circulatia la plante

44
CIRCULATI CIRCULATI A LA A LA PLANTE PLANTE

Upload: ioana-stoica

Post on 30-Jun-2015

1.977 views

Category:

Documents


25 download

TRANSCRIPT

Page 1: CIRCULATIA LA PLANTE

CIRCULACIRCULATIA LA TIA LA

PLANTEPLANTE

Page 2: CIRCULATIA LA PLANTE

ORGANUL VEGETAL=o parte ORGANUL VEGETAL=o parte diferentiata a corpului unei plante diferentiata a corpului unei plante alcatuita din mai multe tesuturi,care alcatuita din mai multe tesuturi,care indeplinesc un rol fiziologic specific.indeplinesc un rol fiziologic specific.

O planta cu flori are 2 tipuri de O planta cu flori are 2 tipuri de organe:organe:

VEGETATIVE(radacina,tulpina,frunza)VEGETATIVE(radacina,tulpina,frunza)

DE DE REPRODUCERE(floare,fruct,samanta)REPRODUCERE(floare,fruct,samanta)

Page 3: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 4: CIRCULATIA LA PLANTE

RADACINARADACINA

Page 5: CIRCULATIA LA PLANTE

ORIGINEORIGINE: radicula embrionului: radicula embrionului FUNCTIIFUNCTII : :a)SPECIFICE:a)SPECIFICE: -fixarea plantei in sol-fixarea plantei in sol absorbtia apei si sarurilor absorbtia apei si sarurilor

minerale(seva bruta)minerale(seva bruta) Conducerea sevei brute spre tulpinaConducerea sevei brute spre tulpinab)NESPECIFICEb)NESPECIFICE:: Depozitarea substantelor de Depozitarea substantelor de

rezerva(morcov,dalie)rezerva(morcov,dalie) Inmultire vegetativa(papadie)Inmultire vegetativa(papadie) Respiratia(chiparosul de balta)Respiratia(chiparosul de balta)

Page 6: CIRCULATIA LA PLANTE

TIPURI DE RADACINI:TIPURI DE RADACINI:

a)a) firoase(fasciculate)firoase(fasciculate)

-graminee,plante cu bulbi-graminee,plante cu bulbi

b)Pivotanteb)Pivotante

-trifoi,lucerna-trifoi,lucerna

c) ramuroase(lemnoase)c) ramuroase(lemnoase)

-arbori-arbori

Page 7: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 8: CIRCULATIA LA PLANTE

MORFOLOGIA MORFOLOGIA RADACINIIRADACINII

De la varf spre baza:De la varf spre baza:

-piloriza(scufie,caliptra)-piloriza(scufie,caliptra)

1.Zona varfului vegetativ1.Zona varfului vegetativ (tesut (tesut meristematic)meristematic)

2.Zona neteda2.Zona neteda( de crester in lungime)( de crester in lungime)

3.Zona pilifera3.Zona pilifera -0,1-1cm( zona perilor -0,1-1cm( zona perilor absorbanti)absorbanti)

4.Zona aspra4.Zona aspra ( zona fostilor peri ( zona fostilor peri absorbanti)absorbanti)

Page 9: CIRCULATIA LA PLANTE

MORFOLOGIE:MORFOLOGIE:

Page 10: CIRCULATIA LA PLANTE

STRUCTURA RADACINII:STRUCTURA RADACINII:

Page 11: CIRCULATIA LA PLANTE

STRUCTURA RADACINIISTRUCTURA RADACINII 1.EPIDERMA(RIZODERMA)-un singur 1.EPIDERMA(RIZODERMA)-un singur

strat de celule strans unite intre ele cu strat de celule strans unite intre ele cu pereti subtiri,celulozici,necutinizati.Unele pereti subtiri,celulozici,necutinizati.Unele celule ale epidermei sunt transformate in celule ale epidermei sunt transformate in peri absorbantiperi absorbanti

