cj.md®ncheieri-decizii...6 c u p r i n s titlul i dispoziţii generale Încheiere privind...
TRANSCRIPT
5
Titlul I
D I S P O Z I Ţ I I G E N E R A L E
6
C u p r i n s
Titlul I
Dispoziţii generale ÎNCHEIERE privind examinarea pricinii în şedinţă secretă..........................
ÎNCHEIERE privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată la o altă
instanţă de judecată......................................................................................
ÎNCHEIERE, prin care instanţa s-a declarat necompetentă de a judeca
pricina............................................................................................................
ÎNCHEIERE privind soluţionarea conflictului de competenţă
jurisdicţională................................................................................................
ÎNCHEIERE privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată la o altă
instanţă de judecată.................................................................................
ÎNCHEIERE privind respingerea propunerii de recuzare a judecătorului....
ÎNCHEIERE privind admiterea propunerii de recuzare a judecătorului.......
ÎNCHEIERE privind înlocuirea părţii care figurează greşit în proces..........
ÎNCHEIERE privind coparticiparea procesuală obligătorie..........................
ÎNCHEIERE privind coparticiparea facultativă.............................................
ÎNCHEIERE privind permiterea înlocuirii părţii cu succesorul
ei în drepturi...................................................................................................
ÎNCHEIERE privind scutirea de la plata taxei de stat...................................
ÎNCHEIERE privind amînarea plaţii taxei de stat..........................................
ÎNCHEIERE privind restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă mai mare
decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare....................................................
ÎNCHEIERE privind căutarea pârâtului.........................................................
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de repunere în termen....................
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de repunere în termen....................
ÎNCHEIERE privind darea delegaţiei.............................................................
ÎNCHEIERE privind asigurarea probelor.......................................................
ÎNCHEIERE privind aducerea forţată.............................................................
ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei grafologice.................
ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei grafologice.................
ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei grafologice.................
ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate...
ÎNCHEIERE privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice...................
ÎNCHEIEREprivind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice....................
suplimentare.....................................................................................................
ÎNCHIERE privind aplicarea amenzii judiciare...............................................
ÎNCHEIERE privind reducerea amenzii judiciare...........................................
ÎNCHEIERE privind amînarea executării încheierii cu privire la amendă......
7
Titlul II
Procedura înaintea primei instanţe
A. PROCEDUR A CONTENCIOASĂ-----------------------------------------------------
ÎNCHEIEREA Preşedintelui instanţei de judecată privind repartizarea cererii
de chemare în judecată judecătorului-------------------------------------------------
ÎNCHEIERE privind primirea cererii de chemare în judecată şi pregătirea
pricinii pentru dezbateri judiciare---------------------------------------------------
ÎNCHEIERE privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii--------
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă
cererea nu urmează a fi judecată în instanţă judecătorească în procedură
civil.....................................................................................................................
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă
există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la un litigiu între
aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere
judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că
reclamantul a renunţat la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o
tranzacţie…………....................................................................…...................
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă
aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca
prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest
scop……...........................................................................................................
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă
există o hotărâre irevocabilă, obligatorie pentru părţi, a judecăţii arbitrale cu
privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi
temeiuri, cu excepţia cazurilor când judecata a respins cererea de eliberare a
titlului de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale sau a remis pricina spre
reexaminare judecăţii arbitrale care a pronunţat hotărârea,
însă judecarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală este imposibilă………….
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă
acţiunea este intentată împotriva unui agent economic lichidat deja…...…......
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă
reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe
calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini
sau de contractul părţilor....................................................................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă instanţa
nu este competentă să judece pricina…………….....................……................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată dacă cererea a
fost depusă de o persoană incapabilă……………............................…….........
8
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă soţul a
înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei, în timpul
sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului……......................…..
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea nu
este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de a o semna ori
este semnată fără a se indica funcţia semnatarului……….....……..............
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea a
fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană neîmputernicită
de a porni şi a susţine procesul......................................……
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă la aceeaşi
instanţă sau la o altă, se află în judecată un litigiu între aceleaşi părţi, asupra
aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri..............................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă nu sînt
prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului într-o instituţie
financiară unde, conform legislaţiei, ar fi trebuit să primească
datoria……...........................................................……......................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată dacă
reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind intentarea
procesului..
ÎNCHEIERE prin care nu se dă curs cererii…………………..........................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de chemare în judecată, în legătură cu
neîndeplinirea în termen a tuturor cerinţelor enumerate în încheierea
judecătorului, prin care nu s-a dat curs cererii……….............................…......
ÎNCHEIERE privind primirea acţiunii reconvenţionale…………….…..........
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea acţiunii reconvenţionale…….…......
ÎNCHEIERE privind asigurarea acţiunii………………………………….......
ÎNCHEIERE privind substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o
altă formă…......................................................................................................
ÎNCHEIERE privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii……………….
ÎNCHEIERE privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii
ÎNCHEIERE privind conexarea pretenţiilor……………………………….....
ÎNCHEIERE privind separarea pretenţiilor………………………………......
ÎNCHEIERE privind conexarea mai multor revendicări, unele dintre care sunt
de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de competenţa
unei instanţe specializate…...........................................................
ÎNCHEIERE privind conexarea mai multor pretenţii legate între ele, dacă sunt
de competenţa unor instanţe de diferite grade…………………………....
ÎNCHEIERE privind schimbarea termenului de judecată.................................
ÎNCHEIERE privind reluarea examinării pricinii în fond………………….....
HOTĂRÂRE privind admiterea acţiunii cu privire la desfacerea căsătoriei,
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea
domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului
minor……..........................................................................................................
ÎNCHEIERE privind stabilirea termenului de împăcare soţilor………………
ÎNCHEIERE privind modificarea termenului de împăcare stabilit soţilor……
9
HOTĂRÂRE privind admiterea acţiunii cu privire la restabilire la lucru,
încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea
prejudiciului moral............................................................................................
ÎNCHEIERE privind corectarea greşelilor din hotărâre………….………......
HOTĂRÂRE suplimentară………………...……………………………........
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la emiterea unei hotărâri
suplimentare......................................................................................................
ÎNCHEIERE privind explicarea hotărârii judecătoreşti ………………….....
ÎNCHEIERE privind amînarea executării hotărârii judecătoreşti …………...
ÎNCHEIERE privind indexarea sumelor adjudecate……………………….....
ÎNCHEIERE privind executarea imediată a hotărârii judecătoreşti………….
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul decesului sau
reorganizării părţii în proces, dacă raportul juridic litigios permite succesiunea
în drepturi………….................…................................................
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul pierderii capacităţii de
exerciţiu a părţii în proces………………………………................................
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul delegării către o instanţă
judecătorească străină a efectuării actelor de procedur............…….
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului, dacă pârâtul sau reclamantul se
află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi formaţiuni
militare ale Republicii Moldova…………........................................................
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului, dacă partea în proces se află într-
o instituţie curativ-profilactică...................................................................
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care pârâtul este
căutat................................................................................................................
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus
efectuarea unei expertize………..................................……………………....
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dat o delegaţie
judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară…………..............
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus
organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale
adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate
drepturile şi interesele copilului…................…................................................
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului în cazul în care au încetat
împuternicirile tutorelui sau curatorului……...........................……………....
ÎNCHEIERE privind suspendarea procesului, dacă pricina nu poate fi judecată
înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe............................….
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la repunere pe rol a
pricinii...............................................................................................................
ÎNCHEIERE privind reluarea procesului……………………………….........
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care pricina nu urmează a
fi judecată în procedură civilă…….....................................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între
aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o
hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a
10
procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu
confirmarea tranzacţiei dintre părţi…...............................................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care reclamantul a
renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă………………................
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care părţile au încheiat o
tranzacţie, confirmată de instanţă…………......................................………
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între
aceleaşi părţi,cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o
hotărâre judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi, cu
excepţia cazului când instanţa refuză eliberarea titlului executoriu şi restituie
pricina spre o nouă examinare judecăţii arbitrale care a emis hotărârea, iar
soluţionarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală s-a dovedit a fi
imposibilă........................................................................................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care partea în proces
persoană fizică decedează şi raportul juridic litigios nu admite succesiunea în
drepturi………................................................................................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului în cazul în care partea în proces
persoană juridică este lichidată……………………......................................
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul
nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor,
de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară………………
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care cererea
a fost depusă de o persoană incapabilă…………………………………….....
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care cererea este
semnată sau este depusă în judecată de o persoană neîmputernicită…………
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care litigiul dintre
aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs
de judecată la aceeaşi instanţă sau la o altă………………………............
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care părţile au
încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală,
iar pînă la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii împotirva
soluţionării litigiului în judecată…………....….............................................
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care părţile citate
legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au
solicitat examinarea pricinii în absenţa lor………………………………......
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul
citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat instanţei
motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind
neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâtul nu
solicită soluţionarea pricinii în fond……....................................................
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care soţul a înaintat
acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei
sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost restituită
reclamantului de către
judecător………………………………………...............................................
11
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoana în ale
cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art. 7 alin.(2), art. 72
alin.(2) şi art. 73 alin.(3) CPC, nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să
intervină în procesîn calitate de reclamant…………………………...........
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoanele
indicate la art. 72 şi 73 CPC au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a
preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă...........
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care instanţa a
amânat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a plătit-o în
termenul stabilit de instanţă..............................................................................
ÎNCHEIERE cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe
rol, emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC……………………………......
ÎNCHEIERE cu privire la respingerea cererii de anulare a încheierii privind
scoaterea cererii de pe rol, emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC………
ÎNCHEIERE interlocutorie…………………………………………..............
ÎNCHEIERE interlocutorie………………………..........................................
ÎNCHEIERE privind examinarea observaţiilor asupra procesului-
verbal……........................................................................................................
B. PROCEDUR A CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV…….
HOTĂRÂRE privind anularea actului administrativ…………………….....
HOTĂRÂRE privind anularea actului administrativ……………………….
C. PROCEDURA SPECIALĂ……………….….……..…….…………………
HOTĂRÂRE privind constatarea faptului raporturilor de
rudenie…………….........................................................................................
HOTĂRÂRE privind constatarea faptului înregistrării
căsătoriei……………......................................................................................
HOTĂRÂRE privind constatarea faptului acceptării unei succesiuni şi locul ei
de deschidere..............................................................................................
ÎNCHEIERE privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care la depunerea
cererii sau la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de
drept ce ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti……….....................
HOTĂRÂRE privind încuviinţarea dopţiei………………………………....
HOTĂRÂRE privind declararea persoanei dispărută fără urmă………….…
ÎNCHEIERE privind restituirea fără examinare a cererii cu privire la
declararea persoanei dispărută fără urmă…………………………................
HOTĂRÂRE privind declararea persoanei decedată………………………..
HOTĂRÂRE privind anularea hotărârii judecătoreşti
de declarare a persoanei decedată……………………………………………
HOTĂRÂRE privind declararea incapacităţii persoanei…………………….
ÎNCHEIERE, privind desemnarea din oficiu a reprezentantului.....................
12
ÎNCHEIERE privind publicarea în ziarul local a unei comunicări despre
pornirea procesului............................................................................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procesului de reconstituire a procedurii
judiciare pierdute…........................................................................................
HOTĂRÂRE privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute…………..
D. PROCEDURA ÎN ORDONANŢĂ (Procedura simplificată) ….........… MODEL de blanchetă a ordonanţei judecătoreşti………………….…..........
ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act
juridic autentificat notarial…………...............................................................
ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia ţine de încasarea
pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii,
contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte
persoane interesate...........................................................................................
ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte perceperea
salariului sau unor altor drepturi calculate, dar neplătite
salariatului……………....................................................................................
ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia este înaintată de
organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor
judecătoreşti privind încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau
debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în temeiul unei
hotărâri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor
sechestrate de la debitor şi a bunurilor debitorului evacuat din
locuinţă............................................................................................................
ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă din procurarea
în credita unor mărfuri…………...................................................
ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă din
nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă...........................................
ORDONANŢA judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte
deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau
imobiliar)……..................................................................................................
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei
judecătoreşti, dacă pretenţia nu rezultă din art. 345 CPC.................................
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei
judecătoreşti, dacă debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti
ale Republicii Moldova.....................................................................................
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei
judecătoreşti, dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia
creditorului......................................................................................................
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei
judecătoreşti, dacă din cerere şi din alte documente prezentate se constată
existenţa unui litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul
documentelor depuse……………………………….......................................
13
ÎNCHEIERE privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei
judecătoreşti, dacă nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege pentru
sesizarea instanţei judecătoreşti.......................................................................
ÎNCHEIERE prin care nu se dă curs cererii cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti, dacă cererea nu corespunde prevederilor art. 347 CPC ori nu s-a
plătit taxa de stat......................................................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti, în legătură cu neîndeplinirea în termen de către creditor a tuturor
cerinţelor enumerate în încheierea judecătorului, prin care nu s-a dat curs
cererii........................................................................................................
ÎNCHEIERE privind anularea ordonanţei udecătoreşti…………...................
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la anularea ordonanţei
judecătoreşti…..................................................................................................
Titlul III
C Ă I L E D E A T A C
A L E H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I
A P E L U L pagina 310
ÎNCHEIEREA Preşedintelui instanţei de apel privind repartizarea pricinii
judecătorului raportor………………………………………….......................
ÎNCHEIERE privind primirea pricinii spre examinarea apelului şi pregătirea
către dezbateri judiciare………………………………………........................
ÎNCHEIERE privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în
instanţa de apel..................................................................................................
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de
apel……...............................................................................................
ÎNCHEIERE privind repunerea în termenul de apel……………………
ÎNCHEIERE, prin care nu se dă curs cererii de apel……………………
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul nu a îndeplinit
în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu
art. 368 al.(1) CPC...…...................................................................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau
instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în
termen……………………...........................................................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul a înaintat o nouă
pretenţie, neexaminată în primă instanţă….........................................
14
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă cererea de apel a fost
depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel…………..........
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul solicită
restituirea apelului până la începerea dezbaterii pricinii în fond în instanţa de
apel………..….............................................................................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de apel, dacă în virtutea legii, hotărârea
nu poate fi atacată în apel……………….....................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procedurii de apel dacă se admite retragerea
apelului…….................................................................................................
ÎNCHEIERE privind scoaterea apelului de pe
rol…………………………………....…….................................................
DECIZIE privind respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei
instanţe……....…….....................................................................................
DECIZIE privind admiterea apelului şi modificarea hotărârii primei
instanţe……..........…...................................................................................
DECIZIE privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi
emiterea unei noi hotărâri……………………..............................................
DECIZIE privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi
restituirea pricinii spre rejudecare în primă
instanţă………….......................…………....................................................
DECIZIE privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei
instanţe şi dispunerea încetării procesului…………......................................
DECIZIE privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei
instanţe şi dispunerea încetării procesului………………..............................
DECIZIE privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei
instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol…………….........................
DECIZIE privind examinarea cererii de apel depuse în termen, după
examinarea pricinii în temeiul unor alte cereri
apel……………………………………………….............…........................
R E C U R S U L
împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este
prevăzută calea apelului
S E C Ţ I U N E A I pagina 366
ÎNCHEIEREA Preşedintelui instanţei de recurs privind repartizarea pricinii
judecătorului raportor………………………...................……......................
ÎNCHEIERE privind primirea pricinii spre examinarea recursului, pregătirea
către dezbateri judiciare şi stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în
instanţa de recurs
ÎNCHEIERE prin care nu se dă curs cererii de recurs……………………...
15
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul nu a
îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de recurs din încheierea emisă în
conformitate cu art. 408 al.(1) CPC…..................................................... 371
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă recursul nu este declarat
în temeiurile consemnate la art. 400 CPC………………………...
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost
depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunere în
termen………..…..........................................................................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost
depusă de o persoană, care nu este în drept să declare
recurs……………………..............................................................................
ÎNCHEIERE privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul solicită
restituirea recursului până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de
recurs…...........................................................................................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procedurii de recurs, dacă se admite retragerea
recursului…....................................................................................
ÎNCHEIERE privind amânarea şedinţei instanţei de recurs…….......……….
DECIZIE privind respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei
instanţe…..........................................................................................................
DECIZIE privind admiterea recursului şi modificarea hotărârii primei
instanţe..…........................................................................................................
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi
emiterea unei noi hotărâri……............……………………..........................
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei
instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă…… 397.
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi
luarea pricinii spre examinare în primă instanţă……….............……………
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei
instanţe şi dispunerea încetării procesului………………….........................
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei
instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol…………………................
DECIZIE privind examinarea recursului depus în termen sau depus după
repunere în termen, după examinarea pricinii în temeiul unor alte
recursuri……….........…….............................................................................
R E C U R S U L
împotriva încheierii primei instanţe
pagina 412 DECIZIE privind respingerea recursului şi menţinerea încheierii…….......…
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei
instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă…….............
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei
instanţe şi soluţionarea prin decizie a problemei în fond………….................
16
R E C U R S U L
împotriva deciziilor instanţei de apel
S E C Ţ I U N E A a II-a pagina 421
ÎNCHEIERE privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs…….
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării
hotărârii atacate cu recurs……………………...........………………..............
ÎNCHEIERE privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs…….
DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 400 al.(2) şi (3) sau este vădit
nefondat............................................................................................................
DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este
depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.......................
DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care persoana care a
înaintat recursul nu este în drept să-l declare ……….......................................
DECIZIE privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este
depus repetat după examinarea lui.....................................................................
ÎNCHEIEREA Colegiului lărgit al Curţii Supreme de Justiţie privind
desesizarea în favoarea Plenului Curţii Supreme de
Justiţie……………………......…......................................................................
ÎNCHEIERE privind încetarea procedurii în recurs, dacă se admite retragerea
recursului….......................................................................................
DECIZIE privind respingerea recursului ca fiind nefondat, menţinerea deciziei
instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, precum şi a încheierilor atacate cu
recurs…............................................................................................
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de
apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi
hotărâri………….............................................................................. pag. 447
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea integrală sau parţială a deciziei
instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă sau, după caz, în instanţa de apel, când eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.....................
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a
hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării procesului………........……..
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a
hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării procesului……………….....
DECIZIE privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a
hotărârii primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol…….............
R E V I Z U I R E A H O T Ă R Â R I L O R
17
Pagina 462
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de revizuire (art. 449 lit.a) CPC)…..
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii de revizuire (art. 451 al.(4) CPC)…..
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.b) CPC)………....................................................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.c) CPC)……… ……........…...............................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.d) CPC)................................................................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.e) CPC)……… ……….......................................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.f) CPC)…… ………………............…................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.g) CPC)…… ………………….......…................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.h) CPC)……… ……………………..................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.i) CPC)…… ………………....……...................
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.j) CPC)…… …………………….......….............
ÎNCHEIERE privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse
revizuirii (art. 449 lit.k) CPC)……… ……………….…......................
ÎNCHEIERE privind suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se
cere………...…................................................................................................
ÎNCHEIERE privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării
hotărârii a cărei revizuire se cere…………….………………………….........
Titlul IV
R E C U N O A Ş T E R E A ŞI E X E C U T A R E A
H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I
S T R Ă I N E
ÎNCHEIERE privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârilor
judecătoreşti străine………………………………………………............................
ÎNCHEIERE privind refuzul recunoaşterii şi încuviinţării executării silite a
hotărârilor judecătoreşti străine……………………...................................................
Încheiere privind examinarea pricinii în şedinţă secretă
18
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul E.G.
grefier C.N.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
C.A. împotriva lui V.M. cu privire la stabilirea paternităţii şi încasarea pensiei pentru
întreţinerea copilului minor
c o n s t a t ă
C.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.M. cu privire la stabilirea
paternităţii şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.
Pârâtul V.M., în şedinţa de judecată, a cerut dispunerea examinării pricinii în şedinţă
secretă indicând că, pe parcursul examinării] pricinii vor fi puse în discuţie circumstanţe ce
ţin de aspecte ale vieţii sale particulare.
Reclamanta C.A., în şedinţa de judecată a considerat necesar admiterea cererii.
Audiind părţile, instanţa de judecată consideră necesar a admite cererea privind
dispunerea examinării pricinii în şedinţă secretă, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 23 al. (3) CPC, instanţa de judecată poate dispune judecarea
pricinii în şedinţă secretă pentru a preveni divulgarea unor informaţii care se referă la
aspecte intime ale vieţii, care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională, ori la
alte circumstanţe care ar putea prejudicia interesele participanţilor la proces, ordinea publică
sau moralitatea.
Astfel, din considerentele că, pe parcursul examinării pricinii vor fi puse în discuţie
probleme ce ţin de viaţa particulară a părţilor, de moralitatea lor, comportamentul acestora
în societate, ceea ce poate afecta prestigiul părţilor, instanţa de judecată, în conformitate cu
art. 23 al. (3) CPC, consideră necesar a dispune examinarea pricinii în şedinţă secretă.
În conformitate cu art. 23 al. (5), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se admite cererea lui V.M. cu privire la dispunerea examinării pricinii în şedinţă
secretă.
Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.A. împotriva lui V.M. cu
privire la stabilirea paternităţii şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se va
examina în şedinţă secretă.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, E.G.
judecătorul
19
Încheiere privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată
la o altă instanţă de judecată
Î N C H E I E R E
15 decembrie 2004 mun. Chişinău
Judecătoria Centru municipiul Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul S.M.
grefier N.O.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
V.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul V.T. a indicat că el, la 10 martie 2001, i-a dat cu
împrumut lui C.M. 10 000 lei, pe care ultimul s-a obligat să-i restituie la 10 martie 2002.
Până la momentul actual, pârâtul nu i-a restituit banii. În legătură cu acest fapt, reclamantul
cere ca suma în cauză să fie încasată de la pârât în beneficiul lui.
Reclamantul V.T., în şedinţa de judecată, susţinând motivele invocate în cererea de
chemare în judecată, a cerut admiterea acţiunii.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea şi a cerut strămutarea
pricinii spre judecare la Judecătoria Buiucani municipiul Chişinău, deoarece domiciliul lui
este la adresa ap. nr. 19, pe str. Calea Ieşilor nr. 16, mun. Chişinău, care se află în raza de
activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a strămuta pricina spre judecare la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 43 al. (2) lit.b) CPC, instanţa strămută pricina la o altă instanţă
dacă, pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu
încălcarea normelor de competenţă teritorială.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, domiciliul pârâtului C.M. este la apartamentul
nr. 19 situat pe strada Calea Ieşilor nr. 16 mun. Chişinău, care se află în raza de activitate a
Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău.
În conformitate cu art. 38 al. (1) CPC, acţiunea se intentează în instanţa de la
domiciliul sau de la locul de aflare a pârâtului.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, deorece domiciliul
pârâtului C.M. se află în raza de activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, cererea de
chemare în judecată în cauză urma să fie depusă şi examinată la Judecătoria Buiucani, mun.
Chişinău, deşi ea a fost reţinută spre examinare la Judecătoria Centru mun. Chişinău cu
încălcarea normelor de competenţă jurisdicţională, instanţa de judecată ajunge la concluzia
de a strămuta pricina civilă în cauză spre judecare la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău.
În conformitate cu art. 43 al. (2) lit. b) şi al. (3), art. art. 269-270 CPC, instanţa de
judecată
20
d i s p u n e
Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu
privire la încasarea datoriei se strămută spre judecare la Judecătoria Buiucani mun.
Chişinău.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, S.M.
judecătorul
21
Încheiere prin care instanţa s-a declarat necompetentă de a judeca pricina
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul M.V.
grefier P.E.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
La 28 noiembrie 2004, V.T. a depus cerere de chemare în judecată la Judecătoria
Centru mun. Chişinău împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, V.T. a indicat că el, la 10 martie 2001, i-a dat cu
împrumut lui C.M. 10 000 lei, pe care ultimul s-a obligat să-i restituie la 10 martie 2002.
Până la momentul actual, pârâtul nu i-a restituit banii. În legătură cu acest fapt reclamatul
cere, ca suma în cauză să fie încasată de la pârât în beneficiul lui.
La 15 decembrie 2004 pârâtul, C.M. a cerut strămutarea pricinii spre judecare la
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, deoarece domiciliul lui, apartamentul nr. 19 str. Calea
Ieşilor nr. 16, or. Chişinău, se află în raza de activitate a Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 15 decembrie 2004, pricina a
fost strămutată spre judecare după competenţă la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.
Reclamantul V.T., în şedinţa de judecată, a indicat că, în opinia sa, pricina urmează să
fie judecată la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, în raza de activitate a căreia el,
reclamantul, îşi are domiciliul.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, a cerut judecarea pricinii la Judecătoria Buiucani
mun. Chişinău, unde el, pârâtul, îşi are domiciliul.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a se declara necompetentă de a judeca pricina în cauză şi, suspendând procesul, de a
înainta dosarul Curţii de Apel Chişinău pentru soluţionarea conflictului de competenţă
jurisdicţională din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 43 al. (1) CPC, pricina pe care instanţa a reţinut-o spre
judecare, cu respectarea normelor de competenţă se soluţionează de aceasta în fond, inclusiv
în cazul devenirii ei ulterioare de competenţa unei alte instanţe.
În şedinţa de judecată s-a constatat că pricina civilă la cererea de chemare în judecată
a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei a fost primită spre judecare la
Judecătoria Centru, mun. Chişinău, unde, consideră instanţa de judecată, şi ar fi trebuit să fie
judecată.
În conformitate cu art. 44 al. (2) CPC, când două sau mai multe judecătorii din
circumscripţia aceleiaşi curţi de apel se declară competente să judece aceeaşi pricină sau
când, prin încheieri irevocabile, ele îşi declară incompetenţa de a judeca aceeaşi pricină,
conflictul de competenţă se judecă de către curtea de apel comună.
22
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
se declara necompetentă să judece pricina în cauză cu suspendarea procesului şi înaintarea
dosarului Curţii de Apel Chişinău pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
În conformitate cu art. 44 al. (1) art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui
C.M. cu privire la încasarea datoriei se suspendă şi dosarul se înaintează Curţii de Apel
Chişinău pentru soluţionarea conflictului de competenţă jurisdicţională.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, M.V.
judecătorul
23
Încheiere privind soluţionarea conflictului de competenţă jurisdicţională
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.N.
Judecătorii P.A. şi C.I.
examinând în şedinţă publică conflictul de competenţă jurisdicţională dintre
Judecătoria Centru mun. Chişinău şi Judecătoria Buiucani mun. Chişinău la judecarea
pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la
încasarea datoriei
c o n s t a t ă
V.T. a depus cerere de chemare în judecată la Judecătoria Centru mun. Chişinău
împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei.
Prin încheierea irevocabilă a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 decembrie
2004, pricina civilă la cererea de chemare în judecată în cauză a fost strămutată spre
judecare la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, prin încheierea irevocabilă din 5 ianuarie 2005
s-a declarat necompetentă să judece pricina în cauză, considerând că aceasta ţine de
competenţa judecătoriei Centru, mun. Chişinău.
Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră că competentă să judece
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la
încasarea datoriei este Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, unde şi urmează a fi remisă
pricina, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 43 al. (2) lit.b) CPC, instanţa strămută pricina la o altă instanţă
dacă, pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu
încălcarea normelor de competenţă teritorială.
Din materialele dosarului urmează că domiciliul pârâtului C.M. a fost şi este la
apartamentul nr. 19 situat pe str. Calea Ieşilor nr. 16, mun. Chişinău, care se află în raza de
activitate a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, ceea ce se confirmă prin explicaţiile
pârâtului C.M. cât şi copia buletinului de identitate a părâtului.
În conformitate cu art. 38 al. (1) CPC, acţiunea se intentează în instanţa de la
domiciliul sau de la locul de aflare a pârâtului.
În astfel de circumstanţe, Colegiul Civil consideră că cererea de chemare în judecată a
lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei a fost depusă şi reţinută spre
judecare la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, cu încălcarea normelor de competenţă
teritorială, din care considerente Judecătoria Centru mun. Chişinău, a ajuns corect la
concluzia despre necesitatea strămutării pricinii spre judecare la Judecătoria Buiucani mun.
Chişinău.
Din considerentele menţionate nu pot fi reţinute argumentele invocate de către
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău, în încheierea din 5 ianuarie 2005, deoarece acestea
contravin prevederilor art. 43 al. (1) CPC.
24
Astfel, s-a constatat că competentă să judece în fond pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la încasarea datoriei este
Judecătoria Buiucani mun.Chişinău, unde şi urmează să fie remisă spre judecare pricina
civilă în cauză.
În conformitate cu art. 44 al. (2) şi al. (8), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se constată competenţa Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău la judecarea în fond a
pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu privire la
încasarea datoriei.
Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.T. împotriva lui C.M. cu
privire la încasarea datoriei se remite spre judecare în fond Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, C.N.
judecătorul
Judecătorii P.A.
C.I.
25
Încheiere privind strămutarea pricinii de la o instanţă de judecată
la o altă instanţă de judecată
Î N C H E I E R E
1 decembrie 2004 mun. Bender
Colegiul Civil al Curţii de Apel Bender
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul M.M.
Judecătorii C.L. şi L.P.
examinând în şedinţă publică cererile de abţinere de la judecată a judecătorilor
Judecătoriei Ştefan-Vodă, S.M. şi A.C.,
c o n s t a t ă
V.P. a depus cerere de chemare în judecată la Judecătoria Ştefan-Vodă împotriva
întreprinderii „I‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa
forţată de la lucru.
Judecătorii Judecătoriei Ştefan-Vodă S.M. şi A.C., au înaintat cereri de abţinere de la
judecată invocând că, reclamantul V.P., pe parcursul anilor 1993-2003, a activat la
Judecătoria Ştefan-Vodă în calitate de judecător şi preşedinte, împreună cu ei şi careva alţi
judecători la această judecătorie nu sunt desemnaţi, din care motive consideră necesară
strămutarea pricinii la o altă instanţă de judecată.
Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră necesar cererile de abţinere
de la judecată a judecătorilor S.M. şi A.C. a le admite din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 52 al. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 şi
51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul şi executorul judecătoresc sunt
obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de
participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă.
În conformitate cu art. 50 al. (1) lit.g) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a
fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există
alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
În şedinţa de judecată s-a constatat că judecătorii Judecătoriei Ştefan-Vodă S.M. şi
A.C. pe parcursul a mai multor ani au fost colegi de lucru cu reclamantul V.P., care a activat
şi în calitate de preşedinte a acestei instanţe judecătoreşti, împrejurare, care ar putea pune la
îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lor.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că substituirea
judecătorilor S.M. şi A.C. este imposibilă din lipsă de alţi judecători la această instanţă de
judecată, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite cererile de abţinere de la judecată
cu strămutarea pricinii spre judecare la Judecătoria Anenii-Noi, care este situată în
nemijlocita apropiere a razei de activitate a Judecătoriei Ştefan-Vodă şi se află în
circumscripţia Curţii de Apel Bender.
În conformitate cu art. 43 al. (2) lit.d), art. 50 al. (1) lit.g), art. 52 al. (1), art. art. 269-
270 CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
26
Se admit cererile de abţinere de la judecată a judecătorilor Judecătoriei Ştefan-Vodă,
S.M. şi A.C.
Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui V.P. împotriva întreprinderii „I‖
cu privire la restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la
lucru se strămută spre judecare în fond la Judecătoria Anenii-Noi.
Încheierea este irevocabilă şi nu este susceptibilă de recurs.
Preşedintele şedinţei, M.M.
judecătorul
Judecătorii C.L.
L.P.
27
Încheiere privind respingerea propunerii de recuzare a judecătorului.
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Iu.D.
grefier S.E.
examinând în şedinţă publică propunerea de recuzare a judecătorului C.I.
c o n s t a t ă
L.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui U.P. cu privire la înlăturarea
obstacolelor în folosirea de sectorul de teren.
În şedinţa de judecată, pînă la începerea judecării pricinii în fond, reclamantul L.C., a
înaintat propunere de recuzare a judecătorului C.I., indicând că anterior judecătorul C.I. a
examinat un alt litigiu, cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii între aceleaşi părţi,
hotărârea instanţei în acea cauză nefiind în favoarea reclamantului.
Pârâtul U.P. în şedinţa de judecată a cerut respingerea propunerii de recuzare, ca fiind
lipsită de temei.
Audiind părţile, instanţa de judecată consideră necesar de a respinge propunerea de
recuzare a judecătorului C.I. din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 50 al. (1) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi
recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judecătoresc;
b) se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă
la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau
cu reprezentanţii acestora;
c) judecătorul, soţul sau rudele lor de pînă la al treilea grad inclusiv au o pricină
similară celei care se judecă ori au o judecată la instanţa în care una dintre părţi
este judecător;
d) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi;
e) şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă;
f) între el şi una din părţi a fost o judecată penală în timp de 5 ani de pînă la
recuzare;
g) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte
împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
Instanţa de judecată consideră că motivele invocate de către L.C., cu privire la faptul
că, judecătorul C.I., anterior, a mai judecat o cauză între aceleaşi părţi, prin care lui L.C. nu i
s-a dat câştig de cauză, nu cad sub incidenţa art. 50 CPC
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
respinge propunerea reclamantului L.C. cu privire la recuzarea judecătorului C.I.
În conformitate cu art. 53 al. (5), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC, instanţa de
judecată
28
d i s p u n e
Se respinge propunerea reclamantului L.C. cu privire la recuzarea judecătorului C.I.
Judecarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui L.C. împotriva lui
U.P. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de sectorul de teren se continuă în
aceeaşi componenţă.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, Iu.D.
judecătorul
29
Încheiere privind admiterea propunerii de recuzare a judecătorului
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.I.
grefier A.E.
examinînd în şedinţă publică propunerea de recuzare a judecătorului C.L.
c o n s t a t ă
B.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.A. cu privire la încasarea
datoriei.
Reclamanta B.I., în şedinţa de judecată, a înaintat propunere de recuzare a
judecătorului C.L., indicând că pârâta, B.A., este fiica surorii soţiei judecătorului.
Pârâta B.A. în şedinţa de judecată a recunoscut că, ea într-adevăr este fiica surorii
soţiei judecătorului, însă a cerut respingerea propunerii de recuzare.
Audiind părţile, instanţa de judecată consideră necesar a admite propunerea de
recuzare a judecătorului C.L. din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 50 al.(1) lit.b) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a
fi recuzat dacă se află în raporturi de rudenie până la al treilea grad inclusiv sau de afinitate
până la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu
reprezentanţii acestora.
În şedinţa de judecată s-a constatat că pârâta B.A. este fiica surorii soţiei judecătorului
C.L., din care considerente instanţa de judecată ajunge la conluzia de a admite propunerea
de recuzare a judecătorului, deoarece sunt prezente temeiurile indicate în art. 50 al.(1) lit.b)
CPC.
În acelaşi timp, instanţa de judecată consideră necesar a menţine actele îndeplinite de
judecătorul C.L. în ceea ce ţine de numirea expertizei grafologice, deoarece aceasta nu
influenţează judecarea litigiului.
În conformitate cu art. 53 al. (5), art. 54 al. (4), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Se admite propunerea reclamantei B.I. cu privire la recuzarea judecătorului C.L.
Actele îndeplinite de către judecătorul C.L. cu privire la numirea expertizei
grafologice se menţin.
Se amînă procesul pentru 3 februarie 2005 ora 10.00.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, D.I.
judecătorul
30
31
Încheiere privind înlocuirea părţii care figurează greşit în proces
Î N C H E I E R E
26 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul E.M.
grefier G.O.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
G.D împotriva lui V.C. cu privire la repararea prejudiciului material
c o n s t a t ă
G.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.C. cu privire la repararea
prejudiciului material în sumă de 13 181 lei 97 bani, cauzat în urma accidentului rutier.
În motivarea acţiunii, reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.02, a avut loc un
accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, numărul de
înmatriculare CBX-631 a fost deteriorat, iar reclamantului i-au fost cauzate leziuni
corporale. Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., care conducea
automobilul de marca ―Peugeot-305‖, numărul de înmatriculare CDM-836. În urma
accidentului rutier, reclamantului i-a fost cauzată o pagubă materială în mărime de 13 181
lei 97 bani.
Reclamantul G.D., în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul V.C., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea considerînd că el nu
poate figura în proces în calitate de pârât pe motiv că el nu poate purta răspundere pentru
prejudiciul cauzat în urma accidentului rutier comis în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de
serviciu, deoarece proprietar al automobilului de marca ―Peugeot-305‖, număr de
înmatriculare CDM-836, pe care el îl conducea în ziua comiterii accidentului rutier, este
întreprinderea „S‖, unde el lucrează în calitate de şofer.
Reclamantul G.D. a menţionat că el nu este împotriva înlocuirii pârâtului.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a înlocui pârâtul nerespectiv, care figurează greşit în proces, cu pârâtul respectiv.
Conform art. 1410 al. (2) Cod Civil, obligaţia de reparare a prejudiciului revine
persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în alt
temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.
În conformitate cu art. 64 al. (1) CPC, dacă, în cadrul pregătirii pricinii către dezbateri
judiciare sau în timpul examinării ei în şedinţă de judecată, se constată că acţiunea nu a fost
intentată de persoana interesată sau că nu este îndreptată împotriva persoanei care trebuie să
răspundă în acţiunea dată, instanţa, cu consimţămîntul reclamantului, poate dispune, fără a
înceta procesul, înlocuirea reclamantului sau a pârâtului nerespectiv cu reclamantul sau
pârâtul respectiv dacă prin înlocuirea uneia dintre părţi nu se schimbă competenţa în
examinarea pricinii.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, automobilul de marca ―Peugeot-305‖ număr de
înmatriculare CDM-836, aparţine cu drept de proprietate întreprinderii „S‖, unde V.C., care
32
conducea automobilul în cauză şi care a fost recunoscut de către organele de poliţie vinovat
în comiterea accidentului rutier, lucrează în calitate de şofer.
În astfel de circumstanţe, instanţa de judecată consideră necesar de a înlocui pârâtul
nerespectiv, V.C., cu pârâtul respectiv – întreprinderea „S‖.
În acelaşi timp, instanţa de judecată consideră că V.C. în conformitate cu art. 67 al.
(1) CPC, urmează a fi atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, deoarece faptele şi
raporturile juridice stabilite pe cauza dată prin hotărârea judecătorească irevocabilă pot avea
efecte juridice la examinarea acţiunii de regres depuse împotriva intervenientului accesoriu.
În conformitate cu art. 64 al. (5), art. 67 al. (1), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Se înlocuieşte pârâtul nerespectiv V.C., în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui G.D. împotriva lui V.C. cu privire la repararea prejudiciului material, cu
pârâtul respectiv întreprinderea „S‖.
Se atrage V.C. în proces în calitate de intervenient accesoriu.
Se amînă procesul pentru 19 februarie 2005, ora 10.00.
Se expediază întreprinderii „S‖ citaţia, copia cererii de chemare în judecată şi copia
încheierii.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, E.M.
judecătorul
33
Încheiere privind coparticiparea procesuală obligătorie
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.A.
grefier O.M.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
V.S. împotriva lui E.S. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
V.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui E.S. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul V.S. a indicat că, la 12.12.02 i-a dat cu împrumut lui
E.S. 3 000 dolari americani pe un termen de un an cu o dobîndă anuală de 5%, pe care
ultimul nu i-a restituit, în legătură cu care fapt cere încasarea a 3090 dolari americani.
La 27 ianuarie 2005, V.C. a depus cerere cu privire la admiterea ei în proces în calitate
de coreclamantă, indicând că reclamantul, V.S. este fostul ei soţ, cu care are un copil minor
– fiul I., născut la 22 ianuarie 1998. Consideră că ea, împreună cu copilul minor au dreptul
la ½ din banii în litigiu.
V.C., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.
Reclamantul V.S. în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii lui V.C. cu privire
la admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă, indicând că, banii în litigiu sunt
proprietatea lui privată, deoarece prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din
12.09.02 a fost desfăcută căsătoria între el şi V.C. şi partajate bunurile proprietate comună în
devălmăşie a soţilor, din care considerente fosta lui soţie V.C., împreună cu copilul minor,
nu pot pretinde la proprietatea lui.
Pârâtul E.S. în şedinţa de judecată a cerut respingerea cererii lui V.C. cu privire la
admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă, deoarece el a primit cu împrumut bani
anume de la V.S. şi nu şi de la V.C.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a respinge cererea lui V.C. cu privire la admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 62 al. (2) CPC, coparticiparea procesuală se admite dacă:
a) obiectul litigiului îl constituie drepturile şi obligaţiile comune ale mai multor
reclamanţi sau pârâţi;
b) drepturile şi obligaţiile reclamanţilor şi pârâţilor decurg din aceleaşi temeiuri de
fapt şi de drept;
c) drepturile şi obligaţiile ce formează obiectul litigiului sînt de aceeaşi natură.
Conform art. 39 al. (1) Codul Familiei, în cazul desfacerii căsătoriei la oficiul de stare
civilă, aceasta încetează din ziua înregistrării divorţului, iar în cazul desfacerii căsătoriei pe
cale judecătorească – din ziua când hotărârea instanţei judecătoreşti a rămas definitivă.
Motivul invocat de către V.C. în cererea depusă, precum că ea, împreună cu copilul
minor, ar avea dreptul la cotă-parte din suma de bani în litigiu, ce a fost dată cu împrumut de
34
către V.S. lui E.S. după desfacerea căsătoriei, în opinia instanţei de judecată, nu poate servi
drept temei pentru admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă, deoarece prin
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12.09.02 a fost desfăcută căsătoria între
părţi, care conform art. 39 al. (1) Codul Familiei, a încetat la 27.09.02, adică din ziua când
hotărârea instanţei judecătoreşti a rămas definitivă.
Cu atît mai mult, prin aceeaşi hotărâre a instanţei de judecată au fost partajate
bunurile proprietate comună în devălmăşie a soţilor, iar banii în litigiu, proprietate privată a
lui V.S., au fost daţi cu împrumut de către ultimul lui E.S., mai târziu şi anume la 12.12.02.
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
respinge cererea lui V.C. cu privire la admiterea ei în proces în calitate de coreclamantă,
deoarece cererea în cauză este în contradicţie cu prevederile art. 62 al.(2) CPC.
În conformitate cu art. 62 al. (4), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se respinge cererea lui V.C. cu privire la admiterea ei în calitate de coreclamantă în
procesul civil la cererea de chemare în judecată a lui V.S. împotriva lui E.S. cu privire la
încasarea datoriei.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.A.
judecătorul
35
Încheiere privind coparticiparea facultativă
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul S.L.
grefier E.I.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.R.
şi P.N. împotriva întreprinderii „O‖ cu privire la încasarea salariului restant
c o n s t a t ă
I.R. şi P.N. au depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „O‖ cu
privire la încasarea salariului restant
În motivarea acţiunii reclamanţii, I.R. şi P.N, au indicat că, fiind angajaţi la
întreprinderea „O‖ în calitate de şoferi, pe durata a mai mult de trei luni, din motive
necunoscute, nu primesc salariu, ei cerând încasarea acestuia.
Reclamanţii I.R. şi P.N. în şedinţa de judecată, au susţinut acţiunea şi au cerut
admiterea acesteia.
Reprezentantul pârâtului, – întreprinderea „O‖, L.M., în şedinţa de judecată acţiunea
nu a recunoscut, cerând respingerea acesteia.
La 27 ianuarie 2005, S.M. a depus cerere cu privire la admiterea lui în proces în
calitate de coreclamant, invocând că el, ca şi reclamanţii I.R. şi P.N., este angajat al
întreprinderii „O‖, unde lucrează în calitate de şofer şi pe parcursul a mai mult de trei luni,
din motive necunoscute, nu primeşte salariul. Doleanţa sa este de a-şi primi salariul restant
de la pârât.
S.M., în şedinţa de judecată cererea a susţinut.
Reclamanţii I.R. şi P.N., în şedinţa de judecată, au susţinut cererea lui S.M. şi au cerut
admiterea acesteia.
Reprezentantul pârâtului – întreprinderea „O‖, L.M. în şedinţa de judecată a cerut
respingerea cererii argumentînd că, admiterea acesteia va duce la tergiversarea examinării
pricinii.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
a respinge cererea de admitere a lui S.M. în proces în calitate de coreclamant din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 63 al. (1) CPC, pentru judecarea rapidă şi justă a litigiilor,
instanţa judecătorească este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor
pretenţii înaintate de mai mulţi reclamanţi către acelaşi pârât ori de un reclamant către mai
mulţi pârâţi, ori de mai mulţi reclamanţi împotriva mai multor pârâţi (inclusiv în cazul când
fiecare pretenţie poate fi examinată şi executată de sine stătător), ori ele se află în conexiune
prin raportul material juridic dintre coparticipanţi, prin pretenţiile înaintate sau probele
comune şi când există posibilitatea examinării lor în aceeaşi procedură şi de aceeaşi instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la momentul depunerii de către S.M. a cererii
cu privire la admiterea lui în proces în calitate de coreclamant, instanţa de judecată deja a
ajuns la finalizarea examinării pricinii în fond şi admiterea în acest caz a cererii depuse de
36
către S.M. nu va duce la examinarea mai rapidă şi mai justă a litigiului, ci la tergiversarea
examinării acestuia, ceea ce este în contradicţie cu prevederile art. 63 al. (1) CPC.
Astfel, din considerentele menţionate, cererea depusă de către S.M. urmează a fi
respinsă ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu art. 63 al. (2), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se respinge cererea lui S.M. cu privire la admiterea lui în calitate de coreclamant în
procesul civil la cererea de chemare în judecată a lui I.R. şi P.N. împotriva întreprinderii
„O‖ cu privire la încasarea salariului restant.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, S.L.
judecătorul
37
Încheiere privind permiterea înlocuirii părţii cu succesorul ei în drepturi
Î N C H E I E R E
2 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul U.G.
grefier F.I.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
O.P. împotriva lui D.S. cu privire la repararea prejudiciului material
c o n s t a t ă
O.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.S. cu privire la repararea
prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul O.P. a indicat că, în urma accidentului rutier, ce a
avut loc la 12 iunie 2004, i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 2 000 lei. În
legătură cu faptul că, pârâtul a fost recunoscut vinovat în săvărşirea accidentului rutier, fiind
tras la răspundere administrativă, reclamantul cere repararea prejudiciului material.
Reclamantul O.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia. Suplimentar reclamantul O.P. a menţionat că, la 21 ianuarie 2005 pârâtul D.S. a
decedat.
Audiind reclamantul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a permite înlocuirea pârâtului D.S., care a decedat, cu succesorul lui în drepturi şi
a de suspenda procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 70 al. (1) CPC, în cazul ieşirii uneia dintre părţi din raportul
juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare,
cesiune de creanţă, transfer de datorie şi alte cazuri de subrogare), instanţa permite
înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice
fază a procesului.
În conformitate cu art.70 al. (2) CPC, actele săvârşite până la întrarea în proces a
succesorului sunt obligatorii lui în măsura în care ar fi fost obligatorii persoanei pe care
succesorul în drepturi a subrogat-o.
În conformitate cu art. 260 al. (1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească este obligată să
suspende procesul în cazul decesului sau reorganizării părţii în proces dacă raportul juridic
litigios permite succesiunea în drepturi.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul D.S. a avut în proprietate apartamentul
nr. 4, situat pe str. Zelinski nr. 2/6, mun. Chişinău, compus din trei odăi, unde locuia
împreună cu soţia lui, D.L., şi copilul minor – D.P.
Din copia certificatului de deces, eliberat de Oficiul de Stăre Civilă al sectorului
Botanica mun. Chişinău, urmează că pârâtul D.S. a decedat la 21 ianuarie 2005.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vede faptul că, pârâtul D.S. a
decedat, raportul juridic litigios este un raport patrimonial, care permite succesiunea în
drepturi şi, conform art. 1444 Cod Civil, patrimoniul succesoral include atât drepturile
patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care
cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului, iar conform art. 1540 Cod Civil,
38
moştenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretenţiile creditorilor celui ce a lăsat
moştenirea proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a permite înlocuirea pârâtului D.S., care a decedat, cu succesorul lui în drepturi
şi de a suspenda procesul în pricina în cauză până la determinarea succesorului în drepturi al
lui D.S.
În conformitate cu art. 260 al. (1) lit.a), art. 262 lit. a), art. 263, art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Se permite înlocuirea pârâtului D.S., care a decedat, cu succesorul lui în drepturi.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui
D.S. cu privire la repararea prejudiciului material se suspendă până la determinarea
succesorului în drepturi al lui D.S.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, U.G.
judecătorul
39
Încheiere privind scutirea de la plata taxei de stat
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 or. Ialoveni
Judecătorul Judecătoriei Ialoveni S.I., studiind cererea depusă de către P.M. cu privire
la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui
P.I. cu privire la declararea contractului de vînzare-cumpărare a unui imobil drept valabil
c o n s t a t ă
P.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la declararea
contractului de vînzare-cumpărare a unui imobil drept valabil.
În motivarea acţiunii reclamanta P.M. a indicat că, la 12 noiembrie 2004 ea a încheiat
cu pârâtul un contract de vînzare-cumpărare a casei de locuit, situată în satul „C‖, raionul
Ialoveni, la preţul de 25 000 lei. Ea i-a transmis, în aceeaşi zi, pârâtului suma de bani
conform contractului încheiat în formă scrisă, însă ultimul se eschivează de la autentificarea
notarială a acestuia.
În legătură cu starea ei materială grea, este pensionară, primeşte o pensie mică de 220
lei, care nu-i permite a avea un trai decent, este invalid de gradul 1, careva alte venituri nu
are, – cere scutirea de la plata taxei de stat.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
necesar, cererea depusă de către P.M. cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, a admite
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 85 al. (4) CPC, în funcţie de situaţia materială, persoana fizică
poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata
unei părţi a ei.
Din înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată urmează că, reclamanta
P.M. este pensionară, are o pensie de 220 lei, este invalid de gradul 1, careva alte venituri nu
are, din care considerente este în imposibilitatea de a plăti taxa de stat în mărime de 750 lei
la depunerea cererii de chemare în judecată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere situaţia materială precară a
reclamantei, ceea ce serveşte temei pentru admiterea cererii cu privire la scutirea acesteia de
la plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată, judecătorul ajunge la
concluzia de a o scuti pe reclamanta P.M. de plata taxei de stat la depunerea cererii de
chemare în judecată.
În conformitate cu art. 85 al. (4), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se scuteşte reclamanta P.M. de plata taxei de stat în sumă de 750 (şapte sute
cincizeci) lei la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la
declararea contractului de vânzare-cumpărare a unui imobil drept valabil.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ialoveni.
40
Judecătorul S.I.
41
Încheiere privind amînarea plăţii taxei de stat
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul A.I.
grefier I.D.
examinând în şedinţă publică cererea lui L.O. cu privire la amânarea plăţii taxei de
stat la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la încasarea
datoriei
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul L.O. a indicat că, la 1 februarie 2001, i-a dat cu
împrumut pârâtului F.I. 50 000 lei, pe care ultimul s-a obligat să-i restituie la 1 februarie
2003. În legătură cu faptul că, pînă la momentul actual, pârâtul nu i-a restituit banii,
reclamantul cere admiterea acţiunii cu încasarea sumei de 50 000 lei.
Reclamantul L.O. în şedinţa de judecată, în cursul pregătirii pricinii pentru dezbateri
judiciare, a cerut amânarea plăţii taxei de stat în mărime de 1500 lei pe un termen de o lună
invocând că, pentru moment, el are mari cheltuieli legate de tratamentul soţiei sale L.F., care
necesită intervenţii chirurgicale.
Pârâtul F.I. în şedinţa de judecată a cerut respingerea cererii cu privire la amânarea
plăţii taxei de stat care, în opinia lui, este neîntemeiată.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar,
cererea depusă de către L.O. cu privire la amânarea plăţii taxei de stat în mărime de 1500
lei, pe un termen de o lună, a admite din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 86 CPC, judecătorul sau instanţa judecătorească este în drept să
decidă amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat pentru una sau pentru ambele părţi, ţinînd
cont de situaţia lor materială. Dacă reclamantul nu a plătit în termen taxa de stat, instanţa
scoate cererea de pe rol.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul L.O. a intentat împotriva pârâtului
F.I. o acţiune patrimonială şi în legătură cu ce, conform art.3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,
la depunerea cererii de chemare în judecată a trebuit să plătească o taxă de stat în mărime de
1500 lei, pe care nu a plătit-o şi amânarea plăţii căreia a cerut-o pe un termen de o lună.
Din certificatul eliberat de către Spitalul de Urgenţă din mun. Chişinău urmează că,
soţia reclamantului L.O., L.F., se află la tratament în staţionar şi necesită intervenţii
chirurgicale. Conform certificatului de la locul de lucru al reclamantului, salariul acestuia
constituie 1100 lei. Conform certificatului de la locul de trai al reclamantului, ultimul are la
întreţinere doi copii minori, fiii I. şi N. născuţi la 10 martie 1998.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere dificultăţile materiale ale
reclamantului pentru moment, instanţa de judecată consideră necesar de a amâna plata taxei
de stat la depunerea cererii de chemare în judecată de către reclamant, în mărime de 1500
lei, până la 5 februarie 2005.
42
Este necesar a explica reclamantului L.O. că, în cazul neachitării taxei de stat în
mărimea şi termenul stabilit, cererea de chemare în judecată va fi scoasă de pe rol.
În conformitate cu art. 86, art. art. 269-270, CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se amână plata taxei de stat în mărime de 1500 ( o mie cinci sute) lei de către
reclamantul L.O. la depunerea cererii de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la
încasarea datoriei, până la 5 februarie 2005.
Se explică reclamantului L.O. că, în cazul neachitării taxei de stat în mărimea şi
termenul stabilit, cererea de chemare în judecată va fi scoasă de pe rol.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, A.I.
judecătorul
43
Încheiere privind restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă mai mare
decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 or. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău – Gh.M., studiind cererea lui M.M.
cu privire la restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă mai mare decât cea prevăzută de
legislaţia în vigoare
c o n s t a t ă
M.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.S. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii, reclamantul M.M. a indicat că el, s-a aflat cu pârâta în căsătorie
din anul 1995 pînă în anul 2003. Fiind căsătorţi, au cumpărat împreună un apartament la
preţul de 300 000 lei. care şi a cerut să fie partajat în cote-părţi egale.
La depunerea cererii de chemare în judecată, el, M.M. a plătit o taxă de stat în mărime
de 5000 lei.
Considerînd că, el a plătit o taxă de stat cu 500 lei mai mare decât era necesar, cere
reclamantul restituirea a 500 lei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că cererea lui M.M. cu privire la restituirea taxei de stat depuse într-o sumă mai mare decît
cea prevăzută de legislaţia în vigoare urmează a fi admisă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 89 al. (1) lit. a) CPC, taxa de stat plătită se restituie, parţial sau
integral, în cazul depunerii într-o sumă mai mare decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare
(se restituie suma plătită în plus).
Din copia contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 3, str. Petru
Zadnipru 5, mun. Chişinău, din 11 ianuarie 2002, încheiat între M.M. şi C.L., urmează că
preţul de cost al bunului ce se cere partajat este de 300 000 lei, iar cerinţele reclamantului ţin
de ½ din valoarea acestui bun, adică 150000 lei.
În astfel de circumstanţe, reclamantul, M.M., conform art. 3 al.(1) lit.a) al Legii taxei
de stat, trebuia să plătească o taxă de stat în mărime de 4500 lei, însă el a depus 5000 lei,
ceea ce este cu 500 lei mai mult şi care urmează a fi restituită reclamantului de către
Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, prin intermediul filialei nr. 1 a Băncii de
Economii, unde a şi fost efectuată plata.
În conformitate cu art. 89 al. (1) lit. a) şi al. (3), art. art. 269-270, CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se admite cererea lui M.M. cu privire la restituirea taxei de stat, depuse într-o sumă
mai mare decât cea prevăzută de legislaţia în vigoare.
Se obligă Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, prin intermediul filialei
nr. 1 a Băncii de Economii, să-i restituie lui M.M., domiciliat în oraşul Chişinău, strada
Alba-Iulia nr. 35 apartamentul nr. 30, suma excedentă din taxa de stat depusă de către el
într-o sumă mai mare decît cea prevăzută de legislaţia în vigoare, conform bonului de plată
nr. 1001035 din 3 ianuarie 2005, în mărime de 500 (cinci sute) lei.
44
Restituirea sumei de 500 (cinci sute) lei lui M.M. poate fi efectuată în termen de cel
mult un an de la data emiterii încheierii în cauză.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Judecătorul Gh.M.
45
Încheiere privind căutarea pârâtului
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.M.
grefier S.L.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
S.A. împotriva lui S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor
c o n s t a t ă
S.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la încasarea
pensiei pentru întreţinerea copilului minor.
În motivarea acţiunii reclamanta S.A. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu pârâtul
din 13 mai 1997 pînă la 15 mai 2001.
Din căsătorie au un fiu minor – E., născut la 1 ianuarie 2000.
După desfacerea căsătoriei pârâtul a plecat la un alt loc de trai, pe care ea nu-l
cunoaşte.
Pârâtul nu acordă sub nici o formă ajutor material la întreţinerea copilului minor, în
legătură cu ce ea cere ca de la pârât să fie încasată în beneficiul ei pensie pentru întreţinerea
copilului minor în mărime de ¼ din salariu şi din toate veniturile acestuia.
Audiind reclamanta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar a ordona căutarea pârâtului S.I., din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 109 al.(1) CPC dacă, în acţiunile intentate în interesul statului,
în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere, în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat
prin vătămare a integrităţii corporale, prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, nu se
cunoaşte locul de aflare a pârâtului, instanţa judecătorească este obligată să ordone căutarea
lui.
În conformitate cu art. 261 lit. c) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pârâtul este căutat.
Din certificatul eliberat de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ, nr. 3 din 5 ianuarie 2005, urmează că pârâtul S.I., la 20 mai 2004, şi-a retras viza de
reşedinţă din apartamentul nr. 1, situat pe str. Gh. Asachi nr. 3 mun. Chişinău, unde a locuit
împreună cu reclamanta S.A. şi copilul minor E., şi din acest moment nu mai locuieşte în
acest apartament.
Conform certificatului eliberat de către administraţia întreprinderii „T‖, la 20 ianuarie
2005, pârâtul S.I. a demisionat la 19 mai 2004. Date în dosarul personal al pârâtului cu
privire la noul domiciliu al acestuia lipsesc.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, împotriva pârâtului
S.I. este intentată o acţiune cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului
minor, iar locul de aflare a acestuia nu se cunoaşte, instanţa de judecată ajunge la concluzia
de a ordona căutarea lui şi de a suspenda procesul pînă la găsirea pârâtului ori încetarea
căutării lui.
46
În conformitate cu art. 109 al. (1), art. 261 lit.c), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-
270, CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se ordonă căutarea lui S.I., născut la 1 mai 1970, originar al mun. Chişinău, ultimul
domiciliu mun. Chişinău, str. Gh. Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1, ultimul loc de lucru
întreprinderea „T‖, mun. Chişinău, lăcătuş.
Copia încheierii se trimite spre executare Comisariatului de Poliţie al sectorului
Centru, municipiul Chişinău.
La stabilirea domiciliului lui S.I., Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun.
Chişinău, va comunica Judecătoriei Centru mun. Chişinău şi lui S.A., la adresa mun.
Chişinău str. Gh.Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui S.A. împotriva lui
S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se suspendă până la
găsirea pârâtului S.I. ori încetarea căutării lui.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.M.
judecătorul
47
Încheiere privind respingerea cererii de repunere în termen
Î N C H E I E R E
24 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.I.
grefier M.O.
examinând în şedinţă publică cererea lui D.O. cu privire la repunerea în termen a
cererii de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii
c o n s t a t ă
Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, din 15 decembrie 2004, lui D.O.,
intervenient accesoriu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.N.
împotriva întreprinderii „A‖ cu privire la restabilirea la lucru şi încasarea salariului mediu
pentru absenţa forţată de la lucru, pentru refuzul de a prezenta în şedinţa de judecată cartea
de ordine a întreprinderii, al cărei director general este, i-a fost aplicată o amendă judiciară
în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 lei.
La 14 februarie 2005 D.O. a depus cerere cu privire la repunerea în termen a cererii
de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii.
În motivarea cererii, D.O. a indicat că, el a omis termenul de 15 zile pentru depunerea
cererii de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii, deoarece nu a luat imediat
această decizie.
D.O. consideră că, el a omis termenul din motive întemeiate, cerând repunerea în
termen.
D.O., fiind legal citat despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, nu s-a prezentat.
Studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar a respinge
cererea lui D.O. din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 164 al. (1) CPC, persoana sancţionată prin încheiere
judecătorească cu amendă sau despăgubire poate depune în aceeaşi instanţă cerere de
reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii sau despăgubirii ori reducerii lor.
În conformitate cu art. 164 al. (2) CPC, cererea se depune în termen de 15 zile de la
data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei.
Din materialele dosarului urmează că, prin încheierea din 15 decembrie 2004 lui
D.O., pentru neîndeplinirea cerinţelor instanţei de judecată cu privire la prezentarea cărţii de
ordine a întreprinderii al cărei director general este, i-a fost aplicată o amendă judiciară.
Abia la 14 februarie 2005, D.O., cu depăşirea termenului de 15 zile stabilit de art. 164
al. (2) CPC, a depus cerere de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii.
În conformitate cu art. 116 al. (3) CPC, la cererea de repunere în termen se anexează
probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de
procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate
documentele respective etc.).
D.O. n-a prezentat careva probe, ce ar confirma imposibilitatea depunerii în termen a
cererii de reexaminare a încheierii menţionate. Argumentul lui D.O. cu privire la aceea că el,
timp îndelungat, s-a gîndit asupra problemei de depunere a cererii de reexaminare a
48
încheierii în vederea anulării amenzii, nu constituie un motiv întemeiat pentru repunere în
termen.
Mai mult decât atât, în şedinţa de judecată ce a avut loc la 15 decembrie 2004, lui
D.O. i s-a explicat că, în termen de 15 zile de la data emiterii încheierii, el este în drept de a
depune cerere cu privire la reexaminarea încheierii în vederea anulării amenzii.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, D.O. din motive
neîntemeiate, a omis termenul de îndeplinire a actului de procedură, instanţa de judecată
ajunge la concluzia că, cererea acestuia cu privire la repunerea în termenul de reexaminare a
încheierii în vederea anulării amenzii, urmează a fi respinsă.
În conformitate cu art. 116 al. (5), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se respinge cererea lui D.O. cu privire la repunerea în termen a cererii de reexaminare
a încheierii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 decembrie 2004 în vederea anulării
amenzii.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, B.I.
judecătorul
49
Încheiere privind respingerea cererii de repunere în termen
Î N C H E I E R E
15 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică cererea lui C.P., cu privire la repunerea în termenul de
apel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei
oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva
hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 1 februarie 2004, prin care acţiunea
a fost respinsă
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru mun.
Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat, că la 1 decembrie 2003, automobilul
marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a pârâtului, condusă de
angajatul acesteia, Z.R., a săvîrşit un accident rutier, în urma căruia a fost deteriorat gardul
de pe lîngă casa nr. 5 situată pe str. Cucoarelor or. Codru, mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu
drept de proprietate.
Reclamantul C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 500 lei, pe care şi o cere să
fie încasată de la pârât.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 1 februarie 2004 acţiunea a
fost respinsă.
La 28 aprilie 2005, C.P. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând
admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire
la admiterea acţiunii. Cere apelantul repunerea în termenul de apel, deoarece, cu toate că
hotărârea motivată a primei instanţe i-a fost comunicată la 3 februarie 2004, el, din 5
februarie 2004 a fost trimis de la serviciu, în deplasare peste hotarele ţării şi nu a reuşit în
termenul de 15 zile să declare apel împotriva hotărârii primei instanţe.
Apelantul, C.P., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut cererea şi a cerut repunerea în
termenul de apel.
Reprezentantul intimatului, Primăria or.Codru mun.Chişinău, P.O., în şedinţa
instanţei de apel, a cerut respingerea cererii, deoarece de la momentul comunicării
apelantului a hotărârii motivate a instanţei de judecată, a expirat termenul de un an.
Intimatul Z.R., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu privire la
repunerea în termenul de apel, deoarece, în opinia lui, apelantul a omis termenul de un an
din momentul comunicării hotărârii motivate a instanţei de judecată.
50
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră cererea cu
privire la repunere în termenul de apel neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 362 al.(1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 15 zile
de la data comunicării hotărârii motivate dacă legea nu dispune altfel.
În conformitate cu art. 362 al.(4) CPC, repunerea în termenul de apel se face de către
instanţa de apel în cazurile şi în ordinea pevăzută de art. 116 CPC.
În conformitate cu art.116 al. 4 CPC, la împlinirea unui an de la expirarea termenului
de procedură, nu mai poate fi înaintată cerere de repunere în termen, dacă legea nu dispune
altfel.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 1 februarie 2004, prin hotărârea Judecătoriei
Botanica mun. Chişinău, acţiunea lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru mun. Chişinău cu
privire la repararea prejudiciului material a fost respinsă.
Părţile, atât apelantul C.P., cât şi reprezentantul intimatului, Primăria or. Codru mun.
Chişinău, P.O., şi intimatul Z.R., au fost prezenţi în şedinţa de judecată.
La 3 februarie 2004, părţilor le-a fost comunicată hotărârea motivată a instanţei de
judecată, ceea ce se confirmă prin explicaţiile acestora în şedinţa instanţei de apel.
Colegiul Civil consideră că, nu poate fi reţinut drept temei pentru admiterea cererii cu
privire la repunerea în termenul de apel, aflarea apelantului din 5 februarie 2004 până la 27
aprilie 2005, în deplasare peste hotarele ţării, deoarece de la comunicarea părţilor, inclusiv şi
apelantului, a hotărârii motivate a instanţei de judecată, a expirat termenul de un an.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, de la comunicarea
de către instanţa de judecată apelantului a hotărârii motivate a instanţei de judecată, s-a
împlinit mai mult de un an, iar legea nu dispune altfel, Colegiul Civil ajunge la concluzia de
a respinge cererea apelantului, C.P. cu privire la repunerea în termenul de apel.
În conformitate cu art. 116 al.(5), art. art. 269-270, art. 362 al.(4) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se respinge cererea lui C.P. cu privire la repunerea în termenul de apel în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru
municipiul Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii
Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău, din 1 februarie 2004, prin care acţiunea a fost
respinsă.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15
zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
51
Încheiere privind darea delegaţiei
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.T.
grefier E.P.
examinînd pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui
G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiul locativ pierdut
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiul locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu pârâtul
până la 11 martie 1999 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1 situat pe str. Zelinschi nr.
13 mun. Chişinău.
Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul, a plecat la un alt loc de trai şi anume la
apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51, mun. Chişinău, care îi aparţine cu drept de
proprietate, unde şi locuieşte pînă acum. Timp îndelungat pârâtul a locuit în apartamentul nr.
10, situat pe str. Bulgară nr. 51, mun. Chişinău împreună cu concubina sa, I.M., care
actualmente domiciliază în mun. Cahul str. Ştefan cel Mare nr. 15.
Din motive necunoscute, pârâtul G.I. nu doreşte să-şi retragă benevol viza de
reşedinţă din apartamentul în litigiu şi ea este nevoită să plătească chiria şi serviciile
comunale şi pentru el, ceea ce îi crează cheltuieli suplimentare neîntemeiate.
Pentru confirmarea faptului că, pârâtul din 11 martie 2003 locuieşte în apartamentul
nr. 10, situat pe str. Bulgară nr. 51, mun. Chişinău, reclamanta cere să fie audiată în calitate
de martor I.M.
Reclamanta G.N., în şedinţa de judecată a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul G.I., în şedinţa de judecată nu a recunoscut acţiunea şi a cerut respingerea
acesteia indicând că, el nu a pierdut dreptul la spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, str.
Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a da delegaţie Judecătoriei Cahul pentru a audia în calitate de martor pe I.M., care
domiciliază în mun.Cahul.
În conformitate cu art. 125 al. (1) CPC, în cazul necesităţii de a aduna probe ori de a
înmâna acte judiciare într-un alt oraş, municipiu sau raion, instanţa care judecă pricina dă
instanţei judecătoreşti respective, prin încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite
acte de procedură.
În conformitate cu art. 261 lit. e) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dat o delegaţie
judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară.
În şedinţa de judecată s-a constatat că I.M. ar putea comunica instanţei de judecată
fapte importante cu privire la locul de domiciliu al pârâtului G.I.
52
Astfel, din considerentele că, I.M. ar putea comunica fapte, care au importanţă pentru
soluţionarea corectă a litigiului şi deoarece ea locuieşte la o mare depărtare de locul
examinării cererii de chemare în judecată, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a da
delegaţie Judecătoriei Cahul cu privire la audierea în calitate de martor în această pricină.
În acelaşi timp, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării
procesului până la prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.
În conformitate cu art. 125, art. 261 lit. e), art. 262 lit. d), art. 263, art. art. 269-270
CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se dă delegaţie Judecătoriei Cahul să efectueze următoarele acte de procedură:
Să audieze în calitate de martor pe I.M., domiciliată în mun. Cahul, str. Ştefan cel
Mare nr. 15, asupra următoarelor întrebări:
a) când a făcut cunoştinţă cu G.I.;
b) de când şi pînă când au locuit împreună şi care a fost caracterul relaţiilor între ei;
c) unde au locuit împreună.
Încheierea în cauză este obligatorie pentru Judecătoria Cahul şi urmează să fie
îndeplinită în cel mult zece zile de la primirea delegaţiei.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui
G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiul locativ pierdut se suspendă până la
prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.T.
judecătorul
53
Încheiere privind asigurarea probelor
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău – R.T., studiind cererea depusă de
către G.N. cu privire la asigurarea probelor în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui G.N. împotriva lui G.I. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamantul G.N. a indicat că, a fost căsătorit cu pârâta din anul
1991 pînă la 18 noiembrie 2003. După desfacerea căsătoriei, el împreună cu pârâta, au
continuat, până la 29 septembrie 2004, să locuiească împreună şi să ducă gospodărie
comună. În acest timp, la 20 iulie 2004, el împreună cu pârâta, au cumpărat apartamentul nr.
5, situat pe str. Vasile Lupu 14, mun. Chişinău, compus dintr-o odaie, estimată la preţul de
200000 lei, care cere să-i fie transmis lui în proprietate, iar pârâtei, el, este de acord să-i dea
100000 lei, ceea ce constituie ½ din valoaera apartamentului, deoarece ultima are în
propietate privată apartamentul nr. 6, situat pe str. Cuza Vodă 29, mun. Chişinău, compus
din 2 odăi.
La 27 ianuarie 2005 G.N. a depus cerere cu privire la asigurarea probelor, cerând
audierea lui E.P. în calitate de martor până la examinarea pricinii în fond, care este numită
pentru 24 februarie 2005, invocând că ultima, la 7 februarie 2005 va pleca la lucru în Italia
şi nu v-a putea fi audiată, însă ea poate să comunice instanţei date esenţiale cu privire la
vânzarea-cumpărarea apartamentului în litigiu de către el şi pârâtă.
Studiind materialele dosarului şi cererea înaintată, judecătorul consideră necesar a
admite cererea depusă de către G.N. cu privire la asigurarea probelor din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 127 al. (1) CPC, participanţii la proces interesaţi să prevină
dispăriţia ori imposibilitatea administrării în viitor a unei probe utile pentru dovedirea
pretenţiilor pot cere instanţei judecătoreşti asigurarea probei. Asigurarea se face prin
audierea martorului, efectuarea expertizei, cercetarea la faţa locului şi prin alte modalităţi.
Din copia contractului de muncă, în care parte este E.P., urmează că ultima, din 9
februarie 2005, pe termen de trei ani, va fi angajată la lucru la întreprinderea „V‖, situată în
oraşul Milan, Italia. Faptul plecării lui E.P. peste hotarele ţării se confirmă şi prin copia
biletului de avion, eliberat pe numele lui E.P., la ruta Chişinău-Milan din 7 februarie 2005.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, audierea în calitate de
martor a lui E.P., care poate comunica instanţei de judecată date importante despre subiectul
acţiunii, ulterior va fi imposibilă, judecătorul ajunge la concluzia de a admite cererea depusă
de către G.N. cu privire la audierea lui E.P. în calitate de martor pînă la examinarea pricinii
în fond.
În conformitate cu art. 128 al. (2), art. art. 269-270, art. 359 al. (1) CPC, judecătorul
54
d i s p u n e
Se admite cererea depusă de către G.N. cu privire la asigurarea probelor în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui G.I. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
Se audiază E.P. în calitate de martor pînă la examinarea pricinii în fond.
Se citează E.P. pentru data de 3 februarie 2005, ora 10.00, biroul nr. 14, str. Mihai
Viteazul 2, mun. Chişinău.
Se înştiinţează pârâta G.I. despre audierea lui E.P., la 3 februarie 2005, ora 10.00,
biroul nr. 14 str. Mihai Viteazul 2, mun. Chişinău, în calitate de martor.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Judecătorul R.T.
55
Încheiere privind aducerea forţată
Î N C H E I E R E
25 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.P.
grefier M.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva lui M.C. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.C. cu privire la evacuare
fără acordarea altui spaţiu locativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, lui, la 1 septembrie 2004 i-a fost
eliberat ordinul de repartiţie nr. 098765 asupra apartamentului nr. 4 situat pe str.
Armenească nr. 15, mun. Chişinău, compus dintr-o odaie.
În apartamentul litigios, fără careva temei juridic, s-a instalat cu traiul pârâtul, care
refuză să elibereze benevol apartamentul.
Reclamantul, I.P. cere evacuarea pârâtului M.C. din apartamentul nr. 4, situat pe str.
Armenească nr. 15, mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ.
Reclamantul I.P., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia. Consideră reclamantul că, este necesar dispunerea aducerii forţate a martorului
L.C., şef al Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4 mun. Chişinău,
care a permis instalarea pârâtului în apartamentul în litigiu, cât şi aplicarea faţă de acesta a
unei amenzi judiciare.
Pârâtul M.C., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând că el are
dreptul la spaţiul locativ cu pricina, fapt care poate fi confirmat de martorul L.C.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
a dispune aducerea forţată în şedinţa de judecată a martorului L.C. şi aplicarea faţă de acesta
a unei amenzi judiciare în mărime de 10 unităţi convenţionale, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 136 al. (3) CPC, martorului care nu se prezintă în şedinţa de
judecată din motive pe care instanţa le consideră neîntemeiate i se aplică o amendă de până
la 5 unităţi convenţionale. Dacă nu se prezintă nici după cea de-a doua citare, inatanţa are
dreptul să dispună aducerea lui forţată în judecată şi aplicarea unei amenzi repetate de până
la 10 unităţi convenţionale.
În conformitate cu art. 207 al.(3) CPC, în cazul neprezentării nemotivate a martorului
după cea d-ea doua citare, instanţa judecătorească poate ordona aducerea lui forţată şi, la
cererea părţii interesate, îl poate obliga la reparaţia prejudiciului cauzat prin amânarea
şedinţei de judecată.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, martorul L.C., care deţine funcţia de şef al
Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4 mun. Chişinău, a fost
invitat în şedinţa de judecată la demersul pârâtului I.P, care motivează instalarea sa în
apartamentul în litigiu, cu permisiunea acestuia.
56
Martorul L.C., fiind citat legal în conformitate cu art. 102 CPC despre locul, data şi
ora şedinţei de judecată, fapt confirmat prin cotorul citaţiei cu semnătura acestuia, a fost
invitat în şedinţele instanţei de judecată din 3 mai 2005 şi 25 mai 2005, însă fără careva
motive întemeiate nu s-a prezentat.
Pentru neprezentarea sa în şedinţa de judecată din 3 mai 2005 martorului L.C., prin
încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 3 mai 2005, i-a fost aplicată o amendă
judiciară în mărime de 5 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 100 lei.
Din considerentele că, martorul L.C., la 25 mai 2005, repetat, fără careva motive
întemeiate, nu s-a prezentat din nou în şedinţa de judecată, instanţa de judecată ajunge la
concluzia cu privire la ordonarea aducerii forţate a acestuia şi aplicarea faţă de el a unei
amenzi judiciare în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 lei.
În conformitate cu art. 136 al. (3), art. 161 al. (2), art. 207 al. (3), art. art. 269-270, art.
359 al. (1) CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se ordonă aducerea forţată a lui L.C., născut la 28 mai 1965, originar şi locuitor al
municipiului Chişinău strada Armenească nr. 23, mun. Chişinău, în şedinţa de judecată a
Judecătoriei Centru municipiul Chişinău (strada Bulgară 43 biroul 23) pentru data de 3 iunie
2005, ora 10.00.
Executarea încheierii în cauză se dispune Comisariatului de Poliţie al sectorului
Centru municipiul Chişinău.
Se aplică faţă de L.C. o amendă judiciară în mărime de 10 (zece) unităţi
convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute) lei.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, C.P.
judecătorul
57
Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei grafologice
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău P.T., studiind cererea de chemare în
judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei,
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii, reclamantul C.I. a indicat, că la 10 mai 2002 i-a dat cu
împrumut pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobânda lunară de 5%.
