The good building is not one that hurts the landscape, but one which makes the landscape more beautiful than it was before the building was built.Wright stood for clean lines and simplicity. He believed that a well built building complemented its environment and surrounding. He disliked the intricate detail and fussiness of the architectural styles that preceded him.Continuity between a city and its portTo bring the city to the port and the port to the city, such is the objective of this project. The city of Vigo is not the first to attempt the challenge. Its neighbours La Corugna and Marseille are examples of this and are in full alteration. Barcelona and Genoa in Italy are both considered a success today.Vigo must not miss the opportunity to make its mark.Today, the transformation is well underway. The city has turned itself towards the port, which welcomes it with open arms. The creation of the tunnel under the port, the redevelopment of the 'Calle' of Montero Rios and the creation of the commercial centre highlight a real determination to connect these two areas. The city and the port have always evolved on contradictory terms and have often been separated by a restricting administrative barrier.It's a historic time and the stakes are high.We propose to make the port area a new region of the city. It will be a district in the urban sense of the word with its own life, activities, spirit and focus. The thinking behind it can not be uniquely architectural and programmatic. It must anchor itself deep in the culture and essence of Vigo city as well as in its identity.In order to propose a logical plan adapted to the situation of this harbour city one must understand Vigo and its geographical relationship to the sea, the tides and the cruise boats that, like floating buildings, pull away from the port.One must really contemplate the layout of the port and quays in a sense of continuity. One must also characterise the site by its substance, amplify the perception of the landscape and play with the contrasts and the changes in scale. These are some of the themes by which we will tackle the set of problems posed by the project of developing the Port of Vigo.Fenomenologia (din limba greaca: phainmenon ?i logos = studiul fenomenelor) este un curent filosofic din secolul al XX-lea, care ncearca sa descrie structura experien?ei, a?a cum este reprezentata n con?tiin?a, nu ca fapte ci ca esen?a a lucrurilor (eidos), fara sa apeleze la teorii sau la metodele altor discipline, cum ar fi ?tiin?ele naturii. - http://ro.wikipedia.org/wiki/Fenomenologie Fenomenologie -este un curent filosofic din secolul al XX-lea, care ncearca sa descrie structura experien?ei, a?a cum este reprezentata n con?tiin?a, nu ca fapte ci ca esen?a a lucrurilor . Cel mai important reprezentant al discursului fenomenologiei in arhitectura este norvegianul cristian nobert Shultz .Fenomenologia pune accent pe perceptia directa a arhitecturii arhitectura ca fenomen ca manifestare concreta.Fenomenologia locului privesterelatia dintre esenta si fenomen: cum devine present perceptibil ?spiritul locului??.este o viziune umanista asupra spatiului.Fenomenologia arhitecturii o perspectiva locala puctuala participa in spatial existentialConstruitul fuzioneaza cu naturalul n mod firesc, genernd un peisaj unic, unde structura urbana traditionala si arhitectura vernaculara se integreaza ntr-un cadru natural neatins de om2proxemica a apei lnga, sau n oras si casa, cu urmatoarele subdiviziuni:1) din punctul de vedere al relatiei cu apa al asezarii 2) din punctul de vedere al angajarii apei n spatiul exterior al obiectului de arhitectura;3) din punctul de vedere al prezentei apei n spatiul interior al obiectului de arhitectura.Evident, exista cazuri extreme la primul punct: 1?) n care un oras se relationeaza, din ratiuni de aparare, comerciale sau politice, cu apa prin medierea unui oras subordonat (Atena si Pireu, Roma si Ostia), versus 1?) orase care se extind pe apa, n detrimentul acesteia, precum orasele-port contemporane japoneze sau olandeze. ntre aceste doua extreme, o plaja larga de ipostaze se ntinde: fie ca orasul s-a format n relativa indiferenta fata de proximitatea apei (Viena este, din acest punct de vedere, un exemplu destul de graitor), fie ca el se deschide n amfiteatru natural (Tulcea), sau prin proiectare n amfiteatru (Braila) catre apa