2.SCOARTA(PARENCHIMUL CORTICAL)2.SCOARTA(PARENCHIMUL CORTICAL) 10-16 straturi de celuleparenchimatice.10-16 straturi de celuleparenchimatice. A)EXODERMA(Primele straturi de celule A)EXODERMA(Primele straturi de celule

cu pereti usor suberificati)cu pereti usor suberificati) B)PARENCHIM CORTICALB)PARENCHIM CORTICAL C) ENDODERMA(ultimul strat-celule cu C) ENDODERMA(ultimul strat-celule cu

pereti suberificati si ingrosati)pereti suberificati si ingrosati)

Page 12: CIRCULATIA LA PLANTE

3.CILINDRUL CENTRAL(STELUL)3.CILINDRUL CENTRAL(STELUL) A) PERICICLU(celule cu pereti celulozici A) PERICICLU(celule cu pereti celulozici

dispusi alternativ cu celulele endodermeidispusi alternativ cu celulele endodermei B) PARENCHIMUL FUNDAMENTALB) PARENCHIMUL FUNDAMENTAL C)FASCICULE CONDUCATOARE dispuse C)FASCICULE CONDUCATOARE dispuse

alternativ:alternativ: -LEMNOASE(protoxilem-in apropierea -LEMNOASE(protoxilem-in apropierea

periciclului si metaxilem-spre centrul c c )periciclului si metaxilem-spre centrul c c ) -LIBERIENE(protofloem si metafloem)-LIBERIENE(protofloem si metafloem) D) RAZELE MEDULARE(printre fascicule)D) RAZELE MEDULARE(printre fascicule) E.MADUVAE.MADUVA

Page 13: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 14: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 15: CIRCULATIA LA PLANTE

                                                                                           Sistemul

Structura Structura secundara secundara a radacinii-a radacinii-

stelulstelul

Page 16: CIRCULATIA LA PLANTE

TULPINATULPINA

ORIGINEORIGINE:hipocotilul (tulpinita) :hipocotilul (tulpinita) embrionului,peste care se suprapune embrionului,peste care se suprapune epicotilul,format din mugureepicotilul,format din mugure

FUNCTII :FUNCTII : SPECIFICESPECIFICE:-sustine :-sustine

ramurile,frunzele,florile,fructeleramurile,frunzele,florile,fructele Conduce seva bruta si seva elaborata in corpul Conduce seva bruta si seva elaborata in corpul

planteiplantei NESPECIFICENESPECIFICE::depoziteaza substante de depoziteaza substante de

rezerva(gulie),fotosinteza(cactusi),inmultire rezerva(gulie),fotosinteza(cactusi),inmultire vegetativa(muscata,vita de vie)vegetativa(muscata,vita de vie)

Page 17: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 18: CIRCULATIA LA PLANTE

TIPURI DE TULPINITIPURI DE TULPINI A)dupa modul in care se dezvoltaA)dupa modul in care se dezvolta:: Aeriene-Aeriene-

drepte(erecte),volubile(volbura,fasole),adrepte(erecte),volubile(volbura,fasole),agatatoare(mazare,iedera)taratoare(frag)gatatoare(mazare,iedera)taratoare(frag)

Subterane-Subterane- bulbi(ceapa,ghiocel),rizomi(menta,iris,pbulbi(ceapa,ghiocel),rizomi(menta,iris,p

ir,palamida,margaritar),tuberculi(cartofir,palamida,margaritar),tuberculi(cartof))

Acvatice-Acvatice- Plantele acvaticePlantele acvatice B)dupa consistenta lor:B)dupa consistenta lor: -ierboase,lemnoase-ierboase,lemnoase

Page 19: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 20: CIRCULATIA LA PLANTE

MORFOLOGIA TULPINIIMORFOLOGIA TULPINII

Prezinta Prezinta NODURI(se prind frunze ;la NODURI(se prind frunze ;la

subsoara lor exista muguri laterali)subsoara lor exista muguri laterali)