Pârâtul refuză să-i restituie banii şi dobânda, invocând că el n-ar fi luat cu împrumut
careva bani de la reclamant şi că, semnătura de pe recipisa de împrumut a banilor nu-i
aparţine. Reclamantul cere admiterea acţiunii şi încasarea de la pârât în beneficiul lui a
sumei de 11000 lei. Din considerentele că, pârâtul nu recunoaşte acţiunea, reclamantul cere
dispunerea efectuării expertizei grafologice pentru stabilirea faptului semnării recipisei de
către pârât.
Studiind materialele dosarului, judecătorul consideră necesar, în vederea pregătirii
pricinii pentru dezbaterile judiciare, la cererea reclamantului, a dispune efectuarea expertizei
grafologice, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 148 al. (1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul
ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care
cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea
părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu.
Din recipisa prezentată de către reclamantul C.I. urmează că, între el şi pârâtul D.M.,
la 10 mai 2002, a fost încheiat un contract de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu
dobânda lunară de 5%.
Din considerentele că, după cum urmează din cererea de chemare în judecată, pârâtul
D.M. neagă încheierea contractului menţionat, cât şi semnătura lui de pe acest contract, şi
având în vedere că, pentru constatarea faptului dacă semnătura aplicată pe contract îi
aparţine pârâtului sau nu, sunt necesare cunoştinţe speciale în domeniul grafologiei,
judecătorul ajunge la concluzia despre necesitatea dispunerii efectuării expertizei
grafologice.
Deoarece dispunerea efectuării expertizei grafologice este generată de cererea
reclamantului C.I., judecătorul consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.
În conformitate cu art. 148, art. 153, art. 185 al. (1) lit.h), art. art. 269-270, art. 359 al.
(1) CPC, judecătorul
d i s p u n e
Efectuarea expertizei grafologice, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punând următoarea întrebare:
58
Semnătura de pe recipisa de împrumut din 10 mai 2002 a sumei de 5 000 lei cu
dobânda lunară de 5% pe un termen de 2 ani, prezentată de către C.I., este efectuată de către
D.M. sau de către o altă persoană ?
Se încredinţează efectuarea expertizei grafologice Institutului Republican de
Expertiză Judiciară şi Criminalistică al Ministerului Justiţiei.
Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul prezentării
cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.
Se prezintă expertului pentru efectuarea expertizei:
1. materialele dosarului civil nr. 2-13-05 pe 10 file;
2. modele de semnături experimentale şi libere ale lui D.M.
Termenul pentru efectuarea expertizei şi prezentarea raportului de expertiză se
stabileşte de o lună.
Plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei se pune în obligaţia lui C.I.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Judecătorul P.T.
59
Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei grafologice
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.T.
grefier C.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I.
împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că la 10 mai 2002 i-a dat cu împrumut
pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.
Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, în legătură cu ce cere
încasarea sumei de 11000 lei.
Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut, cerând respingerea
acesteia şi a indicat că, el n-a împrumutat careva bani de la reclamant şi pe recipisa
prezentată de către reclamant nu este semnătura lui, dar a unei alte persoane. Pârâtul a cerut
dispunerea efectuării expertizei grafologice.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice a admite din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 148 al.(1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul
ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care
cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea
părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu.
Din recipisa prezentată de către reclamantul C.I. urmează că, între el şi pârâtul D.M.,
care neagă existenţa unui contract de împrumut, la 10 mai 2002, a fost încheiat un contract
de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu dobânda lunară de 5%.
Din considerentele că, pârâtul D.M. neagă încheierea contractului menţionat, cât şi
semnătura lui de pe acest contract şi având în vedere că, pentru constatarea faptului dacă
semnătura aplicată pe contract îi aparţine pârâtului sau nu, sunt necesare cunoştinţe speciale
în domeniul grafologiei, instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la dispunerea
efectuării expertizei grafologice.
Deoarece dispunerea efectuării experizei grafologice este generată de cererea
pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar de a pune în obligaţia acestuia plata
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.
În conformitate cu art. 148, art. 153, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de
judecată
60
d i s p u n e
Efectuarea expertizei grafologice, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punând următoarea întrebare:
Semnătura, de pe recipisa de împrumut din 10 mai 2002 a sumei de 5 000 lei cu
dobânda lunară de 5% pe un termen de 2 ani, prezentată de către C.I., este efectuată de către
D.M. sau de către o altă persoană ?
Se încredinţează efectuarea expertizei grafologice Institutului Republican de
Expertiză Judiciară şi Criminalistică al Ministerului Justiţiei.
Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul prezentării
cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.
Se prezintă expertului pentru efectuarea expertizei:
1. materialele dosarului civil nr. 2-13-05 pe 10 file;
2. modele de semnături experimentale şi libere ale lui D.M.
Termenul pentru efectuarea expertizei şi prezentarea raportului de expertiză se
stabileşte de o lună.
Plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei se pune în obligaţia lui D.M.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, P.T.
judecătorul
61
Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei grafologice
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.T.
grefier C.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I.
împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii, reclamantul C.I. a indicat, că la 10 mai 2002 i-a dat cu
împrumut pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.
Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, în legătură cu ce cere
încasarea sumei de 11000 lei.
Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut, cerând respingerea
acesteia şi a indicat că, el n-a împrumutat careva bani de la reclamant şi pe recipisa
prezentată de către reclamant nu este semnătura lui, dar a unei alte persoane. Pârâtul a cerut
dispunerea efectuării expertizei grafologice.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice a admite din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 148 al.(1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul
ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care
cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea
părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu.
În conformitate cu art. 261 lit.d) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorescă poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea
unei expertize.
Din recipisa prezentată de către reclamantul C.I. urmează că, între el şi pârâtul D.M.,
care neagă existenţa căruiva contract de împrumut, la 10 mai 2002, a fost încheiat un
contract de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu dobânda lunară de 5%.
Din considerentele că, pârâtul D.M. neagă încheierea contractului menţionat, cât şi
semnătura lui de pe acest contract şi având în vedere că, pentru constatarea faptului dacă
semnătura aplicată pe contract îi aparţine pârâtului sau nu, sunt necesare cunoştinţe speciale
în domeniul grafologiei, instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la dispunerea
efectuării expertizei grafologice.
Deoarece dispunerea efectuării experizei grafologice este generată de cererea
pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.
62
Având în vedere faptul că, nu se cunoaşte termenul, care va fi necesar pentru
efectuarea expertizei, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării
procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză grafologică.
În conformitate cu art. 148, art. 153, art. 261 lit.d), art. 262 lit.d), art. 263, art. art.
269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Efectuarea expertizei grafologice, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punând următoarea întrebare:
Semnătura, de pe recipisa de împrumut din 10 mai 2002 a sumei de 5 000 lei cu
dobânda lunară de 5% pe un termen de 2 ani, prezentată de către C.I., este efectuată de către
D.M. sau de către o altă persoană ?
Se încredinţează efectuarea expertizei grafologice Institutului Republican de
Expertiză Judiciară şi Criminalistică al Ministerului Justiţiei.
Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul prezentării
cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.
Se prezintă expertului pentru efectuarea expertizei:
1. materialele dosarului civil nr. 2-13-05 pe 10 file;
2. modele de semnături experimentale şi libere ale lui D.M.
Plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei se pune în obligaţia lui D.M.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui
D.M. cu privire la încasarea datoriei se suspendă până la prezentarea în instanţă a
raportului de expertiză grafologică.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.T.
judecătorul
63
Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate
Î N C H E I E R E
7 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.T.
grefier C.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I.
împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în instanţa de judecată împotriva lui D.M. cu privire la
încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 10 mai 2002 i-a dat cu împrumut
pârâtului 5 000 lei pe un termen de doi ani cu dobîndă lunară de 5%.
Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, motiv din care reclamantul
cere încasarea sumei de 11000 lei.
Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut, cerând admiterea
acesteia.
Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea şi a cerut dispunerea
efectuării expertizei grafologice repetate, la acelaşi Institut Republican de Expertiză
Judiciară şi Criminalistică a Ministerului Justiţiei, indicând că expertul M.P., care a efectuat
expertiza, a elaborat raportul din 31 ianuarie 2005, anterior a activat în calitate de lector la
catedra de drept procesual penal şi criminalistică a Universităţii Libere Internaţionale din
Moldova, unde în acelaşi timp, reclamantul C.I. a fost şef de catedră.
Reclamantul C.I a cerut respingerea demersului pârâtului cu privire la dispunerea
efectuării expertizei grafologice repetate, deoarece experţii îşi satisfac obligaţiunile de
serviciu cinstit şi motivul invocat nu poate, în opinia sa, servi drept temei pentru dispunerea
efectuării expertizei grafologice repetate.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a admite demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 159 al. (2) CPC, în cazul în care nu este de acord cu raportul de
expertiză din motivul neîntemeierii sau veridicităţii lui îndoielnice, când concluziile mai
multor experţi sunt contradictorii ori când, la efectuarea expertizei, normele procedurale
sunt încălcate, instanţa judecătorească poate dispune efectuarea unei expertize repetate.
În conformitate cu art. 261 lit.d) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea
unei expertize.
Din certificatul eliberat de către Universitatea Liberă Internaţională din Moldova,
urmează că reclamantul C.I., în perioada anilor 1999-2000 a lucrat în calitate de şef de
catedră drept procesual penal şi criminalistică, unde în calitate de lector în aceeaşi perioada
a lucrat şi expertul M.P.
64
Astfel, din considerentele că expertul M.P. a lucrat în subordinea reclamantului C.I.,
fiind în dependenţă pe linie de serviciu, expertul în cauză, în conformitate cu art. 51 al. (2)
lit.a) CPC, nu a fost în drept să efectueze expertiza grafologică, ceea ce constituie motiv de a
considera încălcare a normelor procedurale la efectuarea expertizei grafologice de către
expertul M.P., cu respingerea raportului de expertiză. Ca urmare, se impune dispunerea
efectuării expertizei grafologice repetate.
Deoarece dispunerea efectuării expertizei grafologice repetate este generată de cererea
pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.
Având în vedere faptul că, nu cunoaşte termenul care va fi necesar pentru efectuarea
expertizei grafologice repetate, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea
suspendării procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză grafologică
repetată.
În conformitate cu art. 159 al. (2), art. 261 lit. d), art. 262 lit. d), art. 263, art. art. 269-
270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Respingerea raportului de expertiză grafologică elaborat la 31 ianuarie 2005.
Efectuarea expertizei grafologice repetate, în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punând următoarea
întrebare:
Semnătura, de pe recipisa de împrumut a sumei de 5 000 lei cu dobânda lunară de 5%
pe un termen de 2 ani, prezentată de către C.I., este efectuată de către D.M. sau de către o
altă persoană ?
Se încredinţează efectuarea expertizei grafologice repetate unei comisii de experţi ai
Institutului Republican de Expertiză Judiciară şi Criminalistică al Ministerului Justiţiei.
Se somează experţii de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul prezentării
cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.
Se prezintă comisiei de experţi pentru efectuarea expertizei:
1. materialele dosarului civil nr. 2-13-05 pe 10 file;
2. modele de semnături experimentale şi libere ale lui D.M.;
3. raportul de expertiză grafologică elaborat la 31 ianuarie 2005.
Se pune în obligaţia lui D.M. plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei
grafologice repetate.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui
D.M. cu privire la încasarea datoriei se suspendă până la prezentarea în instanţă a
raportului de expertiză grafologică repetată.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.T.
judecătorul
65
66
Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul M.T.
grefier P.L.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
G.N. împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la declararea
testamentului nul.
În motivarea acţiunii reclamantul G.N. a indicat, că la 2 noiembrie 2004 a decedat
tatăl lui, G.I. La 15 octombrie 2004 G.I. a alcătuit un testament prin care a testat
apartamentul, ce-i aparţinea cu drept de proprietate, pârâtului.
Consideră reclamantul că, testamentul urmează să fie declarat nul, deoarece testatorul
pe parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a suferit de o boală mintală, se afla la evidenţă la
medicul psihiatru şi a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie.
Reclamantul G.N., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut dispunerea
efectuării expertizei psihiatrice în baza documentelor medicale, care ar confirma faptul
incapacităţii testatorului G.I. la momentul testării bunului.
Pârâtul S.I., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut şi a cerut respingerea
demersului cu privire la dispunerea efectuării expertizei psihiatrice, deoarece, în opinia sa,
testatorul conştientiza acţiunile sale şi dirija cu ele.
Audiind părţile, martorii, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată
consideră necesar dispunerea efectuării expertizei psihiatrice din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 148 al.(1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul
ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care
cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea
părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu.
În conformitate cu art. 305 al. (1) CPC, în cazul în care există date suficiente prin care
se constată tuburări psihice (persoana este retardată, a suferit traumatisme care ar provoca
tulburări psihice, se află în evidenţă la medicul psihiatru, a urmat tratamente în spitalul de
psihiatrie, în privinţa ei a fost pronunţată o sentinţă de absolvire de răspundere penală şi de
internare forţată în spitalul de psihiatrie, există alte date ce confirmă o conduită neadecvată),
judecătorul, în pregătirea pricinii către dezbateri judiciare, ordonă efectuarea unei expertize
psihiatrice.
În conformitate cu art. 261 lit.d) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea
unei expertize.
67
Din cartela medicală a lui G.I. urmează că, el pe parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a
suferit de schizofrenie, care este o boală mintală, s-a aflat în evidenţă la medicul psihiatru şi
a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie.
În şedinţa de judecată, atît reclamantul G.N. cât şi martorii D.N. şi C.E. au indicat la
conduita neadecvată a testatorului în ultimii ani de viaţă.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, testatorul pe
parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a suferit de schizofrenie, care este o boală mintală, s-a
aflat în evidenţă la medicul psihiatru şi a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie, instanţa
de judecată ajunge la concluzia că, pentru constatarea stării psihice a lui G.I. la momentul
întocmirii testamentului, sunt necesare cunoştinţe speciale în domeniul psihiatriei şi din care
considerente este necesar dispunerea efectuării pe dosarul în cauză a expertizei psihiatrice,
în baza documentelor, după decesul persoanei.
Deoarece dispunerea efectuării expertizei psihiatrice este generată de cererea
reclamantului G.N., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia acestuia plata
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.
Având în vedere faptul că, nu se cunoaşte termenul care va fi necesar pentru
efectuarea expertizei psihiatrice, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea
suspendării procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză psihiatrică.
În conformitate cu art. 148, art. 153, art. 261 lit.d), art. 262 lit.d), art. 263, art. art.
269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Efectuarea expertizei psihiatrice în baza documentelor, după decesul persoanei, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui S.I. cu privire la
declararea testamentului nul, punând următoarele întrebări:
1. A suferit sau nu, dacă a suferit atunci de care boală mintală, G.I., născut la 15 mai
1920, originar al mun., Chişinău, ultimul domiciliu mun. Chişinău, str. Zelinschi
nr. 12 apartamentul nr. 7 ?
2. Conştientiza G.I. acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii
şi autentificării testamentului ?
3. Dirija G.I. cu acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi
autentificării testamentului ?
Se încredinţează efectuarea expertizei psihiatrice Spitalului Clinic Republican de
Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii.
Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul
prezentării cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.
Se prezintă expertului pentru efectuarea expertizei:
1. materialele dosarului civil nr. 2-3-05 pe 10 file;
2. cartela medicală a lui G.I. pe 30 file.
Se pune în obligaţia lui G.N. plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei
psihiatrice.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N.
împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul se suspendă până la prezentarea
în instanţă a raportului de expertiză psihiatrică.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
68
Preşedintele şedinţei, M.T.
judecătorul
69
Încheiere privind dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul M.T.
grefier P.L.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
G.N. împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la declararea
testamentului nul.
În motivarea acţiunii reclamantul G.N. a indicat, că la 2 noiembrie 2004 a decedat
tatăl lui, G.I. La 15 octombrie 2004 G.I. a alcătuit un testament prin care a testat
apartamentul, ce-i aparţinea cu drept de proprietate, pârâtului.
Consideră reclamantul că, testamentul urmează să fie declarat nul, deoarece testatorul
pe parcursul ultimilor 10 ani de viaţă a suferit de o boală mintală, se afla la evidenţă la
medicul psihiatru şi a urmat tratamente în spitalul de psihiatrie.
Reclamantul G.N., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut dispunerea
efectuării expertizei psihiatrice suplimentare, după decesul lui G.I., în baza documentelor
medicale, deoarece în raportul de expertiză psihiatrică din 27 decembrie 2004, lipseşte
răspunsul expertului la una din întrebări şi anume, dacă G.I., dirija sau nu cu acţiunile sale,
la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi autentificării testamentului.
Pârâtul S.I., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut şi a cerut respingerea
demersului cu privire la dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare, deoarece,
în opinia sa, testatorul conştientiza acţiunile sale şi dirija cu ele.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 159 al. (1) CPC, în cazul când raportul de expertiză nu este
suficient de clar sau este incomplet ori când apar noi probleme referitor la circumstanţele
examinate ulterior, instanţa judecătorească poate dispune efectuarea de către acelaşi expert
sau de un altul a unei expertize suplimentare.
În conformitate cu art. 261 lit.d) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea
unei expertize.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătoriei Buiucani
mun.Chişinău din 1 decembrie 2004 a fost dispusă efectuarea unei expertize psihiatrice în
baza documentelor, după decesul persoanei, la soluţionarea căreia au fost puse următoarele
întrebări :
70
1. A suferit sau nu, dacă a suferit atunci de care boală mintală, G.I., născut la 15 mai
1920, originar al mun., Chişinău, ultimul domiciliu mun. Chişinău, str. Zelinschi nr.
12 apartamentul nr. 7 ?
2. Conştientiza G.I. acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi
autentificării testamentului ?
3. Dirija G.I. cu acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi
autentificării testamentului ?
Din raportul de expertiză psihiatrică din 27 decembrie 2004, urmează că, expertul nu
s-a expus asupra întrebării puse de instanţa de judecată cu privire la aceea, dacă dirija G.I.
cu acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi autentificării
testamentului.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, raportul de
expertiză psihiatrică din 27 decembrie 2004 este incomplet, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a dispune efectuarea unei expertize psihiatrise suplimentare, la soluţionarea
căreia a pune întrebarea cu privire la aceea, dacă dirija G.I. cu acţiunile sale sau nu, la 15
octombrie 2004, în timpul întocmirii şi autentificării testamentului.
Deoarece dispunerea efectuării expertizei psihiatrice suplimentare este generată de
cererea reclamantului G.N., instanţa de judecată consideră necesar a pune în obligaţia
acestuia plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei suplimentare.
Având în vedere faptul că, nu se cunoaşte termenul care va fi necesar pentru
efectuarea expertizei psihiatrice suplimentare, instanţa de judecată ajunge la concluzia
despre necesitatea suspendării procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de
expertiză psihiatrică suplimentară.
În conformitate cu art. 159 al. (1), art. 261 lit.d), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-
270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Efectuarea expertizei psihiatrice suplimentare în baza documentelor, după decesul
persoanei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui S.I. cu
privire la declararea testamentului nul, punând următoarea întrebare:
1. Dirija G.I. cu acţiunile sale sau nu, la 15 octombrie 2004, în timpul întocmirii şi
autentificării testamentului ?
Se încredinţează efectuarea expertizei psihiatrice suplimentare Spitalului Clinic
Republican de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii.
Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul
prezentării cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.
Se prezintă expertului pentru efectuarea expertizei:
1. materialele dosarului civil nr. 2-3-05 pe 10 file;
2. cartela medicală a lui G.I. pe 30 file;
3. raportul de expertiză psihiatrică elaborat la 27 decembrie 2004.
Se pune în obligaţia lui G.N. plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei psihiatrice
suplimentare.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N.
împotriva lui S.I. cu privire la declararea testamentului nul se suspendă până la prezentarea
în instanţă a raportului de expertiză psihiatrică suplimentară.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
71
Preşedintele şedinţei, M.T.
Judecătorul
72
Încheiere privind aplicarea amenzii judiciare
Î N C H E I E R E
3 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.N.
grefier C.L.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
E.V. împotriva lui C.M. cu privire la repararea prejudiciului material
c o n s t a t ă
E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu privire la repararea
prejudiciului material.
În motivarea acţiunii, reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el i-a
permis lui C.M. să utilizeze calculatorul ce-i aparţine cu drept de proprietate. La sfîrşitul
zilei de lucru el a stabilit că calculatorul este defectat.
C.M. a recunoscut că, este vinovat de defectarea calculatorului, însă a refuzat să-l
repare, în legătură cu ce el, reclamantul, pentru reparaţia calculatorului, a suportat cheltuieli
estimate la suma de 555 lei. Reclamant cere ca această sumă să fie încasată de la pârât.
Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii invocând că, cu toate
că este vinovat de defectarea calculatorului reclamantului, în opinia sa, acesta cere de la el o
sumă exagerat de mare.
În cadrul şedinţei de judecată pârâtul, C.M. a comis acţiuni, care au încălcat ordinea
în şedinţa de judecată şi anume, de mai multe ori, în mod intenţionat şi fără careva motive
întemeiate, nu s-a ridicat în picioare când judecătorul a intrat în sala de şedinţă.
Pârâtul C.M. a fost preîntîmpinat despre necesitatea încetării acţiunilor ce încalcă
ordinea în şedinţa de judecată, însă ultimul a continuat acţiunile sale.
În conformitate cu art. 161 al.(1) CPC amenzile judiciare se aplică de către instanţa
judecătorească, în cazurile şi în proporţiile stabilite de codul de procedură civilă,
persoanelor care au săvârşit încălcări procedurale.
În conformitate cu art. 196 al.(3) CPC, instanţa este în drept, să aplice persoanelor
vinovate de încălcarea ordinii în şedinţă de judecată o amendă de pînă la 10 unităţi
convenţionale.
Din considerentele că, pârâtul C.M., de nenumărate ori a încălcat ordinea în şedinţa
de judecată şi anume, contrar prevederilor art. 195 CPC, când judecătorul a intrat în sala de
şedinţă, intenţionat şi fără careva motive întemeiate, nu s-a ridicat în picioare, instanţa de
judecată consideră necesar a-i aplica lui C.M. o amendă judiciară în mărime de 10 unităţi
convenţionale, ceea ce constituie, în conformitate cu art. 161 al.(2) CPC, suma de 200 lei.
Instanţa de judecată consideră necesar a-i explica lui C.M. că, în conformitate cu art.
164 CPC, el este în drept să depună în aceeaşi instanţă de judecată cerere despre
reexaminarea încheierii, în vederea anulării amenzii ori reducerii ei, în curs de 15 zile de la
data emiterii încheierii de sancţionare sau de la data comunicării ei.
73
Este necesar de menţionat şi faptul că, prin prisma art.5 al Convenţiei Europene
pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, jurisprudenţei Curţii
Europene a Drepturilor Omului, şi anume hotărârea acesteia din 1 februarie 2005 în cauza
Ziliberberg împotriva Republicii Moldova, art.359 al.(1) CPC, C.M. este în drept să atace
încheierea în cauză în instanţa ierarhic superioară o dată cu fondul hotărârii.
În conformitate cu art. 163, art. 196 al.(3), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Se aplică lui C.M., născut la 10 iunie 1974, originar al mun. Chişinău, domiciliat în
mun. Chişinău bd. Traian nr. 15 apartamentul nr. 12, angajat al întreprinderii „F‖, o amendă
judiciară în mărime de 10 (zece) unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute)
lei.
Copia încheierii se înmânează lui C.M.
Se explică lui C.M. că, în curs de 15 zile de la data emiterii încheierii de sancţionare
sau de la data comunicării ei, el este în drept să depună în aceeaşi instanţă de judecată cerere
de reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii ori reducerii ei.
Încheierea este executorie, separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate şi
atacată o dată cu fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, V.N.
judecătorul
74
Încheiere privind reducerea amenzii judiciare
Î N C H E I E R E
8 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.N.
grefier C.L.
examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. cu privire la reducerea amenzii
judiciare
c o n s t a t ă
Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 3 februarie 2005, lui C.M.,
pârât în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu
privire la repararea prejudiciului material, din motivul încălcării ordinii în şedinţa de
judecată, i-a fost aplicată o amendă judiciară în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce
constituie 200 lei.
La 5 februarie 2005, C.M. a depus cerere cu privire la reducerea amenzii judiciare.
În motivarea cererii, pârâtul C.M. a indicat, că el are la întreţinere trei copii minori,
soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, el are un salariu de 1200 lei. Amenda judiciară
aplicată faţă de el se va răsfrînge negariv asupra bugetului familiei. El se consideră vinovat
de comportamentul său incorect în cadrul şedinţelor de judecată anterioare, inclusiv din 3
februarie 2005 şi cere reducerea amenzii judiciare. Copia încheierii din 3 februarie 2005 a
primit-o în aceeaşi zi.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.
Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil de a admite cererea lui
C.M cu privire la reducerea amenzii judiciare.
Audiind părţile, examinînd probele prezentate, instanţa de judecată ajunge la
concluzia despre necesitatea admiterii cererii lui C.M. cu privire la reducerea amenzii
judiciare din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 164 al.(1) CPC, persoana sancţionată prin încheiere
judecătorească cu amendă sau despăgubire poate depune în aceeaşi instanţă cerere de
reexaminare a încheierii în vederea anulării amenzii sau despăgubirii ori reducerii lor.
Din certificatul eliberat de către întreprinderea „F‖ urmează că salariul pârâtului
C.M. constituie 1200 lei.
Din certificatele de naştere ale copiilor, urmează că C.M. are la întreţinere trei copii
minori: fiul I. născut la 13 martie 1995, fiul R. născut la 23 februarie 1997 şi fiica N. născută
la 28 iunie 1999.
Din certificatul eliberat de către Biroul de plasare în cîmpul muncii a sectorului
Botanica mun. Chişinău, urmează că soţia lui C.M. – C.S. este şomeră.
C.M. a depus cerere cu privire la reducerea amenzii judiciare în termen de cinci zile
de la primirea copiei încheierii din 27 ianuarie 2005, respectînd prevederile art. 164 al.(2)
CPC.
Astfel, din considerentele că, pârâtul C.M. s-a recunoscut vinovat de încălcarea
ordinii în şedinţa de judecată şi şi-a schimbat comportamentul, are la întreţinere trei copii
75
minori, soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, are un salariu numai de 1200 lei, instanţa
de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea reducerii amenzii judiciare aplicate lui
C.M. prin încheierea judecătorească din 3 februarie 2005, de la 10 unităţi convenţionale,
ceea ce constituie 200 lei, până la 2 unităţi convenţionale ceea ce constituie 40 lei.
În conformitate cu art. 164 al.(3), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se admite cererea lui C.M. cu privire la reducerea amenzii judiciare.
Se reduce amenda judiciară aplicată lui C.M., la examinarea pricinii civile la cererea
de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M cu privire la repararea prejudiciului
material, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 3 februarie 2005, de la 10
(zece) unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute) lei, până la 2 (două) unitaţi
convenţionale ceea ce constituie 40 (patruzeci) lei.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, V.N.
judecătorul
76
Încheiere privind amînarea executării încheierii cu privire la amendă
Î N C H E I E R E
14 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.N.
grefier C.L.
examinând în şedinţă publică cererea lui C.M cu privire la amînarea executării
încheierii cu privire la amendă
c o n s t a t ă
Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 3 februarie 2005 lui C.M.,
pârât în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu
privire la repararea prejudiciului material, din motivul încălcarii ordinii în şedinţa de
judecată, i-a fost aplicată o amendă judiciară în mărime de 10 unităţi convenţionale ceea ce
constituie 200 lei.
La 10 februarie 2005 C.M. a depus cerere cu privire la amânarea executării încheierii
cu privire la amendă.
În motivarea cererii, pârâtul C.M. a indicat, că el are la întreţinere trei copii minori,
soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, el are un salariu de 1200 lei. Amenda judiciară
aplicată faţă de el, la moment, se va răsfrînge negativ asupra bugetului familiei. El se
consideră vinovat de comportamentul său incorect în cadrul şedinţelor de judecată
anterioare, inclusiv din 3 februarie 2005 şi cere amânarea executării încheierii cu privire la
amendă pe termen de 2 luni.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.
Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată a considerat posibil de a admite cererea lui
C.M cu privire la amânarea executării încheierii cu privire la amendă.
Audiind părţile, examinînd probele prezentate, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a admite cererea lui C.M. cu privire la amînarea executării încheierii cu privire
la amendă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 165 CPC instanţa emitentă a încheierii cu privire la amendă
sau despăgubire este în drept, la cererea persoanelor interesate, să amâne sau să eşaloneze
executarea acestor sancţiuni pe termen de până la două luni.
Din certificatul eliberat de către întreprinderea „F‖, urmează că salariul pârâtului
C.M. constituie 1200 lei.
Din certificatele de naştere ale copiilor, urmează că C.M. are la întreţinere trei copii
minori: fiul I., născut la 13 martie 1995, fiul R., născut la 23 februarie 1997, şi fiica N.,
născută la 28 iunie 1999.
Din certificatul eliberat de către Biroul de plasare în cîmpul muncii a sectorului
Botanica, mun. Chişinău, urmează că soţia lui C.M. – C.S. este şomeră.
Astfel, din considerentele că, pârâtul C.M. s-a recunoscut vinovat de încălcarea
ordinii în şedinţa de judecată şi şi-a schimbat comportamentul, are la întreţinere trei copii
77
minori, soţia lui nu este plasată în câmpul muncii, are un salariu numai de 1200 lei, instanţa
de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea amânării executării încheierii Judecătoriei
Botanica, mun. Chişinău, din 3 februarie 2005, prin care lui C.M. i-a fost aplicată amendă
judiciară în mărime de 10 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 lei, pe termen de
două luni.
În conformitate cu art. 165, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se admite cererea lui C.M. cu privire la amânarea executării încheierii cu privire la
amendă.
Se amână pe termen de 2 (două) luni executarea încheierii Judecătoriei Botanica mun.
Chişinău din 3 februarie 2005, cu privire la aplicarea lui C.M. a amenzii judiciare în mărime
de 10 (zece) unităţi convenţionale, ceea ce constituie 200 (două sute) lei, emisă la
examinarea pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu
privire la repararea prejudiciului material.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, V.N.
judecătorul
78
Titlul II
P R O C E D U R A
Î N A I N T E A P R I M E I I N S T A N Ţ E
A. P R O C E D U R A C O N T E N C I O A S Ă
79
Încheierea Preşedintelui instanţei de judecată privind repartizarea
cererii de chemare în judecată judecătorului
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Preşedintele Judecătoriei Centru mun. Chişinău F.I.
d i s p u n e
Se repartizează judecătorului C.P. cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil pentru
îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 168 CPC.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele F.I.
Judecătoriei Centru mun. Chişinău
80
Încheiere privind primirea cererii de chemare în judecată
şi pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare
Î N C H E I E R E
6 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de chemare în
judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de vânzare-
cumpărare valabil,
în conformitate cu art. 168 al. (4), art. art. 183-186, art. art. 269-270 CPC,
d i s p u n e
1. Se primeşte cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire
la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil;
2. Pentru asigurarea examinării juste şi prompte a pricinii se efectuează următoarele
acţiuni :
a)------------------------------------------------------------------------------------------
b)------------------------------------------------------------------------------------------
c)------------------------------------------------------------------------------------------
d)------------------------------------------------------------------------------------------
e)------------------------------------------------------------------------------------------
f)------------------------------------------------------------------------------------------
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul C.P.
81
Încheiere privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii
Î N C H E I E R E
20 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău C.P., studiind pricina civilă la cererea
de chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de
vânzare-cumpărare valabil şi constatând că pricina este pregătită suficient pentru dezbateri
judiciare,
în conformitate cu art. 190, 269-270 CPC,
d i s p u n e
1. Se stabileşte termenul pentru examinarea pricinii civile la cererea de chemare în
judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de
vânzare-cumpărare valabil pentru 7 februarie 2005 ora 10.00 în incinta instanţei
de judecată – mun. Chişinău str. Bulgară nr. 43 bir. 17.
2. Se notifică despre şedinţa de judecată:
a) reclamantul – I.P.
b) pârâtul – M.C.
c) -----------------------------------------------------------------------------------
d) -----------------------------------------------------------------------------------
e) -----------------------------------------------------------------------------------
f) -----------------------------------------------------------------------------------
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul C.P.
82
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată dacă, cererea nu urmează a fi judecată în
instanţă judecătorească în procedură civilă
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău P.P., studiind cererea de chemare în
judecată a lui C.P. împotriva Procuraturii sectorului Botanica mun. Chişinău cu privire la
anularea ordonanţei privind încetarea urmăririi penale
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii sectorului Botanica,
mun. Chişinău, cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea urmăririi penale.
În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat, că la 15 iulie 2004, din curtea casei
de locuit, situate pe str. Sarmisegetuza nr. 23 mun. Chişinău, lui i-a fost sustrasă bicicleta.
Pârâtul la 8 august 2004 a emis ordonanţă privind încetarea urmăririi penale pe motiv că,
persoana bănuită nu a atins vîrsta la care poate fi trasă la răspundere penală. Reclamantul
consideră ordonanţa menţionată nelegitimă şi neîntemeiată, cerând anularea ei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 169 al. (1) lit.a CPC, judecătorul refuză să primească cererea
de chemare în judecată dacă cererea nu urmează a fi judecată în instanţa judecătorească în
procedură civilă.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, urmează că C.P.
contestează ordonanţa privind încetarea urmăririi penale, emisă de Procuratura sectorului
Botanica, mun. Chişinău în conformitate cu art. 52 al.(1) Cod de procedură penală, care în
conformitate cu art. 6 al.1 Cod de procedură penală constituie un document prin care se
consemnează acţiunea de încetare a urmăririi penale.
În conformitate cu art. 300 al. (2), art. 313 al. (2) p. 2) şi al. (3) Cod de procedură
penală, împotriva ordonanţei în cauză emisă în cadrul procedurii penale, reclamantul C.P.
trebuie să depună o plângere, în termen de 10 zile, la judecătorul de instrucţie la locul aflării
organului care a admis presupusa încălcare. Or, legislaţia procedurală civilă a Republicii
Moldova, în conformitate cu art. 1 Cod de procedură civilă, reglementează raporturile
sociale referitoare la raporturile procesuale civile şi nu la raporturile procesuale penale
invocate în ordonanţa contestată privind încetarea urmării penale.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea lui C.P. nu
urmează a fi judecată în instanţa judecătorească în procedură civilă, judecătorul ajunge la
concluzia de a refuza în primirea cererii de chemare în judecată depusă de C.P. împotriva
Procuraturii sectorului Botanica, mun. Chişinău, cu privire la anularea ordonanţei privind
încetarea urmăririi penale.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.a), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
83
Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Procuraturii
sectorului Botanica, mun. Chişinău, cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea
urmăririi penale.
Se remite lui C.P. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui C.P. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată
exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Judecătorul P.P.
84
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă există o hotărâre judecătorească
irevocabilă cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o
încheiere judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a renunţat
la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tranzacţie
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, D.I., studiind cererea de chemare în
judecată a lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea
prejudiciului material
c o n s t a t ă
La 7 ianuarie 2005 C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.
Codru, mun. Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat, că la 13 ianuarie 2004, automobilul
de marca VAZ-2106, număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a pârâtului, a săvîrşit
accident rutier, în urma căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5 situată pe str.
Cucoarelor or. Codru mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.
Reclamantul C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 500 lei, pe care şi o cere să
fie încasată de la pârât.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 169 al. (1) lit. b) CPC, judecătorul refuză să primească cererea
de chemare în judecată dacă există o hotărâre judecătorească irevocabilă cu privire la un
litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere
judecătorească prin care se admite încetarea procesului în legătură cu faptul că reclamantul a
renunţat la acţiune sau că între părţi s-a încheiat o tranzacţie.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, reclamantul
C.P., la 3 martie 2004, a mai depus în instanţa de judecată o acţiune similară împotriva
Primăriei or. Codru, mun. Chişinău, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, însă
deoarece el, C.P., la 5 aprilie 2004 a renunţat la acţiune, în conformitate cu art. 265 lit.c
CPC, renunţul a fost admis de instanţa de judecată şi a fost emisă o încheiere, prin care
procesul a fost încetat.
Astfel, din considerentele menţionate, judecătorul ajunge la concluzia că, acţiunea
depusă de C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău, cu privire la repararea
prejudiciului material nu poate fi primită spre examinare şi urmează a refuza în primirea
acesteia, deoarece există o încheiere judecătorească irevocabilă, prin care a fost admis
renunţul reclamantului la acţiune cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi
obiect şi avînd aceleaşi temeiuri.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.b), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei or.
Codru, mun. Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.
85
Se remite lui C.P. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui C.P. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată
exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Judecătorul D.I.
86
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă aceasta este depusă de un organ,
organizaţie sau o persoană în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca
prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău D.I., studiind cererea de chemare în
judecată a procurorului sectorului Ciocana, mun. Chişinău în interesele lui G.V. împotriva
lui V.V. cu privire la declararea contractului de vînzare-cumpărare nul
c o n s t a t ă
Procurorul sectorului Ciocana, mun. Chişinău, în interesele lui G.V., a depus cerere
de chemare în judecată împotriva lui V.V. cu privire la declararea contractului de vînzare-
cumpărare a apartamentului nul.
În motivarea acţiunii procurorul a indicat că, reclamantul, G.V. la 13 septembrie 2004
a încheiat cu pârâtul, V.V., un contract de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 2 situat pe
str. Cuza-Vodă nr. 3 mun. Chişinău, compus din două odăi.
Consideră procurorul acest contract nul, deoarece este o convenţie simulată, în
realitate între părţi a fost încheiat un contract de împrumut a sumei de 20 000 lei, însă la
insistenţa pârâtului, în asigurarea acestui contract a fost întocmit un contract de vînzare-
cumpărare a apartamentului în litigiu.
Cere procurorul admiterea acţiunii şi declararea contractului de vînzare-cumpărare a
apartamentului în litigiu nul.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.c) CPC, judecătorul refuză să primească cererea
de chemare în judecată, dacă aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în
apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca
prezentul cod sau o altă lege să le delege dreptul adresării în judecată în acest scop.
În conformitate cu art. 71 al.(2) CPC, acţiunea în apărare a drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime poate fi intentată de către procuror numai la cererea scrisă a persoanei
interesate dacă aceasta nu se poate adresa în judecată personal din cauză de sănătate, vîrstă
înaintată, incapabilitate sau din alte motive întemeiate.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, urmează că G.V. este o
persoană, care poate să se adreseze personal în instanţa de judecată, deoarece este sănătos,
are vârsta de 30 de ani, are capacitate civilă, este director al întreprinderii „S‖ şi nu cade sub
incidenţa persoanelor enumerate în art. 71 al.(2) CPC, în al căror interes procurorul ar putea
înainta acţiune în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime.
Cu atât mai mult, depunerea acţiunii în cauză din numele procurorului în interesele lui
G.V. este în contradicţie şi cu art. 9 al Legii cu privire la procuratură, care stipulează că, în
limitele competenţei sale stabilite de lege, când se impune apărarea drepturilor şi intereselor
legitime ale minorilor, persoanelor în vârstă, persoanelor cu handicap, apărarea intereselor
generale ale societăţii, procurorul înaintează acţiune civilă în instanţa judecătorească.
Astfel, din considerentele menţionate, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în
primirea cererii de chemare în judecată depusă de procurorul sectorului Ciocana, mun.
87
Chişinău, în interesele lui G.V. împotriva lui V.V. cu privire la declararea contractului de
vânzare-cumpărare nul.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.c), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a procurorului sectorului Ciocana,
mun. Chişinău, în interesele lui G.V. împotriva lui V.V. cu privire la declararea contractului
de vînzare-cumpărare nul.
Se remite procurorului sectorului Ciocana, mun. Chişinău, încheierea în cauză şi
cererea de chemare în judecată cu toate documentele anexate.
Se explică procurorului sectorului Ciocana, mun. Chişinău, că refuzul judecătorului
de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată
a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi
aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Judecătorul D.I.
88
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă există o hotărâre irevocabilă,
obligatorie pentru părţi, a judecăţii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi
avînd aceleaşi temeiuri, cu excepţia cazurilor când judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare
silită a hotărârii judecăţii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare judecăţii arbitrale care a pronunţat
hotărârea, însă judecarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală este imposibilă
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, D.I., studiind cererea de chemare în
judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei,
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, C.I., a indicat că la 10 martie 2002 i-a dat cu
împrumut pârâtului 5 000 lei pe un termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.
Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, de aceea reclamantul cere
încasarea sumei de 11000 lei de la pârât.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.d) CPC, judecătorul refuză să primească cererea
de chemare în judecată, dacă există o hotărâre irevocabilă, obligatorie pentru părţi, a
judecăţii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd
aceleaşi temeiuri, cu excepţia cazurilor când judecata a respins cererea de eliberare a titlului
de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare
judecăţii arbitrale care a pronunţat hotărârea, însă judecarea pricinii în aceeaşi judecată
arbitrală este imposibilă.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, reclamantul
C.I., la 15 mai 2004, s-a adresat pentru soluţionarea litigiului în cauză la judecata arbitrală şi
prin hotărârea irevocabilă a acesteia din 20 iunie 2004, s-a dispus ca pârâtul D.M. să-i
restituie reclamantului C.I. suma de 11000 lei. Cu atât mai mult, la 15 iulie 2004 instanţa de
judecată a dispus eliberarea titlului de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale din 20
iunie 2004.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, există o hotărâre
irevocabilă, obligatorie pentru părţi, a judecăţii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleaşi
părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri, judecătorul ajunge la concluzia de a
refuza în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la
încasarea datoriei.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.d), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu
privire la încasarea datoriei.
Se remite lui C.I. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
89
Se explică lui C.I. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată
exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Judecătorul D.I.
90
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de chemare în judecată, dacă acţiunea este intentată împotriva unui
agent economic lichidat deja
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău, A.M., studiind cererea de chemare
în judecată a lui G.T. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la obligarea respectării
obligaţiunilor contractuale
c o n s t a t ă
G.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la
obligarea respectării obligaţiunilor contractuale.
În motivarea acţiunii reclamantul G.T. a indicat că, la 2 ianuarie 2002 el a încheiat cu
pârâtul un contract, conform căruia ultimul, la 10 mai 2002, trebuia să-i transmită contra
plată 10 televizoare de marca „B‖.
Pârâtul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale, de aceea reclamantul cere admiterea
acţiunii.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.e) CPC, judecătorul refuză să primească cererea
de chemare în judecată, dacă acţiunea este intentată împotriva unui agent economic lichidat
deja.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, întreprinderea
„S‖ a fost lichidată şi la 15 ianuarie 2003 a fost radiată din Registrul de stat al
întreprinderilor şi organizaţiilor.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, acţiunea este
intentată împotriva unui agent economic lichidat deja, judecătorul ajunge la concluzia de a
refuza în primirea cererii de chemare în judecată a lui G.T. împotriva întreprinderii „S‖ cu
privire la obligarea respectării obligaţiunilor contractuale.
În conformitate cu art. 169 al.(1) lit.e), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se refuză în primirea cererii de chemare în judecată a lui G.T. împotriva întreprinderii
„S‖ cu privire la obligarea respectării obligaţiunilor contractuale.
Se remite lui G.T. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui G.T. că, refuzul judecătorului de a primi cererea de chemare în judecată
exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
91
Judecătorul A.M.
92
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă reclamantul nu a respectat procedura de
soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini
sau de contractul părţilor
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Ungheni
Judecătorul Judecătoriei Ungheni, C.P., studiind cererea de chemare în judecată a lui
P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu privire la contestarea actului
administrativ
c o n s t a t ă
P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „B‖ raionul
Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.I. a indicat, că lui îi aparţine cu drept de
proprietate un sector de teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin decizia Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10
ari din sectorul de teren ce îi aparţine lui cu drept de proprietate au fost date în arendă
întreprinderii ―F‖, pentru creşterea tutunului, pe un termen de 5 ani.
Consideră decizia nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.a) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată dacă reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe
calea extrajudiciară, prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de
contractul părţilor.
Conform art. 14 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va
solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la
data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu
dispune altfel.
Conform art. 16 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu
este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în
termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ
competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei
cauzate.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, reclamantul n-a
solicitat printr-o cerere prealabilă, Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni, revocarea în tot
sau în parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie 2004 „Cu privire la darea sectorului de teren
în arendă întreprinderii „F‖.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul P.I. n-a
respectat procedura de soluţionare prealabilă a litigiului în cauză, judecătorul ajunge la
concluzia de a restitui cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului
„B‖, raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.
93
Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.I., că el trebuie să solicite Primăriei
satului „B‖, raionul Ungheni, printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a
deciziei nr. 10 din 20 decembrie 2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la
cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului
administrativ în termen de 30 de zile, va fi în drept să sesizeze instanţa de contencios
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a deciziei contestate şi
repararea pagubei cauzate.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.a), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖,
raionul Ungheni, cu privire la contestarea actului administrativ.
Se remite lui P.I. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui P.I., că el trebuie să solicite Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni,
printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie
2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu va primi nici
un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ în termen de 30 de zile, va
fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot
sau în parte, a deciziei contestate şi repararea pagubei cauzate.
Se explică lui P.I. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă, reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Ungheni.
Judecătorul C.P.
94
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată,
dacă instanţa nu este competentă să judece pricina
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, I.U., studiind cererea de chemare
în judecată a lui C.P. împotriva lui C.E. cu privire la desfacerea căsătoriei
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.E. cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, la 15 iulie 2001, la Oficiul de
Stăre Civilă al sectorului Buiucani mun. Chişinău, a fost înregistrată căsătoria sa cu pârâta.
Din căsătorie nu au copii minori şi nu au careva bunuri proprietate comună în devălmăşie.
Au locuit împreună pînă în luna iulie 2003 în apartamentul nr. 13 situat pe str. V. Lupu nr.
15, mun. Chişinău, ce aparţine cu drept de proprietate părinţilor pârâtei. Din luna iulie 2003
el a creat o nouă familie şi locuieşte în apartamentul nr. 10, situat pe str. Independenţei nr.
10 mun. Chişinău. Pârâta continuă să locuiască împreună cu părinţii săi şi nu doreşte
desfacerea căsătoriei.
Consideră reclamantul, că convieţuirea cu pârâta şi păstrarea familiei în continuare
sunt imposibile, din care motive cere desfacerea căsătoriei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.b) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată, dacă instanţa nu este competentă să judece pricina.
În conformitate cu art. 38 al.(1) CPC, acţiunea se intentează în instanţa de la
domiciliul sau de la locul de aflare a pârâtului.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, pârâta locuieşte
în apartamentul nr. 13 situat pe str. V.Lupu nr. 15 mun. Chişinău, care este situat în raza de
activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pârâta locuieşte în
apartamentul nr. 13, situat pe str. V. Lupu nr. 15, mun. Chişinău, care este în raza de
activitate a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, unde reclamantul trebuie să intenteze
acţiunea în cauză, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui cererea de chemare în
judecată a lui C.P. împotriva lui C.E cu privire la desfacerea căsătoriei.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui C.P. că, el trebuie să intenteze acţiunea
în cauză la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.b), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva lui C.E. cu privire la
desfacerea căsătoriei.
95
Se remite lui C.P. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui C.P. că, el poate să intenteze acţiune împotriva lui C.E cu privire la
desfacerea căsătoriei la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău.
Se explică lui C.P. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Judecătorul I.U.
96
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată,
dacă cererea a fost depusă de o persoană incapabilă
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, L.C., studiind cererea de chemare în
judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat, că la 1 martie 2001 el i-a dat cu
împrumut pârâtului 1 000 de lei pe un termen de un an. Pînă în prezent pârâtul nu i-a
restituit banii, de aceea reclamantul cere admiterea acţiunii.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.c) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată, dacă cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, prin hotărârea
Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 aprilie 2001, reclamantul C.I. a fost declarat
incapabil şi prin decizia Preturii sectorului Centru mun. Chişinău din 30 aprilie 2001, tutore
al lui a fost numit V.I.
Conform art. 33 al.(2) Cod Civil, tutorele este reprezentantul legal al persoanei care se
află sub tutelă şi încheie fără mandat în numele şi în interesul ei actele juridice necesare.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, reclamantul C.I. a
fost declarat incapabil, iar în conformitate cu art. 58 al.(6) CPC, drepturile, libertăţile şi
interesele legitime ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege sunt apărate în
instanţă de reprezentanţii lor legali - tutori, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui
cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui C.I. că, cererea de chemare în judecată
în cauză împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei poate fi depusă de tutorele lui,
V.I.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.c), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la
încasarea datoriei.
Se remite lui C.I. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui C.I. că, cererea de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la
încasarea datoriei poate fi depusă de tutorele lui, V.I.
Se explică lui C.I. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
97
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Judecătorul L.C.
98
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei
fără consimţămîntul soţiei, în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău S.O., studiind cererea de chemare în
judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei
c o n s t a t ă
P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat că, el a înregistrat căsătorie cu pârâta
P.E. la Oficiul de Stăre Civilă al sectorului Centru mun. Chişinău la 15 decembrie 1998.
Din căsătorie au un fecior I., născut la 5 octombrie 2004.
Deoarece, el, P.T. a creat o nouă familie consideră că, convieţuirea cu pârâta P.E., şi
păstrarea familiei în continuare este imposibilă şi cere desfacerea căsătoriei. Pârâta P.E. nu
doreşte desfacerea căsătoriei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.d) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată, dacă soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul
soţiei, în timpul sarcinii sau în primul an de la naşterea copilului.
Conform art. 34 Codul Familiei, în lipsa acordului soţiei, soţul nu poate cere
desfacerea căsătoriei în timpul gravidităţii acesteia şi timp de un an după naşterea copilului,
dacă acesta s-a născut viu şi trăieşte.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, feciorul părţilor
I., născut la 5 octombrie 2004, are o vîrstă mai mică de un an, numai 3 luni, pârâta P.E. nu
este de acord la desfacerea căsătoriei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, părţile au un copil
minor de vârstă mai mică de un an, pârâta P.E. este împotriva desfacerii căsătoriei, iar
reclamantul P.T., în aceste circumstanţe nu poate cere desfacerea căsătoriei, judecătorul
ajunge la concluzia de a restitui cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E.
cu privire la desfacerea căsătoriei.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.T. că, el va putea inainta acţiunea în
cauză, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a vârstei de un
an.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.d), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la
desfacerea căsătoriei.
Se remite lui P.T. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
99
Se explică lui P.T. că, el va putea inainta acţiune împotriva lui P.E. cu privire la
desfacerea căsătoriei, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a
vârstei de un an.
Se explică lui P.T că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul S.O.
100
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea nu este semnată ori este semnată
de o persoană neîmputernicită de a o semna ori este semnată fără a se indica funcţia semnatarului
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de chemare în
judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei,
c o n s t a t ă
P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.T., a indicat că el a înregistrat căsătoria cu pârâta
P.E. la Oficiul de Stăre Civilă al sectorului Centrul mun. Chişinăul la 15 decembrie 1998.
Din căsătorie au un fecior I. născut la 5 octombrie 2001.
Deoarece, el, P.T. a creat o nouă familie, consideră că convieţuirea cu pârâta P.E., cît
şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile. P.E. nu este de acord cu desfacerea
căsătoriei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.e) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată, dacă cererea nu este semnată ori este semnată de o persoană neîmputernicită de
a o semna ori este semnată fără a se indica funcţia semnatarului.
În conformitate cu art. 166 al.(5) CPC, cererea de chemare în judecată se semnează de
reclamant sau de reprezentantul lui împuternicit în modul stabilit.
Din cererea de chemare în judecată urmează că, aceasta nu este semnată de reclamant
şi nici de un careva reprezentant împuternicit al acestuia.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea de chemare
în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei nu este semnată de
reclamant şi nici de un careva reprezentant împuternicit al acestuia, judecătorul ajunge la
concluzia de a o restitui.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.T. că, pentru intentarea acţiunii în
cauză este necesară semnarea cererii de chemare în judecată de el personal sau de un
reprezentant împuternicit.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.e), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui P.E. cu privire la
desfacerea căsătoriei.
Se remite lui P.T. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explica lui P.T. că, pentru intentarea acţiunii împotriva lui P.E. cu privire la
desfacerea căsătoriei este necesară semnarea cererii de chemare în judecată de reclamant sau
de un reprezentant împuternicit al acestuia.
101
Se explică lui P.T că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul C.P.
102
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă cererea a fost depusă în numele persoanei
interesate de către o persoană neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 or. Ialoveni
Judecătorul Judecătoriei Ialoveni V.V., studiind cererea de chemare în judecată a lui
P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului
material şi moral
c o n s t a t ă
P.E., în interesele lui P.S., a depus cerere de chemare în judecată împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994 încheiată
cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S., a plătit 20000 lei în calitate de cotă-parte pentru
construcţia unui apartament cu două odăi, care urma să fie dat în exploatare la 1 ianuarie
1997.
Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi apartamentul
lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.
Cere P.E., încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în calitate
de prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.f) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată, dacă a fost depusă în numele persoanei interesate de către o persoană
neîmputernicită de a porni şi a susţine procesul.
În conformitate cu art. 79 al.(1) CPC, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
persoanelor care nu au capacitate deplină de exerciţiu şi ale celor limitate în capacitatea de
exerciţiu sunt apărate în instanţă de către părinţi, înfietori, tutori sau curatori, de alte
persoane cărora acest drept le este acordat prin lege.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, P.E. este tatăl
reclamantului P.S., care, la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru a cooperativei
de construcţie a locuinţelor fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia suma
de 20000 lei, ceea ce constituia cota-parte în construcţia unui apartament de două odăi.
Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de construcţie
a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod Civil, împlinind
vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea ce, în conformitate cu art.
58 al.(1) CPC, dispune de posibilitatea de a-şi exercita în volum deplin, personal sau prin
reprezentant, drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată.
Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este în
Republica Moldova nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva împuterniciri,
contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să pornească şi să susţină în interesele acestuia
procesul în cauză.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că P.E., fără careva
împuterniciri de la P.S. a pornit proces în interesul acestuia împotriva întreprinderii „G‖ cu
103
privire la repararea prejudiciului material şi moral, judecătorul ajunge la concluzia de a
restitui cererea de chemare în judecată.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.E. că, pentru pornirea şi susţinerea
unui proces de către el în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la
repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E. să fie împuternicit de către
P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.f), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
Se remite lui P.E. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explica lui P.E. că, pentru pornirea şi susţinerea unui proces în interesele lui P.S.
împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral este
necesar ca el, P.E., să fie împuternicit de către P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80
şi 81 CPC.
Se explică lui P.E. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul V.V.
104
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă la aceeaşi instanţă sau la o altă, se află în
judecată un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău D.O., studiind cererea de chemare în
judecată a lui P.T. împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
La 4 ianuarie 2005 P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.V. cu
privire la încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.T., a indicat că, la 11 noiembrie 2002 el i-a dat cu
împrumut lui V.V. 7 000 lei pe un termen de 2 ani, însă pârâtul nu i-a restituit banii nici
până la momentul actual. Din aceste considerente reclamantul cere încasarea sumei în cauză.
La 1 noiembrie 2004 el, P.T., a intentat o acţiune similară la Judecătoria Râşcani mun.
Chişinău, care se află în procedură la judecătorul R.K., care actualmente este la cursuri de
recalificare pe termen de trei săptămâni.
Din acest motiv, el, reclamantul, deoarece are o necesitate stringentă de banii
împrumutaţi, depune cererea de chemare în judecată în cauză pentru a fi judecată sub
preşedinţia unui alt judecător.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.g) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată, dacă la aceeaşi instanţă sau la o alta, se află în judecată un litigiu între aceleaşi
părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, în procedură la
Judecătoria Râşcani mun. Chişinău, există deja o acţiune similară intentată de către P.T.
împotriva lui V.V. cu privire la încasarea a 7 000 lei conform contractului din 11 noiembrie
2002, care nu este examinată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în procedura
judecătoriei Râşcani mun. Chişinău se află deja un litigiu între aceleaşi părţi, asupra
aceluiaşi obiect şi având aceleaşi temeiuri, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui
cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui P.T. că, pentru soluţionarea litigiului
dintre el şi V.V. cu privire la încasarea sumei de 7000 lei, este necesar să fie examinată
pricina civilă la acţiunea similară intentată de el la Judecătoria Râşcani mun. Chişinău, la 1
noiembrie 2004.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.g), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată depusă la 4 ianuarie 2005 de către P.T.
împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei.
105
Se remite lui P.T. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explica lui P.T. că, pentru soluţionarea litigiului dintre el şi V.V. cu privire la
încasarea sumei datoriei de 7000 (şapte mii) lei, este necesar să fie examinată pricina civilă
la acţiunea similară intentată de el la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, la 1 noiembrie
2004.
Se explică lui P.T. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Râşcani mun.Chişinău.
Judecătorul D.O.
106
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, dacă nu sînt prezentate probe ce ar confirma
adresarea creditorului într-o instituţie financiară unde, conform legislaţiei, ar fi trebuit să primească datoria
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul judecătoriei Râşcani mun. Chişinău S.R., studiind cererea de chemare în
judecată a lui L.B. împotriva Băncii „E‖ cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
La 5 ianuarie 2005 L.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Băncii „E‖
cu privire la încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul L.B. a indicat că, el, la 9 octombrie 2004 a
încheiat cu Banca „E‖ un contract de depozit bancar cu o dobândă anuală de 5%, însă
pârâtul până la momentul actual nu i-a plătit nimic, din care considerente reclamantul cere
încasarea sumei de 1500 lei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul
consideră că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.1 lit.h CPC, judecătorul restituie cererea de chemare în
judecată, dacă nu sînt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului într-o instituţie
financiară unde, conform legislaţiei, ar fi trebuit să primească datoria.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, la 9 octombrie
2004, între părţi, a fost încheiat un contract de depozit bancar cu o dobândă anuală de 5%,
fără specificarea unui careva termen de plată a dobânzii.
În astfel de circumstanţe, din considerentele că, – conform art. 1225 al.(2) Cod Civil,
dacă contractul de depozit bancar nu prevede altfel, dobânda pentru suma depozitului bancar
se plăteşte deponentului, la cererea acestuia, la expirarea fiecărui trimestru, iar dobânzile
neridicate în acest termen se adaugă la suma depozitului pentru care se calculează dobânda
în continuare, reclamantul, până la data de 9 ianuarie 2005, este în drept să depună la pârât o
cerere de plată a dobânzii trimestriale şi numai în caz de refuz va fi în drept de a înainta o
acţiune în instanţa de judecată, – judecătorul ajunge la concluzia de a restitui cererea de
chemare în judecată a lui L.B. împotriva Băncii „E‖ cu privire la încasarea datoriei.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui L.B că, el, până la intentarea acţiunii în
instanţa de judecată, trebuie să depună la pârât o cerere cu privire la plata dobânzii.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.h), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui L.B. împotriva Băncii „E‖ cu privire
la încasarea datoriei.
Se remite lui L.B. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui L.B. că, până la întentarea acţiunii în instanţa de judecată, el trebuie să
depună la Banca „E‖ o cerere cu privire la plata dobânzii.
107
Se explică lui L.B. că, restituirea cererii de chemare în judecată, nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul S.R.
108
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată dacă, reclamantul îşi retrage cererea înainte de
emiterea încheierii privind intentarea procesului
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, S.I., studiind cererea lui C.I. privind
retragerea cererii de chemare în judecată depusă de către el împotriva lui C.P. cu privire la
încasarea datoriei
c o n s t a t ă
La 3 ianuarie 2005 C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu
privire la încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 1 martie 2001, el i-a dat cu
împrumut pârâtului 1 000 de lei pe un termen de un an. Pînă în prezent pârâtul nu i-a
restituit banii, din această cauză reclamantul cere admiterea acţiunii.
La 5 ianuarie 2005 reclamantul, C.I. a depus cerere privind retragerea cererii de
chemare în judecată, invocând că pârâtul C.P., la 4 ianuarie 2005, i-a restituit datoria
integral.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.i) CPC, judecătorul restituie cererea de chemare
în judecată, dacă reclamantul îşi retrage cererea înainte de emiterea încheierii privind
intentarea procesului.
Reclamantul C.I., la 3 ianuarie 2005, a depus în instanţa de judecată cerere de
chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei, iar la 5 ianuarie 2005,
până la emiterea de către instanţa de judecată a încheierii privind intentarea procesului civil,
a depus o cerere privind retragerea cererii de chemare în judecată pe motiv că, pârâtul i-a
restituit datoria.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul C.I. a
depus cerere privind retragerea cererii de chemare în judecată până la emiterea de către
instanţa de judecată a încheierii privind intentarea procesului civil, judecătorul ajunge la
concluzia de a restitui cererea de chemare în judecată depusă de către C.I. împotriva lui C.P.
cu privire la încasarea datoriei.
În conformitate cu art. 170 al.(1) lit.i), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la
încasarea datoriei.
Se remite lui C.I. încheierea în cauză, cererea privind retragerea cererii de chemare în
judecată şi cererea de chemare în judecată cu toate documentele anexate.
Se explică lui C.I. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
109
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul S.I.
110
Încheiere, prin care nu se dă curs cererii
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de chemare
în judecată a lui N.C. împotriva N.M. cu privire la desfacerea căsătoriei
c o n s t a t ă
La 3 ianuarie 2005 N.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva N.M. cu
privire la desfacerea căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, N.C., a indicat că el a înregistrat căsătoria cu pârâta
N.N. la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Buiucanil mun. Chişinăul la 1 martie 2000.
Din căsătorie au un fiu minor, Gh. născut la 15 mai 2001.
De mai mult de doi ani N.C. şi-a creat o nouă familie, unde are un copil minor şi
doreşte să-şi oficializeze relaţiile în noua familie.
Consideră că convieţuirea cu pârâta N.M., cît şi păstrarea familiei în continuare sunt
imposibile, din care cauză cere desfacerea căsătoriei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesar de a nu da curs acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 171 al.(1) CPC, după ce constată că cererea a fost depusă în
judecată fără a se respecta condiţiile art. 166 şi art. 167 al.(1) lit.a), b), c) şi e) CPC,
judecătorul emite, în cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o încheiere pentru a nu se da
curs cererii, comunicând reclamantului faptul şi acordându-i un termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
Cererea de chemare în judecată de către N.C. este depusă fără respectarea condiţiilor
art. 166 al.(5) şi art. 167 al.(1) lit.a) şi b) CPC, şi anume nu este semnată de reclamant, nu
sunt anexate copia cererii de chemare în judecată şi dovada de plată a taxei de stat, din care
considerente judecătorul ajunge la concluzia de a nu da curs cererii.
Judecătorul consideră necesar de a comunica reclamantului N.C. despre necesitatea
semnării cererii de chemare în judecată, a prezentării unei copii a cererii de chemare în
judecată, a prezentării dovezii de plată a taxei de stat, acordîndu-i pentru aceasta un termen
de 7 zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză.
În conformitate cu art. 171 al.(1), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Nu se dă curs cererii lui N.C. împotriva N.M. cu privire la desfacerea căsătoriei.
Se comunică lui N.C. despre necesitatea semnării cererii de chemare în judecată, a
prezentarii unei copii a cererii de chemare în judecată şi a dovezii de plată a taxei de stat,
acordându-i pentru aceasta un termen de 7 zile din momentul primirii copiei de pe
încheierea în cauză.
Se explică lui N.C. că, în caz dacă el nu va lichida neajunsurile menţionate, cererea de
chemare în judecată nu va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi
restituită.
111
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Judecătorul C.P.
112
Încheiere privind restituirea cererii de chemare în judecată, în legătură cu neîndeplinirea în termen a tuturor
cerinţelor enumerate în încheierea judecătorului, prin care nu s-a dat curs cererii
Î N C H E I E R E
13 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, C.P., studiind cererea de
chemare în judecată a lui N.C. împotriva N.M. cu privire la desfacerea căsătoriei
c o n s t a t ă
La 3 ianuarie 2005 N.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva N.M. cu
privire la desfacerea căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, N.C., a indicat că el a înregistrat căsătoria cu pârâta
N.N. la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Buiucani, mun. Chişinău, la 1 martie 2000.
Din căsătorie au un fiu, Gh. născut la 15 mai 2001.
De mai mult de doi ani N.C. şi-a creat o nouă familie, unde are un copil minor şi
doreşte să-şi oficializeze relaţiile în noua familie.
Consideră că convieţuirea cu pârâta N.M., cît şi păstrarea familiei în continuare sunt
imposibile, din care cauză cere desfacerea căsătoriei.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară restituirea acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 171 al.(2) CPC, dacă persoana care a depus cererea
îndeplineşte în termen toate cerinţele enumerate în incheierea judecătorului, cererea se
consideră depusă la data prezentării iniţiale. În caz contrar, ea nu se consideră depusă şi,
împreună cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o încheiere judecătorească ce
poate fi atacată cu recurs.
Din încheierea judecătorului Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 5 ianuarie
2005, a cărei copie a fost înmânată reclamantului N.C. în aceeaşi zi urmează că, cererea de
chemare în judecată în cauză a fost depusă de către N.C. fără respectarea condiţiilor art. 166
al.(5) şi art. 167 al.(1) lit.a) şi b) CPC, şi anume n-a fost semnată de reclamant, n-au fost
anexate copia cererii de chemare în judecată şi dovada de plată a taxei de stat, din care
considerente judecătorul n-a dat curs cererii, comunicând reclamantului despre necesitatea
lichidării neajunsurilor în termen de 7 zile din momentul primirii copiei încheierii.
Judecătorul i-a explicat reclamantului N.C. că, în caz dacă el nu va lichida
neajunsurile menţionate, cererea de chemare în judecată nu va fi considerată depusă şi,
împreună cu actele anexate, va fi restituită.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, termenul de 7 zile
acordat reclamantului N.C. pentru lichidarea neajunsurilor a expirat la 12 ianuarie 2005, iar
acesta n-a îndeplinit nici una din cerinţele enumerate în încheierea judecătorului din 5
ianuarie 2005, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui reclamantului cererea de chemare
în judecată cu toate documentele anexate.
În conformitate cu art. 171 al.(2), art. 269-270 CPC, judecătorul
113
d i s p u n e
Se restituie cererea de chemare în judecată a lui N.C. împotriva lui N.M. cu privire la
desfacerea căsătoriei.
Se remite lui N.C. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui N.C. că, restituirea cererii de chemare în judecată nu exclude
posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant, cu aceeaşi acţiune,
împotriva aceluiaşi pârât, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri dacă reclamantul a lichidat
încălcările.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Judecătorul C.P.
114
Încheiere privind primirea acţiunii reconvenţionale
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul A.P.
grefier C.S.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
P.V. împotriva A.E. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut
c o n s t a t ă
P.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva A.E. cu privire la recunoaşterea
dreptului la spaţiu locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamantul P.V. a indicat că, s-a aflat în căsătorie cu pârâta
timp de un an şi au locuit împreună în apartamentul nr. 15 situat pe str. O.Ghibu nr. 13,
mun. Chişinău. Din 10 mai 2003 pârâta a trecut cu traiul în apartamentul părinţilor săi – nr.
10, situat pe str. V.Lupu nr. 8 mun. Chişinău.
Cere reclamantul P.V., recunoaşterea pârâtei A.E. cu dreptul pierdut la spaţiu locativ
în apartamentul nr. 15 str. O.Ghibu nr. 13 mun. Chişinău.
Reclamantul P.V., în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâta A.E., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii şi primirea acţiunii
reconvenţionale împotriva lui P.V. cu privire la instalarea ei în apartamentul nr. 15 situat pe
str. O. Ghibu nr. 13, mun. Chişinău şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiul locativ,
invocând că, ea are dreptul la spaţiul locativ cu pricina, însă nu locueşte în acesta, din
motivul că reclamantul P.V. îi crează obstacole în folosirea de spaţiu locativ.
Reclamantul P.V. a cerut ca instanţa de judecată să refuze în primirea acţiunii
reconvenţionale, considerând că aceasta nu are nimic comun cu acţiunea iniţială.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a primi acţiunea reconvenţională înaintată de A.E. din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 173 al.(1) CPC, judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională
dacă:
a) aceasta urmăreşte satisfacerea pretenţiei iniţiale;
b) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;
c) ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la
soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, P.V. cere recunoaşterea pârâtei cu dreptul la
spaţiu locativ pierdut în apartamentul nr. 15, str. O. Ghibu nr. 13, mun. Chişinău, iar A.E.,
prin acţiunea reconvenţională, cere să fie instalată în acelaşi apartament cât şi obligarea lui
P.V. să nu-i creeze obstacole în folosirea de spaţiu locativ.
Forma şi conţinutul cererii de chemare în judecată depuse de A.E. corespund
cerinţelor prevăzute de art. art. 166-167 CPC, este anexată copia cererii de chemare în
judecată şi de pe înscrisuri, este anexată dovada de plată a taxei de stat.
115
Astfel, din considerentele că, în conformitate cu art. 172 CPC, acţiunea
reconvenţională este intentată de pârâta A.E. împotriva reclamantului P.V. până la emiterea
hotărârii în primă instanţă, iar în conformitate cu art. 173 al.(1) lit.b) CPC, admiterea
acţiunii reconvenţionale ar exclude admiterea acţiunii iniţiale întentate de P.V. împotriva
A.E, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea primirii acţiunii
reconvenţionale.
În conformitate cu art. 168 al.(4), art. 172 al.(2), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Se primeşte acţiunea reconvenţională intentată de A.E. împotriva lui P.V. cu privire la
instalare în spaţiu locativ şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ, pentru a fi
judecată o dată cu cererea iniţială intentată de P.V. împotriva A.E. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.
Încheierea, separat, nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, A.P.
judecătorul
116
Încheiere privind refuzul în primirea acţiunii reconvenţionale
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Iu.B.
grefier V.Gh.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
C.V. împotriva lui C.P. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de sectorul de teren
c o n s t a t ă
C.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la înlăturarea
obstacolelor în folosirea de sectorul de teren.
În motivarea acţiunii reclamantul C.V. a indicat că, lui, în baza titlului de autentificare
a dreptului deţinătorului de teren îi aparţine cu drept de proprietate sectorul de teren, cu
suprafaţa de 0.6 ha., aferent casei de locuit situată pe str. Calea Ieşilor 13 mun. Chişinău. La
5 decembrie 2004, pârâtul, fără un careva temei legal şi contrar voinţei reclamantului, a
ocupat cu materiale de construcţie 0.2 ha din sectorul de teren în litigiu.
Reclamantul C.V cere obligarea pârâtului C.P. să-şi ridice materialele de construcţie
amplasate pe terenul în litigiu.
Reclamantul C.V. în şedinţa de judecată a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul C.P. în şedinţa de judecată a cerut respingerea acţiunii din motivul că, pentru
moment, el nu are unde amplasa materialele de construcţie în cauză, care îi sunt necesare
pentru contrucţia casei de locuit. În acelaşi timp, pârâtul C.P. a cerut primirea acţiunii
reconvenţionale împotriva lui C.V. cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei
profesionale, invocând că reclamantul C.V., la 14 noiembrie 2004, în ziarul „T‖, a publicat
un articol despre liceul „P‖, unde el, pârâtul lucrează în calitate de profesor. Prin articolul
menţionat, consideră pârâtul, reclamantul C.V. a răspândit informaţie eronată cu privire la
activitatea profesorilor.
Reclamantul C.V. a cerut ca, instanţa de judecată să refuze în primirea acţiunii
reconvenţionale, considerând că, aceasta nu are nimic comun cu acţiunea iniţială.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a refuza pârâtului C.P. în primirea acţiunii reconvenţionale din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 173 al.(1) CPC, judecătorul primeşte acţiunea reconvenţională
dacă:
d) aceasta urmăreşte satisfacerea pretenţiei iniţiale;
e) admiterea ei exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale;
f) ea şi acţiunea iniţială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la
soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, C.V. a intentat împotriva lui C.P. o acţiune
negatorie, ce ţine de apărarea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei de
locuit.
117
Acţiunea reconvenţională înaintată de către C.P. împotriva lui C.V. cu privire la
apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, ce ţine de apărarea unui drept
personal nepatrimonial, nu urmăreşte satisfacerea pretenţiei iniţiale. Admiterea acţiunii
reconvenţionale nu exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale. Cu atât mai mult,
acţiunea reconvenţională şi cea iniţială nu sunt în conexiune şi judecarea lor simultană nu va
duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre
necesitatea de a refuza în primirea acţiunii reconvenţionale a lui C.P. împotriva lui C.V. cu
privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.
Este necesar a explica lui C.P. că, el este în drept să întenteze acţiune împotriva lui
C.V. cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale cu respectarea
prevederilor art. 38 CPC, pentru a fi examinată separat.
În conformitate cu art. art. 172-173, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se refuză în primirea acţiunii reconvenţionale a lui C.P. împotriva lui C.V. cu privire
la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.
Se remite lui C.P. încheierea în cauză şi cererea de chemare în judecată cu toate
documentele anexate.
Se explică lui C.P. că, el este în drept să întenteze acţiune împotriva lui C.V. cu
privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale cu respectarea prevederilor
art. 38 CPC, pentru a fi examinată separat.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, Iu.B.
judecătorul
118
Încheiere privind asigurarea acţiunii
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, V.N., studiind cererea de chemare
în judecată a lui E.V. împotriva lui C.M. cu privire la repararea prejudiciului material
c o n s t a t ă
La 5 ianuarie 2005 E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu
privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el, E.V., i-a
permis lui C.M. să se folosească de computerul ce-i aparţine cu drept de proprietate privată.
La sfîrşitul zilei de lucru el a constatat că, computerul este defectat.
C.M. a recunoscut vina sa în defectarea computerului, însă refuză să-i repare
prejudiciul cauzat în mărime de 700 lei.
Reclamantul E.V. cere, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe
computerul pârâtului, care alte bunuri nu are şi care, în opinia lui, poate să-l înstrăineze.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară punerea sechestrului pe computerul lui C.M. din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 174 CPC, la cererea participanţilor la proces, judecătorul sau
instanţa poate lua măsuri de asigurare a acţiunii. Asigurarea se admite în orice fază a
procesului, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi
judecătoreşti sau ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că, E.V. a întentat
împotriva lui C.M. o acţiune patrimonială de reparare a prejudiciului material în mărime de
700 lei. Pârâtul C.M. are în proprietate privată un computer, care se află la domiciliul
acestuia, apartamentul nr. 15, situat pe str. Independenţei nr. 10, mun. Chişinău.
În conformitate cu art. 175 al.(1) lit.a) CPC, în vederea asigurării acţiunii, judecătorul
sau instanţa este în drept să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului,
inclusiv pe cele care se află la alte persoane.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, neluarea măsurilor
de asigurare a acţiunii ar crea dificultăţi judecătoreşti sau ar face imposibilă executarea
hotărârii judecătoreşti, judecătorul ajunge la concluzia de a pune sechestru pe computerul de
marca IBM G-54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată pârâtului C.M. şi
care se află la domiciliul acestuia în apartamentul nr. 15, situat pe strada Independenţei nr.
10 mun. Chişinău.
În conformitate cu art. art. 177-178, art. 181 al.(1), art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se pune sechestru pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, care îi aparţine cu
drept de proprietate privată lui C.M. şi care se află în apartamentul nr. 15, situat pe str.
Independenţei nr. 10, mun. Chişinău.
Încheierea se execută imediat, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel
Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
119
Judecătorul V.N.
120
Încheiere privind substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă
Î N C H E I E R E
25 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.N.
grefier C.L.
examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. cu privire la substituirea unei forme de
asigurare a acţiunii printr-o altă formă
c o n s t a t ă
La 5 ianuarie 2005 E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu
privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii, reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el, E.V., i-
a permis lui C.M. să se folosească de computerul ce-i aparţine cu drept de proprietate
privată. La sfîrşitul zilei de lucru el a constatat că computerul este defectat.
C.M. a recunoscut vina sa în defectarea computerului, însă refuză să-i repare
prejudiciul cauzat în mărime de 700 lei.
Reclamantul E.V. a cerut, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe
computerul pârâtului, care alte bunuri nu are şi care, în opinia lui, poate să-l înstrăineze.
Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005
a fost pus sechestru pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de
proprietate privată lui C.M. şi care se află în apartamentul nr. 15, situat pe str. Independenţei
nr. 10, mun. Chişinău.
La 25 februarie 2005 pârâtul, C.M. a depus cerere cu privire la substituirea unei forme
de asigurare a acţiunii printr-o altă formă, din considerentele că, el, pârâtul, a depus în
vederea asigurării executării hotărârii judecătoreşti, suma de 700 lei pe contul de depozit al
Judecătoriei Botanica mun. Chişinău.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la substituirea unei forme de
asigurare a acţiunii printr-o altă formă a susţinut, cerând admiterea acesteia.
Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil substituirea sechestrului
pus pe computerul pârâtului, deoarece acesta a depus, în vederea asigurării executării
hotărârii judecătoreşti suma de 700 lei pe contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun.
Chişinău.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
a substitui sechestrul pus pe computerul pârâtului, prin suma de 700 lei depusă de acesta pe
contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 179 al.(1) CPC, la cererea participanţilor la proces, se admite
substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătorului Judecătoriei
Botanica, mun. Chişinău, din 5 ianuarie 2005, în vederea asigurării executării hotărârii
judecătoreşti, în procesul civil intentat la acţiunea lui E.V. împotriva lui C.M. cu privire la
121
repararea prejudiciului material în mărime de 700 lei, a fost pus sechestru pe computerul
IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată pârâtului C.M.
