ciclogeneza

8/16/2019 ciclogeneza

1/6

Capitolul 2. Ariile geografice vizate.

I.Zona de ciclogeneză mediteraneană

Mediterana este una dintre cele mai ciclogenetice regiuni ale lumii. Ciclonii sunt

concentra i de-a lungul coastei nordice i traseele sunt orientate mai mult sau mai pu in vest-est,ț ș țcu câteva trasee secundare ce îi leagă de Europa i nordul Africii.ș

HMSO !"#$%& arată că cei mai mul i dintre ciclonii mediteraneeni !'()& intră în Mediteranățdinspre Oceanul Atlantic !prin *isca+a i iraltar& i dinspre sud-vest, din e ertul Sa/ara, înș ș știmp ce restul se formea0ă c/iar în *a0inul Mediteranean !*M&. 1otu i, studii mai recente !%223&șarată că doar "4) din cicloni intră în Mediterană în timp ce (3) sunt genera i de *M. Cicloniițde intrare au diferite surse5 e ertul Sa/ara !$)&, Oceanul Atlantic !6)& i Europa 7estică !4)&.ș ș

S-a constatat că ciclonii din a0inul Mediteranean sunt genera i su influen a unor sistemeț țciclonice e8terne, adică 9ciclonii fiică: sau 9cicloni părin i: sau canale. Aceste sisteme parentalețsunt locali0ate în trei regiuni5 Europa !$")&, Africa de ;ord i Marea Campins et al., %222&. Acest lucru este în ciuda faptului că seaflă la sud de centura gloală a ciclonilor !undeva la mi?locul emisferei nordice& i în ciudașfaptului că limita sudică a a0inului, repre0entată de latitudinea de 42@;, denotă limita nordică acenturii gloale a de ertului !1reart/a i Horn, "#(2> A/rens, %222&. Bocali0area sudică a *Mș șsuprimă activitatea ciclonică pe timpul verii, lăsând ca iarna să fie cel mai activ se0on. =e timpuliernii, *M manifestă to i factorii ciclogenetici i anume5 pre0intă o aroclinicitate ridicată, esteț șmai cald decât împre?urimile i po0i ionat la adăpostul crestelor montane cum ar fi creastaș țAtlasului din Maroc, Alpii Europeni i creasta 1aurus din 1urcia !HMSO, "#$%> Alpert etșal.,"##2> 1rigo et al., "###> Bionello et al., %22$&.

Ciclonii de iarnă din *a0inul Mediteranean au câteva caracteristici speciale5 se de0voltăîn principal în nordul coastei Mediteraneene, mărimea lor ori0ontală varia0ă între me0o-scară ișscară sinoptică !Alpert et al., "##2> 1rigo et al., "###> Campins et al., %222&, durata lor de via ățeste de la " la 6 0ile, vite0a lor tipică este de 'mDs iar o ultimă caracteristică este aceea căace tia a?ung până în troposferă. =e lângă ciclonii de iarnă, un alt tip de ciclon frontal, cunoscutșca 9S/arav: sau 9Ciclonul ;ord-African: este oservat în *a0inul Mediteranean. Ace ti cicloni,șmai frecven i în se0onul de primăvară, se de0voltă i se mi că de-a lungul coastei sudice a *M.ț ș ș i datorea0ă e8isten a gradientului de temperatură ridicat ce se de0voltă între Marea Mediteranăș ți continentul african în acel se0on !Alpert i Fiv, "#(#&.ș ș

1raseul ciclonului de iarnă din *M coe8istă cu traseul European, ce e o prelungire atraseelor furtunilor Atlantice. Este deci posiil ca ciclonii din *a0inul Mediteranean să fieinfluen a i de cei europeni !HMSO, "#$%> Alper etal., "##2> Bionello et al., %22$&.ț ț

1


2/6

HMSO !"#$%& a documentat traseele ciclonilor din *M !ve0i Gig. "&. 1raseul principaleste orientat spre est, de-a lungul coastei nordice a Mediteranei, în ?os spre regiunea Bevant, cutrei ra e spre nord-est, unde ciclonii părăsesc *M în favoarea traseului european. Alte douățtrasee se regăsesc în Marea Adriatică i una în Marea Egee. n traseu suplimentar se e8tinde deșla coasta Atla ilor de-a lungul coastei Africii de ;ord.ș

Fig.1. Traseele principale ale ciclonului de iarnă în BM. Frecven ele medii anuale sunt ț reprezentate în paranteze (HMSO, 1!"#.