INTERNODURIINTERNODURI

In varful radacinii exista MUGURELE In varful radacinii exista MUGURELE TERMINAL ce asigura cresterea in TERMINAL ce asigura cresterea in lungimelungime

Page 21: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 22: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 23: CIRCULATIA LA PLANTE

STRUCTURA TULPINIISTRUCTURA TULPINII

1.EPIDERMA:1.EPIDERMA: Un singur strat de celule strans Un singur strat de celule strans

unite intre ele cu peretii exteriori unite intre ele cu peretii exteriori usor bombati si cutinizati,lipsite de usor bombati si cutinizati,lipsite de clorofila si substante de clorofila si substante de rezerva;prezinta la exterior cuticula rezerva;prezinta la exterior cuticula si din loc in loc stomatesi din loc in loc stomate

Page 24: CIRCULATIA LA PLANTE

2.SCOARTA(2.SCOARTA(parenchimul parenchimul cortical)-urmeaza imediat cortical)-urmeaza imediat epidermei,este un parenchim epidermei,este un parenchim fundamental pluristratificat(4-6 fundamental pluristratificat(4-6 straturi celule),cu pereti straturi celule),cu pereti celulozici,subtiri si numeroase celulozici,subtiri si numeroase spatii intercelulare.Primele 3-4 spatii intercelulare.Primele 3-4 straturi de celule contin straturi de celule contin cloroplaste.cloroplaste.

Page 25: CIRCULATIA LA PLANTE

3.CILINDRUL CENTRAL3.CILINDRUL CENTRAL-tesut parenchimatic in care sunt dispuse -tesut parenchimatic in care sunt dispuse circular(pe un cerc regulat),sau neregulat circular(pe un cerc regulat),sau neregulat numeroase fascicule libero-lemnoase.numeroase fascicule libero-lemnoase.PericiclulPericiclul absent.absent.Fasciculele conducatoareFasciculele conducatoare sunt mixte(libero- sunt mixte(libero-lemnoase-cordon liberian spre exterior si un lemnoase-cordon liberian spre exterior si un cordon lemnos spre centrul tulpinii.Intre cele doua cordon lemnos spre centrul tulpinii.Intre cele doua cordoane exista cambiu intrascicularcordoane exista cambiu intrascicularCordon lemnos-metaxilem(in apropierea Cordon lemnos-metaxilem(in apropierea cambiului).protoxilem(spre varful fasciculului) cambiului).protoxilem(spre varful fasciculului) Vasele lemnoase sunt legate intre ele prin celule Vasele lemnoase sunt legate intre ele prin celule ale parenchimului lemnos .ale parenchimului lemnos .Intreg fasciculul e inconjurat de o Intreg fasciculul e inconjurat de o teaca fascicularateaca fasciculara sclerenchimaticasclerenchimatica intrerupta in dreptul cambiului intrerupta in dreptul cambiului--lacuna medularalacuna medulara (in zona centrala) (in zona centrala)--raze medulare primareraze medulare primare(=parenchim intrafascicular)(=parenchim intrafascicular)

Page 26: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 27: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 28: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 29: CIRCULATIA LA PLANTE

ABSORBTIA APEIABSORBTIA APEI Are loc:Are loc: -pe toata suprafata corpului(plante acvatice)-pe toata suprafata corpului(plante acvatice) -la unele plante se bazeaza pe micorize(hife ciuperca)-la unele plante se bazeaza pe micorize(hife ciuperca) -la nivelul perisorilor absorbanti(prelungiri ale -la nivelul perisorilor absorbanti(prelungiri ale

celulelor epidermei,unicelularicelulelor epidermei,unicelulari -are la baza un fenomen fizic(osmoza)-are la baza un fenomen fizic(osmoza)-se realizeaza de la o solutie diluata(solutia din sol) -se realizeaza de la o solutie diluata(solutia din sol)

catre o solutie concentrata(sucul vacuolar din catre o solutie concentrata(sucul vacuolar din celulele epidermice la nivelul membranei celulelor celulele epidermice la nivelul membranei celulelor rizodermei(membrana semipermeabila)rizodermei(membrana semipermeabila)