La 24 ianuarie 2005, pârâtul C.M., în vederea asigurării executării hotărârii
judecătoreşti, a depus la contul de depozit al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, suma de
700 lei, ceea ce se consfirmă prin chitanţa nr. 111222 din 24 ianuarie 2005.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, o dată cu
depunerea de către pârât, în vederea asigurârii executării hotărârii judecătoreşti, a sumei de
700 lei pe contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, au dispărut
circumstanţele, care ar fi putut crea dificultăţi judecătoreşti sau ar fi putut face imposibilă
executarea hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a substitui
sechestrul pus pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de
proprietate pârâtului C.M., prin suma de 700 lei depusă la 24 ianuarie 2005 de acesta pe
contul de depozit al Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău.
În conformitate cu art. 179, art. 181 al.(1), art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se substituie sechestrul pus, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău, din 5 ianuarie 2005, pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, care se află în
apartamentul nr. 15, str. Independenţei nr. 10, mun. Chişinău şi îi aparţine cu drept de
proprietate privată lui C.M., prin suma de 700 lei depusă de acesta la 24 ianuarie 2005 pe
contul de depozit al Judecătoriei Botanica mun. Chişinău.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.N.
judecătorul
122
Încheiere privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii
Î N C H E I E R E
25 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.N.
grefier C.L.
examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. cu privire la anularea măsurii de
asigurare a acţiunii
c o n s t a t ă
La 5 ianuarie 2005 E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. cu
privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii, reclamantul E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2003, el, E.V., i-
a permis lui C.M. să se folosească de computerul, ce-i aparţine cu drept de proprietate
privată. La sfîrşitul zilei de lucru el a constatat că, computerul este defectat.
C.M. a recunoscut vina sa în defectarea computerului, însă refuză să-i repare
prejudiciul cauzat în mărime de 700 lei.
Reclamantul E.V. a cerut, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe
computerul pârâtului, care alte bunuri nici nu are şi care, în opinia lui, poate să-l înstrăineze.
Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005
a fost pus sechestru pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, ce-i aparţine cu drept de
proprietate privată lui C.M. şi care se află în apartamentul nr. 15 situat pe str. Independenţei
nr. 10, mun. Chişinău.
La 25 februarie 2005 pârâtul, C.M. a depus cerere cu privire la anularea măsurii de
asigurare a acţiunii, invocând că el i-a reparat reclamantului computerul.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la anularea măsurii de
asigurare a acţiunii a susţinut, cerând admiterea acesteia.
Reclamantul E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil anularea măsurii de
asigurare a acţiunii, deoarece într-adevăr pârâtul la 24 februarie 2005 i-a reparat computerul
defectat şi el nu mai are pretenţii faţă de acesta.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a anula sechestrul pus pe computerul pârâtului C.M. din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 180 al.(1) CPC, măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate
fi anulată din oficiu sau la cererea pârâtului de către judecătorul sau instanţa care a ordonat
măsura de asigurare ori de judecatorul sau instanţa în a căror procedură se află pricina.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătorului Judecătoriei
Botanica, mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005, în vederea asigurării executării hotărârii
judecătoreşti, intentate la acţiunea lui E.V. împotriva lui C.M. cu privire la repararea
prejudiciului material în mărime de 700 lei, a fost pus sechestru pe computerul IBM G54 nr.
112112, ce-i aparţine cu drept de proprietate privată pârâtului C.M.
123
La 24 februarie 2005, pârâtul C.M. i-a reparat computerul lui E.V., circumstanţă
confirmată de către E.V. în şedinţa de judecată şi în legătură cu ce ultimul nu mai are careva
pretenţii faţă de C.M.
Astfel, din considerentele că, au decăzut circumstanţele care au servit drept temei
pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a anula măsura de
asigurare a acţiunii.
În conformitate cu art. 180 al.(1) şi al.(2), art. 181 al.(1), art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Se anulează sechestrul pus, prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din
5 ianuarie 2005, pe computerul de marca IBM G54 nr. 112112, care se află în apartamentul
nr. 15, str. Independenţei nr. 10, mun. Chişinău şi îi aparţine cu drept de proprietate lui C.M.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.N.
judecătorul
124
Încheiere privind anularea măsurii de asigurare a acţiunii
Î N C H E I E R E
25 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.N.
grefier C.L.
examinând în şedinţă publică cererea lui C.M. privind anularea măsurii de asigurare a
acţiunii
c o n s t a t ă
La 5 ianuarie 2005 E.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.M. şi
C.C. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul.
În motivarea acţiunii, reclamanta E.V. a indicat că, la 10 decembrie 2004 fostul ei soţ,
C.M., fără acordul ei, a încheiat cu C.C. un contract de vânzare-cumpărare a apartamentului
nr. 3, bd. Dacia 12, mun. Chişinău, compus din două odăi şi care este proprietate în
devălmăsie a ei împreună cu C.M., deoarece a fost cumpărat la 23 mai 2004, când ea cu
C.M. se aflau în căsătorie.
Reclamanta E.V. a cerut, în vederea asigurării acţiunii, punerea sechestrului pe
apartamentul în litigiu.
Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 5 ianuarie
2005 a fost pus sechestru pe apartamentul nr. 3 bd. Dacia 12 mun. Chişinău, fapt despre care
a fost înştiinţat Organul Cadastral Teritorial Chişinău.
La 24 februarie 2005 pârâtul C.M. a depus cerere privind anularea măsurii de
asigurare a acţiunii, invocând că el i-a dat reclamantei ½ din banii primiţi din vânzarea
apartamentului în litigiu, ceea ce constituie 180000 lei şi ultima nu mai are careva pretenţii.
Pârâtul C.M., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la anularea măsurii de
asigurare a acţiunii a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.
Pârâtul C.C., în şedinţa de judecată, cererea depusă de către C.M. cu privire la
anularea măsurii de asigurare a acţiunii a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.
Reclamanta E.V., în şedinţa de judecată, a considerat posibil anularea măsurii de
asigurare a acţiunii, indicând că ea a primit de la pârâtul C.M. 180000 lei, ceea ce constituie
½ din preţul apartamentului în litigiu şi având un alt loc de trai, nu mai are careva pretenţii
faţă de pârâţi.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a anula sechestrul pus pe apartamentul nr. 3, bd. Dacia 12, mun. Chişinău din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 180 al.(1) CPC, măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate
fi anulată din oficiu sau la cererea pârâtului de către judecătorul sau instanţa care a ordonat
măsura de asigurare ori de judecatorul sau instanţa în a căror procedură se află pricina.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătorului Judecătoriei
Botanica, mun. Chişinău din 5 ianuarie 2005, în vederea asigurării executării hotărârii
judecătoreşti, în procesul civil intentat la cererea lui E.V. împotriva lui C.M. şi C.C. cu
125
privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul, a fost pus sechestru pe
apartamentul nr. 3 bd.Dacia 12 mun. Chişinău.
Pârâtul C.M. i-a transmis reclamantei E.V. 180000 lei, ceea ce constituie ½ din preţul
apartamentului în litigiu şi ultima nu mai are careva pretenţii faţă de C.M. şi C.C.,
circumstanţă confirmată de părţi în şedinţa de judecată.
Astfel, din considerentele că au decăzut circumstanţele, care au servit drept temei
pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a anula măsura de
asigurare a acţiunii, înştiinţând despre aceasta Organul Cadastral Teritorial Chişinău.
În conformitate cu art. 180 al.(1) şi al.(2), art. 181 al.(1), art. 269-270 CPC, instanţa
de judecată
d i s p u n e
Se anulează sechestrul pus, prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 5 ianuarie 2005, pe apartamentul nr. 3 bd. Dacia 12 mun. Chişinău.
Încheierea în cauză se trimite pentru înştiinţare Organului Cadastral Teritorial
Chişinău.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.N.
judecătorul
126
Încheiere privind conexarea pretenţiilor
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău C.I., studiind pricina civilă la cererea
de chemare în judecată a lui B.A. împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea
salariului şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui A.V. împotriva
întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea salariului
c o n s t a t ă
B.A. şi A.V. au depus cereri de chemare în judecată împotriva întreprinderii „F‖ cu
privire la încasarea salariului.
În motivarea acţiunilor reclamanţii B.A. şi A.V. au indicat că, ei sunt angajaţi a
întreprinderii „F‖, care pe parcursul ultimelor trei luni, fără careva motive întemeiate nu le
plăteşte salariul şi din aceste considerente au cerut încasarea de la pârât în beneficiul
fiecăruia a câte 7500 lei.
Reclamanţii B.A. şi A.V. a depus cereri, prin care au cerut ca pricinile civile în cauză
să fie conexate într-un singur proces.
Cerere analogică de conexare a pricinilor civile în cauză într-un singur proces a fost
depusă şi de către reprezentantul pârâtului „F‖.
Studiind pricinile civile, cât şi cererile părţilor privind conexarea pricinilor într-un
singur proces, judecătorul ajunge la concluzia că, este necesară conexarea pricinilor civile
menţionate într-un singur proces din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 187 CPC, în cazul în care constată că în faţa aceleiaşi instanţe
se află mai multe procese cu aceleaşi părţi sau mai multe procese intentate de un singur
reclamant împotriva a cîţiva pârâţi, sau mai mulţi reclamanţi ai aceluiaşi pârât şi că aceste
procese sînt conexe prin temeiurile de apariţie sau prin probe, judecătorul este în drept, cu
consimţămîntul părţilor, să conexeze printr-o încheiere aceste pricini într-un singur proces
dacă consideră că o astfel de conexare ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor şi
dacă este posibilă aplicarea aceleiaşi proceduri de soluţionare a pricinilor.
Din pricinile civile care se află în faţa instanţei de judecată urmează că, reclamanţii
B.A. şi A.V. au întentat acţiuni împotriva aceluiaşi pârât „F‖ şi ambii, fiind angajaţi ai
întreprinderii „F‖, cer încasarea salariului care nu le-a fost plătit pentru ultimele trei luni.
Atât reclamanţii cât şi pârâtul au depus cereri cu privire la conexarea pricinilor civile
în cauză, care încă nu sunt examinate, într-un singur proces.
Astfel, din considerentele că, în faţa instanţei de judecată se află cererile reclamanţilor
B.A. şi A.V. împotriva aceluiaşi pârât „F‖ şi avînd în vedere faptul că, procesele menţionate
sunt conexe prin temeiurile de apariţie şi probele prezentate, procedura de soluţionare a
litigiilor este una şi aceeaşi, ambele pricini nu sunt examinate, părţile cer conexarea
pricinilor într-un singur proces, judecătorul ajunge la concluzia de a conexa pricinile civile
la cererile de chemare în judecată a lui B.A. şi A.V. împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la
încasarea salariului într-un singur proces, ceea ce va duce la soluţionarea rapidă şi justă a
litigiilor.
În conformitate cu art. 187, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, judecătorul
127
d i s p u n e
Se conexează într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui B.A împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea salariului şi pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui A.V. împotriva întreprinderii „F‖ cu privire la încasarea
salariului
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Judecătorul C.I.
128
Încheiere privind separarea pretenţiilor
Î N C H E I E R E
14 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, O.S., studiind pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a F.E. împotriva lui F.I. cu privire la desfacerea căsătoriei,
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi încasarea pensiei pentru
întreţinerea copilului minor
c o n s t a t ă
F.E. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la desfacerea
căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi încasarea pensiei pentru
întreţinerea copilului minor.
În motivarea acţiunii reclamanta F.E. a indicat că, la 7 iunie 1997 a înregistrat
căsătoria cu pârâtul. Din căsătorie au o fiică D., născută la 25 august 2001. Consideră că
convieţuirea împreună cu pârâtul şi păstrarea familiei sunt imposibile, deoarece ultimul face
abuz de băuturi alcoolice, nu are un loc de lucru, lipseşte fără careva motive de acasă, nu
participă la întreţinerea şi educaţia copilului.
Pe parcursul vieţii comune au dobîndit următoarele bunuri : apartamentul nr. 3, situat
pe str. P. Zadnipru nr. 3/6, mun. Chişinău, compus din două odăi, cu preţul de 250000 lei,
automobilul de marca ―Volkwagen-Golf -2‖ cu preţul de 20000 lei, frigiderul ―Nord‖ cu
preţul de 2000 lei, centrul muzical ―Panassonic‖ cu preţul de 3000 lei şi setul de mobilă de
bucătărie cu preţul de 10000 lei. Cere ca ei să-i fie transmis în proprietate apartamentul,
înregistrat pe numele părţinţilor pârâtului—D.T. şi D.P., iar celelalte bunuri pârâtului.
Studiind cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră
că, este necesară separarea într-un proces aparte a pretenţiei ce ţine de partajarea bunurilor
proprietate în devălmăşie a soţilor din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 188 CPC, după ce primeşte cererea, judecătorul este în drept să
separe într-un proces aparte una sau mai multe din pretenţiile conexe ale unui reclamant sau
ale mai multor reclamanţi dacă consideră raţională judecarea lor separată.
Din cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate urmează că apartamentul nr.
3, situat în str. P. Zadnipru nr. 3/6, mun. Chişinău, în care locuiesc părţile este înregistrat pe
numele părinţilor pârâtului F.I., D.T. şi D.P., care, în conformitate cu art. 66 CPC, pot
declara pretenţii proprii asupra apartamentului în litigiu şi din care considerente aceştia
urmează să fie înştiinţaţi despre procesul pornit de F.E.
Cu atît mai mult, conform art. 38 al.(4) Codul Familiei, dacă la împărţirea bunurilor
proprietate în devălmăşie a soţilor, vor fi atinse interesele persoanelor terţe, instanţa de
judecată va dispune examinarea cererii respective într-un proces aparte.
Astfel, din considerentele menţionate judecătorul ajunge la concluzia despre
necesitatea separării într-un proces aparte a pretenţiei reclamantei în ceea ce ţine de
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, deoarece judecarea acesteia separat
este mai raţională.
În conformitate cu art. 188 al.(1), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, judecătorul
129
d i s p u n e
Pretenţia lui F.E. împotriva lui F.I. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a F.E. împotriva lui
F.I. cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a
soţilor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor, se separă într-un proces
aparte.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Judecătorul O.S.
130
Încheiere privind conexarea mai multor revendicări, unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti
de drept comun, iar altele de competenţa unei instanţe specializate
Î N C H E I E R E
20 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei judecătorul M.N.
grefier D.S.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
B.M. împotriva lui B.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral
c o n s t a t ă
B.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.N. cu privire la partajarea
patrimoniului succesoral
În motivarea acţiunii reclamantul B.M. a indicat că, el şi B.N. sunt fraţi, părinţi, ai
căror, B.G. şi B.H. au decedat, respectiv la 20 martie 1999 şi la 1 noiembrie 2004.
După decesul părinţilor a rămas patrimoniul lor susccesoral, şi anume casa de locuit
situată pe strada V.Alecsandri nr. 34 mun. Chişinău. Din considerentele, că el cu fratele său,
pârâtul B.N. nu au ajuns la un numitor comun cu privire la partajul casei de locuit
menţionate, reclamantul cere partajarea acesteia, transmiţându-i lui în proprietate 2/3 cote-
părţi ideale din casă, iar pârâtului 1/3 cotă-parte ideală.
Reclamantul B.M., în şedinţa de judecată a menţionat că, la 15 mai 2005, B.N. a
depus la Judecătoria Centru mun. Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva
biroului notarial „W‖ cu privire la contestarea actului administrativ şi prin care a cerut
obligarea biroului notarial „W‖ de a-i elibera certificat de moştenitor legal asupra întregului
imobil situat pe strada V.Alecsandri 34, mun. Chişinău. Din considerentele că, revendicările
înaintate atât de el, B.M., cît şi de către B.N. sunt conexe între ele, reclamantul cere
conexarea lor şi examinarea împreună.
Pârâtul B.N., în şedinţa de judecată, a considerat conexarea pricinilor civile în cauză
posibilă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesară conexarea pricinilor menţionate pentru a fi examinate într-o singură procedură din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 187 CPC, în cazul în care constată că în faţa aceleiaşi instanţe
se află mai multe procese cu aceleaşi părţi sau mai multe procese intentate de un singur
reclamant împotriva a cîţiva pârâţi, sau mai mulţi reclamanţi ai aceluiaşi pârât şi că aceste
procese sînt conexe prin temeiurile de apariţie sau prin probe, judecătorul este în drept, cu
consimţămîntul părţilor, să conexeze printr-o încheiere aceste pricini într-un singur proces
dacă consideră că o astfel de conexare ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor şi
dacă este posibilă aplicarea aceleiaşi proceduri de soluţionare a pricinilor.
În conformitate cu art. 31 al.(1) CPC, în cazul conexiunii mai multor revendicări,
unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de
competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se examinează de către instanţa
131
judecătorească de drept comun, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor
administrative cu caracter normativ.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, în procedura Judecătoriei Centru mun.
Chişinău sunt două pricini civile şi anume : una, la cererea de chemare în judecată a lui
B.M. împotriva lui B.N cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, ce ţine de
procedura contencioasă şi urmează a fi examinată de către instanţa de drept comun şi alta, la
cererea lui B.N. împotriva biroului notarial „W‖ cu privire la contestarea actului
administrativ, ce ţine de procedura în contencios administrativ şi care urmează a fi
examinată de către instanţa de contencios administrativ a Judecătoriei Centru mun.
Chişinău.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pricinile civile
menţionate sunt conexe între ele prin temeiurile de apariţie ce ţine de dreptul părţilor la
patrimoniul succesoral, prin probele prezentate, ambele pricini nu sunt examinate, părţile cer
conexarea lor într-un singur proces, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a conexa
pricinile civile menţionate într-un singur proces pentru examinarea lor de către instanţa
judecătorească de drept comun, ceea ce va duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.
În conformitate cu art. 31, 187, 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se conexează într-un singur proces, pentru examinare de către instanţa judecătorească
de drept comun, pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.M. împotriva lui
B.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral şi pricina civilă la cererea de chemare
în judecată a lui B.N. împotriva biroului notarial „W‖ cu privire la contestarea actului
administrativ.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, M.N.
judecătorul
132
Încheiere privind conexarea mai multor pretenţii legate între ele, dacă sunt de competenţa unor instanţe de
diferite grade
Î N C H E I E R E
20 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul L.O.
grefier H.J.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
V.B. împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ
c o n s t a t ă
V.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău cu
privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul V.B. a indicat că, el cu acordul şefului Direcţiei de
exploatare a spaţiului locativ a Primăriei mun. Chişinău, la 12 martie 2003, s-a instalat în
apartamentul nr. 10, situat str. P. Zadnipru 13 mun. Chişinău, unde locueşte până la
momentul actual.
La 15 martie 2005, în baza deciziei nr. 876, Primăria mun. Chişinău, a eliberat lui
T.Z. ordinul de repartiţie nr. 12345 asupra apartamentului în cauză.
Consideră reclamantul V.B. decizia nominalizată a pârâtului cât şi ordinul de
repartiţie eliberat pe numele lui T.Z. nelegitime şi care urmează a fi anulate.
Reclamantul V.B. în şedinţa de judecată cererea a susţinut şi a cerut conexarea
pretenţiei înaintate de către el cu pretenţia înaintată de către T.Z. împotriva lui la 20 martie
2005 la Judecătoria Ciocana mun. Chişinău cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu
locativ.
Reprezentantul pârâtului, Primăria Chişinău, L.P., în şedinţa de judecată a considerat
necesară conexarea pretenţiilor menţionate pentru a fi examinate într-un singur proces.
Intervenientul accesoriu T.Z. în şedinţa de judecată a considerat posibil conexarea
pretenţiilor menţionate pentru a fi examinate într-un singur proces.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră necesară
conexarea pricinilor civile la cererea de chemare în judecată a lui V.B. împotriva Primăriei
mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi la cererea de chemare în
judecată a lui T.Z. împotriva lui V.B. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu
locativ, într-un singur proces, pentru a fi examinate în primă instanţă la Curtea de Apel
Chişinău, ca instanţă judecătorească de drept comun, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 187 CPC, în cazul în care constată că în faţa aceleiaşi instanţe
se află mai multe procese cu aceleaşi părţi sau mai multe procese intentate de un singur
reclamant împotriva a cîţiva pârâţi, sau mai mulţi reclamanţi ai aceluiaşi pârât şi că aceste
procese sînt conexe prin temeiurile de apariţie sau prin probe, judecătorul este în drept, cu
consimţămîntul părţilor, să conexeze printr-o încheiere aceste pricini într-un singur proces
dacă consideră că o astfel de conexare ar duce la soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor şi
dacă este posibilă aplicarea aceleiaşi proceduri de soluţionare a pricinilor.
133
În conformitate cu art. 31 al.(1) CPC, în cazul conexiunii mai multor revendicări,
unele dintre care sunt de competenţa instanţei judecătoreşti de drept comun, iar altele de
competenţa unei instanţe specializate, toate pretenţiile se examinează de către instanţa
judecătorească de drept comun, cu excepţia litigiilor privind legalitatea actelor
administrative cu caracter normativ.
În conformitate cu art. 37 al.(1) CPC, în cazul în care mai multe pretenţii legate între
ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad, pretenţiile urmează a fi conexate
şi examinate de instanţa sesizată mai întâi, iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de
diferite grade, pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la Curtea de Apel Chişinău, ca instanţă de
contencios administrativ, pentru examinare în primă instanţă se află pe rol pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui V.B. împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la
contestarea actului administrativ şi prin care se cere anularea deciziei pârâtului nr. 876 cât şi
a ordinului de repartiţie nr. 12345, ambele din 15 martie 2005, prin care lui T.Z. i-a fost
repartizat apartamentul nr. 10 situat pe str. P.Zadnipru nr. 13, mun. Chişinău.
La Judecătoria Ciocana mun. Chişinău, ca instanţă de drept comun, pentru examinare
în primă instanţă se află pe rol pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.Z.
împotriva lui V.B. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.
Pricinile civile în cauză, care nu sunt examinate, sunt conexe între ele prin temeiurile
de apariţie, probele prezentate, părţile în proces, care cer conexarea acestora.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pricinile civile
menţionate sunt conexe între ele, iar una dintre aceste pricini este de competenţa Curţii de
Apel Chişinău, Colegiul Civil, în conformitate cu art. art. 31, 37, 187 CPC, ajunge la
concluzia de a le conexa într-un singur proces pentru examinarea lor de către Curtea de Apel
Chişinău, în primă instanţă, ca instanţă judecătorească de drept comun, ceea ce va duce la
soluţionarea rapidă şi justă a litigiilor.
În conformitate cu art. art. 31, 37, 187, 269-270, art. 359 al.(1) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se conexează într-un singur proces, pentru examinare în primă instanţă la Curtea de
Apel Chişinău, ca instanţă judecătorească de drept comun, pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui V.B. împotriva Primăriei mun. Chişinău cu privire la contestarea
actului administrativ şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.Z. împotriva
lui V.B. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, L.O.
judecătorul
134
Încheiere privind schimbarea termenului de judecată
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.P.
grefier M.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva lui M.C. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.C. cu privire la evacuare
fără acordarea altui spaţiu locativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, la 1 septembrie 2004, el, a primit
ordinul de repartiţie nr. 1212134 la apartamentul nr. 4, situat pe str. M.Viteazul nr. 15, mun.
Chişinău, compus dintr-o odaie.
În apartamentul litigios, fără careva temei juridic s-a instalat cu traiul pârâtul, care
refuză să elibereze benevol apartamentul.
Cere reclamantul, I.P. admiterea acţiunii şi evacuarea pârâtului M.C. din apartamentul
nr. 4, situat pe str. M. Viteazul nr. 15, mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ.
Reclamantul I.P., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul M.C., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, depunând o cerere cu privire la
schimbarea termenului de judecată, în legătură cu faptul că, până la 2 februarie 2005 se va
afla peste hotarele ţării.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
stabilirea unui alt termen pentru şedinţa de judecată şi anume pentru 3 februarie 2005, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art.191 al.(1) CPC, poate fi stabilit un alt termen pentru şedinţa de
judecată, la cererea părţilor, din motive temeinice, cum ar fi :
a) imposibilitatea părţii de a se prezenta în şedinţa de judecată la data fixată din
motive ce nu depind de voinţa sa;
b) cererea ambelor părţi de a amâna şedinţa de judecată pentru a decide asupra
încheierii unei tranzacţii.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul M.C., este în imposibilitatea de a se
prezenta în şedinţa de judecată, deoarece, până la 2 februarie 2005, se va afla peste hotarele
ţării.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cerinţa pârâtului cu
privire la schimbarea termenului de judecată este întemeiată, ţine de dreptul acestuia de a
participa la şedinţa de judecată, instanţa de judecată ajunge la concluzia stabilirii unui alt
termen a şedinţei de judecată, şi anume pentru 3 februarie 2005, ora 10.00.
În conformitate cu art. 191 al. (3), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
135
Se stabileşte un alt termen de examinare a pricinii civile la cererea de chemare în
judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu
locativ şi anume, pentru 3 februarie 2005, ora 10.00.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, C.P.
judecătorul
136
Încheiere privind reluarea examinării pricinii în fond
Î N C H E I E R E
14 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.I.
grefier I.O.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
L.V. împotriva lui O.P. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi la
acţiunea reconvenţională a O.P. împotriva lui L.V. cu privire la instalare în spaţiu locativ şi
înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ
c o n s t a t ă
L.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui O.P. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamantul L.V. a indicat că, pârâta este fosta lui soţie, cu care
s-a aflat în căsătorie timp de cinci ani. Îndată după desfacerea căsătoriei la 10 mai 2004
pârâta, fără careva motive întemeiate, a plecat din apartamentul nr. 15 situat pe bd.Dacia nr.
3/5 mun. Chişinău unde ei au locuit împreună.
Cere reclamantul L.V. recunoaşterea că pârâta O.P. ar fi pierdut dreptul la spaţiu
locativ în apartamentul nr. 15 bd.Dacia 3/5 mun. Chişinău.
Pârâta, O.P., a depus acţiune reconvenţională cu privire la instalarea ei în
apartamentul nr. 15, situat pe bd.Dacia nr. 3/5 mun. Chişinău şi înlăturarea obstacolelor în
folosirea de spaţiu locativ.
În motivarea acţiunii, pârâta O.P. a indicat că, reclamantul L.V. este fostul ei soţ, cu
care a desfăcut căsătoria la 10 mai 2004. Consideră că ea are dreptul la spaţiu locativ în
apartamentul în litigiu, deoarece spaţiul locativ în litigiu a fost repartizat şi pentru ea, însă
deoarece după desfacerea căsătoriei reclamantul L.V. i-a creat condiţii insuportabile de trai,
o maltrata, ea a fost nevoită să plece şi temporar să locuiască în altă parte, închiriind spaţiu
locativ.
Pârâta O.P., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii iniţiale şi admiterea
acţiunii reconvenţionale.
Reclamantul L.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea acţiunii iniţiale şi
respingerea acţiunii reconvenţionale, considerând că pârâta O.P. a pârâsit spaţiul locativ în
litigiu fără vreun motiv întemeiat.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată ajunge la
concluzia despre necesitatea reluării examinarii pricinii în fond din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 235 al.(2) CPC, în cazul în care, în timpul susţinerilor orale sau
după încheierea lor, consideră că trebuie clarificate noi circumstanţe importante pentru
soluţionarea pricinii sau cercetate noi probe, instanţa dispune, printr-o încheiere, reluarea
examinării pricinii în fond, a susţinerilor orale, conform regulilor generale.
În timpul susţinerilor orale, pârâta-reclamanta O.P. a comunicat că, atât până la
desfacerea căsătoriei, cât şi după aceasta, ea de mai multe ori s-a adresat la Comisariatul de
137
Poliţie al sectorului Botanica mun. Chişinău cu cereri scrise privind încălcarea de către
reclamantul-pârât L.V. a normelor de convieţuire în apartamentul litigios, cât şi în legătură
cu maltratarea ei de către acesta, deţinând probe scrise în acest sens.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, trebuie clarificate
noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii şi cercetate noi probe legate de
convieţuirea părţilor în apartamentul litigios, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre
necesitatea reluării examinării pricinii în fond.
În conformitate cu art. 235 al.(2), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se reia examinarea în fond a pricinii civile la cererea de chemare în judecată a lui
L.V. împotriva lui O.P. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi la
cererea reconvenţională a O.P. împotriva lui L.V. cu privire la instalare în spaţiu locativ şi
înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, B.I.
judecătorul
138
Hotărâre privind admiterea acţiunii cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului
minor
H O T Ă R Î R E
În numele Legii
16 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.V.
grefier Z.M.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A.
împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru
întreţinerea copilului minor
c o n s t a t ă
M.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea
căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului
copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.
În motivarea acţiunii, reclamanta M.A. a indicat că, ea a înregistrat căsătoria cu
pârâtul I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă a mun. Chişinău.
Din căsătorie au un fiu minor I., născut la 10 ianuarie 2001.
În timpul căsătoriei au cumpărat împreună apartamentul nr. 5 situat pe bd. Dacia nr.
15 mun. Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, cît şi
automobilul de marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la preţul
de 300 000 lei.
În ultimii trei ani relaţiile în familie s-au înrăutăţit, pârâtul face abuz de băuturi
alcoolice, deseori timp de cîteva zile lipseşte fără motive de acasă, nu participă la
întreţinerea şi educaţia copilului. Consideră că convieţuirea cu pârâtul şi păstrarea familiei
sunt imposibile.
Reclamanta, M.A cere.:
1. desfacerea căsătoriei;
2. partajarea bunurilor dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr .5 situat pe bd. Dacia nr. 15,
mun. Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000
lei, iar pârâtului a automobilului marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231,
pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei;
3. determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;
4. încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor
în mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a
majoratului.
Reclamanta M.A., în şedinţa de judecată, acţiunea a susţinut şi a indicat că, termenul
de împăcare de 3 luni, care a fost stabilit de către instanţa de judecată n-a dat efecte pozitive
şi n-a influenţat păstrarea familiei. În cadrul termenului de împăcare pârâtul a acordat ajutor
139
material pentru întreţinerea copilului, inclusiv şi pentru perioada pînă la intentarea acţiunii
în instanţa de judecată, din care motive ea cere încasarea pensiei pentru întreţinerea
copilului minor din momentul emiterii hotărârii judecătoreşti.
Pârâtul, I.A. în şedinţa de judecată, acţiunea a recunoscut, a cerut desfacerea
căsătoriei, partajarea bunurilor dobîndite în timpil căsătoriei proprietate în devălmăşie
conform variantei propuse de către reclamantă, cu preţul estimat, determinarea locului de
trai a fiului minor cu reclamanta. Şi-a exprimat acordul la plata pensiei pentru întreţinerea
copilului minor. Consideră că convieţuirea şi păstrarea familiei cu reclamanta sunt
imposibile. Nu este de acord cu motivul invocat de către reclamantă, precum că el ar fi făcut
abuz de băuturi alcoolice, deoarece aceasta nu corespunde realităţii. La momentul intentării
acţiunii în instanţa de judecată el n-a fost de acord cu cererea depusă, deoarece a avut o altă
opinie în privinţa determinării locului de trai al copilului, cît şi a partajării bunurilor
proprietate în devălmăşie. Termenul de împăcare stabilit de instanţa de judecată n-a dat
careva efecte pozitive şi consideră că acţiunea urmează a fi admisă.
Audiind părţile, martorii, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată
consideră necesar de a admite cererea de chemare în judecată din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 37 al.(3) Codul Familiei, instanţa judecătorească va desface
căsătoria dacă va constata că convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sînt
imposibile.
În şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine că, părţile nu locuiesc împreună
aproape de 3 ani, nu doresc păstrarea familiei, pârâtul şi-a creat o nouă familie, cu care şi
locuieşte.
Termenul de împăcare de 3 luni stabilit de instanţa de judecată n-a dat efecte pozitive
şi n-a dus la păstrarea familiei părţilor.
Astfel, din considerentele menţionate instanţa de judecată ajunge la concluzia că
convieţuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile şi din care motiv
căsătoria urmează a fi desfăcută.
Avînd în vedere faptul că, pârâtul s-a făcut vinovat de destrămarea familiei, până a
desface căsătoria a creat o nouă familie, instanţa de judecată, conform art. 3 al.2 lit.b al
Legii taxei de stat, consideră necesar: taxa de stat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei în
mărime de 1000% din salariul minim stabilit în republică, a o încasa în întregime de la el,
eliberând-o pe reclamantă de la plata taxei de stat.
Conform art. 19 al.(1) şi al.(2) Codul Familiei, bunurile dobîndite de către soţi în
timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăşie. Regimul legal al bunurilor
soţilor acţionează în măsura în care nu este modificat de contractul matrimonial.
Conform art. 20 al.(1) Codul Familiei, bunurile dobîndite de către soţi în timpul
căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăşie, conform legislaţiei.
Conform art. 38 al.(2) lit.a) Codul Familiei, la desfacerea căsătoriei în cazul lipsei
unui acord între soţi privind împărţirea bunurilor lor proprietate în devălmăşie instanţa
judecătorească este obligată să împartă, la cererea soţilor, a unuia dintre ei, bunurile lor
proprietate în devălmăşie.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, în timpul căsătoriei părţile au dobîndit
împreună apartamentul nr. 5, situat pe bd. Dacia nr. 15 mun. Chişinău, compus din două
odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, cît şi automobilul de marca BMW, număr
de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei. Acest fapt se
confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare al apartamentului în litigiu şi paşaportul
tehnic al automobilului.
Avînd în vedere opinia părţilor cu privire la partajarea bunurilor, faptul că pârâtul este
asigurat cu spaţiu locativ în noua familie, are permis de conducere a mijloacelor de
140
transport, faptul că el a îngrijit automobilul comun, cît şi că reclamanta nu are alt loc de trai,
nu are permis de conducere a mijloacelor de transport, instanţa de judecată consideră
necesar apartamentul părţilor a-l transmite în proprietate reclamantei, iar automobilul
părţilor a-l transmite în proprietate pârâtului.
Conform art. 38 al.(1) lit.b) şi lit.d) Codul Familiei, la desfacerea căsătoriei, în cazul
lipsei unui acord între soţi, instanţa judecătorească va determina care dintre părinţi va plăti
pensia de întreţinere a copiilor minori şi mărimea acesteia şi va stabili cu cine dintre părinţi
vor locui copii minori după divorţ.
Instanţa de judecată consideră necesar de a determina ca fiul minor al părţilor, I.,
născut la 10 ianuarie 2001, să locuiască împreună cu reclamanta, din următoarele
considerente.
Din explicaţiile martorului, C.E., şefa grădiniţei de copii nr. 5, urmează că mama
copilului are grijă de el, se interesează de educarea copilului, îl întreţine material. Tatăl
copilului nu s-a interesat nici o dată de el, nu participă la educaţia copilului.
Atît reclamanta cît şi pârâtul au referinţe pozitive de la locul de trai şi de lucru.
Din concluzia Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Botanica mun.
Chişinău urmează că, ambii părinţi se caracterizează pozitiv, însă tatăl copilului nu locuieşte
împreună cu copilul, nu participă la educaţia lui, rareori acordă ajutor material la întreţinerea
acestuia, din aceste considerente locul de trai al copilului minor al părţilor trebuie stabilit cu
reclamanta.
În şedinţa de judecată reprezentantul Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a
sectorului Botanical mun. Chişinău, P.T., a susţinut concluzia dată şi a propus determinarea
locului de trai al copilului minor al părţilor cu reclamanta.
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
determina locul de trai al fiului minor al părţilor, I., născut la 10 ianuarie 2001, cu
reclamanta.
Conform art. 74 al.(1) Codul Familiei, părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copii minori
şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.
Conform art. 75 al.(1) Codul Familiei, pensia de întreţinere pentru copilul minor se
încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de ¼ – pentru un copil,
1/3 - pentru 2 copii şi ½ – pentru 3 şi mai mulţi copii.
Din considerentele că instanţa de judecată a ajuns la concluzia despre necesitatea
determinării locului de trai al copilului minor cu reclamanta, este necesar a încasa de la pârât
în beneficiul reclamantei pensie pentru întreţinerea fiului minor în mărime de ¼ din salariu
şi din alte venituri ale pârâtului.
În acelaşi timp, conform art. 98 Codul Familiei, deoarece în perioada stabilită soţilor
pentru împăcare, pârâtul benevol a acordat ajutor material la întreţinerea copilului, inclusiv
până la momentul actual, instanţa de judecată consideră necesar, pensia pentru întreţinerea
copilului minor a încasa din momentul emiterii hotărârii judecătoreşti pînă la atingerea de
către copil a majoratului.
În conformitate cu art. 83 al.(2) CPC, în acţiunile patrimoniale, taxa de stat se
determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în
alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat.
În conformitate cu art. 87 al.(1) lit.k) CPC, valoarea acţiunii se determină din valoarea
fiecărei pretenţii aparte – în acţiunile care constau din mai multe pretenţii de sine stătătoare.
În conformitate cu art. 98 al.(1) CPC, cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate
de instanţa judecătorească, precum şi taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit,
se încasează la buget de la pârât proporţional părţii admise din acţiune.
141
Conform art. 3 al.(1) lit.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, instanţa de judecată consideră
necesar a încasa de la I.A. în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 450 lei, ce constă
din 90 lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la determinarea locului de
trai al copilului minor) + 360 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la
încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor, reieşind din salariul mediu lunar al lui
I.A. de 1000 lei).
Instanţa de judecată, în conformitate cu art. 94 al.(1) CPC, consideră necesar a încasa
de la pârâtul I.A. în beneficiul reclamantei M.A. cheltuielile judiciare suportate de ultima în
mărime de 9036 lei, care constau din 36 lei plătiţi în calitate de taxă de stat în legătură cu
pretenţia cu privire la desfacerea căsătoriei şi 9000 lei plătiţi în calitate de taxă de stat în
legătură cu pretenţia cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În conformitate cu art. art. 238-241CPC, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Căsătoria între I.A. şi M.A., înregistrată la 5 mai 2000, la Oficiul de Stăre Civilă al
municipiului Chişinău, înscrierea nr. 131313, se desface.
Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei se încasează taxa de stat de la I.A. în
beneficiul statului în mărime de 1 000% din salariul minim stabilit în republică, iar M.A. se
scuteşte de la plata taxei de stat.
Se partajează bunurile proprietate în devălmăşie a soţilor şi se determină în
proprietate :
- M.A., apartamentul nr. 5 situat pe bd. Dacia nr. 15 mun. Chişinău, compus din două
odăi, cu preţul de 300 000 (trei sute mii) lei;
- I.A., automobilul de marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231, anul producerii
2003, motor nr. 151318, caroserie nr. 101518, cu preţul de 300 000 (trei sute mii) lei.
Se determină locul de trai al fiului minor al părţilor, I., născut la 10 ianuarie 2001, cu
reclamanta M.A.
Se încasează de la I.A., născut la 10 ianuarie 1960, originar al municipiului Chişinău,
angajat al întreprinderii „R‖, domiciliat în municipiul Chişinău, str. Independenţei nr. 2 ap.7
în beneficiul M.A., pensie pentru întreţinerea fiului minor, I., născut la 10 ianuarie 2001, în
mărime de ¼ din salariu şi alte venituri, începînd cu 16 mai 2005 pînă la atingerea
majoratului de către copil.
Se încasează de la I.A. în beneficiul lui M.A. cheltuielile de judecată în mărime de
9036 (nouă mii treizeci şi şase) lei.
Se încasează de la I.A. în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 450 (patru sute
cincizeci) lei.
Copia hotărârii cu privire la desfacerea căsătoriei, în termen de 3 (trei) zile de la
rămânerea definitivă, se trimite la Oficiul de Stăre Civilă al sectorului Botanica, municipiul
Chişinău.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.V.
judecătorul
142
143
Încheiere privind stabilirea termenului de împăcare soţilor
Î N C H E I E R E
8 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.V.
grefier Z.M.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A.
împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru
întreţinerea copilului minor
c o n s t a t ă
M.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea
căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului
copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.
În motivarea acţiunii, reclamanta M.A. a indicat că, ea a înregistrat căsătoria cu
pârâtul I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă al mun. Chişinău.
Din căsătorie au un fiu minor, I., născut la 10 ianuarie 2001.
În timpul căsătoriei au cumpărat împreună apartamentul nr. 5 situat pe bd. Dacia nr.
15 mun. Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, cît şi
automobilul de marca BMW, cu număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la
preţul de 300 000 lei.
În ultimii trei ani relaţiile în familie s-au înrăutăţit, pârâtul face abuz de băuturi
alcoolice, deseori timp de cîteva zile lipseşte fără motive de acasă, nu participă la
întreţinerea şi educaţia copilului. Consideră că convieţuirea cu pârâtul şi păstrarea familiei
sunt imposibile.
Reclamanta, M.A. cere:
1 - desfacerea căsătoriei;
2 - partajarea bunurilor, dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 5, situat pe bd. Dacia nr. 15 mun.
Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, iar
pârâtului a automobilului marca BMW, cu număr de înmatriculare CPP-231, pe care
îl estimează la preţul de 300 000 lei;
3 - determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;
4 - încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor
în mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a
majoratului.
Reclamanta M.A. în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul I.A. în şedinţa de judecată a cerut respingerea acţiunii considerând că,
convieţuirea cu reclamanta cât şi păstrarea familiei sunt posibile.
144
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
a amâna examinarea cauzei, stabilind părţilor un termen de împăcare.
Conform art. 37 al.(4) Codul Familiei, dacă în procesul examinării cererii de
desfacere a căsătoriei, unul dintre soţi nu-şi dă acordul la divorţ, instanţa judecătorească va
amîna examinarea cauzei, stabilind un termen de împăcare de la o lună la şase luni.
În şedinţa de judecată s-a constatat, că părţile de mai mult timp nu locuesc împreună,
reclamanta M.A. consideră că convieţuirea cu pârâtul şi păstrarea familiei sunt imposibile,
pârâtul I.A. doreşte păstrarea familiei şi este împotriva desfacerii căsătoriei.
În astfel de circumstanţe, din considerentele că pârâtul doreşte să pâstreze familia,
întreprinde măsuri în acest sens, şi în interesul major al părţilor şi copilului minor de a păstra
familia, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea amânării examinării
cauzei şi a stabilirii părţilor a unui termen de împăcare de 6 luni.
În conformitate cu art. 208 al.(3), art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se stabileşte soţilor M.A. şi I.A. un termen de împăcare de şase luni.
Se amînă examinarea cauzei pentru orele 9.00, 8 august 2005.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, C.V.
judecătorul
145
Încheiere privind modificarea termenului de împăcare stabilit soţilor
Î N C H E I E R E
10 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.V.
grefier Z.M.
examinînd în şedinţă publică cererile lui M.A. şi I.A. privind modificarea termenului
de împăcare stabilit soţilor
c o n s t a t ă
M.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea
căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului
copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.
În motivarea acţiunii, reclamanta M.A. a indicat că, ea a înregistrat căsătoria cu
pârâtul I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă al mun. Chişinău.
Din căsătorie au un fiu minor I., născut la 10 ianuarie 2001.
În timpul căsătoriei au cumpărat împreună apartamentul nr. 5 situat pe bd. Dacia nr.
15 mun. Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, cît şi
automobilul de marca BMW număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la preţul
de 300 000 lei.
În ultimii trei ani relaţiile în familie s-au înrăutăţit, pârâtul face abuz de băuturi
alcoolice, deseori timp de cîteva zile lipseşte fără motive de acasă, nu participă la
întreţinerea şi educaţia copilului. Consideră că convieţuirea cu pârâtul şi păstrarea familiei
sunt imposibile.
Reclamanta, M.A. cere:
1-desfacerea căsătoriei;
2-partajarea bunurilor, dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 5 situat pe bd. Dacia nr. 15 mun.
Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, iar
pârâtului a automobilului marca BMW, număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl
estimează la preţul de 300 000 lei;
3-determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;
4-încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor în
mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a
majoratului.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 8 februarie 2005 părţilor le-
a fost stabilit un termen de împăcare de şase luni.
Atât M.A. cât şi I.A. s-au adresat instanţei de judecată cu cerere privind modificarea
termenului de împăcare de 6 luni stabilit soţilor, indicând că, pe perioada acestor trei luni ei
nu au întreprins măsuri pentru împăcare, pârâtul I.A. a trecut cu traiul permanent în nouă
familie, doreşte să-şi legitimeze relaţiile cu concubina.
Părţile, reclamanta M.A. şi pârâtul I.A. în şedinţa de judecată, cererile au susţinut şi
au cerut examinarea pricinii în fond.
146
Conform art. 37 al.(5) Codul Familiei, dacă măsurile de împăcare nu au dat efecte şi
soţii continuă să insiste asupra divorţului, instanţa judecătorească va satisface cererea
respectivă.
Astfel, din considerentele că soţii M.A. şi I.A. insistă asupra divorţului, măsurile de
împăcare nu au dat efecte şi, cu atât mai mult, pârâtul I.A. a trecut cu traiul permanent în
noua familie cu care doreşte să-şi legitimeze relaţiile, instanţa de judecată ajunge la
concluzia despre necesitatea modificării termenului de împăcare stabilit soţilor şi numirea
pricinii spre examinare.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se modifică termenul de împăcare stabilit soţilor M.A. şi I.A.
Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A. împotriva lui I.A. cu privire la
desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea
domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se
numeşte spre examinare pentru orele 10.00, 16 mai 2005.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, C.V.
judecătorul
147
Hotărâre privind admiterea acţiunii cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa
forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
14 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul A.F.
grefier F.A.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu
pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral
c o n s t a t ă
P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la
restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii, reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994 a fost angajat,
pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a pârâtului.
Prin ordinul directorului întreprinderii din 14 ianuarie 2005, el a fost concediat de la
lucru conform art. 86 al.(1) lit.h), absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de
patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 13 ianuarie 2005.
Reclamantul consideră concidierea sa nelegitimă, deoarece la 13 ianuarie 2005 de la
orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri stomacale, s-a aflat la
medicul de serviciu al întreprinderii, unde a primit tratament, după ce a revenit la locul de
lucru. Cu atât mai mult, la 14 ianuarie 2005, în ziua emiterii ordinului de concediere, el era
bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea ce se confirmă prin certificatul de boală. Fiind
membru de sindicat, administraţia l-a concediat fără acordul preliminar al organului sindical
al întreprinderii.
Reclamantul P.P. cere restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 al
pârâtului, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 4000 lei
şi repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei.
Reclamantul P.P. în şedinţa de judecată acţiunea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „W‖, N.M., în şedinţa de judecată a cerut
respingerea acţiunii, considerând concedierea reclamantului întemeiată şi legală, deoarece,
în opinia administraţiei, reclamantul, nici la 13, nici la 14 ianuarie 2005, n-a fost bolnav.
Audiind părţile, martorii, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată
consideră acţiunea întemeiată şi care urmează a fi admisă parţial din următoarele
considerente.
Conform art. 89 al.(1) Codul Muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă
sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin hotărârea
instanţei de judecată.
148
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul P.P. la 13 ianuarie 2005, având
dureri stomacale, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la medicul
întreprinderii „W‖, unde a primit în legătură cu aceasta tratament. Circumstanţa în cauză se
confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii „W‖, T.Z., de explicaţiile
acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile martorilor H.F. şi F.D., colegi de lucru ai
reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la medicul întreprinderii la 13 ianuarie 2005.
Din considerentele că, reclamantul P.P., la 13 ianuarie 2005, de la orele 13.00 până la
orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate, a lipsit de la lucru mai puţin de 4 ore
consecutiv, concedierea reclamantului P.P. de la lucru conform prevederilor art. 86 al.(1)
lit.h) Codul Muncii este nelegitimă.
Acţiunile administraţiei cu privire la concedierea de la lucru a reclamantului sunt
contrare şi prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a fost
concediat de la lucru, fiind la 14 ianuarie 2005 în concediu de boală, ceea ce se confirmă
prin certificatul de boală şi fiind membru de sindicat al întreprinderii, a fost concediat fără
acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform art. 89 al.(2) Codul
Muncii constituie temei pentru restabilirea lui la locul de muncă.
Astfel, din considerentele că, reclamantul P.P. a fost concediat nelegitim de la lucru,
acesta urmează să fie restabilit în funcţie.
Conform art. 90 al.(1) Codul Muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a
salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare
prejudiciul cauzat acestuia.
Conform art. 90 al.(2) lit.a) Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului
cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de
absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului
pentru această perioadă.
Din certificatul prezentat de către reprezentantul pârâtului urmează că, salariul mediu al
reclamantului P.P. este de 1000 lei, din care considerente, în beneficiul reclamantului, din 14
ianuarie 2005, ziua concedierii, până la 14 mai 2005, ziua emiterii hotărârii instanţei de
judecată, urmează de încasat suma de 4000 lei.
Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului
cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.
Conform art. 90 al.(3) Codul Muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se
determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor
angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.
Din considerentele că, reclamantul P.P. a fost concediat de la lucru în perioada aflării
sale în concediu de boală şi fără acordul preliminar al organului sindical, instanţa de
judecată ajunge la concluzia de a admite pretenţia reclamantului în privinţa reparării
prejudiciului moral parţial şi anume a încasa de la pârât în beneficiul reclamantului suma de
2000 lei, ceea ce corespunde suferinţelor morale suportate de ultimul.
În conformitate cu art. 83 al.(2), art. 85 al.(1) lit.a), art. 87 al.(1) lit.k), art. 98 al.(1)
CPC, art. 3 al.(1) li.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, instanţa de judecată consideră necesar a
încasa de la pârât în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care constă din 90
lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la restabilire la locul de muncă),
150 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la încasarea salariului mediu
pentru absenţa forţată de la lucru) şi 90 lei (pentru pretenţia cu carater nepatrimonial cu
privire la repararea prejudiciului moral).
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 256 al.(1) lit.d) şi al.(2) CPC, instanţa de
judecată
149
h o t ă r ă ş t e
Se restabileşte P.P. la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei numărul 1 a întreprinderii
„W‖.
Se încasează de la întreprinderea „W‖ (cont de decontare numărul 123123123 în
Banca Comercială Moldova Agroindbanc societate pe acţiuni) în beneficiul lui P.P. salariul
mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 4000 (patru mii) lei.
Pretenţia lui P.P. cu privire la repararea prejudiciului moral se admite parţial şi se
încasează de la întreprinderea „W‖ în beneficiul lui P.P. suma de 2000 (două mii) lei.
Se încasează de la întreprinderea „W‖ în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
330 (trei sute treizeci) lei.
Hotărârea în privinţa restabilirii la lucru şi a încasării salariului mediu pentru absenţa
forţată de la lucru urmează a fi executată imediat.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, A.F.
judecătorul
150
Încheiere privind corectarea greşelilor din hotărâre
Î N C H E I E R E
10 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.E.
grefier D.L.
examinînd în şedinţă publică cererea lui F.T. cu privire la corectarea greşelilor din
hotărâre
c o n s t a t ă
F.T. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la corectarea greşelilor din
hotărâre.
În motivarea cererii reclamantul F.T. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Centru,
mun. Chişinău din 4 februarie 2005 a fost admisă acţiunea intentată de el la cererea de
chemare în judecată împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea
salariului mediu pentru absenţa forţată de la muncă.
Prin hotărârea instanţei de judecată de la pârât în beneficiul lui a fost încasat salariul
mediu pentru absenţa forţată de la lucru pe timp de 8 luni în sumă de 3 850 lei. Consideră
reclamantul că, în hotărârea instanţei de judecată s-a strecurat o eroare evidentă de calcul,
deoarece reieşind din salariul lui mediu lunar de 550 lei, ar fi trebuit să fie încasat în
beneficiul lui suma de 4 400 lei.
Reclamantul F.T., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea cu privire la corectarea
greşelilor din hotărâre şi a cerut admiterea acesteia.
Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „T‖, M.N., în şedinţa de judecată, a
considerat cererea reclamantului întemeiată.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar:
cererea lui F.T. cu privire la corectarea greşelilor din hotărâre a admite din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 249 al.(2) CPC, instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la
cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărâre privitor la
nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, conform certificatului eliberat de întreprinderea
„T‖, salariul mediu lunar al reclamantului F.T. constituia 550 lei.
Deoarece reclamantul, F.T., a fost absent forţat de la lucru timp de 8 luni, în beneficiul
lui trebuia să fie încasată de la pârât suma de 4 400 lei (8 x 550), însă pe motiv de eroare de
calcul evidentă, prin hotărârea instanţei de judecată a fost încasată suma de 3 850 lei.
Din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre
necesitatea admiterii cererii depuse de către F.T. şi corectărea erorii de calcul evidente din
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 4 februarie 2005 în pricina civilă la cererea
de chemare în judecată a lui F.T. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la restabilire la lucru
şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, prin indicarea că, în
151
beneficiul lui F.T. de la întreprinderea „T‖, pentru absenţa forţată de la muncă se încasează
suma de 4 400 lei.
În conformitate cu art. 249, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se corectează eroarea evidentă de calcul din hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 4 februarie 2005, numărul 2-12-05, în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui F.T. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea
salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru, prin indicarea că, în beneficiul lui F.T.,
de la întreprinderea „T‖ se încasează salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în
mărime de 4 400 (patru mii patru sute) lei.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de
15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.E.
judecătorul
152
Hotărâre suplimentară
H O T Ă R Î R E S U P L I M E N T A R Ă
În numele Legii
9 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul I.U.
grefier O.P.
examinând în şedinţă publică cererea lui G.P. cu privire la emiterea unei hotărâri
suplimentare
c o n s t a t ă
G.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.G. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul G.P. a indicat că, el, la 23 februarie 2002, i-a dat cu
împrumut lui S.G suma de 10000 lei pe termen de un an, cu o dobândă anuală de 10%, pe
care ultimul nu a restituit-o. Din aceste considerente reclamatul a cerut încasarea acestora.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 4 ianuarie 2005 a fost admisă
acţiunea lui G.P. împotriva lui S.G. şi în beneficiul lui G.P. a fost încasată suma de 11000
lei.
La 20 ianuarie 2005, G.P. a depus o cerere cu privire la emiterea unei hotărâri
suplimentare, indicând că, instanţa de judecată, la emiterea hotărârii din 4 ianuarie 2005 n-a
rezolvat problema încasării de la pârât în beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată
şi anume a taxei de stat în mărime de 330 lei plătită de ultimul la depunerea cererii de
chemare în judecată.
Părţile, reclamantul G.P. şi pârâtul, S.G. în şedinţa de judecată nu s-au prezentat,
despre locul, data şi ora şedinţei de judecată fiind înştiinţaţi în mod legal.
Studiind materialele dosarului, instanţa de judecată, ajunge la concluzia despre
necesitatea emiterii unei hotărâri suplimentare din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 250 al.(1) lit.c) CPC, instanţa care a pronunţat hotărârea poate,
din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărâre suplimentară dacă nu a
rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe
asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu
privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.
Din materialele dosarului urmează că, la depunerea cereri de chemare în judecată,
ceea ce se confirmă prin chitanţa anexată cu nr. 1098762 din 27 decembrie 2004,
reclamantul G.P., în conformitate cu art. 84 CPC şi art. 3 al.(1) lit.a) al Legii taxei de stat, a
plătit taxa de stat în mărime de 330 lei şi a cerut ca aceasta să fie încasată de la pârât.
Din considerentele că, instanţa de judecată la emiterea hotărârii din 4 ianuarie 2005, a
admis în întregime pretenţiile reclamantului, în conformitate cu art. 94 al.(1), art. 240 al.(1)
şi art. 241 al.(6) CPC, aceasta trebuia să încaseze de la pârât în beneficiul reclamantului
suma de 330 lei, plătită de ultimul în calitate de taxă de stat la depunerea cererii de chemare
în judecată, ceea ce n-a făcut, circumstanţă ce constituie temei pentru emiterea unei hotărâri
153
suplimentare cu privire la încasarea de la pârâtul S.G. în beneficiul reclamantului G.P. a
sumei de 330 lei.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 250 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se încasează de la S.G. în beneficiul lui G.P. suma de 330 (trei sute treizeci) lei.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, I.U.
judecătorul
154
Încheiere privind respingerea cererii cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare
Î N C H E I E R E
14 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
în componenţă :
Preşedintele şedinţei, judecătorul L.P.
grefier D.A.
examinînd în şedinţă publică cererea lui V.P. cu privire la emiterea unei hotărâri
suplimentare
c o n s t a t ă
V.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la
restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea
prejudiciului moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 7 februarie 2005 acţiunea a
fost admisă.
La 9 februarie 2005 reclamantul, V.P. a depus cerere cu privire la emiterea unei
hotărâri suplimentare cu privire la încasarea de la pârât a sumei de 15000 lei, pe care el ar fi
plătit-o avocatului pentru asistenţă juridică.
Reclamantul V.P, în şedinţa de judecată, cererea cu privire la emiterea unei hotărâri
suplimentare a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.
Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „R‖, P.A., în şedinţa de judecată, a cerut
respingerea cererii, indicând că reclamantul n-a prezentat înscrisuri ce ar certifica faptul
suportării cheltuielilor invocate.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a respinge cererea cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 96 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut
procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, atât la examinarea pricinii în fond, cât şi în
şedinţa actuală, reclamantul V.P. n-a prezentat probe ce ar certifica faptul suportării de către
el a unor cheltuieli de asistenţă juridică, din care considerente instanţa de judecată ajunge la
concluzia că pârâtul, întreprinderea „R‖, nu poate să compenseze reclamantului cheltuieli de
asistenţă juridică, pe care ultimul nu le-a suportat.
Cu atât mai mult, faptul suportării de către reclamantul V.P. a cărorva cheltuieli
pentru asistenţă juridică, n-a fost obiect al dezbaterilor judiciare.
Nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii, argumentul reclamantului V.P. că,
el i-ar fi plătit avocatului B.V. 15000 lei pentru asistenţă juridică, deoarece lipseşte un
contract între ei în acest sens şi cu atât mai mult, lipseşte o careva chitanţă cu privire la
încasarea de către avocat de la reclamant a sumei de bani invocate.
Astfel, din considerentele menţionate, cererea reclamantului V.P. cu privire la
emiterea unei hotărâri suplimentare urmează a fi respinsă ca fiind neântemeiată.
În conformitate cu art. 250 al.(4), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
155
d i s p u n e
Se respinge cererea lui V.P. cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, L.P.
judecătorul
156
Încheiere privind explicarea hotărârii judecătoreşti
Î N C H E I E R E
11 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.T.
grefier S.L.
examinînd în şedinţă publică cererea lui S.P. cu privire la explicarea hotărârii
judecătoreşti
c o n s t a t ă
S.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.P. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 3 ianuarie 2005 acţiunea a fost
admisă.
La 3 februarie 2005, S.P. a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la explicarea
hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 3 ianuarie 2005, invocând că, prin
hotărârea judecătorească nominalizată, instanţa de judecată i-a transmis lui în proprietate
unul din seturile de mobilă, fără a indica denumirea acestuia. Această circumstanţă a creat
dificultăţi la executarea hotărârii judecătoreşti şi din aceste considerente S.P. cere ca instanţa
de judecată să dea explicaţie hotărârii.
Pârâtul S.P., în şedinţa de judecată, cererea a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.
Reclamanta S.T., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, indicând că
denumirea setului de mobilă transmis în proprietate lui S.P. este ―C‖, deoarece ei i-a fost
transmis în proprietate al doilea set de mobilă, pe care l-au avut ambii în proprietate în
devălmăşie şi anume ―A‖.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră cererea
întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele considerente.
În conformitate art. 251 al.(1) CPC, dacă sînt necesare explicaţii referitor la sensul,
extinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziţii
contradictorii, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau a organului de
executare a hotărârii, să dea explicaţii asupra dispozitivului ori să omită dispoziţiile
contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.
În conformitate cu art. 251 al.(2) CPC, explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a
fost executată şi dacă nu a expirat termenul de executare silită.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 3 ianuarie 2005, a fost admisă acţiunea întentată la cererea de chemare în
judecată a S.T. împotriva lui S.P. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie
a soţilor şi prin care a fost transmis în proprietate reclamantei S.T. unul din seturile de
mobilă al părţilor cu denumirea de „A‖, iar celălalt set de mobilă cu denumirea „C‖, fără ca
să se indice în hotărâre denumirea lui, a fost transmis în proprietate pârâtului S.P.
Hotărârea judecătorească în cauză până la momentul actual n-a fost executată şi nu a
expirat termenul de executare silită a acesteia.
157
Astfel, din considerente menţionate şi având în vedere faptul că, sunt necesare
explicaţii referitor la aplicarea dispozitivului hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău
din 3 ianuarie 2005 în ceea ce ţine de setul de mobilă transmis în proprietate pârâtului S.P.,
instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la explicarea hotărârii judecătoreşti
nominalizate, indicând că denumirea setului de mobilă transmis în proprietate lui S.P. este
„C‖.
În conformitate cu art. 251, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se explică hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 3 ianuarie 2005 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.T. împotriva lui S.P. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor că, setul de mobilă transmis în
proprietate pârâtului S.P. are denumirea ―C‖.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen
de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.T.
judecătorul
158
Încheiere privind amînarea executării hotărârii judecătoreşti
Î N C H E I E R E
11 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.C.
grefier V.M.
examinînd în şedinţă publică cererea lui P.M. şi P.E. cu privire la amînarea executării
hotărârii judecătoreşti
c o n s t a t ă
P.M. şi P.E. au depus în instanţa de judecată cerere cu privire la amînarea executării
hotărârii judecătoreşti.
În motivarea cererii, P.M. şi P.E. au indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Râşcani,
mun. Chişinău din 11 ianuarie 2005, a fost admisă cererea de chemare în judecată intentată
de Primăria municipiului Chişinău împotriva lui P.M. şi P.E. cu privire la evacuarea lor
împreună cu trei copii minori fără acordarea altui spaţiu locativ din apartamentul nr. 14,
situat pe str. Calea Orheiului nr. 28, mun. Chişinău.
P.M. şi P.E., după devenirea hotărârii judecătoreşti irevocabile şi până la trimiterea
acesteia spre executare silită, cer amînarea executării hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie
2005, indicând că la momentul actual fiul lor minor A., născut la 14 ianuarie 2001, se află în
stare gravă la tratament în staţionar.
Lui P.M., de la serviciu, î-a fost acordat spaţiu locativ în căminul din str. P.Zadnipru
nr. 15 mun. Chişinău, care va fi disponibil din 11 martie 2005.
Cer P.M. şi P.E., amînarea executării hotărârii judecătoreşti pe un termen de o lună.
P.M. şi P.E. în şedinţa de judecată, cererea au susţinut, cerând admiterea acesteia.
Reprezentantul Primăriei municipiul Chişinău, V.P., în şedinţa de judecată a cerut
respingerea cererii, indicând că apartamentul nr. 14, din str. Calea Orheiului nr. 28, ocupat
de P.M. şi P.E. împreună cu membrii familiei, trebuie eliberat, pentru a fi acordat altor
persoane.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a admite cererea cu privire la aminârea executării hotărârii judecătoreşti din următoarele
considerente.
În conformitate art. 252 al.(1) CPC, în funcţie de situaţia materială a părţilor sau de
alte circumstanţe, instanţa emitentă poate, la cererea participanţilor la proces sau la
propunerea organului de executare a hotărârii, să amîne ori să eşaloneze executarea ei,
precum şi să schimbe modul sau ordinea de executare.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea judecătoriei Râşcani mun.
Chişinău din 11 ianuarie 2005 a fost admisă acţiunea Primăriei municipiului Chişinău
împotriva lui P.M. şi P.E. cu privire la evacuarea lor împreună cu copii minori fără
acordarea altui spaţiu locativ din apartamentul nr. 14, str. Calea Orheiului nr. 28, mun.
Chişinău.
Familia P., nu dispune de un alt spaţiu locativ.
159
Din hotărârea administraţiei, de comun acord cu comitetul sindical a întreprinderii
„O‖ din 15 ianuarie 2005, urmează că lui P.M., angajat al acestei întreprinderi, i-a fost
repartizat spaţiu locativ şi anume odaia nr. 13 în căminul din str. P. Zadnipru 15, mun.
Chişinău, care va fi liberă la 11 martie 2005.
Din certificatul eliberat de spitalul „Q‖ mun. Chişinău, urmează că, fiul minor al
părţilor A., născut la 14 ianuarie 2001, fiind în stare gravă, se află la tratament în staţionar.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, executarea, la
momentul actual, a hotărârii judecătoreşti irevocabile, care nu este trimisă spre executare
silită, ar pune familia P. într-o stare gravă, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre
necesitatea admiterii cererii şi amânării executării hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie
2005 cu privire la evacuarea familiei P. împreună cu copii minori fără acordarea altui spaţiu
locativ din apartamentul nr. 14 str. Calea Orheiului nr. 28 mun. Chişinău, până la 11 martie
2005.
În conformitate cu art. 252, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se amînă executarea hotărârii Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 11 ianuarie
2005, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei municipiului Chişinău
împotriva lui P.M. şi P.E. cu privire la evacuare împreună cu copii minori din apartamentul
nr. 14 str. Calea Orheiului nr. 28 mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ, până la
11 martie 2005.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen
de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Râşcani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.C.
judecătorul
160
Încheiere privind indexarea sumelor adjudecate
Î N C H E I E R E
11 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul I.C.
grefier O.P.
examinînd în şedinţă publică cererea lui E.G. cu privire la indexarea sumelor
adjudecate
c o n s t a t ă
E.G. a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la indexarea sumelor adjudecate.
În motivarea cererii, creditorul E.G. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica
mun. Chişinău din 11 ianuarie 2003, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare
în judecată a lui E.G. împotriva lui C.G. cu privire la repararea prejudiciului material, şi de
la ultimul în beneficiul lui E.G., pentru deteriorarea automobilului de marca „J‖, număr de
înmatriculare C TZ 354, a fost încasată suma de 10 000 lei.
Hotărârea în cauză a devenit irevocabilă la 26 ianuarie 2003 şi titlul executoriu a fost
înaintat spre executare silită, însă până la momentul actual n-a fost executat.
În legătură cu faptul că, suma necesară pentru reparaţia automobilului deteriorat, la
momentul actual, constituie 11000 lei, E.G. cere indexarea sumelor adjudecate prin
hotărârea instanţei de judecată din 11 ianuarie 2003 până la 11000 lei.
Creditorul E.G., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.
Debitorul C.G., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora
şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
Audiind creditorul E.G., studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a admite cererea cu privire la indexarea sumelor adjudecate din următoarele
considerente.
În conformitate art. 253 al.(1) CPC, la cererea creditorului sau debitorului, instanţa
care a soluţionat pricina poate, printr-o încheiere, să efectueze, în funcţie de situaţia de la
momentul executării hotărârii, indexarea sumelor adjudecate prin hotărârea pronunţată.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 11 ianuarie 2003, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare în
judecată a lui E.G împotriva lui C.G. cu privire la repararea prejudiciului material şi prin
care de la C.G. a fost încasată în beneficiul lui E.G., suma de bani de 10000 lei, necesară
pentru reparaţia automobilului de marca „J‖ număr de înmatriculare C TZ 354.
Hotărârea judecătorească în cauză, până la momentul actual nu este executată.
Din certificatul eliberat la 4 februarie 2005 de către întreprinderea „N-L‖, specializată
în reparaţia automobilelor de marca „J‖, căreia i-a fost încredinţată efectuarea expertizei, ce
a stat la baza emiterii hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie 2003, urmează că în urma
majorării coeficientului preţurilor de consum, suma necesară, la momentul actual, pentru
reparaţia automobilului de marca „J‖ număr de înmatriculare C TZ 354, în legătură cu
deteriorarea constatată prin hotărârea judecătorească din 11 ianuarie 2003, este de 11000 lei.
161
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la momentul
actual, când s-a început executarea hotărârii judecătoreşti din 11 ianuarie 2003 s-a constatat
că, în urma majorării coeficientului preţurilor de consum, suma necesară pentru reparaţia
automobilului în litigiu este de 11000 lei, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
indexa suma de 10000 lei, adjudecată prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău,
din 11 ianuarie 2003, până la 11000 lei.
În conformitate cu art. 253, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se indexează de la 10000 (zece mii) lei până la 11000 (unsprezece mii) lei, suma de
bani încasată de la C.G. în beneficiul lui E.G. prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.
Chişinău din 11 ianuarie 2003 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui E.G.
împotriva lui C.G. cu privire la repararea prejudiciului material.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, I.C.
judecătorul
162
Încheiere privind executarea imediată a hotărârii judecătoreşti
Î N C H E I E R E
20 iulie 2004 or. Criuleni
Judecătoria Criuleni
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.L.
grefier E.M.
examinînd în şedinţă publică cererea lui O.L. cu privire la executarea imediată a
hotărârii judecătoreşti
c o n s t a t ă
O.L. a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la executarea imediată a hotărârii
judecătoreşti.
În motivarea cererii, O.L. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 15 iulie
2004, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către el
împotriva lui I.U. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de cota de teren
echivalentă.
În legătură cu faptul că, cota de teren echivalentă, unde el reclamantul doreşte să
semene grăunţoase şi care este ocupată de pârât, în conformitate cu normele în fitotehnie,
urmează a fi prelucrată imediat pentru semănat, O.L. cere dispunerea executării imediate a
hotărârii judecătoreşti.
Reclamantul O.L., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul I.U., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii, considerând că motivul
invocat de reclamant nu poate constitui temei pentru dispunerea executării imediate a
hotărârii judecătoreşti.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a admite cererea şi de a dispune executarea imediată a hotărârii judecătoreşti din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 257 al.(1) CPC, la cererea reclamantului, instanţa
judecătorească poate dispune executarea imediată (totală sau parţială) a hotărârii dacă, în
circumstanţe excepţionale, tergiversarea executării hotărârii ar cauza un prejudiciu grav
creditorului sau dacă executarea hotărârii ar putea deveni chiar imposibilă. Permiţînd
executarea imediată a hotărârii, instanţa poate cere reclamantului asigurarea eventualelor
prejudicii pe care le-ar cauza pârâtului prin restituţia executării hotărârii în cazul anulării ei.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 15 iulie
2004, a fost admisă acţiunea intentată la cererea de chemare în judecată a lui O.L împotriva
lui I.U. cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea de cota de teren echivalentă.
Din cererea reclamantului O.L cu privire la executarea imediată a hotărârii
judecătoreşti urmează că, ultimul doreşte să semene pe acest sector de teren grâu.
Din certificatul eliberat de Direcţia agricultură a raionului Criuleni la 17 iulie 2004
urmează că, lucrările necesare pentru pregătirea solului la însemânţare cu grâu trebuie să fie
163
începute imediat în perioada dată şi orice întârziere va duce la micşorarea esenţială a roadei
anului viitor.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, tergiversarea
executării hotărârii judecătoreşti ar cauza un prejudiciu grav lui O.L., instanţa de judecată
ajunge la concluzia cu privire la dispunerea executării imediate a hotărârii Judecătoriei
Criuleni din 15 iulie 2004.
În conformitate cu art. 257, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Hotărârea Judecătoriei Criuleni din 15 iulie 2004, în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui O.L. împotriva lui I.U cu privire la înlăturarea obstacolelor în
folosirea de cota de teren echivalentă, urmează a fi executată imediat.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Criuleni.
Preşedintele şedinţei, V.L.
judecătorul
164
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul decesului sau reorganizării părţii în proces, dacă raportul
juridic litigios permite succesiunea în drepturi
Î N C H E I E R E
2 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul U.G.
grefier F.I.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
O.P. împotriva lui D.S. cu privire la repararea prejudiciului material
c o n s t a t ă
O.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.S. cu privire la repararea
prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul O.P. a indicat că, în urma accidentului rutier, ce a
avut loc la 12 iunie 2004, i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 2 000 lei. În
legătură cu faptul că, pârâtul a fost recunoscut vinovat în săvărşirea accidentului rutier, fiind
tras la răspundere administrativă, reclamantul cere repararea prejudiciului material.
Reclamantul O.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia. Suplimentar reclamantul O.P. a menţionat că, la 21 ianuarie 2005 pârâtul D.S. a
decedat.
Audiind reclamantul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a suspenda procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească este obligată să
suspende procesul în cazul decesului sau reorganizării părţii în proces dacă raportul juridic
litigios permite succesiunea în drepturi.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul D.S. a avut în proprietate apartamentul
nr. 4, situat pe str. Zelinski nr. 2/6, mun. Chişinău, compus din trei odăi, unde locuia
împreună cu soţia lui, D.L., şi copilul minor – D.P.
Din copia certificatului de deces, eliberat de Oficiul de Stăre Civilă al sectorului
Botanica mun. Chişinău, urmează că pârâtul D.S. a decedat la 21 ianuarie 2005.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vede faptul că, pârâtul D.S. a
decedat, raportul juridic litigios este un raport patrimonial, care permite succesiunea în
drepturi şi, conform art. 1444 Cod Civil, patrimoniul succesoral include atât drepturile
patrimoniale (activul succesoral), cât şi obligaţiile patrimoniale (pasivul succesoral), pe care
cel ce a lăsat moştenirea le avea la momentul decesului, iar conform art. 1540 Cod Civil,
moştenitorii care au acceptat succesiunea satisfac pretenţiile creditorilor celui ce a lăsat
moştenirea proporţional cotei fiecăruia în activul succesoral, şi deoarece în conformitate cu
art. 70 al.(1) CPC instanţa de judecată permite înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi,
instanţa de judecată ajunge la concluzia de a suspenda procesul în cauză până la
determinarea succesorului în drepturi a lui D.S.
În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.a), art. 262 lit.a), art. 263, art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
165
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui
D.S. cu privire la repararea prejudiciului material se suspendă până la determinarea
succesorului în drepturi al lui D.S.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, U.G.
judecătorul
166
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul
pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces
Î N C H E I E R E
2 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.S.
grefier A.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a K.O.
împotriva lui L.P. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor
c o n s t a t ă
K.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.P. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta K.O. a indicat că, în anul 2003, a desfăcut căsătoria
cu pârâtul. Din căsătorie au un copil minor – feciorul L. născut la 1 ianuarie 1993. Pe
parcursul vieţii în comun cu pârâtul au dobîndit următoarele bunuri: apartamentul nr. 2,
situat pe str. Maria Dragan nr. 3/1 mun. Chişinău, automobilul de marca ―Volkswagen-golf-
2‖, frigiderul ―Nord‖, centrul muzical ―Panassonic‖ şi un set de mobilă de bucătărie. Cere
reclamanta partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi transmiterea în
proprietate ei a apartamentului, frigiderului, centrului muzical şi setului de mobilă, iar în
proprietatea pârâtului – a automobilului.
Reclamanta K.O., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea, cerând admiterea
acesteia. Reclamanta a mai menţionat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău
din 15 ianuarie 2005, pârâtul, L.P. a fost declarat incapabil.
Audiind reclamanta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a suspenda procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.b) CPC, instanţa judecătorească este obligată să
suspende procesul în cazul pierderii capacităţii de exerciţiu a părţii în proces.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău din 15 ianuarie 2005, pârâtul L.P. a fost declarat incapabil, însă până la momentul
actual Pretura sectorului Ciocana, mun. Chişinău, n-a luat o decizie asupra instituirii tutelei
în privinţa lui L.P.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în conformitate cu
art. 58 al. (6) CPC, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale adulţilor declaraţi
incapabili în modul stabilit de lege sunt apărate în instanţa de judecată de tutori, iar în
privinţa pârâtului L.P., încă nu este instituită tutela, instanţa de judecată ajunge la concluzia
de a suspenda procesul până la numirea lui L.P. a unui tutore.
În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.b), art. 262 lit.a), art. 263, art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
167
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare a lui K.O. împotriva lui L.P. cu
privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor se suspendă până la
numirea lui L.P. a unui tutore.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, O.S.
judecătorul
168
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul
delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării actelor de procedură
Î N C H E I E R E
2 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul S.I.
grefier D.O.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
Gh.B. împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu privire la recunoaşterea în calitate de
membru al familiei decedatului şi recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ
c o n s t a t ă
Gh.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului
Chişinău cu privire la recunoaşterea în calitate de membru al familiei decedatului şi
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ.
În motivarea acţiunii reclamantul Gh.B. a indicat că, în luna martie 1998 s-a instalat,
cu acordul chiriaşei E.C., în apartamentul nr. 31 situat pe str. Minsk 28 mun. Chişinău, unde
locuieşte pînă în prezent. Din momentul instalării a avut grijă de E.C., ei duceau gospodărie
comună, achitau împreună serviciile comunale. La 25 decembrie 2004 E.C. a decedat şi, el,
Gh.B. a suportat cheltuieli în legătură cu înmormântarea acesteia.
Reclamantul Gh.B., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut darea unei
delegaţii judecătoriei oraşului Ananiev regiunea Odesa, Ucraina, în vederea audierii în
calitate de martor a I.S., care în anul 1998 locuia în apartamentul nr. 30 situat pe str. Minsk
28 mun. Chişinău, fiind vecină cu E.C. şi care în prezent locuieşte în casa nr. 23 situată pe
str. Frunze or. Ananiev regiunea Odesa, Ucraina. Consideră reclamantul că, explicaţiile I.S.
vor confirma faptul că, el, Gh.B. a fost membru al familiei E.C.