tutelatoare (aici, Dunarea), sau prin strapungerea orasului de catre apa (Florenta, sau, n cheie minora, Bucurestii nsisi). Ajunsi aici, vom putea nuanta si mai mult lucrurile daca inspectam nu doar pozitia generala a orasului n raport cu apa, ct pozitia centrelor acestora n raport cu apa. Budapesta, de pilda, este traversata de Dunare, dar centrii asezarilor componente (Buda si Pesta) sunt relativ indiferenti la acest privilegiu si secolele de ntretesere a celor doua nu au rectificat cu mult din acest fapt. - Augustin IOAN - http://www.arhiforum.ro/agora/arhitectura-ca-apaContinuity between a city and its portTo bring the city to the port and the port to the city, such is the objective of this project. The city of Vigo is not the first to attempt the challenge. Its neighbours La Corugna and Marseille are examples of this and are in full alteration. Barcelona and Genoa in Italy are both considered a success today.Vigo must not miss the opportunity to make its mark.Today, the transformation is well underway. The city has turned itself towards the port, which welcomes it with open arms. The creation of the tunnel under the port, the redevelopment of the 'Calle' of Montero Rios and the creation of the commercial centre highlight a real determination to connect these two areas. The city and the port have always evolved on contradictory terms and have often been separated by a restricting administrative barrier.It's a historic time and the stakes are high.We propose to make the port area a new region of the city. It will be a district in the urban sense of the word with its own life, activities, spirit and focus. The thinking behind it can not be uniquely architectural and programmatic. It must anchor itself deep in the culture and essence of Vigo city as well as in its identity.In order to propose a logical plan adapted to the situation of this harbour city one must understand Vigo and its geographical relationship to the sea, the tides and the cruise boats that, like floating buildings, pull away from the port.One must really contemplate the layout of the port and quays in a sense of continuity. One must also characterise the site by its substance, amplify the perception of the landscape and play with the contrasts and the changes in scale. These are some of the themes by which we will tackle the set of problems posed by the project of developing the Port of Vigo. - http://www.jeannouvel.com/en/desktop/projet/vigo-spain-port1La nivel international exista o tendinta de reabilitare a fronturilor la apa. Orase care siau acoperit cursurile mici de apa pentru a le transforma in sosele, au constientizat importanta prezentei elementului natural, n defavoarea unei temporare fluidizari de trafic, si au re-descoperit albia rului! Mai mult, tarile occidentale se intereseaza nu numai de soarta cursurilor de apa din orase, ct si de peisajul extra-urban. La Venetia, n 2007, a avut loc un workshop, Landscape of Water, coordonat de Paola Vigano si de Bernardo Secchi, care si-a propus explorarea posibilitatilor de mentinere a unui caracter natural, firesc si accesibil pentru o zona inundabila, aflata la confluenta a doua ruri si trei sate. Era vorba de un teren extravilan neutilizabil, nepotrivit pentru constructii ori agricultura fluctuatiile de apa fiind foarte mari n perioada inundatiilor dar extrem de bogat n specii, si n imaginile oferite. Un loc n mijlocul celor trei sate, care putea deveni un centru nu numai geometric, ci o punte de legatura, o centralitate, de interes pentru ntreaga zona. Studenti si masteranzi,arhitecti si urbanisti, hidroingineri, padurari, avnd directa implicare a administratiei locale, au cercetat solutii de cohabitare nepoluanta si nedistructiva a omului cu natura lasata libera, si totusi supravegheata. n final solutiile au fost multe, variate, si mai ales deschise dezbaterii: o lectie de interdisciplinaritate.O legatura continua pe dig, de partea apei; un spatiu de ntlnire, un reper; spatii de joaca pentru toti, accesul la apa, adaposturi, locuri de repaos.. sunt cteva din lucrurile care cu putin efort ar face locul mai placut, mai usor de folosit si de nteles. Proiectul vede ntreg malul stng ca un traseu urban usor de strabatut indiferent de vrsta sau de mijloacele de locomotie, deschis tuturor, ce conecteaza spatiilepublice deja existente.Articolul se ocupa succint tocmai de aceste