-are la baza forta de suctiune(ia nastere in celulele -are la baza forta de suctiune(ia nastere in celulele vegetale si creste de la exterior la interior)vegetale si creste de la exterior la interior)

Sensul absorbtiei:perisori absorbanti---scoarta----Sensul absorbtiei:perisori absorbanti---scoarta----stel(fascicule lemnoase)stel(fascicule lemnoase)

Page 30: CIRCULATIA LA PLANTE

Stabilirea zonei de absorbtie a apei la Stabilirea zonei de absorbtie a apei la radaciniradacini

La plantele vasculare terestre, ale La plantele vasculare terestre, ale caror radacini poseda peri absorbanti, caror radacini poseda peri absorbanti, absorbtia apei are loc mai ales pe la absorbtia apei are loc mai ales pe la

nivelul acestora. Aceasta particularitate nivelul acestora. Aceasta particularitate este dovedita de experimentul lui Coupin. este dovedita de experimentul lui Coupin.

Pentru diferentierea rolului diferitelor Pentru diferentierea rolului diferitelor zone ale radacinii în absorbtia apei se zone ale radacinii în absorbtia apei se aseaza plantule ce prezinta o radacina aseaza plantule ce prezinta o radacina seminala lunga, în câte o eprubeta în seminala lunga, în câte o eprubeta în

urmatoarele pozitii (fig.16):urmatoarele pozitii (fig.16):plantula se fixeaza cu toata radacina în plantula se fixeaza cu toata radacina în

apa;apa;alta plantula se plaseaza cu vârful alta plantula se plaseaza cu vârful

radacinii si cu zona perilor absorbanti în radacinii si cu zona perilor absorbanti în apa, iar celelalte zone în ulei;apa, iar celelalte zone în ulei;

A treia se aseaza cu vârful radacinii în apa A treia se aseaza cu vârful radacinii în apa si cu zona perilor si cea situata deasupra si cu zona perilor si cea situata deasupra

ei în ulei;ei în ulei;plantula se aseaza cu radacina curbata plantula se aseaza cu radacina curbata

astfel ca vârful si partea ei superioara sa astfel ca vârful si partea ei superioara sa stea în ulei, iar zona perilor absorbanti în stea în ulei, iar zona perilor absorbanti în

apa;apa;A cincea plantula se aseaza cu vârful A cincea plantula se aseaza cu vârful

radacinii si cu zona perilor absorbanti în radacinii si cu zona perilor absorbanti în ulei, iar restul radacinii în apaulei, iar restul radacinii în apa

Page 31: CIRCULATIA LA PLANTE

Fig. 16. Stabilirea zonei de

absorbtie a apei la

radacini: 1- apa; 2- ulei.

Page 32: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 33: CIRCULATIA LA PLANTE

ABSORBTIA SARURILOR ABSORBTIA SARURILOR MINERALEMINERALE

-se face independent de absorbtia -se face independent de absorbtia apeiapei

Are la baza difuziuneaAre la baza difuziunea Intervin ‘’pompe de ioni’’ de la Intervin ‘’pompe de ioni’’ de la

nivelul membranei( se consuma nivelul membranei( se consuma energie)energie)

Page 34: CIRCULATIA LA PLANTE

CIRCULATIA SEVEI CIRCULATIA SEVEI BRUTEBRUTE SEVA BRUTA=apa +saruri mineraleSEVA BRUTA=apa +saruri minerale

Intervin doua forte:Intervin doua forte: 1.PRESIUNEA RADICULARA1.PRESIUNEA RADICULARA -celulele radacinii pompeaza activ apa in sus,prin -celulele radacinii pompeaza activ apa in sus,prin

vasele lemnoase(mecanism activ,consum de vasele lemnoase(mecanism activ,consum de energie)energie)