Reprezentantul pârâtului, Primăria mun. Chişinău, M.N., în şedinţa de judecată, a
cerut respingerea demersului, considerând că explicaţiile I.S. nu au o careva importanţă
pentru soluţionarea litigiului.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a admite demersul înaintat şi de a da delegaţie judecătoriei or. Ananiev regiunea Odesa,
Ucraina cu privire la audierea în calitate de martor a I.S. şi de a suspenda procesul din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 125 al.(3) CPC, instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova
pot da delegaţii instanţelor judiciare străine în vederea efectuării diferitelor acte de
procedură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu tratatele internaţionale la
care aceasta este parte.
În conformitate cu art. 260 al.(1) lit.c) CPC, instanţa judecătorească este obligată să
suspende procesul în cazul delegării către o instanţă judecătorească străină a efectuării
actelor de procedură.
Republica Moldova şi Ucraina, la 13 decembrie 1993 au încheiat tratatul privind
asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, în vigoare pentru Republica
Moldova din 24 aprilie 1995.
169
Instanţa de judecată consideră că, I.S. poate comunica fapte, care au importanţă
pentru soluţionarea corectă a litigiului şi deoarece ea locuieşte în altă ţară, la o mare
depărtare de locul examinării cererii, este necesar de a da delegaţie judecătoriei or. Ananiev,
regiunea Odesa, Ucraina de a o audia în calitate de martor pe marginea cererii depuse de
Gh.B.
În legătură cu darea delegaţiei judiciare unei instanţe judecătoreşti străine, instanţa de
judecată consideră necesar de a suspenda procesul pe cauza dată pînă la prezentarea de către
instanţa străină a delegaţiei de acordare a asistenţei juridice.
În conformitate cu art. 125, art. 260 al.(1) lit.c), art. 262 lit.b), art. 263, art. art. 269-
270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se dă delegaţie Judecătoriei oraşului Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina să efectueze
următoarele acte de procedură:
Să audieze în calitate de martor pe I.S., domiciliată în or. Ananiev, str. Frunze nr. 23
asupra următoarelor întrebări:
a) dacă i-a cunoascut sau nu pe Gh.B. şi E.C.;
b) au locuit sau nu Gh.B. şi E.C împreună, dacă da, atunci de când, pînă când şi unde;
c) au dus sau nu Gh.B. şi E.C. gospodărie comună;
d) a suportat Gh.B. sau nu cheltuieli în legătură cu înmormântarea lui E.C.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.B împotriva
Primăriei municipiului Chişinău cu privire la recunoaşterea în calitate de membru al familiei
decedatului şi recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ se suspendă pînă la prezentarea de
către Judecătoria oraşului Ananiev, regiunea Odesa, Ucraina a delegaţiei de acordare a
asistenţei juridice.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, S.I.
judecătorul
170
Încheiere privind suspendarea procesului, dacă pârâtul sau reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor
Armate sau a altor trupe şi formaţiuni militare ale Republicii Moldova
Î N C H E I E R E
1 februarie 2005 mun.Cahul
Judecătoria Cahul
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul U.G.
grefier F.I.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
G.A. împotriva lui I.S. cu privire la partajarea sectorului de teren aferent casei de locuit şi
înlăturarea obstacolelor în folosirea de acest teren
c o n s t a t ă
G.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui I.S. cu privire la partajarea
sectorului de teren aferent casei de locuit şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de acest
teren.
În motivarea acţiunii reclamantul G.A. a indicat că, în baza hotărârii Judecătoriei
Cahul din 30.12.02 a devenit proprietar la ½ cotă-părte din casa de locuit situată pe str.
Fântânilor nr. 8 or. Cahul. Cealaltă ½ cotă-parte din imobilul dat îi aparţine pârâtului, care îi
creează lui, reclamantului, obstacole în folosirea de sectorul de teren aferent casei de locuit.
Cere reclamantul partajarea sectorului de teren aferent casei de locuit şi înlăturarea
obstacolelor în folosirea de acest teren.
Reclamantul G.A., în şedinţa de judecată nu s-a prezentat, însă a depus o cerere cu
privire la suspendarea procesului indicând că, el până la 1 ianuarie 2005, se va afla într-o
unitate activă a Forţelor Armate ale Republicii Moldova şi nu se va putea prezenta în şedinţa
de judecată.
Pârâtul I.S., în şedinţa de judecată, a cerut suspendarea procesului, considerând
cererea reclamantului întemeiată.
Audiind pârâtul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a suspenda procesul până la data eliberării reclamantului, G.A. din rândurile Forţelor
Armate ale Republicii Moldova din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 261 lit.a) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pârâtul sau
reclamantul se află într-o unitate activă a Forţelor Armate sau a altor trupe şi formaţiuni
militare ale Republicii Moldova.
Din certificatul eliberat la 25 ianuarie 2005 de Ministerul Apărării al Republicii
Moldova urmează că, G.A. este incorporat într-o unitate activă a Forţelor Armate ale
Republicii Moldova.
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
suspenda procesul în pricina în cauză pînă la data eliberării reclamantului G.A. din rândurile
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 261 lit.a), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
171
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.A. împotriva lui
I.S. cu privire la partajarea sectorului de teren aferent casei de locuit şi înlăturarea
obstacolelor în folosirea de acest teren se suspendă pînă la data eliberării reclamantului G.A.
din rândurile Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Cahul în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Cahul.
Preşedintele şedinţei, U.G.
judecătorul
172
Încheiere privind suspendarea procesului, dacă partea
în proces se află într-o instituţie curativ-profilactică
Î N C H E I E R E
15 decembrie 2004 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul G.P.
grefier I.L.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I.
împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ
c o n s t a t ă
P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.N. cu privire la instalare şi
înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ
În motivarea acţiunii reclamantul P.I. a indicat că, el s-a aflat în căsătorie cu pârâta
din 1984 până în luna iulie 2000. Îndată după desfacerea căsătoriei el a plecat la un alt loc de
trai, creând o nouă familie. Actualmente familia nou-creată s-a destrămat şi el doreşte să se
intaleze cu traiul în apartamentul nr. 10 situat pe str. I.Creangă nr. 20, mun. Chişinău, care a
fost repartizat în anul 1990, de către Primăria mun. Chişinău, lui împreună cu pârâta şi doi
copii minori.
Reclamantul P.I,. în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, însă a trimis în adresa instanţei de
judecată o cerere cu privire la suspendarea procesului indicând că, se află într-o instituţie
curativ-profilactică şi nu poate să se prezinte în şedinţa de judecată.
Reclamantul, P.I. a cerut examinarea pricinii în fond indicând că, el nu are un alt loc
de trai.
Audiind reclamantul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a suspenda procesul pînă la externarea pârâtei din instituţia curativ-profilactică
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 261 lit.b) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care partea în proces se
află într-o instituţie curativ-profilactică, situaţie adeverită de instituţia respectivă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâta P.N., care suferă de o boală cronică, la
momentul actual, este internată la tratament în staţionar pentru o intervenţie chirurgicală,
circumstanţă confirmată prin certificatul eliberat de spitalul nr. 3 mun. Chişinău.
Astfel, din considerentele că, pârâta P.N. se află într-o instituţie curativ-profilactică,
iar explicaţiile ei au o importanţă deosebită pentru soluţionarea corectă a litigiului, instanţa
de judecată ajunge la concluzia de a suspenda procesul până la externarea acesteia din
instituţia curativ-profilactică.
În conformitate cu art. 261 lit.b), art. 262 lit. d), art. 263, art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
173
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu
privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ se suspendă pînă
la externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-profilactică.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, G.P.
judecătorul
174
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care pârâtul este căutat
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei judecătorul C.M.
grefier S.L.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.A.
împotriva lui S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor
c o n s t a t ă
S.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui S.I. cu privire la încasarea
pensiei pentru întreţinerea copilului minor.
În motivarea acţiunii reclamanta S.A. a indicat că, ea sa aflat în căsătorie cu pârâtul
din 13 mai 1997 pînă la 15 mai 2001.
Din căsătorie au un fiu minor – E, născut la 1 ianuarie 2000.
După desfacerea căsătoriei, pârâtul a plecat la un alt loc de trai, pe care ea nu-l
cunoaşte.
Pârâtul nu acordă sub nici o formă ajutor material la întreţinerea copilului minor, de
aceea ea cere ca de la pârât să fie încasată în beneficiul ei pensie pentru întreţinerea
copilului minor în mărime de ¼ din salariu şi din toate veniturile acestuia.
Audiind reclamanta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a ordona căutarea pârâtului S.I. şi de a suspenda procesul din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 109 al.(1) CPC, dacă în acţiunile intentate în interesul statului,
în pricinile de plată a pensiilor de întreţinere, în pricinile de reparaţie a prejudiciului cauzat
prin vătămare a integrităţii corporale, prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, nu se
cunoaşte locul de aflare a pârâtului, instanţa judecătorească este obligată să ordone căutarea
lui.
În conformitate cu art. 261 lit.c) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pârâtul este căutat.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul S.I., la 20 mai 2004 şi-a retras viza de
reşedinţă din apartamentul nr. 1, situat pe str. Gh.Asachi nr. 3 mun. Chişinău, unde a locuit
împreună cu reclamanta S.A. şi copilul minor E., şi din acest moment nu mai locuieşte în
acest apartament, circumstanţă confirmată prin certificatul eliberat la 5 ianuarie 2005 de
întreprinderea municipală de gestionare a fondului locativ nr. 3 mun. Chişinău.
Conform certificatului eliberat de către administraţia întreprinderii „T‖, la 20
ianuarie 2005 pârâtul S.I., s-a demisionat la 19 mai 2004. Careva date în dosarul personal al
pârâtului cu privire la noul domiciliu al acestuia lipsesc.
Astfel, din considerentele că, împotriva pârâtului S.I. este intentată o acţiune cu
privire la plata pensiei pentru întreţinerea copilului minor, iar locul de aflare al acestuia nu
se cunoaşte, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a ordona căutarea lui cu suspendarea
procesului până la găsirea pârâtului ori încetarea căutării lui.
175
În conformitate cu art. 109 al.(1), art. 261 lit. c), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-
270, CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se ordonă căutarea lui S.I., născut la 1 mai 1970, originar al mun. Chişinău, ultimul
domiciliu: mun. Chişinău, str. Gh.Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1, ultimul loc de lucru
întreprinderea „T‖, mun. Chişinău, lăcătuş.
Copia încheierii se trimite spre executare Comisariatului de Poliţie al sectorului
Centru mun. Chişinău.
La stabilirea domiciliului lui S.I., Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun.
Chişinău va comunica Judecătoriei Centru mun. Chişinău şi lui S.A. la adresa mun. Chişinău
str. Gh.Asachi nr. 3 apartamentul nr. 1.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui S.A. împotriva lui
S.I. cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor se suspendă până la
gasirea pârâtului S.I. ori încetarea cautării lui.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.M.
judecătorul
176
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus efectuarea unei expertize
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.T.
grefier C.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I.
împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 10 mai 2002 i-a dat cu împrumut
pârâtului 5 000 lei pe termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.
Pârâtul nu i-a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, din această cauză
reclamantul cere încasarea sumei de 11000 lei.
Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiounea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, acţiunea nu a recunoscut, cerând respingerea
acesteia şi a indicat că, el n-a împrumutat careva bani de la reclamant, iar pe recipisa
prezentată de către reclamant nu este semnătura lui, dar a unei alte persoane. A cerut
dispunerea efectuării expertizei grafologice.
Reclamantul C.I. a considerat posibilă admiterea demersului înaintat de către pârât cu
privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a admite demersul cu privire la dispunerea efectuării expertizei grafologice şi de a
suspenda procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 148 al.(1) CPC, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul
ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care
cer cunoştinţe speciale, judecătorul sau instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea
părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu.
În conformitate cu art. 261 lit.d) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorescă poate suspenda procesul în cazul în care a dispus efectuarea
unei expertize.
Din recipisa prezentată de către reclamantul C.I. urmează că, între el şi pârâtul D.M.,
la 10 mai 2002, a fost încheiat un contract de împrumut a 5000 lei pe termen de doi ani cu
dobânda lunară de 5%.
Din considerentele că, pârâtul D.M. neagă încheierea contractului menţionat, cât şi
semnătura lui de pe acest contract şi având în vedere că, pentru constatarea faptului dacă
semnătura aplicată pe contract îi aparţine pârâtului sau nu, sunt necesare cunoştinţe speciale
în domeniul grafologiei, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a dispune efectuarea
expertizei grafologice.
177
Deoarece dispunerea efectuării experizei grafologice este generată de cererea
pârâtului D.M., instanţa de judecată consideră necesar de a pune în obligaţia acestuia plata
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei.
Având în vedere faptul că, nu se cunoaşte termenul care va fi necesar pentru
efectuarea expertizei, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării
procesului până la prezentarea în instanţă a raportului de expertiză grafologică.
În conformitate cu art. 148, art. 153, art. 261 lit.d), art. 262 lit.d), art. 263, art. art.
269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Efectuarea expertizei grafologice în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei, punînd următoarea întrebare:
Semnătura, de pe recipisa de împrumut din 10 mai 2002 a sumei de 5 000 lei cu
dobânda lunară de 5% pe un termen de 2 ani, prezentată de către C.I., este efectuată de către
D.M. sau de către o altă persoană ?
Se încredinţează efectuarea expertizei Institutului Republican de Expertiză Judiciară
şi Criminalistică a Ministerului Justiţiei.
Se somează expertul de răspunderea penală conform art. 312 CP, în cazul prezentării
cu bună ştiinţă a unui raport de expertiză fals.
Se prezintă expertului pentru efectuarea expertizei:
1. materialele dosarului civil nr. 2-13-05 pe 10 file;
2. modele de semnături experimentale şi libere ale lui D.M.
Plata cheltuielilor pentru efectuarea expertizei se pune în obligaţia lui D.M.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui
D.M. cu privire la încasarea datoriei se suspendă până la prezentarea în instanţă a
raportului de expertiză grafologică.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.T.
judecătorul
178
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dat o delegaţie judiciară unei alte instanţe
judecătoreşti din ţară
Î N C H E I E R E
24 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.T.
grefier E.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N.
împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu pârâtul
pînă la 11 martie 1999 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr.
13 mun. Chişinău.
Îndată după desfacerea căsătoriei, pârâtul a plecat la un alt loc de trai şi anume la
apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51 mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu drept de
proprietate, unde şi locuieşte pînă acum. Timp îndelungat pârâtul a locuit în apartamentul nr.
10, situat pe str. Bulgară nr. 51 or. Chişinău, împreună cu concubina sa, I.M., care
actualmente domiciliază în mun.Cahul, str. Ştefan cel Mare nr. 15.
Din motive necunoscute, pârâtul G.I. nu doreşte să-şi retragă benevol viza de
reşedinţă din apartamentul în litigiu şi ea este nevoită să plătească chiria şi serviciile
comunale şi pentru el, ceea ce îi crează cheltuieli suplimentare neîntemeiate.
Pentru confirmarea faptului că, pârâtul din 11 martie 2003 locuieşte în apartamentul
nr. 10, situat pe str. Bulgară nr. 51, or. Chişinău, reclamanta cere ca I.M. să fie audiată în
calitate de martor.
Reclamanta G.N., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul G.I., în şedinţa de judecată, nu a recunoscut acţiunea şi a cerut respingerea ei,
considerând că el nu a pierdut dreptul la spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, str. Zelinschi
nr. 13, mun. Chişinău.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a da delegaţie Judecătoriei Cahul pentru a o audia în calitate de martor pe I.M., care
domiciliază în mun.Cahul, şi de a suspenda procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 125 al.(1) CPC, în cazul necesităţii de a aduna probe ori de a
înmîna acte judiciare într-un alt oraş, municipiu sau raion, instanţa care judecă pricina dă
instanţei judecătoreşti respective, prin încheiere, o delegaţie pentru efectuarea unor anumite
acte de procedură.
În conformitate cu art. 261 lit.e) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dat o delegaţie
judiciară unei alte instanţe judecătoreşti din ţară.
179
Astfel, din considerentele că, I.M. ar putea comunica fapte, care au importanţă pentru
soluţionarea corectă a litigiului şi deoarece ea locuieşte la o mare depărtare de locul
examinării cererii de chemare în judecată, este necesar de a da delegaţie Judecătoriei Cahul
de a o audia în calitate de martor pe marginea cererii depuse.
În acelaşi timp, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării
procesului până la prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.
În conformitate cu art. 125, art. 261 lit.e), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-270
CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se dă delegaţie Judecătoriei Cahul să efectueze următoarele acte de procedură:
Să audieze în calitate de martor pe I.M., domiciliată în or. Cahul, str. Ştefan cel Mare
nr. 15, asupra următoarelor întrebări:
a) când a făcut cunoştinţă cu G.I.;
b) de când şi pînă când au locuit împreună şi care a fost caracterul relaţiilor între ei;
c) unde au locuit împreună.
Încheierea în cauză este obligatorie pentru Judecătoria Cahul şi urmează să fie
îndeplinită în cel mult zece zile de la primirea delegaţiei.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I.
cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut se suspendă până la
prezentarea de către Judecătoria Cahul a delegaţiei judiciare.
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.T.
judecătorul
180
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care s-a dispus organului de tutelă şi curatelă efectuarea
unui control al condiţiilor de trai ale adoptatorilor în pricinile de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate
drepturile şi interesele copilului
Î N C H E I E R E
8 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.V.
grefier Z.M.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A.
împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru
întreţinerea copilului minor
c o n s t a t ă
M.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui I.A. cu privire la desfacerea
căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, determinarea domiciliului
copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.
În motivarea acţiunii reclamanta M.A. a indicat că, ea a înregistrat căsătoria cu pârâtul
I.A. la 5 mai 2000 la Oficiul de Stăre Civilă a mun. Chişinău.
Din căsătorie au un fiu minor, I., născut la 10 ianuarie 2001.
În timpul căsătoriei au cumpărat împreună apartamentul nr. 5, situat pe bd. Dacia nr.
15 mun. Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, cît şi
automobilul de marca BMW, cu număr de înmatriculare CPP-231, pe care îl estimează la
preţul de 300 000 lei.
În ultimii trei ani relaţiile în familie s-au înrăutăţit, pârâtul face abuz de băuturi
alcoolice, deseori timp de cîteva zile lipseşte fără motive de acasă, nu participă la
întreţinerea şi educaţia copilului. Consideră că convieţuirea cu pârâtul şi păstrarea familiei
sunt imposibile.
Reclamanta M.A. cere:
1. desfacerea căsătoriei;
2. partajarea bunurilor dobîndite împreună cu pârâtul în timpul căsătoriei şi
transmiterea în proprietatea a apartamentului nr. 5 situat pe bd. Dacia nr. 15 mun.
Chişinău, compus din două odăi, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei, iar în
proprietatea pârâtului – a automobilului marca BMW, cu număr de înmatriculare
CPP-231, pe care îl estimează la preţul de 300 000 lei;
3. determinarea domiciliului fiului minor I., născut la 10 ianuarie 2001, cu ea;
4. încasarea de la pârât în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea copilului minor în
mărime de ¼ din toate veniturile pârâtului pînă la atingerea de către copil a
majoratului.
Reclamanta M.A., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul I.A., în şedinţa de judecată, a cerut desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor
proprietate în devălmăşie a soţilor, şi determinarea domiciliului copilului minor cu el
181
indicând că, în noua famile cu care el locuieşte în apartamentul nr. 3, compus din patru
camere, şi situat pe str. Independenţei nr. 19, mun. Chişinău, are condiţii mai bune de trai şi
educaţie a fiului minor I.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a dispune organului de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai a
părţilor şi suspendarea procesului din următoarele considerente.
Conform art. 63 al.(3) Codul Familiei, la determinarea domiciliului copilului minor,
instanţa judecătorească va cere şi avizul autorităţii tutelare în a cărei rază teritorială se află
domiciliul fiecăruia dintre părinţi.
În conformitate cu art. 261 lit.f) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care a dispus organului
de tutelă şi curatelă efectuarea unui control al condiţiilor de trai ale adoptatorilor în pricinile
de adopţie şi în alte pricini în care pot fi lezate drepturile şi interesele copilului.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile în proces au înregistrat căsătorie la 5
mai anul 2000 la Oficiul de Stare Civilă al mun. Chişinău. Din căsătorie au un fiu minor I.,
născut la 10 ianuarie 2001.
Astfel, din considerentele că, părţile locuesc separat şi cerând desfacerea căsătoriei n-
au ajuns la o înţelegere cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, instanţa de
judecată ajunge la concluzia despre necesitatea de a dispune organului de tutelă şi curatelă,
Direcţia de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Botanica mun. Chişinău, efectuarea
unui control al condiţiilor de trai ale părţilor.
În acelaşi timp, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea suspendării
procesului până la prezentarea în instanţă a raportului Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor
Copilului a sectorului Botanica mun. Chişinău.
În conformitate cu art. 261 lit.f), art. 262 lit.d), art. 263, art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Se încredinţează Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Botanica
mun. Chişinău, să efectueze un control al condiţiilor de trai ale M.A., domiciliată în
apartamentul nr. 5, bd.Dacia nr. 15 mun. Chişinău şi ale lui I.A., domiciliat în apartamentul
nr. 3, str. Independenţei nr. 19, mun. Chişinău.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.A. împotriva lui I.A.
cu privire la desfacerea căsătoriei, partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor,
determinarea domiciului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului
minor se suspendă până la prezentarea în instanţă a raportului Direcţiei de Ocrotire a
Drepturilor Copilului a sectorului Botanica mun. Chişinău..
Încheierea, în partea suspendării procesului, poate fi atacată cu recurs la Curtea de
Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.V.
judecătorul
182
183
Încheiere privind suspendarea procesului în cazul în care au încetat
împuternicirile tutorelui sau curatorului
Î N C H E I E R E
2 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul L.C.
grefier V.I.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare a lui D.E. în
interesele lui O.P. împotriva lui O.N. cu privire la declararea contractului de donaţie nul
c o n s t a t ă
D.E., în interesele lui O.P., a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui O.N.
cu privire la declararea contractului de donaţie nul.
În motivarea acţiunii D.E. a indicat că, reclamantul O.P., care la 15 decembrie 2004,
prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău a fost declarat incapabil, la 1 decembrie
2004, a încheiat cu O.P. un contract de donaţie, prin care a dăruit apartamentul nr. 10 situat
pe str. Cuza-Vodă nr. 45, mun. Chişinău, ce-i aparţine cu drept de proprietate. Consideră
D.E., că O.P. la momentul încheierii contractului de donaţie nu conştientiza acţiunile sale şi
nu dirija cu ele.
D.E. în şedinţa de judecată nu s-a prezentat.
Pârâtul O.N., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând că O.P.
la momentul încheierii contractului de donaţie avea capacitate de exerciţiu.
A mai indicat O.N. că, la 27 ianuarie 2005, tutorele lui O.P., D.E. a decedat.
Audiind pârâtul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a suspenda procesul până la numirea reclamantului O.P. a unui alt tutore din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 261 lit.g) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care au încetat
împuternicirile tutorelui sau curatorului.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin decizia Preturii sectorului Ciocana mun.
Chişinău din 4 ianuarie 2005, D.E. a fost numit tutore al lui O.P.
Din copia certificatului de deces, eliberat la 27 ianuarie 2005 de către Oficiul de Stare
Civilă al sectorului Ciocana mun. Chişinău, urmează că D.E. a decedat la 27 ianuarie 2005.
Astfel, din considerentele că, reclamantul O.P. este incapabil, iar tutorele acestuia,
D.E., care a intentat acţiunea în instanţa de judecată, a decedat, conform art. 47 Cod Civil, a
încetat tutela instituită asupra lui O.P., instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
suspenda procesul în pricina în cauză până la numirea reclamantului O.P. a unui alt tutore,
care în conformitate cu art. 58 al. 6 CPC il v-a reprezenta pe acesta în instanţa de judecată.
În conformitate cu art. 261 lit.g), art. 262 lit.d), art. 63, art. art. 269-270 CPC, instanţa
de judecată
d i s p u n e
184
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui D.E. în interesele lui
O.P. împotriva lui O.N. cu privire la declararea contractului de donaţie nul se suspendă pînă
la numirea a unui alt tutore reclamantului O.P..
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, L.C.
judecătorul
185
Încheiere privind suspendarea procesului, dacă pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea unei alte
pricini conexe
Î N C H E I E R E
27 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.D.
grefier M.E.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
C.G. împotriva lui L.V. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ
c o n s t a t ă
C.G. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.V. cu privire la evacuare
fără acordarea altui spaţiu locativ.
În motivarea acţiunii reclamantul C.G. a indicat că, la 1 septembrie 2004, el a primit
ordinul de repartiţie nr. 1212123 la apartamentul nr. 4, situat pe str. M.Viteazul nr. 15 mun.
Chişinău, compus dintr-o camera.
În apartamentul în litigiu, fără un temei juridic, s-a instalat pârâtul, care refuză să
elibereze benevol apartamentul.
Reclamantul C.G., cere admiterea acţiunii şi evacuarea pârâtului L.V. din
apartamentul nr. 4 situat pe str. M.Viteazul nr. 15 mun. Chişinău fără acordarea altui spaţiu
locativ.
Reclamantul C.G., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul L.V., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii indicând că, el, la 15
iunie 2004 s-a instalat în apartamentul în litigiu cu permisiunea directorului Întreprinderii
Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4, mun. Chişinău şi consideră că, el nu
poate fi evacuat din apartamentul în litigiu fără acordarea altui spaţiu locativ, deoarece nu
are un alt spaţiu locativ.
Pârâtul L.V. a cerut şi suspendarea procesului pînă la data când hotărârea Curţii de
Apel Chişinău în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către el, la 10
august 2004, la Curtea de Apel Chişinău împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu
privire la contestarea actului administrativ, prin care a cerut anularea deciziei Primăriei mun.
Chişinău cu privire la acordarea spaţiului locativ în litigiu lui C.G., cît şi declararea
ordinului de repartiţie nr. 1212123 din 1 septembrie 2004, eliberat lui C.G. la apartamentul
în litigiu, ca fiind nul, va rămîne irevocabilă.
Reclamantul C.G. a cerut respingerea cererii cu privire la suspendarea procesului
indicând că, acţiunea depusă de către pârât la Curtea de Apel Chişinău cu privire la anularea
deciziei Primăriei mun. Chişinău şi declararea ordinului de repartiţie la apartamentul în
litigiu ca fiind nul nu are nici o legătură cu pricina în cauză.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a suspenda procesul în pricina civilă în cauză din următoarele considerente.
186
În conformitate cu art. 261 lit.h) CPC, la cererea participanţilor la proces sau din
oficiu, instanţa judecătorească poate suspenda procesul în cazul în care pricina nu poate fi
judecată înainte de soluţionarea unei alte pricini conexe.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, în procedura la Curtea de Apel Chişinău, se
află pe rol pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui L.V. împotriva Primăriei
municipiului Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ şi prin care s-a cerut
anularea deciziei Primăriei mun. Chişinău cu privire la repartizarea apartamentului nr. 4
situat pe str. M.Viteazul nr. 15 mun. Chişinău, lui C.G. şi declararea ordinului de repartiţie
nr. nr. 1212123 din 1 septembrie 2004 eliberat lui C.G. ca fiind nul.
Astfel, din considerentele că, pricina civilă în cauză este conexă cu pricina civilă care
se află pe rol la Curtea de Apel Chişinău şi deoarece de rezultatul examinării acţiunii
intentate la cererea de chemare în judecată a lui L.V. la Curtea de Apel Chişinău, depinde
soluţionarea pricinii în cauză cu privire la evacuarea lui L.V. din apartamentul în litigiu fără
acordarea altui spaţiu locativ, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a suspenda
procesul în cauză dată până când hotărârea Curţii de Apel Chişinău va rămâne irevocabilă.
În conformitate cu art. 261 lit.h), art. 262 lit.e), art. 263, art. art. 269-270 CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.G. împotriva lui
L.V. cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ se suspendă pînă la data
rămânerii irevocabile a hotărârii Curţii de Apel Chişinău în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui L.V. împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu privire la
contestarea actului administrativ
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Râşcani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.D.
judecătorul
187
Încheiere privind respingerea cererii cu privire la repunere pe rol a pricinii
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul G.P.
grefier I.L.
examinînd cererea lui P.I. cu privire la repunerea pe rol a pricinii
c o n s t a t ă
P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.N. cu privire la instalare şi
înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ
În motivarea acţiunii reclamantul P.I. a indicat că, el s-a aflat în căsătorie cu pârâta
din 1984 pînă în luna iulie 2000. Îndată după desfacerea căsătoriei el a plecat la un alt loc de
trai, creând o nouă familie. Actualmente familia nou creată s-a destrămat şi el doreşte să se
intaleze cu traiul în apartamentul nr. 10 situat pe str. I.Creangă nr. 20 mun. Chişinău, care a
fost repartizat în anul 1990, de către Primăria mun. Chişinău, lui împreună cu pârâta şi doi
copii minori.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la
instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ a fost suspendată până la
externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-profilactică.
La 29 decembrie 2004, reclamantul P.I. a depus cerere cu privire la repunerea pe rol a
pricinii invocând că, cu toate că pârâta se află încă la tratament în staţionar, ea a fost deja
supusă intervenţiei chirurgicale şi, în opinia lui, ar putea să se prezinte în şedinţa de
judecată.
Reclamantul P.I, în şedinţa de judecată, cererea cu privire la repunerea pe rol a
pricinii a susţinut şi a cerut admiterea acesteia.
Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, însă a trimis în adresa instanţei de
judecată o cerere cu privire la respingerea cererii de repunere pe rol a pricinii, indicând că,
ea se află la tratament în staţionar şi nu poate participa la şedinţa de judecată.
Audiind reclamantul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a respinge cererea cu privire la repunerea pe rol a pricinii din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 264 CPC, după decăderea circumstanţelor care au dus la
suspendarea procesului, instanţa judecătorească dispune, la cererea participanţilor la proces
sau din oficiu, reluarea procesului.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată
a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de
spaţiu locativ a fost suspendat până la externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-
profilactică.
Din certificatul eliberat de spitalul nr. 3, mun. Chişinău la 3 ianuarie 2005 urmează că
pârâta P.N. a suportat intervenţie chirurgicală la 27 decembrie 2004, ceea ce nu-i permite să
188
se prezinte în şedinţa de judecată şi se va afla la tratament în staţionar timp de trei-patru
săptămâni.
Astfel, din considerentele că, n-au decăzut circumstanţele cu privire la aflarea pârâtei
P.N. la tratament în staţionar şi ale imposibilităţii prezentării acesteia în şedinţa de judecată,
care au servit drept temei pentru suspendarea procesului, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a respinge cererea lui P.I. cu privire la repunerea pe rol a pricinii.
În conformitate cu art. 263, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se respinge cererea lui P.I. cu privire la repunerea pe rol a pricinii civile la cererea de
chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor
în folosirea de spaţiu locativ.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, G.P.
judecătorul
189
Încheiere privind reluarea procesului
Î N C H E I E R E
31 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul G.P.
grefier I.L.
examinînd cererea P.N. cu privire la reluarea procesului
c o n s t a t ă
P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.N. cu privire la instalare şi
înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ
În motivarea acţiunii reclamantul P.I. a indicat că, el s-a aflat în căsătorie cu pârâta
din 1984 pînă în luna iulie 2000. Îndată după desfacerea căsătoriei el a plecat la un alt loc de
trai, creînd o nouă familie. Actualmente familia nou creată s-a destrămat şi el doreşte să se
instaleze cu traiul în apartamentul nr. 10 situat pe str. I.Creangă nr. 20, mun. Chişinău, care
a fost repartizat în anul 1990, de către Primăria mun. Chişinău, lui împreună cu pârâta şi doi
copii minori.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la
instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ a fost suspendată până la
externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-profilactică.
La 22 ianuarie 2005, pârâta P.N. a depus cerere prin care a cerut reluarea procesului
indicând că, ea este externată din instituţia curativ-profilactică şi poate să se prezinte la
şedinţa de judecată.
Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, cererea cu privire la reluarea procesului a susţinut
şi a cerut admiterea acesteia.
Reclamantul P.I., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora
şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
Audiind pârâta, studiind materialele dosarului instanţa de judecată consideră necesar
de a relua procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 264 CPC, după decăderea circumstanţelor care au dus la
suspendarea procesului, instanţa judecătorească dispune, la cererea participanţilor la proces
sau din oficiu, reluarea procesului.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 15 decembrie 2004, procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată
a lui P.I. împotriva P.N. cu privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de
spaţiu locativ a fost suspendat până la externarea pârâtei P.N. din instituţia curativ-
profilactică.
Din explicaţiile pârâtei P.N. urmează că, ea este externată din instituţia curativ-
profilactică şi poate să participe la şedinţa de judecată, fapt confirmat prin certificatul
eliberat de spitalul nr. 3, mun. Chişinău.
190
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pârâta P.N. este
externată din instituţia curativ-profilactică şi ea poate să participe la şedinţa de judecată, prin
ce au decăzut circumstanţele care au dus la suspendarea procesului, instanţa de judecată
ajunge la concluzia de a relua procesul.
În conformitate cu art. 264, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva P.N. cu
privire la instalare şi înlăturarea obstacolelor în folosirea de spaţiu locativ se reia.
Se numeşte şedinţa de judecată pentru 23 februarie 2005, ora 10.00, mun. Chişinău,
str. Mihai Viteazul 2, biroul nr. 505.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, G.P.
judecătorul
191
Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care
pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.P.
grefier E.E.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
C.P. împotriva Procuraturii sectorului Botanica mun. Chişinău cu privire la anularea
ordonanţei privind încetarea urmăririi penale
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii sectorului Botanica
mun. Chişinău cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea urmăririi penale.
În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, la 15 iulie 2004, din curtea casei
de locuit, situate pe str. Sarmisegetuza nr. 23 mun. Chişinău, lui i-a fost sustrasă bicicleta.
Pârâtul la 8 august 2004 a emis ordonanţă privind încetarea urmăririi penale pe motiv că,
bănuitul nu a atins vîrsta la care poate fi tras la răspundere penală. Consideră reclamantul
ordonanţa menţionată nelegitimă şi neîntemeiată, cerând anularea ei.
Reclamantul C.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, Procuratura sectorului Botanica, mun. Chişinău, P.M. a
cerut încetarea procesului, indicând că pricina nu urmează a judecată în procedură civilă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră că,
procesul urmează a fi încetat din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 265 lit.a) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea
procesului în cazul în care pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.P. contestă ordonanţa privind
încetarea urmăririi penale emisă de Procuratura sectorului Botanica mun. Chişinău în
conformitate cu art. 52 al.(1) Cod de procedură penală, care în conformitate cu art. 6 al.(1)
Cod de procedură penală, constituie un document prin care se consemnează acţiunea de
încetare a urmăririi penale.
În conformitate cu art. 300 al. (2), art. 313 al.(2) p. 2) şi al.(3) Cod de procedură
penală, împotriva ordonanţei în cauză emisă în cadrul procedurii penale, reclamantul C.P.
trebuie să depună o plângere, în termen de 10 zile, la judecătorul de instrucţie la locul aflării
organului care a admis presupusa încălcare. Or, legislaţia procedurală civilă a Republicii
Moldova, în conformitate cu art. 1 Cod de procedură civilă, reglementează raporturile
sociale referitoare la raporturile procesuale civile şi nu la raporturile procesuale penale,
invocate în ordonanţa contestată privind încetarea urmării penale.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pricina nu urmează
a fi judecată în procedură civilă, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta
procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Procuraturii
192
sectorului Botanica, mun. Chişinău cu privire la anularea ordonanţei privind încetarea
urmăririi penale.
În conformitate cu art. 265 lit. a), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva
Procuraturii sectorului Botanica, mun. Chişinău cu privire la anularea ordonanţei privind
încetarea urmăririi penale se încetează.
Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui C.P. cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.P.
judecătorul
193
Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi
obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a
procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea tranzacţiei dintre părţi
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.I.
grefier B.N.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului
material
c o n s t a t ă
La 7 ianuarie 2005 C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.
Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat că, la 13 ianuarie 2004, automobilul
de marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a pârâtului, a săvîrşit
accident rutier, ca rezultat al căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5, situată pe
str. Cucoarelor, or. Codru mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.
Reclamantul C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 500 lei, pe care şi o cere să
fie încasată de la pârât.
Reclamantul C.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, Primăria or. Codru, mun. Chişinău, P.K., a cerut încetarea
procesului pe motiv că, reclamantul anterior a mai depus o acţiune similară în instanţa de
judecată şi procesul a fost încetat din motivul renunţului reclamantului la acţiune.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a înceta procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 265 lit.b) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea
procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe
aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de
încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea
tranzacţiei dintre părţi.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.P., la 3 martie 2004 a mai depus
în instanţa de judecată o acţiune similară împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău
asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, însă deoarece el, C.P. la 5 aprilie 2004, a
renunţat la acţiune, în conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, renunţul a fost admis de instanţa
de judecată şi a fost emisă o încheiere, prin care procesul a fost încetat.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, într-un litigiu între
aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o încheiere de
încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune, instanţa de judecată
ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
194
lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru, mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului
material.
În conformitate cu art. 265 lit.b), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva
Primăriei oraşului Codru mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material se
încetează.
Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui C.P. cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.I.
judecătorul
195
Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care
reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă
Î N C H E I E R E
4 octombrie 2004 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.I.
grefier S.T.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a R.Z.
împotriva lui B.N. cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină
c o n s t a t ă
R.Z. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.N. cu privire la
revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină.
În motivarea acţiunii reclamantul R.Z a indicat că, în perioada de timp din luna
octombrie 2002 pînă la 1 iunie 2004, a dus o viaţă comună împreună cu pârâtul, locuind în
apartamentul nr. 45 situat pe str. Bulgară nr. 50, mun. Chişinău. La 2 decembrie 2002 a fost
încheiată căsătoria cu pârâtul, iar prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 13
iulie 2004 aceasta a fost desfăcută. La momentul instalării cu traiul în apartamentul
pârâtului, ea a adus unele obiecte proprietate privată, care au rămas în posesia acestuia şi
anume: maşina de spălat de marca „Samsung‖ cu preţul de 3 000 lei şi televizorul de marca
―Samsung‖ cu preţul de 3 500 lei. Din considerentele că, pârâtul deţine în posesia sa
nelegitimă bunuri ce aparţin ei cu drept de proprietate privată şi refuză restituirea benevolă a
acestora, reclamanta cere admiterea acţiunii.
Reclamanta R.Z., în şedinţa de judecată, a cerut încetarea procesului din motivul
renunţului la acţiune, indicând că pârâtul, la 1 octombrie 2004, până la şedinţa de judecată,
i-a restituit benevol bunurile în litigiu.
Pârâtul B.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora şedinţei
de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
Audiind reclamanta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a admite renunţul reclamantei la acţiune şi de a înceta procesul din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea
procesului în cazul în care reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de
instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, pârâtul B.N. i-a restituit reclamantei R.Z.
bunurile proprietate privată şi anume maşina de spălat de marca „Samsung‖ şi televizorul de
marca „Samsung‖, ceea ce se confirmă prin explicaţiile reclamantei R.Z.
Renunţarea reclamantei R.Z. la acţiune, în conformitate cu art. 212 al.(1) CPC, a fost
consemnată în procesul verbal şi semnată de aceasta.
Instanţa de judecată, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat reclamantei
R.Z. efectele admiterii renunţului la acţiune şi încetării procesului stipulate în art. 266 al.(2)
196
CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în conformitate cu
art. 60 al.(5) CPC, renunţul reclamantei la acţiune nu contravine legii şi nu încalcă
drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, interesele societăţii sau ale statului,
instanţa de judecată ajunge la concluzia de a admite renunţul reclamantei la acţiune şi de a
înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a R.Z. împotriva lui B.N.
cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină.
În conformitate cu art. 265 lit.c), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se admite renunţul reclamantei R.Z. la acţiune.
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a R.Z. împotriva lui B.N.
cu privire la revendicarea bunurilor din posesie nelegitimă străină se încetează.
Se menţionează, că nu se admite o nouă adresare în judecată a R.Z. cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, B.I.
judecătorul
197
Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care părţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă
Î N C H E I E R E
31 ianuarie 2005 or. Ialoveni Judecătoria Ialoveni în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul M.A. grefier T.A. examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
P.A. împotriva lui P.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral
c o n s t a t ă
P.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.N. cu privire la partajarea patrimoniului succesoral.
În motivarea acţiunii, reclamantul P.A. a indicat că, pârâta este sora lui. Tatăl lor, P.I. a decedat la 12 mai 2000, iar mama lor, P.D. a decedat la 15 decembrie
2004. După moartea părinţilor, a rămas patrimoniul succesoral a acestora şi anume
apartamentul nr. 5, situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni, compus din două camere, cu preţul de 200 000 lei şi casa de locuit nr. 10, situată în satul „M‖, raionul Ialoveni cu preţul de 190 000 lei.
Din considerentele că, n-au ajuns cu pârâta la o înţelegere cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, reclamantul, P.A. cere partajarea patrimoniului succesoral în cauză şi transmiterea lui în proprietate a apartamentului nr. 5 situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni cu preţul de 200 000 lei, iar pârâtei P.N. casa de locuit situată în satul „M‖, raionul Ialoveni cu preţul de 190 000 lei.
Reclamantul P.A., în şedinţa de judecată, i-a propus pârâtei P.N. încheierea unei tranzacţii, prin care lui să-i fie transmis în proprietate apartamentul nr. 5, situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni, iar ei casa de locuit situată în satul „M‖, raionul Ialoveni. Suplimentar, el îi va plăti pârâtei 10000 lei, în legătură cu diferenţa de preţ a bunurilor menţionate.
Pârâta P.N., în şedinţa de judecată, şi-a exprimat acordul la încheierea tranzacţiei, conform condiţiilor expuse de reclamant.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a confirma tranzacţia între părţi şi de a înceta procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 265 lit.d) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care părţile au încheiat o tranzacţie, confirmată de instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile în proces P.A. şi P.N. sunt unicii copii şi moştenitori al patrimoniului succesoral a lui P.I. şi P.D., decedaţi, respectiv, la 12 mai 2000 şi 15 decembrie 2004.
Patrimoniul succesoral a lui P.I. şi P.D. e constituit din apartamentul nr. 5 situat pe str. D.Sihastru nr. 23, or. Ialoveni cu preţul de 200000 lei, care părţile doresc să fie transmis în proprietate reclamantului şi casa de locuit situată în satul „M‖ raionul Ialoveni cu preţul de 190000 lei, care părţile doresc să fie transmis în proprietate pârâtei. Reclamantul P.A. s-a obligat să-i plătească pârâtei P.N. diferenţa de preţ a bunurilor menţionate de 10000 lei.
Condiţiile tranzacţiei între părţi, în conformitate cu art. 212 al.(1) CPC, au fost consemnate în procesul-verbal al şedinţei de judecată şi au fost semnate de ambele părţi.
198
Instanţa de judecată, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat părţilor efectele confirmării tranzacţiei şi încetării procesului, stipulate în art. 266 al.(2) CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, tranzacţia încheiată între P.A. şi P.N., prin care apartamentul nr. 5, str. D. Sihastru nr. 23, or. Ialoveni, cu preţul de 200000 lei se transmite în proprietate lui P.A., iar casa de locuit din satul „M‖, raionul Ialoveni cu preţul de 190000 lei se transmite în proprietatea P.N., cât şi faptul că P.A. îi plăteşte P.N. diferenţa de preţ de 10000 lei, nu contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, interesele societăţii sau ale statului, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a confirma tranzacţia între părţi şi a înceta procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.A. împotriva P.N cu privire la partajarea patrimoniului succesoral.
În conformitate cu art. 265 lit.d), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată d i s p u n e
Se confirmă tranzacţia între P.A. şi P.N., conform căreia: 1 - lui P.A. i se transmite în proprietate apartamentul numărul 5, situat pe strada
D.Sihastru nr. 23 oraşul Ialoveni cu preţul de 200 000 (două sute mii) lei; 2 - P.N. i se transmite în proprietate casa de locuit situată în satul „M‖ raionul
Ialoveni, cu preţul de 190000 (o sută nouăzeci mii) lei; 3 - P.A. se obligă să-i plătească P.N 10000 (zece mii) lei. Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.A. împotriva P.N.
cu privire la partajarea patrimoniului succesoral se încetează. Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui P.A. cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri. Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ialoveni. Preşedintele şedinţei, M.A. judecătorul
199
Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi
obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi,
cu excepţia cazului când instanţa refuză eliberarea titlului executoriu şi restituie pricina spre o nouă examinare
judecăţii arbitrale care a emis hotărârea, iar soluţionarea pricinii în aceeaşi judecată arbitrală s-a dovedit a fi
imposibilă
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.I.
grefier E.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I.
împotriva lui D.M. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 10 martie 2002 i-a dat cu
împrumut pârâtului 5 000 lei pe un termen de doi ani cu dobînda lunară de 5%.
Pârâtul nu a restituit banii împrumutaţi şi nici dobînda, în legătură cu care fapt
reclamantul cere încasarea sumei de 11000 lei.
Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul D.M., în şedinţa de judecată, a cerut încetarea procesului, indicând că, acest
litigiu a fost deja examinat de către judecata arbitrală şi prin hotărârea obligatorie a acesteia
din 20 iunie 2004 s-a dispus ca el să-i plătească reclamantului suma de 10000 lei. Cu atât
mai mult, în baza hotărârii judecăţii arbitrale menţionate, s-a eliberat titlu executoriu, însă el
nu i-a plătit reclamantului banii, deoarece încă nu are această sumă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a înceta procesul în pricina în cauză din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 265 lit.e) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea
procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe
aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie
pentru părţi, cu excepţia cazului când instanţa refuză eliberarea titlului executoriu şi restituie
pricina spre o nouă examinare judecăţii arbitrale care a emis hotărârea, iar soluţionarea
pricinii în aceeaşi judecată arbitrală s-a dovedit a fi imposibilă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.I. la 15 mai 2004 s-a adresat
pentru soluţionarea litigiului în cauză la judecăta arbitrală şi prin hotărârea obligatorie a
acesteia din 20 iunie 2004 s-a dispus ca pârâtul D.M. să-i restituie reclamantului C.I. suma
de 10000 lei. Cu atât mai mult, la 15 iulie 2004 instanţa de judecată a dispus eliberarea
titlului de executare silită a hotărârii judecăţii arbitrale din 20 iunie 2004.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, într-un litigiu între
aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre
judecătorească arbitrală care a devenit obligatorie pentru părţi şi în baza căreia a fost eliberat
200
şi un titlu executoriu, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui D.M. cu privire la încasarea
datoriei.
În conformitate cu art. 265 lit.e), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui
D.M. cu privire la încasarea datoriei se încetează.
Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a lui C.I. cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.I.
judecătorul
201
Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi raportul
juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi
Î N C H E I E R E
2 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.I.
grefier M.O.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
Ch.A. împotriva lui Ch.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere
c o n s t a t ă
Ch.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ch.V. cu privire la
încasarea pensiei de întreţinere.
În motivarea acţiunii reclamantul Gh.A. a indicat că, el este pensionar la vîrsta de 72
ani, actualmente este bolnav, are o pensie mică, alte venituri nu are, ceea ce nu-i permite de
a avea un trai decent.
Pârâtul Ch.V., este feciorul lui, care în comparaţie cu fiica Gh.M., este asigurat bine
material, însă nu-i acordă reclamantului întreţinere şi îngrijire.
Reclamantul Gh.A., cere încasarea de la pârât în beneficiul lui a cîte 200 lei lunar.
Reclamantul Gh.A., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre data, ora şi locul
şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
Pârâtul Ch.V., în şedinţa de judecată, a cerut încetarea procesului indicând că, tatăl
lui, reclamantul Ch.A. la 30 ianuarie 2005 a decedat.
Audiind pârâtul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a înceta procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 265 lit.f) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea
procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi raportul juridic
litigios nu admite succesiunea în drepturi.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 30 ianuarie 2005, reclamantul Gh.A. a
decedat, fapt confirmat prin copia certificatului de deces din 30 ianuarie 2005, eliberat de
Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru, mun. Chişinău.
Astfel, din considerentele că, dreptul reclamantului Gh.A., care a decedat, cu privire
la primirea întreţinerii şi îngrijirii prevăzute de art. 80 Codul Familiei, de la fiul Gh.V., pârât
în proces, poartă un caracter personal şi care, conform art. 1446 Cod Civil nu poate fi
transmis prin moştenire, din care motiv nu poate fi admisă succesiunea în drepturi prevăzută
de art. 70 CPC, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu privire la încasarea
pensiei de întreţinere, deoarece raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi.
În conformitate cu art. 265 lit.f), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
202
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ch.A. împotriva lui
Ch.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere se încetează.
Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleaşi părţi cu privire
la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, B.I.
judecătorul
203
Încheiere privind încetarea procesului în cazul în care
partea în proces persoană juridică este lichidată
Î N C H E I E R E
3 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul S.O.
grefier A.C.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a E.P.
împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral
c o n s t a t ă
E.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la
repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii reclamanta E.P. a indicat că, la 5 septembrie 2004 a procurat din
magazinul ce-i aparţine pârâtului, o braţară de aur la preţul de 900 lei. Peste o lună, din
motivul confecţionării necalitative, braţara de aur în cauză s-a rupt.
Ea, reclamanta s-a adresat la pârât cu o cerere de înlocuire a braţarei, însă acesta a
refuzat atât înlocuirea cât şi restituirea contravalorii.
Reclamanta E.P., cere repararea prejudiciului material în mărime de 900 lei cât şi a
prejudiciului moral în mărime de 2 000 lei.
Reclamanta E.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „R‖, în şedinţa de judecată nu s-a prezentat,
despre data, ora şi locul şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
Audiind reclamanta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar de a înceta procesul din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 265 lit.g) CPC, instanţa judecătorească dispune încetarea
procesului în cazul în care partea în proces persoană juridică este lichidată.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, întreprinderea „R‖, ca persoană juridică, a fost
lichidată şi radiată din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, fapt confirmat
prin publicaţia din „Monitorul Oficial al Republicii Moldova‖, nr. 1 din 30 ianuarie 2005.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la momentul
actual, partea în proces, pârâtul – întreprinderea „R‖, persoană juridică, este lichidată,
instanţa de judecată ajunge la concluzia de a înceta procesul în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a E.P. împotriva întreprinderii „R‖ cu privire la repararea prejudiciului
material şi moral.
În conformitate cu art. 265 lit.g), art. 266, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
204
Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a E.P. împotriva
întreprinderii „R‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral se încetează.
Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a E.P. cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, S.O.
judecătorul
205
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin
lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun.Ungheni
Judecătoria Ungheni
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.S.
grefier S.K.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I.
împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu privire la contestarea actului
administrativ
c o n s t a t ă
P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „B‖ raionul
Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul P.I. a indicat, că lui îi aparţine cu drept de
proprietate un sector de teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin decizia Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10
ari din sectorul de teren ce îi aparţine lui cu drept de proprietate au fost daţi în arendă
întreprinderii ―F‖, pentru creşterea tutunului, pe un termen de 5 ani.
Reclamantul consideră decizia nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.
Reclamantul P.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, Primăria satului „B‖ raionul Ungheni, J.K., a cerut
scoaterea cererii de pe rol din motivul că, reclamantul n-a respectat procedura prevăzută prin
lege de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate cererea de pe rol din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe
rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin
contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.
În conformitate art. 14 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va
solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la
data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu
dispune altfel.
În conformitate cu art. 16 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care
se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi
nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în
termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ
competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv şi repararea pagubei
cauzate.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul P.I. n-a solicitat printr-o cerere
prealabilă, Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni, revocarea în tot sau în parte a deciziei nr.
206
10 din 20 decembrie 2004 cu privire la darea în arendă întreprinderii „F‖ a sectorului de
teren în litigiu.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul P.I. n-a
respectat procedura prevăzută prin lege, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale
extrajudiciară, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de
chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu privire la
contestarea actului administrativ.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui P.I. că, el trebuie să solicite
Primăriei satului „B‖, raionul Ungheni, printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în
parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie 2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit
la cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului
administrativ în termen de 30 de zile, va fi în drept să sesizeze instanţa de contencios
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a deciziei contestate şi
repararea pagubei cauzate.
În conformitate cu art. 267 lit.a), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul
Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ se scoate de pe rol.
Se explică lui P.I. că, el trebuie să solicite Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni,
printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a deciziei nr. 10 din 20 decembrie
2004 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu va primi nici
un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ, în termen de 30 de zile, va
fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot
sau în parte, a deciziei contestate şi repararea pagubei cauzate.
Se explică lui P.I. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii
de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Ungheni.
Preşedintele şedinţei, C.P.
judecătorul
207
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul
în care cererea a fost depusă de o persoană incapabilă
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Ciocana mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul L.C.
grefier M.N.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.I.
împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
C.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la încasarea
datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul C.I. a indicat că, la 1 martie 2001, el i-a dat cu
împrumut pârâtului 1 000 de lei pe un termen de un an. Pînă în prezent pârâtul nu i-a
restituit banii, în legătură cu ce reclamantul cere admiterea acţiunii.
Reclamantul C.I., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul C.P., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol indicând că,
cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.b) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din
13 aprilie 2001, reclamantul C.I. a fost declarat incapabil şi prin decizia Preturii sectorului
Centru mun. Chişinău din 30 aprilie 2001, tutore al lui a fost numit V.I.
Conform art. 33 al.(2) Cod Civil, tutorele este reprezentantul legal al persoanei care se
află sub tutelă şi încheie fără mandat în numele şi în interesul ei actele juridice necesare.
Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, reclamantul C.I. a
fost declarat incapabil, iar în conformitate cu art. 58 al.(6) CPC, drepturile, libertăţile şi
interesele legitime ale adulţilor declaraţi incapabili în modul stabilit de lege, sunt apărate în
instanţă de reprezentanţii lor legali-tutori, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a
scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la
încasarea datoriei.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui C.I. că, cererea de chemare în
judecată în cauză împotriva lui C.P. cu privire la încasarea datoriei poate fi depusă de
tutorele lui, V.I.
În conformitate cu art. 267 lit.b), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
208
Cererea de chemare în judecată a lui C.I. împotriva lui C.P. cu privire la încasarea
datoriei se scoate de pe rol.
Se explică lui C.I. că, cererea de chemare în judecată împotriva lui C.P. cu privire la
încasarea datoriei poate fi depusă de tutorele lui, V.I.
Se explică lui C.I. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii
de pe rol, poate fi adresată instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, L.C.
judecătorul
209
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o
persoană neîmputernicită
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 or. Ialoveni
Judecătoria Ialoveni,
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
grefier A.P.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului
material şi moral
c o n s t a t ă
P.E., în interesele lui P.S., a depus cerere de chemare în judecată împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994 încheiată
cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S. a plătit 20000 lei în calitate de cotă-parte pentru
construcţia unui apartament cu două camere, care urma să fie dat în exploatare la 1 ianuarie
1997.
Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi apartamentul
lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.
P.E., cere încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în calitate de
prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.
P.E., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea acesteia.
Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „G‖, K.K. a cerut scoaterea cererii de pe rol,
indicând că P.E. n-a fost împuternicit de P.S. de a semna şi de a depune în instanţa de
judecată cererea de chemare în judecată în cauză.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o persoană
neîmputernicită.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, P.E. este tatăl reclamantului P.S., care la 22
iunie 1994, fiind primit în calitate de membru al cooperativei de construcţie a locuinţelor,
fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia suma de 20000 lei, ceea ce
constituia cota-parte în construcţia unui apartament de două camere.
Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de construcţie
a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod Civil, împlinind
vârsta de 18 ani avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea ce în conformitate cu art.
58 al.(1) CPC dispune de posibilitatea de a-şi exercita în volum deplin, personal sau prin
reprezentant drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată.
Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este în
Republica Moldova, nu constituie un temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva împuterniciri,
210
contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în instanţă cererea de
chemare în judecată în cauză.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, P.E., fără careva
împuterniciri de la P.S. a semnat şi a depus în judecată cererea de chemare în cauză, instanţa
de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui
P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului
material şi moral.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui P.E., că pentru semnarea şi
depunerea de către el a unei cereri de chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el,
P.E. să fie împuternicit de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.
În conformitate cu art. 276 lit.c), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii
„G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral se scoate de pe rol.
Se explica lui P.E. că, pentru semnarea şi depunerea de către el a unei cereri de
chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea
prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit de P.S. în
conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.
Se explică lui P.E. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii
de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile.,
prin intermediul Judecătoriei Ialoveni.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
211
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi
obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o altă
Î N C H E I E R E
25 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.O.
grefier A.S.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
P.T. împotriva lui V.V. cu privire la încasarea datoriei
c o n s t a t ă
La 4 ianuarie 2005 P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.V. cu
privire la încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat că, la 11 noiembrie 2002 el i-a dat cu
împrumut lui V.V. 7 000 lei pe un termen de 2 ani, însă pârâtul nu i-a restituit banii nici
până la momentul actual şi din care considerente cere încasarea sumei în cauză.
La 1 noiembrie 2004 el, P.T., a depus o acţiune similară la Judecătoria Râşcani, mun.
Chişinău, care se află în procedură la judecătorul R.K., însă care actualmente este la cursuri
de recalificare pe termen de trei săptămâni.
Din acest motiv, el, reclamantul, deoarece are necesitate stringentă de banii
împrumutaţi, depune cererea de chemare în judecată în cauză pentru a fi judecată sub
preşedinţia unui alt judecător.
Reclamantul P.T., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâtul V.V., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol, indicând că
reclamantul la 1 noiembrie 2004 a intentat o acţiune similară, care se află în procedură la
aceeaşi instanţă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.d) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi
temeiuri se află în curs de judecată la aceeaşi instanţă sau la o alta.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, în procedură la Judecătoria Râşcani, mun.
Chişinău există deja o acţiune similară depusă de către P.T. împotriva lui V.V. cu privire la
încasarea a 7 000 lei, conform contractului din 11 noiembrie 2002 şi care nu este examinată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la Judecătoria
Râşcani, mun. Chişinău, se află în curs de judecată un litigiu dintre aceleaşi părţi, cu privire
la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate
de pe rol cererea de chemare în judecată a lui P.T., depusă la 4 ianuarie 2005 împotriva lui
V.V. cu privire la încasarea datoriei.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui P.T. că, pentru soluţionarea
litigiului dintre el şi V.V. cu privire la încasarea sumei de 7000 lei, este necesar să fie
212
examinată pricina civilă la acţiunea similară intentată de el la Judecătoria Râşcani mun.
Chişinău la 1 noiembrie 2004.
În conformitate cu art. 267 lit.d), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a lui P.T., depusă la 4 ianuarie 2005, împotriva lui
V.V. cu privire la încasarea datoriei se scoate de pe rol.
Se explica lui P.T. că, pentru soluţionarea litigiului dintre el şi V.V. cu privire la
încasarea sumei datoriei de 7000 lei, este necesar să fie examinată pricina civilă la acţiunea
similară intentată de el la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău la 1 noiembrie 2004.
Se explică lui P.T. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii
de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Râşcani mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.O.
judecătorul
213
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care părţile au încheiat un contract prin care litigiul
urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală, iar pînă la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii
împotirva soluţionării litigiului în judecată.
Î N C H E I E R E
15 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul U.I.
grefier S.R.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
A.Ş. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la rezilierea contractului de investiţie
c o n s t a t ă
A.Ş. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la
rezilierea contractului de investiţie.
În motivarea acţiunii reclamantul A.Ş. a indicat că, la 18 iunie 2003 între părţi a fost
încheiat un contract de investiţie în construcţie, care urma să fie realizat până la 1 ianuarie
2005. În legătură cu faptul că, pârâtul până la momentul actual, n-a pregătit proiectul, n-a
început lucrările de construcţie, a încălcat termenele de executare, reclamantul cere
rezilierea contractului în cauză.
Reclamantul A.Ş., în şedinţa de judecată a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „T‖, M.L. în şedinţa de judecată, până la
examinarea pricinii în fond, a cerut scoaterea cererii de pe rol indicând că, la 15 decembrie
2004 între părţi a fost încheiat un contract, conform căruia litigiul în cauză urmează a fi
soluţionat pe cale arbitrală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.e) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care părţile au încheiat un contract prin care litigiul urmează a fi soluţionat pe
cale arbitrală, iar pînă la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii împotriva
soluţionării litigiului în judecată.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, între părţi, la 18 iunie 2003, a fost încheiat un
contract de investiţie. Între aceleaşi părţi, reclamantul A.Ş. şi pârâtul, întreprinderea „T‖, la
15 decembrie 2004, a fost încheiat un contract conform căruia litigiul în cauză urmează a fi
soluţionat pe cale arbitrală.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, între părţi a fost
încheiat un contract, conform căruia, litigiul urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală şi până
la examinarea pricinii în fond, pârâtul a ridicat obiecţii împotriva soluţionării litigiului în
judecată, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în
judecată a lui A.Ş. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la rezilierea contractului de
investiţie.
214
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui A.Ş. că, litigiul între părţi
urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală.
În conformitate cu art. 267 lit.e), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a lui A.Ş. împotriva întreprinderii „T‖ cu privire la
rezilierea contractului de investiţie se scoate de pe rol.
Se explică lui A.Ş. că, litigiul dintre el şi întreprinderea „T‖ cu privire la rezilierea
contractului de investiţie urmează a fi soluţionat pe cale arbitrală.
Se explică lui A.Ş că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii
de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, U.I.
judecătorul
215
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul
în care părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare
şi nici nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor
Î N C H E I E R E
28 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.T.
grefier C.A.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui S.D. împotriva M.D. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor
c o n s t a t ă
S.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva M.D. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamantul S.D. a indicat că, în anul 1999 a desfăcut căsătoria
cu pârâta, însă continuă să locuiască împreună. Pe parcursul vieţii în comun au construit
casa de locuit situată în or. Codru, mun. Chişinău, estimată la preţul de 59 041 lei. În
legătură cu faptul că, între ei au apărut divergenţe cu privire la folosirea casei de locuit,
reclamantul cere partajarea acesteia în două părţi egale.
Atât reclamantul cât şi pârâta, în şedinţa de judecată, fiind legal citaţi, nu s-au
prezentat şi nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor.
Studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a scoate de
pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.f) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare
şi nici nu au solicitat examinarea pricinii în absenţa lor.
Din materialele dosarului urmează că, şedinţa de judecată a fost numită pentru data de
13 ianuarie 2005, ora 10.00 şi pentru 28 ianuarie 2005, ora 10.00, însă părţile fiind legal
citate despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, ceea ce se confirmă prin cotoarele
citaţiilor semnate de aceştia, nu s-au prezentat la şedinţa de judecată şi nu au solicitat
examinarea pricinii în absenţa lor.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, părţile citate legal
nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat examinarea
pricinii în absenţa lor, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea
de chemare în judecată a lui S.D. împotriva M.D. cu privire la partajarea bunurilor
proprietate în devălmăşie a soţilor.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica reclamantului S.D. că, el este în
drept să adreseze instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
În conformitate cu art. 267 lit.f), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
216
Cererea de chemare în judecată a lui S.D. împotriva M.D. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor se scoate de pe rol.
Se explică lui S.D. că, el este în drept să adreseze instanţei o nouă cerere, conform
dispoziţiilor generale.
Se explică părţilor că, ei sunt în drept să depună la judecătoria Botanica, mun.
Chişinău o cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol,
prezentând probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţa de judecată şi a
înştiinţării instanţei.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, B.T.
judecătorul
217
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de
judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind
neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâtul nu solicită soluţionarea pricinii în
fond
Î N C H E I E R E
28 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.T.
grefier C.A.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei
c o n s t a t ă
T.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva T.V. cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat că, a înregistrat căsătoria cu pârâta la
10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Botanica, mun. Chişinău. Din
căsătorie au un fiu F., născut la 23 martie 1997. Consideră reclamantul că, convieţiurea
împreună cu pârâta cât şi păstrarea familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă
familie, din care considerente cere desfacerea căsătoriei.
Reclamantul T.I., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora
şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal, nu a comunicat instanţei motivele
neprezentării şi nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa.
Pârâta T.V., în şedinţa de judecată, din motivul neprezentării reclamantului, nu a
solicitat soluţionarea pricinii în fond.
Audiind pârâta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.g) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a
comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind
neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâtul nu solicită
soluţionarea pricinii în fond.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul T.I. a fost înştiinţat în mod legal
despre locul, data şi ora şedinţei de judecată, ceea ce se confirmă prin cotorul citaţiei semnat
de acesta. Reclamantul nu a comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat
examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâta nu solicită examinarea pricinii în fond.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul T.I. citat legal
nu s-a prezentat în şedinţa de judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a
solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar pârâta nu solicită examinarea pricinii în fond,
instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată
a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei.
Instanţa de judecată consideră necesar a explica reclamantului T.I. că, el este în drept
să adreseze instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
218
În conformitate cu art. 267 lit.g), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea
căsătoriei se scoate de pe rol.
Se explică lui T.I. că, el este în drept să adreseze instanţei o nouă cerere, conform
dispoziţiilor generale.
Se explică lui T.I. că, el este în drept să depună la Judecătoria Botanica mun. Chişinău
o cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol, prezentând probe
care să confirme imposibilitatea prezentării lui în şedinţa de judecată şi a înştiinţării
instanţei.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, B.T.
judecătorul
219
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care soţul a înaintat acţiune de desfacere a
căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în timpul sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar
cererea nu a fost restituită reclamantului de către judecător
Î N C H E I E R E
7 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul A.D.
grefier D.E.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui P.T.. împotriva P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei
c o n s t a t ă
P.T. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.E. cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat, că el a înregistrat căsătorie cu pârâta
P.E. la Oficiul de Stăre Civilă a sectorului Centru mun. Chişinău la 15 decembrie 1998.
Din căsătorie au un fecior I. născut la 5 octombrie 2004.
Deoarece, el, P.T. a creat o nouă familie, consideră că convieţuirea cu pârâta P.E., cît
şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile şi cere desfacerea căsătoriei.
Reclamantul P.T., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâta P.E., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii considerând că familia
poate fi păstrată.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.h) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care soţul a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei în
timpul sarcinii ei sau în decursul unui an de la naşterea copilului, iar cererea nu a fost
restituită reclamantului de către judecător.
Conform art. 34 Codul Familiei, în lipsa acordului soţiei, soţul nu poate cere
desfacerea căsătoriei în timpul gravidităţii acesteia şi timp de un an după naşterea copilului,
dacă acesta s-a născut viu şi trăieşte.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, feciorul părţilor, I., născut la 5 octombrie 2004,
are o vîrstă mai mică de un an, numai 3 luni, iar pârâta P.E. este împotriva desfacerii
căsătoriei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul P.T.,
fără consimţământul soţiei, a înaintat acţiune de desfacere a căsătoriei în decursul unui an de
la naşterea copilului, iar judecătorul nu a restituit cererea reclamantului, instanţa de judecată
ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva
P.E. cu privire la desfacerea căsătoriei.
220
Instanţa de judecată consideră necesar a explica lui P.T. că, el va putea inainta
acţiunea în cauză, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a
vârstei de un an.
În conformitate cu art. 267 lit.h), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a lui P.T. împotriva P.E. cu privire la desfacerea
căsătoriei se scoate de pe rol.
Se explică lui P.T. că, el va putea inainta acţiune împotriva P.E. cu privire la
desfacerea căsătoriei, fără consimţământul soţiei, numai după atingerea de către feciorul I. a
vârstei de un an.
Se explică lui P.T. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii
de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, A.D.
judecătorul
221
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în
conformitate cu art. 7 alin.(2), art. 72 alin.(2) şi art. 73 alin.(3) CPC, nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să
intervină în proces în calitate de reclamant
Î N C H E I E R E
7 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.I.
grefier T.E.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău în interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu
privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul
c o n s t a t ă
Procurorul sectorului Centru, mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată în
interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-
cumpărare nul.
În motivarea acţiunii Procurorul sectorului Centru, mun. Chişinău a indicat că,
reclamantul V.B., la 5 ianuarie 2004, a încheiat cu pârâtul M.N. un contract de vânzare-
cumpărare a apartamentului nr. 3 situat pe str. Ştefan cel Mare nr. 15 mun. Chişinău,
compus din trei camere şi estimat la preţul de 450000 lei, ce-i aparţine cu drept de
proprietate, lipsindu-se astfel de unicul loc de trai. Consideră Procurorul sectorului Centru,
mun. Chişinău că, încheierea contractului nominalizat a fost determinată de comportamentul
dolosiv al pârâtului M.N. şi din care considerente contractul urmează să fie declarat nul.
Reprezentantul Procuraturii sectorului Centru mun. Chişinău, L.M. în şedinţa de
judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea acesteia.
V.B., în şedinţa de judecată, a menţionat că, el nu susţine pretenţiile înaintate de
procuror şi nu solicită să intervină în proces în calitate de reclamant.
Pârâtul M.N., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea acţiunii indicând că, la
încheierea contractului contestat, de vânzare-cumpărare, el n-a avut un comportament
dolosiv.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.i) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care persoana în ale cărei interese este pornit procesul, în conformitate cu art. 7
alin.(2), art. 72 alin.(2) şi art. 73 alin.(3) CPC, nu susţine pretenţiile înaintate, nu solicită să
intervină în proces în calitate de reclamant.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, V.B., în ale cărui interese Procurorul sectorului
Centru, mun. Chişinău, a pornit procesul, nu susţine pretenţiile înaintate de procuror cu
privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul şi nu solicită să intervină în
proces în calitate de reclamant.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, V.B. nu susţine
pretenţiile înaintate de procuror în interesele sale şi nu solicită să intervină în proces în
222
calitate de reclamant, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea
de chemare în judecată a Procurorului sectorului Centru mun. Chişinău în interesele lui V.B.
împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica Procurorului sectorului Centru
mun. Chişinău că, pricina în cauză poate fi examinată în fond numai în cazul susţinerii de
către V.B. a pretenţiilor înaintate şi a solicitării lui să intervină în proces în calitate de
reclamant.
În confomritate cu art. 267 lit.i), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a Procurorului sectorului Centru mun. Chişinău în
interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-
cumpărare nul se scoate de pe rol.
Se explică Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău că, pricina în cauză poate fi
examinată în fond numai în cazul susţinerii de către V.B. a pretenţiilor înaintate şi a
solicitării lui să intervină în proces în calitate de reclamant.
Se explică Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău că, după înlăturarea
circumstanţelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă
cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.I.
judecătorul
223
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care persoanele indicate
la art. 72 şi 73 CPC au renunţat la acţiune, iar reclamantul care a preluat acţiunea
nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă
Î N C H E I E R E
7 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.I.
grefier T.E.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul
c o n s t a t ă
Procurorul sectorului Centru mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată în
interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-
cumpărare nul.
În motivarea acţiunii Procurorul sectorului Centru, mun. Chişinău a indicat că,
reclamantul V.B., la 5 ianuarie 2004, a încheiat cu pârâtul M.N. un contract de vânzare-
cumpărare a apartamentului nr. 3 situat pe str. Ştefan cel Mare nr. 15 mun. Chişinău,
compus din trei camere şi estimat la preţul de 450000 lei, ce-i aparţine cu drept de
proprietate, lipsindu-se astfel de unicul loc de trai. Consideră Procurorul sectorului Centru,
mun. Chişinău că, încheierea contractului nominalizat a fost determinată de comportamentul
dolosiv al pârâtului M.N. şi din care considerente contractul urmează să fie declarat nul.
Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 7 ianuarie 2005 a fost admis
renunţul Procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău la acţiunea înaintată în interesele lui
V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul şi a
fost încetat procesul în această parte.
Reclamantul V.B., la 7 ianuarie 2005, a preluat acţiunea înaintată de Procurorul
sectorului Centru, mun. Chişinău şi instanţa de judecată i-a stabilit termen până la 7
februarie 2005 pentru plata taxei de stat în mărime de 13500 lei.
Reclamantul V.B., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat şi nu a plătit, în termenul
stabilit de instanţa de judecată, taxa de stat în mărime de 13500 lei.
Pârâtul M.N., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol, invocând că
reclamantul nu a plătit taxa de stat în termenul stabilit de instanţă.
Audiind pârâtul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.j) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care persoanele indicate la art. 72 şi 73 CPC au renunţat la acţiune, iar
reclamantul care a preluat acţiunea nu a plătit taxă de stat în termenul stabilit de instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 7 ianuarie 2005 a fost admis renunţul Procurorului sectorului Centru, mun.
Chişinău la acţiunea înaintată în interesele lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la
declararea contractului de vânzare-cumpărare nul şi a fost încetat procesul în această parte.
224
Tot la 7 ianuarie 2005, reclamantului V.B., care a preluat acţiunea, i-a fost stabilit
termen până la 7 februarie 2005 pentru plata taxei de stat în mărime de 13500 lei, pe care
ultimul până la momentul actual nu a plătit-o.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul V.B.,
care a preluat acţiunea înaintată de Procurorul sectorului Centru mun. Chişinău, în interesele
lui, nu a plătit taxa de stat în mărime de 13500 lei în termenul stabilit de instanţă de până la
7 februarie 2005, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a scoate de pe rol cererea de
chemare în judecată a lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de
vânzare-cumpărare nul.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui V.B. că, pentru examinarea
acţiunii la cererea lui de chemare în judecată împotriva lui M.N. cu privire la declararea
contractului de vânzare-cumpărare nul, este necesar ca el să plătească taxa de stat în mărime
de 13500 lei.
În confomitate cu art. 267 lit.j), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea de chemare în judecată a lui V.B. împotriva lui M.N. cu privire la declararea
contractului de vânzare-cumpărare nul se scoate de pe rol.
Se explică lui V.B. că, pentru examinarea acţiunii la cererea lui de chemare în
judecată împotriva lui M.N. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare nul
este necesar ca el să plătească taxa de stat în mărime de 13500 (treisprezece mii cinci sute)
lei.
Se explică lui V.B. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea
cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.I.
judecătorul
225
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar
reclamantul nu a plătit-o în termenul stabilit de instanţă
Î N C H E I E R E
3 februarie 2005 mun.Soroca
Judecătoria Soroca
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul A.I.
grefier S.C.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui L.O. împotriva lui F.I. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la declararea
contractului de vânzare-cumpărare valabil.
În motivarea acţiunii reclamantul L.O. a indicat că, la 13 martie 2004, a încheiat cu
pârâtul, în formă simplă scrisă, un contract de vânzare-cumpărare a cotei de teren
echivalentă cu preţul de 5000 lei. El i-a transmis pârâtului suma de bani contractuală, însă
ultimul se eschivează de la autentificarea notarială a contractului menţionat.
Reclamantul L.O., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea, cerând admiterea
acesteia.
Pârâtul F.I., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe rol, indicând că
reclamantul până la momentul actual nu a plătit taxa de stat la depunerea cererii de chemare
în judecată în mărime de 150 lei.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a scoate de pe rol cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 267 lit.k) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol
în cazul în care instanţa a amînat sau a eşalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a
plătit-o în termenul stabilit de instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea judecătoriei Soroca din 5
ianuarie 2005, la cererea reclamantului, a fost amânată plata taxei de stat în mărime de 150
lei, până la 3 februarie 2005, însă până la momentul actual reclamantul, fără motive
întemeiate, taxa de stat menţionată nu a plătit-o.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul L.O.,
căruia i-a fost amânată plata taxei de stat în mărime de 150 lei până la 3 februarie 2005, fără
motive întemeiate, nu a plătit taxa de stat menţionată, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a scoate de pe rol cererea de chemare în judecată a lui L.O. împotriva lui F.I.
cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica lui L.O. că, pentru examinarea
acţiunii la cererea lui de chemare în judecată împotriva lui F.I. cu privire la declararea
contractului de vânzare-cumpărare valabil, este necesar ca el să plătească taxa de stat în
mărime de 150 lei.
În conformitate cu art. 267 lit.k), art. 268, art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
226
Cererea de chemare în judecată a lui L.O. împotriva lui F.I. cu privire la declararea
contractului de vânzare-cumpărare valabil se scoate de pe rol.
Se explică lui L.O. că, pentru examinarea acţiunii la cererea lui de chemare în judecată
împotriva lui F.I. cu privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare valabil, este
necesar ca el să plătească taxa de stat în mărime de 150 (o sută cincizeci) lei.
Se explică lui L.O. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea
cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Soroca.
Preşedintele şedinţei, A.I.
judecătorul
227
Încheiere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol,
emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC.
Î N C H E I E R E
25 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.T.
grefier C.A.
examinând în şedinţă publică cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii privind
scoaterea cererii de pe rol
c o n s t a t ă
T.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva T.V. cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat că, a înregistrat căsătoria cu pârâta la
10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica, mun. Chişinău. Din
căsătorie au un fiu F., născut la 23 martie 1997. Consideră reclamantul că, convieţiurea
împreună cu pârâta cît şi păstrarea familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă
familie, din care considerente cere desfacerea căsătoriei.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, din
motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în şedinţa de judecată, care nu a
comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, iar
pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea de chemare în judecată a lui T.I.
împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost scoasă de pe rol.
Reclamantul T.I. a depus cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea
cererii de pe rol indicând că, la 28 ianuarie 2005 el, fiind bolnav în stare gravă, a fost
internat în spitalul nr. 2 mun. Chişinău şi nu a putut să comunice instanţei motivele
neprezentării.
