de gen în dezvoltarea afacerilor în baza datelor BNS

Statistica de gen care reflectă situația în diferite domenii ale vieții societății reprezintă o bază importantă de date pentru argumentarea acțiunilor de asigurare a egalităţii drepturilor şi posibilităţilor femeilor şi bărbaţilor.

Biroul Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova colectează și prelucrează anual datele în domeniul statisticii de gen grupate în următoarele capitole: (1) аbilitarea economică a femeilor; (2) еducaţia şi instruirea femeilor pe parcursul vieţii; (3) implicarea femeilor în procesul decizional; (4) sănătatea femeilor. Aceste informații sunt accesibile pe pagina web a BNS [3], precum și într-o formă mai sugestivă pe site-ul GenderPulse [7].

Însă numărul indicatorilor ce caracterizează aspectul de gen în dezvoltarea antreprenoriatului este foarte limitat. La aceștia se referă, în primul rând, datele despre structura populației ocupate după statutul profesional și sex colectate prin intermediul Anchetei Forţei de Muncă din cadrul Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice. Ancheta prevede 4 grupe de populație ocupată, după statutul profesional: salariați, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați și рatroni, membri ai cooperativei.Potrivit rezultatelor Anchetei Forţei

de Muncă, la începutul anului 2016, ponderea femeilor (în comparație cu cea a bărbaților) a fost relativ mai mare în grupele salariați (70,8%; a bărbaților – 60,1%) și lucrători familiali neremunerați (5,4%; a bărbaților – 2,2%). Concomitent, ponderea femeilor este relativ mai mică în grupele lucrători pe cont propriu (23,3%; a bărbaților – 37,0%) și рatroni, membri ai cooperativei (0,5%; a bărbaților – 0,7%). Astfel, printre bărbați ponderea salariaților (salariați + lucrători familiali neremunerați) constituie 62,3%, iar printre femei – 76,2%. Respectiv, ponderea persoanelor care pot fi referite convențional la antreprenori (lucrători pe cont propriu + рatroni, membri ai cooperativei) printre bărbați constituie 37,7%, iar printre femei – 23,8%.


Având în vedere că baza de date statistice anuală nu permite efectuarea unei cercetări profunde a aspectul de gen în dezvoltarea antreprenoriatului, în anul 2009 BNS a realizat un proiect scopul căruia a fost identificarea particularităților antreprenorilor ( femei și bărbați); analiza specificului întreprinderilor aflate în proprietatea și/sau gestiunea lor; cercetarea problemelor în procesul de inițiere și dezvoltarea afacerilor prin prisma apartenenței de gen. Cercetarea a fost realizată în baza rezultatelor Anchetei Structurale a Întreprinderilor utilizate anual de către BNS, doar că în anul 2009 a fost prevăzut și aplicat un modul suplimentar „Condiţii de iniţiere şi dezvoltare a întreprinderilor” cu accent special pe dimensiunea de gen.

Cercetarea s-a bazat pe chestionarea antreprenorilor. Eșantionul a inclus 15,5 mii de întreprinderi ceea ce a constituit 55,7% din totalul lor. Elaborarea chestionarului, organizarea și realizarea

chestionării și prelucrarea rezultatelor obținute au fost asigurate de BNS. Executor responsabil al proiectului din partea BNS a fost N. Cesnocova. Analiza rezultatelor obținute a fost efectuată de E. Aculai. Proiectul a fost implementat cu suportul Fondului Națiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei și al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Rezultatele cercetării sunt publicate în „Condiţiile de creare şi dezvoltare a întreprinderilor: analiză prin prisma de gen”/Условия создания и развития предприятий: гендерный анализ /ACULAI E. /Ed.board: Cara, O., Cesnocova, N. et al. Statistica Moldovei, UNDP, UNIFEM. Chişinău: Nova Imprim SRL, 2009). Publicația în 3 limbi este accesibilă în Internet [4].

Principalele caracteristici ale antreprenorilor și întreprinderilor cu accent pe aspectul de gen care au fost analizate în cadrul cercetării sunt expuse succint mai jos.

1) În numărul total al antreprenorilor autohtoni ponderea principală o constituie bărbații (72,5%); ponderea femeilor constituind 27,5%. Astfel, numărul bărbaților antreprenori este de 2,6 ori mai mare decât numărul femeilor antreprenoare.

2) În rândul antreprenorilor autohtoni prevalează absolut persoanele instruite, adică cele cu studii universitare complete/incomplete (67,9%) sau cu studii medii speciale (20,2%). Ponderea femeilor antreprenoare cu studii universitare complete/incomplete este puțin mai mică decât a bărbaților antreprenori și constituie 64,3% (a bărbaților – 69,3%).

Caracteristica antreprenorilor a scos în evidență următoarele.

Figura 2. Repartizarea întreprinzătorilor după sexe,%


3) Vârsta medie a antreprenorilor este de 45 de ani. Analiza repartizării antreprenorilor pe grupe de vârstă a arătat că ponderea principală revine antreprenorilor din două grupe de vârstă: 45-54 ani (30,7%) și 35-44 ani (29,5%). Deosebiri semnificative după vârstă între antreprenorii de diferite sexe nu au fost identificate.

4) Analiza activității anterioare a antreprenorilor a demonstrat că majoritatea respondenților (62,8%), în egală măsură bărbați și femei, până la începutul activității de antreprenoriat au lucrat în calitate de salariați. Bărbații au menționat puțin mai frecvent că anterior au avut deja experiență în afaceri (13,4% bărbați; 10,5% femei). Printre alte deosebiri pe sexe vom menționa că este relativ mai mare ponderea femeilor care până la implicarea în afaceri au activat în gospodării casnice – 5,0% (în cazul bărbaților – 0,2%).

Figura 3. Repartizarea întreprinzătorilor după nivelul de instruire și sexe, %

Figura 4. Repartizarea întreprinzătorilor pe grupe de vârstă și sexe, %

Figura 5. Repartizarea întreprinzătorilor în dependență de activitatea lor până la preluarea conducerii întreprinderii și pe sexe %


Analiza întreprinderilor aflate în proprietatea/gestiunea bărbaților și femeilor a permis identificarea următoarelor particularități.

1) Analizând structura întreprinderilor după proporții putem concluziona că femeile antreprenoare dețin și gestionează relativ mai frecvent întreprinderi micro (79,4%), la bărbați acest indicator constituie 67,8%. La întreprinderile de altă scară antreprenori relativ mai frecvent sunt bărbații.

2) Analizând structura întreprinderilor după durata de activitate am stabilit că femeile dețin/gestionează relativ mai frecvent start-up-uri cu perioada de activitate de până la 2 ani – 28,2% (la bărbați acest indicator constituind 22,9%). La întreprinderile cu perioada de activitate de peste 5 ani, dimpotrivă, mai mare este ponderea antreprenorilor bărbați – 51,8% (la femei, respectiv, 46,9%).

Figura 6. Repartizarea întreprinderilor după mărimea afacerii și sexul întreprinzătorului, %


3) În procesul de evaluare a repartizării eșantionului după principalul tip de activitate s-a constatat că femeile relativ mai frecvent decât bărbații preferă să-şi lanseze afaceri în așa sectoare precum comerțul, hoteluri și restaurante, tranzacții imobiliare, pe când bărbaţii optează pentru afaceri în industrie, transport și comunicații, construcții, agricultură

Figura 7. Repartizarea întreprinderilor după durata de activitate și sexul întreprinzătorului, %

Figura 8. Repartizarea întreprinderilor după principalul tip de activitateși sexul întreprinzătorului, %


4) Majoritatea antreprenorilor au reședința și activează în mun. Chișinău (58,7%). Printre celelalte regiuni de dezvoltare o pondere relativ mai mare o au respondenți care activează în regiunile Nord (17,1%) și Centru (14,0%). Ponderea antreprenorilor din regiunea de Sud constituie 6,9%, iar a celor din UTA Găgăuzia este de 3,3%. Chestionarea na cuprins regiunea transnistreană.

5) Antreprenorii (indiferent de sex) îşi desfăşoară activitatea mult mai frecvent în mediul urban (83,2%), în mediul rural activând doar 16,8% din totalul respondenților. Ponderea femeilor antreprenoare din mediul urban este mai mare decât cea a bărbaților (85,1% la femei, 82,5% la bărbați). Majoritatea antreprenorilor, atât bărbați, cât și femei, locuiesc/activează în mun. Chișinău (58,7%).

Figura 9. Repartizarea antreprenorilor după regiunile de dezvoltare, %

Figura 10. Repartizarea întreprinzătorilor pe medii de amplasare a businessului și sexe, %


6) Structura surselor de finanțare la antreprenorii bărbați și femei diferă nesemnificativ, în limitele erorii. Astfel, la femei în structura capitalului inițial este puțin mai mică ponderea economiilor proprii – 72,8% (la bărbați 74,8%). Totodată, la femei este puțin mai mare ponderea mijloacelor împrumutate de la rude sau prieteni – 13,8% (la bărbați – 11,4%).

7) Întreprinderile aflate în proprietatea/gestiunea femeilor desfăşoară activităţi de export relativ mai rar (la femei – 9,1%; la bărbați – 14,1%).

Figura 11. Repartizarea întreprinderilor după sursele capitalului inițial pe sexul întreprinzătorului, %

Figura 12. Desfășurarea activității de export la întreprinderi, repartizareadupă sexul întreprinzătorului, %

Rezultatele obținute ne-au permis să concluzionăm că

întreprinderile aflate în proprietatea și gestiunea

femeilor, de obicei, dispun de resurse și

oportunități de creștere mai limitate.


2.2. Revizuirea principalelor proiecte de cercetări științifice cu privire la antreprenoriatul feminin

Pentru identificarea particularităților antreprenoriatului feminin de rând cu datele statistice sunt utilizate pe larg rezultatele proiectelor de cercetări științifice. În ultimele decenii, în Republica Moldova, au fost realizate câteva proiecte științifice axate pe acest subiect. Vom menționa următoarele cercetări importante orientate nemijlocit spre identificarea specificului antreprenoriatului feminin în Republica Moldova care s-au bazat pe realizarea chestionărilor și interviurilor (adică pe informația primară, originală), rezultatele cărora sunt accesibile în publicații sau pe Internet:

1. Proiectul Internaţional „Businessul feminin în ţările de tranziţie: studii de caz în Ucraina, Moldova şi Uzbekistan” (Female Entrepreneurship in Transition Economies: the Example of Ukraine, Moldova and Uzbekistan) implementat în anii 2001-2003 de către cercetătorii Institutului Național de Economie și Informație al AȘM cu asistența financiară a INTAS.

2. Proiectul Internaţional „Antreprenoriatul feminin, un motor de creare a locurilor de muncă pentru Europa de Sud-Est” (Women Entrepreneurship – A Job Creation Engine for South East European Region – WETNAS) implementat în anii 2012-2015 de către SEECEL (South East European Centre for Entrepreneurial Learning) cu asistența financiară a Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA). Din partea Republicii Moldova la implementarea proiectului a participat ICAWB.

ÎN CONTINUARE VOM EXAMINA SUCCINT CONTRIBUȚIA FIECĂRUIA DINTRE ACESTE PROIECTE

3. Studiul „Evaluarea mediului antreprenorial feminin în Republica Moldova” realizat în anul 2013 de către Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova cu susținerea financiară а Organizației Internaționale a Muncii (ILO).

4. Proiectul „Revizuirea politicii și elaborarea recomandărilor pentru dezvoltarea Programului de stat cu privire la antreprenoriatul feminin” (Undertake a policy review and provide recommendations for the development of a State programme on Women’s Entrepreneurship) realizat în anul 2016 de către Institutul Național de Cercetări Economice al AȘM cu susținerea financiară a UN Women. Coordonator de proiect – А. Stratan; executori responsabili – Е. Аculai și V. Veveriță.


1) Proiectul Internaţional „Businessul feminin în ţările de tranziţie: studii de caz în Ukraina, Moldova şi Uzbekistan” (Female Entrepreneurship in Transition Economies: the Example of Ukraine, Moldova and Uzbekistan) realizat în anii 2001-2003 cu asistența financiară a INTAS. În cadrul proiectului au participat 5 țări – Germania, Marea Britanie, Ucraina, Republica Moldova și Uzbekistan. Coordonator de proiect a fost F. Welter (Germania). Pproiectul a fost implementat de către cercetătorii Institutului Național de Economie și Informație al AȘM, coordonator din partea Republicii Moldova fiind Е. Aculai.

Principalele obiective ale cercetării: de a descrie principalele caracteristici ale antreprenoriatului feminin; de a evalua rolul femeilor-antreprenoare în dezvoltarea economică și socială în economiile în tranziție; de a determina factorii care împiedică și care contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Ucraina, Republica Moldova și Uzbekistan; de a analiza politica de stat și a elabora recomandări pentru organele administrației publice ținând cont de situația din țară și de experiența internațională.

În calitate de metode de cercetare au fost utilizate: analiza indicatorilor statistici; studierea și generalizarea literaturii științifice, rapoartelor analitice, documentelor normativ-juridice; chestionarea antreprenorilor. În cadrul chestionării au participat 218 femei care sunt principalii proprietari și manageri ai întreprinderilor mici (cu un număr de angajați de până la 50 persoane) ce se referă la diferite tipuri de activități, mărimi ale întreprinderilor, vârstă, regiuni. În afară de aceasta, pentru identificarea diferențelor de gen, în cadrul chestionării au fost implicați 63 de bărbați antreprenori. Eșantioanele de femei și bărbați au fost aproape identice

după profilul sectoarelor de activitate și mărimea întreprinderii. Chestionarea a fost realizată în 4 regiuni ale țării – în capitală (or. Chișinău) și în regiunile Centru, Nord și Sud.

În premieră pentru Republica Moldova, rezultatele cercetării au generat niște indicatori cantitativi ce caracterizează diferite aspecte ale antreprenoriatului feminin. În special, rezultatele cercetării au permis:

• de a elabora portretul general al femeilor antreprenoare din Republica Moldova;• de a identifica problemele întreprinderilor la diferite etape de activitate;• de a analiza necesitățile anumitor grupuri de femei în afaceri;• de a concretiza specificul femeilor în afaceri având în vedere accesul la resurse, impactul caracterului „feminin” asupra rezultatelor activității antreprenoriale, precum și percepția femeilor asupra particularităților lor;• de a identifica necesitățile femeilor antreprenoare în susținere, inclusiv din partea Guvernului și furnizorilor privați de servicii de afaceri;• de a elabora propuneri pentru susținerea femeilor în domeniul afacerilor oferite de către diferite instituții.

Spre exemplu, chestionarea a permis prezentarea portretului generalizat al femeilor antreprenoare din Republica Moldova. Majoritatea dintre ele:

√ se referă la grupul de vârstă medie 30-49 ani (74%);√ au studii universitare (62%);√ până la organizarea afacerii proprii au activat în cadrul întreprinderilor de stat (69%);√ nu au obținut competențe de management (55%) și nu au avut o asemenea experiență (52%);


√ nu sunt proprietare sau co-proprietare ale altor întreprinderi (91%);√ principalul motiv de înființare a afacerii a fost dorința/nevoia de a-și îmbunătăți situația materială, inclusiv din cauza riscului de șomaj (53%);√ sunt căsătorite (70%), au 2 copii (moda);√ sunt implicate în treburile casnice (94%);√ soții acceptă activitatea lor în domeniul afacerilor (95%), inclusiv 49% dintre antreprenoare se bucură de susţinere; 37% au o afacere de familie. Pentru multe femei antreprenoare susținerea din partea persoanelor apropiate este esențială şi le este oferită în diferite forme: susținere la înregistrarea întreprinderii, susținerea financiară, reparația spațiilor și reglarea echipamentelor, sfaturi oportune, relații, scutirea de obligaţii în cadrul familiei;√ au reușit să-și îmbunătățească veniturile personale/veniturile familiei după lansarea afacerii (87%);√ în rezultatul activității antreprenoriale majoritatea respondenților nu doar că și-au îmbunătățit nivelul material al familiei, ci și au reuşit să-şi descopere mai bine calitățile proprii. Potrivit rezultatelor chestionării, femeile antreprenoare au acum mai mult respect de sine și se bucură de un respect mai mare din partea apropiaților, au devenit mai independente și și-au realizat potențialul, sunt implicate într-o activitate profesională interesantă și sunt satisfăcute de rezultatele muncii lor, au reușit să-și organizeze mai bine munca lor și munca subalternilor, au învățat să-și gestioneze emoțiile;√ majoritatea respondenților cu ambiții în domeniul afacerilor fie că și le-au realizat (pe deplin sau parțial), fie că speră să facă acest lucru în timpul apropiat:

√ la consecințele negative ale activității de afaceri au fost atribuite lipsa de timp liber, lucru care se reflectă asupra relațiilor cu familia și prietenii, precum și înrăutățirea stării de sănătate și caracterul devenit mai dur.

