TUMORILE TUBULUI DIGESTIV:Complement simplu

1. Sunt elemente specifice cancerului rectal necomplicat:a. Alterarea starii generaleb. Rectoragiec. Melenad. Tenesmee. Tulburari de tranzit

2. Caracterizeaza cancerul de colon complicat cu infectie CU EXCEPTIA:a. Aparare abdominalab. Deshidratarec. Hiperleucocitozad. Masa uneori palpabilae. Febra

3. CT toracoabdominopelvin NU poate observa in cancerul de colon:a. Extensia localab. Invazia organelor din vecinatatec. Statusul ganglionard. Metastaze hepaticee. Carcinomatoza peritoneala

4. Urmatoarea clasificare TNM corespunde tumorii colonice cu 1-3 ganglioni regionali invadati:a. T2N0M0b. T3N0M0c. T4N1M0d. T1N2M0e. T3N2M1

5. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon non-ocluziv:a. Se bazeaza pe chimioterapiceb. Se recomanda chirurgia atunci cand devine ocluzivc. Colectomia se face cu margini de cel putin 3 cmd. Pacientul necesita frecvent stomae. Chimioterapia consta in 5FU si oxaliplatina

6. In cazul cancerului rectal din treimea inferioara cu sub 1cm distanta fata de sfincter se practica urmatoarele manevre chirurgicale CU EXCEPTIA:a. Amputatie abdominoperinealab. Exicizia totala a mezorectuluic. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare

d. Anastomoza coloanalae. sigmoidostomie iliaca definitiva

Complement multiplu

7. NU sunt caracteristici clinice specifice cancerului rectal:a. Rectoragieb. Melenac. Tensemed. False necesitatie. Senzatie de evacuare incompleta

8. Sunt semne de gravitate in cancerul de colon complicat cu ocluzie:a. Febrab. Aparare abdominalac. Distensia ceculuid. Deshidrataree. Sindrom inflamator

9. Urmatoarele stadii TNM descriu o tumora colonica cu 1-3 ganglioni limfatici regionali invadati:a. T3N0M0b. T4N0M0c. T2N1M0d. T3N1M0e. T4N1M0

10. Caracterizeaza chirurgia cancerului de colon non-ocluziv stang:a. Hemicolectomie stangab. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioarec. Anastomoza ileocolicad. Anastomoza colorectalae. Stoma in amonte

11. Caracterizeaza tratamentul cancerului de colon stang ocluziv:a. Stoma in amonteb. Proctectomiec. Excizia mezorectuluid. Anastomoza colorectalae. Anastomoza ileorectala in caz de distensie cecala majora

12. Urmatoarele manevre chirurgicale se practica in cancerul rectal din treimea medie:

a. Proctectomieb. Amputatie abdominoperinealac. Excizia totala a mezorectuluid. Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioaree. Anastomoza coloanala

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – B. 3 – C. 4 – C. 5 – E. 6 – D.Complement multiplu:7 – A, B. 8 – A, B, C, D. 9 – C, D, E. 10 – A, B, D. 11 – A, D, E. 12 – A, C, E.Complement simplu

1. NU este factor de risc pentru tumorile stomacului:a. Maladia Menetrierb. Ulcer gastricc. Infectia cu Helicobacter pylorid. Leziune Mallory Weisse. Antecedente familiale de cancer gastric

2. Caracterizeaza tumora gastrica extinsa la subseroasa cu 7-15 ganglioni regionali metastatici si fara metastaza la distanta:a. T2aN1M0b. T3N2M0c. T2bN2M0d. T2bN1M0e. T3N3M0

3. Face parte din stadiul IIIB al cancerului de stomac:a. T3N2M0b. T3N3M0c. T2bN2M0d. T4N2M1e. T3N2M1

4. Caracterizeaza tratamentul cancerului antral:a. Gastrectomie totalab. Anastomoza esojejunalac. Limfadenectomied. Fundoplicaturae. Excizie in bloc a stomacului si treimii inferioare esofagiene

5. Face parte din terapia tumorii de stomac metastatice:a. Anastomoza gastrojejunalab. Gastrectomie de 4/5

c. Limfadenectomied. Examen anatomopatologice. Chimioterapie

Complement multiplu

6. Sunt factori de risc pentru tumorile stomacului:a. Ruptura Mallory Weissb. Ulcerul gastricc. Hiperaciditated. Maladia Menetriere. Antecedente personale de gastrectomie

7. Sunt tumori ale stomacului de stadiul II:a. T1N1M0b. T2bN0M0c. T1N1M0d. T2aN1M0e. T3N0M0

8. Sunt tumori ale stomacului de stadiu IV:a. T3N2M0b. T4N1M0c. T1N3M0d. T2aN3M0e. T1N1M1

9. Sunt markeri tumorali indicati in diagnosticul tumorilor de stomac:a. ACEb. CA 15-3c. CA 125d. CA 19-9e. AFP

10. Fac parte din strategia de monitorizare pe termen lung a cancerelor de stomac:a. Examen clinicb. Endoscopie superioarac. Markeri tumoralid. CT toracoabdominopelvine. Ecoendoscopie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – C. 3 – A. 4 – C. 5 – E.Complement multiplu:6 – B, D, E. 7 – D, E. 8 – B, C, D, E. 9 – A, D. 10 – A, B, C.

Complement simplu

1. Caracterizeaza hemangiomul hepatic CU EXCEPTIA:a. Provine din celule endotelialeb. Este hiperecogenc. Hiperintens in T2d. Indicatie chirurgicala in majoritatea cazurilore. Probele biologice hepatice sunt normale

2. Caracterizeaza hiperplazia nodulara focala:a. Hiperecogenab. Provine din hepatocitec. Are indicatie chirurgicala doar cand diagnosticul este sigurd. Frecvent la barbatii peste 50 anie. Leziune deseori simptomatica

3. Diagnosticul cert de CHC este dat de:a. Alfafetoproteina peste 500 ng/mlb. Tromboza portala asociatac. Punctie biopsie hepaticad. Nodul Hipo T1 pe RMNe. Nodul Hipodens cu evidentiere puternica in timpul arterial pe CT

4. Sunt complicatii ale CHC CU EXCEPTIA:a. Hemoragieb. Tromboza portalac. Obstructie biliarad. Metastazee. Obstructie pancreatica

5. Sunt factori prognostici principali pentru CHC CU EXCEPTIA:a. Scorul Childb. Functia hepaticac. Bilirubinemiad. Alfafetoproteinemiae. Starea generala a pacientului

6. Caracterizeaza tratamentul CHC avansat metastatic cu contraindicatie de chimioembolizare si scor Child A:a. Soranefibb. Distrugere localac. Tratament paliativd. Rezectiee. Transplant hepatic

7. Sunt principii de tratament in tumorile secundare hepatice CU EXCEPTIA:a. Chimioterapie preoperatorieb. Rezectie completac. Asocierea unor tehnici de distrugere localizatad. Embolizare portala pentru a determina hipertrofierea ficatuluie. Transplant hepatic

Complement multiplu

8. Caracterizeaza examenul RMN al hiperplaziei nodulare focale:a. Iso T2b. Hiper T2c. Hipo T2d. Iso T1e. Hipo T1

9. Este adevarat despre adenomul hepatic:a. Provine din hepatociteb. Frecvent la femeile intre 20-50 anic. Este simptomatic in jumatate din cazurid. Hipoecogene. Nu necesita punctie biopsie pentru confirmare

10. Este adevarat despre chistul biliar:a. Cel mai rar tip de leziuneb. Frecvent asimptomaticc. Biologie normalad. Nu necesita terapiee. Nu necesita monitorizare

11. Confirmarea diagnosticului de CHC prin biopsie nu este necesara in urmatoarele cazuri:a. Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice in caz de ficat ciroticb. Nodul 1-2 cm cu aspect tipic in caz de ficat ciroticc. Nodul 1-2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/mld. Nodul peste 2 cm cu aspect tipice. Nodul peste 2 cm cu alfafetoproteina peste 200 ng/ml

12. Sunt principii de tratament noncurativ ale CHC:a. Vaccinare anti-VHBb. Chimioembolizarec. Sorafenibd. Distrugere locala prin crioterapie

e. Distrugere locala prin alcoolizare

13. Sunt indicatii terapeutice ale CHC Child B daca exista contraindicatii de transplant hepatic:a. Rezectieb. Distrugere localac. Sorafenib p.o.d. Chimioembolizaree. Tratament paliativ

14. Sunt factori prognostici ai tumorilor hepatice secundare:a. Localizarea metastazelorb. Functia hepaticac. Starea generala a pacientuluid. Scorul Childe. Prezenta trombozei portale

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – B. 3 – C. 4 – E. 5 – D. 6 – A. 7 – E.Complement multiplu:8 – A, B, D, E. 9 – A, B, C. 10 – B, C, D, E. 11 – A, D, E. 12 – B, C. 13 – B, D. 14 – A, B, C.Complement simplu

1. Este factor de risc pentru adenocarcinomul de esofag:a. Intoxicatie alcoolotabagicab. Antecedente de cancer ORLc. Esofag Barrettd. Antecedente familialee. Ruptura Mallory-Weiss

2. Conform clasificarii TNM tumora esofagiana care invadeaza musculara proprie este:a. T1b. T2c. T3d. T4e. T0

3. Este tumora esofagiana de stadiul IIB:a. T1N1M0b. T2N0M0c. T3N0M1d. T4N1M1be. T3N1M1a

4. Este marker tumoral pentru adenocarcinomul esofagian:a. ACEb. Ag CSCc. CA 125d. CA 19-9e. CA 15-3

5. Monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian NU include:a. Examen clinicb. CT toracoabdominalc. Markeri tumoralid. RMN cervicotoracale. Endoscopie superioara

Complement multiplu

6. Sunt factori de risc pentru carcinomul epidermoid al esofagului:a. Antecedente familialeb. Intoxicatie alcoolotabagicac. Reflux gastroesofagian cu endobrahiesofagd. Antecedente de cancer ORLe. Infectie cu HPV

7. Cancerul de esofag toracic poate metastaza regional in urmatorii ganglioni:a. Jugulari internib. Periesofagienic. Supraclavicularid. Subcarinarie. Perigastrici

8. Sunt semne care sugereaza extinderea cancerului esofagian:a. Dureri mediastinaleb. Hepatomegaliec. Carcinoza palpabila la tuseu rectald. Ganglionul Troisiere. Simptome pulmonare

9. Pentru tumorile esofagiene toracice de stadiu II se recomanda:a. Esofagectomieb. Mucosectomie endoscopicac. Chimioterapied. Radiochimioterapiee. Radioterapie

10. Sunt indicate in monitorizarea pe termen lung a pacientilor cu cancer esofagian:a. Endoscopie superioarab. Markeri tumoralic. Examen clinicd. RMN cervicotoracale. Scintigrafie mediastinala

Raspunsuri:Complement simplu:1 – C. 2 – B. 3 – A. 4 – A. 5 – D.Complement multiplu:6 – B, D. 7 – B, D, E. 8 – A, B, C, D. 9 – A, C. 10 – A, B, C.Complement simplu

1. Sunt factori de risc pentru cancerul de pancreas CU EXCEPTIA:a. Pancreatita cronicab. Diabetulc. Antecedentele familiale de cancer pancreaticd. Fumatule. Alcoolul

2. Se inscrie in stadiul IB de cancer pancreatic:a. TisN0M0b. T1N0M0c. T2N0M0d. T3N0M0e. T4N0M0

3. Este semn exclusiv al cancerului de cap de pancreas:a. Alterarea starii generaleb. Diabetc. Pancreatita acutad. Decolorare a scaunuluie. Dureri in epigastru

4. Pot apare la ecografie in cancerul pancreatic CU EXCEPTIA:a. Masa pancreaticab. Dilatare a cailor biliare intrahepaticec. Dilatare a cailor biliare extrahepaticed. Dilatare a canalului Wirsunge. Ingrosare a veziculei biliare

5. NU fac parte din tratamentul paliativ al cancerului pancreatic:a. Analgeziceb. Insulinac. Proteze biliared. Tratament pentru prurite. Renutritie

Complement multiplu

6. Sunt caracteristici ale tumorii pancreatice T4:a. Afecteaza aorta abdominalab. Afecteaza trunchiul celiacc. Afecteaza artera mezenterica superioarad. Afecteaza artera mezenterica inferioarae. Afecteaza splina

7. Urmatoarele tumori pancreatice fac parte din stadiul III:a. T3N0M0b. T3N1M0c. T4N0M0d. T4N1M0e. T4N1M1

8. Sunt semne care caracterizeaza exclusiv cancerul de corp de pancreas:a. Diabetb. Pancreatita acutac. Icter progresivd. Dureri in epigastrue. Dureri celiace

9. Sunt elemente ce se practica in tratamentul cancerului de cap de pancreas:a. Duodenopancreatectomia cefalicab. Splenopancreatectomia cefalicac. Derivatie biliodigestiva si gastrojejunalad. Anastomoza biliarae. Vaccinarea postsplenectomie

10. Fac parte din monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic:a. Examen clinicb. Endoscopie superioarac. ERCPd. CT toracoabdominale. Markeri tumorali

Raspunsuri:Complement simplu:1 – E. 2 – C. 3 – D. 4 – E. 5 – B.Complement multiplu:6 – B, C. 7 – C, D. 8 – D, E. 9 – A, D. 10 – A, D, E.

1. [DIG10006] In monitorizarea cancerului colo-rectal, postchirurgie nu face parte : () A: tuseu rectal B: CT toracoabdominal C: biopsie D: determinare nivel ACE E: masuri de depistare pentru rudele pacientului

2. [DIG10015] În adenocarcinomul de colon şi rect, forma necomplicată, una din trăsăturile clinice este (pg. 475) A: febra B: tulburări de tranzit/modificări de tranzit C: apărare musculară abdominală D: distensia abdomenului E: vărsături

3. [DIG10016] În tumorile de colon şi rect complicate ocluzia este cel mai frecvent întâlnită în: (pg. 476) A: cancerul de cec B: cancerul de colon transvers C: cancerul de colon stâng D: cancerul de rect E: cancerul de unghi hepatic al colonului

4. [DIG10017] În cancerul antral rezecabil intervenţia chirurgicală indicată este: (pg. 480) A: gastroenteroanastomoza B: gastrostomie de alimentaţie C: gastrectomie totală D: gastrectomie 4/5 şi anastomoza gastrojejunală, limfadenectomie E: laparotomie exploratorie + biopsie tumorală + biopsie ganglionară

5. [DIG10018] Care din următoarele afirmaţii referitoare la chistul biliar este adevarată: (pg. 482) A: Alpha-feto-proteina creşte peste 500 ng/ml B: apare pe fondul unui ficat cirotic C: este indicată excizia chirurgicală D: este indicată distrucţia locală prin radiofrecvenţă E: abţinere terapeutică, fără monitorizare

6. [DIG10019] În caz de tumoră esofagiană metastatică cu deglutiie prezentă este indicat: (pg. 487) A: esofagectomie B: radiochimioterapie exclusivă C: gastrostoma de alimentaţie D: numai chimioterapie E: instalarea unei proteze

7. [DIG10031] Icterul într-un adenocarcinom de pancreas: (pg. 489) A: are evoluţie oscilantă B: este progresiv C: este însoţit de durere, febră, frison D: nu este însoţit de prurit E: este însoţit de scaune şi urini normal colorate

8. [DIG10032] În caz de tumoră rezecabilă de cap de pancreas este indicată următoarea intervenţie: (pg. 489) A: duodenopancreatectomie cefalică B: splenopancreactectomie corporeocaudală C: pancreatectomie totală D: dubla derivaţie paleativă E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionară + biopsie pancreatică

9. [DIG10035] Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: analgezice B: proteze biliare/duodenale C: tratament pentru prurit D: renutritie E: radioterapie

10. [DIG10039] Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: () A: T4N0M0 B: pT3N0M0 C: toate TN1M0 D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali

11. [DIG10041] Despre cancerul de pancreas se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an

C: in 95% din cazuri este adenocarcinom D: localizat la corp in 70% din cazuri E: localizat la cap in 30% din cazuri

12. [DIG10042] Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin urmatoarele cu exceptia: () A: Ecografie B: CT toracoabdominopelvina C: ecoendoscopie D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125 E: Glicemie, TP