Reclamantul T.I., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâta T.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând motivul
invocat de reclamant întemeiat.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră cererea
cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol întemeiată şi care urmează
a fi admisă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 268 al.4 CPC, la cererea reclamantului sau a pârâtului, instanţa
poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art. 267 lit.f) şi g),
dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţa de
judecată şi a înştiinţării instanţei.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun.
Chişinău din 28 ianuarie 2005, din motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în
şedinţa de judecată, care nu a comunicat intanţei motivele neprezentării, nu a solicitat
examinarea pricinii în lipsa sa, iar pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea
228
de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost
scoasă de pe rol.
Din certificatul eliberat de spitalul nr. 2 mun. Chişinău urmează că, la 28 ianuarie
2005, reclamantul T.I. a fost internat la tratament în staţionar, fiind în stare gravă.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea
Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, a carei anulare se cere, a fost
emisă în temeiul art. 267 lit.g) CPC, iar reclamantul T.I. a prezentat probe care confirmă
imposibilitatea prezentării lui în şedinţa de judecată din 28 ianuarie 2005 şi înştiinţării
instanţei, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a anula încheierea Judecătoriei
Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005 şi de a stabili termenului de examinare a
pricinii pentru 10 martie 2005, ora 10.00, în incinta instanţei de judecată.
În conformitate cu art. 268 al.(4), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se anulează încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005,
emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire
la desfacerea căsătoriei, prin care cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol.
Se stabileşte termenul de examinare a pricinii pentru 10 martie 2005, ora 10.00, str.
Zelinschi 15, mun. Chişinău, biroul 23.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, B.T.
judecătorul
229
Încheiere cu privire la respingerea cererii de anulare
a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol,
emise în temeiul lit.f) şi lit.g) art. 267 CPC
Î N C H E I E R E
25 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul B.T.
grefier C.A.
examinând în şedinţă publică cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii privind
scoaterea cererii de pe rol
c o n s t a t ă
T.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva T.V. cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat, că a înregistrat căsătoria cu pârâta la
10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun. Chişinău. Din
căsătorie au un fiu F., născut la 23 martie 1997. Consideră reclamantul că, convieţiurea
împreună cu pârâta cît şi păstrarea familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă
familie, din care considerente cere desfacerea căsătoriei.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, din
motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în şedinţa de judecată, care nu a
comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în lipsa sa, iar
pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea de chemare în judecată a lui T.I.
împotriva lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost scoasă de pe rol.
Reclamantul T.I. a depus cerere cu privire la anularea încheierii privind scoaterea
cererii de pe rol, indicând că, la 28 ianuarie 2005 el a fost ocupat la serviciu.
Reclamantul T.I., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Pârâta T.V., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii, considerând motivul
indicat de reclamant neîntemeiat.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră cererea
cu privire la anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol neîntemeiată şi care
urmează a fi respinsă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 268 al.(4) CPC, la cererea reclamantului sau a pârâtului,
instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art. 267
lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în
şedinţa de judecată şi a înştiinţării instanţei.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun.
Chişinău din 28 ianuarie 2005, din motivul neprezentării reclamantului T.I., citat legal, în
şedinţa de judecată, care nu a comunicat intanţei motivele neprezentării, nu a solicitat
examinarea pricinii în lipsa sa, iar pârâta nu a solicitat examinarea pricinii în fond, cererea
de chemare în judecată a lui T.I. împotriva lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei a fost
scoasă de pe rol.
230
Din certificatul eliberat de întreprinderea „Z‖ urmează că, reclamantul T.I. la 28
ianuarie 2005 s-a aflat la locul de muncă.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea
Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, a cărei anularea se cere, a fost
emisă în temeiul art. 267 lit.g) CPC, iar reclamantul T.I., la 28 ianuarie 2005 s-a aflat locul
de muncă şi nu a prezentat probe, care ar confirma imposibilitatea prezentării lui în şedinţa
de judecată şi cu atât mai mult, a înştiinţării instanţei, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a respinge cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii Judecătoriei Botanica
mun. Chişinău privind scoaterea cererii de pe rol.
Nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii reclamantului T.I. cu privire la
anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol motivul că, el la 28 ianuarie 2005 s-a
aflat la locul de muncă, deoarece aflarea reclamantului la locul de muncă nu constituie
imposibilitate în prezentarea în şedinţa de judecată şi a înştiinţării instanţei.
Cu atât mai mult, în conformitate cu art. 205 al.(1) CPC, participanţii la proces sunt
obligaţi să comunice din timp instanţei judecătoreşti motivul imposibilităţii de a se prezenta
în şedinţa de judecată şi să prezinte probele care dovedesc motivul, ceea ce reclamantul T.I.
nu a făcut.
În conformitate cu art. 268 al.(5), art. art. 269-270 CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se respinge cererea lui T.I. cu privire la anularea încheierii Judecătoriei Botanica
mun. Chişinău din 28 ianuarie 2005, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui T.I. împotriva T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei, prin care cererea de
chemare în judecată a fost scoasă de pe rol.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, B.T.
judecătorul
Încheiere interlocutorie
Î N C H E I E R E
i n t e r l o c u t o r i e
7 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Buiucani mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul L.P.
grefier D.A.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
V.P. împotriva întreprinderii „U‖ cu privire la restabilire la lucru şi încasarea salariului
mediu pentru absenţa forţată de la lucru
231
c o n s t a t ă
V.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „U‖ cu privire la
restabilire la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru.
În motivarea acţiunii reclamantul V.P. a indicat, că el la 11 martie 1995, a fost angajat
la lucru în calitate de instructor. Prin ordinul directorului întreprinderii din 15 decembrie
2004, el a fost concediat de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.c) Codul Muncii. Reclamantul
consideră ordinul directorului nelegitim, deoarece la unitate nu a avut loc reducerea
numărului sau a statelor de personal.
Reclamantul V.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia indicând că, în realitate, a fost concediat de la lucru din cauză că la adunări critica
administraţia, care îşi permitea nelegiuiri.
Reprezentantul pârâtului, întreprinderea „U‖, P.A., în şedinţa de judecată, a cerut
respingerea acţiunii, considerând concedierea reclamantului legitimă.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 7 februarie 2005, acţiunea lui
V.P. a fost admisă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la întreprinderea „U‖, subordonată Primăriei
municipiului Chişinău, nu a avut loc reducerea numărului sau a statelor de personal, din care
considerente concedierea reclamantului de la lucru a fost recunoscută nelegitimă.
Din explicaţiile martorilor P.E., C.M., A.P., s-a constatat că, într-adevăr la diferite
adunări ale colectivului de muncă, reclamantul a criticat pe bună dreptate conducerea
unităţii, în legătură cu ce directorul unităţii l-a ameninţat pe reclamant că îl va concedia de la
lucru.
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia că, la
întreprinderea „U‖, au loc cazuri de concediere nelegitimă a lucrătorilor, persecuţie a
lucrătorilor pentru critică în adresa administraţiei, fapte care urmează a fi aduse la cunoştinţă
Primăriei municipiului Chişinău pentru luarea măsurilor prevăzute de legislaţie în vederea
înlăturării încălcărilor menţionate.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 271 CPC instanţa de judecată
d i s p u n e
Se aduce la cunoştinţa Primăriei municipiului Chişinău despre încălcările legislaţiei la
întreprinderea „U‖.
Primăria municipiului Chişinău este obligată în termen de o lună din ziua primirii
copiei de pe încheiere să comunice Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău despre măsurile
adoptate pentru înlăturarea încălcărilor.
Încheierea interlocutorie separat poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău
în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău sau o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, L.P.
judecătorul
232
233
Î N C H E I E R E
interlocutorie
26 mai 2004 mun. Chişinău
Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.P.
Judecătorii D.V., G.S.
I.P., S.O.
cu participarea interpretului E.P.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de P.E., în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a P.E. împotriva P.A. cu privire la partajarea patrimoniul succesoral,
împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2004 prin care a fost admis
apelul declarat de către P.A., casate hotărârea şi încheierea Judecătoriei Botanica,
m.Chişinău din 13 noiembrie 2003 şi 10 octombrie 2003 şi menţinută hotărârea Judecătoriei
Botanica m.Chişinău din 12 septembrie 2003
c o n s t a t ă
P.E. a depus cerere de chemare în judecată împotriva P.A. cu privire la partajarea
patrimoniului succesoral.
În motivarea acţiunii reclamanta P.E. a indicat că, după decesul fiului ei, P.O. la 9
septembrie 2002, s-a deschis succesiunea asupra bunurilor lui şi anume: apartamentul nr.
141, compus din patru camere situat în m.Chişinău str. Valea Crucii 22 cu preţul de 280000
lei; automobilul marca Mitsubishi Pajero număr de înmatriculare CJX-005 cu preţul de
471745 lei; televizor; frigider; magnetofon; 20000 dolari americani şi altele.
A cerut reclamanta P.E. a o recunoaşte pe ea proprietară a ½ cotă-parte a
apartamentului în litigiu, a exclude din patrimoniul succesoral automobilul, considerându-l
proprietatea ei privată şi trasmiterea în proprietatea pârâtei a celorlalte bunuri.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 12 septembrie 2003 acţiunea a
fost admisă parţial şi a fost recunoscut dreptul reclamantei la ¼ cotă-parte din apartament şi
automobil, iar după pârâtă dreptul la ¾ cote-părţi din apartament şi automobil. În rest
acţiunea a fost respinsă.
La 25 septembrie 2003 P.E. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii
Judecătoriei Botanica, m.Chişinău din 12 septembrie 2003 şi prin care a cerut casarea
hotărârii primei instanţe şi rejudecarea pricinii cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care să
fie recunoscut dreptul ei la ½ cotă parte din apartament şi automobil; să-i fie transmis ei în
proprietate apartamentul, iar pârâtei P.A. automobilul, încasând în beneficiul ei – P.E.,
diferenţa de preţ de 191747 lei.
Drept temei pentru depunerea cererii de revizuire, de către P.E. a fost invocat că
precum că, după decesul fiului ei, P.O., ea, P.E., la Banca „F‖ ar fi găsit un simplu înscris,
prin care feciorul ei, P.O. i-ar fi testat toate bunurile sale.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 10 octombrie 2003 a fost admisă
cererea de revizuire depusă de P.E., casată hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din
12 septembrie 2003 şi pricina numită spre rejudecare.
234
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 13 noiembrie 2003 a fost
transmis în proprietatea P.E. apartamentul nr. 141 din str. Valea Crucii 22 m.Chişinău cu
preţul de 280000 lei, iar în proprietatea P.A. automobilul marca Mitsubishi Pajero număr de
înmatriculare CJX-005 cu preţul de 471745 lei. A fost încasat de la P.A. în beneficiul P.E.
suma de 191747 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2004 apelul declarat de P.A. a
fost admis, casate hotărârea şi încheierea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 13 noiembrie
2003 şi 10 octombrie 2003 şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica m.Chişinău din 12
septembrie 2003.
P.E. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând casarea ultimei şi
pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la recunoaşterea după ea a dreptului de proprietate la
½ cotă-parte din patrimoniul succesoral şi transmiterea ei în proprietate a apartamentului, iar
pârâtei P.A. a automobilului.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 mai 2004 a fost respins recursul declarat
de P.E. ca fiind nefondat şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 februarie 2004
şi hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 12 septembrie 2003.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, P.O., decedat la 9 septembrie 2002, s-a aflat în
căsătorie cu P.A. din 14 octombrie anul 2000 până la momentul decesului.
Aflându-se în căsătorie, P.O. şi P.A. au dobândit la 21 mai anul 2002 apartamentul nr.
141, situat pe str. Valea Crucii 22, Chişinău şi la 13 aprilie 2001 automobilul Mitsubishi
Pajero număr de înmatriculare CJX-005 cât şi alte bunuri de uz casnic, care în lipsa
contractului matrimonial, conform art. 19 al.(1) şi art. 20 al.(1) Codul Familiei sunt supuse
regimului proprietăţii în devălmăşie şi aparţin ambilor soţi cu drept de proprietate în
devălmăşie.
În astfel de circumstanţe, în lipsa testamentului, având în vedere faptul că, după
decesul lui P.O. la 9 septembrie 2002, conform art. 566 al.(1) CC în redacţia Legii din 26
decembrie 1964, moştenitori legali în părţi egale sunt mama lui, P.E., şi soţia – P.A., prima
instanţă, prin hotărârea din 12 septembrie 2003 a determinat corect dreptul de proprietate al
P.E. la ¼ cotă-parte şi al P.A. la ¾ cote- părţi din apartamentul şi automobilul cu pricina.
În acelaşi timp, urmează de menţionat faptul că, prima instanţă, la 25 septembrie
2003, în cadrul termenului de 15 zile prevăzut de art. 362 al.(1) CPC pentru declararea
apelului, contrar prevederilor art. 446 CPC, deoarece hotărârea judecătorească nu devenise
irevocabilă, a admis spre examinare cererea de revizuire depusă de către P.E. şi nelegitim,
prin încheierea din 10 octombrie 2003 a casat hotărârea judecătorească din 12 septembrie
2003, dispunând rejudecarea pricinii în fond.
Cu atât mai mult, prin hotărârea din 13 noiembrie 2003, prima instanţă, contrar
prevederilor art. 6 al.(1) Cod Civil în redacţia Legii din 6 iunie 2002 şi Legii pentru punerea
în aplicare a Codului Civil al Republicii Moldova, a aplicat faţă de relaţiile succesorale, ce
ţin de data deschiderii succesiunii, apărute şi epuizate conform art. 562 Cod Civil în redacţia
Legii din 26 decembrie 1964, la 9 septembrie 2002 când a decedat P.O., normele art. 1458
Cod Civil în redacţia Legii din 6 iunie 2002, recunoscând chiar şi contrar acestei norme de
drept un simplu înscris, care era nedatat, în calitate de testament, ceea ce nu era prevăzut de
art. 575 Cod Civil în redacţia Legii din 26 decembrie 1964.
Tuturor acestor circumstanţe instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, admiţând
apelul declarat, casând hotărârea şi încheierea primei instanţe din 13 noiembrie 2003 şi 10
octombrie 2003 şi menţinând în vigoare hotărârea primei instanţe din 12 septembrie 2003.
Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil şi de contencios administrativ
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar a atrage atenţia judecătorului
Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, C.P. la neadmiterea încălcărilor normelor procesuale
235
şi materiale la examinarea pricinilor civile şi a informa Consiliul Superior al Magistraturii
despre încălcările legislaţiei comise la judecarea pricinii în cauză de preşedintele şedinţei,
judecătorul C.P.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 271 al.(3) şi al.(5) CPC, Colegiul civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se atrage atenţia judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, C.P. la
neadmiterea încălcărilor normelor procesuale şi materiale la examinarea pricinilor civile.
Se informează Consiliul Superior al Magistraturii despre încălcările normelor
procesuale şi materiale admise de preşedintele şedinţei, judecătorul C.P. la examinarea
pricinii civile la cererea de chemare în judecată a P.E. împotriva P.A. cu privire la partajarea
patrimoniului succesoral.
Încheierea interlocutorie nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.P.
judecătorul
Judecătorii D.V.
G.S.
I.P.
S.O.
236
Încheiere privind examinarea observaţiilor asupra procesului-verbal
Î N C H E I E R E
8 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Z.D.
grefier B.E.
examinând în şedinţă publică observaţiile asupra procesului-verbal al şedinţei de
judecată
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva redacţiei ziarului „R‖ cu privire
la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale.
Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 1 februarie 2005 acţiunea a
fost admisă.
La 4 februarie 2005, pârâtul – redacţia ziarului „R‖, a depus observaţii la procesul-
verbal al şedinţei de judecată din 1 februarie 2005 indicând că, în procesul-verbal al şedinţei
de judecată ar lipsi următoarele menţiuni :
1. demersul reprezentantului pârâtului cu privire la audierea în calitate de
martor a lui T.V.;
2. opinia reclamantului, cât şi încheierea instanţei de judecată cu privire la
admiterea demersului menţionat;
3. cu privire la examinarea certificatului eliberat de pârât la 5 ianuarie 2005.
Reprezentantul pârâtului, redacţia ziarului „R‖, P.P., în şedinţa de judecată, a cerut
admiterea observaţiilor la procesul-verbal.
Reclamantul G.N., în şedinţa de judecată, a considerat că, observaţiile expuse în p. 1
şi p. 2 sînt corecte şi urmează a fi admise, iar observaţiile expuse în p.3 urmează a fi
respinse, deoarece instanţei de judecată nu i-a fost prezentat un careva certificat eliberat la 5
ianuarie 2005 de pârât.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de a admite parţial observaţiile la procesul-verbal din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 276 CPC, în decursul a 5 zile de la prezentare, observaţiile
asupra procesului-verbal se examinează de către judecătorul care l-a semnat şi care, dacă
este de acord cu ele, le confirmă justeţea prin menţiunea „De acord‖ şi prin semnătură. În
caz contrar, judecătorul pronunţă o încheiere motivată de respingere totală sau parţială. În
toate cazurile observaţiile asupra procesului-verbal se anexează la dosar.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, observaţiile asupra procesului-verbal al
şedinţei de judecată din 1 februarie 2005, indicate în p.1 şi p. 2, prezentate de pârât, redacţia
ziarului „R‖, sunt întemeiate, faptele expuse în aceste observaţii au avut loc în şedinţa de
judecată din 1 februarie 2005, însă nu au fost incluse în procesul-verbal, din care
considerente urmează a fi admise.
În acelaşi timp, instanţa de judecată consideră necesar de a respinge observaţiile
incluse în punctul 3, deoarece instanţei de judecată nu i-a fost prezentat vre-un certificat
237
eliberat de pârât la 5 ianuarie 2005 şi în consecinţă nici nu a fost examinat în şedinţa de
judecată.
În conformitate cu art. 276, art. art. 269-270, art. 359 al.(1) CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Se admit parţial observaţiile asupra procesului-verbal al şedinţei de judecată din 1
februarie 2005, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva
redacţiei ziarului „R‖ cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale şi
anume în privinţa demersului reprezentantului pârâtului cu privire la audierea în calitate de
martor a lui T.V., expunerii opiniei reclamantului G.N. asupra acestui demers, cât şi
încheierea instanţei de judecată cu privire la admiterea demersului menţionat.
Observaţiile la procesul-verbal al şedinţei de judecată din 1 februarie 2005 în ceea ce
ţine de examinarea certificatului eliberat de pârât la 5 ianuarie 2005 se resping.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o dată cu
fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, Z.D.
judecătorul
238
B. P R O C E D U R A
C O N T E N C I O S U L U I A D M I N I S T R A T I V
239
Hotărâre privind anularea actului administrativ
H O T Â R Â R E
În numele Legii
10 martie 2005 or. Floreşti
judecătoria Floreşti
în componenţă:
Preşedintele şedinţei judecătorul C.V.
grefier N.M.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
C.P. împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului
administrativ
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖ raionul
Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, lui, în baza contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial
Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un sector de teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005 „Cu
privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din sectorul de teren
menţionat au fost transmişi în folosinţă pe un termen de 5 ani întreprinderii „T‖.
La 12 ianuarie 2005, printr-o cerere prealabilă, el a cerut anularea hotărârii
menţionate, însă pârâtul nu i-a dat nici un răspuns.
Reclamantul C.P. consideră hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea acesteia.
Reclamantul C.P., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, P.P., în şedinţa de
judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând hotărârea contestată legală şi întemeiată,
deoarece, în opinia lui, pârâtul este în drept să dispună de terenurile aflate în raza teritorială
a satului.
Reprezentantul intervenientului accesoriu întreprinderea „T‖, B.N., în şedinţa de
judecată, a cerut respingerea acţiunii, considerând hotărârea contestată legală şi întemeiată.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră acţiunea
întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele considerente.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul C.P. în baza contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial
Bălţi este proprietar al sectorului de teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin hotărârea Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005, „Cu
privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din sectorul de teren
menţionat, au fost transmişi în folosinţă pe un termen de 5 ani, pentru creşterea tutunului,
întreprinderii „T‖.
Instanţa de judecată consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece acesta contrar
prevederilor art. 316 CC, art. 46 al Constituţiei Republicii Moldova, art.1 al Protocolului
240
Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale l-a expropriat pe reclamantul C.P. de 50 ari din sectorul de teren.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, reclamantul C.P.,
conform art. 14 al Legii contenciosului administrativ, a respectat procedura de soluţionare
prealabilă a litigiului pe cale extrajudiciară, conform art. 25 al.(1) lit.b), art. 26 al.(1) lit.a)
ale Legii contenciosului administrativ, instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la
admiterea acţiunii şi anularea hotărârii nr. 12 din 10 ianuarie 2005 a Primăriei satului „R‖,
raionul Floreşti „ Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, deoarece
aceasta este ilegală în fond ca fiind emisă contrar prevederilor legii.
Instanţa de judecată consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de pârât cu
privire la legalitatea hotărârii contestate, deoarece reclamantul C.P., nelegitim, fără vreo
cauză de utilitate publică şi fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire, a fost expropriat de 50
ari din sectorul de teren transmişi întreprinderii „T‖ pentru satisfacerea scopurilor statutare.
Astfel, acţiunea reclamantului urmează a fi admisă cu anularea hotărârii contestate a
pârâtului.
Conform art. 16 al.(3) al Legii contenciosului administrativ, în conformitate cu art. 85
al.(1) lit.a), art. 98 al.(1) CPC, instanţa de judecată consideră necesar a încasa de la pârât în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 18 lei.
În conformitate cu art. art. 238-241 CPC, conform art. art. 27 şi 30 ale Legii
contenciosului administrativ, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se anulează hotărârea Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, nr. 12 din 10 ianuarie
2005 „ Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.
Se încasează de la Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, în beneficiul statului taxa de
stat în mărime de 18 (optsprezece) lei.
Hotărărea este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bălţi în
termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Floreşti.
Preşedintele şedinţei, C.V.
judecătorul
241
Hotărâre privind anularea actului administrativ
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
13 ianuarie 2005 or. Orhei
Judecătoria Orhei
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul E.P.
grefier O.M.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
N.S. împotriva Primăriei satului „E‖ raionul Orhei cu privire la contestarea actului
administrativ
c o n s t a t ă
N.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului ‖E‖ raionul
Orhei cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul N.S. a indicat că, el, la 13 ianuarie 2001, a fost
angajat la Primăria satului „E‖, raionul Orhei, în calitate de secretar al primăriei cu statut de
funcţionar public.
Prin dispoziţia primarului satului „E‖ raionul Orhei nr. 123 din 13.07.04 el a fost
concediat de la lucru, conform art. 86 al.1 lit.i Codul Muncii, pentru prezentarea la lucru în
stare de ebrietate alcoolică la 12.07.04.
Reclamantul consideră că, el a fost concediat de la lucru nelegitim, deoarece la 12
iulie 2004 el nu era în stare de ebrietate alcoolică.
Reclamantul N.S., cere anularea dispoziţiei primarului satului „E‖ raionul Orhei nr.
123 din 13 iulie 2004, restabilirea lui la lucru în funcţia de secretar al Primăriei satului „E‖
raionul Orhei, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea
prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.
Reclamantul N.S., în şedinţa de judecată, a susţinut acţiunea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul pârâtului, Primăria satului „E‖, raionul Orhei, C.C., în şedinţa de
judecată, acţiunea nu a recunoscut, a cerut respingerea acesteia, invocând că reclamantul, la
12 iulie 2004, s-a aflat la locul de lucru în stare de ebrietate, ceea ce se confirmă prin actul
întocmit de primar.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră acţiunea
întemeiată şi care urmează a fi admisă parţial din următoarele considerente.
Conform art. 89 al.(1) Codul Muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă
sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin hotărâre a
instanţei de judecată.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul N.S., la 13 ianuarie 2001, a fost
angajat la lucru la Primăria satului „E‖ raionul Orhei, în funcţia de secretar al primăriei şi
avea statut de funcţionar public.
242
Prin dispoziţia primarului nr. 123 din 13 iulie 2004, reclamantul N.S., a fost concediat
de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.i) Codul Muncii şi anume pentru prezentarea la 12 iulie
2005 la lucru în stare de ebrietate alcoolică.
Starea de ebrietate alcoolică a reclamantului N.S., care neagă faptul menţionat, la 12
iulie 2004 a fost constatată prin actul alcătuit de primar.
Instanţa de judecată consideră dispoziţia pârâtului cu privire la concedierea
reclamantului de la lucru, nelegitimă şi care urmează a fi anulată, deoarece în situaţia în care
reclamantul neagă prezentarea sa la serviciu la 12 iulie 2004 în stare de ebrietate alcoolică,
conform art. 76 lit.k) Codul Muncii, prezentarea reclamantului la locul de lucru în stare de
ebrietate alcoolică trebuia să fie constatată printr-un certificat eliberat de instituţia medicală
competentă sau prin actul unei comisii formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai
angajatorului şi ai salariaţilor şi nu printr-un act întocmit unipersonal de primar.
Conform art. 87 al.(1) Codul Muncii, concedierea salariaţilor membri de sindicat în
cazurile stipulate la lit.c), d), e), g) şi h) al.(1) art. 86 Codul Muncii, poate avea loc doar cu
acordul preliminar al organului (organizatorului) sindical din unitate. În celelalte cazuri,
concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical din
unitate.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, reclamantul N.S., este membru de sindicat, însă
la concedierea lui, angajatorul, contrar prevederilor art. 87 al.(1) Codul Muncii, n-a
consultat în prealabil organul sindical din primărie.
Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de judecată ajunge la concluzia că,
reclamantul N.S. a fost concediat de la lucru contrar prevederilor legislaţiei muncii şi
conform art. 89 Codul Muncii urmează să fie restabilit la lucru în funcţia din care a fost
concediat, secretar al primărei satului „E‖ raionul Orhei.
Conform art. 90 al.(1) Codul Muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a
salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare
prejudiciul cauzat acestuia.
Conform art. 90 al.(2) lit.a Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului
cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioada de
absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului
pentru această perioadă.
Din certificatul eliberat de primăria satului „E‖ raionul Orhei, salariul mediu al
reclamantului, N.S., constituie 1 000 lei.
Din considerentele că, reclamantul N.S. a fost absent forţat de la lucru din 13 iulie
2004 pînă la 13 ianuarie 2005, o perioadă de 6 luni, instanţa de judecată ajunge la concluzia
de a încasa de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, în beneficiul lui N.S., salariul în mărime
de 6 000 lei.
Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a prejudiciului
cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral.
Conform art. 90 al.(3) Codul Muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se
determină de către instanţa de judecată, ţinîndu-se cont de aprecierea dată acţiunilor
angajatorului, dar nu poate fi mai mică decît un salariu mediu lunar al salariatului.
Având în vedere faptul că, reclamantul N.S. a fost concediat de la lucru contrar
prevederilor art. 76 lit.k), art. 87 al.(1) Codul Muncii, instanţa de judecată consideră necesar
a admite pretenţia reclamantului în privinţa reparării prejudiciului moral parţial şi anume, a
încasa de la pârât în beneficiul reclamantului suma de 1000 lei, ceea ce corespunde
suferinţelor morale suportatre de ultimul.
243
Conform art. 16 al.(3) al Legii contenciosului administrativ, în conformitate cu art. 85
al.(1) lit.a), art. 98 al.(1) CPC, instanţa de judecată consideră necesar a încasa de la pârât în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 18 lei.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 256 al.(1) lit.d) şi al.(2) CPC, conform art. art.
27 şi 30 ale Legii contenciosului administrativ, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se anulează dispoziţia primarului satului „E‖ raionul Orhei nr. 123 din 13 iulie 2004
„Cu privire la concedierea lui N.S. de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.i) Codul Muncii‖
Se restabileşte N.S. la lucru în funcţia de secretar al primăriei satului „E‖ raionul
Orhei.
Se încasează de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, (cont de decontare numărul
1432154 în Banca Comercială Moldova Agroindbanc societate pe acţiuni) în beneficiul lui
N.S. salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 6 000 (şase mii) lei.
Pretenţia lui N.S. cu privire la repararea prejudiciului moral se admite parţial şi se
încasează de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, în beneficiul lui N.S. suma de 1 000 (una
mie) lei.
Se încasează de la primăria satului „E‖ raionul Orhei, în beneficiul statului taxa de stat
în mărime de 18 (optsprezece) lei.
Hotărârea în privinţa restabilirii la lucru şi încasării salariului mediu pentru absenţa
forţată de la lucru urmează a fi executată imediat.
Hotărârea este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în
termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Orhei.
Preşedintele şedinţei, E.P.
judecătorul
244
C. P R O C E D U R A S P E C I A L Ă
245
Hotărâre privind constatarea faptului raporturilor de rudenie
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
16 februarie 2005 or. Anenii-Noi
Judecătoria Anenii-Noi
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul G.F.
grefier B.E.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui V.V. cu privire la
constatarea faptului raporturilor de rudenie
c o n s t a t ă
V.V. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului
raporturilor de rudenie.
În motivarea cererii, petiţionarul, V.V., a indicat că, la 01.08.04 a început perfectarea
documentelor necesare pentru acceptarea succesiunii, după decesul tatălui său V.F.
Primind extrasul de pe actul de naştere al tatălui său a observat că prenumele tatălui
este indicat Onofrei şi nu Filip. Pe parcurs a aflat că, la naştere prenumele tatălui său a fost
stabilit Filip, însă în certificatul de naştere a fost scris Onofrei. În actele de evidenţă a
gospodăriilor din satul „M‖ raionul Anenii-Noi tatăl său a fost indicat cu prenumele Filip,
după cum şi îl ştiau toţi sătenii.
În legătură cu faptul că, în documentele de identitate ale petiţionarului, figurează
patronimicul ―Filip‖ şi din necesitatea acceptării succesiunii după decesul tatălui său,
solicită petiţionarul V.V., constatarea faptului că, V.Filip şi V.Onofrei, născut la 12 iulie
1914, originar şi locuitor al satului „M‖, raionul Anenii-Noi, a fost una şi aceeaşi persoană
şi care a fost tatăl petiţionarului V.V.
Petiţionarul V.V., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al raionului Anenii-Noi,
L.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând cerinţele petiţionarului
întemeiate şi legale.
Audiind petiţionarul, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind
materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar cererea a admite din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească examinează în
procedură specială pricini cu privire la constatatea faptelor care au valoare juridică.
În conformitate cu art. 281 al.(2) lit.a) CPC, instanţa judecă pricinile în care i se cere
să constate raporturile de rudenie.
Conform art. 45 al.(1) Codul Familiei, rudenia este legătura bazată pe descendenţa
unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent
comun. În primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz - în linie colaterală.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, V.Filip, născut la 12 iulie 1914 şi care a avut
domiciliul permanent în casa nr. 3, str. I.Neaga, satul „M‖, raionul Anenii-Noi, a decedat la
01.08.04, ceea ce se confirmă prin certificatul de deces.
246
Din certificatul de naştere al petiţionarului V.V. urmează că, prenumele tatălui său
este indicat Filip.
Din extrasul din cartea gospodăriilor la primăria satului „M‖ raionul Anenii-Noi,
urmează că la gospodăria nr. 245 situată în strada I.Neaga, nr. 3, drept cap al familiei a
figurat V.Filip.
Din certificatele eliberate de arhiva de stat urmează că, originar şi locuitor al satului
„M‖ raionul Anenii-Noi strada I.Neaga nr. 3 a fost V.Onofrei.
Din explicaţiile martorilor F.I., B.L., S.D. şi I.P. urmează că, pe tot parcursul vieţii pe
tatăl petiţionarului l-au cunoscut sub prenumele de Filip.
Cu atât mai mult, martorul O.L., sora tatălui petiţionarului, V.V. a explicat că, la
naştere, fratelui ei i s-a dat, de către părinţi, prenumele Filip, însă din greşeală, în actul de
naştere a fost indicat prenumele Onofrei, prin ce şi se explică incertitudinile apărute după
decesul acestuia.
Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii cererii,
deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, V.Onofrei şi V.Filip,
născut la 12 iulie 1914, originar şi locuitor al satului „M‖ raionul Anenii-Noi, strada I.Neaga
nr. 3 a fost una şi aceeaşi persoană şi care a fost tatăl petiţionarului V.V., iar constatarea
faptului menţionat are valoare juridică pentru petiţionar în legătură cu acceptarea
succesiunii.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 281 al.(2) lit.a), art. 285 CPC, instanţa de
judecată
h o t ă r ă ş t e
Se constată faptul că, V.Onofrei şi V.Filip, născut la 12 iulie 1914, originar şi locuitor
al satului „M‖ raionul Anenii-Noi strada I.Neaga numărul 3, decedat la 01.08.04, a fost una
şi aceeaşi persoană şi a fost tatăl lui V.V.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bender în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Anenii-Noi.
Preşedintele şedinţei, G.F.
judecătorul
247
Hotărâre privind constatarea faptului înregistrării căsătoriei
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
16 februarie 2005 mun.Chişinău
Judecătoria Centru mun.Chişinău
în componenţă
Preşedintele şedinţei judecătorul G.V.
grefier A.M.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea Ţ.O. cu privire la constatarea
faptului înregistrării căsătoriei
c o n s t a t ă
Ţ.O. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului
înregistrării căsătoriei.
În motivarea cererii petiţionara Ţ.O a indicat că, la 13 iunie anul 1939 la Oficiul de
Stare Civilă a sectorului Centru mun.Chişinău, a înregistrat căsătorie cu Ţ.P., însă adeverinţa
de căsătorie nu s-a păstrat.
Oficiul de Stare Civilă a sectorului Centru mun.Chişinău şi arhiva de stat, au refuzat
în eliberarea duplicatului adeverinţei de căsătorie, invocând că, documentele de arhivă din
anul 1939 nu s-au păstrat.
În legătură cu faptul că, ea nu are altă posibilitate pentru restabilirea adeverinţei de
căsătorie, care este necesară pentru perfectarea documentelor ce ţin de succesiune după
decesul soţului Ţ.P., solicită petiţionara constatarea faptului înregistrării căsătoriei cu Ţ.P. la
13 iunie anul 1939 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Centru mun.Chişinău.
Petiţionara Ţ.O., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru
mun.Chişinău, L.P. în şedinţa de judecată a cerut admiterea cererii, considerând cerinţele
petiţionarei întemeiate şi legale.
Audiind petiţionara, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind materialele
dosarului, instanţa de judecată consideră necesar cererea a admite din următoarele
considerente.
În conformitate cu art.279 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească examinează în
procedură specială pricini cu privire la constatatea faptelor care au valoare juridică.
În conformitate cu art.281 al.(2) lit.c) CPC, instanţa judecă pricinile în care i se cere
să constate înregistrarea căsătoriei.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionara Ţ.O. s-a adresat la Oficiul de Stare
Civilă al sectorului Centru mun.Chişinău şi la arhiva de stat privind primirea duplicatului
adeverinţei de căsătorie, însă aceste instituţii i-au refuzat demersul, invocând motivul
pierderii documentelor de arhivă a anului 1939, ce se confirmă prin avizul din 15 decembrie
2004 şi certificatul din 1 decembrie 2004.
248
Din adeverinţa de naştere a petiţionarei urmează că, numele ei de familie a fost P., iar
în buletinul de identitate este indicat Ţ.
Din înştiinţarea comandamentului unităţii militare nr.1555 din 11 februarie 1943
adresată petiţionarei Ţ.O., urmează că soţul ei, Ţ.P., a decedat în luptele de lângă oraşul
Volgograd, Rusia, la 1 februarie 1943.
Din explicaţiile martorilor V.H., C.R., J.L. şi O.R. urmează că, ei au participat la 13
iunie anul 1939 la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru mun.Chişinău la înregistrarea
căsătoriei dintre petiţionara Ţ.O. şi Ţ.P. cât şi la cununia acestora din aceeaşi zi la biserica
Sfântul Apostol Nicolae, situată în str.Vadul lui Vodă nr.39 mun.Chişinău.
Din certificatul eliberat de biserica Sfântul Apostol Nicolae, mun.Chişinău urmează
că, la 13 iunie anul 1939, Ţ.O., până la căsătorie P.O., a fost cununată cu Ţ.P.
Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii cererii,
deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, la 13 iunie anul 1939,
petiţionara Ţ.O. a înregistrat căsătorie la Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru
mun.Chişinău cu Ţ.P., iar constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru
petiţionară în legătură cu acceptarea succesiunii.
În conformitate cu art.art.238-241, art.281 al.(2) lit.c), art. 285 CPC, instanţa de
judecată
h o t ă r ă ş t e
Se constată faptul înregistrării căsătoriei la 13 iunie anul 1939 la Oficiul de Stare
Civilă al sectorului Centru mun.Chişinău între Ţ.O., până la căsătorie P.O., şi Ţ.P.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile,
prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, G.V.
judecătorul
249
Hotărâre privind constatarea faptului acceptării unei succesiuni şi locul ei de
deschidere
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
16 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.I.
grefier A.B.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea M.P. cu privire la
constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere
c o n s t a t ă
M.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului
acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere.
În motivarea cererii petiţionara M.P. a indicat că, la 03.03.04 a decedat mama
ei, T.P., după decesul căreia a rămas patrimoniul succesoral al acesteia şi anume
casa de locuit nr. 44 situată pe str. Sfînta Vinere, mun. Chişinău.
Ea, petiţionara M.P. s-a născut şi a locuit permanent împreună cu mama sa în
casa nr. 44 situată pe str. Sfânta Vinere mun. Chişinău, însă din motivul că, a rămas
fără loc de muncă, a fost nevoită după decesul mamei sale T.P. să plece la lucru
peste hotarele ţării, în Portugalia, unde s-a aflat până în luna ianuarie 2005, motiv
din care nu a depus la notar, în termen de 6 luni o declaraţie de acceptare a
succesiunii.
Petiţionarea M.P., cere constatarea faptului acceptării de către ea a succesiunii
după decesul mamei sale T.P. şi constatarea locului deschiderii acesteia : strada
Sfânta Vinere nr. 44 mun. Chişinău.
Petiţionara M.P., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Persoana interesată K.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,
considerând cerinţele petiţionarei întemeiate şi legale, deoarece sora lui, petiţionara
M.P., într-adevăr s-a născut şi a locuit permanent în casa nr. 44 situată pe str. Sfânta
Vinere, mun. Chişinău, şi în perioada din luna martie anul 2004 până în luna
ianuarie 2005 s-a aflat la lucru în Portugalia. El, K.P., nu pretinde la patrimoniul
succesoral rămas după decesul mamei sale, T.P.
Audiind petiţionara, persoana interesată, martorii, studiind materialele
dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea din următoarele
considerente.
250
În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.a) CPC, instanţa judecătorească
examinează în procedură specială pricini cu privire la constatatea faptelor care au
valoare juridică.
În conformitate cu art. 281 al.(2) lit.f) CPC, instanţa judecă pricinile în care i
se cere să constate acceptarea unei succesiuni şi locul ei de deschidere.
Conform art. 1516 CC, succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul
depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a
succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 03.03.04 a decedat mama petiţionarei
M.P., T.P. ceea, ce se confirmă prin certificatul de deces eliberat la 3 martie 2004 de
Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru mun. Chişinău.
După decesul lui T.P., a rămas patrimoniul succesoral al acesteia şi anume
casa de locuit nr. 44 situată pe str. Sfînta Vinere mun. Chişinău, ceea ce se confirmă
prin contractul de vînzare-cumpărare din 03.04.49.
Din explicaţiile petiţionarei M.P., a persoanei interesate K.P. cât şi a martorilor
O.P., F.D. şi L.P. urmează că, petiţionara s-a născut şi a locuit permanent în casa nr.
44 situată pe str. Sfânta Vinere mun. Chişinău, iar absenţa ei din luna martie anul
2004 până în luna ianuarie 2005, a fost legată de deplasarea acesteia în Portugalia la
muncă.
Din cartea de imobil a casei de locuit nr. 44, situată pe strada Sfânta Vinere
mun. Chişinău urmează că, locatar permanent este petiţionara M.P., şi până la 3
martie 2004, a fost şi decedata T.P.
Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii
cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, după
decesul lui T.P., proprietară a casei de locuit, nr. 44, situată pe strada Sfânta Vinere
mun. Chişinău, petiţionara M.P., fiica decedatei T.P., locuind permanent în casa
menţionată, a intrat în posesiunea patrimoniului succesoral al acesteia, iar
constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru petiţionară în legătură cu
acceptarea succesiunii.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 281 al.(2) lit.f), art. 285 CPC, instanţa
de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se constată faptul acceptării succesiunii de către M.P., după decesul mamei
sale, T.P.
Se constată locul deschiderii succesiunii după decesul lui T.P., strada Sfânta
Vinere, numărul 44, mun. Chişinău.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15
zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.I.
judecătorul
251
Încheiere privind scoaterea cererii de pe rol în cazul în care la depunerea cererii sau
la examinarea pricinii în procedură specială se constată un litigiu de drept ce ţine de
competenţa instanţelor judecătoreşti
Î N C H E I E R E
16 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul C.I.
grefier A.B.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea M.P. cu privire la
constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere
c o n s t a t ă
M.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la constatarea faptului
acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere.
În motivarea cererii petiţionara M.P. a indicat că, la 03.03.04 a decedat mama
ei, T.P., după decesul căreia a rămas patrimoniul succesoral al acesteia şi anume
casa de locuit nr. 44, situată pe str. Sfînta Vinere, mun. Chişinău.
Ea, petiţionara M.P., s-a născut şi a locuit permanent împreună cu mama sa în
casa nr. 44, situată pe str. Sfânta Vinere, mun. Chişinău, însă din motivul că, a rămas
fără loc de muncă, a fost nevoită după decesul mamei sale T.P., să plece la muncă
peste hotarele ţării în Portugalia, unde s-a aflat până în luna ianuarie 2005, motiv din
care nu a depus la notar în termen de 6 luni o declaraţie de acceptare a succesiunii.
Consideră petiţionara M.P. că, deoarece ea s-a născut şi a locuit permanent în casa
menţionată, numai ea are dreptul de succesiune asupra acesteia, şi cu atât mai mult
că, unicul ei frate K.P. este asigurat cu spaţiu locativ.
Petiţionarea M.P., cere constatarea faptului acceptării de către ea a succesiunii
după decesul mamei sale T.P. şi constatarea locului deschiderii acesteia strada
Sfânta Vinere nr. 44 mun. Chişinău.
Petiţionara M.P., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Persoana interesată K.P., în şedinţa de judecată, a cerut scoaterea cererii de pe
rol, invocând că, între el şi petiţionara M.P., cu care este frate, există un litigiu de
drept cu privire la cota-parte a fiecăruia în casa nr. 44, situată pe strada Sfânta
Vinere mun. Chişinău, deoarece nu numai petiţionara, dar şi el este succesor legal
după decesul mamei lor T.P. Cu atat mai mult, a menţionat K.P., el ştie că
petiţionara nu s-a aflat la muncă peste hotarele ţării.
252
Audiind petiţionara, persoana interesată, studiind materialele dosarului,
instanţa de judecată consideră necesar de a scoate de pe rol cererea din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 280 al.(3) CPC, dacă la depunerea cererii sau la
examinarea pricinii în procedură specială, se constată un litigiu de drept ce ţine de
competenţa instanţelor judecătoreşti, instanţa scoate cererea de pe rol printr-o
încheiere şi explică petiţionarului şi persoanelor interesate dreptul lor de a soluţiona
litigiul în procedură de acţiune civilă la instanţa competentă.
Din cererea depusă în instanţa de judecată şi înscrisurile anexate urmează că,
petiţionara M.P., în conformitate cu art. 281 al.(2) lit.f), a depus cerere în procedura
specială cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei de
deschidere.
În şedinţa de judecată, atât petiţionara M.P. cât şi persoana interesată K.P., au
invocat dreptul lor, unul la întregul imobil, iar celălalt la ½ cotă-parte asupra
patrimoniului succesoral şi anume casa de locuit din strada Sfânta Vinere nr. 44
mun. Chişinău.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la
examinarea pricinii în procedură specială, la cererea M.P. cu privire la constatarea
faptului acceptării succesiunii şi locul ei de deschidere, s-a constatat între petiţionara
M.P. şi persoana interesată K.P. un litigiu de drept ce ţine de competenţa instanţelor
judecătoreşti cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, instanţa de judecată
ajunge la concluzia de a scoate cererea de pe rol.
Instanţa de judecată consideră necesar a explica lui M.P. şi K.P. că, ei sunt în
drept de a soluţiona litigiul apărut între ei cu privire la partajarea patrimoniului
succesoral în procedură de acţiune civilă la instanţa competentă.
În conformitate cu art. 267, art. 268, art. art. 269-270, art. 280 al.(3) CPC,
instanţa de judecată
d i s p u n e
Cererea M.P. cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii şi locul ei
de deschidere se scoate de pe rol.
Se explică lui M.P. şi K.P. că, ei sunt în drept de a soluţiona litigiul apărut între
ei cu privire la partajarea patrimoniului succesoral, în procedură de acţiune civilă la
instanţa competentă.
Se explică M.P. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea
cererii de pe rol, ea poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor
generale.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de
15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, C.I.
judecătorul
253
Hotărâre privind încuviinţarea adopţiei
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
16 februarie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul T.N.
grefier A.P.
cu participarea interpretului F.I.
examinând în şedinţă secretă pricina civilă la cererea lui E. G. cu privire la
adopţie
c o n s t a t ă
E. G. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la adopţie.
În motivarea cererii petiţionarul E.G. a indicat că, el, fiind cetăţean al
Republicii Italia, la 21.06.00, în or. Bologna, Republica Italia, a înregistrat căsătorie
cu E.T., cetăţeancă a Republicii Moldova, care, fiind mamă solitară, are fiul I.,
născut la 04.01.97 în mun. Chişinău. Actualmente el doreşte să adopte pe fiul soţiei
sale şi împreună să plece în Italia, unde el are loc de trai şi de muncă permanent.
Cere ca el să fie înscris în actul de înregistrare a naşterii copilului în calitate de tată.
Petiţionarul E. G., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Persoana interesată E.T., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,
invocând că ea, fiind mamă solitară, din 21 iunie 2000 se află în căsătorie cu
petiţionarul, care este cetăţean al Republicii Italia şi care locuieste în or. Bologna,
unde are casă de locuit şi loc de muncă permanent în calitate de director al
întreprinderii „W‖. Petiţionarul E.G. şi fiul ei I. se cunosc, sunt în relaţii bune şi
ultimul îl consideră pe petiţionar de tată.
Audiind petiţionarul, persoana interesată, reprezentanta Direcţiei Ocrotirii
Drepturilor Copiilor a mun. Chişinău, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil
consideră necesar de a admite cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 279 al.1) lit.b) CPC, instanţa judecătorească examinează
în procedură specială pricini cu privire la încuviinţarea adopţiei.
În conformitate cu art. 291 CPC, cererea de adopţie se examinează în şedinţă
secretă cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului organului de
tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani. În proces pot fi
atrase, după caz, şi alte persoane interesate de actul adopţiei.
254
Conform art. 119 al.(1) Codul Familiei, încuviinţarea adopţiei copilului se face
de către instanţa judecătorească la cererea persoanelor (persoanei) care solicită
adopţia.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul, E. G., cetăţean al
Republicii Italia şi locuitor al or. Bologna, Italia a înregistrat căsătorie cu E.T., care
este mamă solitară, la 21.06.00.
E.T. este cetăţeancă a Republicii Moldova, cu loc de trai permanent în mun.
Chişinău, str. Cuza-Vodă nr. 17, apartamentul nr. 37 şi are un copil minor, fiul I.,
născut la 4 ianuarie 1997 în mun. Chişinău.
Din certificatele prezentate, urmează că petiţionarul E.G., care are o vârstă de
40 ani, are capacitate de exerciţiu, în virtutea calităţilor morale şi a stării sănătăţii,
este în stare să-şi îndeplinească drepturile şi obligaţiile părinteşti de întreţinere şi de
educaţie a copilului, are casă de locuit cu statut de proprietate privată în or. Bologna,
Republica Italia, are un salariu mediu lunar de 7000 euro, petiţionarul şi copilul
minor se află în relaţii de tată-copil mai mult de patru ani, conform legislaţiei Italiei,
petiţionarul este o persoană care poate să adopte un copil minor, nu are antecedente
penale.
Atât Republica Moldova cât şi Republica Italia sunt membri ai Convenţiei ―Cu
privire la protecţia copilului şi colaborarea în materia de înfiere internaţională‖.
Conform certificatelor eliberate de Republica Italia, copilul minor I., născut la
4 ianuarie 1997 în mun. Chişinău şi care este cetăţean al Republicii Moldova, are
permisiunea de a intra şi a locui permanent în acest stat.
Mama copilului minor I., persoana interesată E.G., a depus o declaraţie scrisă,
autentificată de notar cu privire la adopţia copilului de către petiţionarul E.G.
Conform certificatului medical eliberat de policlinica pentru copii nr. 1 mun.
Chişinău, copilul minor I., născut la 4 ianuarie 1997 este sănătos, are o dezvoltare
fizică şi mentală normală.
Conform avizului Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a mun.
Chişinău, susţinut în şedinţa de judecată de reprezentantul acesteia, T.T., adopţia
copilului minor I., născut la 4 ianuarie 1997 în mun. Chişinău, de către petiţionarul
E.G., este raţională şi corespunde interesului copilului minor.
Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul Civil ajunge la concluzia
despre necesitatea admiterii cererii lui E.G. cu privire la adopţia copilului minor I.,
născut la 4 ianuarie 1997, cu înscrierea petiţionarului în actul de înregistrare a
naşterii copilului în calitate de tată.
În conformitate cu art. art. 238-241, 292 CPC, Colegiul Civil
h o t ă r ă ş t e
Se admite cererea lui E. G. cu privire la adopţie.
Se încuviinţează adopţia copilului minor I., născut la 04.01.97 în municipiul
Chişinău, cetăţean al Republicii Moldova, de către E. G., născut la 24 ianuarie 1965,
originar şi locuitor al oraşului Bologna Republica Italia, strada „T‖, numărul 654,
cetăţean al Republicii Italia, înscriindu-l pe ultimul în actul de înregistrare a naşterii
copilului în calitate de tată.
255
Copia autentificată a hotărârii irevocabile a instanţei de judecată, în termen de
5 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti privind adopţia, se
trimite Direcţiei de Ocrotire a Drepturilor Copilului a municipiului Chişinău pentru a
se efectua înregistrarea de stat a adopţiei.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, T.N.
judecătorul
256
Hotărâre privind declararea persoanei dispărută fără urmă
H O T Ă R Â R E În numele Legii
23 februarie 2005 mun. Chişinău Judecătoria Centru mun. Chişinău în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul D.C. grefier V.G. examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea O.M. cu privire la
declararea persoanei dispărută fără urmă
c o n s t a t ă
O.M., a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei dispărută fără urmă.
În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu L.M. din 17 mai 1995 până la 12 februarie 2003. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.00, care se află în întreţinerea şi educaţia ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.
După desfacerea căsătoriei fostul ei soţ, L.M., a plecat de la locul de domiciliu permanent şi ea nu mai are nici o ştire despre el. În legătură cu faptul că, copilul este grav bolnav şi necesită tratament peste hotarele ţării, iar pentru aceasta este necesar şi acordul tatălui, cere petiţionara declararea lui L.M., ca fiind dispărut fără urmă.
Petiţionara O.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.
Reprezentantul persoanei interesate, Direcţia de Ocrotire a Drepturilor Copilului a sectorului Centru, mun. Chişinău, Z.U., a cerut admiterea cererii, considerând cerinţele petiţionarei întemeiate şi legale.
Audiind petiţionara, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.d) CPC, instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la declararea persoanei dispărută fără urmă sau decedată.
Conform art. 49 al.1) CC, persoana fizică poate fi declarată dispărută fără veste dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei. Dispariţia se declară de instanţa de judecată la cererea persoanei interesate.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionara O.M. şi L.M. s-au aflat în căsătorie din 17 mai 1995 până la 12.02.03. Din căsătorie au fiul N., născut la 7 iulie 2000. Petiţionara O.M., cu fiul minor N. şi L.M., până la 12 februarie 2003, au locuit împreună în apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău, după ce L.M. a plecat de la domiciliu.
257
Din certificatul eliberat de întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 4, mun. Chişinău urmează că, din 12 februarie 2003, L.M. nu locuieşte în apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău şi locul lui de domiciliu nu este cunoscut.
Din certificatul eliberat de Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun. Chişinău urmează că, la 15 mai 2003, petiţionara O.M. a depus la organele de poliţie o declaraţie cu privire la dispariţia lui L.M., în legătură cu ce s-a iniţiat căutarea lui, însă până la momentul actual lipsesc informaţii cu privire la locul de aflare a acestuia.
Din certificatul eliberat de întreprinderea „T‖ urmează că, L.M. a lucrat la întreprindere în calitate de inginer şi la 10 ianuarie 2003 a fost concediat în legătură cu reducerea numărului de personal.
Din explicaţiile martorilor T.U. şi N.I., locatari ai apartamentului nr. 28 str. Ştefan cel Mare nr. 27, mun. Chişinău urmează că, L.M. din 12 februarie 2003 nu mai locuieşte în apartamentul nr. 29 şi lor nu le este conoscut locul lui de domiciliu.
Martorii F.I şi F.M., părinţii lui L.M, au explicat că, fiul lor L.M., după desfacerea căsătoriei, le-a spus că va pleca în altă ţară la loc de trai permanent, însă unde el se află, ei nu cunosc şi nu deţin ştiri despre el.
Din certificatul eliberat de Policlinica de copii nr. 1 mun. Chişinău urmează că, copilul minor N. este grav bolnav şi necesită tratament în condiţii de staţionar peste hotarele ţării.
Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, L.M. lipseşte de la domiciliu şi a trecut mai mult de un an de când nu se cunoaşte vre-o ştire despre locul aflării lui, iar constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru petiţionara L.M în legătură cu necesitatea plecării fiului ei N. la tratament peste hotarele ţării, fără acordul tatălui L.M.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 300 CPC, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se declară L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor al municipiului Chişinău, apartamentul numărul 29, strada Ştefan cel Mare, numărul 27, ultimul loc de lucru întreprinderea „T‖, municipiul Chişinău, dispărut fără urmă.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.C. judecătorul
258
Încheiere privind restituirea fără examinare a cererii cu privire la declararea persoanei
dispărută fără urmă
Î N C H E I E R E
15 martie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, D.C., studiind cererea
O.M. cu privire la declararea persoanei dispărută fără urmă,
c o n s t a t ă
O.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei
dispărută fără urmă.
În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu
L.M. din 17 mai 1995 până la 12 decembrie 2004. Din căsătorie au un copil minor,
fiul N., născut la 07.07.00, care se află în întreţinerea şi educaţia ei. L.M. a locuit
împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24
mun. Chişinău.
După desfacerea căsătoriei fostul ei soţ, L.M. a plecat de la locul de domiciliu
permanent şi ea nu mai are vre-o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea doreşte
să perfecteze documentele de proprietate asupra apartamentului pe numele său, iar
locul de domiciliu al lui L.M. nu este cunoscut, cere petiţionara declararea lui L.M.
ca fiind dispărut fără urmă.
Studiind cererea şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră că, este necesară
restituirea acesteia din următoarele considerente.
Conform art. 49 al.(1) CC, persoana fizică poate fi declarată dispărută fără
veste dacă lipseşte de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii
ultimelor ştiri despre locul aflării ei. Dispariţia se declară de instanţa de judecată la
cererea persoanei interesate.
În conformitate cu art. 297 al.(2) CPC, cererea privind declararea persoanei
dispărută fără urmă sau decedată depusă până la expirarea termenului stabilit la art.
49 şi 52 Cod Civil se restituie petiţionarului fără examinare.
Din cererea petiţionarei O.M. şi înscrisurile anexate urmează că, ea cere ca
L.M să fie declarat dispărut fără urmă.
Conform circumstanţelor indicate în cerere şi care rezultă din înscrisurile
anexate, L.M. lipseşte de la domiciliu timp de 3 luni, din 12 decembrie 2004, care şi
este ziua ultimelor ştiri despre locul aflării acestuia.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, petiţionara
O.M. a depus cererea cu privire la declararea lui L.M. dispărut fără urmă, până la
expirarea termenului de un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării
acestuia, judecătorul ajunge la concluzia de a restitui cererea fără examinare.
259
Judecătorul consideră necesar de a explica O.M. că, pentru pornirea şi
susţinerea unui proces cu privire la declararea lui L.M. dispărut fără urmă, este
necesar ca din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării acestuia să treacă cel
puţin un an.
În conformitate cu art. 170, art. art. 269-270, art. 297 al.(2) CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie fără examinare cererea O.M. cu privire la declararea persoanei
dispărută fără urmă.
Se remite O.M. încheierea în cauză şi cererea cu toate documentele anexate.
Se explică O.M. că, pentru pornirea şi susţinerea unui proces cu privire la
declararea lui L.M. dispărut fără urmă, este necesar ca din ziua primirii ultimelor
ştiri despre locul aflării acestuia să treacă cel puţin un an.
Se explică O.M. că, restituirea cererii nu exclude posibilitatea adresării repetate
în judecată a aceluiaşi petiţionar, cu aceeaşi cerere, cu acelaşi obiect şi aceleaşi
temeiuri, dacă petiţionarul a lichidat încălcările.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul D.C.
260
Hotărâre privind declararea persoanei decedată
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
23 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.C.
grefier V.G.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea O.M. cu privire la
declararea persoanei decedată
c o n s t a t ă
O.M., a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei
decedată.
În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea este în căsătorie cu L.M.
din 17 mai 1995. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.99, care se
află în întreţinerea şi educaţia ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în
apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.
La 12 februarie 2000, soţul ei, L.M. a plecat de la locul de domiciliul
permanent şi ea nu mai are vre-o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea din anul
2001 a creat o nouă familie cu P.O., cu care doreşte să se căsătorească, cere
petiţionara declararea lui L.M. ca fiind persoană decedată.
Petiţionara O.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al sectorului
Centru mun. Chişinău, P.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,
considerând cerinţele petiţionarei întemeiate şi legale.
Audiind petiţionara, reprezentantul persoanei interesate, martorii, studiind
materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.d) CPC, instanţa judecătorească
examinează în procedură specială pricini cu privire la declararea persoanei dispărută
fără urmă sau decedată.
Conform art. 52 al.(1) Codul Civil, persoana poate fi declarată decedată prin
hotărâre a instanţei de judecată dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri
despre locul unde se află sau după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau
o primejdie de moarte sau care dau temei a presupune că a decedat în urma unui
anumit accident.
Conform art. 33 al.(1) Codul Familiei, căsătoria încetează în urma decesului
sau a declarării pe cale judecătorească a decesului unuia dintre soţi.
261
În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionara O.M. şi L.M. sunt în
căsătorie din 17 mai 1995. Din căsătorie au fiul N., născut la 7 iulie 1999.
Petiţionara O.M., cu fiul minor N. şi L.M., până la 12 februarie 2000, au locuit
împreună în apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău, însă
după această dată, L.M. a plecat de la domiciliu.
Din certificatul eliberat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 4 mun. Chişinău urmează că, din 12 februarie 2000, L.M. nu locuieşte în
apartamentul nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău şi locul lui de
domiciliu nu este cunoscut.
Din certificatul eliberat de Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru mun.
Chişinău urmează că, la 15 februarie 2000, petiţionara O.M. a depus la organele de
poliţie o declaraţie cu privire la dispariţia lui L.M., în legătură cu ce s-a iniţiat
căutarea lui, însă până la momentul actual lipsesc informaţii cu privire la locul de
aflare a acestuia.
Din certificatul eliberat de întreprinderea „T‖ urmează că, L.M. a lucrat la
întreprindere în calitate de inginer şi la 10 ianuarie 2000 a fost concediat în legătură
cu reducerea numărului de personal.
Din explicaţiile martorilor T.U. şi N.I., locatari ai apartamentului nr. 28 str.
Ştefan cel Mare nr. 27 mun. Chişinău urmează că, L.M. din 12 februarie 2000 nu
mai locuieşte în apartamentul nr. 29, şi lor nu le este cunoscut locul lui de domiciliu.
Martorii F.I şi F.M., părinţii lui L.M, au explicat că, fiul lor L.M., în luna
ianuarie 2000 le-a spus că, va pleca în altă ţară la un alt loc de trai permanent, însă
unde el se află, ei nu cunosc şi nu deţin ştiri despre el.
Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii
cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine faptul că, L.M.
lipseşte de la domiciliu şi au trecut mai mult de trei ani de când nu se cunosc ştiri
despre locul aflării lui, iar constatarea faptului menţionat are valoare juridică pentru
petiţionara L.M în legătură cu necesitatea înregistrării căsătoriei cu P.O.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 300 CPC, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se declară L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor al municipiului
Chişinău apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27, ultimul loc de lucru
întreprinderea „T‖ municipiul Chişinău, decedat.
Se consideră ziua morţii lui L.M., ziua la care hotărârea judecatorească privind
declararea decesului lui L.M. va rămâne definitivă.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15
zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.C.
judecătorul
262
Hotărâre privind anularea hotărârii judecătoreşti
de declarare a persoanei decedată
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
18 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.C.
grefier V.G.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui L.M. cu privire la
anularea hotărârii judecătoreşti de declarare a persoanei decedată
c o n s t a t ă
La 2 februarie 2005, O.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la
declararea persoanei decedată.
În motivarea cererii O.M. a indicat că, ea este în căsătorie cu L.M. din 17 mai
1995. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.99, care se află la
întreţinerea ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul nr. 29
str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.
La 12 februarie 2000 soţul ei, L.M. a plecat de la locul de domiciliul
permanent şi ea nu mai are nici o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea din anul
2001 a creat o nouă familie cu P.O., cu care doreşte să înregistreze căsătorie, a cerut
petiţionara declararea lui L.M. ca fiind persoană decedată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005, L.M.
a fost declarat decedat.
La 3 mai 2005, L.M. a depus cerere cu privire la anularea hotărârii Judecătoriei
Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005 prin care el a fost declarat decedat
invocând că, din 12 februarie anul 2000 el, fără ca să înştiinţeze pe cineva, a plecat
clandestin la lucru în or. Roma, Italia, unde s-a aflat până la 30 aprilie 2005.
Petiţionarul L.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Persoana interesată O.M., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,
considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.
Reprezentantul persoanei interesate, Oficiul de Stare Civilă al sectorului
Centru mun. Chişinău, P.P., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,
considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.
Audiind petiţionarul, persoana interesată, reprezentantul persoanei interesate,
studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite
cererea din următoarele considerente.
263
Conform art. 53 al.(1) Cod Civil, în cazul apariţiei sau descoperirii locului de
aflare a persoanei declarate decedată, instanţa de judecată anulează hotărârea privind
declararea decesului ei.
În conformitate cu art. 301 al.(1) CPC, în cazul apariţiei persoanei declarate
dispărută fără urmă sau decedată sau descoperirii locului ei de aflare, instanţa
judecătorească anulează, printr-o hotărâre, hotărârea anterioară.
În conformitate cu art. 301 al.(4) CPC, hotărârea de anulare constituie temeiul
anulării măsurilor de protecţie şi de administrare a bunurilor, precum şi al anulării
înregistrării decesului în registrul de stare civilă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul L.M, prin hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005 a fost declarat decedat.
La 30 aprilie 2005 L.M. a apărut şi la 3 mai anul 2005 a depus cerere cu privire
la anularea hotărârii judecătoreşti de declarare a lui decedat, circumstanţă ce
constituie temei pentru admiterea cererii depuse şi anularea hotărârii Judecătoriei
Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005 cu privire la declararea lui decedat.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 301 CPC, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se anulează hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 februarie 2005
prin care L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor al municipiului
Chişinău apartamentul nr. 29, str. Ştefan cel Mare nr. 27, ultimul loc de lucru
întreprinderea „T‖ municipiul Chişinău, a fost declarat decedat.
Copia hotărârii se trimite Oficiului de Stare Civilă al sectorului Centru mun.
Chişinău pentru anularea înregistrării decesului lui L.M. în registrul de stare civilă.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15
zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.C.
judecătorul
264
Hotărâre privind declararea incapacităţii persoanei
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
16 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
grefier C.I.
cu participarea avocatului P.O.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea Spitalului Clinic de
Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cu privire la declararea incapacităţii persoanei
c o n s t a t ă
Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii a depus cerere în instanţa
de judecată cu privire la declararea incapacităţii persoanei.
În motivarea cererii petiţionarul, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului
Sănătăţii, a indicat că, B.L., de la naştere, suferă de o boală mintală incurabilă,
anume schizofrenie, ceea ce nu-i permite să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile
sale.
De cîteva ori pe an, B.L. se află la tratament în condiţii de staţionar, însă
însănătoşirea lui este imposibilă.
Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cere al declara pe B.L.
incapabil.
Reprezentantul petiţionarului, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului
Sănătăţii, F.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.
Reprezentantul organului de tutelă şi curatelă, Pretura sectorului Centru mun.
Chişinău, M.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând
cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.
Avocatul P.O., reprezentantul legal al lui B.L., în şedinţa de judecată a cerut
admiterea cererii, considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale, deoarece
B.L., fiind bolnav de schizofrenie, nu poate conştientiza şi dirija acţiunile sale.
Audiind reprezentantul petiţionarului, reprezentantul Preturii sectorului Centru,
mun. Chişinău, reprezentantul legal al lui B.L., martorii, studiind materialele
dosarului, instanţa de judecată, consideră necesar de a admite cererea din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 24 al.(1) Cod Civil, persoana care, în urma unei
tulburări psihice (boli mintale sau deficienţe mintale), nu poate conştientiza sau
dirija acţiunile sale poate fi declarată de către instanţa de judecată ca incapabilă.
Asupra ei se instituie tutela.
265
În conformitate cu art. 279 al.(1) lit.e) CPC, instanţa judecătorească
examinează în procedură specială pricini cu privire la limitarea în capacitatea de
exerciţiu sau declararea incapacităţii.
În conformitate cu art. 302 al.(2) CPC, procesul privind declararea incapacităţii
persoanei din cauza unei tulburări psihice (boli mintale sau dificienţe mintale) poate
fi pornit la cererea membrilor ei de familie, a rudelor apropiate (părinţi, copii, fraţi,
surori, bunei), indiferent de faptul că domiciliază ori nu în comun cu aceasta, sau la
solicitarea organului de tutelă şi curatelă, a instituţiei de psihiatrie (psihoneurologie),
a procurorului.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, B.L., din copilărie, suferă de o boală
mintală, schizofrenie, ce nu-i dă posibilitate să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile
sale, circumstanţă confirmată prin înscrierile din cartela medicală a lui B.L. şi
raportul de expertiză medico-judiciară de psihiatrie din 5 februarie 2005.
Concluzia în cauză este confirmată şi prin explicaţiile martorilor B.I. şi B.M.,
părinţi ai lui B.L., din care urmează că, fiul lor, B.L. suferă din copilărie de
schizofrenie, nu conştientizează şi nu dirijează acţiunile sale, în legătură cu ce
deseori se află la tratament în Spitalul Clinic de Psihiatrie.
Astfel, instanţa de judecată ajunge la concluzia despre necesitatea admiterii
cererii, deoarece în şedinţa de judecată s-a contatat cu certitudine că, B.L. din
copilărie suferă de o tulburare psihică, el nu conştientizează acţiunile sale şi nu poate
dirija cu ele.
În conformitate cu art. art. 238-241, art. 307 CPC, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se declară B.L., născut la 1 ianuarie 1990, originar şi locuitor al mun.
Chişinău, strada Mateevici nr. 14, apartamentul nr. 2, incapabil.
Copia hotărârii se trimite Preturii sectorului Centru municipiul Chişinău,
pentru a-i numi lui B.L. un tutore.
Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15
zile, prin intermediul Judecătoriei Centru mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
266
Încheiere, privind desemnarea din oficiu a reprezentantului
Î N C H E I E R E
1 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
grefier C.I.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea Spitalului Clinic de
Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cu privire la declararea incapacităţii persoanei
c o n s t a t ă
Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii a depus cerere în instanţa
de judecată cu privire la declararea incapacităţii persoanei.
În motivarea cererii petiţionarul, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului
Sănătăţii, a indicat că, B.L., de la naştere, suferă de o boală mintală incurabilă,
anume schizofrenie, ceea ce nu-i permite să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile
sale.
De cîteva ori pe an, B.L. se află la tratament în condiţii de staţionar, însă
însănătoşirea lui este imposibilă.
Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii cere al declara pe B.L.
incapabil.
Reprezentantul petiţionarului, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului
Sănătăţii, F.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea acesteia.
Reprezentantul organului de tutelă şi curatelă, Pretura sectorului Centru mun.
Chişinău, M.V., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii, considerând
cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale.
Audiind reprezentantul petiţionarului, reprezentantul Preturii sectorului Centru
mun. Chişinău, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră necesar
de ai desemna, din oficiu, lui B.L., în calitate de reprezentant, pentru asistenţă
juridiciară gratuită, un avocat, care care va dispune de împuternicirile unui
reprezentant legal, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 77 CPC, instanţa judecătorească este în drept să
numească din oficiu părţii sau intervenientului un reprezentant avocat :
a) în cazul în care partea sau intervenientul sunt lipsiţi sau limitaţi în
capacitatea de exerciţiu şi nu au reprezentanţi legali;
b) dacă instanţa constată un conflict de interese între reprezentant şi
reprezentatul lipsit ori limitat în capacitatea de exrciţiu;
c) în condiţiile art.304 şi 316 CPC;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
267
În conformitate cu art.304 al. (1) CPC, dacă, după pornirea procesului privind
limitarea persoanei în capacitatea de exerciţiu sau declararea incapacităţii ei, aceasta
nu este asistată în judecată de avocat, pentru apărarea intereselor ei în proces,
judecătorul numeşte din oficiu un avocat, care va dispune de împuternicirile unui
reprezentant legal.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul, Spitalul Clinic se Psihiatrie
al Ministerului Sănătăţii, a pornit un proces privind declararea incapacităţii lui B.L.,
care din copilărie, suferă de o boală mintală, schizofrenie, ce, în opinia
petiţionarului, nu-i dă posibilitate să conştientizeze şi să dirijeze acţiunile sale.
B.L., nu este asistat în judecată de un avocat.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, Spitalul
Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii, a pornit un proces cu privire la
declararea incapacităţii lui B.L., iar acesta nu este asistat în judecată de avocat,
instanţa de judecată ajunge la concluzia de ai desemna, din oficiu, lui B.L., în
calitate de reprezentant, pentru asistenţă judiciară gratuită, avocatul P.O., care va
dispune de împuternicirile unui reprezentant legal.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. art. 77 şi 304 CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se desemnează, din oficiu, pentru asistenţă judiciară gratuită, avocatul P.O. în
calitate de reprezentant al lui B.L., care va dispune de împuternicirile unui
reprezentant legal în pricina civilă la cererea Spitalului Clinic de Psihiatrie al
Ministerului Sănătăţii cu privire la declararea incapacităţii lui B.L.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o
dată cu fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
268
Încheiere privind publicarea în ziarul local a unei comunicări despre pornirea
procesului
Î N C H E I E R E
10 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, D.C., studiind cererea O.M. cu
privire la declararea persoanei decedată
c o n s t a t ă
O.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la declararea persoanei
decedată.
În motivarea cererii petiţionara O.M. a indicat că, ea este în căsătorie cu L.M.
din 17 mai 1995. Din căsătorie au un copil minor, fiul N., născut la 07.07.99, care se
află la întreţinerea ei. L.M. a locuit împreună cu ea şi copilul minor în apartamentul
nr. 29 str. Ştefan cel Mare nr. 24 mun. Chişinău.
La 12 februarie 2000 soţul ei, L.M. a plecat de la locul de domiciliul
permanent şi ea nu mai are nici o ştire despre el. În legătură cu faptul că, ea din anul
2001 a creat o nouă familie cu P.O., cu care doreşte să înregistreze căsătorie, cere
petiţionara declararea lui L.M. ca fiind persoană decedată.
Studiind cererea şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră că, este necesară
publicarea în ziarul local, din contul petiţionarei, a unei comunicări despre pornirea
procesului din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 299 al.(2) CPC, judecătorul este în drept să dispună,
printr-o încheiere, publicarea în ziarul local, din contul petiţionarului, a unei
comunicări despre pornirea procesului.
Din cererea depusă de O.M şi înscrisurile anexate urmează că, din 12 februarie
2000, soţul petiţionarei, L.M. a plecat de la domiciliu şi locul lui de aflare nu se
cunoaşte. Măsurile întreprinse de ea cu privire la stabilirea locului aflării lui L.M. nu
s-au încununat de succes, din care considerente a depus cererea în cauză.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, timp de mai
mult de patru ani nu se cunoaşte locul aflării lui L.M., judecătorul ajunge la
concluzia cu privire la necesitatea publicării în ziarul municipal „Ch‖, din contul
petiţionarei, a comunicării despre pornirea procesului la cererea O.M. cu privire la
declararea lui M.P decedat.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 299 al.(2), art. 359 al.(1) CPC,
judecătorul
d i s p u n e
269
Se publică în ziarul municipiului Chişinău „Ch‖, din contul O.M., comunicarea
despre pornirea la Judecătoria Centru municipiul Chişinău a procesului la cererea
O.M, domiciliată în municiliul Chişinău, str. Ştefan cel Mare, nr. 24, apartamentul
nr. 29, cu privire la declararea lui L.M., născut la 31 august 1974, originar şi locuitor
al municipiului Chişinău str- Ştefan cel Mare, nr. 24 apartamentul nr. 29, ultimul loc
de lucru întreprinderea „T‖ municipiul Chişinău, decedat.
Persoanele care deţin informaţii despre locul de aflare a lui L.M, le pot
comunica Judecătoriei Centru municipiul Chişinău pe adresa municipiul Chişinău,
strada Bulgară 43.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o
dată cu fondul hotărârii.
Judecătorul D.C.
270
Încheiere privind încetarea procesului de reconstituire a procedurii judiciare pierdute
Î N C H E I E R E
23 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul I.O.
grefier I.R.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui O.S. cu privire la
reconstituirea procedurii judiciare pierdute,
c o n s t a t ă
O.S. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la reconstituirea
procedurii judiciare pierdute.
În motivarea cererii, petiţionarul O.S. a indicat că, în anul 1997 Judecătoria
Botanica, mun. Chişinău a examinat pricina civilă la cererea de chemare în judecată
a lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½
cotă-parte ideală din casa de locuit nr. 13, situată pe str. Sarmisegetuza mun.
Chişinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 06.07.97, acţiunea a
fost admisă.
La 10 ianuarie 2005 el a depus instanţei de judecată o cerere prin care a cerut
eliberarea unei copii a hotărârii judecătoreşti menţionate, însă acest demers i-a fost
refuzat, invocându-se pierderea dosarului civil.
Petiţionarul O.S., cere reconstituirea hotărârii judiciare pierdute din 6 iulie
1997.
Petiţionarul O.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Persoana interesată I.S., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul,
data şi ora şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
Audiind petiţionarul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată
consideră necesar procesul de reconstituire a procedurii judiciare pierdute a înceta
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 335 al.(1) CPC, reconstituirea procedurii judiciare în
pricinile civile (reconstituirea actelor de procedură judiciară sau de executare a
hotărârii) pierdute total sau parţial care s-a încheiat cu pronunţarea hotărârii ori cu
încetarea procesului se efectuează de către instanţa judecătorească în modul stabilit
în capitolul XXXIV CPC.
În conformitate cu art. 342 al.(1) CPC, dacă materialele adunate nu sînt
suficiente pentru reconstituirea hotărârii procedurii judiciare pierdute, instanţa
271
judecătorească, printr-o încheiere, dispune încetarea procesului de reconstituire a
procedurii judiciare pierdute şi lămureşte participanţilor la proces că au dreptul de a
depune în judecată o nouă acţiune conform regulilor generale. Încheierea de încetare
a procesului nu poate fi atacată cu recurs.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, petiţionarul O.S. cere reconstituirea
hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, din 6 iulie 1997, prin care ar fi fost
admisă acţiunea lui împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate
la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit situată pe str. Sarmisegetuza nr. 13 mun.
Chişinău, însă petiţionarul O.S. nu a prezentat probe în acest sens.
Din certificatul eliberat de Judecătoria Botanica mun. Chişinău urmează că,
într-adevăr la 6 iulie 1997 a fost emisă o hotărâre în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de
proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit din strada Sarmisegetuza nr. 13
mun. Chişinău, însă atât dosarul civil cât şi hotărârea judecătorească în cauză au fost
pierdute. Nu s-a păstrat nici registrul judecătorului L.K., care a fost preşedinte de
şedinţă în pricina civilă în cauză.
Din certificatul eliberat de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 34, mun. Chişinău urmează că, I.S., domiciliat în casa din str.
Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău, din 3 decembrie 2003 este plecat la domiciliu
permanent peste hotarele ţării.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, materialele
adunate nu sunt suficiente pentru reconstituirea hotărârii procedurii judiciare
pierdute în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui
I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de
locuit din strada Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău, instanţa de judecată ajunge la
concluzia cu privire la necesitatea încetării procesului de reconstituire a procedurii
judiciare pierdute.
Instanţa de judecată consideră necesar de a explica petiţionarului O.S. că, el
este în drept de a depune în judecată o nouă acţiune conform regulilor generale.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 342 al.(1) CPC, instanţa de judecată
d i s p u n e
Procesul în pricina civilă la cererea lui O.S. cu privire la reconstituirea
procedurii judiciare pierdute se încetează.