Cu referire la necesitățile femeilor antreprenoare în susținere externă, în baza datelor din anii 2001-2003 putem menționa următoarele:

• Peste o jumătate (59%) dintre femeile respondente au afirmat că au nevoie de susținere externă într-o formă sau alta – în formă de sfat, consultanță, instruire etc. De notat că nu toți antreprenorii care au indicat asupra existenței obstacolelor în afaceri au relevat și nevoia de susținere. Posibil, mulți din cei chestionați nu consideră că organizațiile de asistență (instituțiile de infrastructură, statul) îi vor ajuta să-și soluționeze problemele sau pur și simplu nu știu despre existența acestor oportunităţi.

• În procesul chestionării antreprenorii au afirmat că au nevoie de susținere externă, în special, în următoarele domenii: marketingul și dezvoltarea piețelor (20%); creșterea nivelului de calificare profesională(19%); dezvoltarea competențelor în domeniul antreprenoriatului și managementului (15%), asigurarea informațională (13%).

• Pentru proprietarii celor mai mici întreprinderi, în special a celor individuale, principalele motive pentru care au decis să-și fondeze afacerea au fost nedorința de a rămâne șomer sau insatisfacția în raport cu locul de muncă anterior. Proprietarii întreprinderilor mai mari (10-49 persoane) au inițiat afacerea relativ mai frecvent din motiv că dispuneau de resurse, precum și din cauza dorinței de independență și auto-realizare.


Rezultatele cercetării sunt publicate în:

• ACULAI E., BULGAC A., GRIGA V., KRASOVSKA O., LINCHEVSKAYA O. Researching the gender aspect in business development (the case of Moldova, Ukraine and Belarus). International Journal „Lex et Scientia”, nr. XVI, vol. 1/2009. Bucureşti: Pro Universitaria, pp. 283 – 290 [2].

• WELTER F., SMALLBONE D., ACULAI E., ISAKOVA N., SCHAKIROVA N. Female Entrepreneurship in Post Soviet Countries. În: New Perspectives on Women Entrepreneurship. (ed. - J. Butler). USA: Information Age Publishing Inc., 2003. pag. 243-269.

• АКУЛАЙ Е., ВИНОГРАДОВА Н., РОДИОНОВА Н. Особенности женского предпринимательства в Республике Молдова. Ministerul Economiei al RM, Institutul Naţional de Economie şi Informaţie, Chișinau, 2004 [13].

• WELTER F., SMALLBONE D., ACULAI E., ISAKOVA N., SCHAKIROVA N. Female Entrepreneurship in Post Soviet Countries. În: New Perspectives on Women Entrepreneurship. (ed. - J. Butler). USA: Information Age Publishing Inc., 2003. pag. 243-269.

• Unele grupuri de întreprinderi se confruntă cu probleme și necesități specifice mai semnificative. Totodată, diferența necesităților depinde de etapa de activitate a întreprinderii, mărimea afacerii, tipul de activitate, vârsta antreprenorului. Spre exemplu:

• Cel mai mult au nevoie de susținere start-up-urile (83%). Cu cât mai mare este perioada de activitate al întreprinderii cu atât mai puțin entitatea are nevoie de susținere externă.

→ Cei mai mici antreprenorii indică mai frecvent în calitate de necesitate principală creșterea calificării profesionale. Nici unul dintre respondenții acestui grup nu are

nevoie de instruire în baza experienței colegilor.

→ Întreprinderile mai mari, dimpotrivă, acordă o atenție destul de mare instruirii în domeniul antreprenoriatului și managementului. E posibil că managerii întreprinderilor mari au nevoie de o pregătire mai profundă legată de realizarea funcțiilor complicate de management, iar o altă explicație pentru situația identificată ar fi faptul că micii antreprenori subestimează importanța pregătirii manageriale.


2) Proiectul Internaţional „Antreprenoriatul feminin, un motor creare a locurilor de muncă pentru Europa de Sud-Est” (Women Entrepreneurship – A Job Creation Engine for South East European Region - WETNAS) a fost realizat în anii 2012-2015 fiind implementat de către SEECEL (South East European Centre for Entrepreneurial Learning = Centrul pentru Educaţie Antreprenorială din Europa de Sud Est) în cooperare cu Consiliul Regional de Cooperare (Regional Cooperation Council - RCC) și Centrul pentru Egalitate de Gen (GTF) cu susținerea financiară a Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA). În cadrul proiectului au participat 9 țări - Albania, Bosnia şi Herţegovina, Croația, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Turcia şi Republica Moldova. Din partea Republicii Moldova în procesul de implementare a proiectului a fost implicat Centrul Internaţional de Promovare a Femeilor în Business (ICAWB) condus de Tatiana Batușchina.

Scopul general al рroiectului este promovarea celor mai bune practici în domeniul antreprenoriatului feminin în conformitate cu Actul privind Businessul Mic (Small Business Act) pentru Europa, consolidarea şi sporirea capacităţilor reţelelor şi asociaţiilor de femei antreprenoare la nivel naţional şi regional.

Proiectul a fost orientat, în primul rând, spre îmbunătățirea condițiilor instituționale pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin. Principalele domenii de activitate au fost următoarele:

• Procese ce ţin de implementarea în Republica Moldova a acţiunilor prevăzute în Actul privind Businessul Mic (SBA): сonferinţele regionale şi naţionale pentru extinderea politicilor SBA; evaluarea politicilor în domeniul businessului mic; revizuirea şi îmbunătăţirea indicatorilor actuali

pentru evaluarea politicilor etc.;• Sporirea capacităţii femeilor antreprenoare: сrearea platformei naţionale a antreprenoriatului feminin; analiza necesităţilor femeilor-antreprenoare la capitolul instruire; elaborarea modulelor de instruire în conformitate cu cerinţele femeilor; instruirea femeilor-antreprenoare etc.

• Dialogul privind politicile antreprenoriatului feminin: monitorizarea și îmbunătățirea politicii naţionale; promovarea celor mai bune practici; ateliere de lucru pentru părţile interesate etc.

Pentru a realiza obiectivele domeniului 2 de activitate - sporirea capacităţii femeilor antreprenoare – a fost elaborat Chestionarul pentru analiza necesitaților de instruire regionale pentru femeile antreprenoare destinat tuturor participanților la proiect. Scopul chestionării a fost obținerea unor informații mai detaliate despre necesitățile de instruire atât a proprietarilor/managerilor, cât și a altor categorii de salariați ceea ce a contribuit la îmbunătățirea competențelor angajaților, a calității executării obligaţiilor funcţionale, dezvoltarea afacerilor și crearea noilor locuri de muncă.

Chestionarele au fost completate de către femeile antreprenoare, proprietari/manageri de întreprinderi, bazate pe proprietatea privată, care aparțin sectorului IMM, au activat în mod continuu nu mai puțin de 3 ani, se află în proprietatea femeilor și sunt total sau parțial gestionate de femei. Chestionarul a inclus întrebări cu privire la înființarea întreprinderii și tendințele de dezvoltare a acesteia, implicarea antreprenorului în cadrul rețelelor de cooperare în afaceri, accesul la finanțare, cu accent pe evaluarea resurselor umane ale întreprinderii și instruirea angajaților.


În total, în Republica Moldova au fost completate 206 chestionare.

Rezultatele chestionării au permis obţinerea unor informații mai clare despre necesitățile la capitolul pregătirea cadrelor în regiunea Europei de Sud-Est, inclusiv în fiecare țară implicată în proiect, și din Republica Moldova.

Rezultatele cercetării sunt publicate în Women entrepreneurs’ training needs analysis. A Systematic Approach in the Western Balkans. - Turkey and Moldova. Published by South East European Centre for Entrepreneurial Learning. Croatia, 2014 [11].Rezultatele sunt accesibile pe Internet la: http://www.seecel.hr/seecel-s-publication-women-entrepreneurs-training-needs-analysis

3) Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova a elaborat în anul 2013 studiul „Evaluarea mediului antreprenorial feminin în Republica Moldova” cu suportul Biroului Subregional din Budapesta al Organizației Internaționale a Muncii. Analiza a fost efectuată de Iulia Drumea.

Scopul acestui studiu a fost de a prezenta o evaluare comprehensivă a mediului antreprenorial feminin prin prisma unor factori de ordin legislativ-normativ, politic, economic, social și cultural pentru a identifica barierele în dezvoltarea antreprenoriatului feminin, dar și de a oferi niște soluții viabile pentru promovarea mai eficientă a potențialului femeilor și valorificarea contribuțiilor acestora în dezvoltarea economică.

Metodologia utilizată în această cercetare se bazează pe Ghidul de Evaluare a Cadrului Integrat (2007) elaborat de Organizația Internațională a Muncii în parteneriat cu Banca Africană pentru Dezvoltare în scopul identificării domeniilor

prioritare de intervenție în susținerea și promovarea spiritului antreprenorial feminin.

Acest studiu a fost elaborat în câteva etape prin utilizarea următoarelor metode:

- Analiza actelor normative și documentelor de politici naționale în domeniul promovării egalității de gen și abilitării femeilor; cercetarea studiilor, rapoartelor analitice realizate de experți naționali și internaționali în domeniul vizat; evaluarea și prelucrarea datelor statistice necesare din publicațiile Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova.

- Interviuri consistente cu reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, organizațiilor non-guvernamentale, organizațiilor internaționale, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri.

- Elaborarea raportului final în baza datelor preliminare combinate cu informaţiile furnizate în cadrul interviurilor și unele opinii ale femeilor antreprenoare vis-a-vis de mediul de afaceri exemplificate în cadrul focus-grupului de validare a raportului.

Cercetarea privind mediul antreprenorial feminin a fost axată pe următoarele 10 subiecte:

1. Liderism politic și coordonare;2. Cadrul legal și regulator;3. Promovarea antreprenoriatului feminin;4. Acces la educația antreprenorială și instruire;5. Acces la credite și servicii financiare;6. Acces la servicii de dezvoltare a afacerilor și informații;7. Afilierea la rețele și asociații de business;8. Acces la sediu și spații de producție;


9. Acces la piețe de desfacere;10. Nivelul de cercetare privind antreprenoriatul feminin.

La fiecare din aceste subiecte a fost realizată o analiza și au fost elaborate recomandări cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului feminin.

Rezultatele raportului au fost publicate în Evaluarea mediului antreprenorial feminin în Republica Moldova = Assessing the environment for women’s entrepreneurship in the Republic of Moldova /Drumea Iulia. Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova. - Chișinău, 2013 [6].

Varianta succintă a raportului este accesibilă pe pagina web a Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova și la următorul link:http://www.cnpm.md/doc.php?l=ro&idc=58&id=165&t=/Publicatii/EVALUAREA-MEDIULUI-ANTREPRENORIAL-FEMININ-IN-REPUBLICA-MOLDOVA

4) Institutul Național de Cercetări Economice al AŞM și ME al RM (INCE) a realizat în anul 2016 proiectul „Revizuirea politicii și elaborarea recomandărilor pentru dezvoltarea Programului de stat cu privire la antreprenoriatul feminin” (Undertake a policy review and provide recommendations for the development of a State programme on Women’s Entrepreneurship) implementat la inițiativa și cu susținerea financiară a UN Women. Coordonator al proiectului a fost A. Stratan, iar executori responsabili – E. Aculai și V. Veveriță.

Scopul proiectului: a formula propuneri argumentate și acţiuni concrete pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin care pot servi drept bază pentru elaborarea documentului de politici orientat spre dezvoltarea antreprenoriatului feminin.

Proiectul a prevăzut următoarele etape de activitate și metode de cercetare:

– Analiza legislației și a documentelor de politic, referitoare la dezvoltarea antreprenoriatului feminin;– Organizarea discuțiilor privind problemele antreprenoriatului feminin în cadrul a 3 workshop-uri în capitală și în raioane cu implicarea femeilor antreprenoare și a potențialelor antreprenoare, în primul rând, a tinerelor, a femeilor cu dizabilități, a reprezentantelor minorităților naționale și a șomerelor.

Accentul în cadrul discuțiilor a fost pus nu doar pe identificarea a barierelor, ci și a factorilor de succes a persoanelor care deja au obținut rezultate semnificative în afaceri;

– Realizarea interviurilor cu experții;– Elaborarea propunerilor și măsurilor pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin care să constituie o bază pentru elaborarea următoarelor documente: Planul de acțiuni pentru ani 2018-2020, Prioritatea 7-a. DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI FEMININ ÎN REPUBLICA MOLDOVA, Strategiа de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020.

– Examinarea măsurilor propuse în cadrul Mesei Rotunde cu reprezentații tuturor părților interesate.

În cadrul workshop-urilor și interviurilor au fost identificați principalii factori de succes ai femeilor în afaceri bazați pe avantajele „caracterului feminin” și existența unui mediu de susținere. Femeile antreprenoare au atribuit la particularitățile „caracterului feminin”, în special, următoarele calități: (i) flexibilitatea în soluționarea problemelor de afaceri, capacitatea de a face compromisuri; (ii) o deschidere relativ mai mare, în special, într-un mediu mai cunoscut, ceea


ce facilitează comunicarea și interacțiunea cu alte persoane; (iii) dorința de a desfășura o afacere mai transparentă; un grad mai mic de implicare în relații corupte; (iv) o responsabilitate socială mai înaltă față de calitatea produselor, activitatea și viața oamenilor, față de mediu. În calitate de elemente ale susținerii au fost indicate: susținerea din partea membrilor familiei (sau, cel puțin, lipsa obstacolelor); independența financiară și accesul la resursele financiare; participarea în cadrul diferitor evenimente orientate spre promovarea antreprenoriatului feminin. De rând cu factorii de succes au fost identificate și principalele provocări ale femeilor antreprenoare și potențiale antreprenoare.

În rezultatul cercetării a fost pregătit proiectul Planului de acțiuni care poate servi drept bază pentru elaborarea de către Ministerul Economiei a Priorității a 7-a. „DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI FEMININ ÎN REPUBLICA MOLDOVA” din Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru anii 2012-2020. Planul de acțiuni elaborat și discutat în cadrul Mesei Rotunde a fost prezentat Ministerului Economiei.

Informația succintă cu privire la cercetare care a fost prezentată în cadrul Mesei Rotunde cu genericul „Politica de susținere a antreprenoriatului feminin – realități și perspective” organizate de către Institutul Național de Cercetări Economice la 21 octombrie 2016 este accesibilă pe:

https://ince.md/ro/noutci-i-evenimente/mese-rotunde/948-masa-rotund-cu-genericul-politica-de-suscinere-a-antreprenoriatului-feminin-i-realitci-i-perspective.html

În prezent (anii 2016-2017) Banca

Mondială realizează o cercetare orientată nemijlocit spre identificarea particularităților antreprenoriatului feminin în Republica Moldova în baza chestionării. Până în prezent, rezultatele acestei cercetări nu au fost făcute publice.

În afară de cele 4 proiecte științifice prezentate mai sus în Republica Moldova au fost realizate și alte cercetări în cadrul cărora aspectul de gen a fost abordat doar într-o anumită măsură sau dimensiunea gender a fost în centrul studiilor, însă acestea s-a bazat pe date secundare (obținute anterior). Printre respectivele cercetări se numără următoarele:

• În anul 2009, International Center for Advancement of Women in Business (ICAWB) având intenția de a crea o rețea națională de asociații a femeilor de afaceri a inițiat proiectul „Cотрудничество бизнес-ассоциаций и общественных объединений, необходимость объединения усилий бизнес-сообщества” („Сooperarea asociațiilor de afaceri și a ONG-urilor, necesitatea de consolidare a eforturilor comunității de afaceri”). În consecință, ICAWB în comun cu organizația obștească „Cerinde” a realizat chestionarea a 20 de organizații –potențiali participanți ai rețelei din Bălți, Chișinău, Comrat, Cahul, Dondușeni, Drochia, Edineț, Hâncești, Râșcani, Vulcănești etc. Rezultatele chestionării au demonstrat necesitatea de asociere a asociațiilor femeilor de afaceri și a organizațiilor non-guvernamentale. La fel au fost identificate formele preferabile de consolidare și rezultatele scontate, precum și principalele cauze/probleme în calea dezvoltării cooperării asociațiilor de afaceri și a organizațiilor obștești din Republica Moldova. În special, printre cele mai agreate forme de consolidare a comunității de afaceri au fost numite: încheierea contractelor bilaterale de parteneriat dintre unele organizații (47,6%); cooperarea multilaterală oficială,


spre exemplu, crearea Alianței dintre organizații (33,3%); cooperarea neformală (19,1%). Antreprenorii și-au exprimat speranța că procesul de consolidare se va solda cu următoarele rezultate scontate: participarea în cadrul proiectelor comune, pregătirea cererilor comune pentru granturi - 29,3%; soluționarea în comun a unor probleme concrete ce țin de dezvoltarea afacerilor - 25,9%; acțiuni de lobby pentru interesele antreprenorilor - 25,9%; desfășurarea evenimentelor comune axate pe problemele actuale din domeniul afacerilor (mese rotunde, conferințe) - 19,0%. Printre principalele probleme care împiedică dezvoltarea cooperării dintre asociațiile de afaceri și organizațiile non-guvernamentale din Republica Moldova au fost enumerate: starea financiară precară a asociațiilor; insuficiența personalului pregătit pentru activitatea în cadrul asociațiilor obștești; lipsa de inițiativă, pasivitatea în apărarea drepturilor și intereselor proprii; fragmentarea organizațiilor obștești; neconștientizarea importanței unirii eforturilor, nedorința de a împărtăși altora informația, experiența pe care o dețin etc., necunoașterea noilor posibilități legate de cooperare; insuficiența de informație despre activitatea asociațiilor de afaceri și organizațiilor non-guvernamentale; lipsa susținerii (inclusiv financiare) din partea statului. Rezultatele au fost prezentate în cadrul mesei rotunde organizate de ICAWB la 26 martie 2009. O parte din rezultate au fost publicate [12].