13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: alterarea starii generale B: pierdere in greutate C: pancreatita acuta D: dezechilibru al diabetului E: icter progresiv

14. [DIG10048] Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele, cu exceptia: () A: icter progresiv B: decolorarea scaunului C: urina de culoare inchisa D: prurit E: pierdere in greutate

15. [DIG10050] Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o exceptie: () A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza B: bilant al extinderii locoregionale C: permite realizarea de biopsii D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia

16. [DIG10053] Pancreatectomia cefalica se realizeaza in urmatoarea situatie: () A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas B: cancer nerezecabil de cap de pancreas C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste nerezecabila D: pacient inoperabil E: tumora metastatica

17. [DIG10056] Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie: () A: ganglioni cervicali B: ganglioni jugulari interni C: ganglioni periesofagieni D: ganglioni supraclaviculari E: mediastinali

18. [DIG10060] Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: () A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie B: esofagectomie C: radiochimioterapie exclusiva D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie E: tratament paliativ

19. [DIG10061] Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: () A: mucosectomie endoscopica B: radiochimioterapie exclusiva C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie D: numai chimioterapie E: numai radioterapie

20. [DIG10062] Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o exceptie: A: ciroza B sau C B: insuficienta respiratorie C: insuficienta cardiaca D: aderenta la aorta E: adenocarcinoame

21. [DIG10067] Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: () A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom D: esofag Baret E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza

22. [DIG10074] Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu exceptia: () A: numarul tumorilor B: localizarea tumorilor C: localizarea extrahepatica

D: starea generala a pacientului E: functia hepatica nu are nici un rol

23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: () A: hemangiomul B: adenomul C: CHC D: hiperplazia nodulara focala E: chistul biliar

24. [DIG10089] Despre tumorile stomacului se poate spune: () A: este primul tip de cancer in Franta B: incidena 9/100 000 C: adenocarcinoame in mai mult de 50% din cazuri D: ulcerul duodenal este factor de risc E: Helicobacter pylori nu este facto de risc

25. [DIG10094] Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: () A: masa abdominala epigastrica B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: disfagie, varsaturi

26. [DIG10102] identificati afirmatia corecta cu privire la hiperplazia nodulara focala! () A: apare la femei cu varsta cuprinsa intre 20-60 de ani B: este o leziune asimptomatica depistata intamplator, fara modificari ale probelor hepatice; C: la examen ecografic imaginea este iso-/hiperecogena; D: CT-iso-hiperdens fata administarare de contrast; E: Rmn- iso-/hipo T2, iso-hipo T1

27. [DIG10106] Tratamentul paliativ al cancerului pancreatic Nu include () A: Renutriţie B: Tratament pentru prurit C: Proteze biliare D: Insulină E: Analgezice

28. [DIG10107] În cancerul pancreatic la ecografie apar, cu excepţia () A: Ingroşare a veziculei biliare

B: Dilatare a canalului Wirsung C: Dilatare a căilor biliare extrahepatice D: Dilatare a căilor biliare intrahepatice E: Masă pancreatică

29. [DIG10108] Cancerului de cap de pancreas are următorul semn specific () A: Dureri în epigastru B: Decolorare a scaunului C: Pancreatita acută D: Diabet E: Alterarea stării generale

30. [DIG10113] Cancerul esofagian NU se monitorizează prin () A: Endoscopie superioară B: RMN cervicotoracal C: Markeri tumorali D: CT toracoabdominal E: Examen clinic

31. [DIG10114] Care dintre următoarele reprezintă tumoră esofagiană de stadiul IIB () A: T3N1M1a B: T4N1M1b C: T3N0M1 D: T2N0M0 E: T1N1M0

32. [DIG10120] Tratamentul tumorilor secundare hepatice NU implică () A: Transplant hepatic B: Embolizare portală pentru a determina hipertrofierea ficatului C: Asocierea unor tehnici de distrugere localizată D: Rezecţie completă E: Chimioterapie preoperatorie

33. [DIG10121] Prognosticul în CHC NU se stabileşte pe baza () A: Stării generale a pacientului B: Alfafetoproteinemia C: Bilirubinemia D: Funcţia hepatică E: Scorul Child

34. [DIG10122] CHC NU are următoarea complicaţie

A: Obstrucţie pancreatică B: Metastaze C: Obstrucţie biliară D: Tromboză portală E: Hemoragie

35. [DIG10123] Hemangiomul hepatic NU este caracterizat de () A: Probele biologice hepatice sunt normale B: Are adesea indicaţie chirurgicală C: Hiperintens în T2 D: Este hiperecogen E: Provine din celule endoteliale

36. [DIG10127] Stadiul IIIB al cancerului de stomac include () A: T3N2M1 B: T4N2M1 C: T2bN2M0 D: T3N3M0 E: T3N2M0

37. [DIG10128] Tumorile stomacului NU sunt favorizate de următoarea () A: Antecedente familiale de cancer gastric B: Leziune Mallory Weiss C: Infectia cu Helicobacter pylori D: Ulcer gastric E: Maladia Menetrier

38. [DIG10132] În CT toracoabdominopelvin efectuat în cazul cancerului de colon, se pot decela, cu excepţia () A: Carcinomatoza peritoneală B: Metastaze hepatice C: Statusul ganglionar D: Invazia organelor din vecinătate E: Extensia locală

39. [DIG10133] Cancerul de colon complicat cu infecţie NU este caracterizat de () A: Febră B: Masă uneori palpabilă C: Hiperleucocitoză D: Deshidratare E: Apărare abdominală

40. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un cancer colorectal: ()

A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic) D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la varsta de 58 de ani

41. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: () A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de pancreas C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul pancreatic D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient

42. [DIG10005] Factori de risc in cancerul colo-rectal sunt: (pag 475) A: acromegalia B: fumatul C: cancer colic ereditar non polipozic D: sindrom Peutz Jegers E: constipatia

43. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul de colon stang sunt: () A: Febra si deshidratare B: Distensia cecului C: Masa abdominala palpabila D: Peritonita E: Aparare abdominala

44. [DIG10008] In cancerul de colon in care coloscopia a fost incompleta, clisma cu substanta de contrast hidrosolubila are urmatoarele roluri: () A: Localizeaza tumora B: Cuantifica infiltrarea parietala C: Stabileste extensia D: Evalueaza invadarea ganglionara E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone

45. [DIG10009] Durerile epigastrice sunt manifestari ale urmatoarelor cancere: () A: Cancer esofagian (durerile celiace sunt semne de extensie) B: Carcinom hepato celular C: Cancer de corp sau de coada de pancreas (dureri epigastrice cu iradiere posterioara) D: Cancer colo-rectal E: Cancer de stomac (dureri de tip ulceros)

46. [DIG10010] In leagtura cu tratamentul si monitorizarea tumorilor hepatice benigne sunt adevarate urmatoarele: (pg. 481-482) A: Hemangioamele nu se opereaza decat exceptional si nu se monitorizeaza B: Hiperplazia nodulara focala se va exciza chirurgical din cauza riscului de transformare maligna C: Chistul biliar nu se opereaza niciodata si nici nu se monitorizeaza D: In adenomul hepatic, se recomanda un tratament cu estroprogestative E: Hiperplazia nodulara focala nu se opereaza daca disgnosticul este sigur

47. [DIG10011] Aspectul ecografic al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperecogen, omogen si bine delimitat B: Chistul biliar apare ca o formatiune anecogena, bine delimitata, cu margini nete si cu diminuare posterioara a ultrasunetelor C: Hiperplazia nodulara focala are un aspect isoecogen sau hipoecogen ca si formatiunile metastatice D: Carcinomul hepatocelular este hiperecogen E: Adenomul are aspect hiperecogen si heterogen

48. [DIG10012] Aspectul tumorilor hepatice la computer tomograf este: () A: Hemangiomul: fixarea substantei de constrast se face dinspre centru spre periferie B: Hemangiomul apare hipodens la CT fara substanta de contrast C: Adenomul este isodens, hipervascularizat in mod heterogen in timpul arterial D: Carcinomul hepatocelular este isodens sau hipodens, iar tumorile secundare sunt hiperdense

E: Hiperplazia nodulara focala este isodensa sau hipodensa cu evidentierea precoce a cicatricii centrale

49. [DIG10013] Aspectul RMN al tumorilor hepatice este: () A: Hemangiomul este hiperintens in T1 si hipervascularizat in timpul arterial B: Metastazele hepatice, adenomul si hiperplazia nodulara focala au aspect isointens sau hiperintens in T2 si isointens sau hipointens in T1 C: Carcinomul hepatocelular apare hipointens in T1 si hiperintens in T2 cu evidentiere puternica in timpul arterial si diminuarea contrastukui in timpul portal D: Metastaza hepatica are intotdeauna un halou hipoecogen in jur E: Hemangiomul este hipodens

50. [DIG10020] Factorii de risc în adenocarcinomul de pancreas sunt: (pg. 488) A: pancreatita cronică B: chistele pancreatice C: diabetul D: adenomul pancreatic E: fumatul

51. [DIG10021] Elementele de diagnostic clinic în cancerul de esofag sunt: (pg. 486) A: disfagia B: disfonia C: alterarea stării generale D: refluxul gastroesofagian: pirozisul E: eructaţiile

52. [DIG10022] Tratamentul curativ în carcinomul hepatocelular constă în: (pg. 483) A: chimioembolizare B: Sorafenib C: Transplantul hepatic D: Rezecţie chirurgicală E: Distrugere locală (radiofrecvenţă, crioterapie, alcoolizare)

53. [DIG10023] Factorii de risc în cancerul gastric sunt: (pg. 479) A: refluxul gastroesofagian B: infecţia cu HP C: antecedentele familiale de cancer gastric D: ulcerul gastric

E: tumorile gastrice benigne54. [DIG10024] Elementele clinice ale extensiei tumorale în cancerul gastric sunt: (pg. 480) A: masă abdominală epigastrică B: hepatomegalie C: carcinomatoza depistată la tuşeul rectal D: ganglion Troisier E: paloarea tegumentelor, inapetenţă, alterarea stării generale

55. [DIG10025] Formele complicate ale cancerului de colon şi rect sunt: (pg. 476) A: ocluzia intestinală B: hemoragiile oculte C: tulburări de tranzit intestinal D: infecţia E: metastazele pulmonare

56. [DIG10026] Confirmarea diagnostică în cancerul colorectal se face prin: (pg. 475-476) A: depistarea hemoragiilor oculte B: masă tumorală abdominală şi tulburări de tranzit intestinal C: ganglion Troisier D: colonoscopie completă + biopsie + examen histologic E: coloscaner/clismă cu substanţe de contrast hidrosolubile în caz de colonoscopie incompletă

57. [DIG10027] În cancerul de colon drept tratamentul chirurgical constă în: (pg. 477) A: colostomie cutanată B: hemicolectomie dreaptă C: limfadenectomie pe vasele colice drepte şi la originea lor D: restabilirea continuităţii printr-o anastomoză ileocolică E: aplicarea de endoproteză

58. [DIG10028] În cancerul de colon stâng non-ocluziv tratamentul chirurgical constă în: (pg. 477) A: hemicolectomie stângă B: colostomie C: aplicare de endoproteză D: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E: restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală

59. [DIG10029] În cancerul de colon stâng ocluziv tratamentul constă în: (pg. 478) A: rezolvarea de urgenţă a ocluziei (stomie sau endoproteză) B: colectomia carcinologică în primul timp C: reechilibrarea şi stabilizarea funcţiilor vitale D: chimioterapie paleativă E: hemicolectomie carcinologică stângă în al doilea timp cu anastomoza colorectală

60. [DIG10030] În cancerul de rect superior tratamentul chirurgical constă în: (pg. 478) A: amputaţie de rect abdomino-perineală B: colectomie stânga si rezecţie parţială a rectului (5 cm sub tumoră) C: limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare D: excizia parţială a mezorectului E: restabilirea continuităţii printr-o anastomoză colorectală joasă

61. [DIG10033] Tumorile stomacului au ca factori de risc urmatorii: (pag.479) A: antecedente familiale de cancer gastric B: ulcer gastric C: acromegalia D: rectocolita ulcero-hemoragica E: maladia Menetrier

62. [DIG10034] Sindromul paraneoplazic in tumorile stomacului este reprezentat de: (pag.479) A: flebita B: acanthosis nigricans C: purpura fulminans D: ganglionul Troisier E: anemie hemolitica

63. [DIG10036] Monitorizarea pe termen lung a tumorilor de pancreas se face prin: () A: Examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali D: radiografie toracica E: radiografie pe gol

64. [DIG10037] Urmatoarele afirmatii despre stadializarea tumorii de pancreas sunt adevarate: () A: IA: pT1N0M0 B: IB: PT2N0M0

C: IC: pT3N0M0 D: IV: toate cancerele M1 E: III: T4N0-1M0

65. [DIG10038] Stadiul IB al tumorilor de pancreas se refera la: () A: pT2N0M0 B: tumora limitata la pancreas <2 cm in cel mai mare diametru C: tumora limitata la pancreas >2 cm in cel mai mare diametru D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei mezenterice superioare E: fara semne de afectare a ganglionilor limfatici regionali

66. [DIG10040] Urmatoarele afirmatii referitoate la tumora primitiva in cadrul clasificarii TNM a cancerelor de pancreas sunt false: () A: T1: tumora limitata la pancreas >2 cm B: T2: tumora extrapancreatica C: T3: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac D: T4: tumora extrapancreatica cu afectarea trunchiului celiac si a arterei mezenterice superioare E: T4: tumora operabila

67. [DIG10043] Aspectul ecografic al cancerului de pancreas cuprinde: () A: masa pancreatica B: dilatare a cailor biliare intra si extrahepatice C: dilatare a canalului Wirsung D: metastaze hepatice E: indentificarea metastazelor hepatice/pulmonare/carcinomatoza

68. [DIG10044] Markerii tumorali in cancerul de pancreas sunt urmatorii cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: LDH E: alfafetoproteina

69. [DIG10045] Semne care arata extinderea cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: hepatomegalie B: carcinomatoza C: ganglion Troisier (tuseu rectal)

D: HDS E: HDI

70. [DIG10047] Semne clinice prezente in cancerului de corp/coada de pancreas dar absente in cel de cap de pancreas sunt: () A: dureri in epigastru B: dureri celiace C: iradiere posterioara D: pancreatita acuta E: pierdere in greutate

71. [DIG10049] Semnele clinice specifice fie pentru cancerul de cap de pancreas, fie pentru cancerul de corp/coada de pancreas sunt urmatoarele: () A: alterarea starii generale B: pancreatita acuta C: icter D: prurit E: dureri in epigastru ce iradiaza posterior

72. [DIG10051] Contraindicatiile exerezei cancerului de pancreas sunt urmatoarele: () A: metastaze B: carcinomatoza peritoneala C: invadarea venei splenice D: invadarea venei porte E: invadarea ductului Wirsung

73. [DIG10052] Interventia chirurgicala in cancerul ce cap de pancreas consta in: () A: duodenopancreatectomie cefalica B: anatomopatologie C: anastomoza biliara D: anastomoza gastrica E: fara anastomoze

74. [DIG10054] Daca in timpul examinarii tumora pancreatica se dovedeste a nu fi rezecabila se realizeaza urmatoarele: () A: dubla derivatie biliodigestiva si gastrojejunala B: interventie curativa C: interventie paliativa D: anastomoza pancreatica E: fara anastomoze

75. [DIG10055] Urmatoarele afirmatii despre tumora primitiva in tumorile esofagului sunt adevarate: () A: T1 tumora invadeaza musculara B: T2 tumora invadeaza musculara proprie C: T3 tummora invadeaza ganglionii D: T4 tumora invadeaza structurile adiacente E: T4 tumora metastatica

76. [DIG10057] Esofagul toracic da urmatoarele metastaze ganglionare: () A: ganglioni periesofagieni mai sus sau mai jos de vena azygos B: ganglioni subcarinari C: ganglioni mediastinali D: ganglioni perigastrici E: ganglioni celiaci