HMSO face diferen a dintre ciclonii ce s-au format în *M i cei care intră în această regiune. S-aț șoservat că 6%) din cicloni s-au format în afara a0inului. Au împăr it *M în trei păr i i auț ț șaccentuat faptul că partea vestică a *M este cea mai activă.

S-au făcut multe eforturi pentru a carta regiunile ciclogenetice ale *M !=ettersen, "#'$> Alpert etal., "##2> 1rigo et al., "###> Campins et al., %222> Ma/eras et al., %22"> enoves et al., %22$>Bionello et al., %22$> 1rigo, %22$&. =rincipalele regiuni sunt5 olful enovei, =eninsula Ierică,=alos, coasta Atlantică a Marocului, Italia sudică, Marea Egee, Marea 1ireniană, sudul Sardiniei,Marea Ionică, Insulele *aleare i Cipru.ș


3/6

reevalue0e ciclonii ce se formea0ă în *M i cei care intră. =e lângă aceasta, se dore teș șidentificarea i eviden ierea scenariilor principale a ciclogene0ei mediteraneene.ș ț

1. Originea ciclonilor de intrare

Ciclonii de intrare cei mai numero iș!6$)& î i au originea înș e ertul Sa/ara, lașadăpostul crestei Atla ilor !descris înșdetaliu de Egger et al., "##', i repre0entat înșGig. %a&. S-a descoperit că unii dintre ace tișcicloni se deplasea0ă de-a lungul coasteiAfricii de ;ord, al ii de-ț a lungul MăriiMediterane, 64) dintre ei a?ungând până lacoasta estică a *M.

A doua arie de origine a ciclonilor mediteraneenieste Oceanul Atlantic !4")&. Ace ti ciclonișintră în *M prin iraltar i *isca+aș!Gig. %& i î i continuăș ș traseul spre est, înspecial de-a lungul coastei nordice a MăriiMediterane. Cei mai mul i dintre ei !(()& sețse întorc spre nord-est deasupra Mării Egee ișa?ung la Marea ;eagră.


4/6

2.1 Ciclonii parentali! europeni

Cei mai mul i dintre ciclonii genera i în *M !$")& sunt forma i ca 9ciclonii fiică: prinț ț ținfluen a ciclonilor 9parentali: europeni. Ciclogene0a are loc la adăpostul crestelor montaneț principale, adică Alpii !Egger "##(&, Mun ii *alcani i 1aurus. Au fost astfel identificate treiț ș

scenarii !ilustrate în Gig.4&.

Fig. +. resiunea la nivelul mării pentru ciclonii -iică/ genera i de ciclonii -parentali/ț

europeni$ (a# )uropa )stică (10 e'ruarie "0#, ('# )uropa *estică (1" octom'rie 11#, (c#

)uropa 2entrală ("+ ianuarie "+#.

n primul scenariu !Gig.4a& !'") din ca0uri legate de ciclonii europeni&, ciclonii 9parentali: aufost locali0a i deasupra Europei Estice iar ciclogene0a re0ultată a avut loc deasupra Mării Egeețsau la adăpostul crestei 1aurus. 1o i ace ti cicloni au atins partea estică a *M iar apoi s-au mutatț șmai departe spre este sau se îndreaptă spre nord, în sud-estul 1urciei, înspre Marea ;eagră. nunele ca0uri ciclonul mediteranean 9fiică:, atunci când a?unge în Marea ;eagră, generea0ă un altciclon în estul Mediteranei ce ar putea fi numit ciclon 9nepoată:.