• În anul 2013, Banca Mondială (World Bank) a efectuat chestionarea „Enterprise Surveys data for Moldova” cu scopul de a identifica principalele obstacole cu care se confruntă întreprinderile private din Republica Moldova. Cercetarea s-a bazat pe chestionarea a 360 de antreprenori. Unele aspecte ale cercetării s-au referit la dimensiunea de gen. În special, a fost stabilită ponderea firmelor cu participarea

femeilor la proprietare (47,3%), inclusiv ponderea firmelor în care femeile dețin cea mai mare parte din proprietate (28,5%). Totodată ponderea întreprinderilor private cu femei la nivelul de top-management a constituit 25,7%. Acești indicatori depășesc puțin datele similare medii din statele Europei și Asiei Centrale, precum și din țările participante în cadrul cercetării (a se vedea World Bank Group, Enterprise Surveys data for Moldova, 2013, accesibil pe: http://www.enterprisesurveys.org/data/exploreeconomies/2013/moldova?topic=gender)

• În anul 2016, Biroul Național de Statistică a pregătit nota analitica Profilul femeilor în economie și afaceri, unul dintre cele 10 materiale din cadrul unei serii de profiluri ale femeilor elaborate de BNS. Materialul a fost realizat cu susținerea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a Entității Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women). Activitatea s-a desfășurat în cadrul Proiectului comun al ONU „Consolidarea sistemului statistic național” (аutorul textului fiind Georgeta Mincu). Principalul accent în acest material a fost pus pe femeile prezente pe piața muncii și doar parțial studiul s-a referit la femeile antreprenoare. Materialul se bazează, în temei, pe date secundare, adică pe informațiile statistice și rezultatele altor cercetări. În unele cazuri se face o generalizare a rezultatelor interviurilor realizate de autor (Georgeta Mincu). Materialul este publicat [10] și este accesibil pe Internet (http://www.statistica.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/10_tablouri_femei_RM/prof_4_economie.pdf)

• În anul 2017, Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri (CEDA) a efectuat „Studiul de marcare a traseului profesional al absolvenților instituțiilor de învățământ


profesional tehnic din RM (Tracer Study)”. Una din componentele cercetării a fost identificarea diferențelor de gen, inclusiv a diferențelor de ocupare și organizarea afacerilor în rândul absolvenților instituțiilor profesional-tehnice – tineri și tinere. Analiza diferențelor de ocupare după sex a arătat că relativ mai multe femei tinere activează în calitate de salariați. Respectiv, bărbați tinerii relativ mai frecvent decât femei tinerele și-au

lansat o afacere, inclusiv sunt lucrători pe cont propriu. Femeile tinerele și-au înregistrat afacerea relativ mai frecvent, decât bărbații tineri. Informația succintă despre această cercetare făcută publică în cadrul evenimentului organizat de CEDA „Prezentarea totalurilor Proiectului MEEETA III” este accesibilă pe Internet (http://ceda.md/event/studiu-de-marcare-a-traseului-beneficiarilor-proiectului-meeeta-iii/)

3. IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI, PROBLEMLOR ȘI NECESITĂȚILOR FEMEILOR ÎN DEZVOLTAREA PROPRIILOR AFACERI (ÎN BAZA REZULTATELOR CHESTIONĂRII)

3.1. Caracteristica succintă a afaceriiÎn procesul cercetării au fost chestionate 266 de femei-antreprenoare.

Toate entitățile eșantionului se referă la sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. Numărul mediu de salariați în cadrul unei întreprinderi constituie 9,91 persoane; mediana - 4,0 persoane. Structura eșantionului după mărimea întreprinderii se caracterizează în felul următor:

• Microîntreprinderi (1-9 persoane): 75,4%• Întreprinderi mici (10-49 persoane): 21,2%• Întreprinderi mijlocii (50-249 persoane): 3,4%

Figura 13. Structura eșantionului după mărimea întreprinderilor


Ținând cont de obiectivele cercetării, în procesul chestionării au fost implicate preponderent, întreprinderile mai „mature”, adică afacerile care au depășit deja etapele inițiale de înființare și dezvoltare. De aceea, „vârsta” medie a afacerilor din eșantion a constituit 9,52 ani; mediana = 8,0 ani. Eșantionul cuprinde întreprinderile cu următoarele „vârste”:

• ≤ 2 ani (16,0%);• > de 2 și ≤ de 5 ani (23,7%);• > de 5 și ≤ de 10 ani (22,9%);• > de 10 și ≤ de 15 ani (18,7%);• > de 15 ani (18,7%).

Analiza structurii eșantionului după domeniile de activitate a arătat că antreprenorii activează relativ mai frecvent în sectoarele servicii (40,5%) și comerț (35,7%) și semnificativ mai rar în agricultură (13,5%) și industrie (10,3%).

Întreprinderile industriale se ocupă, în special, de următoarele tipuri de activități:

→ Industria alimentară (fabricarea pâinii, prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor); → Fabricarea articolelor și a produselor textile de îmbrăcăminte; fabricarea încălţămintei, a articolelor de voiaj şi de marochinărie din piele;→ Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi a produselor din metal; → Fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos; → Fabricarea de mobilă;→ Fabricarea săpunurilor, fabricarea lumânărilor decorative etc.

≤2ani

>de2și≤de5ani

>de5și≤de10ani

>de10și≤de15

ani

>de15ani

Figura 14. Structura eșantionului după „vârsta” întreprinderilor

Figura 15. Structura eșantionului după domeniile de activitate


În cadrul chestionării au participat respondenții din municipiile Chișinău și Bălți, din 21 de raioane, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană. Relativ mai multe femei antreprenoare au fost chestionate în regiunile de dezvoltare Nord (31,7%) și Centru (29,1%). Respectiv, antreprenoarele din Regiunea de dezvoltare Sud au constituit 15,8% din întreg eșantionul, cele din UTA Găgăuzia – 11,7%, iar cele din regiunea transnistreană – 7,9%. Având în vedere,că proiectul este orientat, în primul rând, spre studierea situației din afara capitalei, doar 3,8% din femeile antreprenoare au reprezentat mun. Chișinău.

3.2. Informație despre respondent

Analiza statutului respondentului în cadrul întreprinderii a demonstrat că din numărul total de respondenți 98,4% sunt proprietari/co-proprietari ai întreprinderilor și doar 1,6% sunt salariați.

Figura 16. Structura eșantionului pe regiuni de dezvoltare

Figura 17. Structura eșantionului după statutul respondentului la întreprindere


Pânăla25ani

Peste60ani

51-60ani

36-50ani

83,8% dintre cei chestionați au funcția de director sau manager de diferit nivel; ceilalți sunt specialiști, în particular economiști, contabili, finanțiști (8,8%). Datele prezentate demonstrează că numărul covârșitor al respondenților în calitatea lor de proprietari și concomitent manageri ai întreprinderilor sunt implicați direct în adoptarea principalelor decizii manageriale.

Analiza vârstei respondenților a arătat că cea mai mare pondere revine persoanelor din grupul de vârstă cea mai activă: 37,1% din respondenți au vârsta de 36-50 ani. Semnificativă este ponderea antreprenorilor cu vârsta de 51-60 de ani (28,8%) și 25-35 ani (25,0%).

Este relativ nu prea mare ponderea respondenților mai tineri și mai vârstnici: sub 25 de ani (3,8%) și peste 60 de ani (5,3%).

Figura 18. Structura eșantionului după funcția/postul respondentului la întreprindere

Figura 19. Structura eșantionului după vârsta respondenților


Majoritatea respondenților chestionați locuiesc în orașe - 77,7%, pe când locuitorii zonelor rurale constituie 22,3%.

În urma chestionării au fost făcute următoarele constatări cu referire la situația familială a respondenților: ¾ (75,9%) sunt căsătoriți oficial sau sunt într-o relație neoficializată.

Figura 20. Structura eșantionului după locul de trai al respondentului (sat, oraș)

Figura 21. Structura eșantionului după starea civilă a respondentului


Figura 22. Structura eșantionului după studiile respondentului

Figura 23. Corespunderea рrofilului afacerii sau funcției respondentului la întreprindere cu profilul studiilor

Figura 24. Obținerea competențelor de desfășurare a afacerii

Respondenții se caracterizează printr-un nivel înalt de educație: aproape 80% dintre respondenți au studii universitare (59,4%) sau gradul de magistru/doctor în știință (9,2%). 20,7% dintre persoanele chestionate au studii liceale sau profesional-tehnice, iar 10,7% au studii medii, gimnaziale.

În pofida nivelului avansat de educație, doar puțin peste o jumătate dintre persoanele chestionate (52,0%) dețin/gestionează afacerea, profilul căreia sau funcțiile realizate de către respondent corespund domeniului de studii, profilului, specializării obținute.

Peste o jumătate dintre respondenți (56,8%) anterior au obținut competențe în domeniul businessului.


Totodată, puțin peste 1/3 din respondenți (37,0%) au avut experiență de management înainte de demararea propriei afaceri.

22,4% dintre femeile-antreprenoare implicate în această chestionare sunt concomitent și proprietar/co-proprietar al altor afaceri.

Respondenților li s-a propus să-și aprecieze singuri calitățile personale care în mare parte determină potențialul antreprenorial al unei persoanei. La baza auto-aprecierii a fost pusă schema elaborată de J. Jerschina. Cu ajutorul acesteia antreprenorii, în baza unui sistem de 5 puncte, au evaluat la ce nivel posedă nişte calități antreprenoriale. Au fost apreciate următoarele calități antreprenoriale: (1) tendința de a risca; (2) capacitatea de a-și planifica activitatea; (3) dorința de independență, de a munci „pentru sine”; (4) capacitatea de a stabili obiective și soluționa sarcinile propuse; (5) orientarea spre soluționarea problemelor complexe [Jerschina J. Political Stabilisation and Foreign Investment Risk in Russia and 11 Countries of Eastern and

Central Europe. A comparative analysis of political and economic attitudes on the basis of cross-national surveys. Paper presented to the Wapor Annual Conference, Mai, 1996.].

Rezultatele auto-aprecierii făcute de femeile-antreprenoare au arătat că din toate calitățile antreprenoriale enumerate mai sus respondenții se disting cel mai mult prin dorința de independență, de a munci „pentru sine”. Prezența acestei calități a fost apreciată cu 5 puncte de către 51,0% din respondenți. O situație opusă s-a înregistrat în raport cu o altă calitate – tendința de a risca: doar 24,4% din respondenți au indicat că această calitate le este pe deplin inerentă (cu 5 puncte).

Figura 25. Experiență de management înainte de a demara propria afacere

Figura 26. Deținerea altor întreprinderi


Tabelul 1. Calitățile antreprenoriale personale (în baza auto-aprecierii), %

3.3. Înființarea afacerii

Analiza motivelor care au stat la baza deciziei de a fonda o afacere a demonstrat că 26,7% dintre respondenți au indicat că și-au lansat afacerea în urma unei constrângeri, adică fiind presați de așa numiții factori de „împingere”, push factors (necesitatea de a asigura un nivel de trai minim necesar).

63,4% dintre respondenți au început activitatea antreprenorială nefiind constrânși de ceva, ci datorită factorilor de „atragere” în afaceri, pull factors. Astfel, aceștia au indicat dorința de a încerca să desfășoare o activitate antreprenorială, de a manifesta noi calități (32,8%) și intenția de a spori venitul personal sau cel al familiei (30,6%).

Circumstanțele favorabile, adică factori „favorizanți”, enabling factors (moștenirea afacerii etc.) au servit în calitate de motive pentru inițierea afacerii în cazul a 6,7% dintre cei chestionați.

Figura 27. Motivele înființării afacerii

Calitățile antreprenorialeAbsolut nu sunt de acord=1

Nu sunt de acord=2

Într-o măsură oarecare=3

De acord =5

Аbsolut de acord =5

Îmi place să mă implic în afaceri mai riscante, dar profitabile 11,8 10,1 34,8 18,9 24,4

Mă gândesc foarte frecvent la viitor și planific diferite activități 2,5 0,8 15,1 36,5 45,1

Aș munci mai curând pentru sine decât pentru altcineva 3,3 4,6 12,2 28,9 51,0

Sunt suficient de puternică și competentă pentru a realiza scopurile pe care mi le propun

2,9 0,4 15,8 33,8 47,1

Prefer problemele complicate și mă simt fericită când reușesc să le soluționez cu succes

5,5 6,0 17,5 28,9 42,1


În calitate de inițiator în înființarea afacerii în peste o jumătate din cazuri (57,4%) a fost respondentul. În 35,9% din cazuri decizia (ideea) a fost luată de către respondent (femeia-antreprenoare) în comun cu alți membri ai familiei, prieteni, cunoștințe. Dor 4,7% dintre persoanele chestionate au indicat că afacerea a fost demarată la inițiativa altor persoane – rude, prieteni și cunoștințe ale respondentului.

La etapa inițierii afacerii toți respondenții s-au bucurat de susținere (cu un sfat, finanțe etc.) doar din partea persoanelor din anturajul apropiat și nu de la instituțiile de asistență (de stat sau private). Relativ mai frecvent susținerea a fost acordată de către soț (56,7%), precum și de către părinți, copii și alte rude (35,3%). Totodată 8,0% dintre respondenți au indicat că în procesul de demarare a afacerii s-a bucurat de susţinere din partea prietenilor, vecinilor, altor cunoștințe.

Figura 28. Inițiator al înființării afacerii

Figura 29. Susținerea la etapa de inițiere și demarare a afacerii


3.4. Dezvoltarea afaceriiMajoritatea absolută a respondenților (89,1%) intenționează să-și dezvolte propria afacere, pe când 5,3% ar dori să și-o dezvolte, dar în anumite condiții.

Respondenții asociază dezvoltarea propriilor afaceri cu creșterea diferitor indicatori, în primul rând, a сifrei de afaceri/vânzări (27,6%) și a рrofitului (23,3%). Relativ mai rar antreprenorii au evaluat dezvoltarea afacerii prin intermediul următorilor indicatori: рiața de desfacere (17,1%), numărul de salariați (13,9%), investițiile (12,2%) și еxportul (5,9%). Deci, antreprenorii sunt orientați relativ mai frecvent spre creșterea acelor indicatori care pot asigura creșterea fluxurilor financiare în viitorul apropiat.

Figura 30. Intenția de a dezvolta propria afacere în următorii 1-2 ani

Figura 31. Indicatori, care reflectă dezvoltarea afacerii


Marea majoritate a respondenților (94,0%) au indicat că o afacere necesită o reînnoire constantă (implementarea inovațiilor).Conștientizarea de către femeile-antreprenoare a importanței reînnoirii constante a afacerii este primul pas în realizarea acțiunilor practice legate de implementarea inovațiilor.

Pentru dezvoltarea afacerii respondenții întreprind o gamă largă de acțiuni, totodată mulți dintre ei realizează concomitent mai multe acțiuni.

Cea mai răspândită acțiune pentru dezvoltarea afacerii a fost еxtinderea sortimentului de produse (15,0%) ceea ce deseori nu ţine de implementarea unor inovații serioase (tehnologice).

În afară de aceste acțiuni respondenții au realizat relativ mai frecvent următoarele acţiuni: introducerea noilor genuri de activitate/diversificare (11,2%), îmbunătățirea calității bunurilor (10,2%) și implementarea noilor tehnologii și utilaje (9,6%).

Instruirea personalului este evocată de 9,3% dintre respondenți, deși antreprenorii se confruntă cu probleme serioase la capitolul resurse umane.

În 10,7% din răspunsurile oferite respondenții au indicat că se orientează spre identificarea surselor de finanțare; 5,1% au afirmat că sunt orientați spre reducerea cheltuielilor pentru producerea/

Figura 32. Necesitatea de reînnoire constantă a afacerii

Figura 33. Acțiunile orientate spre reînnoirea, dezvoltarea afacerii

comercializarea bunurilor. Ambele acțiuni au drept scop, în primul rând, asigurarea unor posibilități financiare ceea ce va permite în continuare utilizarea mijloacelor respective pentru dezvoltarea unor direcții concrete ale afacerii.