Se explică lui O.S. că, el este în drept de a depune în judecată o nouă acţiune
conform regulilor generale.
Încheierea nu poate fi atacată cu recurs.
Preşedintele şedinţei, I.O.
judecătorul
272
Hotărâre privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute
H O T Ă R Â R E
În numele Legii
23 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Botanica, mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
grefier I.R.
examinând în şedinţă publică pricina civilă la cererea lui O.S. cu privire la
reconstituirea procedurii judiciare pierdute
c o n s t a t ă
O.S. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la reconstituirea
procedurii judiciare pierdute.
În motivarea cererii, petiţionarul O.S. a indicat că, în anul 1997, Judecătoria
Botanica mun. Chişinău a examinat pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-
parte ideală din casa de locuit nr. 13, situată pe str. Sarmisegetuza mun. Chişinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 06.07.97 acţiunea a
fost admisă.
La 10 ianuarie 2005 el a depus instanţei de judecată o cerere prin care a cerut
eliberarea unei copii a hotărârii judecătoreşti menţionate, însă acest demers i-a fost
refuzat, invocându-se pierderea dosarului civil.
Petiţionarul O.S., cere reconstituirea hotărârii judiciare pierdute din 6 iulie
1997.
Petiţionarul O.S., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea şi a cerut admiterea
acesteia.
Persoana interesată I.S., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii,
considerând cerinţele petiţionarului întemeiate şi legale şi a prezentat instanţei de
judecată o copie autentificată a hotărârii instanţei de judecată, reconstituirea căreia
se cere.
Audiind petiţionarul, persoana interesată, martorii, studiind materialele
dosarului, instanţa de judecată consideră necesar de a admite cererea de reconstituire
a procedurii judiciare pierdute din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 335 al.(1) CPC, reconstituirea procedurii judiciare în
pricinile civile (reconstituirea actelor de procedură judiciară sau de executare a
hotărârii) pierdute total sau parţial care s-a încheiat cu pronunţarea hotărârii ori cu
273
încetarea procesului se efectuează de către instanţa judecătorească în modul stabilit
în capitolul XXXIV CPC.
Din certificatul eliberat de Judecătoria Botanica mun. Chişinău urmează că, la
6 iulie 1997 a fost pronunţată o hotărâre prin care a fost admisă acţiunea în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la
declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit situată pe
strada Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău, însă atât dosarul civil cât şi hotărârea
judecătorească în cauză au fost pierdute.
În şedinţa de judecată s-a constatat cu certitudine că, în anul 1997, în procedura
Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, preşedinte de şedinţă, judecătorul L.K., s-a
aflat pe rol pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.S. împotriva lui
I.S. cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de
locuit situată pe str. Sarmisegetuza nr. 13, mun. Chişinău şi la 6 iulie 1997 a fost
emisă o hotărâre prin care acţiunea a fost admisă.
Circumstanţa în cauză este confirmată în şedinţa de judecată prin explicaţiile
petiţionarei O.S., ale persoanei interesate I.S şi a martorilor Z.U., U.O. şi L.P, care
au dat explicaţii în procesul civil dintre părţi în anul 1997.
Cu atât mai mult, circumstanţa în cauză este confirmată şi prin extrasul din
registrul judecătorului L.K din anul 1997, extrasul din cartela dosarului civil nr. 2
234 din anul 1997, cât şi copia autentificată a hotărârii instanţei de judecată,
reconstituirea căreia se cere şi din care urmează că, în legătură cu faptul că, între
S.O. şi S.I a fost încheiată o convenţie cu privire la construcţia în comun a unei case
de locuit, a fost admisă acţiunea lui O.S. împotriva lui I.S. cu privire la declararea
dreptului la ½ cotă-parte ideală la casa de locuit situată pe strada Sarmisegetuza, nr.
13, mun. Chişinău.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, au fost
adunate suficiente materiale pentru reconstituirea hotărârii judiciare pierdute,
instanţa de judecată ajunge la concluzia cu privire la constatarea cuprinsului
hotărârii care se reconstituie şi necesitatea reconstituirii hotărârii Judecătoriei
Botanica mun. Chişinău, din 6 iulie 1997, emisă în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui S.O. împotriva lui S.I cu privire la declararea dreptului de
proprietate la ½ cotă-parte ideală din casa de locuit situată pe strada Sarmisegetuza
nr. 13, mun. Chişinău, prin care acţiunea a fost admisă.
În conformitate cu art. 238-241, art. 343 CPC, instanţa de judecată
h o t ă r ă ş t e
Se reconstituie hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău, emisă la
6 iulie 1997, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui S.O. împotriva
lui S.I cu privire la declararea dreptului de proprietate la ½ cotă-parte ideală la casa
de locuit situată pe strada Sarmisegetuza numărul 13, municipiul Chişinău, prin care
acţiunea a fost admisă.
274
Hotărârea este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel
Chişinău în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
275
D. P R O C E D U R A Î N O R D O N A N Ţ Ă
(Procedura simplificată)
276
Model de blanchetă a ordonanţei judecătoreşti
____________
numărul dosarului
O R D O N A N Ţ Ă
____ _______ _____
data luna anul localitatea
Judecătorul _________________________________________________________
(de indicat instanţa de judecată, numele de familie şi prenumele
judecătorului)
examinând cererea creditorului__________________________________________
(de indicat numele de familie şi prenumele creditorului sau denumirea creditorului,
datele bancare)
___________________________________________________________________
domiciliat (sediul) ___________________________________________________
(de indicat adresa de domiciliu sau de reşedinţă a creditorului)
___________________________________________________________________
cu privire la ________________________________________________________
(de indicat esenţa pretenţiei specificate la art. 345 CPC)
__________________________________________________________________
de la debitorul______________________________________________________
(de indicat numele de familie şi prenumele debitorului sau denumirea debitorului,
datele bancare)
__________________________________________________________________
domiciliat (sediul) ___________________________________________________
(de indicat adresa de domiciliu sau de reşedinţă a debitorului)
__________________________________________________________________
conform ___________________________________________________________
(de indicat legea în al cărei temei este admisă pretenţia creditorului;
documentele ce
___________________________________________________________________
confirmă temeinicia pretenţiei; suma ce urmează a fi încasată sau bunul ce urmează a fi
___________________________________________________________________
revendicat, în temeiul legii sau al contractului, valoarea lui, despăgubirile şi
penalităţile;
___________________________________________________________________
277
taxa de stat plătită de creditor în beneficiul statului la depunerea cererii)
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
__________________________________________________________________
În conformitate cu art. 256 al.(1) lit_, art. 345 lit.__, art. art. 350-351 CPC,
judecătorul
d i s p u n e
Se încasează de la debitorul ____________________________________________
(de indicat numele de familie şi prenumele
debitorului sau denumirea debitorului)
___________________________________________________________________
în beneficiul creditorului ______________________________________________
(de indicat numele de familie şi prenumele creditorului
sau denumirea creditorului)
___________________________________________________________________
(de indicat suma încasată cu cifre şi litere; moneda în care se încasează; bunul ce
urmează
___________________________________________________________________
a fi revendicat, valoarea lui; despăgubirile şi penalităţile încasate; taxa de stat
încasată de
___________________________________________________________________
la debitor în beneficiul creditorului sau a statului).
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate
împotriva pretenţiilor admise.
Judecător (de indicat numele de familie şi prenumele)
Notă 1 - În ordonanţa de încasare a pensiei de întreţinere a copilului minor, în
afară de datele menţionate la art. 351 al.(1) lit.a), b), c), d), e) şi h) CPC, se indică
locul şi data naşterii debitorului, locul lui de muncă, domiciliul, numele şi data
naşterii fiecărui copil pentru care se încasează pensie de întreţinere, sumele ce
urmează a fi încasate lunar şi termenul lor de încasare.
2 - În conformitate cu art. 256 al.(1) CPC, urmează a fi executată imediat
ordonanţa în care :
278
lit.a) pretenţia ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu
necesită stabilirea paternităţii, contestarea paternităţii (maternităţii) sau atragerea în
proces a unor alte persoane interesate (art. 345 lit.d) CPC)).
lit.b) pretenţia urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate,
dar neplătite salariatului (art. 345 lit.e) CPC)).
279
Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia derivă dintr-un act juridic
autentificat notarial
2p/o-34-05
O R D O N A N Ţ Ă
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău O.S.__________________
examinând cererea creditorului I.U. privind eliberarea ordonanţei
judecătoreşti________________________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Mateevici nr. 34____
cu privire la încasarea datoriei_____________________________________
de la debitorul I.L.______________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Cuza Vodă numărul 39
apartamentul numărul 43______________________________________________
conform art. art. 619, 867-872 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,
în conformitate cu art. art. 83-84, art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în baza
contractului de împrumut nr. 356 încheiat între I.U. şi I.L. şi autentificat notarial la
20 ianuarie 2004, a chitanţei de plată a taxei de stat în mărime de 157 lei 50 bani,
urmează de încasat de la debitorul I.L. în beneficiul creditorului I.U. suma datoriei în
mărime de 10000 lei şi dobânda în baza legii în mărime de 500 lei cât şi taxa de stat
plătită de creditor în beneficiul statului la depunerea cererii cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti în mărime de 157 lei 50 bani, iar în total suma de 10657 lei
50 bani.
În conformitate cu art. 345 lit.a), art. art. 350-351 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se încasează de la debitorul I.L.
în beneficiul creditorului I.U. suma de 10657 (zece mii şase sute cincizeci şi
şapte) lei 50 bani.____________________________________________________
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale
motivate împotriva pretenţiilor admise.
Judecătorul O.S.
280
Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia ţine de încasarea pensiei de
întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea
paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate
2p/o-35-05
O R D O N A N Ţ Ă
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău N.M.___________________
examinând cererea creditorului N.O. cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti________________________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Sfatul Ţării numărul 13 bloc
numărul 2 apartamentul numărul 19,
cu privire la încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor
de la debitorul N.P.,
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Sfatul Ţării numărul 13 bloc
numărul 2 apartamentul numărul 19,
conform art. art. 74-75 Codul Familiei, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,
în conformitate cu art. 83-85, art. 87 al.(1) lit.c), art. 98, art. 346 al.(2) CPC, în baza
copiei certificatului de căsătorie dintre N.O. şi N.P., a copiei adeverinţei de naştere a
fiului minor N. al părţilor, a certificatului cu privire la salariul mediu de 1000 lei al
debitorului N.P., urmează de încasat de la debitorul N.P. în beneficiul creditorului
N.O. pensie pentru întreţinerea fiului minor N., în mărime de ¼ din salariul şi din
alte venituri ale lui N.P., începând cu 17 februarie 2005 până la atingerea de către
copil a majoratului, cât şi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 180 lei.
În conformitate cu art. 256 al.(1) lit.a), art. 345 lit.d), art. art. 350-351 CPC,
judecătorul
d i s p u n e
Se încasează de la debitorul N.P., născut la 11 martie 1970, originar şi locuitor
al municipiului Chişinău strada Sfatul Ţării numărul 13, bloc numărul 2,
apartamentul numărul 19, inginer la întreprinderea „T‖, situată pe strada Vasile
Alecsandri numărul 39, municipiul Chişinău, ______________________________
281
în beneficiul creditorului N.O., pensie pentru întreţinerea fiului minor N.,
născut la 3 ianuarie anul 2001, în mărime de ¼ din salariul şi din alte venituri ale lui
N.P., începând cu 17 februarie 2005 până la atingerea de către copil a
majoratului._________________________________________________________
Se încasează de la debitorul N.P. în beneficiul statului taxa de stat în mărime
de 180 (o sută optzeci) lei.____________________________________________
Ordonanţa în privinţa încasării pensiei de întreţinere a copilului minor urmează
a fi executată imediat._________________________________________
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale
motivate împotriva pretenţiilor admise.
Judecătorul N.M.
282
Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte perceperea salariului
sau unor altor drepturi calculate, dar neplătite salariatului
2p/o-36-05
O R D O N A N Ţ Ă
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău L.P.____________________
examinând cererea creditorului I.U. cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti________________________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Independenţei 35________
cu privire la perceperea salariului___________________________________
de la debitorul întreprinderea „Z‖ (cont de decontare nr. 1234567 în Banca de
Economii societate pe acţiuni)________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Ismail 29______________
conform art. 128, 141-142 Codul Muncii, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de
stat, în conformitate cu art. art. 83-85, art. 87 al.(1) lit.a), art. art. 98 al.(1), art. 346
al.(2) CPC, în baza ordinului întreprinderii „Z‖ din 20 februarie 2005 cu privire la
salariul de 3000 lei calculat, dar neplătit creditorului I.U., urmează de încasat de la
debitor în beneficiul creditorului suma de 3000 lei şi taxa de stat în beneficiul
statului în mărime de 75 lei.
În conformitate cu art. 256 al.(1) lit.b), art. 345 lit.e), art. art. 350-351 CPC,
judecătorul
d i s p u n e
Se încasează de la debitorul întreprinderea „Z‖ (cont de decontare nr. 1234567
în Banca de Economii societate pe acţiuni)______________________
în beneficiul creditorului I.U. suma de 3000 (trei mii) lei.________________
283
Se încasează de la debitorul întreprinderea „Z‖ (cont de decontare nr. 1234567
în Banca de Economii societate pe acţiuni) în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 75 (şaptezeci şi cinci) lei.____________________________
Ordonanţa în privinţa perceperii salariului urmează a fi executată imediat.
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale
motivate împotriva pretenţiilor admise.
Judecătorul L.P.
284
Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia este înaintată de organul de
poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind
încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului sau debitorului ori bunurilor lui sau
copilului luat de la debitor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, precum şi a
cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a bunurilor
debitorului evacuat din locuinţă
2p/o-37-05
O R D O N A N Ţ Ă
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău N.M.__________________
examinând cererea creditorului Comisariatul de Poliţie al sectorului Centru
municipiul Chişinău, cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti____________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Bulgară numărul 40______
cu privire la încasarea cheltuielilor aferente căutării pârâtului_____________
de la debitorul L.O._______________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău, strada Mihai Eminescu numărul
87________________________________________________________________
conform art. 1398 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat, art. art. 83-
85, art. 87 al.(1) lit.a), art. 98 al.(1), art. 109 al.(4), art. 346 al.(2) CPC, în baza
încheierii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 martie 2004, prin care s-a dispus
căutarea lui L.O., a certificatului eliberat de către Comisariatul de Poliţie al
sectorului Centru municipiul Chişinău, prin care se atestă că cheltuielile pentru
căutarea lui L.O. au constituit suma de 1100 lei, urmează de încasat de la L.O. în
beneficiul statului suma de 1100 lei, cheltuieli aferente căutării, cât şi taxa de stat în
beneficiul statului în mărime de 135 lei, iar în total suma de 1235 lei.
În conformitate cu art. 345 lit.f), art. art. 350-351 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se încasează de la debitorul L.O.___________________________________
285
în beneficiul creditorului statul suma de 1100 (o mie o sută) lei.
Se încasează de la debitorul L.O. taxa de stat în beneficiul statului în mărime
de 135 (o sută treizeci şi cinci) lei.______________________________________
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale
motivate împotriva pretenţiilor admise.
Judecătorul N.M.
286
Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă din procurarea în credit a
unor mărfuri
2p/o-38-05
O R D O N A N Ţ Ă
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, N.M.___________________
examinând cererea creditorului întreprinderea „E‖ (cont de decontare numărul
120987 în Banca de Economii societate pe acţiuni) cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti_______________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada A.Puşchin numărul 25
cu privire la încasarea sumei______________________________________
de la debitorul O.P.______________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Vasile Alecsandri nr. 76
conform art. 753 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat, în
conformitate cu art. art. 83-84, 87 al.(1) lit.a), art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în
baza contractului de cumpărare în credit a mărfurilor, încheiat la 1 octombrie 2004
între creditor şi debitor, a certificatului eliberat de către creditor cu privire la suma
restantă de plată de 3500 lei, a chitanţei de plată a taxei de stat în sumă de 135 lei,
urmează de încasat de la debitor în beneficiul creditorului suma restantă din
procurarea în credit a mărfurilor de 3500 lei, cât şi taxa de stat plătită de creditor la
depunerea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti în mărime de 135
lei, iar în total suma de 3635 lei.
În conformitate cu art. 345 lit.g), art. art. 350-351 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se încasează de la debitorul O.P.___________________________________
287
în beneficiul creditorului întreprinderea „E‖ (cont de decontare numărul
120987 în Banca de Economii societate pe acţiuni) suma de 3635 (trei mii şase sute
treizeci şi cinci) lei.______________________________________________
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate
împotriva pretenţiilor admise.
Judecătorul N.M.
288
Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia rezultă
din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă
2p/o-39-05
O R D O N A N Ţ Ă
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău P.L.__________________
examinând cererea creditorului Universitatea de Stat din Moldova (cont de
decontare numărul 109876 în Banca de Economii societate pe acţiuni) cu privire la
eliberarea ordonanţei judecătoreşti______________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Mateevici numărul 60
cu privire la încasarea sumei______________________________________
de la debitorul B.N.______________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Onisifor Ghibu 13 bloc 2
apartamentul 25
conform art. 871 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat, în
conformitate cu art. 83-84, art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în baza certificatelor
eliberate de creditor cu privire la împrumutul a trei cărţi cât şi preţul de cost al
acestora de 250 lei, 657 lei şi 298 lei, a chitanţei de plată a taxei de stat în sumă de
135 lei, urmează de încasat de la debitor în beneficiul creditorului suma de 1205 lei,
ceea ce constituie preţul de cost al cărţilor nerestituite cât şi taxa de stat plătită de
creditor la depunerea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşri în
mărime de 135 lei, iar în total suma de 1340 lei.
În conformitate cu art. 345 lit.h), art. art. 350-351 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se încasează de la debitorul B.N.___________________________________
în beneficiul creditorului Universitatea de Stat din Moldova (cont de decontare
numărul 109876 în Banca de Economii societate pe acţiuni) suma de 1340 (o mie
trei sute patruzeci) lei.____________________________________
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate
împotriva pretenţiilor admise.
289
Judecătorul P.L
Ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia urmăreşte deposedarea şi
vânzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar)
2p/0-40-05
O R D O N A N Ţ Ă
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău T.R.__________________
examinând cererea creditorului Banca de Economii societate pe acţiuni (cont
de decontare numărul 0987654 în Banca Naţională a Moldovei) cu privire la
eliberarea ordonanţei judecătoreşti
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău strada Columna numărul 29
cu privire la deposedarea şi vânzarea forţată a obiectului gajului
de la debitorul T.P.______________________________________________
domiciliat (sediul) în municipiul Chişinău bulevard Dacia 23 bloc 3
apartamentul 3,
conform art. 490 Cod Civil, art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat, în
conformitate cu art. 83-84, art. 94 al.(1), art. 346 al.(2) CPC, în baza contractului de
împrumut a sumei de 60000 lei din 3 martie 2003, a contractului de gaj a
apartamentului nr. 3 bd.Dacia 23 bloc 3 mun. Chişinău din 3 martie 2003, apreciat la
suma de 60000 lei, a chitanţei de plată a taxei de stat în sumă de 900 lei, urmează de
transmis de la debitor în posesiunea creditorului apartamentul nr. 3 bd.Dacia 23 bloc
3 mun. Chişinău, estimat la suma de 60000 lei cât şi de încasat de la debitor în
beneficiul creditorului suma de 900 lei plătită de ultimul în calitate de taxă de stat la
depunerea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.
În conformitate cu art. 345 lit.k), art. art. 350-351 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se transmite silit de la debitorul T.P.________________________________
în posesiune creditorului Banca de Economii societate pe acţiuni (cont de
decontare numărul 0987654 în Banca Naţională a Moldovei) apartamentul numărul
3, situat pe bulevard Dacia numărul 23, bloc numărul 3 municipiul Chişinău, estimat
la suma de 60000 (şaizeci mii) lei cu evacuarea debitorului T.P. şi a tuturor
290
persoanelor care locuiesc în acest apartament, a bunurilor lor, fără acordarea altui
spaţiu locativ.___________________________________________
Se încasează de la debitorul T.P. în beneficiul creditorului Banca de Economii
(cont de decontare numărul 0987654 în Banca Naţională a Moldovei) suma de 900
(nouă sute) lei.
În decursul a 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, debitorul este în
drept să înainteze, în instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate
împotriva pretenţiilor admise.
Judecătorul T.R.
291
Încheierea privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti,
dacă pretenţia nu rezultă din art. 345 CPC.
Î N C H E I E R E
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău I.B., studiind cererea lui C.M.
cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti
c o n s t a t ă
C.M. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii creditorul C.M. a indicat că, prin hotărârea judecătoriei
Centru, mun. Chişinău din 30.09.03, de la debitorul T.E. în beneficiul lui, a fost
încasată suma de 8 000 lei. În legătură cu faptul că, pînă la momentul actual
hotărârea instanţei de judecată nu este executată, prin indexarea sumei adjudecate,
cere eliberarea unei ordonanţe judecătoreşti prin care să fie încasată în beneficiul lui
suma de 2000 lei.
Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.a) CPC, judecătorul refuză să primească
cererea, dacă pretenţia nu rezultă din art. 345 CPC.
Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti urmează că,
creditorul C.M. cere indexarea sumei adjudecate de 8000 lei prin hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 septembrie 2003 şi încasarea de la
debitorul T.E. în beneficiul lui a sumei de 2000 lei, pretenţie, care nu este prevăzută
de art. 345 CPC şi în al cărei temei nu se emite ordonanţă judecătorească.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, pretenţia
creditorului C.M. cu privire la indexarea sumei adjudecate, nu rezultă din art. 345
CPC, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în primirea cererii lui C.M. cu
privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui C.M. că, în conformitate cu art.
348 al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu
împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a acţiunii
civile în conformitate cu art. 253 CPC.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.a) şi al.(3) CPC,
judecătorul
d i s p u n e
292
Se refuză în primirea cererii lui C.M. cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
Se remite lui C.M. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti cu toate documentele anexate.
Se explica lui C.M. că, el este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură
de examinare a acţiunii civile în conformitate cu articolul 253 CPC.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul I.B.
293
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti,
dacă debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii
Moldova
Î N C H E I E R E
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, O.P., studiind cererea L.I.
cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti,
c o n s t a t ă
L.I. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii creditorul L.I. a indicat că, ea se află în căsătorie cu L.P.
din 14 martie 1995. Din căsătorie au un fiu minor T., născut la 23 ianuarie 2000. Din
considerentele că, debitorul L.P., care a plecat la domiciliu permanent în
mun.Bucureşti, România, de mai mult timp nu acordă ajutor material la întreţinerea
copilului minor, cere creditorul încasarea de la debitor în beneficiul ei a pensiei
pentru întreţinerea copilului minor.
Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că este necesar de a refuza în primirea acesteia din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.b) CPC, judecătorul refuză să primească
cererea, dacă debitorul este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale
Republicii Moldova.
Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate urmează că, creditorul L.I. cere încasarea de la debitorul L.P. a pensiei
pentru întreţinerea fiului minor T., născut la 23 ianuarie 2000, însă debitorul
domicililiază permanent în mun.Bucureşti, România.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, debitorul
L.P. este în afara jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti ale Republicii Moldova,
judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în primirea cererii L.I. cu privire la
eliberarea ordonanţei jduecătoreşti.
Judecătorul consideră necesar de a explica L.I. că, în conformitate cu art. 348
al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu
împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a acţiunii
civile.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.b) şi al.(3) CPC,
judecătorul
d i s p u n e
294
Se refuză în primirea cererii L.I. cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
Se remite L.I. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti cu toate documentele anexate.
Se explică L.I. că, ea este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură de
examinare a acţiunii civile.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul O.P.
295
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti,
dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului
Î N C H E I E R E
23 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, C.J., studiind cererea lui
A.S. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti
c o n s t a t ă
A.S. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii creditorul A.S. a indicat că, el este angajat al debitorului,
întreprinderea „W‖, care timp de patru luni nu-i plăteşte salariul mediu de 950 lei şi
în legătură cu ce, cere încasarea de la debitor în beneficiul lui a sumei de 3800 lei.
Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.c) CPC, judecătorul refuză să primească
cererea, dacă nu sunt prezentate documentele care confirmă pretenţia creditorului.
Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, urmează că creditorul A.S. cere de la debitorul întreprinderea „W‖
încasarea salariului neplătit timp de patru luni în mărime de 3800 lei, însă n-a
prezentat instanţei judecătoreşti documente care ar confirma pretenţia înaintată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, creditorul
A.S. n-a prezentat careva documente ce ar confirma pretenţia înaintată şi anume că,
în conformitate cu art. 345 lit.e) CPC, lui iar fi fost calculată suma de 3800 lei în
calitate de salariu şi care nu ar fi fost plătită, judecătorul ajunge la concluzia de a
refuza în primirea cererii lui A.S. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui A.S. că, în conformitate cu art.
348 al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu
împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a acţiunii
civile.
În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 348 al.(2) lit.c) şi al.(3) CPC,
judecătorul
d i s p u n e
Se refuză în primirea cererii lui A.S. cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
Se remite lui A.S. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti cu toate documentele anexate.
296
Se explică lui A.S. că, el este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură
de examinare a acţiunii civile.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul C.J.
297
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti,
dacă din cerere şi din alte documente prezentate se constată existenţa unui litigiu de
drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse
Î N C H E I E R E
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, T.R., studiind cererea lui
E.R. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti,
c o n s t a t ă
E.R. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii creditorul E.R. a indicat că, el este angajat al întreprinderii
„T‖, care nu i-a plătit salariul pentru luna ianuarie 2005 în mărime de 1500 lei,
invocând ca motiv, precum că el, creditorul nu ar fi fost prezent la locul de lucru
timp de patru zile consecutiv. Cere încasarea de la debitor în beneficiul lui a sumei
de 1500 lei.
Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că este necesar de a refuza în primirea acesteia din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.d) CPC, judecătorul refuză să primească
cererea, dacă din cerere şi din alte documente prezentate se constată existenţa unui
litigiu de drept care nu poate fi soluţionat în temeiul documentelor depuse.
Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate urmează că, debitorul întreprinderea „T‖ nu-i plăteşte creditorului E.R.
salariul în mărime de 1500 lei pentru luna ianurie 2005 din motivul, precum că
ultimul nu ar fi fost prezent la lucru timp de patru zile consecutiv, ceea ce confirmă
existenţa între părţi a unui litigiu de drept, care nu poate fi soluţionat în temeiul
documentelor depuse.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, din cererea
cu privire la elibererea ordonanţei judecătoreşti şi din documentele prezentate, se
constată existenţa între părţi a unui litigiu de drept, care nu poate fi soluţionat în
temeiul documentelor depuse, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în primirea
cererii lui E.R. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.
Judecătorul consideră necesar de a explica lui E.R. că, în conformitate cu art.
348 al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti nu
împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a acţiunii
civile.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.d) CPC, judecătorul
d i s p u n e
298
Se refuză în primirea cererii lui E.R. cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
Se remite lui E.R. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti cu toate documentele anexate.
Se explică lui E.R. că, el este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură
de examinare a acţiunii civile.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul T.R.
299
Încheiere privind refuzul în primirea cererii de eliberare a ordonanţei judecătoreşti,
dacă nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege pentru sesizarea instanţei
judecătoreşti
Î N C H E I E R E
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul judecătoriei economice de circumscripţie Chişinău F.D., studiind
cererea Băncii „E‖ cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti
c o n s t a t ă
Banca „E‖ a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti.
În motivarea cererii creditorul Banca „E‖ a indicat că, la 24 iunie 2004 a
încheiat cu debitorul întreprinderea „A‖, pe termen de un an, contract de împrumut a
sumei de 400000 lei. În aceeaşi zi între părţi, în vederea asigurării obligaţiei de
restituire a împrumutului menţionat, a fost încheiat un contract de gaj, prin care a
fost gajat imobilul nr. 3, din str. Ismail 29, mun. Chişinău, estimat la suma de
400000 lei, proprietate a debitorului.
Din considerentele că, la expirarea termenului contractului de împrumut,
debitorul nu şi-a onorat obligaţiunile de restituire a împrumutului, cere creditorul
transmiterea în posesiune a imobilului în litigiu.
Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că, este necesar de a refuza în primirea acesteia din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 348 al.(2) lit.e) CPC, judecătorul refuză să primească
cererea, dacă nu s-a respectat procedura prealabilă cerută de lege pentru sesizarea
instanţei judecătoreşti.
Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate urmează că, la 24 iunie 2004 între creditor şi debitor au fost încheiate două
contracte şi anume cu privire la împrumutul sumei de 400000 lei şi contractul de gaj,
în vederea asigurării obligaţiei de restituire a împrumutului, prin care a fost gajat
imobilul nr. 3, din str. Ismail 29 mun.Chişinău, estimat la suma de 400000 lei,
proprietate a debitorului.
Creditorul, Banca „E‖, cere eliberarea ordonanţei judecătoreşti prin care
imobilul gajat să fie transmis de la debitor în posesiune creditorului, însă contrar
prevederilor art. 488 Cod Civil, creditorul nu a întreprins măsuri prealabile
exercitării dreptului de gaj cu privire la notificarea acestui lucru debitorului şi nu a
depus la registrul bunurilor imobile al Organului Teritorial Cadastral Chişinău un
preaviz, cu anexarea dovezii notificării debitorului gajist.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, creditorul nu
a notificat debitorul gajist despre intenţia exercitării dreptului de gaj şi nu a depus la
300
registrul bunurilor imobile un preaviz, cu anexarea dovezii notificării debitorului
gajist, ceea ce constituie, conform art. 488 Cod Civil, procedură prealabilă
obligatorie exercitării dreptului de gaj, judecătorul ajunge la concluzia de a refuza în
primirea cererii Băncii „E‖ cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.
Judecătorul consideră necesar de a explica Băncii „E‖ că, în conformitate cu
art. 348 al.(4) CPC, refuzul de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti
nu împiedică creditorul să înainteze pretenţiile sale în procedură de examinare a
acţiunii civile.
În conformitate cu art. 269-270, art. 348 al.(2) lit.e) CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se refuză în primirea cererii Băncii „E‖ cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
Se remite Băncii „E‖ încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti cu toate documentele anexate.
Se explică Băncii „E‖ că, este în drept să înainteze pretenţiile sale în procedură
de examinare a acţiunii civile.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul F.D.
Încheiere, prin care nu se dă curs cererii cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti, dacă cererea nu corespunde prevederilor art. 347 CPC ori nu s-a plătit
taxa de stat
Î N C H E I E R E
22 februarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău H.O., studiind cererea lui F.I.
cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti
301
c o n s t a t ă
F.I. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii creditorul F.I. a indicat că, conform contractului de
împrumut încheiat cu debitorul P.L. la 08.08.01 şi autentificat notarial, i-a dat cu
împrumut ultimului suma de 230000 lei pe termen de un an cu dobânda anuală de
trei procente, însă până la momentul actual debitorul nu i-a restituit suma
împrumutului cât şi procentele, ceea ce constituie 236900 lei, care şi cere să fie
încasată de la debitor.
Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că, este necesar de a nu-i da curs acesteia din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 349 al.(1) CPC, dacă cererea nu corespunde
prevederilor art. 347 ori nu s-a plătit taxă de stat, judecătorul nu dă curs cererii şi,
printr-o încheiere, stabileşte un termen de lichidare a neajunsurilor din cerere sau de
plată a taxei de stat.
Din cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate urmează că, cererea, contrar prevederilor art. 347 al.(4) CPC nu este
semnată de creditor sau de către un reprezentant al acestuia.
Cu atât mai mult, contrar prevederilor art. 3 al.(1) lit.a) a Legii taxei de stat,
art. art. 83-84, art. 87 al.(1) lit.a), art. 346 al.(2) CPC, creditorul la depunerea cererii
cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu a prezentat dovada de plată a
taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea cu
privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu este semnată şi nu este prezentată
dovada de plată a taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani, judecătorul ajunge la
concluzia de a nu da curs cererii şi de a stabili creditorului un termen de 10 zile, din
momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză pentru semnarea cererii şi
prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani.
Judecătorul consideră necesar de a explica creditorului că, dacă el nu va
lichida neajunsurile menţionate şi nu va plăti taxa de stat în termenul stabilit, cererea
cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu va fi considerată depusă şi
împreună cu actele anexate va fi restituită.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 349 al.(1) CPC, judecătorul
d i s p u n e
Nu se dă curs cererii lui F.I. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.
Se comunică lui F.I. despre necesitatea semnării cererii cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti şi prezentării dovezii de plătă a taxei de stat în mărime de
3553 (trei mii cinci sute cincizeci şi trei) lei 50 bani, stabilindu-i un termen de 10
zile din momentul primirii copiei de pe încheierea în cauză.
302
Se explică lui F.I. că, în caz dacă el nu va lichida neajunsurile menţionate şi nu
va plăti taxa de stat, cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti nu va fi
considerată depusă şi împreună cu actele anexate v-a fi restituită.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de
15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Judecătorul H.O.
Încheiere privind restituirea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti, în legătură cu neîndeplinirea în termen de către creditor a tuturor
cerinţelor enumerate în încheierea judecătorului, prin care nu s-a dat curs cererii
Î N C H E I E R E
5 martie 2005 mun..Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, H.O., studiind cererea lui
F.I. cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti
c o n s t a t ă
F.I. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii creditorul F.I. a indicat că, conform contractului de
împrumut încheiat cu debitorul P.L. la 08.08.01 şi autentificat notarial, i-a dat cu
împrumut ultimului suma de 230000 lei pe termen de un an cu dobânda anuală de
trei procente, însă până la momentul actual debitorul nu i-a restituit suma
împrumutului cât şi procentele, ceea ce constituie 236900 lei, care şi cere să fie
încasată de la debitor.
303
Studiind cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că, este necesară restituirea acesteia din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 349 al.(2) CPC, dacă, în conformitate cu indicaţiile
judecătorului şi în termenul stabilit, creditorul îndeplineşte cerinţele enumerate la
art. 347 CPC şi plăteşte taxă de stat, cererea este considerată depusă în ziua
prezentării iniţiale în judecată. În caz contrar, judecătorul emite o încheiere de
restituire a cererii.
Din încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 22
februarie 2005, copia căreia a fost înmânată creditorului F.I. în aceeaşi zi, urmează
că, cererea a fost depusă fără respectarea prevederilor art. 347 al.(4) CPC şi anume
n-a fost semnată de creditor sau de un reprezentant al acestuia şi n-a fost anexată
dovada de plată a taxei de stat în mărime de 3553 lei 50 bani, din care considerente
judecătorul nu a dat curs cererii, comunicând reclamantului despre necesitatea
lichidării neajunsurilor în termen de 10 zile din momentul primirii copiei încheierii.
Judecătorul a explicat creditorului F.I. că, în caz dacă el nu va lichida
neajunsurile menţionate şi nu va prezenta dovadă de plată a taxei de stat, cererea nu
va fi considerată depusă şi împreună cu actele anexate va fi restituită.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, termenul de
10 zile stabilit creditorului pentru lichidarea neajunsurilor menţionate şi prezentarea
dovezii de plată a taxei de stat a expirat la 4 martie 2005, iar acesta n-a îndeplinit
nici una din cerinţele indicate în încheierea judecătorului din 22 februarie 2005,
judecătorul ajunge la concluzia de a restitui creditorului cererea cu actele anexate.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 349 al.(2) CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se restituie lui F.I cererea cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti.
Se remite lui F.I. încheierea în cauză şi cererea cu privire la eliberarea
ordonanţei judecătoreşti cu toate documentele anexate.
Se explică lui F.I. că, restituirea cererii cu privire la eliberarea ordonanţei
judecătoreşti nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi
creditor, cu aceeaşi cerere, împotriva aceluiaşi debitor, cu acelaşi obiect şi aceleaşi
temeiuri, dacă creditorul a lichidat încălcările.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de
15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Judecătorul H.O.
304
305
Încheiere privind anularea ordonanţei judecătoreşti
Î N C H E I E R E
15 martie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău T.R, examinând cererea
debitorului T.P. cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti
c o n s t a t ă
T.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la anularea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii debitorul T.P. a indicat că, la 3 martie 2003 el a încheiat
cu creditorul Banca „E‖ un contract de împrumut a sumei de 60000 lei pe termen de
un an cu dobânda anuală de 15%. În aceeaşi zi, în asigurarea executării obligaţiei de
împrumut, între părţi a fost încheiat un contract de gaj al apartamentului nr. 3,
bd.Dacia 23, bloc 3 mun. Chişinău, estimat la suma de 60000 lei, care îi aparţine lui
cu drept de proprietate.
La 3 martie 2004, între părţi a fost încheiat un acord adiţional la contractul de
împrumut menţionat, conform căruia termenul de rambursare a împrumutului a fost
prelungit până la 3 martie 2005. Până la data de 3 martie 2005 el a rambursat
creditorului suma de 60000 lei, cât şi dobânda pe doi ani în sumă de 18000 lei, însă
creditorul, contrar circumstanţelor menţionate, la 17 februarie 2005 a depus cerere
cu privire la eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi prin ordonanţa judecătorului
Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 februarie 2005, a cărei copie el a
primit-o la 10 martie 2005, apartamentul nr. 3 bul Dacia 23 bloc 3 mun. Chişinău,
ce-i aparţine lui cu drept de proprietate, a fost transmis creditorului în posesiune.
Debitorul T.P., cere anularea ordonanţei judecătoreşti menţionate.
Studiind cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că este necesară admiterea acesteia din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 352 al.(2) CPC, în decursul a 10 zile de la primirea
copiei de pe ordonanţă, debitorul este în drept să înainteze, prin intermediul oricăror
mijloace de comunicare ce asigură veridicitatea obiecţiilor şi primirea lor la timp, în
instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate împotriva pretenţiilor
admise.
În conformitate cu art. 353 al.(1) CPC, dacă în termenul stabilit la art. 352
CPC debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti,
judecătorul o anulează printr-o încheiere care nu se supune nici unei căi de atac.
Din cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate urmează că, la 3 martie 2003, între părţi, T.P. şi Banca „E‖, a fost încheiat
un contract de împrumut a sumei de 60000 lei, pe teremen de un an, cu o dobândă
anuală de 15%. În vederea garantării obligaţiei în cauză, în aceeaşi zi între părţi a
306
fost încheiat un contract de gaj al apartamentului nr. 3 bd.Dacia 23 bloc 3 mun.
Chişinău, estimat la suma de 60000 lei, care îi aparţine cu drept de proprietate
debitorului.
Cu toate că, termenul de rambursare a împrumutului, prin acordul adiţional
între părţi din 3 martie 2004 a fost prelungit până la 3 martie 2005, la 17 februarie
2005, creditorul, Banca „E‖ a depus în instanţa de judecată cerere cu privire la
eliberarea ordonanţei judecătoreşti şi în legătură cu ce, la 22 februarie 2005, de către
judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău a fost emisă ordonanţă
judecătorească, prin care apartamentul debitorului a fost transmis în posesiune
creditorului.
Cu atât mai mult, din certificatul eliberat de creditor urmează că, debitorul la
data de 3 martie 2005 rambursase în întregime suma de împrumut, cât şi dobânda pe
termen de doi ani.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, debitorul
T.P., în termen de 10 zile de la primirea copiei de pe ordonanţă, a înaintat în instanţa
care a eliberat ordonanţa, obiecţii motivate împotriva pretenţiilor admise şi anume
că, în termenul stabilit prin contract şi contractul adiţional a rambursat suma de
împrumut şi dobânda contractuală, judecătorul ajunge la concluzia de a anula
ordonanţa judecătorească din 22 februarie 2005.
Judecătorul consideră necesar, în conformitate cu art. 353 al.(2) CPC, de a
explica creditorului că, pretenţia în cauză poate fi înaintată debitorului în procedură
de examinare a acţiunii civile.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 353 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se anulează ordonanţa judecătorului Judecătoriei Botanica municipiul
Chişinău din 22 februarie 2005.
Se explică creditorului Banca „E‖, că pretenţia poate fi înaintată debitorului
T.P. în procedură de examinare a acţiunii civile.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul T.R.
307
Încheiere privind respingerea cererii cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti
Î N C H E I E R E
15 martie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău T.R., studiind cererea lui
T.P. cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti
c o n s t a t ă
T.P. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la anularea ordonanţei
judecătoreşti.
În motivarea cererii debitorul T.P. a indicat că, la 3 martie 2003 el a încheiat
cu creditorul Banca „E‖ un contract de împrumut a sumei de 60000 lei pe termen de
un an cu dobânda anuală de 15%. În aceeaşi zi, în asigurarea executării obligaţiei de
împrumut, între părţi a fost încheiat contract de gaj al apartamentului nr. 3 bd.Dacia
23, bloc 3, mun. Chişinău, estimat la suma de 60000 lei, care îi aparţine lui cu drept
de proprietate.
Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 22
februarie 2005, apartamentul menţionat a fost transmis în posesiune creditorului.
Din considerentele că, banii în sumă de 60000 lei, primiţi de la creditor au
fost utilizaţi de către el într-o afacere, care a eşuat şi el, debitorul, nu poate restitui
suma împrumutată, iar un alt loc de trai nu are, debitorul cere anularea ordonanţei
judecătoreşti.
Stuiind cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate, judecătorul consideră că este necesară respingerea acesteia din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 352 al.(2) CPC, în decursul a 10 zile de la primirea
copiei de pe ordonanţă, debitorul este în drept să înainteze, prin intermediul oricăror
mijloace de comunicare ce asigură veridicitatea obiecţiilor şi primirea lor la timp, în
instanţa care a eliberat ordonanţa, obiecţiile sale motivate împotriva pretenţiilor
admise.
În conformitate cu art. 353 al.(1) CPC, dacă în termenul stabilit la art. 352
CPC, debitorul înaintează obiecţii motivate împotriva ordonanţei judecătoreşti,
judecătorul o anulează printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.
Din cererea cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti şi înscrisurile
anexate urmează că, la 3 martie 2003, între părţi a fost încheiat un contract de
umprumut a sumei de 60000 lei. În asigurarea executării obligaţiei cu privire la
restituirea împrumutului, în aceeaşi zi, între părţi a fost încheiat un contract de gaj al
apartamentului nr. 3, bd. Dacia 23, bloc 3 mun. Chişinău, estimat la suma de 60000
lei, care îi aparţine cu drept de proprietate debitorului T.P.
308
Până la momentul actual, debitorul T.P. nu şi-a onorat obligaţiunile
contractuale şi nu a restituit creditorului suma împrumutului de 60000 lei şi dobânda
de 9000 lei.
Prin încheierea judecătorului Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 22
februarie 2005, a cărei copie a fost înmânată debitorului T.P. la 6 martie 2005,
apartamentul menţionat, proprietate a debitorului, a fost transmis creditorului Banca
„E‖, în posesiune.
Judecătorul consideră că, nu pot fi reţinute obiecţiile debitorului T.P. cu privire
la aceea că, afacerea iniţiată de către el ar fi eşuat şi că, el nu are un alt loc de trai,
deoarece acestea nu constituie obiecţii motivate şi care nu pot fi puse la baza
admiterii cererii cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, debitorul
T.P. în termen de 10 zile de la primirea copiei ordonanţei judecătoreşti, a depus
obiecţii nemotivate împotriva acesteia, judecătorul ajunge la concluzia de a respinge
cererea lui T.P. cu privire la anularea ordonanţei judecătoreşti din 22 februarie 2005.
În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Se respinge cererea debitorului T.P. cu privire la anularea ordonanţei
judecătorului Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 22 februarie 2005.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău în termen de
15 zile, prin intermediul Judecătoriei Botanica mun.Chişinău.
Judecătorul T.R.
Titlul III
C Ă I L E D E A T A C
A L E H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I
309
310
A P E L U L
311
Încheierea Preşedintelui instanţei de apel privind repartizarea pricinii judecătorului
raportor
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, F.I.
d i s p u n e
Se repartizează judecătorului C.P. pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de
vânzare-cumpărare valabil pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 370 CPC.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele F.I.
Curţii de Apel Chişinău
312
Încheiere privind primirea pricinii spre examinarea apelului şi pregătirea către
dezbateri judiciare
Î N C H E I E R E
6 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, C.P., studiind pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului
de vânzare-cumpărare valabil,
în conformitate cu art. 370 CPC,
d i s p u n e
1. Se primeşte spre examinare în instanţa de apel pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului
de vânzare-cumpărare valabil;
2. Pentru asigurarea examinării juste şi prompte a pricinii se efectuează
următoarele acţiuni :
a)------------------------------------------------------------------------------------------
b)------------------------------------------------------------------------------------------
c)------------------------------------------------------------------------------------------
d)------------------------------------------------------------------------------------------
e)------------------------------------------------------------------------------------------
f)------------------------------------------------------------------------------------------
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul C.P.
313
Încheiere privind stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în instanţa de apel
Î N C H E I E R E
6 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Curţii de Apel Chişinău C.P., studiind pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului
de vânzare-cumpărare valabil şi constatând că, pricina este pregătită suficient pentru
dezbateri judiciare
în conformitate cu art. 371 CPC,
d i s p u n e
Se stabileşte termenul pentru examinare în instanţa de apel a pricinii civile la
cererea lui I.P. împotriva lui M.C. cu privire la declararea contractului de
vânzare-cumpărare valabil pentru 25 ianuarie 2005, ora 10.00, în incinta
Curţii de Apel Chişinău, strada Teilor 4.
Se notifică despre şedinţa de judecată:
g) apelantul – I.P.
h) intimatul – M.C.
i) -----------------------------------------------------------------------------------
j) -----------------------------------------------------------------------------------
k) -----------------------------------------------------------------------------------
l) -----------------------------------------------------------------------------------
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul C.P.
314
Încheiere privind respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de apel
Î N C H E I E R E
15 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică cererea Primăriei oraşului Codru municipiul
Chişinău, cu privire la repunerea în termenul de apel, în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul
Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii
Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a
fost admisă
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru mun.
Chişinău, cu privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.T. a indicat, că la 13 ianuarie 2004,
automobilul marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a
pârâtului, condusă de angajatul acesteia, Z.R., a săvîrşit un accident rutier, în urma
căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5 situată pe str. Cucoarelor or.
Codru, mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.
Reclamantul C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 500 lei, pe care şi o
cere să fie încasată de la pârât.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
La 28 februarie 2005, Primăria or. Codru, mun. Chişinău a declarat apel
împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii
primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. Cere
apelantul repunerea în termenul de apel, deoarece, cu toate că hotărârea motivată a
primei instanţe i-a fost comunicată la 3 februarie 2005, lucrătorii apelantului în
perioda de timp de la 10 până la 20 februarie 2005, au fost ocupaţi în diferite
activităţi şi nu au reuşit în termenul de 15 zile să declare apel împotriva hotărârii
primei instanţe.
Reprezentantul apelantului, Primăria or. Codru mun. Chişinău, P.O. în şedinţa
instanţei de apel, a susţinut cererea şi a cerut repunerea în termenul de apel.
315
Intimatul Z.R., în şedinţa instanţei de apel, a cerut admiterea cererii şi
repunerea apelantului în termenul de apel.
Intimatul C.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu
privire la repunerea în termenul de apel, deoarece, în opinia lui, apelantul a omis
termenul de apel din motive neîntemeiate.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
cererea cu privire la repunere în termenul de apel neîntemeiată şi care urmează a fi
respinsă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 362 al.(1) CPC, termenul de declarare a apelului este de
15 zile de la data comunicării hotărârii motivate dacă legea nu dispune altfel.
În conformitate cu art. 362 al.(4) CPC, repunerea în termenul de apel se face
de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea pevăzută de art. 116 CPC.
În conformitate cu art. 116 al.(1) CPC, persoanele, care din motive întemeiate,
au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de
către instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 1 februarie 2005, prin hotărârea
Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, acţiunea lui C.P. împotriva Primăriei or. Codru
mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material a fost admisă.
Părţile, atât intimaţii C.P. şi Z.R., cât şi reprezentantul apelantului, Primăria or.
Codru mun. Chişinău, P.O., au fost prezenţi în şedinţa de judecată.
La 3 februarie 2005, părţilor le-a fost comunicată hotărârea motivată a
instanţei de judecată, ceea ce se confirmă prin explicaţiile acestora în şedinţa
instanţei de apel.
Colegiul Civil consideră că, nu poate fi reţinut ca întemeiat motivul invocat de
apelant cu privire la aceea că, lucrătorii primăriei ar fi fost ocupaţi în perioada de la
10 până la 20 februarie 2005, deoarece motivul în cauză, în opinia instanţei de apel,
este neîntemeiat şi nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul a
omis termenul de apel din motive neîntemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia
de a respinge cererea apelantului, Primăria or. Codru mun. Chişinău cu privire la
repunerea în termenul de apel.
În conformitate cu art. 116 al.(5), art. art. 269-270, art. 362 al.(4) CPC,
Colegiul Civil
d i s p u n e
Se respinge cererea Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la
repunerea în termenul de apel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui
C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la repararea
prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul
Chişinău, din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
316
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
317
Încheiere privind repunerea în termenul de apel
Î N C H E I E R E
15 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică cererea lui C.P. cu privire la repunerea în
termenul de apel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P.
împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău cu privire la repararea
prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău
din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă parţial
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Codru,
mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material.
În motivarea acţiunii reclamantul P.T. a indicat, că la 13 ianuarie 2004,
automobilul marca VAZ-2106, cu număr de înmatriculare CMR-100, proprietate a
pârâtului, condusă de angajatul acesteia Z.R., a săvîrşit accident rutier, în rezultatul
căruia a fost deteriorat gardul de pe lîngă casa nr. 5, situată pe str. Cucoarelor or.
Codru mun. Chişinău, ce-i aparţine lui cu drept de proprietate.
Reclamantul, C.P. apreciază prejudiciul cauzat la suma de 1000 lei, pe care şi
o cere să fie încasată de la pârât.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă parţial şi în beneficiul lui C.P. a fost încasată suma de 570 lei.
La 28 februarie 2005, C.P. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe,
cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi
hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii. Cere apelantul repunerea în
termenul de apel, deoarece, cu toate că hotărârea motivată a primei instanţe i-a fost
comunicată la 5 februarie 2005, el, în legătură cu faptul că, din 6 februarie 2005
până la 27 februarie 2005, s-a aflat la tratament în staţionar, nu a reuşit în termenul
de 15 zile să declare apel împotriva hotărârii primei instanţe.
Apelantul C.P., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut cererea şi a cerut
repunerea în termenul de apel.
318
Reprezentantul intimatului, Primăria or. Codru mun. Chişinău, P.O., în şedinţa
instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu privire la repunerea în termenul de
apel, considerând motivul invocat de apelant neîntemeiat.
Intimatul Z.R., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii cu
privire la repunerea în termenul de apel, considerând motivul invocat de apelant
neîntemeiat.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
cererea cu privire la repunere în termenul de apel întemeiată şi care urmează a fi
admisă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 362 al.(1) CPC, termenul de declarare a apelului este de
15 zile de la data comunicării hotărârii motivate dacă legea nu dispune altfel.
În conformitate cu art. 362 al.(4) CPC, repunerea în termenul de apel se face
de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzută de art. 116 CPC.
În conformitate cu art. 116 al.(1) CPC, persoanele care, din motive întemeiate,
au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de
către instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 1 februarie 2005, prin hotărârea
Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, acţiunea lui C.P. împotriva Primăriei or.
Codru mun. Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material a fost admisă
parţial şi în beneficiul lui C.P. a fost încasată suma de 570 lei.
Părţile, atât apelantul C.P. cât şi reprezentantul intimatului, Primăria or. Codru
mun. Chişinău, P.O. şi intimatul Z.R. au fost prezenţi în şedinţa de judecată.
La 5 februarie 2005, părţilor le-a fost comunicată hotărârea motivată a
instanţei de judecată, ceea ce se confirmă prin explicaţiile acestora în şedinţa
instanţei de apel.
Colegiul Civil consideră motivul invocat de către apelant, în vederea
repunererii în termenul de apel întemeiat, deoarece apelantul din 6 februarie 2005
până la 27 februarie 2005, s-a aflat la tratament în staţionar, ceea ce se confirmă prin
certificatul eliberat de Spitalul Clinic Republican, circumstanţă ce nu i-a dat
posibilitate să declare apelul în termenul stipulat la art. 362 CPC.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul a
omis termenul de apel din motive întemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a
admite cererea apelantului C.P. cu privire la repunerea în termenul de apel.
În conformitate cu art. 116 al.(5), art. art. 269-270, art. 359 al.(1), art. 362
al.(4) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se repune C.P. în termenul de apel în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui C.P. împotriva Primăriei oraşului Codru municipiul Chişinău, cu
privire la repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica
municipiul Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă parţial.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o
dată cu fondul hotărârii.
319
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
320
Încheiere, prin care nu se dă curs cererii de apel
Î N C H E I E R E
1 martie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, B.V., studiind cererea de apel depusă de
către L.U. în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui
L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva
hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care
acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat că în anul 2003 a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2/1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În legătură cu
faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea apartamentului
menţionat şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un alt apartament şi
anume nr. 23, situat pe str. Munceşti nr. 3/4 mun. Chişinău, cere transmiterea ei în
proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul pârâtului a 130000 lei, ceea ce
constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietatea L.O., iar de la ultima au fost încasat în
beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
La 14 februarie 2005 L.U. a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei
instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea
pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Studiind cererea de apel şi înscrisurile anexate, judecătorul consideră că, este
necesar de a nu da curs acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 368 al.(1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte
condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de
stat, judecătorul instanţei de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,
acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Din cererea de apel şi înscrisurile anexate urmează că cererea, contrar
prevederilor art. 365 al.(3) CPC, nu este semnată de apelant sau de reprezentantul
său.
Cu atât mai mult, contrar prevederilor art. 3 al.(1) lit.k) a Legii taxei de stat,
art. art. 83-84, art. 87 al.(1) lit.a), art. 365 al.(4) CPC, apelantul L.U. la cererea de
apel nu a anexat dovada de plată a taxei de stat în mărime de 2925 lei.
321
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea de
apel nu este semnată şi la cererea de apel nu este anexată dovada de plată a taxei de
stat în mărime de 2925 lei, judecătorul ajunge la concluzia de a nu da curs cererii de
apel şi de a stabili apelantului L.U. un termen de 10 zile, din momentul primirii
copiei de pe încheierea în cauză, pentru semnarea cererii de apel şi anexarea dovezii
de plată a taxei de stat în mărime de 2925 lei.
Judecătorul consideră necesar de a explica apelantului L.U. că, dacă el nu va
lichida neajunsurile menţionate şi nu va prezenta dovada de plată a taxei de stat în
termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate
documentele anexate va fi restituită.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 368 CPC, judecătorul
d i s p u n e
Nu se dă curs cererii de apel a lui L.U. în pricina civilă la cererea de chemare
în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1
februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă.
Se comunică lui L.U. despre necesitatea semnării cererii de apel şi prezentării
dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 2925 (două mii nouă sute douăzeci şi
cinci) lei, stabilindu-i un termen de 10 zile din momentul primirii copiei de pe
încheierea în cauză.
Se explică lui L.U. că, în caz dacă el nu va lichida neajunsurile menţionate şi
nu v-a prezenta dovada de plată a taxei de stat, cererea de apel nu va fi considerată
depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Judecătorul B.V.
322
Încheierea privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul nu a îndeplinit în termen
indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 al.(1)
CPC
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei
Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat, că în anul 2003 a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei odăi. În
legătură cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un
alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. de Munceşti nr. 3, bloc 4, mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima a fost încasat în
beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
Apelantul L.U., în motivarea apelului a indicat că, el doreşte ca să fie numită o
altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece după
emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.
Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă. Până la momentul actual, el nu a semnat cererea de apel
323
şi nu a plătit taxa de stat în mărime de 2925 lei la depunerea cererii de apel, din lipsă
de timp.
Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel
invocând că apelantul, fără motive întemeiate, în termenul stabilit, n-a semnat
cererea de apel şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat în mărime de 2925
lei.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de
apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 al.(1) CPC.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 14 februarie 2005, apelantul L.U. a
depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău.
În legătură cu faptul că, cererea de apel în cauză n-a fost semnată de apelant
sau de reprezentantul său şi că apelantul n-a prezentat dovada de plată a taxei de stat
în mărime de 2925 lei, prin încheierea judecătorului Curţii de Apel Chişinău din 1
martie 2005, a cărei copie a fost înmânată lui L.U. în aceeaşi zi, lui L.U. i-a fost
stabilit un termen de 10 zile pentru semnarea cererii de apel şi prezentarea dovezii de
plată a taxei de stat, însă L.U., fără motive întemeiate, în termenul stabilit, nu a
semnat cererea de apel şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat.
Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute ca întemeiate argumentele
invocate de către apelantul L.U. cu privire la aceea că, el n-ar fi îndeplinit în termen
indicaţiile instanţei de apel în legătură cu lipsa de timp, deoarece circumstanţa în
cauză nu poate fi considerată ca motiv întemeiat.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul,
fără motive întemeiate, în termenul stabilit de instanţa de apel, nu a lichidat
neajunsurile menţionate în încheierea judecătorului Curţii de Apel Chişinău din 5
martie 2005 şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat, Colegiul Civil ajunge la
concluzia de a restitui apelantului L.U. cererea de apel cu toate documentele
anexate.
Colegiul Civil consideră necesar de a explica lui L.U. că, restituirea cererii de
apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu
aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi
temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.a) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se restituie lui L.U. cererea de apel.
Se remite lui L.U. cererea de apel cu toate documentele anexate.
Se explică lui L.U că restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea
adresării repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu aceeaşi cerere de apel, împotriva
aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri, dacă apelantul a lichidat
neajunsurile
324
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
325
Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă apelul a fost depus
în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen
sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen
Î N C H E I E R E
23 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei
Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicats că în anul 2003 a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În
legătură cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un
alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3 bloc 4 mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima a fost încasat în
beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
La 28 martie 2005 L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe,
cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă.
Apelantul L.U., în motivarea apelului a indicat că, el doreşte ca să fie numită o
altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece după
emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.
Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă. El a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe cu
326
depăşirea termenului de 15 zile, deoarece n-a dispus de timp liber pentru a întocmi
cererea de apel în termen.
Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel
indicând că, apelantul, fără vreun motiv întemeiat, a declarat apel cu depăşirea
termenului de 15 zile.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu
solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în
termen.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, apelantul L.U. a depus cerere de apel
împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005 la 28
martie 2005.
Din materialele dosarului urmează că, apelantului L.U., hotărârea motivată a
instanţei de judecată i-a fost comunicată la 10 februarie 2005, însă el fără motive
întemeiate, contrar prevederilor art. 362 al.(1) CPC, a declarat apel cu depăşirea
termenului de 15 zile.
Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute ca întemeiate argumentele
învocate de către apelantul L.U. cu privire la aceea că, el nu a declarat apelul în
termenul de 15 zile de la data comunicării hotărârii motivate, în legătură cu lipsa de
timp liber pentru întocmirea cererii de apel, deoarece circumstanţa în cauză nu poate
fi considerată ca motiv întemeiat.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul,
fără vreun motive întemeiat a declarat apel cu depăşirea termenului de 15 zile de la
data comunicării hotărârii motivate şi nu solicită repunerea în termen, Colegiul Civil
ajunge la concluzia de a restitui apelantului L.U. cererea de apel cu toate
documentele anexate.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se restituie lui L.U. cererea de apel.
Se remite lui L.U. cererea de apel cu toate documentele anexate.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
327
Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul
a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă instanţă
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.O., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei
Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O. a indicat, că în anul 2003 a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În legătură
cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un
alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3 bloc 4 mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima a fost încasat în
beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
L.O. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului şi încasarea de la intimat în beneficiul ei a pensiei pentru întreţinerea fiului
minor T., născut la 3 ianuarie 1998.
Apelanta L.O., în motivarea apelului a indicat că, intimatul nu acordă ajutor
material la întreţinerea copilului minor şi cere şi încasarea de la intimat în beneficiul
ei a pensiei pentru întreţinerea fiului minor.
Apelanta L.O., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut
admiterea acestuia.
328
Intimatul L.U., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel
indicând că, apelanta L.O., prin cererea de apel, a înaintat o nouă pretenţie, care nu a
fost examinată în primă instanţă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă apelantul a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă
instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, apelanta L.O. a depus la Judecătoria
Ciocana mun. Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire
la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2
bloc 1, mun. Chişinău cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea
ce constituie ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău au fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima a fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Alte pretenţii, inclusiv şi de încasare a pensiei pentru întreţinerea copilului
minor, apelanta L.O., în primă instanţă nu a înaintat şi o astfel de pretenţie nu a fost
examinată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelanta
L.O., în cererea de apel a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă instanţă,
Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui apelantei L.O cererea de apel cu toate
documentele anexate.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.c) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se restituie lui L.O. cererea de apel.
Se remite lui L.O. cererea de apel cu toate documentele anexate.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
329
Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă cererea de apel
a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.P., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei
Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O. a indicat, că în anul 2003 a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12,
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei camere. În
legătură cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un
alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3, bloc 4, mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru, nr. 2, bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
L.P. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire
la respingerea acţiunii.
Apelanta L.P., în motivarea apelului a indicat că, ea este mama intimatului
L.U., care, prin hotărârea primei instanţe, a fost lezat în drepturile sale de proprietar
al apartamentului în litigiu.
Apelanta L.P., în şedinţa instanţei de apel, apelul declarat a susţinut şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi
hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
330
Intimatul L.U., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului cu
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră legală şi întemeiată.
Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel
indicând că, cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să
declare apel.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.d) CPC, instanţa de apel, restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în
drept să declare apel.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, L.O. a depus la Judecătoria Ciocana
mun. Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2
bloc 1 mun. Chişinău cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea
ce constituie ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Părţi în litigiul în cauză sunt numai L.O. şi L.U., iar L.P., mama intimatului
L.U., nu este nici parte, nici participant la procesul în cauză. Cu atât mai mult,
apartamentul în litigiu este proprietate în devălmăşie a soţilor L.O. şi L.U., şi prin
hotărârea judecătorească emisă nu au fost lezate careva drepturi ale L.P.
Este necesar de menţionat şi faptul că, intimatul L.U. are o vârstă mai mare de
18 ani şi în conformitate cu art. 58 al.(1) CPC, este în drept de a-şi exercita în volum
deplin, personal drepturile şi obligaţiile procedurale în judecată.
L.U. nu i-a delegat mamei sale L.P., careva drepturi şi obligaţii procedurale în
conformitate cu art. 81 CPC.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea de
apel a fost depusă de către L.P., persoană care nu este în drept să declare apel,
Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui apelantei L.P. cererea de apel cu toate
documentele anexate.
Colegiul Civil consideră necesar de a explica lui L.P. că, restituirea cererii de
apel nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu
aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleiaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi
temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se restituie L.P. cererea de apel.
Se remite L.P. cererea de apel cu toate documentele anexate.
331
Se explică L.P. că, restituirea cererii de apel nu exclude posibilitatea adresării
repetate în judecată a aceluiaşi apelant, cu aceeaşi cerere de apel, împotriva aceleiaşi
hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi temeiuri, dacă apelantul a lichidat neajunsurile
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
332
Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă apelantul solicită restituirea
apelului până la începerea dezbaterii pricinii în fond în instanţa de apel
Î N C H E I E R E
23 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei
Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat, că în anul 2003 a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei camere. În
legătură cu faptul că ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un
alt apartament şi anume nr. 23, situat pe str. Munceşti nr. 3, bloc 4, mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
Apelantul L.U., în motivarea apelului a indicat că, el doreşte ca să fie numită o
altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece după
emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.
Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, până la începerea dezbaterii
pricinii în fond, a cerut restituirea apelului.
333
Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel
indicând că, apelantul, a solicitat restituirea apelului până la începerea dezbaterii
pricinii în fond.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă apelantul solicită restituirea apelului până la începerea
dezbaterii pricinii în fond în instanţa de apel.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, L.O. a depus la Judecătoria Ciocana
mun. Chişinău, cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2
bloc 1, mun. Chişinău, cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea
ce constituie ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău, a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Apelantul L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe şi prin care a
cerut admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă, însă, în şedinţa instanţei de apel, până la începerea
dezbaterii pricinii în fond, apelantul L.U. a cerut restituirea apelului.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, până la
începerea dezbaterii pricinii în fond în instanţa de apel, apelantul L.U. a cerut
restituirea apelului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui apelantului L.U.
cererea de apel cu toate documentele anexate.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.e) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se restituie lui L.U. cererea de apel.
Se remite lui L.U. cererea de apel cu toate documentele anexate.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
334
Încheiere privind restituirea cererii de apel, dacă în virtutea legii, hotărârea nu poate
fi atacată în apel
Î N C H E I E R E
23 aprilie 2005 mun.Bălţi
Colegiul Civil al Curţii de Apel Bălţi
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelurile declarate de către Primăria satului „R‖
raionul Floreşti şi întreprinderea „T‖ în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui C.P. împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la
contestarea actului administrativ, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖
raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, lui, în baza contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie
2005 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din
terenul menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani întreprinderii „T‖.
La 12 ianuarie 2005, printr-o cerere prealabilă, el a cerut anularea hotărârii
menţionate, însă pârâtul nu i-a dat nici un răspuns.
Reclamantul C.P. consideră hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea
acesteia.
Prin hotărârea judecătoriei Floreşti, din 20 martie 2005 în calitate de instanţă
de contencios administrativ, acţiunea a fost admisă şi a fost anulată hotărârea
Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, nr. 12 din 10 ianuarie 2005 „Cu privire la
darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.
Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, şi întreprinderea „T‖ au declarat apeluri
împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelurilor, casarea hotărârii
primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
În motivarea apelurilor, apelanţii Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, şi
întreprinderea „T‖, au indicat că, este necesară în instanţa de apel audierea
explicaţiilor martorilor T.R., P.O. şi T.M., care ar putea confirma legalitatea
hotărârii contestate de către intimat, cât şi numirea unei expertize tehnice pentru
determinarea hotarelor terenului intimatului.
335
Reprezentanţii apelanţilor, Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, P.P., şi
întreprinderea „T‖, M.N., în şedinţa instanţei de apel, au susţinut apelurile declarate
şi au cerut admiterea acestora cu casarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei
noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Intimatul C.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut restituirea cererii de apel
indicând că, în virtutea legii, hotărârea primei instanţe nu poate fi atacată în apel.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 369 al.(1) lit.f) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă, în virtutea legii, hotărârea nu poate fi atacată în apel.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul C.P. a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti şi prin care,
conform art. 3 al Legii contenciosului administrativ, a cerut anularea unui act
administrativ emis de pârât în calitate de autoritate publică.
Judecătoria Floreşti, în calitate de instanţă de contencios administrativ,
conform art. 25 al.(1) lit.b), art. 26 al.(1) lit.a) ale Legii contenciosului administrativ
a anulat hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005
„Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, între părţi
C.P. şi Primăria satului „R‖ raionul Floreşti, în legătură cu contestarea hotărârii
ultimei, sunt raporturi juridice de contencios administrativ şi deoarece, conform art.
30 al Legii contenciosului administrativ, hotărârea instanţei de contencios
administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, deci în
virtutea legii, nu poate fi atacată în apel, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a
restitui apelanţilor – Primăria satului „R‖ raionul Floreşti şi întreprinderea „T‖
cererile de apel cu toate documentele anexate.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 369 al.(1) lit.f) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se restituie Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, şi întreprinderii „T‖ cererile
de apel.
Se remite Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, şi întreprinderii „T‖ cererile
de apel cu toate documentele anexate.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Bălţi.
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
336
Încheiere privind încetarea procedurii de apel, dacă se admite retragerea apelului
Î N C H E I E R E
23 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei
Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O. a indicat că, în anul 2003, a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12,
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei camere. În
legătură cu faptul că ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un
alt apartament, şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3 bloc 4 mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău, a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
În motivarea apelului apelantul L.U. a indicat că, el doreşte să fie numită o altă
expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece, după
emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.
Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, până la începerea dezbaterii
pricinii în fond, a retras apelul.
Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut încetarea procedurii de apel
indicând că, apelantul a retras apelul până la începerea dezbaterii pricinii în fond.
337
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a admite retragerea de către L.U. a apelului şi de a înceta procedura de
apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 374 al.(1) CPC, apelantul şi reprezentantul lui pot
retrage apelul până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. Retragerea se
face în scris sau oral, în ultimul caz cu consemnare în proces verbal.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, L.O. a depus la Judecătoria Ciocana
mun. Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2
bloc 1, mun. Chişinău, cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea
ce constituie ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Apelantul L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe şi prin care a
cerut admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă, însă, în şedinţa instanţei de apel, până la începerea
dezbaterii pricinii în fond, apelantul L.U., oral, şi-a retras apelul, ceea ce în
conformitate cu art. 212 al.(1) şi art. 374 al.(1) CPC a fost consemnat în procesul-
verbal şi semnat de acesta.
Colegiul Civil, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat apelantului
L.U. efectele admiterii retragerii apelului şi ale încetării procedurii de apel stipulate
în art. 266 al.(2) şi 374 al.(3) CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în
judecată a aceluiaşi apelant cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în
conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, retragerea apelului de către apelant nu contravine
legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, interesele
societăţii sau ale statului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite retragerea
apelului şi de a înceta procedura de apel.
În conformitate cu art. 60 al.(5), art. 212 al.(4), art. 266, art. art. 269-270, art.
374 CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se admite retragerea apelului de către L.U.
Procedura de apel în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a L.O.
împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a
soţilor se încetează.
Se menţionează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi apelant
cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
338
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
339
Încheiere privind scoaterea apelului de pe rol
Î N C H E I E R E
23 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.L.
Judecătorii O.P. şi M.N.
grefier C.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei
Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta, L.O., a indicat că, în anul 2003, a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12,
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1, mun. Chişinău, compus din trei odăi. În
legătură cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că, pârâtul are în proprietate un
alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3 bloc 4 mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău, din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12, situat pe str. P.Zadnipru, nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasat
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
Apelantul L.U., în motivarea apelului a invocat că, el doreşte să fie numită o
altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece, după
emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.
Apelantul L.U., în şedinţa instanţei de apel, nu s-a prezentat, despre locul, data
şi ora şedinţei instanţei de apel a fost înştiinţat în mod legal.
Intimata L.O., în şedinţa instanţei de apel, a cerut scoaterea apelului de pe rol
indicând că, apelantul nu mai locuieşte pe adresa indicată în cererea de apel şi locul
lui de domiciliu nu este cunoscut.
340
Audiind intimata, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a scoate apelul de pe rol din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 379 al.(2) CPC, neprezentarea în şedinţa de judecată a
apelantului căruia nu i s-a înmânat citaţia din cauza absenţei la adresa indicată în
cererea de apel are ca efect scoaterea apelului de pe rol.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, L.O. a depus la Judecătoria Ciocana
mun. Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2
bloc 1, mun. Chişinău cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea
ce constituie ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău, a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Apelantul L.U. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe şi prin care a
cerut admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă, însă, nu s-a prezentat la şedinţa instanţei de apel.
Neprezentarea apelantului L.U. în şedinţa instanţei de apel este legată de faptul
că, lui nu i s-a înmânat citaţia din cauza absenţei la adresa indicată în cererea de apel
şi anume apartamentul nr. 23, str. Munceşti nr. 3, bloc 4 mun. Chişinău.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, apelantul
L.U. nu s-a prezentat în şedinţa de judecată din cauza neînmânării citaţiei,
circumstanţă legată de absenţa lui la adresa indicată în cererea de apel, Colegiul
Civil ajunge la concluzia de a scoate apelul de pe rol.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 379 al.(2) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Apelul declarat de către L.U., în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în
devălmăşie a soţilor, împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1
februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă, se scoate de pe rol.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.L.
judecătorul
Judecătorii O.P.
M.N.
341
Decizie privind respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei instanţe
D E C I Z I E
4 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către întreprinderea „W‖, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii
„W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa
forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Judecătoriei
Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă parţial
c o n s t a t ă
P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu
privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la
lucru şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994 a fost
angajat, pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a
pârâtului.
Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 decembrie 2004, el a fost
concediat de la lucru conform art. 86 al.(1) lit.h), absenţa fără motive întemeiate de
la lucru mai mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 decembrie
2004.
Consideră P.P. eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 decembrie
2004 de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri
stomacale, s-a aflat la cabinetul medicului al întreprinderii, unde a primit tratament,
după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 decembrie 2004, în ziua
emiterii ordinului de concediat, el era bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea ce
se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat, administraţia l-a
eliberat din funcţie fără acordul preliminar al organului sindical al întreprinderii.
Cere P.P. restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a
pârâtului, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de
2000 lei cât şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea lui P.P. a fost admisă parţial. P.P. a fost restabilit la lucru în calitate de
lăcătuş al secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul
mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei. Pretenţia lui P.P. în
342
privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasat în
beneficiul lui suma de 1000 lei.
Întreprinderea „W‖ a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând
admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu
privire la respingerea acţiunii.
Apelantul întreprinderea „W‖, în motivarea apelului a indicat că, consideră că
intimatul P.P., atât la 1 decembrie 2004 cât şi în ziua concedierii lui de la lucru la 2
decembrie 2004, a insinuat starea lui bolnavă, dar în realitate n-a fost bolnav, după
cum nu a fost bolnav nici până la 1 decembrie 2004, nici o dată.
Reprezentantul apelantului întreprinderea „W‖, P.X. în şedinţa instanţei de
apel, apelul a susţinut, cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe
şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Intimatul P.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, care este întemeiată şi legală indicând că,
motivele invocate de către apelant nu corespund realităţii, dar invers atât la 1
decembrie 2004 cât şi la 2 decembrie 2004 el a fost bolnav, fapt confirmat în şedinţa
de judecată în primă instanţă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul
neîntemeiat şi care urmează de a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să respingă apelul şi să menţină hotărârea primei instanţe.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004,
având dureri stomacale, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la
medicul întreprinderii „W‖, unde a primit tratament. Circumstanţa în cauză se
confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii „W‖, T.Z., de explicaţiile
acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile martorilor H.F. şi F.D., colegi de
lucru ai reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la medicul întreprinderii la 1
decembrie 2004.
Din considerentele că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004 de la orele 13.00
până la orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate, a lipsit de la locul de muncă
mai puţin de 4 ore consecutiv, concedierea lui de la lucru conform prevederilor art.
86 al.(1) lit.h) Codul Muncii este nelegitimă.
Acţiunile apelantului cu privire la concedierea intimatului sunt contrare şi
prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a fost
concediat, fiind, la 2 decembrie 2004 în concediu de boală, ceea ce se confirmă prin
certificatul de boală şi fiind membru de sindicat al întreprinderii, a fost concediat
fără acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform art. 89
al.(2) Codul Muncii constituie temei pentru restabilirea lui la locul de muncă.
Astfel, din considerentele că, intimatul P.P. a fost concediat nelegitim, prima
instanţă, întemeiat l-a restabilit pe acesta la lucru.
Conform art. 90 al.(1) Codul Muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a
salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să
repare prejudiciul cauzat acestuia.
343
Conform art. 90 al.(2) lit.a) Codul Muncii, repararea de către angajator a
prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru
întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât
salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
Din certificatul prezentat de către apelant urmează că, salariul mediu al
intimatului P.P. este de 1000 lei, din care considerente, prima instanţă, a încasat
corect în beneficiul acestuia, suma de 2000 lei pentru absenţa forţată de la muncă din
2 decembrie 2004 până la 2 februarie 2005.
Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a
prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat
salariatului.
Conform art. 90 al.(3) Codul Muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se
determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor
angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.
Din considerentele că, intimatul P.P. a fost concediat în perioada aflării sale în
concediu de boală şi fără acordul preliminar al organului sindical, prima instanţă
corect a ajuns la concluzia cu privire la admiterea parţială a pretenţiei ce ţine de
repararea prejudiciului moral, încasând suma de 1000 lei, ceea ce corespunde
suferinţelor morale suportate de ultimul.
În conformitate cu art. 83 al.(2), art. 85 al.(1) lit.a), art. 87 al.(1) lit.k), art. 98
al.(1) CPC, art. 3 al.(1) li.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, prima instanţa a încasat
corect de la apelant în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care
constă din 90 lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la restabilire
la lucru), 150 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la încasarea
salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru) şi 90 lei (pentru pretenţia cu
carater nepatrimonial cu privire la repararea prejudiciului moral).
Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de apelant
cu privire la aceea că, intimatul ar fi insinuat starea sa bolnavă la 1 şi 2 decembrie
2004, deoarece starea bolnavă a intimatului a fost confirmată în şedinţa de judecată
prin documentele prezentate şi explicaţiile martorilor.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărârea
primei instanţe este întemeiată şi legală, iar motivele invocate de către apelant sunt
neîntemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a respinge apelul declarat şi de a
menţine hotărârea primei instanţe.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a), art. 390 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se respinge apelul declarat de către întreprinderea „W‖.
Se menţine hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 2
februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva
întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru
absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.
344
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
345
Decizie privind admiterea apelului şi modificarea hotărârii primei instanţe
D E C I Z I E
4 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către întreprinderea „W‖, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii
„W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa
forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Judecătoriei
Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu
privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la
lucru şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994, a fost
angajat, pe un termen nedeterminat, în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a pârâtului.
Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 decembrie 2004, el a fost
concediat conform art. 86 al.(1) lit.h), absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai
mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 decembrie 2004.
P.P. consideră eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 decembrie
2004, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri
stomacale, s-a aflat la cabinetul medicului întreprinderii, unde a primit tratament,
după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 decembrie 2004, în ziua
emiterii ordinului de eliberare de la lucru, el era bolnav şi se afla în concediu de
boală, ceea ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat,
administraţia la concediat de la lucru fără acordul preliminar al organului sindical al
întreprinderii.
P.P. cere restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a pârâtului,
încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei,
cât şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea lui P.P. a fost admisă. P.P. a fost restabilit la lucru în calitate de lăcătuş al
secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul mediu
346
pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei, cât şi prejudiciul moral în
mărime de 10000 lei.
Întreprinderea „W‖ a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând
admiterea apelului casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu
privire la respingerea acţiunii.
Apelantul întreprinderea „W‖, în motivarea apelului a indicat că, el consideră
că, intimatul P.P., atât la 1 decembrie 2004 cât şi în ziua concedierii la 2 decembrie
2004, a simulat o infecţie, dar în realitate n-a fost bolnav, după cum nu a fost bolnav
nici până la 1 decembrie 2004 nici o dată. Cu atât mai mult, prima instanţă a încasat
în beneficiul intimatului, în vederea reparării prejudiciului moral, o sumă exagerat
de mare.
Reprezentantul apelantului întreprinderea „W‖, P.X. în şedinţa instanţei de
apel, apelul a susţinut, cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe
şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Intimatul P.P., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, care o consideră întemeiată şi legală indicând
că, motivele invocate de către apelant nu corespund realităţii, deorece atât la 1
decembrie 2004, cât şi la 2 decembrie 2004, el a fost bolnav, fapt confirmat în
şedinţa de judecată în primă instanţă. Consideră că suma de 10000 lei, încasată de
prima instanţă în beneficiul lui în vederea reparării prejudiciului moral, corespunde
suferinţelor morale suportate de către el în legătură cu eliberarea sa de la lucru.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul
întemeiat şi care urmează a fi admis cu modificarea hotărârii primei instanţe din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să modifice hotărârea primei instanţe.
În conformitate cu art. 386 al.(1) lit.d) CPC, hotărârea primei instanţe se
casează sau se modifică de instanţa de apel dacă normele de drept material sau
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004,
având dureri stomacale, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la
medicul întreprinderii „W‖, unde a primit în legătură cu aceasta tratament.
Circumstanţa în cauză se confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii
„W‖, T.Z., de explicaţiile acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile
martorilor H.F. şi F.D., colegi de lucru ai reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la
medicul întreprinderii la 1 decembrie 2004.
Din considerentele că, intimatul P.P., la 1 decembrie 2004, de la orele 13.00
până la orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate a lipsit de la locul de muncă mai
puţin de 4 ore consecutiv, concedierea lui, conform prevederilor art. 86 al.(1) lit.h)
Codul Muncii, este nelegitimă.
Acţiunile apelantului cu privire la concedierea intimatului sunt contrare şi
prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a fost
concediat, fiind la 2 decembrie 2004 în concediu de boală, ceea ce se confirmă prin
certificatul medical şi fiind membru al sendicatului întreprinderii, a fost concediat
347
fără acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform art. 89
al.(2) Codul Muncii, constituie temei pentru restabilirea lui la lucru.
Astfel, din considerentele că, intimatul P.P. nelegitim a fost concediat de la
lucru, prima instanţă întemeiat l-a restabilit pe acesta la lucru.
Conform art. 90 al.(1) Codul Muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a
salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să
repare prejudiciul cauzat acestuia.
Conform art. 90 al.(2) lit.a) Codul Muncii, repararea de către angajator a
prejudiciului cauzat salariatului, constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru
întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât
salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
Din certificatul prezentat de către apelant urmează că, salariul mediu al
intimatului P.P. este de 1000 lei, din care considerente prima instanţă a încasat
corect în beneficiul acestuia suma de 2000 lei pentru absenţa forţată de la lucru din 2
decembrie 2004 până la 2 februarie 2005.
Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a
prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat
salariatului.
Conform art. 90 al.(3) Codul Muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se
determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor
angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.
Din considerentele că, intimatul P.P. a fost concediat în perioada aflării sale în
concediu de boală şi fără acordul preliminar al organului sindical, prima instanţă
întemeiat a ajuns la concluzia cu privire la admiterea pretenţiei ce ţine de repararea
prejudiciului moral, însă în opinia instanţei de apel, suma încasată de 10000 lei este
exagerat de mare şi urmează a fi micşorată până la 1000 lei, ceea ce corespunde
suferinţelor morale suportate de ultimul.
În conformitate cu art. 83 al.(2), art. 85 al.(1) lit.a), art. 87 al.(1) lit.k), art. 98
al.(1) CPC, art. 3 al.(1) lit.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, prima instanţa corect a
încasat de la apelant în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care
constă din 90 lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la restabilire
la lucru), 150 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la încasarea
salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru) şi 90 lei (pentru pretenţia cu
carater nepatrimonial cu privire la repararea prejudiciului moral).
Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de apelant
cu privire la aceea că, intimatul ar fi simulat o afecţiune la 1 şi 2 decembrie 2004,
deoarece starea bolnavă a intimatului a fost confirmată în şedinţa de judecată prin
înscrisurile prezentate şi explicaţiile martorilor.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, prima
instanţă, adoptând o hotărâre întemeiată şi legală în privinţa pretenţiilor ce ţin de
restabilirea intimatului la lucru şi încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată
de la lucru, în acelaşi timp a încasat în beneficiul intimatului, în vederea reparării
prejudiciului moral o sumă exagerat de mare, aplicând eronat norma de drept
material, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul declarat şi a modifica
hotărârea primei instanţe prin micşorarea sumei încasate în vederea reparării
348
prejudiciului moral. În rest hotărârea primei instanţe fiind întemeiată şi legală,
urmează a fi menţinută.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.b), art. 390 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite apelul declarat de către întreprinderea „W‖.
Se modifică hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău din 2
februarie 2005‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P.
împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului
mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, după cum
urmează :
Se micşorează suma prejudiciului moral încasată de la întreprinderea „W‖
(cont de decontare numărul 123123123 în Banca „R‖) în beneficiul lui P.P. de la
10000 (zece mii) lei până la 1000 (o mie) lei.
În rest hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 2 februarie
2005 se menţine.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 15 zile, prin intemediul Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
349
Decizie privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei
noi hotărâri
D E C I Z I E
4 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătoru P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către G.I., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva hotărârii Judecătoriei
Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu
pârâtul pînă la 11 martie 2003 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1 situat pe
str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, pe care l-au cumpărat în timpul căsătoriei.
Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul a plecat la un alt loc de trai şi anume
la apartamentul nr. 10 situat pe str. Bulgară 51 mun. Chişinău, care î-i aparţine lui cu
drept de proprietate, unde şi locuieşte pînă acum.
G.N. cere recunoaşterea lui G.I. ca fiind pierdut dreptul la spaţiu locativ în
apartamentul nr. 1 situat pe strada Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea lui G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la
spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău.
G.I. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
Apelantul G.I., în motivarea apelului a indicat că, apartamentul nr. 1, situat pe
str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, a fost cumpărat în timpul căsătoriei cu G.N. şi
constituie proprietatea lor în devălmăşie, din care considerente el, ca proprietar a ½
cotă-parte din apartamentul în litigiu, nu poate fi lipsit de proprietatea sa.
Apelantul G.I., în şedinţa instanţei de apel, apelul a susţinut, cerând admiterea
acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
350
Intimata G.N., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală
indicând că, apelantul G.I., fără motive întemeiate nu locuieşte în apartamentul în
litigiu şi cu atât mai mult, are în proprietate un alt spaţiu locativ.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul
întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea
unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze hotărârea primei instanţe, emiţând
o nouă hotărâre.
În conformitate cu art. 386 al.(1) lit.d) CPC, hotărârea primei instanţe se
casează sau se modifică de instanţa de apel, dacă normele de drept material sau
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile, apelantul G.I. şi intimata G.N. s-
au aflat în căsătorie din 12 ianuarie 1997 până la 11 martie 2003. Din căsătorie au un
fiu F., născut la 23 iunie 1998.
La 15 august 1999, fiind în căsătorie, G.N. şi G.I. au cumpărat apartamentul
nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău, compus din două odăi şi care
conform art. 20 Codul Familiei, aparţine cu drept de proprietate în devălmăşie
ambelor părţi în litigiu.
Din 11 martie 2003, apelantul G.N., locuieşte în apartamentul nr. 10, situat pe
str. Bulgară nr. 51, mun. Chişinău, compus din două odăi, al cărui proprietar este din
25 aprilie 2003, ceea ce se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare înregistrat
la Organul Cadastral Teritorial Chişinău.
Astfel, consideră Colegiul Civil, prima instanţă a constatat corect circumstanţa
că, apelantul G.I., din 11 martie 2003 până la momentul actual, fără motive
întemeiate, nu locuieşte în apartamentul nr. 1 situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun.
Chişinău, fapt confirmat prin explicaţiile părţilor şi ale martorilor G.F., H.Z. şi U.N.,
însă a aplicat incorect legea materială, art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe,
ceea ce a dus la emiterea unei hotărâri nelegitime şi neîntemeiate.
Or, conform art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe, pot fi recunscuţi ca
persoane care ar fi pierdut dreptul la spaţiu locativ, chiriaşii şi membrii familiilor şi
nu proprietarii, după cum este apelantul G.I.
Este necesar de menţionat că, conform art. 315 Cod Civil, dreptul lui G.I. de
folosinţă de apartamentul în litigiu include şi libetatea lui de a nu folosi acest bun.
Cu atât mai mult, prin recunoaşterea apelantului G.I. ca fiind pierdut dreptul la
spaţiu locativ în apartamentului nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău
asupra căruia el are drept de proprietate în devălmăşie, prima instanţă, l-a lipsit pe
G.I. de proprietatea în cauză, ceea ce este în contradicţie cu art. 316 Cod Civil, art.
art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii Moldova, art. 1 Protocol adiţional la
Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, potrivit cărora nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât
pentru o cauză de utilitate publică, în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile
generale ale dreptului internaţional, cu dreaptă şi pealabilă despăgubire.
351
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul Civil invocă şi hotărârea Curţii
Europene a Drepurilor Omului din 28 octombrie 1999 în cazul Brumărescu
împotriva României, prin care a fost recunoscută încălcarea art. 1 Protocol adiţional
la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că,
circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă, însă normele de drept
material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva
dovezi, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul, a casa hotărârea
primei instanţe şi a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea lui G.N. împotriva lui
G.I cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut de respins.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.c), art. 390 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite apelul declarat de către G.I.
Se casează hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 2 februarie
2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.N. împotriva lui G.I.
cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi se emite o nouă
hotărâre prin care :
Se respinge acţiunea lui G.N. împotriva lui G.I cu privire la recunoaşterea
dreptului la spaţiu locativ pierdut.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
352
Decizie privind admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea
pricinii spre rejudecare în primă instanţă
D E C I Z I E
4 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către V.C., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la
repararea prejudiciului material, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun.
Chişinău din 5 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
G.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „S‖ cu
privire la repararea prejudiciului material în sumă de 13 181 lei 97 bani, cauzat în
urma unui accident rutier.
În motivarea acţiunii reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.04 a avut loc un
accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, cu număr de
înmatriculare CBX-631 a fost deteriorat, iar lui i-au fost cauzate leziuni corporale.
Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., angajat al
întreprinderii „S‖, care, în timpul orelor de serviciu, conducea automobilul de marca
―Peugeot-305‖ număr de înmatriculare CDM-836. În urma accidentului rutier lui,
reclamantului i-a fost cauzată o pagubă materială în mărime de 13 181 lei 97 bani.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 5 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi de la întreprinderea „S‖ a fost încasată în beneficiul lui
G.D. în vederea reparării prejudiciului material suma de 13181 lei 97 bani.
V.C. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
Apelantul V.C., în motivarea apelului a indicat că, el nu a fost atras în proces
în calitate de participant, prin aceasta i-au fost încălcate drepturile lui procedurale,
deoarece el nu este de acord cu suma prejudiciului încasată în beneficiul intimatului
G.D. şi ulterior, după ce hotărârea în cauză a primei instanţe va rămâne irevocabilă,
întreprinderea va inainta împotriva lui o cerere de chemare în judecată în regres, iar
el va fi nevoit să restituie întreprinderii o sumă exagerat de mare.
353
Apelantul V.C. în şedinţa instanţei de apel, apelul a susţinut cerând admiterea
acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
Intimatul G.D., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală
indicând că, în opinia sa, hotărârea primei instanţe nu lezează careva drepturi şi
interese legitime ale apelantului.
Reprezentantul intimatului, întreprinderea „S‖, B.V., în şedinţa instanţei de
apel, a cerut respingerea apelului şi menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o
consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul
întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea
pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.d) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze hotărârea primei instanţe, restituind
pricina spre rejudecare în primă instanţă dacă a constatat încălcarea sau aplicarea
eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 388 CPC.
În conformitate cu art. 386 al.(1) lit.d) CPC, hotărârea primei instanţe se
casează sau se modifică de instanţa de apel dacă normele de drept material sau
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat.
În conformitate cu art. 388 al.(1) lit.d) CPC, hotărârea primei instanţe urmează
a fi casată, independent de argumentele cererii de apel, dacă instanţa a soluţionat
problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, apelantul V.C., din 4 aprilie 2000 şi
până la momentul actual, este angajat, în calitate de şofer la întreprinderea „S‖.
La 12 octombrie 2004, pe la orele 16.00, când a avut loc accidentul rutier cu
participarea automobilelor conduse de către intimatul G.D. şi apelantul V.C., ultimul
se afla la serviciu şi, conducând automobilul întreprinderii îşi îndeplinea
obligaţiunile de serviciu.
Prin decizia şefului Poliţiei Rutiere a mun. Chişinău din 13 octombrie 2004,
vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., căruia i s-a aplicat
amendă. Decizia în cauză nu a fost contestată de către V.C.
Conform art. 1410 al.(2) Cod Civil, obligaţia de reparare a prejudiciului revine
persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în
alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.
Din paşaportul tehnic al automobilului marca ―Peugeot-305‖ vu număr de
înmatriculare CDM-836, şi din certificatul eliberat de întreprinderea „S‖ urmează că
ultima este proprietara automobilului în cauză şi, implicit este pârât în pricina în
cauză.
În acelaşi timp, în opinia Colegiului civil, instanţa de judecată în conformitate
cu art. 67 CPC, urma să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea apelantului
V.C. în proces în calitate de intervenient accesoriu, deoarece hotărârea
judecătorească contestată, conform art. 1415 Cod Civil, ar putea influenţa drepturile
şi obligaţiile apelantului V.C. faţă de întreprinderea „S‖.
354
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, s-a constatat
încălcarea normelor de drept proceduaral şi anume că, instanţa a soluţionat problema
drepturilor apelantului V.C., acesta nefiind antrenat în proces, Colegiul Civil ajunge
la concluzia de a admite apelul, a casa hotărârea primei instanţe şi de a restitui
pricina, spre rejudecare în primă instanţă.
La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate,
să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea în proces a apelantului V.C. şi
reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.d), art. 390 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite apelul declarat de către V.C.
Se casează hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 5 februarie
2005, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva
întreprinderii „S‖ cu privire la repararea prejudiciului material, cu restituirea pricinii
spre rejudecare la Judecătoria Botanica municipiul Chişinău în alt complet de
judecători.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
355
Decizie privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi
dispunerea încetării procesului
D E C I Z I E
4 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către Gh.V., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu privire la
încasarea pensiei de întreţinere, împotriva hotărârii Judecătoriei Centru municipiul
Chişinău din 2 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
Ch.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ch.V. cu privire la
încasarea pensiei de întreţinere.
În motivarea acţiunii reclamantul Gh.A. a indicat că, el este pensionar cu vîrsta
de 72 ani, actualmente este bolnav, are o pensie mică, alte venituri nu are, ceea ce
nu-i permite de a avea un trai decent.
Pârâtul Ch.V. este feciorul lui, care în comparaţie cu fiica Gh.M., este asigurat
material, însă nu-i acordă reclamantului întreţinere şi îngrijire.
Reclamantul Gh.A., cere încasarea de la pârât în beneficiul lui a cîte 200 lei
lunar.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 2 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Gh.V. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului şi modificarea hotărârii primei instanţe.
Apelantul Gh.V., în motivarea apelului, a indicat că, el nu refuză să acorde
intimatului, tatălui său, Gh.A., întreţinere şi îngrijire, dar consideră că suma de 200
lei încasată de la el lunar, este exagerat de mare şi cere să fie micşorată până la 100
lei.
Apelantul Gh.V., în şedinţa instanţei de apel, a cerut admiterea apelului,
casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării procesului din
considerentele că, intimatul, tatăl său, Gh.A., după emiterea hotărârii primei instanţe,
la 20 februarie 2005, a decedat.
Audiind apelantul Gh.V., studiind materialele dosarului, Colegiul Civil
consideră apelul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii
primei instanţe şi dispunerea încetării procesului din următoarele considerente.
356
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei
instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
În conformitate cu art. 265 lit.f) CPC, instanţa judecătorească dispune
încetarea procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi
raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi.
În şedinţa de judecată s-a contatat că, Gh.A., care era tatăl apelantului Gh.V., a
depus cerere de chemare în judecată împotriva ultimului şi a cerut încasarea în
beneficiul său a sumei de 200 lei lunar.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Din certificatul de deces, eliberat de Oficiul de Stare Civilă a sectorului Centru
mun. Chişinău urmează că, Gh.A., intimatul în pricina în cauză, la 20 februarie
2005, a decedat.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, dreptul
intimatului Gh.A. care a decedat, cu privire la primirea întreţinerii şi îngrijirii
prevăzute de art. 80 Codul Familiei, de la fiul Gh.V., apelant în proces, poartă un
caracter personal şi care conform art. 1446 Cod Civil nu poate fi transmis prin
moştenire, din care motiv nu poate fi admisă succesiunea în drepturi prevăzută de
art. 70 CPC, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul declarat de către
Gh.V., de a casa hotărârea primei instanţe şi de a dispune încetarea procesului în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu
privire la încasarea pensiei de întreţinere, deoarece raportul juridic litigios nu admite
succesiunea în drepturi.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e), art. 390, art. 393 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite apelul declarat de către Gh.V.
Se casează integral hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2
februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A
împotriva lui Gh.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere şi se emite o
încheiere prin care se dispune încetarea procesului.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
357
Decizie privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe
şi dispunerea încetării procesului
D E C I Z I E
4 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către F.T., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea
căsătoriei, împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica, municipiul Chişinău din 3
februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
F.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.T. cu privire la
desfacerea căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamanta F.V. a indicat că, a încheiat căsătorie cu F.T.
la 11 mai 2003 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun. Chişinău. Din
căsătorie copii nu au.
Timp de mai mult de şase luni, pârâtul F.T. nu lucrează, face abuz de băuturi
alcoolice, deseori îşi permite să vină târziu acasă. Consideră reclamanta că,
convieţuirea împreună cu pârâtul cât şi păstrarea familiei sunt imposibile, din care
considerente cere desfacerea căsătoriei.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 3 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
F.T. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
Apelantul F.T., în motivarea apelului a indicat că, el consideră că convieţuirea
cu pârâta şi păstrarea familiei sunt posibile, iar circumstanţele invocate de către ea în
cererea de chemare în judecată sunt exagerate.
Apelantul F.T., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut apelul, cerând admiterea
acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
Intimata F.V., în şedinţa instanţei de apel, a depus cerere scrisă, prin care a
cerut admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi dispunerea încetării
358
procesului, în legătură cu renunţul ei de la acţiune, deoarece ea s-a împăcat cu
apelantul şi doreşte păstrarea familiei.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul
întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi
dispunerea încetării procesului din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei
instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
În conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, instanţa judecătorească dispune
încetarea procesului în cazul în care reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind
admis de instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, F.V. a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea căsătoriei indicând că,
convieţuirea cu F.T. şi păstrarea familiei ar fi imposibile.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 3 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
În şedinţa instanţei de apel, intimata-reclamantă F.V. a renunţat la acţiune,
considerând convieţuirea cu apelantul şi păstrarea familiei posibile.
Renunţarea intimatei-reclamante F.V. la acţiune, în conformitate cu art. 212
al.(1) CPC, a fost consemnată în procesul verbal şi semnată de aceasta.
Colegiul Civil, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat intimatei-
reclamante F.V. efectele admiterii renunţului la acţiune şi ale încetării procesului
stipulate în art. 266 al.(2) CPC şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată
a aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în
conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, renunţul intimatei-reclamante la acţiune nu
contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de
a admite apelul declarat, a casa integral hotărârea primei instanţe, a admite renunţul
intimatei-reclamante la acţiune şi a dispune încetarea procesului în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T cu privire la desfacerea
căsătoriei.
În conformitate cu art. 375, art. 385 al.(1) lit.e), art. 390, art. 393 CPC,
Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite apelul declarat de către F.T.
Se casează integral hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 3
februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva
lui F.T cu privire la desfacerea căsătoriei şi se emite o încheiere prin care se admite
renunţul F.V. la acţiune şi se dispune încetarea procesului.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
359
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
360
Decizie privind admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe
şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol
D E C I Z I E
4 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către întreprinderea „G‖, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S.
împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral,
împotriva hotărârii judecătoriei Râşcani, municipiul Chişinău din 7 februarie 2005,
prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
P.E. în interesele lui P.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994
încheiată cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S. a plătit 20000 lei în calitate de
cotă-parte pentru construcţia unui apartament cu două camere, care urma să fie dat în
exploatare la 1 ianuarie 1997.
Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi
apartamentul lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.
Cere P.E., încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în
calitate de prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.
Prin hotărârea judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 7 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Întreprinderea „G‖ a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând
admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de
pe rol.
Apelantul întreprinderea „G‖, în motivarea apelului a indicat că, P.E. a depus
cererea de chemare în judecată în cauză în interesele feciorului său, P.S., care a atins
majoratul, fără a avea împuternicire de la acesta.
Reprezentantul apelantului întreprinderea „G‖, K.K., în şedinţa instanţei de
apel, a susţinut apelul, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi
dispunerea scoaterii cererii de pe rol
361
Intimatul P.E., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea apelului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul
întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi
dispunerea scoaterii cererii de pe rol din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei
instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
În conformitate cu art. 267 lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea
de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o
persoană neîmputernicită.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.E. este tatăl reclamantului
P.S., care ,la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru a cooperativei de
construcţie a locuinţelor, fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia
suma de 20000 lei, ceea ce constituia cota-parte în construcţia unui apartament de
două camere.
Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de
construcţie a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod
Civil, împlinind vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea
ce, în conformitate cu art. 58 al.(1) CPC dispune de posibilitatea de a-şi exercita în
volum deplin, personal sau prin reprezentant drepturile şi obligaţiile procedurale în
judecată.
Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este
în Republica Moldova nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva
împuterniciri, contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în
instanţă cererea de chemare în judecată în cauză.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, intimatul
P.E., fără împuternicire de la P.S. a semnat şi a depus în instanţa de judecată cererea
în cauză, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite apelul, a casa integral
hotărârea primei instanţe şi a dispune scoaterea de pe rol a cererii de chemare în
judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la
repararea prejudiciului material şi moral.
Colegiul Civil consideră necesar de a explica lui P.E. că, pentru semnarea şi
depunerea de către el a unei cereri de chemare în judecată în interesele lui P.S.
împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral,
este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit de P.S. în conformitate cu prevederile art.
art. 80 şi 81 CPC.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e), art. 390, art. 393 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite apelul declarat de către întreprinderea „G‖.
Se casează integral hotărârea judecătoriei Râşcani municipiul Chişinău din 7
februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.E. în
interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului
362
material şi moral şi se emite o încheiere prin care se dispune scoaterea cererii de pe
rol.
Se explica lui P.E. că, pentru semnarea şi depunerea de către el a unei cereri de
chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la
repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit
de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.
Se explică lui P.E. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea
cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor
generale.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
363
Decizie privind examinarea cererii de apel depusă în termen, după examinarea
pricinii în temeiul unor alte cereri de apel
D E C I Z I E
13 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul P.K.
Judecătorii V.M. şi P.P.
grefier F.V.
examinând în şedinţă publică apelul declarat de către P.S., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva
hotărârii judecătoriei Râşcani, minicipiul Chişinău din 7 februarie 2005, prin care
acţiunea a fost admisă parţial
c o n s t a t ă
P.E., în interesele lui P.S., a depus cerere de chemare în judecată împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994
încheiată cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S., a plătit 20000 lei în calitate de
cotă-parte pentru construcţia unui apartament cu două odăi, care urma să fie dat în
exploatare la 1 ianuarie 1997.
Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi
apartamentul lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.
Cere P.E., încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în
calitate de prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.
Prin hotărârea judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 7 februarie 2005
acţiunea a fost admisă parţial şi în beneficiul lui P.S. a fost încasat prejudiciul
material în sumă de 20000 lei şi prejudiciul moral în sumă de 10000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005, apelul declarat de către
întreprinderea „G‖ a fost admis, hotărârea primei instanţe a fost casată şi dispusă
scoaterea cererii de pe rol.
La 25 aprilie 2005 P.S. a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe,
cerând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi
hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.
Apelantul P.S., în motivarea apelului a menţionat că, el n-a fost prezent la
examinarea pricinii în primă instanţă şi hotărârea motivată a acesteia i-a fost
comunicată la 20 aprilie 2005. Consideră că prima instanţă corect a încasat
364
prejudiciul material, însă reparaţiile pentru prejudiciul moral trebuie să fie încasate
în beneficiul lui în mărime de 40000 lei şi nu de 10000 lei, deoarece anume această
sumă de bani îi va compensa suferinţele lui morale.
Apelantul P.S., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut apelul şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri
cu privire la admiterea integrală a acţiunii.
Intimatul P.E., în şedinţa instanţei de apel, a susţinut apelul şi a cerut
admiterea acestuia.
Reprezentantul intimatului, întreprinderea „G‖, K.K. în şedinţa instanţei de
apel, a cerut respingerea apelului ca fiind neîntemeiat.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră apelul
neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele considerente.
În conformitate cu art.395 al.(1) CPC, în cazul în care cererea de apel depusă
în termen sau depusă după repunere în termen este primită de instanţa de apel după
judecarea pricinii în temeiul unor alte cereri de apel, instanţa este obligată să
primească un astfel de apel şi să îl examineze conform regulilor stabilite de
prezentul capitol.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să respingă apelul şi să menţină hotărârea primei instanţe.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de apel, după ce judecă
apelul, este în drept să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei
instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol.
În conformitate cu art. 267 lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea
de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o
persoană neîmputernicită.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.E. este tatăl reclamantului
P.S., care, la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru a cooperativei de
construcţie a locuinţelor fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia
suma de 20000 lei, ceea ce constituia cota-parte în construcţia unui apartament de
două odăi.
Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de
construcţie a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod
Civil, împlinind vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea ce
în conformitate cu art. 58 al.1) CPC, dispune de posibilitatea de a-şi exercita în
volum deplin, personal sau prin reprezentant drepturile şi obligaţiile procedurale în
judecată.
Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani s-a aflat la lucru în Portugalia şi nu a
fost în Republica Moldova, nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără careva
împuternicire, contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în
instanţă cererea de chemare în judecată în cauză.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, intimatul
P.E., fără împuternicire de la apelantul P.S. a semnat şi a depus în instanţa de
judecată cererea în cauză, Colegiul Civil, prin decizia din 4 martie 2005, a ajuns
întemeiat la concluzia de a admite apelul, a casa integral hotărârea primei instanţe şi
a dispune scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată a lui P.E. în interesele
365
lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi
moral.
În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, apelul declarat de către P.S.
este neîntemeiat şi urmează a fi respins.
În conformitate cu art. 385 al.(1) lit.a), art. 390, art. 395 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se respinge apelul declarat de către P.S., în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu
privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva hotărârii Judecătoriei
Râşcani municipiul Chişinău din 7 februarie 2005.
Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 15 zile, prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele şedinţei, P.K.
judecătorul
Judecătorii V.M.
P.P.
366
R E C U R S U L
împotriva hotărârilor judecătoreşti pentru care nu este
prevăzută calea apelului
S E C Ţ I U N E A 1
367
Încheierea preşedintelui instanţei de recurs privind repartizarea pricinii judecătorului
raportor
Î N C H E I E R E
5 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Preşedintele Curţii de Apel Chişinău, F.I.
d i s p u n e
Se repartizează judecătorului C.P. pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la
contestarea actului administrativ pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 407
CPC.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele F.I.
Curţii de Apel Chişinău
368
Încheiere privind primirea pricinii spre examinarea recursului, pregătirea către
dezbateri judiciare şi stabilirea termenului pentru examinarea pricinii în instanţa de
recurs
Î N C H E I E R E
6 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Judecătorul Curţii de Apel Chişinău, C.P., studiind pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu
privire la contestarea actului administrativ,
în conformitate cu art. 407 CPC,
d i s p u n e
1. Se primeşte spre examinare în instanţa de recurs pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni
despre contestarea actului administrativ.
2.Se stabileşte termenul pentru examinare în instanţa de recurs a pricinii civile
la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul
Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ pentru 25 ianuarie 2005, ora
10.00 în incinta Curţii de Apel Chişinău strada Teilor 4.
3.Se notifică despre şedinţa de judecată :
a) recurentul-Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni
b) intimatul-I.P.
c)----------------------------------------------------------------------------------
d)----------------------------------------------------------------------------------
e)----------------------------------------------------------------------------------
4.Pentru asigurarea examinării juste şi prompte a pricinii se efectuează
următoarele acţiuni :
a)----------------------------------------------------------------------------------
b)----------------------------------------------------------------------------------
c)----------------------------------------------------------------------------------
d)----------------------------------------------------------------------------------
e)----------------------------------------------------------------------------------
f)-----------------------------------------------------------------------------------
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Judecătorul C.P.
369
Încheiere prin care nu se dă curs cererii de recurs
Î N C H E I E R E
1 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele completului, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
studiind cererea de recurs depusă de către Consiliul sătesc „W‖, raionul
Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva
Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖
raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr. 5 din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, reclamantului i-a fost
refuzat demersul în transmiterea sectorului de teren aferent carsei de locuit în
proprietate privată.
Cere reclamantul anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Studiind cererea de recurs şi documentele anexate, Colegiul Civil consideră că
este necesar de a nu da curs acesteia din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 408 al.(1) CPC, dacă cererea de recurs nu întruneşte
condiţiile prevăzute la art. 405 şi dacă recursul este depus fără plata taxei de stat,
instanţa de recurs, dispune printr-o încheiere, să nu se dea curs cererii, acordînd
recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Din cererea de recurs şi înscrisurile anexate urmează că cererea, contrar
prevederilor art. 405 al.(1) lit.g) şi al.(3) CPC, nu este semnată de recurent sau de
reprezentantul său.
370
Cu atât mai mult, contrar prevederilor art. 3 al.(1) lit.l) a Legii taxei de stat, art.
16 al.(3) al Legii contenciosului administrativ, art. art. 83-84, art. 405 al.(2) CPC,
recurentul, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni la cererea de recurs nu a anexat
dovada de plată a taxei de stat în mărime de 9 lei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea de
recurs nu este semnată şi la cererea de recurs nu este anexată dovada de plată a taxei
de stat în mărime de 9 lei, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a nu da curs cererii
de recurs şi de a stabili recurentului un termen de 10 zile, din momentul primirii
copiei de pe încheierea în cauză, pentru semnarea cererii de recurs şi anexarea
dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 9 lei.
Colegiul Civil consideră necesar de a explica recurentului Consiliul sătesc
„W‖, raionul Criuleni, că, dacă nu va lichida neajunsurile menţionate şi nu va
prezenta dovada de plată a taxei de stat în termenul stabilit, cererea de recurs nu va fi
considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 408 CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Nu se dă curs cererii de recurs a Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc
„W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva
hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005.
Se comunică Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni, despre necesitatea
semnării cererii de recurs şi prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de
9 (nouă) lei, stabilindu-i un termen de 10 zile din momentul primirii copiei de pe
încheierea în cauză.
Se explică Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni că, în caz dacă nu va lichida
neajunsurile menţionate şi nu va prezenta dovada de plată a taxei de stat, cererea de
recurs nu va fi considerată depusă şi, împreună cu toate documentele anexate, va fi
restituită.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele completului, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
371
Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul nu a îndeplinit în
termen indicaţiile instanţei de recurs din încheierea emisă în conformitate cu art. 408
al.(1) CPC
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni, din 10 februarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖
raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr. 5, din str. Mihai Eminescu satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat
demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate
privată.
Cere reclamantul anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Recurentu Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, în motivarea recursului a
invocat că, în opinia recurentului, intimatul este în drept să primească sectorul de
teren aferent de locuit în folosinţă şi nu în proprietate.
Reprezentantul recurentului Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut admiterea acestuia cu casarea
hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
372
Cererea de recurs nu a semnat-o până acum din lipsă de timp, iar taxa de stat
consideră că nu trebuie să o plătească, deoarece Consiliul sătesc „W‖ reprezintă
interesele locuitorilor satului.
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut restituirea cererii de recurs
indicând că, recurentul, fără motive întemeiate, în termenul stabilit, n-a semnat
cererea de recurs şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat în mărime de 9 lei.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 408 al.(2) CPC, dacă recurentul îndeplineşte în termen
indicaţiile din încheierea judecătorească, recursul se consideră depus la data
prezentării sale iniţiale. În caz contrar, cererea de recurs se restituie recurentului.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la 14 februarie 2005, recurentul,
Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni a depus cerere de recurs împotriva hotărârii
Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005.
În legătură cu faptul că, cererea de recurs în cauză n-a fost semnată de recurent
sau de reprezentantul său şi că recurentul n-a prezentat dovada de plată a taxei de
stat în mărime de 9 lei, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 1 martie 2005, a
cărei copie a fost înmânată reprezentantului recurentului în aceeaşi zi, recurentului i-
a fost stabilit un termen de 10 zile pentru semnarea cererii de recurs şi prezentarea
dovezii de plată a taxei de stat, însă recurentul, fără motive întemeiate, în termenul
stabilit, nu a semnat cererea de recurs şi nu a prezentat dovada de plată a taxei de
stat.
Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute ca întemeiate argumentele
invocate de către reprezentantul recurentului cu privire la aceea că, el n-ar fi
îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de recurs în legătură cu lipsa de timp,
deoarece circumstanţa în cauză nu poate fi considerată ca motiv întemeiat.
Cu atât mai mult, nu poate fi reţinut nici argumentul cu privire la aceea că,
recurentul-pârât nu ar trebui să plătească taxa de stat la depunerea cererii de recurs,
deoarece aceasta contravine prevederilor art. 16 al.(3) al Legii contenciosului
administrativ, art. 3 al.(1) lit.l) al Legii taxei de stat, art. art. 83-84, art. 405 al.(2)
CPC.
Or, în conformitate cu art. 85 al.(1) lit.a) CPC, de taxa de stat pentru judecarea
pricinilor civile se scutesc reclamanţii în acţiunile născute din raporturi de
contencios administrativ şi nu recurenţii-pârâţi.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul,
fără motive întemeiate, în termenul stabilit de instanţa de recurs nu a lichidat
neajunsurile menţionate în încheierea Curţii de Apel Chişinău din 1 martie 2005 şi
nu a prezentat dovada de plată a taxei de stat, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a
restitui recurentului, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni cererea de recurs cu toate
documentele anexate.
Colegiul Civil consideră necesar de a explica recurentului că, restituirea cererii
de recurs nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi recurent,
cu aceeaşi cerere de recurs, împotriva aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi
temeiuri dacă recurentul a lichidat neajunsurile.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 408 al.(2) CPC, Colegiul Civil
373
d i s p u n e
Se restituie Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cererea de recurs.
Se remite Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cererea de recurs cu toate
documentele anexate.
Se explică Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni că, restituirea cererii de
recurs nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi recurent, cu
aceeaşi cerere de recurs, împotriva aceleaşi hotărâri, cu acelaşi obiect şi aceleaşi
temeiuri dacă recurentul a lichidat neajunsurile.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
374
Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă recursul nu este declarat în
temeiurile consemnate la art. 400 CPC
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat
demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate
privată.
Cere reclamantul anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, în motivarea recursului, a
indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, din considerentele că, norma
de drept invocată de către prima instanţă, şi anume art. 11 al.(1) Cod Funciar, în
opinia recurentului, este în contradicţie cu interesele locuitorilor satului.
Reprezentantul recurentului Consiliul sătesc „W,‖ raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut admiterea acestuia cu casarea
375
hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea
acţiunii.
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut restituirea cererii de recurs
invocând că recursul nu este declarat în temeiurile consemnate la art. 400 CPC..
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.a) CPC, cererea de recurs se restituie dacă
recursul nu este declarat în temeiurile consemnate la art. 400 CPC.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul Consiliul sătesc „W‖, raionul
Criuleni, şi-a întemeiat recursul pe motivul că, art.11 al.(1) Cod Funciar, pe care este
întemeiată hotărârea primei instanţe, în opinia recurentului, ar fi în contradicţie cu
interesele locuitorilor satului, temei care nu este consemnat la art. 400 CPC.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recursul
declarat de către Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, nu este întemeiat pe
temeiurile consemnate la art. 400 CPC, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a
restitui recurentului cererea de recurs cu toate documentele anexate.
Colegiul Civil consideră necesar de a explica recurentului că, restituirea cererii
de recurs nu împiedică depunerea repetată a recursului în interiorul termenului
prevăzut de lege după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli
stabilite de lege pentru declararea recursului.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 409 al.(1) lit.a) şi al.(2) CPC, Colegiul
Civil
d i s p u n e
Se restituie Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs.
Se remite Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate
documentele anexate.
Se explică Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, că restituirea cererii de
recurs nu împiedică depunerea repetată a recursului în interiorul termenului prevăzut
de lege după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli stabilite de lege
pentru declararea recursului.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
376
Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost depusă în
afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunere în termen
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat
demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate
privată.
Cere reclamantul anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
La 25 februarie 2005 Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de
recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea
hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea
acţiunii.
Recurentul, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, în motivarea recursului a
indicat că, nu este de acord cu hotărârea primei instanţe din considerentele că aceasta
ar fi dat o interpretare eronată art. 11 al.(1) Cod Funciar.
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut admiterea acestuia cu casarea
377
hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea
acţiunii.
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut restituirea cererii de recurs
invocând că cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul
nu solicită repunere în termen.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.b) CPC, cererea de recurs se restituie dacă
a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunere în termen.
În conformitate cu art. 402 al.(1) CPC, recursul se declară, în condiţiile
prezentului capitol, în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii sau deciziei
motivate, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 30 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, hotărârea instanţei
de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu
recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii
integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune
altfel.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentului, Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, la 5 februarie 2005, i-a fost comunicată hotărârea motivată a
Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005.
În acelaşi timp, recurentul, contrar prevederilor art. 402 al.(1) CPC, art. 30
al.(1) al Legii contenciosului administrativ, fără vre-un motiv întemeiat, a depus
cererea de recurs în afara termenului legal şi nu solicită repunere în termen.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul,
fără motive întemeiate, a depus cererea de recurs în afara termenului legal şi nu
solicită repunere în termen, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui
recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate
documentele anexate.
În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 409 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul
Civil
d i s p u n e
Se restituie Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs.
Se remite Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate
documentele anexate.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
378
Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă cererea de recurs a fost depusă de
o persoană care nu este în drept să declare recurs
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătoru O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către reprezentantul
Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatul U.O., în pricina civilă la cererea
de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni
cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei
Criuleni din 10 februarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
379
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat
demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate
privată.
Cere reclamantul anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
Reprezentantul Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatul U.O., a
depus cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea
recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, avocatul
U.O., în motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârea primei
instanţe, din considerentele că aceasta ar fi dat o interpretare eronată art. 11 al.(1)
Cod Funciar.
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatul
U.O., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia
cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut restituirea cererii de recurs
indicând că cererea de recurs a fost depusă de o persoană, care nu este în drept să
declare recurs, deoarece avocatul U.O., care reprezintă în şedinţa de judecată
recurentul, în baza ordinului scris eliberat de Baroul de Avocaţi, şi care a depus şi a
însemnat recursul în numele Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, nu are
împuternicire de la acesta privind atacarea hotărârii judecătoreşti.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.c) CPC, cererea de recurs se restituie dacă
a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.
În conformitate cu art. 80 al.(6) CPC, împuternicirile date avocatului se atestă
printr-un ordin scris eliberat de Baroul de Avocaţi sau prin alt act prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 81 CPC, dreptul reprezentantului de a ataca hotărârea
judecătorească trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată
de reprezentant.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, avocatul U.O. este reprezentant al
recurentului în şedinţa de judecată, în baza ordinului scris eliberat de Baroul de
Avocaţi.
380
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, nu i-a eliberat avocatului U.O. o
procură prin care i-ar fi delegat dreptul de a ataca hotărârea judecătorească.
Cu atât mai mult, nici Codul de procedură civilă, nici Legea cu privire la
avocatură şi nici Legea contenciosului administrativ, nu investesc avocatul, în baza
ordinului scris eliberat de Baroul de Avocaţi, cu dreptul de a ataca, în lipsa
împuternicirilor stipulate la art. 81 CPC, hotărârea judecătorească.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, avocatul
U.O. a depus şi a semnat cererea de recurs din numele Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni, fără a fi împuternicit să declare recurs, Colegiul Civil ajunge la
concluzia de a restitui reprezentantului recurentului Consiliul sătesc „W‖, raionul
Criuleni, avocatului U.O., cererea de recurs cu toate documentele anexate.
Colegiul Civil consideră necesar de a explica reprezentantului recurentului că,
restituirea cererii de recurs nu împiedică depunerea repetată a recursului în interiorul
termenului prevăzut de lege, după lichidarea neajunsurilor şi respectarea celorlalte
reguli stabilite de lege pentru declararea recursului.
În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 409 al.(1) lit.c) CPC, Colegiul
Civil
d i s p u n e
Se restituie reprezentantului Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni,
avocatului U.O., cererea de recurs.
Se remite reprezentantului Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, avocatului
U.O. cererea de recurs cu toate documentele anexate.
Se explică reprezentantului recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul
Criuleni, avocatului U.O., că restituirea cererii de recurs nu împiedică depunerea
repetată a recursului în interiorul termenului prevăzut de lege după lichidarea
neajunsurilor şi respectarea celorlalte reguli stabilite de lege pentru declararea
recursului.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
381
Încheiere privind restituirea cererii de recurs, dacă recurentul solicită restituirea
recursului până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de recurs
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat
demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate
privată.
Reclamantul cere anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, în motivarea recursului a
indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, din considerentele că aceasta
ar fi dat o interpretare eronată art. 11 al.(1) Cod Funciar.
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, până la dezbaterea pricinii în fond, a solicitat restituirea
recursului.
382
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut restituirea cererii de recurs
indicând că reprezentantul recurentului a solicitat restituirea acestuia, până la
dezbaterea pricinii în fond în instanţa de recurs.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a restitui cererea de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 409 al.(1) lit.d) CPC, cererea de recurs se restituie, dacă
recurentul solicită restituirea recursului până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa
de recurs.
În şedinţa instanţei de recurs, până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de
recurs, reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O.,
fiind împuternicit prin procură cu toate drepturile stipulate în art. 81 CPC, a solicitat
restituirea recursului.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că,
reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., până la
dezbaterea pricinii în fond în instanţa de recurs, a solicitat restituirea recursului,
Colegiul Civil ajunge la concluzia de a restitui recurentului, Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate documentele anexate.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 409 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se restituie Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs.
Se remite Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cererea de recurs cu toate
documentele anexate.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
383
Încheiere privind încetarea procedurii de recurs, dacă se admite retragerea recursului
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat
demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate
privată.
Reclamantul cere anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, în motivarea recursului a
indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, din considerentele că aceasta
ar fi dat o interpretare eronată art. 11 al.(1) Cod Funciar.
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, până la începerea dezbaterii recursului în fond, a retras
recursul.
384
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut încetarea procedurii de
recurs invocând că reprezentantul recurentului, până la începerea dezbaterii
recursului în fond, a retras recursul.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a admite retragerea recursului de către Consiliul sătesc „W‖, raionul
Criuleni, şi a înceta procedura de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 411 CPC, recurentul şi reprezentantul său pot retrage
recursul până la începerea dezbaterii recursului în fond. Retragerea se face prin
depunerea unei cereri scrise.
Recursul se retrage în condiţiile art. 374 CPC, care se aplică în mod
corespunzător.
În conformitate cu art. 374 al.(1) CPC, apelantul şi reprezentantul lui pot
retrage apelul până la dezbaterea pricinii în fond în instanţa de apel. Retragerea se
face în scris sau oral, în ultimul caz cu consemnare în proces verbal.
În şedinţa instanţei de recurs, printr-o cerere scrisă, până la începerea
dezbaterii recursului în fond, reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, U.O., fiind împuternicit prin procură cu toate drepturile stipulate în
art. 81 CPC, a retras recursul.
Colegiul Civil, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat
reprezentantului recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., efectele
admiterii retragerii recursului şi încetării procedurii de recurs stipulate în art. 266
al.(2) şi 374 al.(3) CPC, şi anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a
aceluiaşi recurent cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în
conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, retragerea recursului de către recurent nu
contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil ajunge la concluzia de
a admite retragerea recursului şi de a înceta procedura de recurs.
În conformitate cu art. 60 al.(5), art. 212 al.(4), art. 266, art. art. 269-270, art.
374 art. 411 CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se admite retragerea recursului de către reprezentantul recurentului, Consiliul
sătesc „W‖, raionul Criuleni.
Procedura de recurs în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului
administrativ se încetează.
Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi
recurent cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
385
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
386
Încheiere privind amânarea şedinţei instanţei de recurs
Î N C H E I E R E
13 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5, din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, care nu are teren
aferent şi în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea
lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, lui i-a fost refuzat
demersul în transmiterea sectorului de teren aferent casei de locuit în propriertate
privată.
Cere reclamantul anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 1 februarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi pârâtul a fost obligat să transmită reclamantului în proprietate sectorul de
teren aferent casei de locuit.
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, în motivarea recursului a
indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe din considerentele că aceasta
ar fi dat o interpretare eronată art. 11 al.(1) Cod Funciar.
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea
hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea
acţiunii.
387
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, nu s-a prezentat, dar a depus
cerere scrisă, prin care a cerut amânarea şedinţei instanţei de recurs, indicând că lui
nu i-a fost expediată copia de pe recurs şi de pe noile înscrisuri.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a amâna şedinţa instanţei de recurs din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 414 al.(2) CPC, în cazul neprezentării în şedinţa de
judecată a participantului la proces căruia nu i s-a comunicat în mod legal locul, data
şi ora şedinţei sau căruia nu i s-a expediat copia de pe recurs sau de pe noile
înscrisuri, instanţa este în drept să amâne şedinţa.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatului I.P., contrar prevederilor art.
407 al.(2) lit.b) CPC, nu i s-a expediat copia de pe recurs şi de pe noile înscrisuri,
prin ce au fost încălcate drepturile procedurale ale acestuia stipulate la art. art. 56 şi
60 CPC, ceea ce constituie temei pentru amânarea şedinţei instanţei de recurs.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 414 al.(2) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se amână şedinţa instanţei de recurs în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, cu privire la
contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 1
februarie 2005 prin care acţiunea a fost admisă, pentru 1 aprilie 2005 ora 10.00.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
388
Decizie privind respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei instanţe
D E C I Z I E
13 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005, prin care
acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5 din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, fără teren aferent, şi
în legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea lui în
proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, nr. 35 din 1 februarie
2005, sectorul de teren aferent casei de locuit, i-a fost transmis reclamantului în
folosinţă provizorie.
La 20 februarie 2005, pârâtul i-a respins cererea prealabilă, considerând
decizia contestată legală şi întemeiată.
Reclamantul I.P., cere anularea deciziei pârâtului şi obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă,
a fost anulată decizia pârâtului nr. 35 din 1 februarie 2005 şi a fost obligat pârâtul să
transmită reclamantului în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit.
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, în motivarea recursului a
indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe din considerentele că,
conform planului general de dezvoltare al satului, pe sectorul de teren în litigiu este
prevăzută construcţia unui drum de însemnătate locală.
389
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea
hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea
acţiunii.
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei
instanţe din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărârea primei instanţe.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul I.P., conform contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 11 mai 2003 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Criuleni, este proprietar al casei de locuit situată pe str. Mihai Eminescu
nr.5, satul „W‖, raionul Criuleni.
Prin decizia recurentului nr. 35 din 1 februarie 2005, sectorul de teren aferent
casei de locuit în litigiu a intimatului i-a fost transmis ultimului în folosinţă
provizorie.
Prin scrisoarea din 20 februarie 2005, recurentul a respins cererea prealabilă a
intimatului cu privire la anularea deciziei contestate şi transmiterea lui în proprietate
a sectorului de teren aferent casei de locuit care îi aparţine cu drept de proprietate.
Colegiul Civil consideră că, prima instanţă a ajuns la o concluzie corectă cu
privire la admiterea acţiunii, deoarece, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar,
autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată,
eliberându-le titluri de proprietate, şi anume trec în proprietatea cetăţenilor
sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, care li se atribuie
în conformitate cu legislaţia.
Astfel, sectorul de teren aferent casei de locuit a intimatului urma să fie trecut
în proprietatea intimatului şi nu în folosinţa provizorie a acestuia. Or, raporturile
juridice în cauză ţin de proprietatea privată a intimatului asupra casei de locuit şi nu
de arendă a acesteia.
Cu atât mai mult, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, trecerea sectoarelor de
teren ocupate de case de locuit în proprietatea cetăţenilor nu este condiţionată de
anumite circumstanţe, cum ar fi şi planul general de dezvoltare a localităţii, din care
considerente nu pot fi reţinute argumentele invocate de către recurent în acest sens.
Urmează de menţionat şi faptul că, acţiunile contestate ale recurentului sunt
contrare şi prevederilor art. 316 Cod Civil, art. art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii
Moldova, art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece refuzul recurentului de
a trece în proprietatea intimatului a sectorului de teren în litigiu îi încalcă şi
drepturile acestuia asupra casei de locuit proprietate privată.
În susţinerea opiniei enunţare, Colegiul Civil invocă şi hotărârea Curţii
Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999 în cauza Brumărescu
împotriva României.
390
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărârea
primei instanţe este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurent
sunt neîntemeiate, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a
menţine hotărârea primei instanţe.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a), art. 419 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni.
Se menţine hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul
Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
391
Decizie privind admiterea recursului şi modificarea hotărârii primei instanţe
D E C I Z I E
13 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui I.P.
împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu privire la contestarea actului
administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva hotărârii Judecătoriei
Criuleni din 10 martie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖,
raionul Criuleni, cu privire la contestarea actului administrativ şi la repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr.5 din str. Mihai Eminescu, satul „W‖, fără teren aferent şi în
legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, transmiterea lui în
proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖, raionul Criuleni, nr. 35 din 1 februarie
2005, sectorul de teren aferent casei de locuit a fost transmis reclamantului în
folosinţă provizorie.
La 20 februarie 2005, pârâtul i-a respins cererea prealabilă, considerând
decizia contestată legală şi întemeiată.
Cere reclamantul I.P. anularea deciziei pârâtului, obligarea acestuia de a-i
transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit şi încasarea
prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă,
a fost anulată decizia pârâtului nr. 35 din 1 februarie 2005, a fost obligat pârâtul să
transmită reclamantului în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit şi a
fost încasat de la pârât în beneficiul reclamantului în vederea reparării prejudiciului
moral suma de 20000 lei.
Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe cerând admiterea recursului şi modificarea hotărârii primei
instanţe, prin micşorarea prejudiciului moral până la suma de 1000 lei.
392
Recurentul, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, în motivarea recursului a
indicat că prima instanţă, în opinia recurentului, a încasat în beneficiul intimatului în
vederea reparării prejudicului moral o sumă exagerat de mare, care nu corespunde
suferinţelor morale suportate de acesta.
Reprezentantul recurentului, Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni, U.O., în
şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu
modificarea hotărârii primei instanţe.
Intimatul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu modificarea hotărârii primei instanţe
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice hotărârea primei instanţe.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul I.P., conform contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 11 mai 2003 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Criuleni, este proprietar al casei de locuit situată pe str. Mihai Eminescu
nr.5, satul „W‖, raionul Criuleni.
Prin decizia recurentului nr. 35 din 1 februarie 2005, sectorul de teren aferent
casei de locuit, i-a fost transmis ultimului în folosinţă provizorie.
Prin scrisoarea din 20 februarie 2005, recurentul a respins cererea prealabilă a
intimatului cu privire la anularea deciziei contestate şi transmiterea lui în proprietate
a sectorului de teren aferent casei de locuit care îi aparţine cu drept de proprietate.
Colegiul Civil consideră că, prima instanţă, a ajuns întemeiat la concluzia cu
privire la admiterea acţiunii, deoarece, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar,
autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată,
eliberându-le titluri de proprietate, şi anume trec în proprietatea cetăţenilor
sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, care li se atribuie
în conformitate cu legislaţia.
Astfel, sectorul de teren aferent casei de locuit a intimatului urma să fie trecut
în proprietatea intimatului şi nu în folosinţa provizorie a acestuia. Or, raporturile
juridice în cauză ţin de proprietatea privată a intimatului asupra casei de locuit şi nu
de arendă a acesteia.
Cu atât mai mult, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, trecerea sectoarelor de
teren ocupate de case de locuit în proprietatea cetăţenilor nu este condiţionată de
anumite circumstanţe, cum ar fi planul general de dezvoltare a localităţii, din care
considerente nu pot fi reţinute argumentele invocate de către recurent în acest sens.
Urmează de menţionat şi faptul că acţiunile contestate ale recurentului sunt
contrare şi prevederilor art. 316 Cod Civil, art. art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii
Moldova, art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece refuzul recurentului de
a trece în proprietatea intimatului a sectorului de teren în litigiu îi încalcă şi
drepturile acestuia asupra casei de locuit proprietate privată.
393
În susţinerea opiniei enunţare, Colegiul Civil invocă şi hotărârea Curţii
Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999 în cauza Brumărescu
împotriva României.
Colegiul Civil consideră că, prima instanţă, aplicând prevederile art. 25 al
Legii contenciosului administrativ, a ajuns corect la concluzia cu privire la repararea
prejudiciului moral, însă, în opinia instanţei de recurs, suma de 20000 lei, încasată
de la recurent în beneficiul intimatului, este exagerat de mare şi nu este în
corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice suportate de intimat, din
care considerente suma în cauză urmează a fi micşorată de la 20000 lei până la 2000
lei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, prima
instanţă, adoptând o hotărâre întemeiată şi legală în privinţa pretenţiilor ce ţin de
anularea actului administrativ şi obligarea emiterii actului administrativ, în acelaşi
timp a încasat în beneficiul intimatului, în vederea reparării prejudiciului moral, o
sumă exagerat de mare, aplicând eronat norma de drept material, Colegiul Civil
ajunge la concluzia de a admite recursul declarat şi a modifica hotărârea primei
instanţe prin micşorarea sumei încasate în vederea reparării prejudiciului moral. În
rest, hotărârea primei instanţe, fiind întemeiată şi legală, urmează a fi menţinută.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.b), art. 419 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către Consiliul sătesc „W‖, raionul Criuleni.
Se modifică hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul
Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ după cum urmează :
Se micşorează suma prejudiciului moral încasată de la Consiliul sătesc „W‖,
raionul Criuleni (cont de decontare numărul 123123123 în Banca „R‖), în beneficiul
lui I.P. de la 20000 (douăzeci mii) lei până la 2000 (două mii) lei.
În rest, hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 se menţine.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
394
Decizie privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea
unei noi hotărâri
D E C I Z I E
10 martie 2004 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul G.P.
judecătorii T.R. şi P.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Ministerul Afacerilor
Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire
la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din
19 decembrie 2003 prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
L.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul L.A. a indicat că, el n-a comis încălcări
disciplinare şi din care considerente faţă de el a fost aplicată incorect o sancţiune
disciplinară în formă de mustrare aspră.
Reclamantul L.A., cere anularea ordinului Ministrului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova nr. 249 ef. din 7 iulie 2003, prin care lui i-a fost aplicată
sancţiune disciplinară în formă de mustrare aspră.
Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2003 acţiunea a fost
admisă şi a fost anulat ordinul Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Moldova
nr. 249 ef. din 7 iulie 2003 cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare faţă de
reclamant.
Ministerul Afacerilor Interne a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în motivarea
recursului, a indicat că intimatului i-a fost aplicată în mod justificat o sancţiune
disciplinară, deoarece ultimul, dând dovadă de lipsă de responsabilitate faţă de
obligaţiunile de serviciu, a tergiversat urmărirea penală în cadrul dosarului penal
încredinţat.
395
Reprezentantul recurentului, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
Moldova, P.V., în şedinţa instanţei de recurs, recursul declarat a susţinut, cerând
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu
privire la respingerea acţiunii.
Intimatul L.A., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care
urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri
cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul şi să dea o nouă hotărâre fără a restitui
pricina spre rejudecare, anulând hotărârea primei instanţe dacă nu este necesar să
verifice suplimentar dovezile prezentate în instanţa de recurs şi dacă circumstanţele
pricinii au fost stabilite de prima instanţă, însă normele de drept material au fost
aplicate eronat.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, lui L.A., care activa în calitate de ofiţer
de urmărire penală al Comisariatului de Poliţie al sectorului Centru mun. Chişinău,
la 20 aprilie 2003, i-a fost încredinţată urmărirea penală pe dosarul nr. 2003000607
intentat la 19 aprilie 2003 conform art. 120 al.(2) Cod Penal în redacţia Legii din 24
martie 1961, de către ofiţerul de urmărire penală L.P., în baza cererii lui P.L., care la
16 aprilie 2003 a fost atacat de către I.T. şi alte persoane, victima suportînd leziuni
corporale şi prejudiciu material estimat la suma de 2100 lei.
Cu toate că, la momentul primirii în procedură a dosarului penal menţionat,
intimatul L.A. cunoştea deja numele de familie al complicilor lui I.T., stabiliţi de
către ofiţerul de urmărire penală L.P., intimatul tocmai la 11 iunie 2003, l-a interogat
numai pe I.T. în calitate de bănuit.
Or, dacă ar fi dorit să-i interogheze şi pe complici, intimatul, ar fi putut, fără
vre-un impediment, să facă acest lucru care a rămas nerealizat, ceea ce demostrează
atitudinea neconştiincioasă a lui L.A. faţă de obligaţiunile de serviciu, fapt ce s-a
soldat cu tergiversarea urmăririi penale şi eschivarea de la răspunderea penală a lui
I.V., care a plecat peste hotarele ţării.
În astfel de circumstanţe, instanţa de recurs, consideră corectă decizia
Ministrului Afacerilor Interne, privind aplicarea faţă de intimat a mustrării aspre,
deoarece acţiunile acestuia sunt contrare prevederilor art. art. 14 şi 38 Cod de
procedură penală şi din care considerente a fost aplicat corect p.2 al Statutului
disciplinar al OAI şi art. 51 al Regulamentului cu privire la serviciul în OAI.
Nu pot fi reţinute argumentele invocate de către prima instanţă cu privire la
aceea că, dacă n-au fost pretenţii din partea procurorului, care conducea urmărirea
penală, intimatul nu ar fi trebuit tras la răspundere disciplinară, deoarece o astfel de
concluzie nu reiese din nici o lege sau act normativ şi, cu atât mai mult, lipsa
controlului efectiv din partea procurorului la efectuarea urmăririi penale nu
constituie un temei de neaplicare faţă de ofiţerul de urmărire penală a sancţiunilor
disciplinare.
396
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că,
circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă, însă normele de drept
material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva
dovezi, Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a
emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ de
respins.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.c), art. 419 CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
Moldova.
Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2003 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ şi se
emite o nouă hotărâre prin care :
Se respinge acţiunea lui L.A. împotriva Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, G.P.
judecătorul
Judecătorii T.R.
P.L.
397
Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi
restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă
D E C I Z I E
13 aprilie 2005 mun. Bălţi
Colegiul Civil al Curţii de Apel Bălţi
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Primăria satului „R‖,
raionul Floreşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P.
împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Floreşti din 10 martie 2005, prin care
acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖
raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, lui, în baza contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin hotărârea Primăriei satului „R‖, raionul Floreşti, nr. 12 din 10 ianuarie
2005 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din
sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani întreprinderii
„T‖.
La 12 ianuarie 2005, printr-o cerere prealabilă, el a cerut anularea hotărârii
menţionate, însă pârâtul nu i-a dat nici un răspuns.
Reclamantul C.P., consideră hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea
acesteia.
Prin hotărârea Judecătoriei Floreşti din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă
şi a fost anulată hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10
ianuarie 2005 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.
Primăria satului „R‖, raionul Floreşti, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei
instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecarea recursului în primă instanţă.
Recurentul, Primăria satului „R raionul Floreşti, în motivarea recursului a
indicat că, întreprinderea „T‖ nu a fost atrasă în proces în calitate de participant, prin
ce i-au fost încălcate drepturile procedurale.
398
Reprezentantul recurentului, Primăria satului „R‖ raionul Floreşti, P.C. în
şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut, cerând admiterea acestuia, casarea
hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Intimatul C.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală
indicând că, în opinia sa, hotărârea primei instanţe nu lezează careva drepturi şi
interese legitime ale întreprinderii „T‖.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei
instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.d) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea
primei instanţe, restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă în cazul în care
eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul C.P. în baza contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2004 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Bălţi, este proprietar al sectorului de teren cu supragaţa de un hectar.
Prin hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie
2005, „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din
sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani în folosinţă,
pentru creşterea tutunului, întreprinderii „T‖.
În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, examinând legalitatea
hotărârii Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2005 „Cu
privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, prima instanţă, în
conformitate cu art. 67 CPC, trebuia să soluţioneze întrebarea cu privire la
întroducerea întreprinderii „T‖ în proces în calitate de intervenient accesoriu,
deoarece, prin hotărârea judecătorească în cauză, prima instanţă a soluţionat
problema drepturilor întreprinderii „T‖ asupra sectorului de teren în litigiu, fără a o
antrena pe ultima în proces.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, s-a constatat
încălcarea normelor de drept procedural, şi anume că prima instanţă a soluţionat
problema drepturilor întreprinderii „T‖, care nu a fost antrenată în proces, Colegiul
Civil ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral hotărârea primei
instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă.
La rejudecarea pricinii prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate,
să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea în proces a întreprinderii „T‖ şi
rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.d), art. 419 CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către Primăria satului „R‖ raionul Floreşti.
Se casează integral hotărârea Judecătoriei Floreşti din 10 martie 2005 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P. împotriva Primăriei satului
399
„R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea
pricinii spre rejudecare la Judecătoria Floreşti în alt complet de judecători.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
400
Decizie privind admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi luarea
pricinii spre examinare în primă instanţă
D E C I Z I E
11 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul J.H.
Judecătorii G.F. şi H.G.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea cu
capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a C.S. împotriva întreprinderii cu capital străin
Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 15
ianuarie 2005, prin care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
C.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS RE Chişinău SA cu
privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamanta C.S. a indicat că, pârâtul, la 4 decembrie 2004
pe la orele 19 şi 30 minute, a efectuat controlul contorului electric de la apartamentul
nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru 34, mun. Chişinău, care îi aparţine ei cu drept de
proprietate, în urma căruia a alcătuit procesul-verbal nr. 0007811 cu privire la
consum fraudulos de energie electrică şi la 20 decembrie 2004, i-a trimis factura nr.
0007811 prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487 lei.
Reclamanta C.S., consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece necătând
la faptul că ea, la momentul efectuării controlului şi întocmirii procesului verbal era
acasă, unde avea o ceremonie, reprezentanţii pârâtului n-au invitat-o şi nu i-au cerut
explicaţii.
Pârâtul, prin scrisoarea din 25 decembrie 2005 i-a respins cererea prealabilă.
Ea, reclamanta C.S. n-a comis nici o dată consum fraudulos de energie
electrică şi din care considerente cere anularea procesului-verbal şi a facturii de plată
menţionate.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 15 ianuarie 2005
acţiunea a fost admisă şi au fost anulate procesul-verbal nr. 0007811 din 4
decembrie 2004 şi factura de consum fraudulos de energie electrică nr. 0007811 din
20 decembrie 2004.
ÎCS RE Chişinău SA a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe,
cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi luarea pricinii spre
401
examinare în primă instanţă la instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel
Chişinău.
Recurentul ÎCS RE Chişinău SA, în motivarea recursului a indicat că,
examinarea pricinii în cauză ţine de competenţa instanţei de contencios administrativ
a Curţii de Apel Chişinău şi nu de cea a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău.
Reprezentantul recurentului, ÎCS RE Chişinău SA, T.Z., în şedinţa instanţei de
recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei
instanţe şi luarea pricinii spre examinare în primă instanţă la instanţa de contencios
administrativ a Curţii de Apel Chişinău.
Intimata C.S., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi
luarea pricinii spre examinare în primă instanţă la instanţa de contencios
administrativ a Curţii de Apel Chişinău din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.e) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze hotărârea primei instanţe, luând
spre examinare pricina dacă constată că este competenţa sa să soluţioneze pricina în
primă instanţă sau în recurs.
În conformitate cu art. 33 al.(2) CPC, conform art. 8 al.(1) al Legii
contenciosului administrativ, ca instanţe de contencios administrativ, curţile de apel
judecă litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri şi legalitatea
actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice din municipii, de
consiliile raionale, de consiliul şi primăria municipiului Chişinău, de funcţionarii
publici din cadrul acestora, precum şi de persoanele de drept privat de nivelul
respectiv, asimilate autorităţilor publice, prin care persoana fizică sau persoana
juridică este vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, în
afara celor exceptate prin lege.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul, întreprinderea cu capital
străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni, este o întreprindere de drept
privat, care prestează servicii de interes public cu privire la furnizarea şi utilizarea
energiei electrice persoanelor fizice şi juridice din teritoriul municipiului Chişinău,
din care considerente contestarea actelor emise de către pârât, în legătură cu
furnizarea şi utilizarea energiei electrice, în conformitate cu art. 33 al.(2) CPC şi
conform art. 8 al.(1), art. 11 ale Legii contenciosului administrativ, ţine de
competenţa Curţii de Apel Chişinău şi nu de competenţa Judecătoriei Ciocana mun.
Chişinău.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, prima
instanţă a soluţionat pricina în cauză, care nu ţine de competenţa sa, dar de
competenţa instanţei de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău, Colegiul
Civil ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi
de a lua pricina spre examinare în primă instanţă la instanţa de contencios
administrativ a Curţii de Apel Chişinău.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.e), art. 419 CPC, Colegiul Civil
402
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către întreprinderea cu capital străin Reţelele
Electrice Chişinău societate pe acţiuni.
Se casează hotărârea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 15 ianuarie
2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a C.S. împotriva
întreprinderii cu capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu
privire la contestarea actului administrativ şi pricina se ia spre examinare în primă
instanţă la instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Chişinău.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, J.H.
judecătorul
Judecătorii G.F.
H.G.
403
Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi
dispunerea încetării procesului
D E C I Z I E
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
11 mai 2005 mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul J.H.
Judecătorii G.F. şi H.G.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea cu
capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a C.S. împotriva întreprinderii cu capital străin
Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
C.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS RE Chişinău SA cu
privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamanta C.S. a indicat că, pârâtul, la 4 decembrie 2004
pe la orele 19 şi 30 minute, a efectuat controlul contorului electric de la apartamentul
nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru 34 mun. Chişinău, care îi aparţine ei cu drept de
proprietate, în urma căruia a alcătuit procesul-verbal nr. 0007811 cu privire la
consum fraudulos de energie electrică şi la 20 decembrie 2004 i-a trimis factura nr.
0007811 prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487 lei.
Reclamanta C.S., consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece ea n-a
comis nici o dată consum fraudulos de energie electrică şi din care considerente cere
anularea procesului-verbal şi a facturii de plată menţionate.
Pârâtul, prin scrisoarea din 25 decembrie 2005, i-a respins cererea prealabilă.
Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi au fost anulate procesul-verbal nr. 0007811 din 4 decembrie 2004 şi
factura de consum fraudulos de energie electrică nr. 0007811 din 20 decembrie
2004.
ÎCS RE Chişinău SA a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe,
cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi
hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul ÎCS RE Chişinău SA, în motivarea recursului a indicat că, intimata
a comis consum fraudulos de energie electrică, ceea ce se confirmă prin procesul-
404
verbal alcătuit de reprezentanţii recurentului, concluzia expertizei şi explicaţiile
martorilor vecini ai intimatei.
Reprezentantul recurentului, ÎCS RE Chişinău SA, T.Z. în şedinţa instanţei de
recurs, recursul a susţinut şi a cerut admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei
instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Intimata C.S., în şedinţa instanţei de recurs, a depus cerere scrisă prin care a
cerut admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi încetarea procesului,
în legătură cu renunţul ei de la acţiuine, deoarece ea recunoaşte că a comis consum
fraudulos de energie electrică.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care
urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi dispunerea
încetării procesului din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea
primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă
există temeiurile prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.
În conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, instanţa judecătorească dispune
încetarea procesului în cazul în care reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind
admis de instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimata C.S. a contestat procesul-
verbal nr. 0007811 din 4 decembrie 2004 şi factura de consum fraudulos de energie
electrică nr. 0007811 din 20 decembrie 2004, prin care intimatei i-a fost impusă spre
plată suma de 5487 lei.
Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 acţiunea a fost
admisă.
În şedinţa instanţei de recurs, intimata a depus o cerere scrisă, prin care a
renunţat la acţiune şi a cerut încetarea procesului, indicând că, ea a comis consum
fraudulos de energie electrică, constatat de recurent.
Colegiul Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în
conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat intimatei-reclamante C.S. efectele
admiterii renunţului la acţiune şi încetării procesului stipulate în art. 266 al.(2) CPC
şi anume că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la
acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în
conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, renunţul intimatei-reclamante la acţiune nu
contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
persoanei, interesele societăţii sau ale statului, instanţa de recurs ajunge la concluzia
de a admite recursul declarat, de a casa integral hotărârea primei instanţe, de a
admite renunţul intimatei-reclamante C.S. la acţiune şi de a dispune încetarea
procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva
ÎCS RE Chişinău SA cu privire la contestarea actului administrativ.
În conformitate cu art. 412, art. 417 al.(1) lit.f), art. 419 CPC, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
405
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către întreprinderea cu capital străin Reţelele
Electrice Chişinău.
Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva întreprinderii cu
capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea
actului administrativ şi se emite o încheiere prin care se admite renunţul lui C.S. la
acţiune şi se dispune încetarea procesului.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, J.H.
judecătorul
Judecătorii G.F.
H.G.
406
Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi
dispunerea scoaterii cererii de pe rol
D E C I Z I E
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
11 mai 2005 mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul J.H.
Judecătorii G.F. şi H.G.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea cu
capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva întreprinderii cu capital străin
Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005, prin
care acţiunea a fost admisă
c o n s t a t ă
C.S. a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS RE Chişinău SA
cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamanta C.S. a indicat că, pârâtul la 4 decembrie
2004 pe la orele 19 şi 30 minute a efectuat controlul contorului electric de la
apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru 34, mun. Chişinău, care îi aparţine ei cu
drept de proprietate, în urma căruia a alcătuit procesul-verbal nr. 0007811 cu privire
la consum fraudulos de energie electrică şi la 20 decembrie 2004 i-a trimis factura
nr. 0007811, prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487 lei.
Reclamanta C.S., consideră acţiunile pârâtului nelegitime, deoarece ea n-a
comis nici o dată consum fraudulos de energie electrică şi din care considerente cere
anularea procesului-verbal şi a facturii de plată menţionate.
Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 acţiunea a fost
admisă şi au fost anulate procesul-verbal nr. 0007811 din 4 decembrie 2004 şi
factura de consum fraudulos de energie electrică nr. 0007811 din 20 decembrie
2004.
ÎCS RE Chişinău SA a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe,
cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi dispunerea scoaterii
cererii de pe rol.
Recurentul ÎCS RE Chişinău SA, în motivarea recursului a indicat că,
intimata nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale
extrajudiciară.
407
Reprezentantul recurentului, ÎCS RE Chişinău SA, T.Z. în şedinţa instanţei
de recurs, susţinut recursul şi a cerut admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei
instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol.
Intimata C.S., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului
şi menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi
care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi dispunerea
scoaterii cererii de pe rol din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.f) CPC, instanţa de recurs, după ce
judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial
hotărârea primei instanţe, dispunând încetarea procesului oriscoaterea cererii de pe
rol dacă există temeiurile prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.
În conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, instanţa judecătorească scoate
cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută
prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale
extrajudiciară.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimata C.S., contrar prevederilor
art. 14 al Legii contenciosului administrativ, a contestat procesul-verbal nr. 0007811
din 4 decembrie 2004 şi factura de consum fraudulos de energie electrică nr.
0007811 din 20 decembrie 2004, prin care i-a fost impusă spre plată suma de 5487
lei, direct în instanţa de judecată, fără a respecta procedura de soluţionare a pricinii
pe cale extrajudiciară.
Faptul că, intimata nu a solicitat recurentului printr-o cerere prealabilă
revocarea în tot sau în parte a actelor contestate s-a confirmat în şedinţa instanţei de
recurs, atât prin explicaţiile reprezentantului recurentului cât şi a intimatei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că, intimata C.S.
nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii în cauză pe cale
extrajudiciară, procedură obligatorie stipulată la art. 14 al Legii contenciosului
administrativ, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
integral hotărârea primei instanţe şi de a dispune scoaterea de pe rol a cererii lui C.S.
împotriva ÎCS RE Chişinău SA cu privire la contestarea actului administrativ.
Instanţa de recurs consideră necesar a explica lui C.S. că, ea trebuie să solicite
ÎCS RE Chişinău SA, printr-o cerere prealabilă, revocarea în tot sau în parte a
actelor contestate şi dacă nu va fi mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă
sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului
administrativ în termen de 30 de zile, va fi în drept să sesizeze instanţa de contencios
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a acestora şi repararea
pagubei cauzate.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.f), art. 419 CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
408
Se admite recursul declarat de către întreprinderea cu capital străin Reţelele
Electrice Chişinău societate pe acţiuni.
Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 ianuarie 2005 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.S. împotriva întreprinderii cu
capital străin Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni cu privire la contestarea
actului administrativ şi se emite o încheiere prin care se dispune scoaterea cererii de
pe rol.
Se explică lui C.S. că, ea trebuie să solicite întreprinderii cu capital străin
Reţelele Electrice Chişinău societate pe acţiuni, printr-o cerere prealabilă, revocarea,
în tot sau în parte, a actelor contestate şi dacă nu va fi mulţumită de răspunsul primit
la cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii
contenciosului administrativ în termen de 30 de zile, va fi în drept să sesizeze
instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a
acestora şi repararea pagubei cauzate.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, J.H.
judecătorul
Judecătorii G.F.
H.G.
409
Decizie privind examinarea recursului depus în termen sau depus după repunere în termen, după
examinarea pricinii în temeiul unor alte recursuri
D E C I Z I E
13 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către I.P., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul
Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului
moral, împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005, prin care
acţiunea a fost admisă parţial
c o n s t a t ă
I.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc „W‖
raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamantul I.P. a indicat că, el deţine în proprietate
privată casa de locuit nr. 5 din str. Mihai Eminescu satul „W‖, fără teren aferent şi în
legătură cu ce a cerut, conform art. 11 al.1 Cod Funciar transmiterea lui în
proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit.
Prin decizia Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni nr. 35 din 1 februarie
2005, sectorul de teren aferent casei de locuit a fost transmis reclamantului în
folosinţă provizorie.
La 20 februarie 2005, pârâtul i-a respins cererea prealabilă, considerând
decizia contestată legală şi întemeiată.
Reclamantul I.P., cere anularea deciziei pârâtului, obligarea acestuia de a
transmite lui în proprietate sectorul de teren aferent casei de locuit şi încasarea
prejudiciului moral în mărime de 20000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005 acţiunea a fost admisă
parţial, a fost anulată decizia pârâtului nr. 35 din 1 februarie 2005, a fost obligat
pârâtul să transmită reclamantului în proprietate sectorul de teren aferent casei de
locuit şi a fost încasată de la pârât în beneficiul reclamantului, în vederea reparării
prejudiciului moral, suma de 10000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2005 a fost admis recursul
declarat de către Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni şi modificată hotărârea
primei instanţe prin micşorarea sumei prejudiciului moral încasate în beneficiul lui
I.P. de la 10000 lei până la 2000 lei. În rest hotărârea primei instanţe a fost
menţinută.
410
La 20 martie 2005 I.P. a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe,
cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi
hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.