Ia nastere primavara ,inainte de aparitia Ia nastere primavara ,inainte de aparitia frunzelor(exemplu:vita de vie - plange)frunzelor(exemplu:vita de vie - plange)

2.FORTA DE SUCTIUNE A FRUNZELOR2.FORTA DE SUCTIUNE A FRUNZELOR -este determinata de pierderea apei prin -este determinata de pierderea apei prin

transpiratietranspiratie -se creaza un deficit de apa ce se transmite prin -se creaza un deficit de apa ce se transmite prin

vasele lemnoase descendent pana la perisori vasele lemnoase descendent pana la perisori absorbantiabsorbanti

Sucul vacuolar la celuleor frunzelor se concentreazaSucul vacuolar la celuleor frunzelor se concentreaza Prin osmoza ele aspira apa prin vasele lemnoasePrin osmoza ele aspira apa prin vasele lemnoase -este un mecanism pasiv(fara consum de energie)a-este un mecanism pasiv(fara consum de energie)a

Page 35: CIRCULATIA LA PLANTE

Fig. 21. Conducerea apei

prin vasele de lemn: a - ramura

martor; b - ramura cu

lumenul vaselor de lemn obturat.

Page 36: CIRCULATIA LA PLANTE

                                                         La un tub asemanator cu cel utilizat la confectionarea

Page 37: CIRCULATIA LA PLANTE

Se taie cinci segmente dintr-o Se taie cinci segmente dintr-o ramura de soc sau liliac, astfel ca sa ramura de soc sau liliac, astfel ca sa prezinte la nodul superior muguri prezinte la nodul superior muguri intacti (a), dupa care se procedeaza intacti (a), dupa care se procedeaza astfel astfel

Page 38: CIRCULATIA LA PLANTE

la unul se îndeparteaza, pe o distanta de 2 la unul se îndeparteaza, pe o distanta de 2 cm de la baza, scoarta si liberul, ca sa cm de la baza, scoarta si liberul, ca sa ramâna dezvelit lemnul (b);ramâna dezvelit lemnul (b);

la urmatorul se distruge doar maduva, prin la urmatorul se distruge doar maduva, prin presarea ei cu o bagheta, pa distanta de 2 presarea ei cu o bagheta, pa distanta de 2 cm de la baza fragmentului (c);cm de la baza fragmentului (c);

la al treilea se îndeparteaza scoarta, liberul la al treilea se îndeparteaza scoarta, liberul si maduva, ramânând numai lemnul ca un si maduva, ramânând numai lemnul ca un cilindru (d);cilindru (d);

la al patrulea se fac de-a lungul unei linii în la al patrulea se fac de-a lungul unei linii în spirala, de jur împrejur, sectiuni care sa spirala, de jur împrejur, sectiuni care sa afecteze si lemnul si care sa se depaseasca afecteze si lemnul si care sa se depaseasca cu marginile una pe alta, astfel ca sa nu cu marginile una pe alta, astfel ca sa nu ramâna nesectionat nici un vas de lemn (e);ramâna nesectionat nici un vas de lemn (e);

al cincilea segment se lasa intact si al cincilea segment se lasa intact si reprezinta martorul experimentului (f). reprezinta martorul experimentului (f).

Page 39: CIRCULATIA LA PLANTE

Fig. 19. Conducerea

apei prin vasele de

lemn.