Antreprenorii care nu-și dezvoltă afacerea au explicat acest lucru, în primul rând, prin insuficiența resurselor financiare (65,0%); 10,0% din respondenți au declarat că nu au suficiente cunoștințe pentru dezvoltare. 25,0% din respondenții acestui grup au indicat că sunt mulțumiți de situația actuală.

8,4% din antreprenorii respondenți au spus că întreprinderea lor este antrenată în exportul de bunuri/servicii. Întreprinderile care efectuează exporturi își desfășoară activitatea în următoarele sectoare:• Servicii (45%), printre care, în primul rând, organizarea turismului și prestarea serviciilor de transport; сonsultanța, contabilitate, instruire; оrganizarea evenimentelor; modernizarea utilajului;• Agricultura (23%) – cultivarea, comercializarea fructelor, legumelor, strugurilor, apicultura;• Industrie (23%) - рroducerea și comercializarea îmbrăcămintei (inclusiv în lohn) și a încălțămintei;• Comerț (9%) - сomercializarea producției nealiment

Figura 34. Motivele pentru care nu-și dezvoltă afacerea

Figura 35. Implicarea întreprinderii în exportul de bunuri/servicii


O bună parte dintre respondenți (24,6%) intenționează să înceapă sau să extindă exportul de bunuri/servicii proprii în următorii 1-2 ani. Concomitent 53,9% dintre cei chestionați nu planifică să înceapă sau să extindă exportul de bunuri/servicii proprii în timpul apropiat.Întreprinderile care intenționează să se ocupe de export (să înceapă sau să extindă exporturile) activează în următoarele sectoare:• Industrie (35%) - сonfecționarea articolelor textile, a genților, costumelor naționale, a suvenirelor; procesarea produselor agricole; panificație; produse din cereale expandate; рroducerea construcțiilor de metal și lemn; рroducerea mezelurilor.• Servicii (35%) - сonsultanță, instruire, organizarea master-classuri; turism și transport; servicii în agricultura (мorărit etc.), reparația și confecționarea hainelor.• Agricultura (21%) - сultivarea culturilor tehnice, cerealiere, a legumelor, pomușoarelor, creșterea florilor; сreșterea șinșilelor.• Comerț (9%) - сomercializarea echipamentelor de încălzit, a biroticii, hainelor.

Respondenții care intenționează să lanseze sau să extindă exportul depun în acest scop anumite eforturi. Cel mai frecvent respondenții au indicat următoarele acțiuni întreprinse: аnaliza procedurilor și condițiilor de export a produselor (24,4%), studierea conjuncturii pieței unde intenționăm să comercializăm bunurile/serviciile proprii/să extindem vânzările (22,3%) și studierea sistemului de impozitare, a altor condiții de reglementare

pe piața selectată (16,1%).

Un număr considerabil de respondenți au indicat că sunt orientați spre identificarea surselor de finanțare (16,6%) și еlaborarea prognozei resurselor financiare necesare pentru export (11,9%).Relativ mai rar antreprenorii sunt antrenați în рregătirea sau recrutarea specialiștilor care vor fi implicați în activitatea de export (7,8%).

Figura 36. Intenția de a începe sau de a extinde exportul de bunuri/servicii proprii în următorii 1-2 ani


Respondenții care nu planifică să se ocupe de export explică acest fapt prin diferite motive. Cel mai frecvent răspuns se rezumă la faptul că „toate produsele se bucură de cerere pe piața internă” (43,0%).

Printre alte motive au fost indicate: un volum nu prea mare de produse care este insuficient pentru a fi comercializat pe piețele externe (13,0%); рrodusele nu sunt competitive pe piețele externe (7,5%).

Asupra insuficienței de specialiști și cunoștințe au indicat 9,0% dintre respondenți (nu avem specialiști care ar

putea să se ocupe de exporturi – 5,0%; nu cunoaștem procedura de export a bunurilor – 4,0%).

Insuficiența resurselor financiare pentru promovarea produselor pe piețele externe a fost evocată de 8,0% din respondenți.Încă 10,5% dintre cei chestionați afirmă totuși că nu s-au gândit la export sau nu au suficient timp pentru planificarea și organizarea exportului (1,5%).

Figura 37. Eforturi pentru inițierea/extinderea exportului


3. 5. Transmiterea afacerii în succesiune

Aproape 2/3 din respondenți (64,2%) planifică să transmită afacerea în succesiune (moștenire), iar 12,8% nu planifică acest lucru.

Figura 38. Motivele pentru care nu planifică activitatea de export

Figura 39. Planuri de transmitere a afacerii în succesiune (moștenire)


Respondenții care planifică transmiterea afacerii în succesiune sunt preocupați de aspectele ce țin de pregătirea tinerei generații pentru eventuala preluare a afacerii. În acest scop aproximativ o jumătate (50,7%) dintre respondenți intenționează să-și implice succesorii în activitatea practică ce ține de procesul de administrare a afacerii (27,9%) sau de activitatea de producție pentru a-i familiariza cu specificul afacerii (22,8%).

Alți respondenți (44,2%) pun accentul pe educația succesorilor – atât pe obținerea cunoștințelor profesionale care să corespundă profilului afacerii (20,5%), cât și a competențelor/abilităților de afaceri (23,7%).

Respondenții care nu planifică transmiterea afacerii în succesiune au numit trei grupuri de motive pentru această decizie:

• Lipsa succesorilor în prezent (Nu există succesori sau copiii sunt încă mici – 24,6%);

• Lipsa de interes a succesorilor față de profilul afacerii (19,7%) sau pentru antreprenoriat (18,0%);

• Nedorința antreprenorilor de a transmite afacerea în succesiune, deoarece munca este foarte grea și nu mi-aș dori ca și copii să muncească ca mine (24,6%) sau nu am ce transmite (activele sunt minime) – 8,2%.

Figura 40. Pregătirea tinerei generații - viitorii proprietari

Figura 41. Cauzele pentru care antreprenorii nu doresc transmiterea afacerii în succesiune


3.6. Principalele probleme ale antreprenorilor

Respondenții au avut posibilitatea de a evalua impactul negativ asupra afacerii lor pe care-l exercită trei grupe de obstacole ce stau în calea dezvoltării afacerii:

1. Accesul limitat la resurse;2. Funcțiile de reglementare ale statului;3. Mediul de afaceri (în sens larg).

Analizând accesul antreprenorilor la diferite tipuri de resurse am constatat că majoritatea absolută a respondenților (83,8%) au indicat că resursele financiare limitează în măsură considerabilă activitatea lor; pe locul doi se află problemele legate de resursele umane (56,6%).

Relativ mai rar un impact negativ asupra afacerii îl au dificultățile ce țin de informație (46,1%) și de materia primă sau materiale (38,5%).

Evaluând impactul funcțiilor de reglementare ale statului asupra afacerilor respondenții au indicat că cel mai negativ impact asupra antreprenoriatului îl au рovara fiscală (75,1%) și inspecțiile și controalele asupra activității (64,2%). Printre alte bariere importante legate de рrocedurile de reglementare a afacerilor cei chestionați au indicat următoarele:

• Evidența și raportarea (39,4% au afirmat că această procedură influențează în mare măsură asupra afacerii lor);

• Lichidarea întreprinderii (34,6%); • Reglementarea importului (34,1%);• Autorizarea (33,5%).

Un impact relativ mai puțin semnificativ asupra afacerilor îl au procedurile de licențiere (15,2% dintre respondenți au indicat că aceasta influențează în mare măsură asupra afacerii lor; 61,2% au afirmat că acest aspect nu le influențează absolut deloc afacerea) și înregistrarea afacerii (respectiv, 7,3% și 23,6%).

Figura 42. Resursele care limitează dezvoltarea afacerii


Figura 43. Funcțiile/рrocedurile de reglementare ale statului care influențează negativ asupra dezvoltării afacerii

Multe femei-antreprenoare implicate în chestionare au declarat că și alți factori ai mediului de afaceri influențează în mare măsură negativ asupra activității întreprinderilor.

În cea mai mare măsură acest impact este determinat de instabilitatea economică și instabilitatea politică (respectiv, 83,4% și 68,5% dintre respondenți au indicat că acești factori le-au influențat afacerea în mare măsură).

Peste o jumătate dintre respondenți au evocat impactul negativ semnificativ al unor astfel de factori, precum:

• Calitatea legilor și realizarea lor (63,9%);• Corupția, mita (58,6%);• Nivelul concurenței (56,7%);• Economia informală (54,9%);• Dezvoltarea insuficientă a instituțiilor de susținere a afacerilor (53,9%).

Relativ mai rar printre alți factori cu impact negativ asupra mediului de afaceri a fost enumerați următorii: аctivitatea organelor administrației publice (36,8% din respondenți au afirmat că aceasta influențează în mare măsură negativ asupra afacerii lor) și аctivitatea instanțelor judecătorești și procuraturii (respectiv, 29,0%).


Figura 44. Problemele generale ale mediului de afaceri care influențează negativ asupra afacerilor

Figura 45. Schimbarea mediului de afaceri în anul 2016 – prima jumătate a anul 2017

Evaluând tendințele schimbării mediului de afaceri în anul 2016 – prima jumătate a anului2017 aproape o jumătate dintre respondenți (47,7%) au spus că mediul de afaceri s-a înrăutățit și doar 13,1% afirmă că acesta s-a îmbunătățit. Alte 39,2% din respondenți au considerat că mediul de afaceri nu s-a schimbat.


Peste o jumătate dintre respondenți (55,9%) sunt de părerea că femeilor le este mai dificil să facă afaceri în R. Moldova, pe când 1/3 au o opinie opusă.

Respondenții care consideră că femeilor le este mai dificil să se ocupe de afaceri în țara noastră au indicat în calitate de principale obstacole în dezvoltarea antreprenoriatului feminin următoarele:• povara excesiv de mare a femeilor în familie (26,6%) ceea ce este agravat prin nedezvoltarea instituțiilor publice care ar facilita munca casnică a femeilor (11,2%);

• mentalitatea bărbaților (21,6%) și, în ansamblu, tradițiile din societate (12,1%);• рarticularitățile caracterului feminin (reticența față de riscuri, neîncrederea în forțele proprii etc. – 13,9%) fiind permanent influențate de еducația fetelor în familie care nu este orientată spre dezvoltarea calităților antreprenoriale, a liderismului (13,9%).

Figura 46. Femeilor le este mai dificil să facă afaceri în R. Moldova?

Figura 47. Obstacolele în dezvoltarea antreprenoriatului feminin în țara


3.7. Necesități de susținere

Respondenții se confruntă cu tot felul de necesități printre care cel mai frecvent a fost menţionată nevoia de resurse financiare (ca fiind cea mai importantă au indicat-o 86,0% dintre respondenți). În afară de aceasta, ca fiind semnificative au fost indicate informația (65,2%); instruirea (63,8%) și сonsultanța (63,1%).

Respondenții care au afirmat că au nevoie de instruire au indicat relativ mai frecvent necesitatea de instruire a managerilor, specialiștilor în domeniul afacerilor (41,1%) și instruirea profesională a lucrătorilor (33,3%).

Figura 48. Femeilor le este mai dificil să facă afaceri în R. Moldova?

Figura 49. Necesități de instruire


Analiza necesităților respondenților în materie de instruire în domeniul afacerilor a arătat că cea mai mare importanță o au următoarele direcții de şcolarizare:

• atragerea și managementul resurselor financiare: аtragerea investițiilor (79,2% au relevat importanța mare a acestei direcții de instruire) și аnaliza financiară (respectiv, 61,9%);

• promovarea produselor proprii: marketingul (74,0%) și рromovarea brand-ului, PR (65,9%).

Peste 50% dintre respondenți au afirmat că o importanță mare o are instruirea legată de inovații (elaborarea și implementarea inovațiilor, respectiv 53,8% și 50,0%) și de export (41,4%).

Importanța mare a managementului resurselor umane a fost indicată, de asemenea, de mai puțin de jumătate dintre cei chestionaţi (48,6%).

Figura 50. Importanța direcțiilor de instruire, %


60% dintre respondenți s-au adresat pentru susținere (consultanță, informare, instruire, resurse financiare) la careva organizații în ultimii 2 ani.

Respondenții au fost pe deplin satisfăcuți de serviciile de care au beneficiat, în primul rând, de la ODIMM (68,6%); Camera de Comerț și Industrie (58,3%); instituțiile non-guvernamentale de susținere a afacerilor (54,5%); аsociațiile de afaceri (48,1%).

De serviciile oferite de băncile comerciale cei chestionați au fost satisfăcuți mai rar: 36,7% din respondenți au afirmat că sunt satisfăcuți pe deplin de acest tip de servicii.

Cea mai mare pondere a respondenților care au afirmat că n-au fost satisfăcuți de serviciile de susținere s-au referit la serviciile organelor publice de supraveghere/control (37,7%); doar 18,2% au declarat că sunt satisfăcuți de aceste servicii pe deplin.

Din numărul total al respondenților care nu s-au adresat după asistență mai puțin de jumătate sunt informați despre instituțiile care le-ar putea oferi susținerea necesară (40,1%).

Figura 51. Satisfacția în raport cu serviciile oferite de diverse instituții de susținere


Figura 52. Cunoștințe despre organizațiile care ar putea oferi susținerea necesară

Figura 53. Calitatea de membru al unei asociații de afaceri pe care o are întreprinderea

3.8. Cooperarea cu partenerii și asociațiile de afaceri

O jumătate dintre respondenți (50,4%) cooperează cu alți antreprenori, cu excepția relațiilor de vânzare-cumpărare, adică sunt membri ai rețelelor antreprenoriale.

26,6% dintre participanții la chestionare sunt membri ai asociațiilor de afaceri, 19,0% planifică să adere la una din aceste asociații în anii următori.


Figura 54. Tipuri de susținere oferite de asociațiile de afaceri

33,7% din întreprinderile care nu sunt membre ale asociațiilor de afaceri oricum au contacte cu una din asociațiile de acest gen.

Aproape 2/3 dintre respondenți (65,1%) știu despre existența Platformei Naționale a Femeilor din Moldova (PNFM).

Evaluând serviciile asociațiilor de afaceri respondenții au declarat că relativ mai frecvent beneficiază din partea unor asociații de afaceri de servicii legate de furnizează informațiilor utile (20,7%); оrganizarea cursurilor de instruire (18,8%); obținerea serviciilor de consultanță (16,9%). Relativ mai rar asociațiile de afaceri оferă întreprinderilor susținere psihologică, emoțională (9,6%) și promovează interesele lor în organele administrației publice (9,2%).


Majoritatea absolută a respondenților care fac parte din careva asociații de afaceri. Adică 95,7%, sunt satisfăcuți de activitatea lor (pe deplin – 48,6% și parțial – 47,1%).78,3% dintre respondenți au indicat că statutul de membru al unei asociației de afaceri are o importanță mare pentru succesul întreprinderilor lor.

O parte considerabilă a respondenților, atât cei care sunt, cât și cei care nu sunt membri ai asociațiilor de afaceri (59,4% din întreg eșantionul), contribuie la activitatea asociației. Relativ mai frecvent această contribuție constă în participarea la evenimentele organizate de asociație (37,3%), achitarea cotizației de membru (29,7%) și servicii de voluntariat la organizarea diferitor evenimente (19,0%).

Figura 55. Importanța calității de membru al unei asociații de afaceri pentru succesul afacerii

Figura 56. Contribuția antreprenorilor la activitatea asociației de afaceri


Pentru a îmbunătăți activitatea asociațiilor de afaceri respondenții au indicat relativ mai frecvent necesitatea de sporire a activismului personal al antreprenorilor (31,5%) și îmbunătățirea posibilităților financiare ale asociațiilor prin susținerea statului (29,3%). Alte propuneri s-au referit la eficientizarea activității asociațiilor: a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite (19,2%) și a promova mai activ succesele asociațiilor (18,3%).

Figura 57. Propuneri pentru a îmbunătăți activitatea asociațiilor de afaceri


Analiza și generalizarea rezultatelor chestionării realizate au permis formularea unor concluzii și elaborarea unor propuneri cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Republica Moldova. Multe din concluziile și propunerile prezentate în continuare pot fi referite nu doar la femeile care dezvoltă afaceri proprii, ci și la alte grupuri de antreprenori. Principalele rezultate, concluzii și propuneri ale cercetării sunt grupate în următoarele direcții:

1. Înființarea afacerii2. Dezvoltarea afacerii3. Transmiterea afacerii în succesiune4. Principalele probleme ale antreprenorilor5. Necesități de susținere6. Cooperarea cu partenerii și asociațiile de afaceri 7. Specificul potențialului femeilor antreprenoare.