77. [DIG10058] Sunt metastaze la distanta in cancerele esofagului: () A: M1a ganglionii limfatici celiaci pentru cancerul treimii inferioare a esofagului B: M1a ganglionii limfatici cervicali pentru cancerul treimii superioare a esofagului C: M1b alte situsuri D: ganglionii cervicali sunt considerate M1a pentru cancerele esofagului cervical E: ganglionii cervicali sunt considerate N pentru cancerele esofagului toracic

78. [DIG10059] Urmatoarele afirmatii privind stadializarea cancerului esofagian sunt adevarate: () A: 0 pT0N0M0 B: I pT1N0M0 C: II pT2N0M0 D: III pT3N1 E: III pT4N0-1M0

79. [DIG10063] Esofagectomia se practica in urmatoarele situatii in cadrul tratamentului cancerelor esofagiene: () A: stadiul II B: stadiul III daca este adenocarcinom C: stadiul III daca este epidermoid D: tumori superficiale E: ciroza B sau C, insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca, aderenta la aortam bronhii, trahee, nervi recurenti, metastaze, ganglioni celiaci

80. [DIG10064] Monitorizarea pe termen lung a cancerelor esofagiene presupune: () A: examen clinic B: CT toracoabdominal C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9 D: endoscopie superioara E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice

81. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de disfagie, se procedeaza astfel, cu exceptia: () A: instalarea unei proteze B: chimioterapie C: radioterapie D: esofagectomie E: numai radiochimioterapie

82. [DIG10068] Cancerul de esofac prezinta clinic urmatoarele caracteristici: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: tuse la deglutitie D: disfonie: paralizia recurentului drept E: dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia

83. [DIG10069] Semne clinice ale extinderii cancerului esofagian sunt urmatoarele cu exceptia: () A: dureri mediastinale, celiace B: splenomegalie C: carcinomatoza palpabila la tuseul rectal D: ganglion Troisier E: ciroza, simptome pulmonare

84. [DIG10070] Confirmarea diagnosticului si bilantul extinderii in cancerul de esofag cuprinde: () A: endoscopia inalta B: CT cervicotoracoabdominopelvin C: ecoendoscopie D: markeri tumorali ACE, Ag CSC, Ca 19-9 E: panendoscopie ORL si pulmonara

85. [DIG10071] Despre tumorile heaptice secundare se poate spune: () A: sunt cele mai putin frecvente forme de tumori hepatice B: posibilitatea de metastaze sincrone C: posibilitatea de metastaze metacrone

D: tumori primitive digestive: colorectale, stomac, pancreas E: tumori primitive: san, tiroida, plaman, prostata, tumori endocrine

86. [DIG10072] In legatura cu diagnosticul tumorilor secundare hepatice se poate spune: () A: simptomatice, de cele mai multe ori B: bilant hepatic anormal de cele mai multe ori C: depistate in cadrul examenelor de monitorizare/evaluare a extinderii cancerului primitiv D: rareori: durere, icter, alterarea starii generale, hepatomegalie E: imagistica: ecografie, CT, RMN

87. [DIG10073] Tratamentul tumorilor hepatice secundare presupune: () A: chimioterapie preoperatorie B: rezectie completa C: tehnici de distrugere localizata D: embolizare portala E: chirurgie chiar daca excizia metastazei este incompleta

88. [DIG10075] Ecografia arata urmatoarele in diagnosticul tumorilor hepatice secundare: () A: hipoecogena B: izoecogena C: halou hipoecogen circumferential D: halou hiperecogen E: hiperecogena

89. [DIG10076] Imagistica tumorilor hepatice secundare arata: () A: ecografie: hipo/izoecogena, halou hipoecogen circumferential B: CT : iso/hipodens fara substanta de contrast C: RMN: iso/hipo T2, iso/hiper T1 D: RMN: evidentiere discreta in timpul arterial E: CT: evidentiere puternica in timpul arterial

90. [DIG10077] Printre tumorile hepatice benigne se numara: () A: hemangiomul B: hiperplazia nodulara focala C: adenomul D: chistul biliar E: metastaze

91. [DIG10078] Aspect iso/hipo T1, iso/hiper T2 la RMN se observa in urmatoarele leziuni heaptice: () A: hemangiom B: hiperplazie nodulara focala C: adenom D: chist biliar E: metastaze

92. [DIG10079] Confirmarea diagnostica de CHC prin PBH NU este necesara in urmatoarele cazuri: () A: nodul de 1-2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic B: nodul >2 cm cu aspect tipic sau cu alfafetoproteina > 200 ng/ml C: in caz de tumora+ficat sanatos D: nodul > 2 cm cu hipervascularizare evidenta la 2 examinari imagistice, in caz de ficat cirotic E: nodul >3 cm

93. [DIG10081] Complicatiie CHC sunt, cu exceptia: A: ruptura B: hemoragie C: suprainfectare D: tromboza venoasa profunda E: obstructie pancreatica

94. [DIG10082] Factori de prognostic ai CHC sunt: () A: numarul si dimensiunea tumorilor B: functia hepatica C: ascita D: pleurezia E: starea generala a pacientului

95. [DIG10083] Principiile de tratament in CHC sunt, cu exceptia: () A: profilactic B: curativ C: non-curativ D: abtinere E: monitorizare

96. [DIG10084] Tratamentul profilactic al CHC este: A: tratamentul hepatitei B B: tratamentul hepatitei C C: vaccinarea anti VHB D: depistarea CHC prin Ecografie+alfafetoproteina la fiecare 6 luni E: sorafenibVezi raspuns

97. [DIG10085] Tratamentul curativ al CHC presupune: () A: transplant hepatic B: rezectie chirurgicala (cel mai bun tratament) C: distrugere locala D: chimioembolizare E: sorafenib

98. [DIG10086] Tratamentul non-curativ al CHC presupune, cu exceptia: () A: chimioembolizare B: sorafenib C: distrugere locala D: alcoolozare E: crioterapie

99. [DIG10087] Tratamentul CHC in prezenta contraindicatiilor pentru transplant se realizeaza astfel: () A: rezectie in caz de Child A B: distrugere locala in caz de Child B C: chimioembolizare in caz de Child C D: paliativ in caz de Child C E: chimioembolizare in caz de Child B

100. [DIG10088] In faza de CHC avansat non-metastatic tratamentul va fi: () A: Child A - chimioembolizare B: Child B - distrugere locala C: Child C - paliativ D: Child A, C - paliativ E: sorafenib

101. [DIG10090] In legatura cu clasificarea TNM a canceului gastric sunt adevarate: () A: T1: tumora limitata la peretele gastric B: T3: tumora extinsa la ganglioni C: T4: tumora invadeaza organele din vecinatate D: N1: 1-6 ganglioni regionali meteatatici E: N3: >15 ganglioni regionali meteatatici

102. [DIG10091] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre stadializarea cancerului de stomac: A: 0 pT0N0M0 B: IA T1N0M0 C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0 D: II T2a/bN2M0 E: IV orice tumora cu M1

103. [DIG10092] Diagnosticul clinic al cancerului de stomac se pune pe baza urmatoarelor: () A: alterarea starii generale B: disfagie C: varsaturi postprandiale D: dureri epigastrice E: fara hematemeza, fara melena

104. [DIG10093] Sindromul paraneoplazic in cancerul de stomac cuprinde: () A: flebita B: acanthosis nigricans C: ginecomastie D: alterarea starii generale E: anemie hemolitica

105. [DIG10095] Confirmarea diagnostica si bilantul extinderii cancerului de stomac se realizeaza prin: () A: endoscopie superioara B: tranzit baritat C: CT cervicotoracoabdominopelvin D: ecoendoscopie E: radiografie toracica

106. [DIG10096] Markerii tumorali in cancerul de stomac sunt, cu exceptia: () A: ACE B: CA 19-9 C: CA 125 D: CSC E: LDH

107. [DIG10097] Tratamentul cancerului de stomac presupune: () A: chimioterapie perioperatorie (6 cicluri inainte si 6 cicluri dupa) B: cancer antral: gastrectomie 4/5 si anastomoza gastrojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic C: alte localizari: gastrectomie totala, anastomoza esojejunala, limfadenectomie, examen anatomopatologic D: aport de vitamina B12 pe cale venoasa pe toata viata E: monitorizare pe termen lung

108. [DIG10098] Monitorizarea pe termen in cancerul de stomac presupune: () A: examen clinic B: RMN toracoabdominal C: markeri tumorali D: endoscopie superioara E: complicatiile gastrectomiei (anemia microcitara, malabsorbtie)

109. [DIG10099] Stadiul 1 in cancerul colorectal cuprinde: () A: afectarea submucoasei colice B: afectarea musculoasei C: afectarea doar a mucoasei D: T1-T2N0M0 E: Tis

110. [DIG10100] Clasificarea TNM a cancerului colorectal, afirmatii adevarate: () A: M1: toate T/toate N.M1 B: N2: 4 sau mai multi ganglioni regionali invadati C: T4: T4N0M0, stadiul IIB, invazia organelor din vecinatate sau perforarea seroasei D: T3: T3N0M0, stadiul IIA, seroasa E: T3: grasimea perirectala

111. [DIG10101] In timpul efectuarii tuseului rectal in cancerul colorectal se urmaresc urmatoarele: () A: prezenta sangelui B: distanta dintre polul inferior si sfincter C: mobilitatea leziunii D: localizare (anterioara, posterioara, circumferentiala) E: ganglion Troisier

112. [DIG10103] Monitorizarea pe termen lung a cancerului pancreatic include () A: Markeri tumorali B: CT toracoabdominal C: ERCP D: Endoscopie superioară E: Examen clinic

113. [DIG10104] Cancerul de cap de pancreas se tratează prin () A: Vaccinarea postsplenectomie B: Anastomoza biliară C: Derivaţie biliodigestivă şi gastrojejunală D: Splenopancreatectomia cefalică

E: Duodenopancreatectomia cefalică

114. [DIG10105] Tumora pancreatică T4 afectează () A: splina B: artera mezenterică inferioară C: artera mezenterică superioară D: trunchiul celiac E: aorta abdominală

115. [DIG10109] Cancerul esofagian se monitorizează pe termen lung prin () A: Scintigrafie mediastinală B: RMN cervicotoracal C: Examen clinic D: Markeri tumorali E: Endoscopie superioară

116. [DIG10110] În cazul tumorilor esofagiene toracice de stadiu II se aplică () A: Radioterapie B: Radiochimioterapie C: Chimioterapie D: Mucosectomie endoscopica E: Esofagectomie

117. [DIG10111] Extinderea cancerului esofagian este marcată de () A: Dificultăţi respiratorii B: Ganglionul Troisier C: Carcinoza palpabila la tuseu rectal d. Ganglionul Troisier D: Hepatomegalie E: Dureri mediastinale

118. [DIG10112] Ganglioni ce pot fi afectaţi de metastaze ale cancerului de esofag toracic sunt () A: Perigastrici B: Subcarinari C: Supraclaviculari D: Periesofagieni E: Jugulari interni

119. [DIG10115] În prognosticul tumorilor hepatice secundare se consideră () A: Prezenţa trombozei portale B: Scorul Child C: Starea generală a pacientului D: Funcţia hepatică E: Localizarea metastazelor

120. [DIG10116] Tratamentul noncurativ ale CHC se realizează prin () A: Distrugere locala prin alcoolizare B: Distrugere locala prin crioterapie C: Sorafenib D: Chimioembolizare E: Vaccinare anti-VHB

121. [DIG10117] Confirmarea CHC se poate realiza fără biopsie prin () A: Nodul peste 2 cm cu alfafetoproteină peste 200 ng/ml B: Nodul peste 2 cm cu aspect tipic C: Nodul 1-2 cm cu alfafetoproteină peste 200 ng/ml D: Nodul 1-2 cm cu aspect tipic în caz de ficat cirotic E: Nodul 1-2 cm cu hipervascularizare evidentă la două examinari imagistice, în prezenţa unui ficat cirotic

122. [DIG10118] Referitor la chistul biliar următoarele sunt adevărate () A: Nu necesită monitorizare B: Nu necesită terapie C: Biologie normală D: Este adesea asimptomatic E: Este un tip rar de leziune

123. [DIG10119] Referitor la adenomul hepatic următoarele sunt adevărate () A: Nu necesită biopsie pentru confirmare B: Este hipoecogen C: Este simptomatic doar în 1/2 din cazuri D: Este frecvent la femeile între 20-50 ani E: Provine din hepatocite

124. [DIG10124] Cancerul de stomac se monitorizează prin () A: Ecoendoscopie B: CT toracoabdominopelvin C: Markeri tumorali D: Endoscopie superioara E: Examen clinic

125. [DIG10125] Care dintre următoarele reprezintă tumori ale stomacului de stadiu IV? () A: T1N1M1 B: T2aN3M0

C: T1N3M0 D: T4N1M0 E: T3N2M0

126. [DIG10126] Tumorile stomacului sunt favorizate de () A: Antecedente personale de gastrectomie B: Maladia Menetrier C: Hiperaciditate D: Ulcerul gastric E: Ruptura Mallory Weiss

127. [DIG10129] În cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin () A: Anastomoza coloanală B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare C: Excizia totală a mezorectului D: Amputaţie abdominoperineală E: Proctectomie

128. [DIG10130] Gravitatea cancerului de colon complicat cu ocluzie este indicată de () A: Sindrom inflamator B: Deshidratare C: Distensia cecului D: Apărare abdominală E: Febră

129. [DIG10131] Cancerul rectal se manifestă prin, cu excepţia () A: Senzaţie de evacuare incompletă B: False necesităţi C: Tenseme D: Melenă E: Rectoragie

TRAUMATISM ABDOMINAL:Complement simplu

1. Unul din cele mai afectate organe in traumatismul abdominal este:a. Intestinul subtireb. Duodenulc. Pancreasuld. Colonule. Splina

2. Se indica in managementul pacientului instabil cu traumatism abdominal:a. Laparotomie scurtab. Profilaxia tetanosuluic. Monitorizare prelungitad. Incalziree. Monitorizare armata

3. Caracterizeaza managementul traumatismului splinei cu stare hemodinamica stabila:a. Splenectomieb. Embolizare arteriala daca este posibilc. Monitorizarea trombocitozei postoperatoriid. Tratament medicale. Anatomopatologie

4. Fac parte din complicatiile traumatismului hepatic CU EXCEPTIA:a. Embolia gazoasab. Angiocolitac. Biliomd. Coleperitoneue. Hemoperitoneu

5. Este FALS despre traumatismul pancreatic:a. Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsungb. Pancreatita cronica poate fi o complicatiec. Tratamentul endosopic se recomanda la pacientii stabili cu plaga a ductului Wirsungd. La CT pancreasul are un aspect eterogen, fracturate. Asocierea unei afectari duodenale determina tablou de peritonita

6. La examenul unei plagi abdominale este important de observat CU EXCEPTIA:a. Identificarea punctului de intrareb. Identificare punctului de iesire

c. Lungimea plagiid. Traiectoria plagiie. Daca plaga este penetranta

Complement multiplu

7. Fac parte din bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor, inclusiv al traumatismelor abdominale:a. Radiografia toracicab. Bazinul in incidenta anteroposterioarac. CT de corp intregd. RMN toracoabdominale. Ecografie abdominala

8. In traumatismul abdominal sunt indicatii de interventie in urgenta:a. Eviscerareb. Fractura de bazinc. Peritonitad. Traumatismul hipocondrului stange. Plaga penetranta

9. Caracterizeaza managementul pacientului instabil hemodinamic cu traumatism al splinei:a. Splenectomieb. Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilusc. Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococd. Packinge. Antibioterapie cu amoxicilina

10. Prognosticul unui traumatism pancreatic este dominat de asocierea cu:a. Plaga a canalului Wirsungb. Afectare hepaticac. Afectare splenicad. Afectarea duodenuluie. Afectarea colonului transvers

11. Interventia chirurgicala in traumatismul pancreatic este indicata in:a. Instabilitateb. Politraumatismc. Peritonita asociatad. Plaga a canalului Wirsung netratabila endoscopice. Tablou de pancreatita acuta

12. Se recomanda atat in plagile abdominale penetrante cat si in cele nepenetrante:a. Laparotomieb. Debridarec. Explorarea tubului digestivd. Profilaxia tetanosuluie. Antibioprofilaxie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – E. 2 – A. 3 – D. 4 – E. 5 – B. 6 – C.Complement multiplu:7 – A, B, E. 8 – A, C, E. 9 – A, B, C, E. 10 – A, D. 11 – A, C, D. 12 – D, E.

