ciuperci otravitoare

16
Bibliografie: 50 de specii de ciuperci româneşti www.images.google.ro de Chiper Teodora 19.11.2012

Upload: mya-balan

Post on 08-Aug-2015

291 views

Category:

Documents


50 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ciuperci otravitoare

Bibliografie:50 de specii de ciuperci româneştiwww.images.google.ro

de Chiper Teodora

19.11.2012

Page 2: Ciuperci otravitoare

În Europa sunt cunoscute circa 5.000 de soiuri de ciuperci din care cam 150 sunt otrăvitoare., dar numai câteva provoacă intoxicaţii mortale.

Unele ciuperci sunt toxice numai pentru anumite persoane alergice precum “Paxillus involutus” şi “Tricholoma flavovirens”.

Altele prin consum provoacă mutaţii genetice aşa ca “Lyophyllum connatum”.

Unele se confundă uşor cu ciupercile comestibile. Acestea provoacă în mod frecvent intoxicaţii. Dintre acestea fac parte: “Cortinarius infractus”, Inocybe rimosa”, “Amanita phalloides”, “Boletus pinophilus”.

Gyromitra esculenta este toxică, însă toxicul se descompune prin fierbere fiind termolabil.

Page 3: Ciuperci otravitoare

Gyromitra esculenta (sbârciogul gras)

Pălăria are formă de pliuri lobate, asemănătoare circumvoluţiunilor de pe creier, la început de culoare alb-gălbuie, iar la maturitate devine maro închis. Creşte în păduri de brad şi mai rar în cele de foioase, în grupuri mari din aprilie până în august. Intoxicaţiile se manifestă la 6 ore după ingerarea ei.

Page 4: Ciuperci otravitoare

Inocybe patouillardi Pălăria este campanulată,

mamelonată, mătăsoasă, ondulată, cuticula este lucioasă, este de culoare albă, apoi devine alb-gălbuie şi la apăsare se înroşeşte. Lamelele sunt de culoare alb-gălbuie, la maturitate devin brun-roşcate. Creşte în păduri de foioase, pe pajişti şi în livezi, din mai până în septembrie. Se poate confunda cu Calocybe gambosa.

Ciuperca este otrăvitoare, intoxicaţiile apar în interval de la 10 minute la 3 ore de la ingerare, sunt de tip inacybe, atacând celulele nervoase.

Page 5: Ciuperci otravitoare

Inocybe rimosa

Page 6: Ciuperci otravitoare

Scleroderma citrinum

Corpul fructifer are formă sferică deprimată în partea superioară, de culoare galben-ruginiu şi este formată dintr-un înveliş exterior de nuanţă cafeniu-închis. Creşte în păduri de foioase şi zone nisipoase din luna august până în septembrie. Se poate confunda cu Tuber aestivum (trufă de vară). Consumată în cantităţi mari, provoacă tulburări ale sistemului nervos şi tulburări gastro-intestinale. În cantităţi mici nu e periculoasă dar nu e recomandabil a fi consumată.

Page 7: Ciuperci otravitoare

Amanita muscaria (muscariţa, pălăria şarpelui)

Pălăria roşu intens, la maturitate roşu-gălbui, stropită cu puncte albe, solzoase, dispar după ploi abundente. Iniţial are forma sferică, apoi se întinde şi la exemplarele bătrâne marginea se striază. Creşte din luna iulie până în septembrie, în păduri de foioase şi de conifere. Se poate confunda cu Amanita rubescens. Este foarte otrăvitoare, atacă sistemul nervos, este mortală.

Page 8: Ciuperci otravitoare

Amanita pantherina (burete pestriţ)

Pălăria – iniţial are formă sferică apoi se întinde, culoarea este maro-cenuşiu, lucioasă, pătată, cu puncte albe dispuse în cercuri concentrice, iar marginea este uneori crăpată. Creşte în păduri de foioase şi de conifere din iunie până în septembrie. Se poate confunda cu Amanita rubescens. Este foarte otrăvitoare, uneori mortală.

Page 9: Ciuperci otravitoare

Amanita phalloides (buretele viperei)

Pălăria este de culoare verde-gălbui, lucioasă, pe margini este striată, iniţial este sferică, apoi se întinde, uneori apar resturi de volvă de culoare albă. Creşte în general în păduri de foioase şi rareori în păduri de conifere din mai până în octombrie. Este foarte otrăvitoare, intoxicaţiile fiind mortale. Sindromul faloidian distruge ţesuturile, făcându-şi efectul după 6 ore, până la 5-6 zile de la ingerare.

Page 10: Ciuperci otravitoare

Amanita citrina (burete de lămâie)

Pălăria are culoare galben-lămâie, este cărnoasă, semisferică, apoi se întinde, la maturitate, devine brun-verzuie şi este acoperită cu solzi alb-verzui. Marginea este netedă. Creşte în păduri de foioase, în general uscate, din august în septembrie. Este otrăvitoare consumaă în cantităţi mari.

Provoacă intoxicaţii gastro-intestinale.

Page 11: Ciuperci otravitoare

Agaricus xanthodermus

Pălăria este campanulată, apoi devine plană, deprimată în centru, cu marginea ondulată, iar la apăsare se înroşeşte, culoarea este alb-cenuşie. Lamelele sunt roz, iar la maturitate devin maro. Creşte din iunie până în septembrie pe pajişti, în grupuri mari. Se confundă cu specia comestibilă Agaricus arvensis. Consumată în cantităţi mari provoacă intoxicaţii gastro-intestinale.

Page 12: Ciuperci otravitoare

Boletus satanas (hrib ţigănesc, mânătarca dracului)

Pălăria are cuticula catifelată, alb-cenuşie, crem, cărnoasă, conveyă şi cu margini subţiri. Stratul fertil este gălbui, iar laa maturitate devine galben-verzui, roşiatic. Carnea este galben pal, în secţiune devine albastră. Creşte în păduri de foioase şi pe soluri neutre, din iulie până în septembrie. Ciuperca este otrăvitoare, provocând dureri de cap şi intoxicaţii gastro-intestinale.

Page 13: Ciuperci otravitoare

Russula emetica (vineţica focului)

Pălăria este semisferică, cu centrul deprimat, are margini striate,netede, cuticula se desprinde uşor, are culoare roz-roşiatică. Carnea este albicioasă,iar sub cuticulă este rozalie. Se poate confunda cu alte specii de rusule, dar determinată cu atenţie poate fi evitată. Consumată în cantităţi mari, provoacă intoxicaţii gastro-intestinale.

Page 14: Ciuperci otravitoare

Cortinarius orellanus

Pălăria este iniţial convexă, apoi se întinde şi este mamelonată, are suprafaţa fibroasă, culoarea trece din roşu carmin în brun-roşcat. Carnea este galben-roşiatică, cu gust şi miros profund de ridiche. Creşte în păduri de conifere şi de foioase, din iulie până în septembrie. Intoxicaţia de obicei apare după câteva zile, simptomele fiind tulburări gastro-intestinale, urmate de greaţă, frisoane, sete, pierderea cunoştinţei şi în cele mai grave cazuri moartea.

Page 15: Ciuperci otravitoare

Lyophyllum connatum

Page 16: Ciuperci otravitoare

Este greşită părerea de a crede că ciupercile consumate de melci sau de insecte n-ar fi toxice.

La culesul ciupercilor este indicat să fie considerate toxice toate ciupercile necunoscute.

În timpul culesului mâna nu trebuie dusă la gură, la nas sau la ochi.