Potrivit rezultatelor chestionării, majoritatea femeilor antreprenoare personal au fost inițiatoare ale înființării afacerii proprii sau decizia de creare a întreprinderii a fost luată de femeie (viitorul proprietar, manager) în comun cu alți membri ai familiei/prieteni/cunoștințe. Totodată mulți dintre respondenți au inițiat o afacere nu pentru că au avut nevoie de a asigura un venit minim de existență, ci pentru a face o tentativă să

desfășoare activitatea antreprenorială, pentru a manifesta noi calități și din intenția de a spori venitul personal sau cel al familiei. Aceasta înseamnă că: (i) activitatea antreprenorială devine tot mai atractivă pentru femei; și (ii) o parte dintre femeile din țară sunt destul de active și întreprinzătoare, au spirit de inițiativă pentru a iniția o afacere proprie nu dintr-o „constrângere”, ci pentru a se auto-realiza și a-și spori nivelul de trai.

• Este important de a promova mai activ la nivel național și local informația cu privire la antreprenorii individuali de succes, inclusiv despre femei: despre contribuția întreprinderilor lor la dezvoltarea țării/comunităților (câte locuri de muncă au fost create, ce volum de taxe a fost achitat la buget etc.); despre responsabilitatea socială a antreprenorilor (protecția angajaților, a mediului, acţiunile de caritate etc.), despre factorii care le-au asigurat succesul afacerilor și dificultăţile cu care s-au confruntat. În acest context, este deosebit de util de a promova istoriile de succes la nivel local (spre exemplu, un antreprenor de

REZULTATE GENERALIZATE, CONCLUZII ȘI PROPUNERI

1. ÎNFIINȚAREA AFACERII

Propuneri:


La etapa de inițiere și demarare a afacerii toți respondenții s-au bucurat de susținere, însă aceasta a fost acordată de către persoanele din anturajul lor cel mai apropiat. Nicio femeie dintre cei 266 de respondenți n-a beneficiat de servicii (în formă de consultanţă, finanțare etc.) din partea instituțiilor de susținere de stat sau private. Aceasta înseamnă, în primul rând,

că organizațiile de susținere sunt departe de femeile potențiale și noi antreprenoare și nu-şi orientează activitatea spre acest grup de persoane; în al doilea rând, susținerea din partea membrilor familiei, în special a celor mai apropiați – soț, părinți, copii, este foarte importantă pentru femeile antreprenoare aflate la început de cale.

• Organizațiile de susținere a afacerilor și autoritățile publice trebuie să ofere mai activ servicii potențialilor și noilor antreprenori din rândul femeilor. Este deosebit de important să fie extinsă activitatea în afara municipiului Chișinău, acoperind şi mediul rural, oferind instruire și asistență informațională, consultativă, financiară pentru femei.• Promovând valorile familiei în societate, susținerea reciprocă a membrilor familiei este necesar de a acorda atenție, pe de o parte, importanței auto-realizării femeilor - în viața de familie, activitatea de muncă și în calitate de antreprenor. Pe de altă parte, femeile (soții, surori, fiice) au nevoie de susținere specială din partea membrilor familiei la etapele de reflectare, inițiere și înființare a afacerilor proprii.

succes este invitat să participe la o prelegere organizată în școala în care şi-a făcut studiile, în satul/orașul său natal şi va vorbi despre realizările și problemele sale, va povesti cine/ce l-a ajutat să obțină succesul).• Este logic ca statul să acorde susținere a antreprenoriatului, inclusiv femeilor antreprenoare, mai diferențiat și țintind diferite grupuri: anumite acțiuni trebuie să fie destinate pentru potențialii și noii antreprenori care au inițiat afacerea din „constrângere” (pentru care activitatea pe cont propriu/înființarea afacerii proprii a fost singura modalitate de a obține un oarecare venit pentru a-și asigura existența); alt tip de acțiuni ar fi indicate pentru dezvoltarea întreprinderilor competitive care implementează inovații tehnologice și își exportă produsele.• Este rațional ca femeile antreprenoare active să fie implicate în activități sociale și politice. Potențialul lor și nevoia de auto-realizare pot fi utile nu numai în afaceri. Valorificarea acestei metode de implicare a femeilor în activitatea politică, socială și cea administrativă este mai rezonabilă decât stabilirea unor cote de reprezentare a femeilor în cadrul partidelor și formațiunilor politice și a autorităților publice.

Propuneri:


• Este rațional de a dezvolta instituții publice care să ajute la educarea copiilor și îngrijirea persoanelor vârstnice, ceea ce va permite reducerea poverii asupra femeilor în cadrul familie și le-ar ușura muncile casnice. Este vorba, în primul rând, despre îmbunătățirea activității grădinițelor de copii, organizarea în cadrul şcolilor a unor cercuri și secții sportive, de muzică, artistice pe care elevii le-ar putea frecventa după lecții etc.

Majoritatea absolută a femeilor antreprenoare (aproape 90%) au intenția de a-și dezvolta afacerea, însă acestea sunt orientate relativ mai frecvent spre creșterea acelor indicatori care pot asigura sporirea fluxurilor financiare în

viitorul apropiat: cifra de afaceri/vânzări și profitul. În același timp, indicatorii care reflectă existența unor planuri de afaceri promițătoare (creșterea investițiilor și exportul) îi interesează pe antreprenori într-o măsură mai mică.

Pentru dezvoltarea şi reînnoirea afacerii respondenții întreprind mai multe acţiuni printre cele mai frecvente fiind extinderea sortimentului de produse ceea ce de cele mai dese ori nu este legat de implementarea unor inovații serioase (tehnologice). Cu toate că problemele ce ţin de resursele umane sunt semnificative pentru antreprenori (după importanţă, aceștia le plasează pe locul 2 după finanțare) cele legate de instruirea personalului nu sunt o prioritate în procesul de dezvoltare a afacerilor (au fost

menționate de mai puțin de 10% dintre respondenți).În unele răspunsuri antreprenorii au menționat nevoia de identificare a surselor de finanțare și de reducere a cheltuielilor pentru producerea/comercializarea bunurilor, ceea ce nu înseamnă neapărat dezvoltare, ci reflectă posibilitățile limitate de finanțare care sunt un obstacol pentru dezvoltarea afacerilor.Concomitent aproape 2/3 dintre antreprenorii chestionați care nu-şi dezvoltă afacerea și-au explicat

2. DEZVOLTAREA AFACERII

• Este important, dar nu suficient, ca antreprenorii să conștientizeze nevoia de dezvoltare, de reînnoire a afacerilor. În pofida faptului că este dificil de prognozat eventualele schimbări în mediul de afaceri, antreprenorii trebuie să acorde mai multă atenție problemelor strategice ale dezvoltării întreprinderilor ce ţin de implementarea inovațiilor, atragerea investițiilor și promovarea exporturilor. Ultimul aspect are o importanță deosebită având în vedere piața internă restrânsă a Republicii Moldova. Provocările ce țin de inovații investiții și exporturi ar trebui să fie reflectate în procesul de instruire a antreprenorilor, atât în programele furnizorilor de servicii de afaceri, cât și în documentele de politici ale statului orientate spre dezvoltarea competențelor antreprenoriale. Concomitent având în vedere schimbările imprevizibile ale mediului de afaceri antreprenorii au nevoie de cunoștințe în domeniul managementului riscurilor și a crizelor.

Propuneri:


• La instruirea antreprenorilor și în cadrul unor discuții mai largi la mese rotunde și altele foruri, ar fi necesară concentrarea pe acele domenii de dezvoltare ale întreprinderilor care pot asigura o creștere pe termen lung, fără a reduce eforturile și activitățile la extinderea gamei de produse. Având în vedere piața internă mică a Republicii Moldova exportul de produse și servicii poate fi una din prioritățile de dezvoltare.

• O atenție specială necesită schimbarea atitudinii antreprenorilor față de personal ca sursă principală de creștere economică. Indiferent de nivelul de calificare (or personalul calificat este foarte scump) problemele de instruire a resurselor umane trebuie să fie o prioritare în dezvoltarea afacerilor.

• Este rațional de a îmbunătăți accesul la resursele de finanțare mai ieftine pentru antreprenorii cu potențial de creștere și care sunt orientați spre dezvoltare, în primul rând, pentru cei care implementează inovații și sunt antrenați în activități de export. Este necesar de a acorda atenție sporită problemelor legate de identificarea surselor de finanțare (inclusiv posibilitatea accesului întreprinderilor autohtone la anumite programe europene și proiecte ale donatorilor) și în procesul de instruire a antreprenorilor .

inacțiunea, în primul rând, prin insuficiența resurselor financiare, deși în realitate cauzele pot fi altele. Deseori dificultățile în procesul de dezvoltare a afacerii sunt cauzate de insuficiența/lipsa cunoștințelor necesare în gestionarea afacerii, organizarea nerațională a procesului de producție, incapacitatea de a elabora și evalua modelul de afaceri, necunoașterea

procedurilor elementare legate de marketing, inclusiv de activitățile de export-import, incapacitatea de a recruta și angaja corect personalul, de a repartiza atribuțiile și responsabilitățile etc. Astfel, antreprenorii nu întotdeauna evaluează adecvat cauzele dificultăților în dezvoltarea afacerilor, deseori acordând atenție doar insuficienței mijloacelor financiare.

Aproape o pătrime dintre respondenți au afirmat că au intenția de a lansa sau de a extinde exportul de bunuri/servicii proprii în următorii 1-2 ani, deși la momentul chestionării doar 8,4% dintre ei au indicat că întreprinderile lor deja sunt antrenate în activitatea de export. În acest scop sunt întreprinse, în primul rând, următoarele acțiuni: analiza procedurilor și condițiilor de export a produselor; studierea conjuncturii pieței unde antreprenorii intenționează să-și comercializeze bunurile/serviciile și să-și extindă vânzările; studierea sistemului de impozitare, a altor condiții de

reglementare pe piața selectată. Destul de frecvent respondenții sunt orientați spre soluționarea problemelor financiare (identificarea surselor de finanțare și elaborarea prognozei resurselor financiare necesare pentru export). Relativ mai rar antreprenorii sunt preocupați de problemele ce țin de pregătirea sau recrutarea specialiștilor care vor fi implicați în activitatea de export. Probabil, antreprenorii consideră că pot să soluționeze singuri problemele legate de export fără a implica suplimentar niște specialiști sau fără instruirea lor specială.

Propuneri:

PAGINA56 ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A FEMEILOR ANTREPRENOARE DIN REPUBLICA MOLDOVA, INCLUSIV DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ ȘI UTA GĂGĂUZIA, ȘI IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI LOR DE DEZVOLTARE

• Deoarece problema finanțării exporturilor reprezintă o preocupare pentru un număr semnificativ de respondenți este necesar de a îmbunătăți accesul la resursele de finanțare mai ieftine pentru întreprinderile antrenate în activități de export sau pentru cele interesate să-și extindă aceste activități.• Este rațional de a include în planurile de instruire a antreprenorilor subiecte legate de exportul produselor proprii (în special următoarele: posibilități de export pentru micile afaceri; identificarea piețelor externe de desfacere pe care produsele sunt competitive; studierea conjuncturii acestor piețe; evaluarea potențialului de export a produselor sau serviciilor proprii; reguli de efectuare a operațiunilor de export-import etc.), precum și de atragere a surselor de finanțare în orice forme.• Este important ca în procesul de instruire a antreprenorilor să fie implicați și specialiști practicieni ce activează în cadrul agențiilor de stat participante la reglementarea sau susținerea exportului (Serviciul Vamal, Institutul Naţional de Standardizare, AGEPI, MIEPO etc.). • Într-un context mai larg, este necesar ca angajații organelor administrației publice și de control, inclusiv, cei ce se ocupă de reglementarea activității de export, să acorde o atenție mai mare consultanței antreprenorilor, fără a se limita la interdicții și amenzi.• La nivel național, are sens de a intensifica activitățile orientate spre susținerea exportului și substituirea importurilor în cadrul politicilor agrare și industriale.

• Este important de a explica antreprenorilor în procesul de instruire că economia Republicii Moldova este deschisă și că în anii următori tot mai mulți importatori, inclusiv din țările cu economie dezvoltată (unde întreprinderile, spre exemplu, producătorii de produse agricole, se bucură de o susținere semnificativă din partea statului) vor putea să beneficieze de acces liber pe piața internă a țării noastre și, respectiv, concurența va crește. Acest lucru va impune, în primul rând, ca antreprenorii să se orienteze spre creșterea competitivității produselor lor; în al doilea rând, este necesar ca organizațiile de

Respondenții care nu planifică să exporte produsele au afirmat că nu au astfel de intenții din cauza că produsele lor sunt destul de solicitate pe piața internă. O parte dintre acești respondenți au afirmat că produsele nu sunt competitive pe piețele externe. Astfel, împreună ponderea

celor care au indicat asupra acestor două motive constituie peste 50%. O altă cauză din care antreprenorii nu planifică activități de export este volumul nu prea mare de produse care, respectiv, este insuficient pentru a fi comercializat pe piețele externe.

Propuneri:

Propuneri:


• Este necesară elaborarea la nivel de stat a unei politici care să reglementeze dezvoltarea afacerilor de familie. O astfel de politică trebuie să încurajeze implicarea membrilor familiei în afaceri, și, corespunzător, să propună perfectarea oficială a ocupării lor și remunerarea muncii (cu calcularea vechimii în muncă, transferul contribuțiilor necesare în fondurile de asigurări sociale de stat și cele de sănătate). • Deoarece în cazul afacerilor de familie sunt relevante

Majoritatea antreprenorilor planifică să transmită afacerea în succesiune, de aceea sunt preocupați de pregătirea tinerei generați. În acest scop aproximativ o jumătate din respondenți intenționează să-și implice succesorii în activitatea practică legată de producție sau de managementul întreprinderii. Unii dintre cei chestionați pun accentul pe instruirea succesorilor, obținerea competențelor profesionale care corespund profilului activității întreprinderii sau competențelor de afaceri. Aceasta înseamnă că afacerile

de familie au perspective de dezvoltare în țara noastră, însă există anumite bariere care împiedică pentru avansarea lor. Spre exemplu, nu fiecare formă de antreprenoriat în Republica Moldova poate este pasibilă de a fi transmisă în succesiune (astfel, întreprinderea individuală nu poate fi transmisă în succesiune, la fel ca și activitatea în baza patentei de întreprinzător). În plus, lipsește practica de soluționare a conflictelor dintre diferite generații implicate în administrarea afacerilor de familie.

susținere a afacerilor să familiarizeze antreprenorii cu posibilele efecte pozitive și negative ale implementării Acordului de asociere RM-UE (în special, să-i informeze despre acele grupuri de bunuri de care ei sunt interesați). O astfel de activitate – informare, consultanță și instruire – este indicat să fie desfășurată și cu asociațiile de afaceri care reunesc întreprinderile unui anumit sector.• Problema loturilor mici de produse care este o barieră pentru exporturi poate fi soluționată prin cooperarea întreprinderilor. Una din formele de perspectivă este clusterul, adică asocierea întreprinderilor interconectate amplasate în apropiere geografică, de regulă. aparţinând unui sector sau unor sectoare conexe, precum şi a instituţiilor de cercetare ştiinţifică, a universităţilor şi altor organizaţii activitatea cărora este concentrată pe inovare, iar cooperarea lor permite de a spori avantajele competitive ale întreprinderilor. Pentru realizarea politicii clusteriale sunt necesare măsuri atât din partea Guvernului (adoptarea normelor juridice, pregătirea documentelor metodice, elaborarea acțiunilor concrete de susținere a clusterelor), cât și din partea mediului de afaceri (dorința de a uni eforturile, încrederea față de parteneri, contribuția proprie la activitatea comună etc.).

3. TRANSMITEREA AFACERII ÎN SUCCESIUNE

Propuneri:


și importante problemele ce țin de transmiterea afacerii în succesiune Guvernul ar trebui să asigure ca aceste proceduri să fie suficient de simple și gratuite (sau să implice costuri reduse).• Este rezonabil ca în procesul de instruire a antreprenorilor să fie abordate problemele ce țin de dezvoltarea unor afaceri de familie (elucidându-se avantajele și riscurile acestora), precum și să fie analizate modalitățile de transmitere a afacerii în succesiune, posibilele conflicte dintre generații și soluționarea lor.

Antreprenorii au menționat că în activitatea lor se confruntă cu diferite probleme care influențează negativ asupra afacerii:

√ - Analizând accesul antreprenorilor la resurse s-a constat că respondenții au indicat cel mai frecvent problema insuficienței resurselor financiare, iar pe locul doi după importanță au fost problemele legate de resursele umane.

√ - Apreciind impactul influențelor regulatorii ale statului asupra afacerii respondenții au afirmat că cel mai semnificativ impact negativ o au povara fiscală și inspecțiile și controalele activității.

√ - Analizând tendința generală a evoluţiei mediului de afaceri în anul 2016 şi prima jumătate a anului 2017, aproape o jumătate din respondenți au afirmat că mediul de afaceri s-a înrăutățit și doar 13,1% consideră că acesta s-a îmbunătățit.