editii (9 si 10), punnd accentul asupra importantei si predominantei rolului apei (ocean, mare, lac, ru, canal, etc.) ca stimulent al activarii si al bunei functionari a spatiului public si, implicit, a operatiunilor urbane propuse.Mutatiile peisajului se refera la schimbari structurale programatice n locuri cu un caracter peisagistic puternic si care au nevoie de noi utilizari, simultan cu pastrarea identitatii teritoriale. Sunt situri care contin fronturi la apa inutilizate, deconectate sau cu functiuni redundante sau chiar ntregi arii portuare de reurbanizat, cornise de ru sau coline care sunt centrale, subutilizate si de cele mai multe ori bariere urbane. Transformarile sociale pun problema mbunatatirii calitatii vietii, mai ales n zonele rezidentiale, evitnd excluziunea sociala; sunt situri segregate n oras, marginale, care contin cladiri prost utilizate sau suprafete industriale, n care exista conflicte sociale sau spatiale ori n care spatiul semipublic este inadecvat configurat n raport cu nevoile locuitorilor.Primul tip deabordare consta n interventii punctuale specifice care reusesc sa interactioneze cu sistemul teritorial: centre istorice pretioase insuficient valorizate, izolate si cu populatie mbatrnita, spatii publice incapabile sa sustina activitati urbane intense, spatii centrale n cautare de identitate, arii portuare abandonate si depreciate, plombe urbane n zone centrale de interes major, portiuni de oras destructurate si incoerente. Spatiile liniare publice sunt determinante pentru coerenta structurala a unei zone existente, nsa o data cu dezvoltarea urbana trebuie conectate cu mprejurimile, teritoriul sau elementele majore naturale (de cele mai multe ori acestea fiind mal de ru, lac sau mare), asimilnd si structuri iesite din uz ca cele feroviare, industriale, portuare sau definind spatii incerte si degradate. Polii magnetici genereaza cmpuri si accentueaza atractivitatea: noduri de transport, vecinatatea centrului istoric, apropierea de apa, conectarea si conversia spatiului feroviar, conversia danelor portuare scoase din uz, eabilitarea si actualizarea centrului de anii 60 etc.Crearea unor noi districte rezidentiale impune cautarea conditiilor necesare pentru formarea de comunitati si a variatelor raspunsuri la ntrebarea: cum se poate extinde un cartier sau un oras ntr-o zona cu valoare peisagistica mare? Extinderea orasului si devoltarea lui durabila presupun evaluarea tipului de structura urbana care se dovedeste cel mai eficient la nivel ecologic (mai ales daca noua dezvoltare se situeaza lnga/catre un element natural important sau ntr-un peisaj intact sau cu caracter agricol traditional), simultan cu consolidarea identitatii lui si cu corelarea scarii obiectului de arhitectura cu scara orasului.Pornind de la necesitatea dezvoltarii infrastructurii de comunicatie ........... valorificnd tehnologia de avangarda si tendintele moderne de dezvoltare a nodurilor de comunicatie, lucrarea de fata si propune conturarea fundamentelor teoretice si conceptuale ale unei propuneri arhitecturale destinate eficientizarii fluxurilor de calatori.Scenariul in jurul caruia se dezvolta proiectul de diploma l reprezinta necesitatea construiriiunui.........fundamentarea acestei necesitati se regaseste in actul normativ: Hotarre a Guvernului pentru aprobarearealizarii unui nou aeroport n zona municipiului Bucuresti2.Demersul serveste determinarii si sintetizarii premizelor teoretice care preceda proiectarea obiectului de arhitectura propus.Contextul particular al amplasamentului.......... este dat de legatura creata ntre EuLucrarea de fata abordeaza problematica dezvoltarii pogramului aeroportuar lund ca modele de analiza trei aeroporturi considerare relevante pentru studiul conceptelor moderne care ilustreaza directiile deevolutie ale acestui program. Scopul este acela al identificarii premizelor arhitecturale care pot fi aplicate n proiectul de diploma.Studiul este realizat din perspectiva preocuparilor contemporane n domeniul infrastructurii de transport aerian, n contextul unei societati n cautarea accesului rapid la diferite destinatii globale. Din acestpunct de vedere, consider ca importanta este att regionala ct si de interes european si global, ca poarta de acces ntre spatiul oriental si cel occidental.Astfel, referintele teoretice care stau la baza demersului fac apel la programul arhitectural