Page 40: CIRCULATIA LA PLANTE

cc)) Se taie dintr-o frunza de de porumb Se taie dintr-o frunza de de porumb doua segmente dreptunghiulare, astfel doua segmente dreptunghiulare, astfel ca la unul nervurile sa fie paralele cu ca la unul nervurile sa fie paralele cu latura mare, iar la celalalt cu latura latura mare, iar la celalalt cu latura mica. Se introduc cu una din laturile mica. Se introduc cu una din laturile mici într-un vas care contine un strat mici într-un vas care contine un strat subtire de apa si se lasa în repaus. subtire de apa si se lasa în repaus. Dupa un timp se va constata ca Dupa un timp se va constata ca segmentul care nu are nervurile segmentul care nu are nervurile împlântate cu un capat în apa se împlântate cu un capat în apa se ofileste la extremitatea situata în aer ofileste la extremitatea situata în aer (b), în timp ce celalalt ramâne (b), în timp ce celalalt ramâne turgescent (a), fapt ce demonstreaza turgescent (a), fapt ce demonstreaza ca apa poate fi condusa la distante ca apa poate fi condusa la distante mari prin vasele de lemn, în timp ce mari prin vasele de lemn, în timp ce conducerea ei de la celula la celula se conducerea ei de la celula la celula se face anevoios (fig. 20).face anevoios (fig. 20).

Page 41: CIRCULATIA LA PLANTE
Page 42: CIRCULATIA LA PLANTE

CIRCULATIA SEVEI CIRCULATIA SEVEI ELABORATEELABORATE

Seva elaborata=substante organice Seva elaborata=substante organice produse in frunze prin fotosinteza produse in frunze prin fotosinteza dizolvate in apadizolvate in apa

-circula prin vasele liberiene-circula prin vasele liberiene Circula activ(cu consum de energieCircula activ(cu consum de energie Are viteza de circulatie mai mica Are viteza de circulatie mai mica

decat seva bruta(vasele liberiene decat seva bruta(vasele liberiene contin citoplasma)contin citoplasma)

-circula in ambele sensuri-circula in ambele sensuri

Page 43: CIRCULATIA LA PLANTE

FACTORII DE MEDIU CE FACTORII DE MEDIU CE INFLUENTEAZA INFLUENTEAZA ABSORBTIA SI ABSORBTIA SI CIRCULATIACIRCULATIA 1 APA-soluri uscate….presiunea osmotica 1 APA-soluri uscate….presiunea osmotica

apa sol mai mare p osm radacina…abs nu apa sol mai mare p osm radacina…abs nu are locare loc

-exces apa(aer din sol -exces apa(aer din sol dislocat,respiratei celule radacina dislocat,respiratei celule radacina scazuta,abs scazuta)scazuta,abs scazuta)

2.TEMPERATURA2.TEMPERATURA 0ºC(abs. nu are loc)0ºC(abs. nu are loc) Temperatura pozitiva scazuta –Temperatura pozitiva scazuta –

abs .scazuta(citoplasma celule abs .scazuta(citoplasma celule vascoasa,greu permeabila,diviziuni celulare vascoasa,greu permeabila,diviziuni celulare lente,putini peri absorbanti formati)lente,putini peri absorbanti formati)

T optima=30-35 ºcT optima=30-35 ºc

Page 44: CIRCULATIA LA PLANTE

3.OXIGENUL3.OXIGENUL -este necesar pt activitatea meristemelor -este necesar pt activitatea meristemelor

din care iau nastere perii absorbanti si din care iau nastere perii absorbanti si care asigura cresterea in lungime a care asigura cresterea in lungime a radaciniiradacinii

Soluri tasate..02 putin,abs scazutaSoluri tasate..02 putin,abs scazuta 4. Ph-ul4. Ph-ul -optim=7 (neutru) – majoritatea plantelor-optim=7 (neutru) – majoritatea plantelor -se corecteaza prin administrare de -se corecteaza prin administrare de

amendamenteamendamente 5.SUBSTANTELE TOXICE AJUNSE IN SOL5.SUBSTANTELE TOXICE AJUNSE IN SOL -dauneaza absorbtiei.(exemplu poluarea -dauneaza absorbtiei.(exemplu poluarea

chimca a solului ce determina poluarea chimca a solului ce determina poluarea produselor vegetale si piederi de recoltaproduselor vegetale si piederi de recolta