√ - Schimbările mediului de afaceri țin nu doar de accesul limitat la resurse și de influențele regulatorii ale statului. Un impact negativ îl au mai mulţi factori, în primul rând, instabilitatea economică și politică. Peste o jumătate din respondenți au notat, de asemenea, impactul negativ semnificativ al unor astfel de factori precum: calitatea legilor și realizarea lor, corupția, mita, nivelul concurenței, economia informală, dezvoltarea insuficientă a instituțiilor de susținere a afacerilor.

√ - Condițiile nefavorabile ale dezvoltării afacerilor sunt confirmate și de faptul că aproape în 25% din răspunsurile respondenților este indicată nedorința lor de a transmite afacerea în succesiune. Cei chestionaţi îşi explică decizia prin faptul că această activitate este foarte dificilă și că ei nu-şi doresc ca şi copii să muncească la fel de mult.

4. PRINCIPALELE PROBLEME ALE ANTREPRENORILOR


• Pentru a îmbunătăți accesul antreprenorilor la resursele financiare, în primul rând, la cele ieftine, este important să fie create instituții noi și să le fie oferite metode noi de susținere financiară, în special, care să favorizeze dezvoltarea afacerilor (incubatoare de inovare, clustere, îngeri din afaceri, vouchere de inovare etc.). În afară de aceasta este necesar de a crește nivelul de informare a antreprenorilor autohtoni, inclusiv a femeilor, despre oportunitățile de finanțare (inclusiv, despre proiectele donatorilor externi și programele europene pentru care Republica Moldova este eligibilă). Este necesar ca toată informația relevantă despre posibilitățile de finanțare să fie plasată pe un singur site, spre exemplu, pe cel al ODIMM sau pe businessportal.md și să fie actualizată permanent.

• Problemele ce țin de resursele umane cu care se confruntă antreprenorii nu doar că nu sunt soluționate în ultimii ani, ci și se agravează constant. Chiar antreprenorii ar trebui să înțeleagă că personalul este principala resursă de dezvoltare. În procesul de instruire a antreprenorilor organizațiile de susținere ar fi cazul să pună accentul pe soluționarea problemelor legate de resursele umane. În afară de aceasta este necesară promovarea unei politici de stat orientate spre pregătirea cadrelor de care are nevoie economia şi mediul de afaceri: pregătirea numărului necesar de lucrători și specialiști calificați în anumite domenii profesionale și cu anumite calificări.

• Pentru a îmbunătăţi influențele regulatorii ale statului în domeniul afacerilor este insuficient doar de a continua aşa numita Reforma regulatorie. Este necesar de a îmbunătăți semnificativ monitorizarea realizării acţiunilor prevăzute de legi și documentele de politici elaborând rapoarte transparente, accesibile pentru toate persoanele interesate despre monitorizare şi plasându-le pe paginile web ale organelor de resort. Monitorizarea trebuie să țină cont în mod obligatoriu de opinia antreprenorilor asupra cărora au fost iniţial orientate aceste acțiuni.

• Pentru a ameliora climatul de afaceri este important să fie organizat dialogul dintre organele administrației publice de toate nivelurile și reprezentanții comunității de afaceri. Toate ideile noi propuse în legi și programele de stat referitoare la antreprenoriat este necesar să fie discutate cu mediul de afaceri. Or, în prezent, în așa numitul „dialog” deseori sunt implicate asociațiile care direct sau indirect depind de organele de administrare. La fel, pentru realizarea unui dialog este necesar, de asemenea, să fie instruiți atât reprezentanții

Propuneri:

60 PAGINA ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A FEMEILOR ANTREPRENOARE DIN REPUBLICA MOLDOVA, INCLUSIV DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ ȘI UTA GĂGĂUZIA, ȘI IDENTIFICAREA POTENȚIALULUI LOR DE DEZVOLTARE

mediului de afaceri, cât și cei ai autorităților.

• Chiar și o eficientizare semnificativă a politicii de dezvoltare a antreprenoriatului nu poate schimba astfel de componente importante ale mediului de afaceri, precum instabilitatea economiei, crizele politice, corupția, sistemul judiciar dependent etc. În acest sens, în procesul de elaborare a politicii de susținere a afacerilor se va ține cont de toate elementele climatului de afaceri. În afară de aceasta, este foarte important de a desfășura sistematic analiza și monitorizarea procesului de implementare a acţiunilor planificate.

Femeile antreprenoare au mai multe necesități, cea mai frecventă fiind cea legată de resursele financiare. Asupra necesității de informare, instruire și consultanță a indicat, de asemenea, o pondere semnificativă a respondenților.Participanţii la chestionare care au nevoie de instruire au menţionat mai frecvent necesitatea de instruire a managerilor, a specialiștilor în domeniul afacerilor şi puțin mai rar necesitatea de instruire profesională a lucrătorilor. Cu referire la pregătirea în domeniul afacerilor cea mai

mare importanță pentru ei au următoarele direcții de instruire: (i) atragerea și gestionarea resurselor financiare (atragerea investițiilor și analiza financiară, 79,2% și 61,9%, respectiv, au menționat importanță mare a acestei direcții de instruire); (ii) promovarea bunurilor: marketingul (74,0%), promovarea brand-ului, PR (65,9%). O importanță relativ mai mică o au instruirea în domeniul managementului resurselor umane și a exportului (48,6% și 41,4% au menționat importanța mare a acestor aspecte).

5. NECESITĂȚI DE SUSȚINERE

• Este necesar de a dezvolta diferite metode și forme de finanțare a IMM-urilor având în vedere, în primul rând, acordarea facilităților pentru întreprinderile cu potențial de creștere, orientate spre export și implementarea inovațiilor, aflate în proprietatea și gestiunea femeilor.• Este necesar de a asigura asistență pentru instituțiile de susținere a antreprenoriatului care oferă servicii de afaceri – instruire, informații și consultanță, în special, orientate spre femei.• În cadrul formării specialiștilor în domeniul antreprenoriatului este important de a orienta eforturile asupra subiectelor care prezintă interes sporit pentru antreprenorii: atragerea și gestionarea resurselor financiare, marketingul modern. Concomitent este necesar de a familiariza antreprenorii cu metodele moderne de gestionare a resurselor umane, având în vedere rolul prioritar al personalului în dezvoltarea afacerilor. Antreprenorii afacerile cărora sunt competitive vor fi familiarizați cu aspecte ce țin de activitatea de export începând de la

Propuneri:


Doar puțin mai mult de o pătrime din respondenți sunt membri ai unor asociații de afaceri. Totodată peste o jumătate dintre persoanele chestionate cooperează cu alți antreprenori, cu excepția relațiilor de vânzare-cumpărare, adică sunt membri ai rețelelor antreprenoriale. Aceasta înseamnă că în prezent deja o parte semnificativă a antreprenorilor înțeleg importanța cooperării cu partenerii și concurenții lor, chiar dacă aceasta nu presupune și calitatea de membru al unei asociației de afaceri.Majoritatea absolută a respondenților care fac parte din asociațiile de afaceri

sunt satisfăcuți de activitatea acestora și consideră că statutul de membru are o mare importanță pentru succesul întreprinderilor lor.Serviciile asociațiilor de afaceri țin relativ mai frecvent de furnizarea informațiilor utile, organizarea cursurilor de instruire, prestarea serviciilor de consultanță. Relativ mai rar ele oferă întreprinderilor susținere psihologică și emoțională, precum și promovează interesele antreprenorilor în organele administrației publice.

O parte considerabilă a respondenților nu știu despre existența instituțiilor care le pot oferi susținerea necesară în afaceri. Printre acei care s-au adresat pentru susținere (consultanță, informare, instruire, resurse financiare) la careva organizații în ultimii 2 ani au indicat relativ mai frecvent că au fost satisfăcuți de serviciile oferite de ODIMM, Camera

de Comerț și Industrie, instituțiile non-guvernamentale de susținere a afacerilor, asociațiile de afaceri. Cea mai mare pondere a respondenților care au indicat că nu au fost satisfăcuți de serviciile de care au beneficiat s-au referit în acest context la serviciile oferite de organele publice de supraveghere/control.

6. COOPERAREA CU PARTENERII ȘI ASOCIAȚIILE DE AFACERI

• Instituțiile de susținere a afacerilor trebuie nu doar să-și promoveze mai activ serviciile destinate antreprenorilor, ci și să se facă eforturi pentru a spori calitatea acestor servicii ceea ce va crește nivelul de satisfacție a clienților.

• În procesul de instruire a funcționarilor organelor administrației publice și de control este important să li se explice că una din funcțiile lor trebuie să fie oferirea sfaturilor și a consultanței pentru antreprenori, deoarece aceștia creează locuri de muncă și formează veniturile bugetului din care ulterior ei sunt remunerați.

identificarea piețelor/segmentelor de piață externe și legislația fiscală, vamală a țărilor care prezintă interes strategic pentru export. Având în vedere mediul nefavorabil este necesar de a le forma antreprenorilor competențe legate de managementul riscurilor și a crizelor.

Propuneri:


• Este important ca activitatea asociațiilor de afaceri să nu să se limiteze la activitatea cu membrii lor. Dacă își vor propune serviciile antreprenorilor care nu fac parte din respectiva asociație aceasta va contribui la implicarea unor persoane noi în activitatea comună sporind rolul asociațiilor, având un impact favorabil asupra afacerilor și, în ansamblu, asupra societății civile.

• Este rațional ca asociațiile de afaceri să extindă lista serviciilor tradiționale oferite antreprenorilor – asigurarea serviciilor de informare, instruire, consultanță. În special, este necesar de a promova mai activ interesele membrilor asociației în organele administrației publice, de a-i implica în realizarea proiectelor comune, precum și de a oferi susținere psihologică și emoțională antreprenorilor (acest lucru se referă, în special, la asociațiile femeilor de afaceri).

• Deoarece, în prezent, majoritatea asociațiilor de afaceri funcționale își desfășoară activitatea din contul resurselor donatorilor externi este rațional de a elabora și a implementa, la nivel național, mecanisme care ar ameliora finanțarea organizațiilor obștești. Una din opțiunile posibile ar putea fi organizarea de către Guvern a concursurilor de proiecte ce prezintă interes public cu participarea în cadrul concursurilor a organizațiilor non-guvernamentale non-profit.

O parte semnificativă a antreprenorilor, atât a celor care sunt, cât și a celor care nu sunt membri ai asociațiilor de afaceri, nu doar că beneficiază de serviciile asociațiilor, ci și contribuie la activitatea lor. Această contribuție constă relativ mai frecvent în participarea la evenimentele organizate de asociație (37,3%), plata cotizației de membru (29,7%) și servicii de voluntariat în procesul de organizare a diferitor evenimente (19,0%), respectiv, antreprenorii conștientizează că asociația de afaceri este organizația lor și că

aceasta poate activa doar prin contribuția activă a membrilor săi într-o formă sau alta. Însă, în practică, pentru mulți antreprenori atitudinea față de asociațiile de afaceri este una de consum.Pentru a eficientiza activitatea asociațiilor de afaceri respondenții au menționat relativ mai frecvent că înșiși antreprenorii ar trebuii să fie mai activi și că este necesar de a îmbunătăți posibilitățile financiare ale asociațiilor grație susținerii din partea statului.

Propuneri:

Propuneri:


• Este necesar de a explica femeilor antreprenoare importanța instruirii în domeniul antreprenoriatului, precum și de a le oferi cursuri în domeniul afacerilor cu o componentă practică semnificativă având în vedere și insuficiența experienței anterioare de management.

• Este rațională instruirea profesională a femeilor în corespundere cu profilul afacerii lor.

• Chiar și persoanele cu studii universitare de calitate obținute în condițiile economiei planificate nu au putut beneficia în procesul de studii cunoștințe în domeniul antreprenoriatului. În acest context este important de a le oferi antreprenorilor interesați acces la cursurile de instruire în domeniul afacerilor.

Potrivit rezultatelor chestionării, doar puțin peste o jumătate dintre respondenți au obținut anterior competențe de afaceri. Totodată, o experiență de management până la înființarea întreprinderi au avut puțin peste 1/3 dintre respondenți. Aceasta

înseamnă că o parte relativ mare dinte femeile chestionate fiind preponderent proprietare de întreprinderi, nu au nici cunoștințe în domeniul antreprenoriatului, nici experiență în derularea afacerilor.

Respondenții se disting printr-un nivel înalt de educație: aproape 80% dintre femeile chestionate au studii universitare sau gradul de magistru/doctor în știință. Însă în pofida unui nivel suficient de înalt al educației doar puțin peste o jumătate dintre femei dețin/gestionează o afacere profilul căreia sau funcțiile executate de către respondente, corespund profilului

studiilor obținute. Însă având în vedere vârsta antreprenorilor dintre care 1/3 o constituie persoanele din categoria de vârstă de peste 51 de ani putem presupune că aceștia au obținut studii universitare sau medii speciale încă în perioada economiei planificate.

7. SPECIFICUL POTENȚIALULUI FEMEILOR ANTREPRENOARE

Propuneri:

Propuneri:


Calitățile antreprenoriale ale femeilor se caracterizează prin niște particularități specifice. Rezultatele auto-aprecierii femeilor au arătat că acestea în mare parte au dorința de auto-realizare, sunt

independente, perseverente, își planifică activitatea. Femeile acceptă să riște într-o măsură semnificativ mai mică, ceea ce trenează creșterea afacerilor lor, însă asigură în schimb stabilitatea activității.

Peste o jumătate dintre respondenți consideră că femeilor le este mai dificil să activeze în domeniul afacerilor în Republica Moldova. Adică fiecare a doua femeie sesizează că posibilitățile sale sunt limitate și că aceasta se explică anume prin diferențele de gen. Au fost menționate 3 grupe de obstacole pentru dezvoltarea antreprenoriatului feminin în Republica Moldova: (i) povara excesiv de mare pentru femei în cadrul familiei

care este agravată și din cauza că nu sunt dezvoltate instituțiile publice ce ar ușura munca casnică a femeilor; (ii) mentalitatea bărbaților și, în ansamblu, tradițiile din societate; (iii) particularitățile caracterului feminin (reticența față de riscuri, neîncrederea în forțele proprii etc.) ce sunt permanent „alimentate” de educația fetelor în familie care nu este orientată spre dezvoltarea calităților antreprenoriale, a celor de lider.

• Este necesar de a ține cont de calitățile deosebite ale caracterului feminin în procesul instruirii lor în materie afaceri, în special, atrăgând o atenție mare subiectelor legate de gestionarea riscurilor. Se au în vedere metodele de identificare și analiză a riscurilor, posibilitățile de atenuare a consecințelor lor, adoptarea deciziilor orientate spre maximizarea consecințelor pozitive și minimizarea celor negative provocate de apariția unor evenimente de risc.

• Este necesar de a valorifica specificul caracterului feminin nu doar în activitatea antreprenorială, ci și în alte domenii ale vieții, inclusiv în activitatea economică, politică și socială implicând femeile în procesul decizional la toate nivelurile.

• Este important de a promova în societate principiile egalității de gen, în special, în rândurile tinerilor demonstrând succesul femeilor în afaceri și alte domenii ale activității umane ceea ce va servi ca bază pentru schimbarea treptată a tradițiilor în societate și a mentalității bărbaților. Aceste idei ar trebui promovate atât în cadrul familiei, cât și în sistemul educațional.

• Este necesar de a dezvolta instituții publice care ar ajuta la educarea copiilor și îngrijirea persoanelor vârstnice ceea ce va permite reducerea poverii femeilor în cadrul familiei și va facilita munca casnică.

Propuneri:

Propuneri:


А) Propuneri pentru organele administrației publice:

• În legislație și documentele de politici orientate spre dezvoltarea afacerilor și depășirea problemelor de gen este rațional de a acorda o atenție specială femeilor antreprenoare care sesizează că posibilitățile lor sunt limitate.

• Acțiunile statului orientate spre susținerea afacerilor, inclusiv a antreprenoriatului feminin, trebuie să fie diferențiate și să se deosebească semnificativ pentru (i) antreprenorii potențiali/începători, (ii) întreprinderile competitive cu potențial de creștere, care implementează inovații, sunt antrenate în activități de export sau intenționează să exporte produsele proprii.

• Este necesar de dezvolta o politică de susținere a exportului și de substituire a importurilor în cadrul politicilor agrare și industriale.

• Pentru promovarea politicii clusteriale care să contribuie la dezvoltarea exportului va trebui să fie elaborat și realizat un mecanism de susținere a clusterelor la etapa de instituire a acestora: adoptarea normelor juridice, pregătirea documentelor metodice, îmbunătățirea accesului la resursele financiare, instruirea managerilor și facilitatorilor de clustere etc.

• La nivel legislativ este necesar de a elabora și implementa politici care să încurajeze dezvoltarea afacerilor de familie, inclusiv un mecanism simplificat

de transmitere a afacerii în succesiune.