de aeroport, utiliznd conceptele de Super-Hub si ASLS (Air-Side Land-Side).Schematic, discursul va porni de la conceptul de nod (hub), caruia i se va atribui o interpretare argumentata si o reevaluare prin prisma tendintelor contemporane, pentru ca, n final, sa ilustrezeconsecintele arhitecturale care stau la baza proiectarii obiectului propus.Aceasta evolutie tehnologica a vehiculelor de transport aerian are un efect major asupra programului de arhitectura deoarece, o data constientizata importanta din ce n ce mai mare a acestui mijloc de transport, aeroporturile evolueaza n complexitate. Functiunea nu se mai limiteaza doar la asigurarea transportului pe distante medii sau lungi. Aeroportul devine o poarta de acces n oras pentru calatorii veniti din alte tari, dezvolta functiuni conexe, asemenea orasului, cum ar fi cele comerciale, hoteliere sau de divertisment, iar prezenta acestuia devine un simbol pentru spatiul cultural n care este amplasat.Pentru studiul de caz, n lucrare, au fost alese trei ......................Criteriile n baza carora au fost alese aceste exemple sunt: legaturile dezvoltate cu zona metropolitana deservita, conexiunile dezvoltate n sistem integrat cu alte tipuri de retele de transport, solutiilearhitecturale adoptate n raport cu problematica functionala, abordarea contextuala: relatia forma-fond n legatura cu mediul n care acestea sunt inserate, utilizarea arhitecturii sustenabile pentru a spori calitatea mediului interior si valoarea de simbol si reprezentativitate arhitecturala pentru spatiile culturale n care se afla. Demersul va evidentia principalele linii de abordare ale contextului teritorial, social si tehnologic, care vor servi drept principii generale n proiectarea obiectului de arhitectura.Care este conceptul de dezvoltare a complexului n raport cu peisajul?Care sunt concluziile care pot fi extrase din analiza.....?n cazul proiectului de diploma, voi avea in vedere o abordare contextuala fata de mediul inconjurator. Intentia este aceea a unei integrari in silueta generala a amplasamentului, pastrnd un numar limitat de elemente cu rol de reper si accent compozitional.n cazul unui aeroport international nu se poate vorbi despre o clasa de beneficiari deoarece aeroportul este interfata unui mijloc de transport accesibil oricui.Se poate vorbi despre clase de utilizatori mpartite dupa scopul deplasarii, cu implicatii functionale si formale n ceea ce priveste arhitectura terminalului. Ca dotare de infrastructura de transport, aeroportul este deschis virtual oricui.Abordarea contextuala fata de mediul nconjuratorValoarea de simbol arhitectural si de reprezentativitate pentru spatiul cultural n care este inseratAcest capitol urmareste descrierea sintetica a datelor tehnice ale sitului, precum si concluziilerezultate n urma analizelor specifice n proiectarea unuiDatorita legaturilor puternice pe care aeroportul le dezvolta n teritoriu si amplasamentului n interiorul zonei metropolitane a Bucurestiului, arhitectura acestuia trebuie sa raspunda necesitatilor complexe ale calatorilor care l tranziteaza si n acelasi timp sa reprezinte un reper arhitectural pentru Bucuresti.Arhitectura destinata unui asemenea program trebuie sa aiba tina cont att particularitatile functionale si formale impuse de un nod de comunicatie global ca spatiu de frontiera, ct si de valoarea de reper arhitectural inclus particularitatilor zonei.Valorificnd concluziile extrase din exemplele studiate si tinnd cont de tendintele contemporane, programul aeroportuar propus are atribute cu impact major:Peisajul caracterizat prin orizontalitate, variat prin natura elementelor care definesc linia de orizont, este vibrat prin neregularitatea lizierei padurilor si a cmpurilor agricole. Aceste elemente ale cadrului natural pot fi preluate n arhitectura aeroportului prin mentinerea unui profil orizontal accentuat si folosirea materialelor de constructie naturale.VI. DESCRIEREA OPTIUNILOR PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMAn urma studiului, am putut extrage principalele premize si consecinte arhitecturale pe care le voi utiliza n propunerea noulNu n ultimul rnd, noul aeroport va avea un puternic impact economic si social asupra zonei n care va fi amplasat.Argumentele aduse n studiul de fata conduc la concluzia oportunitatii implementarii unui astfel de program n zona de sud a capitalei.39