1. [ABD10002] Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic obligă la: (pg. 491) A: laparotomie de urgenţă B: administrarea de analgezice C: încălzirea pacientului D: profilaxia tetanosului E: monitorizarea pacientului în unitatea de terapie intensivă

2. [ABD10003] Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune: (pg. 491) A: splenectomie de urgenţă B: antibioterapie cu amoxicilină C: vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ D: tratament medical şi monitorizare E: imobilizarea fracturilor costale

3. [ABD10004] Care din următoarele complicaţii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic? (pg. 492) A: ocluzia intestinală B: coleperitoneul C: pancreatita acută D: abcesul fundului de sac Douglas E: supuraţia parietală

4. [ABD10005] Care din următoarele afecţiuni poate apărea ca şi complicaţie consecutivă a unui traumatism pancreatic? (pg. 493) A: peritonită generalizată B: hemoperitoneu masiv C: abces interhepatodiafragmatic drept

D: pancreatita acută E: pancreatita cronică

5. [ABD10006] Specificaţi care din următoarele metode de tratament reprezintă conduita corectă în cazul plăgilor penetrante (pg. 493) A: laparotomie, explorarea întregului tub digestiv şi tratamentul leziunilor B: pansamentul plăgii asociat cu antibioterapia C: vaccinarea împotriva infecţiilor cu pneumococ D: administrarea de analgezice şi supravegherea plăgii E: stimularea tranzitului intestinal

6. [ABD10024] Managementul traumatismului splenic la pacientii instabili cuprinde urmatoarele, cu o exceptie: () A: laparotomie de urgenta B: splenectomie C: antibioterapie D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii

7. [ABD10031] La plaga abdominală trebuie observate următoarele, cu excepţia () A: Este penetrantă? B: Traiectoria C: Lungimea D: Punctul de ieşire E: Punctul de intrare

8. [ABD10032] Sunt adevărate următoarele afirmaţii despe traumatismul pancreatic, cu excepţia () A: Afectarea duodenală determina tablou de peritonita B: Pancreasul are un aspect eterogen, fracturat (CT) C: La pacienţii stabili cu plaga a ductului Wirsung se indică tratament endoscopic D: Pancreatita cronică poate fi o complicaţie E: Prognosticul este influentat de lezarea canalului Wirsung

9. [ABD10033] Complicaţiile traumatismului hepatic NU includ () A: Hemoperitoneu B: Coleperitoneu C: Biliom D: Angiocolită E: Embolia gazoasă

10. [ABD10034] În cazul pacienţilor cu traumatism splenic cu stare hemodinamică stabilă se efectuează A: Anatomopatologie B: Tratament medicamentos C: Monitorizarea trombocitozei postoperatorii D: Embolizare arteriala daca este posibil E: Splenectomie

11. [ABD10007] În cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt: (pg. 491) A: vezicula biliară B: ficatul C: duodenul D: stomacul E: splina

12. [ABD10008] Explorările imagistice (ecografia, CT) folosite în cazul unui traumatism splenic pot evidenţia: (pg. 492) A: pneumoperitoneu B: hemoperitoneu C: hemotorax D: hematom al splinei E: nivele hidroaerice multiple

13. [ABD10009] Diagnosticul de traumatism pancreatic este susţinut de: (pg. 493) A: durere de pancreatită acută B: scăderea amilazelor C: creşterea lipazei D: febră persistentă şi frison E: creşterea calcemiei

14. [ABD10010] Complicaţiile traumatismului hepatic sunt: (pg. 492) A: embolia gazoasă în caz de plagă a venelor suprahepatice B: biliom C: coleperitoneu D: ocluzia intestinală E: şocul toxico-septic

15. [ABD10011] Examenul clinic al unei plăgi abdominale trebuie să identifice: (pg. 493) A: punctul de intrare şi punctul de ieşire B: traiectoria plăgii C: debridarea şi sutura plăgii D: profilaxia tetanosului E: dacă plaga este penetrantă

16. [ABD10012] Principiu de tratament in traumatismul pancreatic se refera la: () A: pacient stabil: tratament medical B: pacient stabil cu plaga a ductului Wirsung: tratament medical C: pacient instabil: interventie chirurgicala D: peritonita asociata: tratament medical initial E: plaga a ductului Wirsung netratabila endoscopic: interventie chirurgicala

17. [ABD10013] Circumstantele de aparitie ale traumatismului pancreatic sunt, cu exceptia: () A: traumatism in hipocondrul drept B: traumatism in hipocondrul stang C: traumatism epigastric D: decelerare puternica E: fracturi costale

18. [ABD10015] Prognosticul in traumatismul pancreatic depinde de: () A: asocierea cu plaga a canalului cistic B: plaga a canalului Wirsun C: afectarea duodenului D: afectarea stomacului E: infectia

19. [ABD10016] Complicatiile traumatismului pancreatic sunt reprezentate de urmatoarele, cu exceptia: () A: pancreatita acuta B: necroza, infectare, pseudochiste C: fistula pancreatica D: plaga a canalului Santorini E: plaga duodenala

20. [ABD10017] Diagnosticul de traumatism pancreatic se pune pe: () A: durere de pancreatita acuta B: soc C: HDS D: cresterea lipazei E: cresterea amilazei

21. [ABD10018] Traumatismul hepatic se evoca sistematic in caz de: () A: durere la nivelul hipocondrului drept B: plaga penetranta a hipocondrului drept C: trauma a hipocondrului drept

D: in general pentru toate traumatismele abdominale E: icter

22. [ABD10019] Semnele clinice si biologice in traumatismul hepatic sunt, cu exceptia: () A: aparare in hipocondrul drept B: fractura ultimelor coaste depe partea dreapta C: identificarea unei instabilitati hemodinamice D: peritonita E: citoliza

23. [ABD10020] Caracterizeaza examenul imagistic in traumatismul hepatic: () A: ecografie insotita de CT in caz de instabilitate hemodinamica B: hemoperitoneu C: pneumoperitoneu D: hematom, fracturi, contuzii E: leziuni ale venelor suprahepatice, venei porte, arterei hepatice

24. [ABD10021] Managementul traumatismului hepatic: () A: nu are legatura cu starea hemodinamica B: stare hemodinamica stabila: tratament medical, monitorizare C: stare hemodinamica instabila: laparotomie de urgenta D: indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore E: tamponare cu ajutorul compreselor

25. [ABD10022] Traumatismul splinei se evoca sistematic in caz de: () A: plaga penetranta a hipocondrului stang B: traumatism al hipocondrului stang C: in general pentru toate traumatismele abdominale D: durere la nivelul hipocondrului stang E: trombocitoza

26. [ABD10023] Semnele clinice in traumatismul splinei NU sunt: () A: fracturi ale ultimelor coaste stangi B: instabilitate hemodinamica C: aparare abdominala D: HDS E: HDI

27. [ABD10025] Bilantul sistematic al tuturor politraumatismelor cuprinde: () A: radiografie toracica B: radiografie bazin in incidenta anteroposterioara C: ecografie abdominala D: CT toracoabdominopelvin E: Endoscopie superioara

28. [ABD10026] Criteriile de tratament medical in caz de traumatism abdominal: () A: stabilitate hemodinamica B: fara indicatii de interventie de urgenta C: nu mai mult de 4 unitati de masa sanguina transfuzate D: peritonita E: plaga penetranta

29. [ABD10027] Managementul contuziilor abdominale la pacientii instabili presupune: () A: CT de corp intreg B: laparotomie "scurta" C: splenectomie D: sutura arterei E: packing

30. [ABD10028] Traumatismul pancreatic se tratează chirurgical dacă () A: Tablou de pancreatită acută B: Plagă a canalului Wirsung netratabilă endoscopic C: Peritonită asociată D: Politraumatism E: Instabilitate

31. [ABD10029] Pacient instabil hemodinamic cu traumatism al splinei se abordează astfel () A: Antibioterapie cu amoxicilina B: Packing C: Vaccinare impotriva infectiei cu pneumococ D: Vaccinare impotriva infectiei cu haemophilus E: Splenectomie

32. [ABD10030] Trebuie intervenit de urgenţă în cazul traumatismului abdominal în caz de () A: Plagă penetrantă B: Traumatismul hipocondrului stâng C: Peritonită D: Fractură de bazin E: Eviscerare

SDR. OCLUZIV:Complement simplu

1. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:a. Varsaturi bilioaseb. Varsaturi tardivec. Oprire precoce a tranzitului pentru materiid. Oprire precoce a tranzitului pentru gazee. Varsaturi cu aspect fecaloid

2. Sunt semne de severitate in diagnosticul ocluziei CU EXCEPTIA:a. Deshidratareb. Febrac. Sepsis severd. Aparare abdominalae. Varsaturi cu aspect fecaloid

3. Sunt elemente caracteristice diagnostiuclui de gravitate al ocluziei CU EXCEPTIA:a. Dilatarea cecului peste 10 cmb. Aeroportiac. Pneumoperitoneuld. Varsaturi fecaloidee. Lichid liber intraabdominal

4. Sunt cauze de ocluzie de intestin subtire prin strangulare:a. Hematom al pereteluib. Diverticulul Meckelc. Diverticuloza cu pseudotumorad. Sindromul Ogilviee. Ileus biliar

5. NU face parte din managementul meical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv:a. Regim absolutb. Sonda nazogastricac. Compensare hidroelectroliticad. Analgezicee. Prelevarea eventualului lichid peritoneal

6. NU se practica in ocluzia necrotica prin brida:a. Rezectieb. Anatomopatologiec. Restabilirea continuitatii digestived. Stomiee. Laparorafie

7. Se practica in volvulusul sigmoidului cu semne de severitate:a. Colonoscopieb. Reducere cu sonda Faucherc. Interventie Hartmannd. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectalae. Mentinerea sondei Faucher timp de o saptamana

8. Caracterizeaza volvulusul cecului CU EXCEPTIA:a. Varsta peste 60 de ani este factor de riscb. Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuzc. Nu determina varsaturid. Pe radiografie lipseste aspectul “granitat”e. Tratamentul chirurgical consta in rezectia colonului cu volvulus si anastomoza ileocolica

9. NU caracterizeaza diagnosticul sindromului Ogilvie:a. Tablou de ocluzie prin strangulare a colonuluib. Meteorism voluminos difuzc. Lipsa semnelor peritonealed. Distensie cecalae. Niveluri colice in U inversat

Complement multiplu

10. Caracterizeaza ocluzia de intestin subtire:a. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii si gazeb. Varsaturi tardivec. Varsaturi cu ascpect fecaloidd. Insuficienta renala functionalae. Alcaloza metabolica

11. Sunt elemente de confirmare a diagnosticului de sindrom ocluziv:a. Cicatrice abdominalab. Orificii hernialec. Meteorism abdominald. Timpanisme. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze

12. Sunt criterii in diagnosticul de gravitate al sindromului ocluziv:a. Varsaturi bilioaseb. Varsaturi fecaloidec. Pneumoperitoneud. Aeroportiae. Timpanism

13. Sunt posibile etiologii de ocluzie de intestin subtire prin obstructie:a. Boala Crohnb. Diverticul Meckelc. Sindromul Ogilvied. Bezoare. Invaginatie intestinala acuta

14. Caracterizeaza managementul medical sistematic al pacientilor cu sindrom ocluziv:a. Regim absolutb. Sonda nazogastricac. Decompresia segmentului din amonted. Prelevare de lichid peritoneale. Compensarea tulburarilor hidroelectrolitice

15. In ocluzia prin brida daca gastrografinul trece in colon la 8-12 ore se recomanda:a. Sectionarea brideib. Ablatie a sondei nazogastricec. Laparorafied. Prelevare de lichid peritoneale. Reluarea progresiva a alimentatiei

16. In caz de volvulus sigmoidian fara semne de severitate se recomanda:a. Reducere cu sonda Faucherb. Interventie Hartmannc. Scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectalad. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamanae. Colonoscopie

17. Sunt factori de risc pentru volvulusul cecal:a. Varsta peste 60 de anib. Constipatiac. Boala Crohnd. Diverticulitae. Absenta acolarii posterioare a cecului

18. Se recomanda in sindromul Ogilvie fara semne de severitate:

a. Colectomie subtotalab. Laparotomie exploratoriec. Tub Faucherd. Neostigmina-prostigmina i.v. lente. Cecostomie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – E. 6 – E. 7 – C. 8 – C. 9 – E.Complement multiplu:10 – D, E. 11 – C, D, E. 12 – C, D. 13 – A, D. 14 – A, B, E. 15 – B, E. 16 – A, C, D, E. 17 – A, B, E. 18 – C, D.

1. [OCL10002] Cauze de obstructie a intestinului subtire sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag495) A: bezoart B: boala crohn C: carcinomatoza D: diverticul Meckel E: corp strain

2. [OCL10004] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt, cu EXCEPTIA: (pag 494) A: hematemeza B: soc C: durere intensa D: febra E: deshidratare

3. [OCL10005] Ileus-ul biliar reprezintă un tip de ocluzie intestinală care are ca mecanism: (pg. 495) A: Strangularea B: Obstrucţia C: Funcţia D: Reflex E: Necunoscut

4. [OCL10006] Ce semn clinic este caracteristic la inspecţia bolnavului cu volvulus de sigmoid? (pg. 497) A: Abdomen uşor destins, cu echimoză periombilicală (semnul Cullen) B: Steluţele vasculare C: Icter sclero-tegumentar D: Meteorismul asimetric E: Abdomen plat, imobil cu respiraţia

5. [OCL10007] Ce imagine radiologica este patognomonică pentru ocluziile intestinale? (pg. 495) A: Pneumoperitoneul subdiafragmatic B: Pleurezia bazală dreaptă C: Multiplele imagini de calculi radio-opaci D: Nivelele hidro-aerice E: Nu există o imagine radiologică patognomonică pentru ocluziile intestinale

6. [OCL10008] Sindromul Ogilvie se poate intâlni în următoarele situaâii, cu excepţia uneia: (pg. 498) A: Context chirurgical postoperator B: În reanimare C: Bolnavul cu hipopotasemie D: Insuficienţa cardiacă E: Hipertensiunea arterială

7. [OCL10009] Spuneţi ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase: (pg. 494) A: Oprirea precoce a tranzitului pentru materii şi gaze B: Vărsături tardive şi de aspect fecaloid C: Lipsa meteorismului D: Durere abdominală E: Distensia abdominală

8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495) A: Bezoart B: Carcinomatoza C: Hematom al peretelui D: Diverticul Meckel E: Metastaze

9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: () A: 6 ore B: 3 ore C: 30 minute D: 8 ore E: 5 minute

10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: () A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie

C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate D: compresiune extrinseca, corpi straini E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze

11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: () A: ocluzia prin brida B: volvulusul C: invaginatia D: diverticulul Meckel E: tumorile

12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se realizeaza dupa: () A: 1 luna B: 2-3 luni C: 1 saptamana D: 1 an E: 6 saptamani

13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: A: varsta peste 70 ani B: absenta acolarii posterioare a cecului C: diaree D: tineri E: copii

14. [OCL10037] Sindromul Ogilvie NU este caracterizat de () A: Niveluri colice în U inversat B: Distensie cecală C: Lipsa semnelor peritoneale D: Meteorism voluminos difuz E: Tablou de ocluzie prin strangulare a colonului

15. [OCL10038] Volvulusul cecului NU este caracterizat de () A: Tratament prin rezecţia colonului cu volvulus şi anastomoza ileocolică B: Aspectul “granitat” lipsă pe radiografie C: Lipsa vărsăturilor D: Se poate manifesta cu meteorism voluminos difuz E: Vârsta peste 60 de ani este factor de risc

16. [OCL10039] Ocluzia necrotică prin bridă se tratează prin, cu excepţia () A: Laparorafie B: Stomie C: Restabilirea continuităţii digestive D: Anatomopatologie E: Rezecţie

17. [OCL10040] Sindrom ocluziv se abordează sistematic, cu excepţia () A: Prelevare lichid peritoneal B: Administrare de analgezice C: Compensare hidroelectrolitica D: Sonda nazogastrica E: Regim alimentar strict