• Este indicată simplificarea procedurilor care reglementează activitatea antreprenorială, în primul rând, a celor legate de sistemul fiscal și de control a activității antreprenoriale. În acest scop este important de a îmbunătăți semnificativ monitorizarea realizării acțiunilor prevăzute asigurând transparența rezultatelor monitorizării, plasându-le pe paginile web ale organelor administrației publice corespunzătoare. Monitorizarea trebuie în mod obligatoriu să țină cont și de opinia antreprenorilor pentru care aceste acțiuni au fost destinate inițial.

• Este oportun de a îmbunătăți accesul antreprenorilor la resurse, în primul rând, la resursele financiare „mai ieftine”. În acest scop este important de a crea cadrul normativ și de a elabora un mecanism care să asigure institui și dezvoltarea în țară a instituțiilor și a instrumentelor moderne de susținere financiară a IMM-urilor – incubatoare de inovare, clustere, îngeri din afaceri, vouchere de inovare etc. Este necesar ca toată informația despre posibilitățile de finanțare a întreprinderilor autohtone să fie plasată pe o singură pagină web și să fie actualizată permanent (inclusiv datele despre proiectele donatorilor străini și programele europene la care Republica Moldova este eligibilă).

• Este necesar de a contribui la soluționarea problemelor întreprinderilor

În continuare sunt prezentate propuneri bazate pe rezultatele și concluziile obținute. Sugestiile au fost grupate în funcție de instituțiile și persoanele pentru care acestea sunt destinate.


la capitolul personal. În acest scop este important ca Guvernul să elaboreze prognoze de dezvoltare a resurselor de muncă ținând cont de necesitățile mediului de afaceri, economiei naționale în resurse umane etc. Având în vedere necesitățile mediului de afaceri în personal/specialiști de anumite profesii și cu anumite calificări urmează a fi finanțate locurile bugetare în instituțiile de învățământ superior și mediu de specialitate din țară; o altă acțiune recomandată ar fi implementarea unor mecanisme de cooperare a întreprinderilor și instituțiilor educaționale.

• Pentru a ameliora climatul de afaceri este important de a organiza dialogul dintre organele administrației publice de toate nivelurile cu reprezentanții comunității de afaceri. Toate ideile noi și propunerile vizavi de legi și programele de stat referitoare la antreprenoriat trebuie să fie discutate cu mediul de afaceri.

• Elaborând politica de susținere a afacerilor este important de a ține cont de toate elementele climatului de afaceri, inclusiv de instabilitatea economică la nivel macro, crizele politice, corupție, sistemul judiciar dependent etc.

• În procesul instruirii funcționarilor din organele administrației publice și instituțiile de control este important de a le explica că una din funcțiile lor trebuie să fie oferirea consilierii și consultanței pentru antreprenori, deoarece anume aceștia asigură competitivitatea regiunilor, creează locuri de muncă pe teritoriul aferent și formează veniturile bugetului din care ulterior sunt remunerați funcționarii.

• Este necesar de a oferi asistență pentru instituțiile de susținere a antreprenoriatului care prestează servicii de afaceri – instruire, informații și consultanță, în special, orientate spre femei. Deoarece, în prezent, majoritatea asociațiilor de afaceri funcționale

își desfășoară activitatea din contul resurselor donatorilor străini este rațional de a elabora și de a implementa, la nivel de stat, mecanisme care ar ameliora finanțarea organizațiilor obștești.

• Este important de a promova în societate principiile egalității de gen, în special, în rândurile tinerilor, demonstrând succesul femeilor în afaceri și în alte domenii ale activității umane ceea ce va contribui la schimbarea treptată a tradițiilor în societate.

• Este rațional de a dezvolta instituții publice care ar ajuta la educarea copiilor și îngrijirea persoanelor vârstnice, ceea ce va contribui la reducerea poverii asupra femeilor în cadrul familiei și le va ușura munca casnică. Este vorba, în special, despre îmbunătățirea activității grădinițelor de copii, organizarea în școli a activității unor cercuri și secții de sport, muzică, arte pe care elevii le-ar putea frecventa după ore etc.


В) Propuneri pentru instituțiile de susținere a afacerilor:

• Este important de a promova mai activ serviciile oferite pentru femei, în primul rând, pentru antreprenoarele potențiale și începătoare, aflate la etapa inițierii și înființării afacerii, în special, în afara municipiului Chișinău, în localitățile rurale.

• La instruirea femeilor antreprenoare și în cadrul unor discuții mai largi la mesele rotunde și alte foruri este important de a acorda o atenție sporită următoarelor direcții/subiecte:

→ Problemele strategice de dezvoltare a întreprinderilor care să asigure creșterea pe termen lung, problemele legate de implementarea inovațiilor, de atragerea investițiilor și promovarea exportului, precum și cele ce țin de cunoștințele în domeniul managementului riscurilor și a crizelor.

→ Managementul resurselor umane. Problemele legate de personal cu care se confruntă antreprenorii în ultimii ani nu doar că nu au fost soluționate, ci se mai și agravează. Antreprenorii trebuie să înțeleagă că personalul este principala resursă de dezvoltare a afacerilor, însă în prezent ei nu conștientizează acest lucru.

→ Identificarea surselor de finanțare, inclusiv: îmbunătățirea nivelului de informare a antreprenorilor din țară despre posibilitățile de finanțare: dezvoltarea abilităților de prezentare a planul de afaceri sau a proiectului investitorilor/donatorilor interesați etc.

→ Exportul produselor/serviciilor. Familiarizarea cu problemele legate de export trebuie să cuprindă examinarea unui cerc larg de aspecte, în special:

√ Studierea conjuncturii pieței

unde întreprinderea intenționează să-și comercializeze bunurile/serviciile sau să-și extindă vânzările ținând cont de avantajele competitive și potențialul de export ale produselor;

√ Analiza procedurilor și condițiilor de export a produselor;

√ Studierea sistemului de impozitare, a altor condiții de reglementare pe piața selectată;

√ Identificarea surselor de finanțare pentru export, inclusiv elaborarea prognozei resurselor financiare necesare pentru export;

√ Instruirea sau recrutarea specialiștilor care vor fi implicați în activitatea de export;

√ Familiarizarea antreprenorilor cu eventualele consecințe pozitive și negative ale implementării Acordului de asociere RM-UE (cu referire la acele grupuri de bunuri de care sunt interesați antreprenorii). Este indicat de a desfășura o astfel de activitate și cu asociațiile de afaceri care reunesc întreprinderile dintr-un anumit sector.

→ Implicarea în procesul de instruire a antreprenorilor și a specialiștilor practicieni ce activează în cadrul agențiilor de stat participante la reglementarea sau susținerea exportului (Serviciul Vamal, Institutul Naţional de Standardizare, AGEPI, MIEPO etc.).

→ Dezvoltarea afacerilor de familie, inclusiv transmiterea afacerii în succesiune (instruirea succesorilor,


implicarea lor în afaceri, modul de transmitere a afacerii în succesiune, elaborarea în comun a strategiilor de dezvoltare a afacerii de către reprezentanții diferitor generații, posibilele conflicte și soluționarea acestora).

→ Avantajele cooperării care permit creșterea potențialului unor întreprinderi, inclusiv în formă de clustere. Antreprenorii trebuie să conștientizeze bine noile oportunități ce țin de crearea clusterelor, precum și eventualele riscuri.

→ Este necesar de a ține cont de calitățile deosebite ale caracterului feminin în procesul de instruire a antreprenoarelor în domeniul afacerilor, în special acordând o atenție sporită subiectelor legate de managementul riscurilor și a crizelor (metodele de identificare și analiză a riscurilor, posibilitățile de atenuare a consecințelor lor, adoptarea deciziilor orientate spre maximizarea consecințelor pozitive și minimizarea celor negative generate de apariția unor evenimente de risc).

• Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru antreprenorii cu potențial de creștere și care sunt orientați spre dezvoltare, în primul rând, a celor ce implementează inovații și sunt antrenați în activități de export. În acest scop este important de a crea și dezvolta instituții și instrumente moderne de susținere financiară a IMM-urilor – incubatoare de inovare, îngeri din afaceri, vouchere de inovare etc.

• Având în vedere problemele legate de povara dublă a femeilor (responsabilitățile casnice și a activitatea antreprenorială) atenția urmează a fi concentrată pe importanța auto-realizării femeilor; ele vor fi susținute la etapele de

reflectare, inițiere și înființare a afacerii.

• Este important ca asociațiile de afaceri să nu să se limiteze la activitatea cu membrii lor. Extinderea numărului de întreprinderi care beneficiază de serviciile asociațiilor, precum și a celor implicate în alte tipuri de activități ale asociațiilor de afaceri va contribui la creșterea numărului membrilor și atractivității/vizibilității asociațiilor.

• Este rațional ca asociațiile de afaceri să-și extindă lista serviciilor tradiționale oferite antreprenorilor – asigurarea informațională, instruirea, consultanța. În special, este necesar de a promova mai activ interesele membrilor asociației în cadrul organelor administrației publice, de a-i implica în realizarea proiectelor comune, precum și de a acorda susținere psihologică și emoțională în anumite perioade de timp, în special pentru asociațiile femeilor de afaceri.

• Este important de a implica femeile antreprenoare active în viața socială și politică, or potențialul și necesitățile lor în auto-realizare pot fi utile nu doar în afaceri.


С) Propuneri pentru femeile antreprenoare:

• Indiferent de nivelul de educație al antreprenorilor (care este suficient de înalt) este rațional ca aceștia să beneficieze permanent sau periodic de cursuri de instruire/recalificare având în vedere adoptarea noilor norme legislative, schimbarea conjuncturii piețelor interne și externe, apariția noilor necesități ale întreprinderilor la fiecare etapă de dezvoltare a acestora.

• Este necesar de a acorda o atenție mai mare problemelor strategice de dezvoltare a afacerilor ce țin de implementarea inovațiilor, atragerea investițiilor și promovarea exportului. Ultima are o importanță deosebită având în vedere piața internă restrânsă din Republica Moldova. Antreprenorii sau alți specialiști trebuie să fie capabili să analizeze piețele externe de desfacere pe care produsele sunt competitive; să studieze conjunctura acestor piețe; să evalueze potențialul de export al produselor sau serviciilor; să cunoască regulile de desfășurare a operațiunilor de export-import etc.

• Antreprenorii trebuie să înțeleagă că personalul este principala resursă de dezvoltare a afacerilor. Problemele la capitolul personal cu care se confruntă antreprenorii, în ultimii ani nu doar că nu sunt soluționate, ci se mai și agravează, de aceea este necesar de a acorda o atenție specială instruirii personalului, depășirii altor probleme ce țin de resursele umane.

• Insuficiența resurselor financiare, în opinia multor antreprenori, este principala problemă a afacerii lor. Însă, deseori, această problemă poate fi soluționată prin existența cunoștințelor suficiente sau informației necesare. În acest context, este necesar ca antreprenorii să învețe a identifica și evalua adecvat principalele obstacole în dezvoltarea afacerii lor, fără a se axa doar pe insuficiența mijloacelor financiare.

• Este indicat ca antreprenorii să demonstreze un nivel mai înalt de activism cooperând cu alți antreprenori, în special.

→ participând la înființarea și dezvoltarea asociațiilor de afaceri;

→ creând și dezvoltând clusterele pentru a soluționa în comun problemele dificile de dezvoltare a afacerilor, în primul rând, prin intermediul exportului și al inovațiilor.

• Antreprenorii urmează să anticipeze problemele privind transmiterea afacerii în succesiune implicând în afaceri membrii tineri ai familiei, instruind succesorii și reflectând asupra mecanismului de transmisiune.

• În procesul de educare a copiilor în familie este necesar de acordat atenție asigurării egalității de gen, importanței auto-realizării femeilor și bărbaților în toate domeniile vieții, inclusiv în afaceri.


REZULTATELE PREZENTATE ALE CERCETĂRII, CONCLUZIILE FĂCUTE ȘI PROPUNERILE ELABORATE SUNT DESTINATE PENTRU DEZVOLTAREA

ACTIVITĂȚII ANTREPRENORIALE A FEMEILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA – CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ÎNTREPRINDERILOR LOR, ORIENTAREA SPRE EXPORT, PRECUM ȘI SIMPLIFICAREA PROCESULUI DE ÎNFIINȚARE

ȘI DEZVOLTARE A AFACERILOR. REZULTATELE, CONCLUZIILE ȘI PROPUNERILE POT FI UTILIZATE DE CĂTRE: (I) ORGANELE

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE – PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA POLITICILOR DE DEZVOLTARE A ANTREPRENORIATULUI FEMININ ȘI ASIGURAREA

EGALITĂȚII DE GEN; (II) FURNIZORII DE SERVICII DE AFACERI ȘI ASOCIAȚIILE DE AFACERI – PENTRU CREȘTEREA CALITĂȚII SERVICIILOR PROPRII; (III) DONATORI – PENTRU ARGUMENTAREA PRIORITĂȚILOR DE SUSȚINERE ȘI (IV) FEMEILE ANTREPRENOARE – PENTRU DEZVOLTAREA

CU SUCCES A AFACERILOR ȘI ÎN SCOPUL AUTO-REALIZĂRII.

BIBLIOGRAFIA

1. Acord de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană а Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte (accesat la 15.05.2017) http://www.mfa.gov.md/img/docs/Acordul-de-Asociere-RM-UE.pdf

2. ACULAI E., BULGAC A., GRIGA V., KRASOVSKA O., LINCHEVSKAYA O. Researching the gender aspect in business development (the case of Moldova, Ukraine and Belarus). International Journal “Lex et Scientia”, nr. XVI, vol. 1/2009. Bucureşti: Pro Universitaria, pp. 283 - 290. (accesat la 15.05.2017) file:///C:/Users/User/AppData/Local/Temp/2009_LESIJ_XVI_1.pdf

3. BIROUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ RM. Banca de date statistice Moldova. Statistica gender. (accesat la 15.05.2017) http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=264&.

4. CONDIŢIILE DE CREARE ŞI DEZVOLTARE A ÎNTREPRINDERILOR: ANALIZĂ PRIN PRISMA DE GEN = Условия создания и развития предприятий: гендерный анализ /ACULAI Elena. Biroul Național de Statistică, UNDP, UNIFEM. Chişinău: Nova Imprim SRL, 2009. limb. rom., engl., rus. (accesat la 15.05.2017). http://undp.md/presscentre/2009/Statistics_24Dec/block_Bussines_ENG_29-03-2010_NEW.pdfhttp://undp.md/presscentre/2009/Statistics_24Dec/block_Bussines_ROM_17-12-2009_NEW_NEW.pdfhttp://undp.md/presscentre/2009/Statistics_24Dec/block_Bussines_RUS_19-12-2009_FINAL_NEW.pdf


http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/conditii_intreprinderi/Conditii_creare_intreprinderi_ro.pdf

5. EUROPEAN COMMISSION. A Small Business Act for Europe „Think Small First”. Brussels, 25.06.2008. (accesat la 22.12.2016 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0394&from=EN ).

6. EVALUAREA MEDIULUI ANTREPRENORIAL FEMININ ÎN REPUBLICA MOLDOVA = Assessing the environment for women’s entrepreneurship in the Republic of Moldova / DRUMEA Iulia. Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova. - Chișinău, 2013. О parte din informație este disponibilă aici: (accesat la 15.05.2017) http://www.cnpm.md/doc.php?l=ro&idc=58&id=165&t=/Publicatii/EVALUAREA-MEDIULUI-ANTREPRENORIAL-FEMININ-IN-REPUBLICA-MOLDOVA

7. GENDERPULSE. Egalitatea de gen în cifre (accesat la 15.05.2017) http://genderpulse.md/ro.

8. HOTĂRÂREA Guvernului Republicii Moldova cu privire la Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020. Nr. 685 din 13.09.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 21.09. 2012, nr. 198-204/740 (4236-4242).

9. Jerschina J. Political Stabilisation and Foreign Investment Risk in Russia and 11 Countries of Eastern and Central Europe. A comparative analysis of political and economic attitudes on the basis of cross-national surveys. Paper presented to the Wapor Annual Conference, Mai, 1996.