n al doilea scenariu !%',')&, ciclonii au fost genera i deasupra păr ii vestice a *M, în principalț țîn olful enovei sau la adăpostul =irineilor, su influen a ciclonilor Atlantici, care devin ciclonițEuropeni !Gig. 4&. Ace ti cicloni se deplasea0ă spre est iar atunci când ating Italia sau Mareaș

Egee se îndreaptă spre nord i se îmină cu traseul European. oar "2) din ace ti cicloni atingș școasta estică a *M.

n al treilea scenariu !%4,')&, ace ti cicloni au fost genera i în centrul *M, în special la sud deș țAlpii Italieni. Ciclonii 9parentali: sunt locali0a i deasupra Europei Centrale, la nord de regiuneațmediteraneană de ciclogene0ă !Gig.4c&. oar "2,3) dintre ace ti cicloni ating partea estică aș*M.

4


5/6

Astfel, locali0area ciclonilor 9parentali: determină locali0area ciclogene0ei i traseelor ciclonilor ș9fiică:. n general, pentru ciclonii 9parentali: locali0a i deasupra Europei 7estice, ciclogene0ațare loc la sud-est de ei. =entru Europa Centrală, ciclogene0a are loc la sud, iar pentru Europa deEst aceasta are loc la sud-vest. upă formarea lor, ciclonii 9fiică: se îndreaptă în special spre est>unii dintre ei ating coasta estică a *M, unii dintre ei se risipesc în centrul *M iar restul se îmină

cu traseul ciclonului European. Cu cât ciclogene0a a fost mai departe de estul *M cu atât estemai mică ansa formării de cicloni 9fiică: care a?ung în acea regiune.ș

2.2 "eneza în legătură cu canalele e#tice din#pre Africii de $ord

S-a oservat că *M este dominat de un flu8 estic, asociat cu un gradient nord-sud al presiunii. n aceste condi ii, se e8tind canale dinspre Africa, în interiorul cărora se de0voltățcicloni deasupra coastei sudice a Mediteranei. O astfel de de0voltare, care poate fi considerată cao reflectare a perturărilor a ciclonilor tropical i e8tratropicali, s-a oservat atât în vestul cât iș șîn centrul i estul *M. Acest fenomen e responsail pentru 46,') dintre ciclonii genera i în *Mș ț

!Gig.6&.

Fig. 0. resiunea la nivelul mării pentru ciclonii genera i de canalele estice dinspreț

rica$ (a# )stul BM (+ decem'rie "+#, ('# BM central (1 e'ruarie "+#.

S-au identificat două loca i principale ale ciclogene0ei. =rima !$(,')& este partea estică a *M, înț

special în vecinătatea Ciprului. n e8emplu al acestei de0voltări este a a numitul canal al Măriiș


6/6

sudice a Mediteranei, i ating coasta estică !Gig.6&. Canalul, în cadrul căruia ace ti cicloni s-auș șformat în vestul Mediteranei, este orientat sud-vest - nord-est!Gig.6&, dar pentru cei de0volta i înțestul *M, orientarea canalului este sud-nord.

2.% Ciclogeneza indu#ă de ciclonii parentali! Mediteraneeni

S-a oservat că unii cicloni sunt genera i de un ciclon 9parental: care la rândul său este unțciclon mediteranean !Gig.'&. Acest scenariu include doar 6,') din ciclonii genera i în *M.țAcesta are loc când un ciclon mediteranean atinge partea estică a *M i de0voltă un canal spreșvest, către partea centralăa a Mediteranei.n cadrul acestui canalse de0voltă un ciclon 9fiică:,în special lângă=eninsula Italică. Acest

ciclon 9fiică: tinde să seîndrepte spre est, spre coastaestică a *M.

II.

ciclogeneza

Documents