18. [OCL10041] Diagnosticul de gravitate al ocluziei NU include () A: Lichid liber intraabdominal B: Vărsături fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroporţia E: Dilatarea cecului peste 10 cm

19. [OCL10042] Severitatea ocluziei este indicată de, cu excepţia () A: Varsaturi cu aspect fecaloid B: Aparare abdominala C: Sepsis sever D: Febra E: Deshidratare

20. [OCL10043] Managementul sistematic al pacienţilor cu sindrom ocluziv include, cu excepţia () A: Prelevarea eventualului lichid peritoneal B: Analgezice C: Compensare hidroelectrolitică D: Sonda nazogastrică E: Regim absolut

21. [OCL10044] Diagnosticul de gravitate al ocluziei include, cu excepţia () A: Lichid intraabdominal B: Vărsături fecaloide C: Pneumoperitoneul D: Aeroportia E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm

22. [OCL10045] Diagnosticul ocluziei NU are următorul semn de gravitate () A: Vărsături cu aspect fecaloid B: Apărare abdominală C: Sepsis sever D: Febră E: Deshidratare

23. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496) A: sa fie spitalizati in urgenta B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii C: sa fie tratati cu analgezice D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic

24. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, în cadrul anamnezei punem accent pe următoarele: (pg. 494) A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operaţi anterioare) B: Medicaţia anterioară C: Semnele de impregnare neoplazică D: Antecedentele personale fiziologice E: Anamneza nu are un rol important în stabilirea etiologiei, doar investigaţiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv

25. [OCL10011] Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt următoarele semne şi simptome: (pg. 494) A: Durerea abdominală B: Meteorismul abdominal C: Hematemeza D: Vărsăturile E: Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze

26. [OCL10012] Următoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucţie: (pg. 495) A: Tumori intestinale B: Polipi C: Ileus biliar D: Volvulus sigmoidian E: Ileus postoperator

27. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497) A: Reducerea volvulusului cu o sondă Faucher +/- colonoscopie B: Scurtă sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectală C: Rezecţia colonului volvulat urmat de stomie (intervenţia Hartmann) D: Doar tratament medical E: Nu este nevoie de vreun tratament – sigmoidul se devolvulează spontan

28. [OCL10017] Semnele de severitate ale unei ocluzii sunt: () A: deshidratare B: soc C: febra, sepsis sever, soc D: aparare abdominala/durere severa E: varsaturi

29. [OCL10019] Diagnosticul de gravitate al unei ocluzii se pune pe urmatoarele semne: () A: dilatarea cecului >10 cm B: pneumomatoza parietala, aeroportie C: pneumoperitoneul D: lichid liber intraperitoneal E: accentuarea fixarii substantei de contrast in peretii intestinului (semn de ischemie)

30. [OCL10020] Tratamentul general al ocluziilor include: () A: managementul medical sistematic pentru toti pacientii B: in absenta semnelor de severitate se va opri tratamentul medical C: in prezenta semnelor de severitate si esec medical pacientul va fi tratat chirurgical D: de obicei se realizeaza restabilirea continuitatii digestive E: nu este nevoie de tratament chirurgical de urgenta

31. [OCL10022] Managementul ocluziei prin brida in absenta semnelor de severitate este: () A: medical B: 8-12 ore de aspiratie, apoi test cu gastrografin C: radiografie abdominala simpla la 12-24 de ore D: daca substanta trece in colon: ablatia sondei

E: daca nu se observa substanta de contrast in colon: chirurgie

32. [OCL10023] In caz de ocluzie prin brida cu necroza intestinala se procedeaza astfel: () A: rezectie, anatomopatologie B: restabilirea continuitatii digestive sistematic C: stomie sistematic D: laparorafie E: restabilirea continuitatii digestive sau stomie in functie de situatia locala

33. [OCL10024] Factorii de risc ai volusului de sigmoid sunt: (497) A: varsta >70 ani B: varsta > 60 ani C: constipatia D: diareea E: megadolico-sigmoid

34. [OCL10025] Volvulusul de sigmoid se recunoaste prin: () A: meteorism voluminos asimetric B: niveluri colice in U inversat pe radiografie abdominala simpla, CT C: meteorism voluminos difuz D: nivel colic la nivelul hipocondrului stang E: absenta aspectului obisnuit granitat al cecului

35. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: () A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/-colonoscopie B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o singura interventie D: laparotomie, explorare, prelevare de probe E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie

36. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: () A: medical B: chirurgical C: reanimare D: hipopotasemie E: hiperpotasemie

37. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: () A: se va exclude intotdeauna o cauza organica B: prezenta semnelor peritoneale C: distensie cecala D: Radiografie abdominala E: CT

38. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: () A: tratament medical B: etiologic C: in prezenta semnelor de severitate: colo-exsuflare sau laparotomie exploratorie D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale E: nu necesita tratament chirurgical

39. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de următoarele () A: Absenţa acolării posterioare a cecului B: Diverticulită C: Boala Crohn D: Constipaţie E: Vârsta peste 60 de ani

40. [OCL10034] Volvulusul sigmoidian fără semne de severitate se tratează cu () A: Colonoscopie B: Menşinerea sondei timp de o săptămână C: Scurtă sigmoidectomie cu anastomoză colorectală D: Intervenţie Hartmann E: Reducere cu sondă Faucher

41. [OCL10035] Sindromul ocluziv se managerizează prin () A: Compensarea tulburărilor hidroelectrolitice B: Prelevare de lichid peritoneal C: Decompresia segmentului din amonte D: Sonda nazogastrică E: Regim absolut

42. [OCL10036] Sindrom ocluziv se confirmă prin relevarea () A: Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze B: Timpanism C: Meteorism abdominal D: Orificii herniale

E: Cicatrice abdominală

APENDICITA:Complement simplu

1. Apendicita NU va evolua spre:a. Ileus paraliticb. Abces abdominalc. Peritonita pelvinad. Apendicita supurativae. Apendicita flegmonoasa

2. Sunt manifestari clinice ale apendicitei CU EXCEPTIA:a. Varsaturib. Tuseu pelvin durerosc. Aparare muscularad. Oprirea tranzituluie. Febra 37.5-38.5

3. Caracterizeaza examenul ecografic in apendicita:a. Variabilitate scazuta a diametrului apendiceluib. Ingrosarea peretelui apendicelui peste 3 mmc. Nu poate determina prezenta stercolitilord. Lipsa lichidului in fundul de sac Douglase. Apendicele poate fi vizualizat in 80% din cazuri

4. In functie de localizarea apendicelui pot fi forme complicate de apendicita CU EXCEPTIA:a. Abces apendicularb. Plastron apendicularc. Peritonitad. Psoitae. Tromboza mezenterica

5. NU face parte din tratamentul etiologic al apendicitei:a. Antibioterapie i.v. 24-48 oreb. Apendicectomiec. Prelevare lichid pentru examen bacteriologicd. Lavaj al cavitatii abdominalee. Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic

Complement multiplu

6. Sunt cele mai frecvente cauze fiziopatologice ale apendicitei:a. Stercolit

b. Corp strainc. Infectie de vecinatated. Insamantare hematogenae. Hipertrofie a peretelui

7. Caracterizeaza clinica apendicitei:a. Varsaturib. Durere in fosa iliaca stangac. Aparare muscularad. Tuseu pelvin nedurerose. Febra 37.5-38.5

8. Este adevarat despre examenul CT in apendicita:a. Poate observa lichid in fundul de sac Douglasb. Are cea mai buna valoare predictiva pozitivac. Nu vizualizeaza infiltrarea grasimii periapendiculared. In 40% din cazuri nu poate vizualiza apendicelee. In CT cu substanta de contrast se observa intarirea conturului mucoasei apendicelui

9. Intra la diagnosticul diferential al apendicitei:a. Limfadenita mezentericab. Torsiune ovarianac. Ocluzie intestinala obstructivad. Sarcoidozae. TBC

10. Caracterizeaza tratamentul simptomatic al apendicitei:a. Analgeziceb. Antibioterapie i.v. 24-48hc. Prelevare lichid pentru examen bacteriologicd. Lavaj al cavitatii abdominalee. Apendicectomie

11. Sunt indicatii in cazul plastronului apendicular:a. Tratament medical initialb. Apendicectomie laparoscopica in urgentac. Apendicectomie clasica in urgentad. Apendicectomie la distantae. Drenaj percutanat

12. Sunt indicatii in peritonita datorata apendicitei:a. Tratament medical initialb. Drenaj percutanatc. Lavaj peritoneal abundentd. Apendicectomiee. Antibioterapie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – D. 3 – B. 4 – E. 5 – A.Complement multiplu:6 – A, B, E. 7 – A, C, E. 8 – A, E. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B. 11 – A, D. 12 – C, D, E.

1. [APD10002] Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: (pag499) A: retrocecala B: subhepatica C: laterocecala D: mezoceliaca E: pelvina

2. [APD10005] Tratamentul plastronului apendicular presupune: (pg. 500) A: apendicectomie de urgenţă B: apendicectomie de urgenţă şi administrarea de antibiotice cu spectru larg C: tratament medical iniţial şi apendicectomie la distanţă D: tratament medical profilactic E: apendicectomie laparoscopică

3. [APD10006] În cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de: (pg. 500) A: peritonită generalizată B: infecţie urinară C: ocluzie febrilă D: torsiune ovariană E: colica renală

4. [APD10007] În apendicita acută, infecţia apendicelui se produce cel mai adesea: (pg. 499) A: pe cale endogenă, ca urmare a unei obstrucţii a apendicelui B: pe cale hematogenă, de la un focar infecţios aflat la distanţă C: pe cale respiratorie, în cazul epidemiilorpe cale respiratorie, în cazul epidemiilor D: pe cale limfatică, de la o infecţie de vecinătate E: pe cale digestivă, de la o toxiinfecţie alimentară

5. [APD10008] În apendicita acută, explorările biologice semnificative sunt reprezentate de: (pg. 499) A: sindromul de citoliză hepatică B: sindromul inflamator C: sindromul de activitate imunologică D: sindromul bilio-excretor E: sindromul de retenţie azotată

6. [APD10009] Tratamentul etiologic în apendicita acută este reprezentat de: (pg. 500) A: analgezice şi reechilibrare hidroelectrolitică B: antibioterapie intravenos 24-48 ore C: apendicectomie D: vaccinare profilactică E: regim alimentar absolut şi repaus la pat

7. [APD10019] Temperatura in cadrul apendicitei la copii si adulti este: () A: >40 B: 37.5-38.5 C: >38 D: >37 E: 37-38

8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: () A: torsiune ovariana B: salpingita C: sarcoidoza D: TBC E: diverticul sigmoidian

9. [APD10034] Apendicita NU se tratează etiologic prin () A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic B: Lavaj al cavitatii abdominale C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic D: Apendicectomie E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile

10. [APD10035] Apendicita NU se manifestă prin () A: Febra 37.5-38.5 B: Oprirea tranzitului C: Apărare musculară D: Tuşeu pelvin dureros E: Vărsături

11. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag499) A: temperatura 37.5 B: diaree C: tuseu pelvin dureros D: vsh crescut E: aparare abdominala

12. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499) A: febra 37.5-38.5 B: perete apendicular>3 mm la ecografie C: sumar de urina negativ D: sindrom inflamator E: vizualizarea unui stercolit

13. [APD10010] Diagnosticul clinic de apendicită acută este susţinut de: (pg. 499) A: durere în fosa iliacă dreaptă B: vărsături, greţuri C: disurie, polakiurie D: febră 37,5-38,5°C E: tuşeu pelvin dureros

14. [APD10011] Complicaţiile apendicitei acute sunt: (pg. 500) A: plastronul apendicular B: peritonita generalizată C: abces apendicular D: degenerarea malignă E: hemoragie digestivă inferioară

15. [APD10012] Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500) A: invaginaţia intestinală acută B: limfadenita mezenterică C: orhiepididimita acută D: torsiunea ovariană E: colica renală dreaptă

16. [APD10013] Tratamentul etiologic al apendicitei acute constă în: (pg. 500) A: apendicectomie B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic C: omentectomie parţială D: salpingectomie dreaptă E: lavajul cavităţii abdominale

17. [APD10014] Tratamentul peritonitei apendiculare constă în: (pg. 500) A: lavaj peritoneal abundent B: profilaxia tetanosului C: apendicectomie D: antibioterapie timp de cel puţin 5 zile E: repaus la pat timp de cel puțin 5 zile

18. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015) A: boala Crohn B: TBC C: Mucocel apendicular D: Sarcoidoza E: Nici un raspuns corect

19. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500) A: torsiune ovariana B: hernia strangulata C: invaginare intestinala acuta D: diverticulul Meckel E: sarcoidoza

20. [APD10017] Plastronul apendicular : (500) A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare

21. [APD10018] Formele complicate ale apendicitei acute sunt? (500) A: Psoita in caz de apendicita mezoceliaca B: Peritonita generalizata C: Ocluzie afebrila in caz de apendicita mezoceliaca D: Psoita in caz de apendicita retrocecala E: Ocluzie febrila in caz de apendicita mezoceliaca

22. [APD10020] Urmatoarele sunt pozitii anatomice ale apendicelui: () A: laterocecala B: retrocecala C: pelvina, cea mai frecventa D: mezoceliaca

E: subhepatica

23. [APD10021] Urmatoarele aspecte sunt prezente la ecografie in apendicita: () A: crestere in diametru a apendicelui mai mare de 10 cm B: perete mai mare de 3 mm C: uneori prezenta unui stercolit D: lichid liber periapendicular si in fundul de sac Douglas E: vizualizarea apendicelui in 100% din cazuri

24. [APD10022] Forme complicate de apendicita sunt urmatoarele: () A: abces apendicular B: plastron apendicular C: peritonita generalizata D: ocluzie febrila in caz de apendicita pelvina E: psoita in caz de apendicita retrocecala

25. [APD10023] Diagnosticul diferential al apendicitei se face cu urmatoarele: () A: limfadenita mezenterica B: invaginatie intestinala acuta C: infectie urinara D: colica renala E: plastron

26. [APD10025] In urmatoarele situatii se face apendicectomie la distanta: () A: peritonita B: abces abdominal C: plastron apendicular D: apendicita acuta E: ocluzie febrila

27. [APD10026] In caz de peritonita, tratamentul apendicitei acute la copii si adulti este urmatorul: () A: lavaj peritoneal abundent B: apendicectomie la distanta C: antibioterapie timp de cel putin 5 zile D: antibioterapie timp de cel putin 10 zile si apoi apendicectomie E: apendicectomie

28. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: () A: apendicectomie de urgenta B: tratament medical initial C: apendicectomie la distanta D: fara apendicectomie E: doar monitorizare

29. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: () A: tratament chirurgical imediat B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta C: intotdeauna apendicectomie la distanta D: intotdeauna tratament chirurgical imediat E: doar antibioterapie

30. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate spune: () A: context de tumori abdominale B: context de limfom C: context de rinofaringita D: febra mare (39 grade) E: aparare abdominala

31. [APD10030] În peritonita cauzată de apendicită se acţionează prin () A: Antibioterapie B: Apendicectomie C: Lavaj peritoneal D: Drenaj percutanat E: Tratament simptomatic

32. [APD10031] Plastronului apendicular se tratează A: Prin drenaj percutanat B: Apendicectomie la distanţă C: Apendicectomie clasică D: Apendicectomie laparoscopică E: Tratament simptomatic

33. [APD10032] Apendicita se diagnostichează diferenţial alături de () A: TBC B: Sarcoidoză C: Ocluzie intestinală D: Torsiune ovariană E: Limfadenită mezenterică

34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include A: Febra 37.5-38.5 B: Tuşeu pelvin nedureros C: Apărare musculară D: Durere în fosa iliacă stângă E: Vărsături

HERNIA PARIETALA:Complement simplu

1. Este adevarat despre evisceratie:a. Se produce printr-un orificiu naturalb. Se produce printr-un orificiu ne-natural dupa o durata lunga de timpc. Viscerele herniate sunt inconjurate de peritoneud. Nu exista peritoneu in jurul viscerelore. Este cel mai frecvent tip de hernie

2. Este adevarat despre hernia crurala:a. Au orificiul situat mai sus de arcada cruralab. Se exteriorizeaza prin fascia transversalisc. Se exteriorizeaza prin orificiul inghinal profundd. Au orificiul prin arcada cruralae. Au orificiul sub arcada crurala

3. Sunt factori de risc ai herniei ombilicale CU EXCEPTIA:a. Obezitateb. Nastere prin cezarianac. Ciroza cu ascitad. Dializa peritonealae. Multiparitate

4. Caracterizeaza examenul clinic al herniei inghinale CU EXCEPTIA:a. Masa inghinala impulsiva la tuseb. Masa inghinala palidac. Masa situata in scrotd. Masa inghinala nedureroasae. Masa inghinala reductibila

5. Face parte din tabloul complicatiilor herniei de epiploon:a. Ileus paraliticb. Durere majorac. Ocluzie inalta cu varsaturi precoced. Varsaturi fecaloidee. Varsaturi bilioase

Complement multiplu

6. Principalele tipuri de hernii parietale sunt:a. Hernia de discb. Hernia inghinalac. Hernia ombilicalad. Hernia liniei albee. Hernia Spiegel

7. Sunt factori de risc pentru hernia ombilicalaa. Multiparitateb. Nastere prin cezarianac. Obezitated. Dializa peritonealae. Antecedente de hernie

8. Sunt factori agravanti ai herniei inghinale:a. Obezitateb. Fumatc. Tuse cronicad. Alcoole. Multiparitate

9. Este adevarat despre herniile inghinale la copii:a. Afecteaza mai ales feteleb. Sunt congenitalec. Se pot asocia cu criptorhidiad. Multiparitatea este factor de risce. Sunt deseori bilaterale

10. Caracterizeaza hernia de intestin subtire strangulata:a. Durere majorab. Tablou clinic atenuatc. Ileus reflexd. Varsaturi precocee. Blocarea tranzitului in prima instanta

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – E. 3 – B. 4 – B. 5 – A.Complement multiplu:6 – B, C. 7 – A, C, D. 8 – A, B, C. 9 – B, C, E. 10 – A, D.