10. PROFILUL FEMEILOR ÎN ECONOMIE ȘI AFACERI / MINCU Georgeta; Biroul Național de Statistică, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women). – Chişinău: S. n., 2016 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). (accesat la 15.05.2017 http://www.statistica.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/10_tablouri_femei_RM/prof_4_economie.pdf

11. WOMEN ENTREPRENEURS’ TRAINING NEEDS ANALYSIS. A Systematic Approach in the Western Balkans. - Turkey and Moldova. Published by South East European Centre for Entrepreneurial Learning. Croatia,2014, (accesat la 15.05.2017). http://www.seecel.hr/seecel-s-publication-women-entrepreneurs-training-needs-analysis

12. АКУЛАЙ Е., БУЛГАК А., Потребности предприятий в бизнес-услугах и уровень их удовлетворения в рамках ассоциаций предпринимателей. În: Analele ştiinţifice ale Universităţii Cooperatist-Comerciale din Moldova/ MOLDCOOP. Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova. – Chişinău: Tipografia UCCM, 2011, vol. al IX-lea. Partea 1., p. 225-233. (accesat la 15.05.2017). http://www.uccm.md/ro/images/stories/pdf_uri/anale/anale_v9p1_UCCM.pdf)

13. АКУЛАЙ Е., ВИНОГРАДОВА Н., РОДИОНОВА Н. Особенности женского предпринимательства в Республике Молдова. Ministerul Economiei al RM, Institutul Naţional de Economie şi Informaţie, Chișinău, 2004.


CHESTIONARACTIVITATEA ANTREPRENORIALĂ A FEMEILOR:

DEZVOLTARE, PROBLEME ȘI NECESITĂȚI DE SUSȚINERE

Scopul principal al chestionării rezidă în identificarea particularităților activității antreprenoriale a femeilor, analiza procesului de înființare a afacerilor de către femei, a principalelor bariere și necesități de susținere,argumentarea acțiunilor ce

vor contribui la dezvoltarea întreprinderilor lor.

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA AFACERII

—1. Care este formă juridică a afacerii Dumneavoastră?

1) Întreprindere (individuală, societatea cu răspundere limitată, cooperativă etc.)2) Gospodărie țărănească (de fermier) 3) Activez în baza patentei de întreprinzător4) Afacerea nu este înregistrată 5) Altele (indicați) ________________________________________________________

2. А) Indicați domeniul principal de activitate:

1) Agricultură2) Industrie3) Comerț4) Servicii5) Altele (indicați) ________________________________________________________

B) Vă rugăm să concretizați cu ce se ocupă întreprinderea Dumneavoastră___________________________________________________________________________

3. De câți ani desfășurați afacerea? ____________________________________________4. Care este numărul mediu de angajați (inclusiv respondentul)? ______ pers.

CAPITOLUL II. ÎNFIINȚAREA ȘI DEZVOLTAREA AFACERII

—Dacă nu sunteți proprietar/co-proprietar al afacerii treceți la întrebarea 8.

5. Care au fost motivele înființării afacerii Dumneavoastră?1) Dorința de a încerca să desfășor o activitate antreprenorială, să manifest noi calități 2) Necesitatea de a asigura un nivel de trai minim necesar 3) Intenția de a spori venitul personal, venitul familiei4) Circumstanțele favorabile (moștenirea afacerii, am fost invitat în calitate de partener de afaceri

etc.)5) Altele (indicați) ____________________________________________________

6. Dumneavoastră ați fost inițiatorul înființării afacerii?1) Da, eu am fost inițiatorul

ANEXA

CHESTIONAREA ESTE ANONIMĂ


2) Ideea (decizia) mi-a aparținut mie și altor membri ai familiei, prieteni, cunoștințe 3) Inițiatori au fost rudele, prietenii, cunoștințele mele 4) Altele (indicați) ____________________________________________________

7. Cine v-a susținut la etapa de inițiere și demarare a afacerii (cu un sfat, finanțe etc.)?1) Soțul2) Părinții, copiii, alte rude 3) Prietenii, vecinii, alte cunoștințe din anturaj 4) Organele administrației publice/de control/supraveghere de stat 5) Instituțiile private de susținere 6) Altele (indicați) ____________________________________________________7) Nu am fost susținută de nimeni

8. Intenționați să dezvoltați afacerea în următorii 1-2 ani?1) Da 2) Nu 3) În anumite condiții (concretizați) __________________

9. Dacă DA, cu creșterea căror indicatori asociați Dumneavoastră dezvoltarea afacerii?1) Cifra de afaceri/vânzări2) Profitul3) Numărul de salariați4) Piața de desfacere5) Exportul6) Investițiile 7) Altele (indicați) ________________________________________________________

10. Considerați că o afacere necesită o reînnoire constantă (implementarea inovațiilor)?1) Da 2) Nu 3) Greu de răspuns

11. Dacă DA, ce eforturi întreprindeți Dumneavoastră pentru reînnoirea, dezvoltarea afacerii?1) Implementarea unor noi genuri de activitate (diversificarea)2) Extinderea sortimentului de produse3) Îmbunătățirea calității bunurilor4) Implementarea noilor tipuri de produse5) Elaborarea noilor tipuri de produse6) Implementarea noilor tehnologii și utilaje7) Implementarea noilor metode de management și marketing8) Identificarea surselor de finanțare9) Reducerea cheltuielilor pentru producerea/comercializarea bunurilor10) Instruirea personalului11) Cercetarea noilor piețe (segmente de piață)12) Altele (indicați) _______________________________________________________

12. Dacă NU intenționați să dezvoltați afacerea, de ce?1) Sunt mulțumită de situația actuală 2) Nu am suficiente resurse financiare3) Nu-mi ajung cunoștințe pentru dezvoltare4) Nu am timp suficient5) Nu m-am gândit la aceasta6) Altele (indicați) ________________________________________________________

13. Întreprinderea Dumneavoastră este antrenată în exportul de bunuri/servicii?2) Da 2) Nu

14. Intenționați să începeți sau să extindeți exportul de bunuri/servicii proprii în următorii 1-2 ani?

3) Da 2) Nu 3) Greu de răspuns

15. Dacă DA ce acțiuni întreprindeți pentru inițierea/extinderea exportului?


1) Analiza procedurilor și condițiilor de export a produselor2) Studierea conjuncturii pieței pe care intenționăm să comercializăm bunurile/serviciile proprii/să

extindem vânzările3) Studierea sistemului de impozitare, a altor condiții de reglementare pe piața selectată4) Elaborarea prognozei resurselor financiare necesare pentru export 5) Identificarea surselor de finanțare6) Pregătirea sau recrutarea specialiștilor care vor fi implicați în activitatea de export7) Altele (indicați) ________________________________________________________

16. Dacă NU intenționați să vă implicați în activitatea de export, de ce?1) Toate produsele sunt solicitate pe piața internă2) Produsele nu sunt competitive pe piețele externe3) Avem un volum nu prea mare de produse care este insuficient pentru a fi comercializat pe piețele

externe4) Nu cunoaștem procedura de export a bunurilor5) Avem resurse financiare insuficiente pentru promovarea produselor pe piețele externe6) Nu avem specialiști care ar putea să se ocupe de export7) Nu avem suficient timp pentru planificarea și organizarea exportului8) Nu m-am gândit la aceasta9) Altele (indicați) ________________________________________________________

17. Planificați să transmiteți afacerea în succesiune (moștenire)? 1) Da 2) Nu 3) Greu de răspuns

18. Dacă DA, cum veți pregăti tânăra generație – viitorii proprietari? 1) Mă voi strădui ca ei să obțină studii profesionale care să corespundă profilului afacerii2) Mă voi strădui ca ei să obțină competențe/abilități de afaceri

3) Îi voi implica din timp în activitatea întreprinderii pentru a-i familiariza cu specificul afacerii4) Îi voi implica din timp în procesul de administrare a afacerii pentru ca ei să acumuleze experiență în antreprenoriat 5) Greu de răspuns6) Altele (indicați) ________________________________________________________

19. Dacă NU planificați să transmiteți afacerea în succesiune, de ce?1) Succesorii nu au nici un interes pentru antreprenoriat

2) Succesorii nu sunt interesați de profilul afacerii noastre (genul/domeniul de activitate) 3) Nu există succesori sau copiii sunt încă mici4) Munca este foarte grea și nu mi-aș dori ca și copii să muncească ca mine

5) Nu am ce transmite (activele sunt minime) 6) Altele (indicați) ____________________________________________________

CAPITOLUL III. PRINCIPALELE PROBLEME ALE ANTREPRENORILOR

—20. Indicați care din resursele enumerate mai jos limitează dezvoltarea afacerii Dumneavoastră și în ce măsură?


Tipuri de resurse În măsură mare =3

În măsură mică =2

Nu influențează absolut =1

Bunurile imobile

Utilajele, tehnologiile

Materia primă, materialele

Resursele umane

Resursele financiare

Informația

Altele (indicați)

21. Indicați care din funcțiile de reglementare ale statului influențează negativ dezvoltarea afacerii Dumneavoastră și în ce măsură?

Procedurile de reglementare a afacerilor În măsură mare =3



Înregistrarea afacerii

Licențierea

Certificarea

Autorizarea

Inspecțiile și controalele activității

Povara fiscală totală

Evidența și raportarea

Reglementarea exportului

Reglementarea importului

Lichidarea întreprinderii

Altele (indicați)

Nu există probleme

22. Indicați care din problemele generale ale mediului de afaceri influențează negativ activitatea Dumneavoastră și în ce măsură?

Probleme ale mediului de afaceri În măsură mare =3



Economia informală

Nivelul concurenței

Calitatea legilor și realizarea lor

Activitatea organelor administrației publice

Activitatea instanțelor judecătorești și a procuraturii

Lipsa încrederii dintre mediul de afaceri și autorități

Dezvoltarea insuficientă a instituțiilor de susținere a afacerilor

Corupția, mita


Instabilitatea economică (bancară, valutară)

Instabilitatea politică

Riscurile externe (economice, politice etc.)

Altele (indicați)

23. Cum apreciați schimbarea mediului de afaceri în anul 2016 – prima jumătate a anului 2017?1) S-a îmbunătățit2) S-a înrăutățit3) Nu s-a schimbat

24. Considerați că femeilor le este mai dificil să facă afaceri în R. Moldova? 1) Da 2) Nu 3) Greu de răspuns

25. Dacă DA, indicați care sunt obstacolele în dezvoltarea antreprenoriatului feminin în țara noastră. 1) Sarcina excesiv de mare a femeilor în familie 2) Nedezvoltarea instituțiilor publice care ar facilita munca casnică a femeilor 3) Educația fetelor în familie nu este orientată spre dezvoltarea calităților antreprenoriale, a liderismului 4) Particularitățile caracterului feminin (reticența față de riscuri, neîncrederea în forțele proprii etc.)5) Mentalitatea bărbaților6) Tradițiile din societate7) Altele (indicați)

CAPITOLUL IV. NECESITĂȚI DE SUSȚINERE

—26. Aveți nevoie în prezent de consultanță, informare, instruire, resurse financiare?

Existența necesităților de susținere Necesitate mare =3

Necesitate mică =2

Lipsă de necesități =1

Consultanță

Informare

Instruire

Resurse financiare

27. În cazul în care întreprinderea are nevoie de instruirea angajaților ce fel de cunoștințe sunt necesare?

1) Instruirea profesională a lucrătorilor2) Instruirea profesională a specialiștilor3) Instruirea managerilor, specialiștilor în domeniul afacerilor4) Altele (indicați) _____________________________________________________

28. În cazul în care aveți nevoie de instruire în domeniul afacerilor concretizați care este importanța următoarelor direcții de instruire pentru Dumneavoastră:

Principalele direcții de instruire Importanță mare =3

Importanță medie =2

Importanță mică =1

Managementul resurselor umane

Analiza financiară


Atragerea investițiilor

Marketingul

Exportul

Elaborarea inovațiilor

Implementarea inovațiilor

Managementul strategic

Promovarea brand-ului, PR

Altele (indicați)

29. V-ați adresat pentru susținere (consultanță, informare, instruire, resurse financiare) la careva organizații în ultimii 2 ani?

1) Da 2) Nu

30. Dacă DA, la care organizații ați apelat și în ce măsură ați fost satisfăcută de serviciile obținute?

Organizații de susținere a afacerilor Pe deplin=3 Parțial=2

Nu am fost satisfăcută =1

Organele publice de supraveghere/control

ODIMM

Camera de Comerț și Industrie

Băncile comerciale

Instituțiile non-guvernamentale de susținere a afacerilor

Asociațiile de afaceri

Altele (indicați)

31. Dacă NU v-ați adresat pentru susținere cunoașteți despre existența organizațiilor care ar putea oferi susținerea necesară?

1) Da (enumerați-le) ______________________________ 2) Nu

CAPITOLUL V. COOPERAREA CU PARTENERII ȘI ASOCIAȚIILE DE AFACERI

—32. Соoperați cu alți antreprenori, cu excepția relațiilor de vânzare-cumpărare?

1) Da 2) Nu

33. Sunteți membru al unei asociații de afaceri?1) Da 2) Planific să fiu de anul viitor 3) Nu Dacă nu sunteți membru al unei asociații de afaceri treceți la întrebarea 38.

34. Dacă DA, ce fel de susținere vă oferă asociația de afaceri?

1) Furnizează informații utile2) Ajută la obținerea serviciilor de consultanță3) Organizează cursuri de instruire 4) Ajută la stabilirea contactelor cu alte întreprinderi


5) Ne implică în realizarea proiectelor comune6) Oferă susținere psihologică, emoțională 7) Ne promovează interesele în organele administrației publice8) Altele (indicați) ____________________________________________________

35. În ca măsură sunteți satisfăcută de activitatea asociației de afaceri?1) Pe deplin2) Parțial3) Nu sunt satisfăcută

36. Apreciați importanța calității de membru al unei asociații de afaceri pentru succesul afacerii Dumneavoastră:

1) Importanță este mare2) Importanță este mică3) Practic nu are nicio importanță

37. Care este contribuția Dumneavoastră la activitatea asociației de afaceri?1) Achit cotizația de membru2) Particip la evenimentele organizate de asociație3) Ajut în calitate de voluntar la organizarea diferitor evenimente 4) Sunt membru al organelor de conducere a asociației5) Nu am nicio contribuție la activitatea asociației6) Altele (indicați) ___________________________________________________

38. Ce ar trebui de făcut pentru a eficientiza activitatea asociațiilor de afaceri din R. Moldova?1) Antreprenorii înșiși ar trebui să fie mai activi2) Este important de a îmbunătăți calitatea serviciilor oferite de către asociațiile de afaceri3) Este necesar de a promova mai activ succesele asociațiilor4) Statul ar trebui să amelioreze posibilitățile financiare ale asociațiilor organizând concursuri de achiziționare a serviciilor prestate de asociațiile de afaceri, atrăgând donatori etc.5) Altele (indicați) ____________________________________________________

39. În cazul în care NU sunteți membru al unei asociației de afaceri aveți contacte cu vreo oarecare asociație de acest gen?

1) Da 2) Nu

40. Cunoașteți despre existența Platformei Naționale a Femeilor din Moldova (PNFM)?

1) Da 2) Nu

CAPITOLUL VI. INFORMAȚIE DESPRE RESPONDENT

—41. Statutul la întreprindere:

1) Proprietar sau co-proprietar1) Angajat

42. Funcția/postul:1) Director 2) Manager3) Contabil, economist, finanțist4) Inginer, tehnolog, constructor5) Marketolog, agent de aprovizionare


6) Altele (indicați) ____________________________________________________

43. Vârsta: 1) Până la 25 de ani 2) 25-35 ani 3) 36-50 ani 4) 51-60 ani 5) peste 60 de ani

44. Starea civilă: 1) Căsătorită/am partener cu care sunt într-o relație neoficializată 2) Necăsătorită/divorțată/văduvă ___________________________________________

45. Studii: 1) Medii: gimnaziu2) Liceale/profesional-tehnice secundare3) Universitare: de licență 4) Masterat/doctorat5) Altele (indicați) ____________________________________________________

46. Profilul afacerii sau funcția la întreprindere corespunde cu profilul studiilor obținute de Dumneavoastră?

1) Da 2) Nu 3) Greu de răspuns

47. Ați obținut (învățat) vreodată competențe de desfășurare a afacerii?1) Da 2) Nu

48. Ați avut experiență de management înainte de a demara afacerea proprie?1) Da 2) Nu

49. Sunteți proprietar/co-proprietar al altor întreprinderi? 1) Da 2) Nu

50. Vă rugăm să dați o apreciere calităților antreprenoriale personale. În ce măsură în cazul Dumneavoastră pot fi aplicate următoarele afirmații (utilizați o scară de la 1 la 5) :

Absolut nu sunt de acord=1

Nu sunt de acord=2

Într-o măsură oarecare=3

De acord=4

Absolut de acord =5

Îmi place să mă implic în afaceri mai riscante, dar profitabile

Mă gândesc foarte frecvent la viitor și planific diferite activități

Aș munci mai curând pentru sine decât pentru altcineva

Sunt suficient de puternică și competentă pentru a realiza scopurile pe care mi le propun

Prefer problemele complicate și mă simt fericită când reușesc să le soluționez cu succes

51. Indicați locul de trai al Dumneavoastră: Raion/municipiu____________________

Oraș ____________________________ / Sat ____________________________

VĂ MULȚUMIM PENTRU COLABORARE!Data completării chestionarului ______________ Intervievatorul _____________________

chișinău, 2017 Întreprinderilor mici şi...

Documents