1. [HRN10002] Care dintre următoarele afirmaţii defineşte o hernie? (pg. 504)

A: Corespunde unei exteriorizari a conţinutului abdominal printr-un orificiu ne-natural B: Corespunde unei exteriorizari a conţinutului abdominal printr-un orificiu din vecinatatea cicatricei unei laparotomii C: Corespunde unei exteriorizari a conţinutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui D: Se distinge de eventraţii prin apariţia la scurt timp scurt dupa intervenţia chirurgicală E: Se distinge de eventraţii prin absenţa peritoneului din jurul viscerelor

2. [HRN10003] Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile femurale este adevărata? (pg. 504) A: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat mai sus de arcadă crurală B: Sunt acele hernii al caror orificiu este situat sub arcada crurală, medial de vasele femurale C: Sunt acele hernii al căror orificiu se exteriorizează prin fascia transversalis D: Sunt acele hernii al caror orificiu se exteriorizează prin orificiul inghinal profund în relaţie cu funiculul spermatic E: Sunt acele hernii al căror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical

3. [HRN10004] Care dintre următoarele afirmaţii legate de arcadă crurală (ligamentul inghinal) este adevărată? (pg. 504) A: Bandă fibroasă întinsă între spina iliaca antero-superioară şi pubis (tuberculul pubian) B: Banda fibroasă întinsă între spina iliacă antero-inferioară şi tuberculul pubian C: Banda fibroasă întinsă între spina iliaca postero-superioară şi pube D: Bandă fibroasă întinsă între creasta iliaca şi pube E: Bandă fibroasă întinsă între spina iliaca antero-superioara şi ischion

4. [HRN10006] Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie înghinală este adevărată? (pg. 505) A: Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper B: Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală C: Sutura simplă prin puncte separate pentru micile orificii D: Laparotomia sau laparoscopia

E: Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea abdominală

5. [HRN10019] Hernia de epiploon poate avea următoarea complicaţie () A: Vărsături bilioase B: Vărsături fecaloide C: Ocluzie înaltă cu vărsături precoce D: Durere majoră E: Ileus paralitic

6. [HRN10020] Examenul clinic al herniei inghinale NU poate fi caracterizat de următorul tip de masă () A: inghinala reductibilă B: inghinala nedureroasă C: situată în scrot D: inghinala palidă E: inghinala impulsivă la tuse

7. [HRN10021] Hernia ombilicală NU este favorizată de următoarea () A: Multiparitate B: Dializă peritoneală C: Ciroza cu ascită D: Naştere prin cezariană E: Obezitate

8. [HRN10007] Care dintre următoarele afirmaţii legate de herniile inghinale la copii sunt adevărate? (pg. 505) A: Afecteaza mai ales baieţii B: Sunt congenitale C: De multe ori sunt chiar bilaterale D: Sunt dobândite E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia

9. [HRN10008] Care dintre dintre următoarele afirmaţii legate de hernia inghinală necomplicată sunt false? (pg. 505) A: Masă inghinală nedureroasă, reductibilă B: Masă inghinală, impulsivă la tuse, reductibilă C: Poate fi situată în scrot, reductibilă D: Hernia este dureroasă E: Hernia este de volum mare, ireductibilă

10. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505) A: Laparotomia sau laparoscopia

B: Eliberarea sacului herniar şi reintegrarea conţinutului în cavitatea peritoneală C: Reparaţia parietală D: Enterectomia E: Drenajul cavităţii peritoneale

11. [HRN10010] În cazul în care conţinutul sacului de hernie strangulată este reprezentat de intestin subţire, simptomele digestive sunt: (pg. 505) A: Durere abdominală majoră B: Ocluzie intestinală înaltă cu vărsături precoce C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale şi gaze în prima instanţă D: Tablou clinic atenuat, în afara unui ileus reflex (paralitic) E: Constipaţie rebelă la tratamente cu purgative

12. [HRN10011] Care dintre următoarele afirmaţii legate de reparaţia parietală într-o hernie ombilicală sunt false? (pg. 505) A: Sutură simplă prin puncte separate pentru micile orificii B: Poziţionarea unei plase nerezorbabile, în caz de orificiu mare C: Poziţionarea unei plase nerezorbabile, fixată la arcada crurală D: Sutura directă prin coborârea tendonului conjunct la ligamentul Cooper E: Sutura tendonului conjunct la arcada crurală

13. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504) A: sarcina B: obezitatea C: ciroza cu ascita D: multiparitate E: dializa peritoneala

14. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de: (pag.505) A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex B: durere majora C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta E: necroza

15. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: () A: este pur chirurgical B: doar monitorizare C: monitorizare si corset D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan

16. [HRN10015] Hernia de intestin subţire strangulată este caracterizată de () A: Blocarea tranzitului în primă instanţă B: Vărsături precoce C: Ileus reflex D: Tablou clinic atenuat E: Durere majoră

17. [HRN10016] Herniile inghinale la copii () A: Sunt deseori bilaterale B: Apar mai frecvent în cazul multiparităţii C: Se pot asocia cu criptorhidia D: Sunt congenitale E: Afectează mai mult fetele

18. [HRN10017] Hernia inghinală este agravată de () A: Multiparitate B: Alcool C: Tuse cronică D: Fumat E: Obezitate

19. [HRN10018] Hernia ombilicală este favorizată de A: Antecedente de hernie B: Dializa peritoneală C: Obezitate D: Naştere prin cezariană E: Multiparitate

LITIAZA BILIARAComplement simplu

1. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara CU EXCEPTIA:a. Obezitateb. Paludismc. Contraceptivele oraled. Nuliparitatee. Mucoviscidoza

2. Durerea tipica in litiaza biliara NU este caraterizata de:a. In epigastrub. In hipocondrul dreptc. Iradiere spre umarul dreptd. Debut insidiose. Durata sub 6 ore

3. NU face parte din tratamentul etiologic al litiazei veziculare necomplicate:a. Explorarea cavitatii abdominaleb. Prelevare de lichidc. Colangiografia intraoperatoried. Colecistectomiae. Trimiterea probei pentru examen anatomopatologic

4. Caracterizeaza colecistita acuta:a. Lipsa icteruluib. Lipsa febreic. Durere in hipocondrul stang peste 6 ored. Colestaza prezentae. Lipaza crescuta

5. Sunt forme clinice ale colecistitei acute CU EXCEPTIA:a. Colecistita alitiazicab. Peritonita biliarac. Ileusul biliard. Abcesul subhepatice. Sindromul Mirizzi

6. Sunt forme clinice ale colecistitei cronice CU EXCEPTIA:a. Colecistita alitiazicab. Colecistita scleroatroficac. Vezicula de porteland. Calculocancere. Fistula biliara

7. NU este o posibila consecinta a prezentei calculilor in calea biliara principala:a. Poate fi asimptomaticb. Poate provoca o reactie de migratie litiazicac. Poate cauza un sindrom de malabsorbtied. Poate cauza o pancreatita acutae. Poate cauza o angiocolita

8. Caracterizeaza clinica angiocolitei:a. Aparare abdominalab. Scaunele sunt normal coloratec. Sepsisd. Urina decoloratae. Tulburari de tranzit

9. Este recomandarea in sepsisul necontrolat din angiocolita:a. Sfincterotomie endoscopica de urgentab. Antibioterapie i.v.c. Tratament simptomaticd. Colecistectomie de urgentae. Colangiografie intraoperatorie

Complement multiplu

10. Sunt factori de risc pentru litiaza veziculara:a. Mucoviscidozab. Regimul alimentar hipocaloricc. Paludismuld. Nuliparitatee. Rezectia ileala

11. Sunt caracteristici clinice ale litiazei veziculare simptomatice necomplicate:a. Durere in epigastrub. Pirexiec. Icter progresivd. Aparare abdominalae. Durere cu debut brutal

12. Sunt elemente ecografice de confirmare a diagnosticului de litiaza veziculara necomplicata:a. Calculi hiperecogeni cu con de umbrab. Dilatarea caii biliare principalec. Lichid liber pericolecisticd. Perete vezicular neingrosate. Perete vezicular ingrosat

13. Caracterizeaza explorarile biologice in diagnosticul colecistitei acute:a. Hiperbilirubinemieb. Crestere a Gamma-GTc. Lipsa markerilor de citolizad. Sindrom inflamatore. Cresterea lipazei

14. Sunt forme clinice ale colecistitei acute:

a. Sindromul Mirizzib. Fistula biliarac. Ileusul biliard. Peritonita biliarae. Colecistita alitiazica

15. Caracterizeaza tratamentul colecistitei acute:a. Tratament simptomaticb. Antibioterapie i.v.c. ERCPd. Sfincterotomie endoscopicae. Colecistectomie

16. Caracterizeaza clinica ileusului biliar:a. Episoade de colecistitab. Icterc. Varsaturid. Blocarea tranzitului pentru materii si gazee. Febra 38-38.5

17. Sunt semne clinice de migrare a calculilor veziculari:a. Durere biliarab. Icterc. Febrad. Varsaturie. Blocarea tranzitului pentru materii si gaze

18. Triada Charcot consta in:a. Durere biliarab. Aparare abdominalac. Febrad. Decolorarea scaunuluie. Icter

19. Caracterizeaza tratamentul litiazei caii biliare principale:a. Antibioterapie i.v.b. ERCPc. Sfincterotomie endoscopicad. Colecistectomiee. Colangiografie intraoperatorie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – D. 2 – D. 3 – B. 4 – A. 5 – C. 6 – A. 7 – C. 8 – C. 9 – A.Complement multiplu:

10 – A, C, E. 11 – A, E. 12 – A, D. 13 – C, D. 14 – A, D, E. 15 – A, B, E. 16 – A, C, D. 17 – A, B, C. 18 – A, C, E. 19 – B, C, D, E.

1. [LIT10009] Colică biliară litiazică este durerea tipică în litiază veziculară, caracterizată prin: (pg. 508) A: acompanierea constanta de febră şi de icter B: instalarea apărării musculare în hipocondrul drept C: apariţia bruscă a icterului cu evoluţie progresivă D: durere în hipocondrul drept cu iradiere în umărul drept E: durere în punctul cistic şi sindrom febril prelungit

2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511) A: consecinţa migrării spontane a calculilor din coledoc în duoden B: o formă de ocluzie intestinală prin obstrucţie C: o pareză a intestinului subţire în contextul litiazei biliare simptomatice D: un semn acompaniator al peritonitei biliare E: o pareză a întregului intestin secundară unei litiaze biliare asimptomatice

3. [LIT10011] Triada Charcot se caracterizează clinic prin următoarele elemente: (pg. 512) A: durere biliară urmată de febră şi apoi de icter B: colică biliară, febră şi vărsături bilioase C: durere biliară, febră şi adenopatie supraclaviculară dreaptă D: durere în hipocondrul drept, icter şi prurit tegumentar E: colică biliară, hepatomegalie şi icter

4. [LIT10012] Diagnosticul clinic de angiolangita se susţine pe următoarele elemente clinice: (pg. 512) A: colică biliară urmată de febră şi de instalarea icterului B: ficat palpabil la rebord, icter şi vărsături C: colecist palpabil, febră şi frisoane D: durere în hipocondrul drept, icter şi scaune decolorate E: durere epigastrică, icter şi frisoane

5. [LIT10013] Sfincterotomia endoscopică de urgenţă este indicată în: (pg. 512) A: colecistita acută gangrenoasă

B: icterul mecanic însoţit de hepatomegalie C: angiolangita cu sepsis necontrolat D: pancreatita acută de cauză biliară E: litiaza biliară de migrare

6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: () A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ B: interventie la rece C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti D: regim strict postoperator E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical

7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: A: > 40 B: <35 C: 38-38.5 D: 38-39 E: afebrilitate

8. [LIT10042] Prezenţa calculilor în calea biliara principală NU poate determina () A: angiocolită B: pancreatita acută C: sindrom de malabsorbţie D: migratie litiazică E: procese asimptomatice

9. [LIT10043] Colecistitei cronică NU se poate prezenta sub forma () A: Fistula biliara B: Calculocancer C: Vezicula de portelan D: Colecistita scleroatrofica E: Colecistita alitiazica

10. [LIT10044] Colecistita acută NU se prezintă sub forma () A: Sindromul Mirizzi B: Abcesul subhepatic C: Ileusul biliar D: Peritonita biliara E: Colecistita alitiazica

11. [LIT10045] Litiaza veziculară necomplicată NU se tratează etiologic prin () A: Examinare anatomopatologică B: Colecistectomie C: Colangiografie intraoperatorie D: Prelevare de lichid E: Explorarea cavităţii abdominale

12. [LIT10046] Litiaza biliară poate da o durere caracterizată prin, cu excepţia () A: Durată sub 6h B: Debut insidios C: Iradiere spre umărul drept D: În hipocondrul drept E: În epigastru

13. [LIT10002] Triada Charcot consta in : (pag.512) A: durere biliara B: frison C: febra D: icter E: varsaturi

14. [LIT10003] Durerea din litiaza veziculara simptomatica necomplicata are urmatoarele caracteristici: (pag 508) A: dureaza mai mult de 6 ore B: e localizata in epigastru C: iradiaza in bratul drept D: e localizata in hipocondrul drept E: se insoteste de febra

15. [LIT10004] Factorii de risc în litiaza veziculară sunt: (pg. 508) A: sexul masculin B: sedentarismul C: stresul D: regimul alimentar hipercaloric E: dislipidemia

16. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza veziculară simptomatică necomplicată evidenţiază: (pg. 509) A: colecist mărit de volum B: colecist cu perete îngroşat peste 2 mm C: colecist cu perete neîngroşat sub 2 mm D: lichid pericolecistic E: calculi hiperecogeni cu con de umbră

17. [LIT10006] Colecistită acută litiazică: (pg. 510) A: reprezintă inflamaţia peretelui colecistic B: reprezinta inflamaţia căilor biliare extrahepatice C: poate evolua spre constituirea piocolecistului D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului E: se poate rezorbi în totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile

18. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acută se susţ (pg. 510) A: durere epigastrică iradiată posterior şi vărsături B: durere în hipocondrul drept cu iradiere în umarul drept C: prezenţa constantă a febrei D: prezenţa constantă a subicterului conjunctival E: prezenţa meteorismului asimetric în hipocondrul drept sau flancul drept

19. [LIT10008] Examenul ecografic în colecistită acută litiazică poate evidenţia: (pg. 510) A: dilataţia constantă a căilor biliare extrahepatice B: lichid liber perivezicular C: îngroşarea peste 4 mm a peretelui vezicular D: perete vezicular în mare tensiune si subţiat E: calculi în colecist

20. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510) A: colecistita gangrenoasa B: colecistita alitiazica C: sd Mirizzi D: fistula biliara E: colecistita scleroatrofica

21. [LIT10015] Caracteristice ileusului biliar sunt: (pg 511) A: varsaturi B: lipsa icter C: icter D: aerobilie E: blocare tranzit pentru materii si gaze

22. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: () A: colica biliara B: colecistita acuta C: migrare calcul D: angiocolangita E: colecistita cronica

23. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511) A: colecistita alitiazica B: colecistita scleroatrofica C: fistula biliara D: sdr. Mirizzi E: vezicula de portelan

24. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: () A: calculi hiperecogeni cu con de umbra B: lichid liber pericolecistic C: perete vezicular neingrosat (<5 mm) D: fara lichid liber pericolecistic E: perete <2 mm

25. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: () A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri C: calculii sunt 100% colesterolici D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara

26. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: () A: tineri B: barbati C: subponderali D: antecedente de rezectie ileala E: mucoviscidoza

27. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: () A: depistare intotdeauna intamplatoare B: calculii pot cauza colangita C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula

28. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate sunt adevarate: () A: apare prin obstructia sfincterului Oddi

B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept C: durere cu durata sub 6 ore D: apirexie, fara icter, fara aparare E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica

29. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: () A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie B: se asociaza cu colestaza si apoi icter C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie D: este o forma de colecistita cronica E: este o forma de colecistita acuta

30. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: () A: reanimare B: stare de soc C: ischemie D: apare datorita calculilor foarte mici E: apare datorita calculilor transparenti

31. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: () A: sindrom inflamator B: colestaza C: citoliza D: lipaza normala E: fara colestaza, fara citoliza

32. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: () A: calculi in colecist B: perete > 4mm C: aspect dedublat al peretelui D: dilatare cailor intrahepatice E: fara dilatarea cailor extrahepatice

33. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510) A: colecistita gangrenoasa B: sindrom Mirizzi C: abces subhepatic D: peritonita biliara E: comprimarea caii biliare prin inflamatie

34. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza: () A: in 24 de ore de la debutul simptomelor B: la o luna dupa episod C: imediat ce au aparut simptomele D: nu este necesara E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale

35. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare principale, sunt adevarate: () A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare B: ecoendoscopia necesia anestezie generala C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare

36. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: () A: colecistectomia B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala C: colecistectomie in al doilea timp D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp

37. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: A: urgenta, spitalizare B: antibioterapie intravenoasa 7 zile C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale de urgenta D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale E: sfincteroscopie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat

38. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: () A: durere, icter, febra B: disparitia rapida a simptomelor C: citoliza, colestaza D: mici reactii pancreatice E: semnele regreseaza in cteva minute

39. [LIT10035] Tratamentul litiazei căii biliare principale include () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Sfincterotomie endoscopica D: ERCP E: Antibioterapie intravenos

40. [LIT10036] Triada Charcot include () A: Durere biliară B: Febră C: Icter D: Decolorarea scaunului E: Aparare abdominală

41. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcată clinic de () A: Blocarea tranzitului pentru materii şi gaze B: Vărsături C: Febra D: Icter E: Durere biliară

42. [LIT10038] Ileusul biliar se manifestă clinic prin A: Febră aprox. 38.5 B: Blocarea tranzitului pentru materii şi gaze C: Varsaturi D: Icter E: Episoade de colecistită

43. [LIT10039] Colecistitei acută se tratează () A: Prin colecistectomie B: Prin sfincterotomie endoscopică C: ERCP D: Antibioterapie i.v. E: Simptomatic

44. [LIT10040] Colecistitei acută poate avea următoarele forme () A: Alitiazică B: Peritonită biliară C: Ileusul biliar D: Fistulă biliară E: Sindromul Mirizzi

45. [LIT10041] Litiaza veziculară simptomatică necomplicată se eveidenţiază clinic prin () A: Durere cu debut brutal B: Apărare abdominală C: Icter progresiv D: Pirexie E: Durere in epigastru

PANCREATITA ACUTA SI CRONICA:Complement simplu

1. Este una din etiologiile responsabile de pana la 80-90% din cazurile de pancreatita acuta:a. Litiaza vezicularab. Tumora de cap de pancreasc. Ampulomul vateriand. Complicatie ERCPe. Traumatismul abdominal

2. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta CU EXCEPTIA:a. Obezitateb. Etilism cronicc. Socd. Echimoze periombilicalee. Infiltrare hematica a flancurilor

3. Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA:a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetuluib. LDH peste de 1,5 ori normalulc. ASAT peste de 6 ori normaluld. Uree peste 1,8 mmol/le. Leucocite peste 16000/mm3

4. Reprezinta criteriu de 4 puncte in scorul Balthazar:a. Un singur fuzeu de necroza peripancreaticab. Sub 30% necroza dupa injectarec. Infiltrarea grasimii peripancreaticed. 30-50% necroza dupa injectaree. Peste 50% necroza dupa injectare

5. Sunt complicatii generale ale pancreatitei acute:a. Pseudochisteb. Abcesec. Infectia necrozei pancreaticed. Insuficienta renalae. Perforarea stomacului

6. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute CU EXCEPTIA:a. Repaus absolutb. Sonda nazogastrica sistematicc. Corectare a tulburarilor electroliticed. Analgezice majoree. Prevenirea delirium tremens la alcoolici

Complement multiplu

7. Sunt principalele etiologii ale pancreatitei acute:a. Alcoolulb. Litiaza vezicularac. Tumora de cap de pancreasd. Traumatismul abdominale. Infectia

8. Sunt semne de gravitate in pancreatita acuta:a. Obezitateb. Alcoolismc. Socd. Echimoze periombilicalee. Infiltrare hematica a flancurilor

9. Sunt criterii Ranson la 48 de ore:a. Glucoza peste 11 mmol/l cu exceptia diabetuluib. Uree peste 1.8 mmol/lc. Cresterea hematocritului peste 10%d. Leucocite peste 16000/mm3e. PaO2 sub 60 mmHg

10. Sunt criterii care valoreaza doua puncte in scorul Balthazar:a. Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasuluib. Infiltrarea grasimii peripancreaticec. Un singur fuzeu de necroza peri-pancreaticad. Sub 30% necroza dupa injectaree. 30-50% necroza dupa injectare

11. Sunt caracteristice infectiei necrozei pancreatice:a. Diagnosticul este stabilit prin punctieb. Poate evolua spre pseudochistec. Poate determina insuficienta renala acutad. Frecvent cu Stafilococ auriue. Frecvent cu E. coli

12. Caracterizeaza tratamentul initial al pancreatitei acute:a. Repaus absolutb. Sonda nazogastrica sistematicc. Corectare a tulburarilor electroliticed. Analgezice majoree. Corectarea deficientelor de organ

13. Caracterizeaza tratamentul pancreatitei acute grave:a. ERCP in angiocolitab. Sfincterotomia endoscopica in icter obstructivc. Nutritie parenteralad. Colecistectomiee. Colangiografie intraoperatorie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – B. 3 – D. 4 – D. 5 – D. 6 – B.Complement multiplu:7 – A, B. 8 – A, C, D, E. 9 – B, E. 10 – B, D. 11 – A, D, E. 12 – A, C, D. 13 – A, B, C.Complement simplu

1. Manifestarea intiala predominanta in pancreatita cronica este:a. Inflamatiab. Fibrozac. Dopurile proteiced. Stenozele canalelor pancreaticee. Pierderea functiei endocrine/exocrine

2. O cauza importanta a pancreatitei cronice la subiectul tanar este:a. Hiperparatiroidismulb. Pancreatita autoimunac. Alcoolismuld. Obstructia tumoralae. Genetica

3. Sunt complicatii ale pseudochistului pancreatic CU EXCEPTIA:a. Insuficienta pancreatica endocrinab. Compresiune de duodenc. Suprainfectied. Rupturae. Hemoragie prin eroziune arteriala

4. Este complicatie rara a pancreatitei cronice:

a. Pancreatita acutab. Pseudochistc. Insuficienta pancreatica exocrinad. Insuficienta pancreatica endocrinae. Adenocarcinom pancreatic

5. Sunt examene complementare morfologice indicate in pancreatita croncia CU EXCEPTIA:a. Ecoendoscopiab. Ecografia abdominalac. CT abdomnial fara contrastd. CT abdominal cu contraste. RMN pancreatic

6. Caracterizeaza tratamentul durerii in pancreatita cronica CU EXCEPTIA:a. Enzimoterapieb. Antalgicec. Insulinoterapied. Tratament endoscopice. Tratament chirurgical

Complement multiplu

7. Durerea in pancreatita cronica poate fi cauzata de:a. Hipertensiune canalarab. Fibroza parenchimuluic. Inflamatia nervilor pancreaticid. Inflamatia nervilor peripancreaticie. Reflux canalar

8. Sunt cauze de pancreatita cronica:a. Alcoolulb. Litiaza vezicularac. Hiperparatiroidismuld. Traumatismul abdominale. Genetica

9. Sunt complicatii frecvente ale pancreatitei cronice:a. Pusee de pancreatita acutab. Insuficienta exocrinac. Insuficienta endocrinad. Tromboza de vena splenicae. Wirsungoragie

10. Caracterizeaza insuficienta pancreatica exocrina:a. Steatoreeb. Hipertensiune portalac. Hemoragie digestiva

d. Maldigestiee. Determina hipoglicemii frecvente

11. Sunt elemente de diagnostic diferential pentru pancreatita cronica:a. Pancreatita acutab. Tumora de pancreasc. TIPMPd. Angor mezenterice. Ulcer duodenal

12. Sunt metode recomandate de urmarire si monitorizare a pancreatitei cronice:a. Ecoendoscopiab. Examen clinicc. CT abdominald. Ecografia abdominalae. Bilantul hepatic

Raspunsuri:Complement simplu:1 – A. 2 – E. 3 – A. 4 – E. 5 – B. 6 – C.Complement multiplu:7 – A, D. 8 – A, C, E. 9 – A, B, C. 10 – A, D. 11 – B, C, D. 12 – B, D, E.

1. [PCR10002] Care afirmaţie este falsă în cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+) A: Cauza net dominată este consumul de alcool B: În evoluţia bolii se întâlnesc trei faze succesive C: Examenul clinic este sugestiv D: Pseudochistul poate apare ca si complicaţie evolutivă E: Ecografia abdominală este o metodă de diagnostic puţin sensibilă şi puţin specifică

2. [PCR10003] În managementul terapeutic al pancreatitei cronice intră: (pg. 469) A: Tratamentul disfuncţiei organice multiple B: Colecistectomia laparoscopică de principiu C: Anastomoza pancreatico-jejunală D: Splenectomia E: Drenajul focarelor de necroză pancreatică şi peripancreatică

3. [PCR10004] Care afirmaţie este falsă cu privire la pancreatita acută? (pg. 513+) A: Durerea este localizată epigastric, transfixiantă, iradiată spre posterior

B: Creşterea lipazemiei > 3N C: Este prezent şocul septic în formele severe D: Ecografia abdominală este cea mai sensibilă metodă imagistică de diagnostic E: Scorul Ranson şi Balthazar sunt scoruri de gravitate

4. [PCR10005] Tratamentul etiologic al pancreatitei acute constă în: (pg. 516) A: Pseudochisto-jejuno anastomoză B: Drenajul necrozelor pancreatice şi peripancreatice C: Tratamentul disfuncţiei organice multiple D: Colecistectomie de urgenţă în formele grave E: ERCP în cazul persistenţei unui calcul la nivelul căii biliare principale

5. [PCR10006] Nu reprezintă cauze de pancreatită acută: (pg. 513) A: Litiaza biliară B: Consumul de alcool C: Traumatismele abdominale D: Medicaţia antiinflamatorie nesteroidiană E: Hiperlipidemia

6. [PCR10014] Care este complicatia cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515) A: insuficienta multiorganica B: hiperglicemia C: infectia necrozei pancreatice D: perforarea organelor din vecinatate E: pseudochistul pancreatic

7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514) A: PaO2 < 60 mmHg B: leucocite > 16000/mm3 C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l E: calcemia < 2.00 mmol/l

8. [PCR10021] Sunt criterii care valoreaza trei puncte in scorul Balthazar:(514) () A: Crestere de volum localizata sau difuza a pancreasului B: Un singur fuzeu de necroza peri-pancreatica C: 30-50% necroza dupa injectare D: sub 30% necroza dupa injectare E: 20-40% necroza dupa injectare

9. [PCR10025] Scorul Ranson la 48 de ore nu include: (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: PaO2 sub 60 mmHg C: ASAT peste 6N D: scadere hematocrit>10% E: calcemie<2mmoli/l

10. [PCR10027] Pancreatita acuta este provocata de mai ales de calculii: () A: mai mari de 5 cm B: mai mici de 5 cm C: mai mici de 5 mm D: cu cat sunt mai mari cu atat riscul este mai mare E: dimensiunea nu conteaza

11. [PCR10032] Examenele imagistice efectuate in pancreatita acuta la internare releva urmatoarele: () A: prezenta sau absenta litiazei veziculare la ecografie B: edem pancreatic, infiltrare a grasimii peripancreatice, la CT C: diagnosticul complicatiilor D: necroza pancreatica E: colectii/fuzee inflamatorii

12. [PCR10034] Infectia necrozei pancreatice, in pancreatita acuta, survine: () A: tipic in a treia zi B: tipic in a treia saptamana C: tipic in a treia luna D: nu se cunoaste momentul exact E: poate surveni oricand

13. [PCR10042] Durerea în pancreatita cronică NU se tratează () A: Chirurgical B: Endoscopic C: Cu insulinoterapie D: Cu antalgice E: Prin enzimoterapie

14. [PCR10043] În pancreatita cronică NU se efecturează următorul examen morfologic () A: RMN pancreatic B: CT abdominal cu contrast C: CT abdomnial fara contrast D: Ecografia abdominala E: Ecoendoscopia

15. [PCR10044] Pseudochistul pancreatic NU dă următoarea complicaţie () A: Hemoragie prin eroziune arterială B: Ruptură unui anevrism al arterei splenice C: Suprainfecţie D: Compresiune de duoden E: Insuficienţă pancreatică endocrină

16. [PCR10045] Pancreatita cronică se produce la tineri cel mai des din următorul motiv () A: Cauze genetice B: Obstrucţie tumorală C: Alcoolismul D: Pancreatită autoimună E: Hiperparatiroidism

17. [PCR10050] Tratamentul iniţial al pancreatitei acute NU include următorul aspect () A: Prevenirea delirium tremens B: Analgezice majore C: Corectare a tulburărilor electrolitice D: Sondă nazogastrică E: Repaus total

18. [PCR10051] Criteriu de patru puncte în scorul Balthazar este () A: Peste 50% necroza după injectare B: 30-50% necroză dupa injectare C: Sub 30% necroză după injectare D: Infiltrarea grăsimii peripancreatice E: Un singur fuzeu de necroza peripancreatică

19. [PCR10052] Scorul Ranson NU include următorul criteriu de internare () A: Leucocite peste 16000/mm3 B: Uree peste 1,8 mmol/l C: ASAT peste de 6 ori normalul D: LDH peste de 1,5 ori normalul E: Glucoza peste 11 mmol/l dacă nu există diabet

20. [PCR10053] Pancreatita acută NU prezintă următorul semn de gravitate () A: Infiltrare hematică a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: Şoc D: Etilism cronic E: Obezitate

21. [PCR10007] Diagnosticul diferenţial al pancreatitei cronice se face cu: (pg. 467) A: Tumori pancreatice B: Dilataţii chistice ale canalelor pancreatice C: Angiocolita D: Chistul hidatic hepatic E: Angorul mezenteric

22. [PCR10008] Complicaţiile posibile în evoluţia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468) A: Diabetul insulino-necesitant B: Pseudochistul de pancreas C: Adenocarcinomul de pancreas D: Insuficienţă renală acută E: Compresiune duodenală

23. [PCR10009] Care afirmaţii sunt false cu privire la pancreatita cronică? (pg. 467, 469) A: Cauza cea mai frecventă este consumul prelungit de alcool B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C: Apare cel mai frecvent la pacienţii cu litiază biliară D: Ecoendoscopia este o metodă de diagnostic cu sensibilitate redusă E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv

24. [PCR10010] Care afirmaţii sunt corecte cu privire la pancreatita acută? (pg. 513, 515) A: Este o inflamaţie acută a pancreasului B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliară şi consumul de alcool C: Apare frecvent în evoluţia tumorilor de cap de pancreas D: Se poate complica cu insuficienţă multiorganică E: Nu este necesară internarea în formele uşoare de boală

25. [PCR10011] Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515) A: Orice pacient cu pancreatita acută se internează B: Formele grave de boală se tratează în secţiile de terapie intensivă C: La pacienţii ce prezintă şi angiocolită este indicată colecistectomia clasică de primă intenţie D: Orice formă de pancreatită acutp necesită intervenţie chirurgicală

E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem

26. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic: (pag.468) A: compresiune de organ B: wirsungoragie C: suprainfectie D: hemoragie prin eroziune arteriala E: diabet insulino-necesitant

27. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469) A: pseudochistul pancreatic B: tumora a pancreasului C: litiaza biliara D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului E: angorul mezenteric

28. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513) A: aparare abdominala B: obezitate C: soc D: icter E: echimoze periombilicale

29. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514) A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului) B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l C: scaderea hematocritului >10% D: calcemia< 2.00 mmol/l E: LDH>1,5N

30. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515) A: pneumoperitoneu B: soc septic C: trombopenie D: insuficienta renala acuta E: hipoglicemie

31. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513) A: hipercalcemia B: complicatia unei ERPC C: boala Gaucher D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter E: mucoviscidoza

32. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) () A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l B: ASAT peste de 6 ori normalul C: Calcemia sub 2 mmol/l D: Leucocite peste 16000/mm3 E: Scaderea hematocritului peste 10 %

33. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) () A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l B: Calcemia sub 2 mmol/l C: Scaderea hematocritului peste 10 % D: Varsta sub 55 ani E: varsta peste 55 ani

34. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514) A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul B: varsta peste 55 de ani C: LDH >3N D: ASAT<10N E: leucocite peste 16.000/mm cub

35. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514) A: scaderea bicarbonatilor peste 4 mmoli/l B: LDH peste 1.5N C: PaO2<60mmHg D: cresterea ureei peste 2mmol/l E: retentia de fluide peste 4 litri

36. [PCR10026] Complicatii locale ale pancreatitei acute cuprind: (515) A: pseudochiste B: infectia necrozei cu mortalitate 30% C: perforarea stomacului D: infectia necrozei cu Staficoloc auriu E: insuficienta renala cu hipocalcemie

37. [PCR10028] Diagnosticul de pancreatita acuta se stabileste in caz de: () A: durere tipica B: lipaza >3N C: amilaza >3N D: doar durere in bara E: doar lipaza >3N

38. [PCR10029] Sunt etiologii ale pancreatitei acute urmatoarele: () A: hipocalcemia, in special in cazurile cu hiperparatiroidism B: hiperlipidemia C: 1% din cazurile de ERCP D: virusi, bacterii, paraziti E: forme genetice

39. [PCR10030] Semne de gravitate ale pancreatitei acute sunt: (pg. 513) A: subponderalitate B: soc C: echimoze periombilicale D: infiltrare hematica a flancurilor E: hipertensiune arteriala

40. [PCR10031] Urmatoarele afirmatii referitoare la scorul Ranson in pancreatita acuta sunt false: () A: numarul total de puncte poate ajunge la 12 B: pancreatita este considerata grava daca scorul este mai mare sau egal cu 3 C: la internare se pot obtine maxim 6 puncte D: CRP mai mare de 150 mg/l la 48 de ore este semn depancreatita grava E: diabet la internare valoreaza 1 punct

41. [PCR10033] In pancreatita acuta, scorul Balthazar permite: () A: clasificarea severitatii la internare si la 48 de ore B: clasificarea severitatii inainte si dupa injectarea de substanta de contrast C: alocarea a 3 puncte pentru 1 singur fuzeu de necroza pancreatica D: alocarea a 4 puncte pentru clasa D E: alocarea a 6 puncte pentru necroza > 50%

42. [PCR10035] Despre complicatia cea mai grava a pancreatitei acute se poate spune: () A: are mortalitate de 20% B: tablou clinic discret C: tratabila cu imipenem D: tratabila cu antibioterapie intravenoasa cu spectru larg E: imposibil de tratat

43. [PCR10036] Complicatiile pancreatitei acute sunt, cu eceptia: () A: hipoglicemie B: insuficienta renala cu hipercalcemie C: perforarea organelor vecine D: infectia necrozei cu streptococ E: colectii

44. [PCR10037] Despre pancreatitele acute se poate spune: () A: 80% sunt severe B: 20% au evolutie favorabila in cateva zile C: spitalizare in sectia de reanimare a pancreatitelor cu scor Ranson mai mare sau egal cu 3 D: tratamentul etiologic este posibil E: in pancreatita grava tratamentul etiologic se face la distanta de complicatii

45. [PCR10038] Pancreatita cronică se monitorizează prin () A: Bilanţ hepatic B: Ecografia abdominală C: CT abdominal D: Examen clinic E: Ecoendoscopia

46. [PCR10039] Pancreatita cronică intră în diagnostic diferenţial alături de () A: Ulcer duodenal B: Angor mezenteric C: TIPMP D: Tumora de pancreas E: Pancreatita acută

47. [PCR10040] Pancreatita cronică dă adesea următoarele complicaţii () A: Wirsungoragie B: Tromboză de venă splenică C: Insuficienţă endocrină D: Insuficienţă exocrină

E: Pusee de pancreatită acută

48. [PCR10041] Pancreatita cronică poate fi determinată de () A: Cauze genetice B: Traumatismul abdominal C: Hiperparatiroidismul D: Litiaza veziculara E: Consumul de alcool

49. [PCR10046] Pancreatita acută gravă se tratează prin () A: Colangiografie intraoperatorie B: Colecistectomie C: Nutriţie parenterală D: Sfincterotomia endoscopică în icter obstructiv E: ERCP în angiocolită

50. [PCR10047] Tratamentul iniţial al pancreatitei acute include () A: Corectarea deficienţelor de organ B: Analgezice majore C: Corectare a tulburărilor electrolitice D: Sondă nazogastrică E: Repaus total

51. [PCR10048] Infecţia necrozei pancreatice este caracterizată de () A: Frecvent produsă de cu E. coli B: Frecvent produsă de Stafilococ auriu C: Posibilitatea de a cauza IRC D: Poate evolua spre pseudochiste E: Diagnosticul este stabilit prin puncţie

52. [PCR10049] În pancreatita acută următoarele reprezintă criterii de gravitate () A: Infiltrare hematică a flancurilor B: Echimoze periombilicale C: Şoc D: Alcoolism E: Obezitate

PERITONITA ACUTA:Complement simplu

1. Este cauza de peritonita tertiara:a. Tuberculozab. Infectia asciteic. Dializa peritonealad. Fistula anastomotica postoperatoriee. Peritonita cu fungi

2. Fac parte din mecanismele de aparare ale cavitatii abdominale CU EXCEPTIA:a. Peritoneub. Epiploonc. Sistemul complementd. PMNe. Macrofage

3. Caracterizeaza tabloul clinic al peritonitei CU EXCEPTIA:a. Contractura abdominalab. Oprirea tranzitului pentru materii si gazec. Durere la tuseu rectald. Hipoleucocitozae. Oligurie

4. NU caracterizeaza tratamentul simptomatic al peritonitei:a. Oxigenoterapieb. Toaleta peritoneala cu ser fiziologicc. Reumplere volemica in socd. Analgezicee. Antibioterapie i.v. cu spectru larg

5. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei:a. Montarea de doua catetere venoaseb. Reumplere volemica in socc. Lavaj al cavitatii abdominaled. Antibioterapie i.v.e. Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice

Complement multiplu

6. Sunt cauze de peritonita acuta secundara:a. Tuberculozab. Infectia asciteic. Perforatie a unui diverticuld. Fistula anastomotica postoperatoriee. Peritonita fara germeni

7. Sunt consecinte sistemice ale peritonitei generalizate:a. Soc septicb. Insuficienta renala acutac. Insuficienta hepaticad. Alcaloza metabolicae. Insuficienta respiratorie

8. Sunt semne biologice in diagnosticul peritonitei acute:a. Soc septicb. Hiperleucocitoza cu PMNc. Cresterea CRPd. Oliguriee. Tahicardie

9. Sunt elemente prezente frecvent in postoperator care fac diagnosticul peritonitei dificil:a. Varsaturib. Dureri abdominalec. Ileusd. Pneumoperitoneue. Tulburari de cunostinta

10. Caracterizeaza tratamentul etiologic al peritonitei acute:a. Antibioterapie i.v.b. Laparotomiec. Explorarea cavitatii abdominaled. Lavaj al cavitatii abdominalee. Laparorafie

Raspunsuri:Complement simplu:1 – E. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – C.Complement multiplu:6 – C, D. 7 – A, B, C, E. 8 – B, C. 9 – A, B, C, D. 10 – B, C, D, E.

1. [PRT10002] Peritonita corespunde: (pg. 517) A: Unei inflamaţii acute a peritoneului B: Inflamaţiei acute a ţesutului gras retroperitoneal C: Torsiunii unui organ intraperitoneal D: Obstrucţiei acute a intestinului E: Prezenţei sângelui în cavitatea peritoneală

2. [PRT10003] Majoritatea peritonitelor sunt secundare: (pg. 517) A: Infecţiei hematogene a lichidului de ascită B: Tuberculozei abdominale C: Perforaţiei de tub digestiv D: Extensiei unei leziuni pleurale de vecinătate E: Ingestiei de substanţe caustice

3. [PRT10004] Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată în cazul peritonitei acute secundare (pg. 517) A: Infecţia este în majoritatea cazurilor monomicrobiană B: Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infecţiilor peritoneale C: Agenţii infecţioşi sunt de cele mai multe ori multiplii D: Iritaţia peritoneală este indusă pe cale hematogenă E: Dializa peritoneală este principalul factor etiologic

4. [PRT10005] Intervenţia Hartmann în peritonita prin cancer de colon stâng perforat constă în: (pg. 518) A: Sutura perforaţiei fără drenaj B: Hemicolectomie stângă şi anastomoză colorectală termino-terminală C: Colectomie stângă, închiderea bontului rectal, colostomie terminală D: Colectomie stângă şi anastomoză colorectală latero-terminală E: Ileo-recto-anastomoză latero-laterală

5. [PRT10006] Următoarea afirmaţie referitoare la peritonita acută secundară este adevarată: (pg. 518) A: Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs până la intervenţia chirurgicală B: CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului C: Intervalul de timp debut – tratament chirurgical nu influenţează prognosticul D: Tratamentul antibiotic singular este suficient în majoritatea peritonitelor secundare E: Tratamentul chirurgical trebuie evitat

6. [PRT10013] Perforatia de intestin subtire are ca tratament etiologic: () A: Interventia Hartmann

B: Excizia ulcerului C: Analgezice D: Rezectie si dubla stomie E: Augmentin + aminozid

7. [PRT10015] Peritonita tertiara corespunde: () A: tuberculoza B: diverticul perforat C: peritonita fara germeni D: fistula anastomotica postoperatorie E: monomicrobiana

8. [PRT10026] Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepţia () A: Antibioterapie cu spectru larg B: Analgezice C: Reumplere volemica în şoc D: Toaleta peritoneală cu ser fiziologic E: Oxigenoterapie

9. [PRT10027] Peritonita NU este caracterizată de () A: Oligurie B: Hipoleucocitoză C: Durere la tuşeu rectal D: Oprirea tranzitului pentru materii şi gaze E: Contractură abdominală

10. [PRT10028] Cavitatea abdominală NU are următorul mecanism de apărare () A: Macrofage B: PMN C: Sistemul complement D: Epiploon E: Peritoneu

11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: () A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene D: Peritonita secundara este monomicrobiana E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar

12. [PRT10007] Următoarele circumstanţe etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg. 517) A: Tuberculoza abdominală B: Perforaţia ulcerului duodenal C: Dializa peritoneală D: Peritonita cu fungi E: Infecţia ascitei

13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517) A: Durerea abdominală brutală, ce creşte tot mai mult B: Contractura abdominală C: Hemoptizia D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze E: Durere toracică accentuată de tuse şi inspir profund

14. [PRT10009] Tratamentul etiologic al peritonitei acute constă în: (pg. 518) A: Laparotomie B: Pleurostomie C: Lavaj al cavităţii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D: Tratamentul cauzei peritonitei E: Corticoterapie

15. [PRT10010] Următoarele afirmaii referitoare la peritonita acută postoperatorie sunt adevărate: (pg. 518) A: Uneori este dificil de diagnosticat B: Poate fi determinată de dehiscenţa anastomotică C: CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident D: Este o formă de peritonită primitivă E: Va fi evocată de durerea toracică intensa însoţită de tuse şi dispnee

16. [PRT10011] Peritonita acută postoperatorie va fi evocată în special în caz de: (pg. 518) A: Febră B: Secreţii purulente prin cicatrice C: Secreţii purulente pe tubul de dren D: Semn Babinski intens pozitiv E: Tulburări de cunostinţă, agitaţie, insuficienţă renală acută, insuficienţă respiratorie acută

17. [PRT10012] Diagnosticul clinic in peritonita acuta include: (pag. 517) A: febra B: durere care iradiaza in umarul drept C: varsaturi D: oligurie E: tahicardie

18. [PRT10014] Consecintele sistemice ale pancreatitei acute sunt: () A: Alcaloza metabolica B: Acidoza metabolica C: Acidoza respiratorie D: Insuficienta hepatica E: Insuficienta renala

19. [PRT10016] Urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita tertiara sunt adevarate: () A: corespunde infectiilor intra-abdominale dupa infectie deja diagnosticata B: peritonita cu fungi C: peritonita fara germeni D: peritonita monomicrobiana E: corespunde infectiei ascitei

20. [PRT10017] Semnele de severitate ale unei peritonite vizibile pe CT sunt: () A: aeroportie B: pneumatoza parietala C: pileflebita D: penumoperitoneu E: lichid liber intraabdominal

21. [PRT10018] Semnele care fac dificil diagnosticul de peritonita postoperatorie sunt: () A: prezente frecvent postoperator B: dureri abdominale, ileus, varsaturi C: tulburari ale bilantului biologic D: pneumoperitoneu E: febra

22. [PRT10019] Peritonita postoperatorie va fi evocata in caz de: () A: febra B: tulburari de cunostinta, agitatie C: insuficienta renala acuta, insuficienta respiratorie acuta D: secretii purulente prin cicatrice/pe tuburile de dren

E: penumoperitoneu

23. [PRT10020] Este adevarat despre antibioterapie in peritonita acuta: () A: cu spectru larg, inceputa cat de repede posibil B: peritonita extrahospitaliera: augumentin + aminozid, timp de 5 zile C: peritonita postoperatorie: Tazocilin+ aminozid+/-Triflucan si Vancomicina D: nu este necesara E: pe cale orala

24. [PRT10021] Interventia Hartmann in cadrul tratamentului peritonitei acute se face in caz de: () A: ulcer perforat B: perforatie de intestin subtire C: sigmoidita diverticulara perforata D: cancer de colon stang perforat E: cancer de colon drept perforat

25. [PRT10023] Peritonita acută se tratează etiologic cu () A: Laparorafie B: Lavaj al cavităţii abdominale C: Explorarea cavităţii abdominale D: Laparotomie E: Antibioterapie i.v.

26. [PRT10024] Peritonita se diagnostichează dificil din cauza următoarelor elemente post-operatorii () A: Tulburări de conştienţă B: Pneumoperitoneu C: Ileus D: Dureri abdominale E: Vărsături

27. [PRT10025] Peritonita generalizată provoacă la nivel sistemic () A: Insuficienţă respiratorie B: Alcaloză metabolică C: Insuficienţă hepatică D: Insuficienţă renală acută E: Şoc septic