Recurentul I.P., în motivarea recursului a indicat că, consideră că prejudiciul
moral care i-a fost cauzat lui în legătură cu actul administrativ contestat urmează a fi
estimat la suma de 20000 lei şi nu de 10000 lei cum a procedat prima instanţă.
Recurentul I.P., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri
cu privire la admiterea integrală a acţiunii.
Reprezentantul intimatului, Consiliul sătesc „W‖ raionul Criuleni, în şedinţa
instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului, considerând cerinţele recurentului
neîntemeiate.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 422 al.(1) CPC în cazul în care recursul depus în termen
sau depus după repunere în termen este primit de instanţa de recurs după judecarea
pricinii în temeiul unor alte recursuri, instanţa de recurs este obligată să primească
un astfel de recurs şi să îl examineze conform regulilor stabilite de Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărârea primei instanţe.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul I.P., conform contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 11 mai 2003 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Criuleni, este proprietar al casei de locuit situată pe str. Mihai Eminescu
nr. 5, satul „W‖, raionul Criuleni.
Prin decizia intimatului nr. 35 din 1 februarie 2005, sectorul de teren aferent
casei de locuit, i-a fost transmis ultimului în folosinţă provizorie.
Prin scrisoarea din 20 februarie 2005, intimatul a respins cererea prealabilă a
recurentului cu privire la anularea deciziei contestate şi transmiterea lui în
proprietate a sectorului de teren aferent casei de locuit, care îi aparţine cu drept de
proprietate.
Colegiul Civil consideră că, prima instanţă a ajuns corect la concluzia cu
privire la admiterea acţiunii, deoarece, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar,
autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată,
eliberându-le titluri de proprietate şi anume trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele
de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini, care li se atribuie în
conformitate cu legislaţia.
Astfel, sectorul de teren aferent casei de locuit a recurentului urma să fie trecut
în proprietatea recurentului şi nu în folosinţa provizorie a acestuia. Or, raporturile
juridice în cauză, ţin de proprietatea privată a recurentului asupra casei de locuit şi
nu de arendă a acesteia.
Cu atât mai mult, conform art. 11 al.(1) Cod Funciar, trecerea sectoarelor de
teren ocupate de case de locuit în proprietatea cetăţenilor nu este condiţionată de
anumite circumstanţe, cum ar fi şi planul general de dezvoltare a localităţii.
411
Urmează de menţionat şi faptul că, acţiunile contestate ale intimatului sunt
contrare şi prevederilor art. 316 Cod Civil, art. art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii
Moldova, art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece refuzul intimatului de a
trece în proprietatea recurentului a sectorului de teren în litigiu îi încalcă şi drepturile
acestuia asupra casei de locuit proprietate privată.
În susţinerea opiniei enunţare, Colegiul Civil, prin decizia din 13 aprilie 2005
a invocat şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999
în cauza Brumărescu împotriva României.
Colegiul Civil consideră că, prima instanţă, aplicând prevederile art. 25 al
Legii contenciosului administrativ, a ajuns în mod corect la concluzia cu privire la
repararea prejudiciului moral, însă, în opinia instanţei de recurs, corect a procedat
instanţa de recurs prin decizia din 13 aprilie 2005, micşorând suma de 10000 lei
încasată în beneficiul recurentului până la 2000 lei, deoarece aceasta este în
corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice suportate de recurent.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, suma
prejudiciului moral de 2000 lei, determinată prin decizia instanţei de recurs din 13
aprilie 2005, este în corespundere cu caracterul şi gravitatea suferinţelor morale
suportate de recurent, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a respinge recursul
declarat de către I.P.
În conformitate cu art. 417 al.(1) lit.a), art. 419, art. 422 al.(1) CPC, Colegiul
Civil
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către I.P. în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui I.P. împotriva Consiliului sătesc „W‖ raionul Criuleni cu
privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral,
împotriva hotărârii Judecătoriei Criuleni din 10 martie 2005
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
412
R E C U R S U L
împotriva încheierii primei instanţe
413
Decizie privind respingerea recursului şi menţinerea încheierii
D E C I Z I E
11 martie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul R.E.
Judecătorii X.C. şi V.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către T.I., în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva T.V.. cu privire la
desfacerea căsătoriei, împotriva încheierii Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău
din 12 februarie 2005, prin care cererea a fost scoasă de pe rol
c o n s t a t ă
T.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui T.V. cu privire la
desfacerea căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul T.I. a indicat, că a înregistrat căsătoria cu
pârâta la 10 ianuarie 1995 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun.
Chişinău. Din căsătorie au fiul F., născut la 23 martie 1997.
Consideră reclamantul că, convieţiurea împreună cu pârâta cît şi păstrarea
familiei sunt imposibile, el doreşte să creeze o nouă familie, din care considerente
cere desfacerea căsătoriei.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 12 februarie 2005
cererea a fost scoasă de pe rol.
T.I. a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea
recursului, casarea încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
Recurentul T.I., în motivarea recursului a indicat că, el nu s-a prezentat la
şedinţa de judecată din 12 februarie 2005, deoarece a uitat despre şedinţa în cauză.
Recurentul T.I., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă.
Intimata T.V., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea încheierii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosatului, Colegiul Civil consideră
recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii primei
instanţe din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit.a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină
încheierea.
414
În conformitate cu art. 267 lit.g) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea
de pe rol în cazul în care reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de
judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt
considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în
absenţa sa, iar pârâtul nu solicită soluţionarea pricinii în fond.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul-reclamant T.I., în
conformitate cu art. 102 CPC, a fost înştiinţat în mod legal despre locul, data şi ora
şedinţei de judecată în primă instanţă din 12 februarie 2005, ceea ce se confirmă prin
cotorul semnat de acesta. Recurentul nu a comunicat instanţei motivele
neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în absenţa sa, iar intimata nu a
solicitat examinarea pricinii în fond.
Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute ca întemeiate argumentele
invocate de către recurent cu privire la aceea că el ar fi uitat de necesitatea
prezentării în şedinţa de judecată în primă instanţă din 12 februarie 2005, deoarece
acestea nu poate fi considerate ca motiv întemeiat în vederea admiterii recursului.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul T.I. citat
legal nu s-a prezentat în şedinţa de judecată în primă instanţă fără motive întemeiate,
nu a comunicat instanţei motivele neprezentării, nu a solicitat examinarea pricinii în
absenţa sa, iar intimata nu a solicitat examinarea pricinii în fond, Colegiul Civil
ajunge la concluzia că prima instanţă a scos în mod justificat de pe rol cererea de
chemare în judecată a lui T.I. împotriva lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei.
În conformitate cu art. 419, art. 427 lit.a) CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către T.I.
Se menţine încheierea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 12
februarie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.I. împotriva
lui T.V. cu privire la desfacerea căsătoriei.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, R.E.
judecătorul
Judecătorii X.C.
V.B.
415
Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe cu
restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă
D E C I Z I E
24 mai 2005 mun.Bălţi
Colegiul Civil al Curţii de Apel Bălţi
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul R.E.
Judecătorii X.C. şi V.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către P.I. în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul
Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii
Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005, prin care cererea a fost scoasă de pe rol
c o n s t a t ă
P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului‖B‖
raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.I. a indicat, că el deţine cu drept de
proprietate un sector de teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin hotărârea pârâtului nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10 ari din sectorul de
teren ce îi aparţine reclamantului cu drept de proprietate au fost date în arendă
întreprinderii ―F‖, pentru creşterea tutunului, pe un termen de 5 ani.
Cererea prealabilă depusă de către el la 15 ianuarie 2005 a fost respinsă de
către pârât prin scrisoarea din 14 februarie 2005.
Consideră reclamantul hotărârea nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.
Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 cererea a fost scoasă
de pe rol.
P.I. a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea
recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre
rejudecare în primă instanţă.
Recurentul P.I., în motivarea recursului a indicat că, el a respectat procedura
de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară şi din care considerente
prima instanţă a scos incorect cererea de pe rol, indicând că el, nu ar fi respectat
procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.
Recurentul P.I., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea integrală a încheierii primei instanţe şi restituirea
pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Reprezentantul intimatului, Primăria satului „B‖ raionul Ungheni, T.Z., în
şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii
primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
416
Reprezentantul intimatului întreprinderea „F‖,Y.X. în şedinţa instanţei de
recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii primei instanţe, pe care
o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii primei
instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 427 lit.b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau
parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă.
Conform art. 14 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act
administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în
termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Conform art. 16 al.(1) a Legii contenciosului administrativ, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act
administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a
primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa
de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului
respectiv şi repararea pagubei cauzate.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul P.I. a depus cerere de
chemare în judecată împotriva intimatului cu privire la contestarea actului
administrativ şi prin care a cerut anularea hotărârii acestuia nr. 10 din 20 decembrie
2004.
Recurentul P.I. a prezentat instanţei de recurs scrisoarea intimatului din 14
februarie 2005, prin care acesta a respins pretenţiile lui din cererea prealabilă din 15
ianuarie 2005 cu privire la anularea hotărârii nr. 10 din 20 decembrie 2005.
În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, nu pot fi reţinute
argumentele invocate de către intimaţi şi expuse în încheierea primei instanţe cu
privire la nerespectarea de către recurentul-reclamant a procedurii de soluţionare
prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, deoarece acesta a respectat procedura în
cauză, circumstanţă confirmată în şedinţa instanţei de recurs prin răspunsul
intimatului la cererea prealabilă a recurentului-reclamant.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul-
reclamant a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii în cauză pe cale
extrajudiciară, iar concluziile primei instanţe, expuse în încheiere, sunt în
contradicţie cu circumstanţele pricinii, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a
admite recursul, de a casa integral încheierea primei instanţe şi de a restitui pricina
spre rejudecare în primă instanţă.
În conformitate cu art. 419, art. 427 lit.b) CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către P.I.
417
Se casează integral încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului
„B‖ raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ cu restituirea
pricinii spre rejudecare la Judecătoria Ungheni.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, R.E.
judecătorul
Judecătorii X.C.
V.B.
418
Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe şi
soluţionarea prin decizie a problemei în fond
D E C I Z I E
24 mai 2005 mun.Bălţi
Colegiul Civil al Curţii de Apel Bălţi
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul R.E.
Judecătorii X.C. şi V.B.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către P.I. în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul
Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii
Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005, prin care procesul a fost încetat
c o n s t a t ă
P.I. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului‖B‖
raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul, P.I., a indicat, că el deţine cu drept de
proprietate un sector de teren cu suprafaţa de un hectar.
Prin hotărârea pârâtului nr. 10 din 20 decembrie 2004, 10 ari din sectorul de
teren ce aparţine reclamantului cu drept de proprietate au fost date în arendă
întreprinderii ―F‖, pentru creşterea tutunului, pe un termen de 5 ani.
Consideră reclamantul hotărârea nominalizată nelegitimă şi cere anularea ei.
Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 procesul a fost
încetat.
P.I. a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea
recursului, casarea integrală a încheierii primei instanţe şi emiterea unei noi încheieri
prin care cererea să fie scoasă de pe rol.
Recurentul P.I., în motivarea recursului a indicat că, el nu a respectat
procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară, ceea ce
constituie temei pentru scoaterea cererii de pe rol şi nu de încetare a procesului. Cu
atât mai mult, încheierea în cauză îi îngrădeşte accesul la justiţie, deoarece după
respectarea procedurii de soluţionare prealabilă a pricinii, el nu va mai putea depune
o nouă cerere de contestare a actului administrativ al intimatului.
Recurentul P.I., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea integrală a încheierii primei instanţe şi emiterea unei
noi încheieri cu privire la scoaterea cererii de pe rol.
Reprezentantul intimatului, Primăria satului „B‖ raionul Ungheni, T.Z., în
şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii
primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală.
419
Reprezentantul intimatului întreprinderea „F‖,Y.X. în şedinţa instanţei de
recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea încheierii primei instanţe, pe care
o consideră întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii primei
instanţe şi emiterea unei noi încheieri cu privire la scoaterea cererii de pe rol din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit.c) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează
recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau
parţial încheierea, soluţionând prin decizie problema în fond.
În conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea
de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege
sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.
Conform art. 14 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act
administrativ va solicita printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în
termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a
acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Conform art. 16 al.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act
administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a
primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege este în drept să sesizeze instanţa
de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului
respectiv şi repararea pagubei cauzate.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, recurentul P.I. a depus cerere de
chemare în judecată împotriva intimatului cu privire la contestarea actului
administrativ şi prin care a cerut anularea hotărârii acestuia nr. 10 din 20 decembrie
2004.
Atât din explicaţiile recurentului, cât şi din explicaţiile reprezentanţilor
intimaţilor urmează că, recurentul nu a respectat procedura prealabilă, prevăzută de
art. 14 al Legii contenciosului administrativ, de soluţionare a pricinii în cauză pe
cale extrajudiciară, ceea ce în conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, constituie un temei
de scoatere a cererii de pe rol şi nu de încetare a procesului, după cum a procedat
prima instanţă.
Cu atât mai mult, încheierea contestată a primei instanţe, fiind în contradicţie
cu prevederile art.5 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale, art. 20 al Constituţiei Republicii Moldova, art. 5 CPC,
încălcă dreptul recurentului la accesul la justiţie, deoarece în cazul în care prima
instanţă, în conformitate cu art. 267 lit.a) CPC, ar fi scos cererea de pe rol,
recurentul, în conformitate cu art. 268 al.(3) CPC, după depunerea cererii prealabile,
ar putea adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.
Or, în conformitate cu art. 266 al.(2) CPC, în situaţia în care procesul în
pricina în cauză a fost încetat, recurentul, nu mai poate adresa în judecată o nouă
cerere împotriva intimatului cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
420
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că,
circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă, însă normele de drept
procedural au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a
careva dovezi, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
încheierea primei instanţe şi de a emite o nouă încheiere, prin care cererea de
chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖ raionul Ungheni cu
privire la contestarea actului administrativ a scoate de pe rol.
În conformitate cu art. 419, art. 427 lit.c) CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către P.I.
Se casează încheierea Judecătoriei Ungheni din 13 martie 2005 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.I. împotriva Primăriei satului „B‖
raionul Ungheni cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o nouă
încheiere prin care cererea se scoate de pe rol.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, R.E.
judecătorul
Judecătorii X.C.
V.B.
421
R E C U R S U L
împotriva deciziilor instanţei de apel
S E C Ţ I U N E A a II-a
422
Încheiere privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs
Î N C H E I E R E
28 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele completului, judecătorul M.N.
Judecătorii N.B. şi V.B.
studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu
recurs
c o n s t a t ă
Recurentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii
atacate cu recurs.
În motivarea cererii recurentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei
Ciocana, mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004 a fost admisă acţiunea lui O.P.
împotriva lui cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi el a
fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖, cu număr de
înmatriculare C DF 123, estimat la suma de 15000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 apelul declarat de
către el a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 20 decembrie 2005 el, I.P., a declarat recurs împotriva hotărârilor
judecătoreşti, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti
şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă, din considerentele că el nu a
fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a fost în stare să prezinte probe în
confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către O.P.
La 21 decembrie 2004 el a depus, la Departamentul de executare a hotărârilor
judecătoreşti din cadrul Ministerului Justiţiei, cauţiune în sumă de 15000 lei.
Recurentul I.P., cere suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana
mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004.
Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu
recurs, recursul declarat de către I.P., completul Colegiului Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea întemeiată şi care
urmează a fi admisă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 435 al.(2) CPC, la cererea recurentului, instanţa
investită cu judecarea recursului este în drept să dispună suspendarea executării
hotărârii atacate cu recurs dacă recurentul a depus cauţiune.
În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC cauţiunea se depune în pricinile
patrimoniale în care hotărârile nu au fost executate, în mărimea valorii acţiunii
admise prin hotărârea contestată.
423
Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs şi
recursul declarat de către I.P. urmează că, pricina examinată de către instanţele de
judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea bunului din
posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.
Recurentul I.P. a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie
valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată şi a prezentat instanţei de judecată
certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din
cadrul Ministerului Justiţiei.
Hotărârea contestată a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004, nu a
fost executată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, litigiul
dintre părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată şi
este depusă cauţiune în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea contestată,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie ajunge la concluzia de a suspenda, până la examinarea recursului declarat de
către I.P., executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la
revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 435 al.(2) CPC, completul Colegiului
civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se suspendă, până la examinarea recursului declarat de către I.P., executarea
hotărârii Judecătoriei Ciocana, municipiul Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la
revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, M.N.
judecătorul
Judecătorii N.B.
V.B.
424
Încheiere privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării hotărârii
atacate cu recurs
Î N C H E I E R E
28 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele completului, judecătorul M.N.
Judecătorii N.B. şi V.B.
studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu
recurs
c o n s t a t ă
Recurentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii
atacate cu recurs.
În motivarea cererii recurentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei
Ciocana, mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.
împotriva sa cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi el a
fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖, număr de
înmatriculare C DF 123, estimat la suma de 15000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 apelul declarat de
către el a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 20 decembrie 2005 el, I.P. a declarat recurs împotriva hotărârilor
judecătoreşti, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti
şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă, din considerentele că el nu a
fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a fost în stare să prezinte probe în
confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către O.P.
El, recurentul I.P., nu dispune de bani pentru a depune cauţiune la
Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din cadrul Ministerului
Justiţiei, însă, considerând hotărârile judecătoreşti neîntemeiate şi ilegale, cere
suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004, până la judecarea recursului.
Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu
recurs, recursul declarat de către I.P., completul Colegiului Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea neîntemeiată şi care
urmează a fi respinsă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 435 al.(2) CPC, la cererea recurentului, instanţa
investită cu judecarea recursului este în drept să dispună suspendarea executării
hotărârii atacate cu recurs dacă recurentul a depus cauţiune.
425
În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC cauţiunea se depune în pricinile
patrimoniale în care hotărârile nu au fost executate, în mărimea valorii acţiunii
admise prin hotărârea contestată.
Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs şi
recursul declarat de către I.P. urmează că, pricina examinată de către instanţele de
judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea bunului din
posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.
Hotărârea contestată a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 nu a
fost executată.
Recurentul I.P., nu a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie
valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată şi nu a prezentat instanţei de
judecată certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti
din cadrul Ministerului Justiţiei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, litigiul
dintre părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată, însă
deoarece nu este depusă cauţiune în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea
contestată, completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea lui I.P. cu privire la
suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P.
cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 435 al.(2) CPC, completul Colegiului
civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se respinge cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii
Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea
bunului din posesie nelegitimă străină.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, M.N.
judecătorul
Judecătorii N.B.
V.B.
426
Încheiere privind suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs
Î N C H E I E R E
28 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele completului, judecătorul M.N.
Judecătorii N.B. şi V.B.
studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu
recurs
c o n s t a t ă
Recurentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii
atacate cu recurs.
În motivarea cererii recurentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei
Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.
împotriva sa cu privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ din
apartamentul nr. 65 situat pe str. Cuza Vodă 12, mun. Chişinău.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 apelul declarat de
către el a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 20 decembrie 2005 el, I.P. a declarat recurs împotriva hotărârilor
judecătoreşti, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti
şi restituirea pricinii spre rejudecare la prima instanţă, din considerentele că el nu a
fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a fost în posibilitate de a prezinta probe în
confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către O.P.
Recurentul I.P., cere suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana
mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004.
Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu
recurs, recursul declarat de către I.P., completul Colegiului Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea întemeiată şi care
urmează a fi admisă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 435 al.(2) CPC, la cererea recurentului, instanţa
investită cu judecarea recursului este în drept să dispună suspendarea executării
hotărârii atacate cu recurs dacă recurentul a depus cauţiune.
În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC, cauţiunea se depune în pricinile
patrimoniale în care hotărârile nu au fost executate, în mărimea valorii acţiunii
admise prin hotărârea contestată.
Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs şi
recursul declarat de către I.P. urmează că, pricina examinată de către instanţele de
judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la evacuare fără acordarea
427
altui spaţiu locativ nu are un caracter patrimonial şi din care considerente, la
depunerea cererii cu privire la suspendarea executării hotărârii atacate cu recurs,
depunerea unei cauţiuni nu este necesară.
Hotărârea contestată a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 nu a
fost executată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărârea
contestată nu a fost executată, iar prin executarea hotărârii atacate cu recurs, până la
examinarea recursului, ar putea fi încălcat dreptul recurentului la spaţiu locativ,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie ajunge la concluzia de a suspenda, până la examinarea recursului declarat de
către I.P., executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la evacuare
fără acordarea altui spaţiu locativ.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 435 al.(2) CPC, completul Colegiului
civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se suspendă, până la examinarea recursului declarat de către I.P., executarea
hotărârii Judecătoriei Ciocana, municipiul Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la
evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, M.N.
judecătorul
Judecătorii N.B.
V.B.
428
Decizie privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 400 al.(2) şi (3) sau este vădit nefondat
D E C I Z I E
11 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedinte completului, judecătorul H.P.
Judecătorii F.G. şi T.H.
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către C.R.,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.R. împotriva lui T.L. cu
privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, declararea adeverinţei
de înregistrare în drept de proprietate nulă şi evacuare fără acordarea altui spaţiu
locativ şi la acţiunea reconvenţională a lui T.L. împotriva lui C.R. cu privire la
recunoaşterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău
din 9 martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către C.R. şi menţinută
hotărârea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 8 decembrie 2004
c o n s t a t ă
C.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui T.L. cu privire la
revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, declararea adeverinţei de
înregistrare în drept de proprietate nulă şi evacuare fără acordarea altui spaţiu
locativ.
În motivarea acţiunii reclamantul C.R. a indicat că, la 12 august 1997, în
incinta Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, s-a petrecut o licitaţie, prin care
apartamentul nr. 23 situat pe str. N.Titulescu nr. 34 mun. Chişinău, a fost realizat
pârâtei.
Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 12 noiembrie 1997
licitaţia a fost anulată. În legătură cu faptul că, pârâta refuză să elibereze benevol
apartamentul în litigiu, cere revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi
evacuarea pârâtei fără acordarea altui spaţiu locativ.
Ulterior, reclamantul a depus cerere suplimentară prin care a cerut şi
recunoaşterea adeverinţei de înregistrare în drept de proprietate nulă.
T.L. a depus acţiune reconvenţională împotriva lui C.R. cu privire la
recunoaşterea dreptului de proprietate.
În motivarea acţiunii T.L. a indicat că, în urma licitaţiei petrecute ea a
cumpărat apartamentul în litigiu la preţul de 9 500 dolari americani, care îi aparţine
cu drept de proprietate, ce se confirmă prin înregistrarea pe numele ei la Oficiul
429
Cadastral Teritorial Chişinău, precum şi prin faptul că locuieşte în el în decurs de 7
ani, suportând cheltuieli pentru reparaţiile efectuate.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 8 decembrie 2004
acţiunea iniţială a fost respinsă ca tardivă şi neîntemeiată, iar acţiunea
reconvenţională a fost admisă. Prima instanţă a aplicat prevederile art. art. 74, 149
al.(2) Cod Civil, în redacţia Legii din 26.12.1964, invocând că proprietarul nu este în
drept să revendice bunul, care a fost vândut după procedura stabilită pentru
executarea hotărârilor judecătoreşti, precum şi că C.R. a omis termenul de
prescripţie de trei ani.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 9 martie 2005 a fost respins apelul
declarat de către C.R. şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 23 martie 2005 C.R. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel,
cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti cu pronunţarea unei
noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii iniţiale şi respingerea acţiunii
reconvenţionale indicând, că el urmează a fi recunoscut proprietar al apartamentului
în litigiu.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în
drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la
art. 400 alin.(2) şi (3).
În conformitate cu art. 433 lit.a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
400 alin.(2) şi (3) sau este vădit nefondat.
Completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie consideră că recursul declarat de către C.R. nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 400 al.(2) şi al.(3) CPC şi este vădit nefondat.
Argumentul recurentului C.R. precum că, el urmează a fi repus în termenul de
prescripţie nu poate servi drept temei pentru admiterea recursului, deoarece
recurentul n-a prezentat nici un motiv întemeiat pentru a fi repus în termen.
Nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului C.R că, din motivul anulării
licitaţiei ultimul urmează a fi recunoscut proprietar al apartamentului litigios,
deoarece atât conform art. 149 al.(2) Cod Civil în redacţia Legii din 26 decembrie
1964, cât şi conform art. 375 al.(3) CC în redacţia Legii din 6 iunie 2002, bunurile
dobândite la licitaţie nu pot fi revendicate de la un dobânditor de bună credinţă, cum
este intimata T.L., care a dobândit bunul la licitaţie, a achitat costul bunului, a
înregistrat dreptul său asupra bunului la Organul Cadastral Teritorial, s-a instalat în
apartamentul în litigiu.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, atît prima
instanţă, cît şi cea de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au
apreciat corect probele prezentate, iar în esenţa lor, argumentele recursului sunt
similare argumentelor invocate în prima instanţă şi în instanţa de apel, carora le-a
fost dată o apreciere corectă, completul Colegiului civil şi de contencios
430
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera
recursul lui C.R. ca inadmisibil.
În conformitate cu art 431 al.(2), art. 433 lit.a), art. 440 CPC completul
Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie,
d e c i d e
Recursul lui C.R. se consideră inadmisibil.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, H.P.
judecătorul
Judecătorii F.G.
T.H.
Decizie privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este depus cu
omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434
D E C I Z I E
24 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă
Preşedintele completului, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N. şi M.N.
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
întreprinderea „W‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P.
împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului
mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva
431
deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 decembrie 2004, prin care a fost respins
apelul declarat de către întreprinderea „W‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei
Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004
c o n s t a t ă
P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu
privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la
lucru şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii, reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994 a fost
angajat, pe un termen nedeterminat, la muncă în calitate de lăcătuş în secţiei nr. 1 a
pârâtului.
Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 octombrie 2004, el a fost
concediat conform art. 86 al.1 lit.h, absenţa fără motive întemeiate de la muncă mai
mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 octombrie 2004.
Consideră P.P. concedierea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 octombrie
2004, de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri
stomacale, s-a aflat la medicul de serviciu al întreprinderii, unde a primit tratament,
după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 octombrie 2004, în ziua
emiterii ordinului de concediere, el era bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea
ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat, administraţia la
eliberat de la lucru fără acordul preliminar al organului sindical al întreprinderii.
Cere P.P. restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a
pârâtului, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de
2000 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004
acţiunea lui P.P. a fost admisă parţial. P.P. a fost restabilit la lucru în calitate de
lăcătuş în secţia nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul
mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei. Pretenţia lui P.P. în
privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasat în
beneficiul lui suma de 1000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 decembrie 2004 apelul declarat de
către întreprinderea „W‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 10 aprilie 2005 întreprinderea „W‖ a declarat recurs împotriva deciziei
instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi
pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul, întreprinderea „W‖, în motivarea recursului a indicat că, intimatul
P.P., atât la 1 octombrie 2004 cât şi în ziua concedierii lui de la lucru la 2 octombrie
2004 a simulat o afecţiune, dar în realitate n-a fost bolnav, după cum nu a fost
bolnav nici până la 1 octombrie 2004 nici o dată.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
432
În conformitate cu art. 433 lit.b) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare
prevăzut la art. 434.
În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 15 zile
de la data pronunţării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la data înştiinţării
scrise a părţilor despre semnarea hotărârii redactate. Recursul declarat în termen de 2
luni de la data pronunţării sau înştiinţării se consideră depus în termen.
În conformitate cu art. 434 al.(2) CPC, termenul de 2 luni este termen de
decădere şi nu poate fi restabilit.
Din materialele dosarului şi din cererea de recurs urmează că, decizia instanţei
de apel a fost emisă la 4 decembrie 2005.
La 10 decembrie 2005, părţile care au fost prezente la şedinţa instanţei de apel,
au fost înştiinţate în formă scrisă, de către instanţa de apel, despre semnarea deciziei
redactate, fapt confirmat prin certificatul anexat la materialele dosarului, însă
recurentul, întreprinderea „W‖, contrar prevederilor art. 434 CPC, a depus cererea de
recurs cu depăşirea termenului de 2 luni, şi anume peste 4 luni, ceea ce constituie
temei în conformitate cu art. 433 lit.b CPC de a considera recursul inadmisibil.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că,
întreprinderea „W‖ a depus cererea de recurs cu depăşirea termenului de 2 luni de la
data înştiinţării scrise despre semnarea deciziei redactate a instanţei de apel,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul întreprinderii „W‖ ca indmisibil.
În conformitate cu art. 431 al.(2), art. 433 lit.b), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Recursul întreprinderii „W‖ se consideră inadmisibil.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
433
Decizie privind inadmisibilitatea recursului
în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare
D E C I Z I E
2 februarie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă
Preşedintele completului, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N. şi M.N.
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către şeful
secţiei numărul 1 a întreprinderii „W‖, G.F. în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la restabilire la lucru,
încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea
prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 decembrie
2004, prin care a fost respins apelul declarat de către întreprinderea „W‖ şi
menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004
c o n s t a t ă
P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu
privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la
lucru şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii, reclamantul P.P. a indicat că el, la 10 mai 1994 a fost
angajat, pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş în secţia nr. 1 a
pârâtului.
Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 octombrie 2004, el a fost
concediat conform art. 86 al.1 lit.h, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai
mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 octombrie 2004.
Consideră P.P. eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 octombrie
2004 de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri
stomacale, s-a aflat la medicul de serviciu al întreprinderii, unde a primit tratament,
după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 octombrie 2004, în ziua
emiterii ordinului de concediere de la lucru, el era bolnav şi se afla în concediu de
boală, ceea ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat,
administraţia l-a concediat fără acordul preliminar al organului sindical al
întreprinderii.
Cere P.P. restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş al secţiei nr. 1 a
pârâtului, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de
2000 lei cât şi repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.
434
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 noiembrie 2004
acţiunea lui P.P. a fost admisă parţial. P.P. a fost restabilit la lucru în calitate de
lăcătuş în secţia nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul
mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei. Pretenţia lui P.P. în
privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasată în
beneficiul lui suma de 1000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 decembrie 2004 apelul declarat de
către întreprinderea „W‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Şeful secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖, G.F. a declarat recurs împotriva
deciziei instanţei de apel, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor
judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
În motivarea recursului recurentul, şeful secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖,
G.F., a indicat că, el consideră că intimatul P.P., atât la 1 octombrie 2004 cât şi în
ziua concedierii sale 2 octombrie 2004, a simulat starea lui bolnavă, dar în realitate
n-a fost bolnav, după cum nu a fost bolnav nici până la 1 octombrie 2004 nici o dată.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit.c) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l
declare.
În conformitate cu art. 430 CPC, sunt în drept să declare recurs :
a) părţile şi alţi participanţi la proces;
b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul, cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.
În conformitate cu art. 75 al.(2) CPC, procesele persoanelor juridice se susţin
în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în
limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele
lor de constituire, precum şi de către reprezentanţii lor.
Din materialele dosarului urmează că, părţi la procesul în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la
restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi
repararea prejudiciului moral sunt P.P. şi întreprinderea „W‖.
Şeful secţiei nr. 1 a întreprinderii „W‖, G.F., nu este parte şi nici participant la
proces.
Cu atât mai mult, G.F., în calitate de şef secţie nr. 1 a întreprinderii „W‖, nu
este organ de administrare a întreprinderii, nu este conducătorul acesteia şi nici nu
este împuternicit în conformitate cu prevederile art. 81 CPC să declare recurs.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, şeful secţiei
nr. 1 a întreprinderii „W‖, G.F., care a declarat recursul, nu este în drept să-l declare,
completul Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul menţionat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 al.(2), art. 433 lit.c), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
435
d e c i d e
Recursul şefului secţiei numărul 1 a întreprinderii „W‖ se consideră inadmisil.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
436
Decizie privind inadmisibilitatea recursului în cazul în care recursul este depus
repetat după examinarea lui
D E C I Z I E
25 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă
Preşedintele completului, judecătorul V.V.
Judecătorii .N. şi M.N.
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către P.I.,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.M. împotriva lui P.I cu
privire la declararea contractului de vânzare-cumpărare a casei de locuit valabil,
împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2004, prin care a fost
respins apelul declarat de către P.I. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 3
noiembrie 2004
c o n s t a t ă
P.M. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.I. cu privire la
declararea contractului de vînzare-cumpărare a casei de locuit valabil.
În motivarea acţiunii reclamanta P.M. a indicat că, la 12 noiembrie 2004, ea a
încheiat cu pârâtul un contract de vînzare-cumpărare a casei de locuit, situată în satul
„C‖, raionul Ialoveni, la preţul de 25 000 lei. Ea i-a transmis, în aceeaşi zi, pârâtului
suma de bani conform contractului încheiat în formă scrisă, însă ultimul se
eschivează de la autentificarea notarială a acestuia.
Cere reclamanta P.M. declararea contractului de vânzare-cumpărare
nominalizat valabil.
Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 3 noiembrie 2004, cu referire la art.
213 al.(2) CC, acţiunea a fost admisă şi a fost declarat valabil contractul de vânzare-
cumpărare încheiat între părţi.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2004 apelul declarat de
către P.I. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 2 februarie 2005 recursul declarat
de către P.I. a fost respins ca fiind nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel
şi hotărârii primei instanţe.
La 10 martie 2005, P.I., a declarat în mod repetat recurs împotriva deciziei
Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2004, cerând admiterea recursului, casarea
deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre
rejudecare la prima instanţă.
437
Recurentul P.I., în motivarea recursului a indicat că, el declară în mod repetat
recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, deoarece în
opinia lui nu au fost elucidate pe deplin toate circumstanţele pricinii.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit.d) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul este abuziv sau este depus repetat după
examinarea lui.
Din materialele dosarului şi din cererea de recurs a lui P.I. din 10 martie 2005
urmează că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 2 februarie 2005, a fost
examinat recursul declarat de către el în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui P.M. împotriva lui P.I cu privire la declararea contractului de vânzare-
cumpărare a casei de locuit valabil şi recursul declarat a fost respins ca fiind
nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, recurentul
P.I., a depus în mod repetat recurs după examinarea lui, completul Colegiului civil şi
de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a
considera recursul lui P.I. ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 al.(2), art. 433 lit.d), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Recursul lui P.I. se consideră inadmisibil.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
438
Încheierea Colegiului lărgit al Curţii Supreme de Justiţie privind desesizarea în
favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie
Î N C H E I E R E
15 ianuarie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către P.P. în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a întreprinderii „W‖ împotriva lui P.P. cu privire la
rezilierea contractului de asigurare cu pensie suplimentară, împotriva deciziei Curţii
de Apel Chişinău din 2 decembrie 2004, prin care a fost respins apelul declarat de
către P.P. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 3
octombrie 2004
c o n s t a t ă
Întreprinderea „W‖ a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui P.P. cu
privire la rezilierea contractului de asigurare cu pensie suplimentară.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 12 martie 1999 a încheiat cu
pârâtul un contract de asigurare cu pensie suplimentară, conform căruia pârâtul a
depus la întreprindere suma de 500 lei, iar reclamantul s-a obligat ca la atingerea de
către pârât a vâstei de pensionare, să-i plătească o pensie suplimentară în mărime de
200 lei.
Actualmente, din considerentele că, situaţia economică a întreprinderii este
precară şi întreprinderea are foarte multe contracte de acest fel încheiate cu persoane
în vârstă, fiind în imposibilitatea executării obligaţiunilor contractuale, reclamantul
cere rezilierea contractului menţionat.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 3 octombrie 2004
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 2 decembrie 2004 apelul declarat de
către P.P. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
P.P. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea
recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
Recurentul P.P., în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată au
dat o interpretare eronată normelor de drept material şi cu atât mai mult, intimatul
439
urmează să-şi execute obligaţiunile contractuale, indiferent de situaţia economico-
financiară a întreprinderii.
Recurentul P.P., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut şi a cerut
admiterea acestuia cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi
hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Reprezentantul recurentului, întreprinderea „W‖, M.N., în şedinţa instanţei de
recurs, a cerut respingerea recursului şi menţinerea hotărârilor judecătoreşti.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în conformitate cu art. 442 al.(3)
CPC, consideră necesar de a desesiză în favoarea Plenului Curţii Supreme de
Justiţie, examinarea recursului lui P.P., în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a întreprinderii „W‖ împotriva lui P.P. cu privire la rezilierea contractului
de asigurare cu pensie suplimentară.
În conformitate cu art. 442 al.(4) CPC, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se desesizează în favoarea Plenului Curţii Supreme de Justiţie, examinarea
recursului lui P.P., în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a întreprinderii
„W‖ împotriva lui P.P. cu privire la rezilierea contractului de asigurare cu pensie
suplimentară.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
440
Încheiere privind încetarea procedurii în recurs, dacă se admite retragerea recursului
Î N C H E I E R E
24 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către L.U., în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a L.O. împotriva lui L.U. cu privire la partajarea
bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel
Chişinău din 13 aprilie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către L.U. şi
menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005
c o n s t a t ă
L.O. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor.
În motivarea acţiunii reclamanta L.O. a indicat, că în anul 2003 a desfăcut
căsătoria cu pârâtul. Pe parcursul vieţii comune au cumpărat apartamentul nr. 12
situat pe str. P.Zadnipru nr. 2, bloc 1 mun. Chişinău, compus din trei odăi. În
legătură cu faptul că, ei nu pot ajunge la o înţelegere amiabilă privind partajarea
apartamentului menţionat, şi având în vedere faptul că pârâtul are în proprietate un
alt apartament şi anume nr. 23 situat pe str. Munceşti nr. 3, bloc 4 mun. Chişinău,
cere transmiterea ei în proprietate a apartamentului şi încasarea în beneficiul
pârâtului a 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietate lui L.O., iar de la ultima au fost încasaţi
în beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2005 apelul declarat de
către L.U. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
L.U. a declarat recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti, cerând admiterea
recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă.
Recurentul L.U., în motivarea recursului a indicat că, el doreşte ca să fie
numită o altă expertiză privind aprecierea valorii apartamentului în litigiu, deoarece
după emiterea hotărârii de către prima instanţă, preţul apartamentului s-a majorat.
441
Recurentul L.U., în şedinţa instanţei de recurs, a retras recursul până la
retragerea completului de judecată în camera de deliberare.
Intimata L.O., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut încetarea procedurii de
recurs indicând că, recurentul, până la retragerea completului în camera de
deliberare, a retras recursul.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar a admite
retragerea de către L.U. a recursului şi a înceta procedura în recurs din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 443 CPC, până la retragerea completului de judecată în
camera de deliberare, recursul poate fi retras de persoana care l-a declarat.
Retragerea poate fi făcută de parte sau printr-un mandatar special. Declaraţia de
retragere a recursului se face în instanţa care s-a investit cu judecarea recursului.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, L.O. a depus la Judecătoria Ciocana
mun. Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui L.U. cu privire la
partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor şi prin care a cerut
transmiterea ei în proprietate a apartamentului nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2
bloc 1, mun. Chişinău, cu încasarea de la ea în beneficiul lui L.U. a 130000 lei, ceea
ce constituie ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi apartamentul nr. 12 situat pe str. P.Zadnipru nr. 2 bloc 1
mun. Chişinău a fost transmis în proprietatea L.O., iar de la ultima au fost încasat în
beneficiul lui L.U. 130000 lei, ceea ce constituie ½ cotă-parte din costul acestuia.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 aprilie 2005 apelul declarat de
către L.U. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Recurentul L.U. a declarat recurs împotriva hotărârilor judecătoreşti şi prin
care a cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea
pricinii spre rejudecare în primă instanţă, însă, în şedinţa instanţei de recurs, până la
retragerea completului de judecată în camera de deliberare, L.U., a depus cerere
scrisă prin care a retras recursul.
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, a explicat recurentului L.U. efectele
admiterii retragerii recursului şi ale încetării procedurii de recurs stipulate în art. 266
al.(2) CPC, anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi recurent
cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în
conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, retragerea recursului de către recurent nu
contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite
retragerea recursului şi de a înceta procedura de recurs.
În conformitate cu art. 269-270, art. 443 CPC, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
442
Se admite retragerea recursului de către L.U.
Procedura în recurs în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a L.O.
împotriva lui L.U. cu privire la partajarea bunurilor proprietate în devălmăşie a
soţilor se încetează.
Se menţionează că, nu se admite o nouă adresare în judecată a aceluiaşi
recurent cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiri.
Încheierea este irevocabilă la de pronunţare.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
443
Decizie privind respingerea recursului ca fiind nefondat, menţinerea deciziei
instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, precum şi a încheierilor atacate cu
recurs
D E C I Z I E
24 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea „W‖, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii
„W‖ cu privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa
forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel
Chişinău din 4 martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către
întreprinderea „W‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din
2 februarie 2005
c o n s t a t ă
P.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „W‖ cu
privire la restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la
lucru şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamantul P.P. a indicat că, el la 10 mai 1994, a fost
angajat, pe un termen nedeterminat, la lucru în calitate de lăcătuş în secţia nr. 1 a
pârâtului.
Prin ordinul directorului întreprinderii din 2 decembrie 2004, el a fost
concediat conform art. 86 al.1 lit.h, absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai
mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă la 1 decembrie 2004.
Consideră P.P. eliberarea sa de la lucru nelegitimă, deoarece la 1 decembrie
2004 de la orele 13.00 până la orele 16 şi 30 minute, el, în legătură cu dureri
stomacale, s-a aflat la medicul de serviciu al întreprinderii, unde a primit tratament,
după ce a revenit la locul de muncă. Cu atât mai mult, la 2 decembrie 2004, în ziua
emiterii ordinului de concediere, el era bolnav şi se afla în concediu de boală, ceea
ce se confirmă prin certificatul medical. Fiind membru de sindicat, administraţia l-a
concediat de la lucru fără acordul preliminar al organului sindical al întreprinderii.
Cere P.P. restabilirea sa la lucru în calitate de lăcătuş în secţia nr. 1 a pârâtului,
încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei şi
repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei.
444
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea lui P.P. a fost admisă parţial. P.P. a fost restabilit la lucru în calitate de
lăcătuş în secţia nr. 1 a întreprinderii „W‖ şi a fost încasat în beneficiul lui salariul
mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2000 lei. Pretenţia lui P.P. în
privinţa reparării prejudiciului moral a fost admisă parţial şi a fost încasată în
beneficiul lui suma de 1000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
întreprinderea „W‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Întreprinderea „W‖ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel,
cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi
hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul, întreprinderea „W‖, în motivarea recursului a indicat că, intimatul
P.P., atât la 1 decembrie 2004 cât şi în ziua concedierii lui 2 decembrie 2004, a
simulat starea lui bolnavă, dar în realitate n-a fost bolnav, după cum nu a fost bolnav
nici până la 1 decembrie 2004 nici o dată.
Reprezentantul recurentului, întreprinderea „W‖, P.X. în şedinţa instanţei de
recurs, a susţinut recursul, cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârilor
judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Intimatul P.P., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârilor judecătoreşti, care sunt întemeiate şi legale indicând că,
motivele invocate de către recurent nu corespund realităţii. Faptul că el a fost bolnav
atât la 1 decembrie 2004, cât şi la 2 decembrie 2004, a fost confirmat în şedinţele de
judecată în primă instanţă şi în instanţa de apel.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi
care urmează a fi respins ca fiind nefondat cu menţinerea hotărârilor judecătoreşti
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul,
este în drept să respingă recursul ca fiind nefondat şi să menţină decizia instanţei de
apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.P., la 1 decembrie 2004,
având dureri stomacale, de la orele 13.00, până la orele 16 şi 30 minute s-a aflat la
medicul întreprinderii „W‖, unde a primit în legătură cu aceasta tratament.
Circumstanţa în cauză se confirmă prin certificatul eliberat de medicul întreprinderii
„W‖, T.Z., de explicaţiile acestuia în şedinţa de judecată cât şi de explicaţiile
martorilor H.F. şi F.D., colegi de lucru ai reclamantului, care l-au însoţit pe acesta la
medicul întreprinderii la 1 decembrie 2004.
Din considerentele că, intimatul P.P. la 1 decembrie 2004 de la orele 13.00
până la orele 16 şi 30 minute, din motive întemeiate a lipsit de la serviciu mai puţin
de 4 ore consecutiv, concedierea lui conform prevederilor art. 86 al.(1) lit.h) Codul
Muncii, corect a fost recunoscută de instanţele de judecată, ca fiind nelegitimă.
Acţiunile recurentului cu privire la concedierea de la lucru a intimatului sunt
contrare şi prevederilor art. 86 al.(2) şi 87 al.(1) Codul Muncii, deoarece ultimul a
fost concediat de la lucru, fiind la 2 decembrie 2004 în concediu de boală, ceea ce se
confirmă prin certificatul medical şi fiind membru de sindicat al întreprinderii, a fost
445
concediat fără acordul preliminar al organului sindical din unitate, ceea ce conform
art. 89 al.(2) Codul Muncii constituie temei pentru restabilirea lui la lucru.
Astfel, din considerentele că intimatul P.P. nelegitim a fost concediat de la
lucru, prima instanţă, întemeiat l-a restabilit pe acesta la lucru.
Conform art. 90 al.(1) Codul Muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a
salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să
repare prejudiciul cauzat acestuia.
Conform art. 90 al.(2) lit.a) Codul Muncii, repararea de către angajator a
prejudiciului cauzat salariatului constă în plata obligatorie a unei despăgubiri pentru
întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât
salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
Din certificatul prezentat de către recurent urmează că, salariul mediu al
intimatului P.P. este de 1000 lei, din care considerente prima instanţă corect a
încasat în beneficiul acestuia suma de 2000 lei, pentru absenţa forţată de la lucru din
2 decembrie 2004 până la 2 februarie 2005.
Conform art. 90 al.(2) lit.c) Codul Muncii, repararea de către angajator a
prejudiciului cauzat salariatului constă în compensarea prejudiciului moral cauzat
salariatului.
Conform art. 90 al.(3) Codul Muncii, mărimea reparării prejudiciului moral se
determină de către instanţa de judecată, ţinându-se cont de aprecierea dată acţiunilor
angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.
Din considerentele că, intimatul P.P. a fost concediat în perioada aflării sale în
concediu de boală şi fără acordul preliminar al organului sindical, prima instanţă
corect a ajuns la concluzia cu privire la admiterea parţială a pretenţiei ce ţine de
repararea prejudiciului moral, încasând suma de 1000 lei, ceea ce corespunde
suferinţelor morale suportate de ultimul.
În conformitate cu art. 83 al.(2), art. 85 al.(1) lit.a), art. 87 al.(1) lit.k), art. 98
al.(1) CPC, art. 3 al.(1) lit.a) şi lit.f) al Legii taxei de stat, prima instanţa corect a
încasat de la recurent în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 330 lei, care
constă din 90 lei (pentru pretenţia cu caracter nepatrimonial cu privire la restabilire
la lucru), 150 lei (pentru pretenţia cu caracter patrimonial cu privire la încasarea
salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru) şi 90 lei (pentru pretenţia cu
carater nepatrimonial cu privire la repararea prejudiciului moral).
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de recurent cu privire la
aceea că, intimatul ar fi simulat starea sa bolnavă la 1 şi 2 decembrie 2004, deoarece
starea bolnavă a intimatului a fost confirmată în şedinţa de judecată prin
documentele prezentate şi explicaţiile martorilor.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărârea
primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt întemeiate şi legale, iar argumentele
invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge
recursul ca fiind nefondat şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea
primei instanţe.
446
În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.a) CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Se respinge recursul declarat de către întreprinderea „W‖ ca fiind nefondat.
Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea
Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 2 februarie 2005 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui P.P. împotriva întreprinderii „W‖ cu privire la
restabilire la lucru, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi
repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
447
Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi
hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri
D E C I Z I E
24 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către G.I., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea
dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4
martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către G.I. şi menţinută
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu
pârâtul pînă la 11 martie 2003 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1 situat pe
str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, pe care l-au cumpărat în timpul căsătoriei.
Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul, a plecat la alt loc de trai şi anume la
apartamentul nr. 10 situat pe str. Bulgară 51, mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu
drept de proprietate, unde şi locuieşte pînă acum.
Cere G.N. recunoaşterea lui G.I. ca fiind pierdut dreptul la spaţiu locativ în
apartamentul nr. 1, situat pe strada Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la spaţiu
locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi, nr. 13, mun. Chişinău.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
G.I. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
G.I. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea
recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri
cu privire la respingerea acţiunii.
Recurentul G.I., în motivarea recursului a indicat că, apartamentul nr. 1, situat
pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău a fost cumpărat în timpul căsătoriei cu G.N. şi
448
constituie proprietatea lor în devălmăşie, din care considerente el, ca proprietar a ½
cotă-parte din apartamentul în litigiu, nu poate fi lipsit de proprietatea sa.
Recurentul G.I., în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul, cerând
admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi
hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.
Intimata G.N., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârilor judecătoreşti, pe care le consideră întemeiate şi legale
indicând că, recurentul G.I., fără careva motive întemeiate nu locuieşte în
apartamentul în litigiu şi, cu atât mai mult, are în proprietate un alt spaţiu locativ.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care
urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei
noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul,
este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de
apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, părţile, recurentul G.I. şi intimata G.N.
s-au aflat în căsătorie din 12 ianuarie 1997 până la 11 martie 2003. Din căsătorie au
un fiu-F., născut la 23 iunie 1998.
La 15 august 1999, fiind în căsătorie, G.N. şi G.I. au cumpărat apartamentul
nr. 1 situat pe str. Zelinschi nr. 13 mun. Chişinău, compus din două odăi şi care
conform art. 20 Codul Familiei, aparţine cu drept de proprietate în devălmăşie
ambelor părţi în litigiu.
Din 11 martie 2003, recurentul G.N., locuieşte în apartamentul nr. 10 situat pe
str. Bulgară nr. 51 mun. Chişinău, compus din două odăi, a cărui proprietar este din
25 aprilie 2003, ceea ce se confirmă prin contractul de vânzare-cumpărare înregistrat
la Organul Cadastral Teritorial Chişinău.
Astfel, consideră Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie, prima instanţă a constatat corect circumstanţa că, recurentul
G.I. din 11 martie 2003 până la momentul actual, fără motive întemeiate, nu
locuieşte în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, fapt
confirmat prin explicaţiile părţilor şi martorilor G.F., H.Z. şi U.N., însă a aplicat
eronat legea materială, art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe, ceea ce a dus la
pronunţarea unei hotărâri nelegitime şi neîntemeiate.
Or, conform art. art. 63 şi 92 Codul cu privire la locuinţe, pot fi recunoscuţi ca
persoane care ar fi pierdut dreptul la spaţiu locativ, chiriaşii şi membrii familiilor şi
nu proprietarii, după cum este recurentul G.I.
Este necesar de menţionat că, conform art. 315 Cod Civil, dreptul de folosinţă
al lui G.I. de apartamentul în litigiu include şi liberatea lui de a nu folosi acest bun.
Cu atât mai mult, prin recunoaşterea recurentului G.I. ca fiind pierdut dreptul
la spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău
asupra căruia el are drept de proprietate în devălmăşie, prima instanţă l-a lipsit pe
G.I. de proprietatea în cauză, ceea ce este în contradicţie cu art. 316 Cod Civil, art.
art. 9 şi 46 ale Constituţiei Republicii Moldova, art. 1 Protocol Adiţional la
Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
449
Fundamentale, potrivit cărora nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât
pentru o cauză de utilitate publică, în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile
generale ale dreptului internaţional, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul Civil şi de contencios administrativ
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor
Omului din 28 octombrie 1999 în cazul Brumărescu împotriva României, prin care a
fost recunoscută încălcarea art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că,
circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi de instanţa de apel, însă
normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea
suplimentară de dovezi, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral
hotărârea primei instanţe şi decizia instanţei de apel şi de a emite o nouă hotărâre,
prin care acţiunea lui G.N. împotriva lui G.I cu privire la recunoaşterea dreptului la
spaţiu locativ pierdut de respins.
În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către G.I.
Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi
hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut şi se emite o nouă hotărâre prin care
:
Se respinge acţiunea G.N. împotriva lui G.I cu privire la recunoaşterea
dreptului la spaţiu locativ pierdut.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
450
Decizie privind admiterea recursului, casarea integrală sau parţială a deciziei
instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în
primă instanţă sau, după caz, în instanţa de apel, când eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanţa de recurs
D E C I Z I E
24 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea „S‖, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii
„S‖ cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel
Chişinău din 4 martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către
întreprinderea „S‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5
februarie 2005
c o n s t a t ă
G.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „S‖ cu
privire la repararea prejudiciului material în sumă de 13 181 lei 97 bani, cauzat în
urma unui accident rutier.
În motivarea acţiunii, reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.04, a avut loc un
accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, cu număr de
înmatriculare CBX-631, a fost deteriorat, iar lui i-au fost cauzate leziuni corporale.
Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., angajat al
întreprinderii „S‖, care, îndeplinindu-şi obligaţiile de serviciu, conducea automobilul
de marca ―Peugeot-305‖ număr de înmatriculare CDM-836. În urma accidentului
rutier, reclamantului i-a fost cauzată o pagubă materială în mărime de 13 181 lei 97
bani.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 februarie 2005
acţiunea a fost admisă, şi de la întreprinderea „S‖ a fost încasată în beneficiul lui
G.D., în vederea reparării prejudiciului material, suma de 13181 lei 97 bani.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
întreprinderea „S‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
451
Întreprinderea „S‖ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând
admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi restituirea
pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Recurentul, întreprinderea „S‖, în motivarea recursului a indicat că, V.C.,
şoferul angajat al întreprinderii, nu a fost atras în proces în calitate de participant,
prin care fapt i-au fost încălcate drepturile procedurale ale acestuia, deoarece
hotărârile judecătoreşti pot influenţa drepturile lui V.C. la depunerea de către
întreprindere a cererii de regres.
Reprezentantul recurentul întreprinderea „S‖, G.F., în şedinţa instanţei de
recurs, a susţinut recursul, cerând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor
judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.
Intimatul G.D., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârilor judecătoreşti, pe care le consideră întemeiate şi legale
indicând că, în opinia sa, hotările judecătoreşti nu lezează drepturile şi interesele
legitime ale recurentului.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care
urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi restituirea
pricinii spre rejudecare în primă instanţă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul,
este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de
apel şi hotărârea primei instanţe, restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă
sau, după caz, în instanţa de apel, când eroarea judiciară nu poate fi corectată de
către instanţa de recurs.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, V.C., din 4 aprilie 2000 şi până la
momentul actual, este angajat în calitate de şofer la întreprinderea „S‖.
La 12 octombrie 2004, pe la orele 16.00, când a avut loc accidentul rutier cu
participarea automobilelor conduse de către intimatul G.D. şi V.C., ultimul,
conducând automobilul întreprinderii, îşi îndeplinea obligaţiunile de serviciu.
Prin decizia şefului Poliţiei Rutiere a mun. Chişinău din 13 octombrie 2004,
drept vinovat în săvârşirea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., căruia i s-a
aplicat o amendă. Decizia în cauză nu a fost contestată de către V.C.
Conform art. 1410 al.(2) Cod Civil, obligaţia de reparare a prejudiciului revine
persoanei care posedă izvorul de pericol sporit în baza dreptului de proprietate ori în
alt temei legal sau persoanei care şi-a asumat paza izvorului de pericol sporit.
Din paşaportul tehnic al automobilului marca ―Peugeot-305‖, cu număr de
înmatriculare CDM-836, şi din certificatul eliberat de întreprinderea „S‖ urmează că,
ultima este proprietara automobilului în cauză şi, implicit este pârât în pricina în
cauză.
În acelaşi timp, în opinia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie, instanţa de judecată în conformitate cu art. 67 CPC,
urma să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea lui V.C. în proces în calitate
de intervenient accesoriu, deoarece hotărârea judecătorească contestată, conform art.
1415 Cod Civil, poate influenţa drepturile şi obligaţiile acestuia faţă de
întreprinderea „S‖, la depunerea cererii de regres.
452
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, s-a constatat
încălcarea normelor de drept procedural, anume că instanţa a soluţionat problema
drepturilor lui V.C., fără ca el să fi fost antrenat în proces, şi deoarece eroarea
judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia
de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei
instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în primă instanţă.
La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate,
să soluţioneze întrebarea cu privire la întroducerea în proces a lui V.C. şi
reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată.
În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.c) CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către întreprinderea „S‖.
Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi
hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 februarie 2005, în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la
repararea prejudiciului material, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria
Botanica mun. Chişinău, în alt complet de judecători.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
453
Decizie privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii
primei instanţe şi dispunerea încetării procesului
D E C I Z I E
24 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către Gh.V., în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva lui Gh.V. cu privire la
încasarea pensiei de întreţinere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4
martie 2005, prin care a fost respins apelul declarat de către Gh.V. şi menţinută
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005
c o n s t a t ă
Ch.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ch.V. cu privire la
încasarea pensiei de întreţinere.
În motivarea acţiunii reclamantul Gh.A. a indicat că el este pensionar cu vîrsta
de 72 ani, actualmente este bolnav, are o pensie mică, alte venituri nu are, ceea ce
nu-i permite de a avea un trai decent.
Pârâtul Ch.V. este feciorul lui, care, în comparaţie cu fiica Gh.M., este bine
asigurat material, însă nu-i acordă reclamantului întreţinere şi îngrijire.
Cere reclamantul Gh.A. încasarea de la pârât în beneficiul lui a cîte 200 lei
lunar.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 2 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
Gh.V a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Gh.V. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea
recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea încetării procesului.
Recurentul Gh.V., în motivarea recursului a indicat că, după emiterea deciziei
de către instanţa de apel, la 10 aprilie 2005, tatăl lui, intimatul Gh.A., a decedat.
Recurentul Gh.V., în şedinţa instanţei de recurs, recursul declarat a susţinut,
cerând admiterea acestuia cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea însetării
procesului.
454
Audiind recurentul Gh.V., studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul
întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi
dispunerea încetării procesului din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.d) CPC, instanţa, după se judecă recursul,
este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărârea
primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă
există temeiuri prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.
În conformitate cu art. 265 lit.f) CPC, instanţa judecătorească dispune
încetarea procesului în cazul în care partea în proces persoană fizică decedează şi
raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi.
În şedinţa de judecată s-a contatat că, Gh.A., care era tatăl recurentului Gh.V.,
a depus cerere de chemare în judecată împotriva ultimului şi a cerut încasarea în
beneficiul său a sumei de 200 lei lunar.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 2 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
Gh.V. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Din certificatul de deces eliberat de Oficiul de Stare Civilă al sectorului Centru
mun. Chişinău, urmează că Gh.A., intimatul în pricina civilă în cauză, la 10 aprilie
2005, a decedat.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, dreptul
intimatului Gh.A., care a decedat, cu privire la primirea întreţinerii şi a îngrijirii
prevăzute de art. 80 Codul Familiei, de la fiul Gh.V., recurent în proces, poartă un
caracter personal şi care conform art. 1446 Cod Civil nu poate fi transmis prin
moştenire, din care motiv nu poate fi admisă succesiunea în drepturi prevăzută de
art. 70 CPC, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Gh.V., de a casa
decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a dispune încetarea
procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gh.A. împotriva
lui Gh.V. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, deoarece raportul juridic
litigios nu admite succesiunea în drepturi.
În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către Gh.V.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 2 februarie 2005 în pricina civilă la cererea
de chemare în judecată a lui Gh.A împotriva lui Gh.V. cu privire la încasarea pensiei
de întreţinere şi se emite o încheiere prin care se dispune încetarea procesului.
455
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
456
Decizie privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii
primei instanţe şi dispunerea încetării procesului
D E C I Z I E
24 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către F.T., în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea
căsătoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005, prin care a
fost respins apelul declarat de către F.T. şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica
municipiul Chişinău, din 3 februarie 2005
c o n s t a t ă
F.V. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui F.T. cu privire la
desfacerea căsătoriei.
În motivarea acţiunii reclamanta F.V. a indicat că, ea a încheiat căsătorie cu
F.T. la 11 mai 2003 la Oficiul de Stare Civilă a sectorului Botanica mun. Chişinău.
Din căsătorie copii nu au.
Timp de mai mult de şase luni, pârâtul F.T. nu lucrează, face abuz de băuturi
alcoolice, deseori îşi permite să vină târziu acasă. Consideră reclamanta că,
convieţuirea cu pârâtul cât şi păstrarea familiei sunt imposibile, din care
considerente cere desfacerea căsătoriei.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 3 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
F.T. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
F.T. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea
recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la
respingerea acţiunii.
Recurentul F.T., în motivarea recursului a indicat că, el consideră că
convieţuirea cu intimata şi păstrarea familiei sunt posibile, iar circumstanţele
invocate de către ea în cererea de chemare în judecată sunt exagerate.
457
Recurentul F.T., în şedinţa instanţei de recurs, recursul a susţinut, cerând
admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu
privire la respingerea acţiunii.
Intimata F.V., în şedinţa instanţei de recurs, a depus cerere scrisă prin care a
cerut admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea încetării
procesului în legătură cu renunţul ei de la acţiune, deoarece ea s-a împăcat cu
recurentul şi doreşte păstrarea familiei.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care
urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea încetării
procesului din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.d) CPC, instanţa, după se judecă recursul,
este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărârea
primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă
există temeiuri prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.
În conformitate cu art. 265 lit.c) CPC, instanţa judecătorească dispune
încetarea procesului în cazul în care reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind
admis de instanţă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, F.V. a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui F.T. cu privire la desfacerea căsătoriei, invocând că
convieţuirea cu F.T. şi păstrarea familiei ar fi imposibile.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, din 3 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2004 apelul declarat de către
F.T. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
În şedinţa instanţei de recurs, intimata F.V. a renunţat la acţiune, considerând
convieţuirea cu recurentul şi păstrarea familiei posibile.
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie, în conformitate cu art. 212 al.(4) CPC, i-a explicat intimatei-reclamante F.V.
efectele admiterii renunţului la acţiune şi ale încetării procesului stipulate în art. 266
al.(2) CPC, anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu
privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, în
conformitate cu art. 60 al.(5) CPC, renunţul intimatei-reclamante la acţiune nu
contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale
persoanei, interesele societăţii sau ale statului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite
recursul declarat, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, de a
admite renunţul intimatei-reclamante la acţiune şi de a dispune încetarea procesului
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T cu privire
la desfacerea căsătoriei.
În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
458
Se admite recursul declarat de către F.T.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea
Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 3 februarie 2005 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a F.V. împotriva lui F.T cu privire la desfacerea
căsătoriei şi se emite o încheiere prin care se admite renunţul F.V. la acţiune şi se
dispune încetarea procesului.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
459
Decizie privind admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii
primei instanţe şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol
D E C I Z I E
24 aprilie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică recursul declarat de către întreprinderea „G‖, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S.
împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral,
împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005, prin care a fost respins
apelul declarat de către întreprinderea „G‖ şi menţinută hotărârea judecătoriei
Râşcani minicipiul Chişinău din 7 februarie 2005
c o n s t a t ă
P.E., în interesele lui P.S., a depus cerere de chemare în judecată împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
În motivarea acţiunii P.E. a indicat că, prin obligaţiunea din 22 iunie 1994
încheiată cu întreprinderea „G‖, feciorul lui, P.S., a plătit 20000 lei în calitate de
cotă-parte pentru construcţia unui apartament cu două odăi, care urma să fie dat în
exploatare la 1 ianuarie 1997.
Până la momentul actual pârâtul n-a construit casa în care urma să fie şi
apartamentul lui P.S. şi refuză să-i restituie acestuia banii depuşi.
Cere P.E. încasarea de la pârât în beneficiul lui P.S. a sumei de 20000 lei în
calitate de prejudiciu material şi a 40000 lei în calitate de prejudiciu moral.
Prin hotărârea judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 7 februarie 2005
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
întreprinderea „G‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Întreprinderea „G‖ a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel,
cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea scoaterii
cererii de pe rol.
Recurentul întreprinderea „G‖, în motivarea recursului a indicat că, P.E. a
depus cererea de chemare în judecată în cauză în interesele feciorului său P.S., care a
atins majoratul, fără a avea împuternicire de la acesta.
460
Reprezentantul recurentului, întreprinderea „G‖, K.K., în şedinţa instanţei de
recurs, a susţinut recursul, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor
judecătoreşti şi dispunerea scoaterii cererii de pe rol
Intimatul P.E., în şedinţa instanţei de recurs, a cerut respingerea recursului şi
menţinerea hotărârilor judecătoreşti, pe care le consideră întemeiate şi legale.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care
urmează a fi admis cu casarea hotărârilor judecătoreşti şi dispunerea scoaterii cererii
de pe rol din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 al.(1) lit.d) CPC, instanţa, după se judecă recursul,
este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărârea
primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă
există temeiuri prevăzute la art. art. 265 şi 267 CPC.
În conformitate cu art. 267 lit.c) CPC, instanţa judecătorească scoate cererea
de pe rol în cazul în care cererea este semnată sau este depusă în judecată de o
persoană neîmputernicită.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.E. este tatăl reclamantului
P.S., care la 22 iunie 1994, fiind primit în calitate de membru al cooperativei de
construcţie a locuinţelor fondată de întreprinderea „G‖, a depus pe contul acesteia
suma de 20000 lei, ceea ce constituia cota-parte în construcţia unui apartament de
două odăi.
Atât la momentul primirii lui P.S. în calitate de membru al cooperativei de
construcţie a locuinţelor, cât şi la plata sumei de 20000 lei, P.S., conform art. 20 Cod
Civil, împlinind vârsta de 18 ani, avea şi are capacitatea deplină de exerciţiu, ceea
ce, în conformitate cu art. 58 al.(1) CPC, dispune de posibilitatea de a-şi exercita în
volum deplin, personal sau prin reprezentant drepturile şi obligaţiile procedurale în
judecată.
Faptul că P.S., de mai mult de cinci ani se află la lucru în Portugalia şi nu este
în Republica Moldova, nu constituie temei legal ca tatăl lui, P.E, fără împuternicire,
contrar prevederilor art. art. 80 şi 81 CPC, să semneze şi să depună în instanţă
cererea de chemare în judecată în cauză.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, intimatul
P.E., fără împuternicire de la P.S., a semnat şi a depus în instanţa de judecată cererea
de chemare în judecată în cauză, Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a dispune scoaterea de pe
rol a cererii de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de
Justiţie consideră necesar de a explica lui P.E. că, pentru semnarea şi depunerea de
către el a unei cereri de chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, este necesar
ca el, P.E., să fie împuternicit de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81
CPC.
461
În conformitate cu art. 419, art. 445 al.(1) lit.d) CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d e c i d e
Se admite recursul declarat de către întreprinderea „G‖.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea
judecătoriei Râşcani municipiul Chişinău din 7 februarie 2005 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui P.E. în interesele lui P.S. împotriva
întreprinderii „G‖ cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi se emite o
încheiere prin care se dispune scoaterea cererii de pe rol.
Se explica lui P.E. că, pentru semnarea şi depunerea de către el a unei cereri de
chemare în judecată în interesele lui P.S. împotriva întreprinderii „G‖ cu privire la
repararea prejudiciului material şi moral, este necesar ca el, P.E., să fie împuternicit
de P.S. în conformitate cu prevederile art. art. 80 şi 81 CPC.
Se explică lui P.E. că, după înlăturarea circumstanţelor care au dus la scoaterea
cererii de pe rol, el poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor
generale.
Decizia este irevocabilă de la pronunţare.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
462
R E V I Z U I R E A H O T Ă R Â R I L O R
463
Încheiere privind respingerea cererii de revizuire
(art. 449 lit.a) CPC)
Î N C H E I E R E
30 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către G.N., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii Supreme
de Justiţie din 24 aprilie 2005, prin care a fost admis recursul declarat de către G.I.,
casate decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea Judecătoriei
Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005 cu emiterea unei noi hotărâri, prin
care acţiunea a fost respinsă
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu
pârâtul pînă la 11 martie 2003 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1, situat pe
str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, pe care l-au cumpărat în timpul căsătoriei.
Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul, a plecat la un alt loc de trai, anume
apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51 mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu
drept de proprietate, unde şi locuieşte pînă acum.
Cere G.N. recunoaşterea lui G.I. ca fiind pierdut dreptul la spaţiu locativ în
apartamentul nr. 1, situat pe strada Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea lui G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la
spaţiu locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
G.I. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005 recursul declarat de
către G.I. a fost admis, casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi
emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă.
464
La 3 mai 2005 G.N. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de
recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea
deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.
Revizuenta G.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, instanţa de
recurs, la emiterea deciziei, a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti şi a interpretat
eronat legea materială şi probele prezentate de părţi.
Revizuenta G.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire, cerând
admiterea acesteia cu casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea deciziei
instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.
Intimatul G.I., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire ca
fiind inadmisibilă, indicând că temeiurile invocate de către revizuentă nu sunt
prevăzute de art. 449 CPC.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire
neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
instanţa judecătorească a depăşit, la pronunţarea hotărârii, atribuţiile puterii
judecătoreşti.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, instanţa de recurs, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, la 24 aprilie 2005, a
examinat recursul declarat de către G.I. în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu
locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi, în
conformitate cu art. 445 al.(1) lit.b) CPC, a admis recursul declarat, a casat integral
decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi a emis o nouă hotărâre, prin
care acţiunea G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea dreptului la spaţiu
locativ pierdut a fost respinsă.
În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, deoarece acţiunile instanţei de
recurs sunt în conformitate cu prevederile art. art. 429-445 CPC, ultima nu şi-a
depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, din care considerente nu poate fi reţinut
argumentul revizuentei în acest sens.
Nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire nici
argumentul invocat de către revizuentă cu privire la aceea că, instanţa de recurs ar fi
dat o interpretare eronată normelor de drept material şi probelor prezentate de către
părţi, deoarece un astfel de temei nu este prevăzut de art. 449 CPC.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, unele din
temeiurile invocate în cererea de revizuire sunt în contradicţie cu prevederile art. 449
lit.a) CPC, iar altele nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a
respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.a) CPC, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
465
d i s p u n e
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către G.N.
împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea
dreptului la spaţiu locativ pierdut.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
466
Încheiere privind respingerea cererii de revizuire
(art. 451 al.(4) CPC)
Î N C H E I E R E
25 iunie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către G.N., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut, împotriva deciziei Curţii Supreme
de Justiţie din 24 aprilie 2005, prin care a fost admis recursul declarat de către G.I.,
casate decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 şi hotărârea Judecătoriei
Centru municipiul Chişinău din 2 februarie 2005, cu emiterea unei noi hotărâri, prin
care acţiunea a fost respinsă
c o n s t a t ă
G.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui G.I. cu privire la
recunoaşterea dreptului la spaţiu locativ pierdut.
În motivarea acţiunii reclamanta G.N. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu
pârâtul pînă la 11 martie 2003 şi au locuit împreună în apartamentul nr. 1 situat pe
str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău, pe care l-au cumpărat în timpul căsătoriei.
Îndată după desfacerea căsătoriei pârâtul a plecat la un alt loc de trai, anume
apartamentul nr. 10, situat pe str. Bulgară 51, mun. Chişinău, care îi aparţine lui cu
drept de proprietate, unde şi locuieşte pînă acum.
Cere G.N. recunoaşterea lui G.I. ca fiind pierdut dreptul la spaţiu locativ în
apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 2 februarie 2005
acţiunea G.N. a fost admisă şi G.I. a fost recunoscut ca fiind pierdut dreptul la spaţiu
locativ în apartamentul nr. 1, situat pe str. Zelinschi nr. 13, mun. Chişinău.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 4 martie 2005 apelul declarat de către
G.I. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005 recursul declarat de
către G.I. a fost admis, casate decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi
emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă.
Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2005 cererea de revizuire
depusă de către G.N. a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
467
La 7 iunie 2005 G.N., în mod repetat, a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de
recurs şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.
Revizuenta G.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat, în mod repetat, că
instanţa de recurs, la emiterea deciziei, a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti şi a
interpretat eronat legea materială şi probele prezentate de părţi.
Revizuenta G.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire, cerând
admiterea acesteia cu casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea deciziei
instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe.
Intimatul G.I., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire ca
fiind inadmisibilă, deoarece este depusă repetat, invocându-se aceleaşi temeiuri ca şi
în cererea de revizuire din 3 mai 2005, ceea ce este în contradicţie cu prevederile art.
451 al.(4) CPC.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire
neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 451 al.(4) CPC nu se admite depunerea repetată a
cererii de revizuire.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, revizuenta G.N. a depus la Curtea
Supremă de Justiţie la 3 mai 2005 cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii
Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005, invocând depăşirea de către instanţa de
recurs a atribuţiilor puterii judecătoreşti şi interpretarea eronată a legii materiale şi
probelelor prezentate de părţi.
Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 mai 2005 cererea de revizuire
depusă de către G.N a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
La 7 iunie 2005, revizuenta G.N., contrar prevederilor art. 451 al.(4) CPC, în
mod repetat, în baza aceloraşi temeiuri, a depus cerere de revizuire.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, nu se
admite depunerea repetată, în baza aceloraşi temeiuri, a cererii de revizuire, Colegiul
Civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la
concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către G.N. ca fiind
inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către G.N.
împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2005 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a G.N. împotriva lui G.I. cu privire la recunoaşterea
dreptului la spaţiu locativ pierdut.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
468
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
469
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.b) CPC)
Î N C H E I E R E
15 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul J.I.
grefier R.V.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către B.T., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.L. împotriva lui B.T. cu
privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină, împotriva hotărârii
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2004, prin care acţiunea a fost
admisă
c o n s t a t ă
P.L. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui B.T. cu privire la
revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.
În motivarea acţiunii reclamantul P.L. a indicat că, el deţine cu drept de
proprietate automobilul de marca „Audi-100‖, cu număr de înmatriculare C FD 543,
pe care pârâtul îl deţine nelegitim în posesie şi refuză să-l restituie, din care
considerente cere obligarea pârâtului de a-i transmite automobilul în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2004 acţiunea
a fost admisă.
La 10 aprilie 2004, B.T. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 11 aprilie 2004 şi prin care a cerut admiterea
cererii de revizuire, casarea hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării pricinii.
Revizuentul B.T., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, prin sentinţa
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 martie 2005, P.L. a fost recunoscut
culpabil în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 332 al.1 Cod Penal cu aplicarea
unei pedepse în formă de amendă în mărime de 500 unităţi convenţionale cu
privarea dreptului de a ocupa funcţii în domeniul înregistrării transportului pe un
termen de 5 ani. Prin sentinţa în cauză s-a constatat că, intimatul P.L., prin
falsificarea paşaportului tehnic al automobilului în litigiu, a devenit proprietar al
acestuia.
Revizuentul B.T., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a
cerut admiterea acesteia cu casarea hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării
pricinii.
Intimatul P.L., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora
şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
470
Audiind revizuentul, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată
consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a
constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, că unul dintre participanţii la proces sau
unul dintre judecători a comis o infracţiune în legătură cu judecarea pricinii.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul P.L., reclamant în acţiunea la
cererea sa de chemare în judecată împotriva lui B.T. cu privire la revendicarea din
posesie nelegitimă străină a automobilului de marca „Audi-100‖, cu număr de
înmatriculare C FD 543, prin sentinţa irevocabilă a Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 25 martie 2005, a fost recunoscut culpabil în falsificarea paşaportului
tehnic al automobilului în cauză, indicându-se ca proprietar, paşaport tehnic care a
stat la baza emiterii de către Judecătoria Centru mun. Chişinău, la 11 aprilie 2004 a
hotărârii de admitere a acţiunii cu privire la revendicarea automobilului din posesia
revizuentului.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, s-a
constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, că intimatul P.L. a comis o infracţiune în
legătură cu judecarea pricinii, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a admite
cererea de revizuire, de a casa hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, din 11
aprilie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.L. împotriva
lui B.T. cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi de a
dispune rejudecarea pricinii.
În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către B.T.
Se casează hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 11 aprilie
2005 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui P.L. împotriva lui B.T.
cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi se dispune
rejudecarea pricinii pentru 12 iunie 2005 ora 10.00.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o
dată cu fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, J.I.
judecătorul
471
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.c) CPC)
Î N C H E I E R E
25 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către B.N., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a M.N. împotriva B.N. cu privire la
determinarea modului de folosire a sectorului de teren, împotriva decizei Curţii
Supreme de Justiţie din 13 aprilie 2005, prin care a fost respins ca fiind nefondat
recursul declarat de către B.N. şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 5
martie 2005 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 1 februarie 2005
c o n s t a t ă
M.N. a depus cerere de chemare în judecată împotriva B.N. cu privire la
determinarea modului de folosire a sectorului de teren.
În motivarea acţiunii reclamanta M.N. a indicat că, ea şi pârâta deţin câte ½
cotă-parte din casa de locuit nr. 13, situată pe strada Mateevici mun. Chişinău.
Din considerente că între părţi deseori apar conflicte cu privire la folosirea
sectorului de teren aferent casei de locuit, cere reclamanta determinarea modului de
folosire a sectorului de teren aferent casei de locuit în litigiu.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 1 februarie 2005
acţiunea a fost admisă şi a fost determinat modul de folosire a sectorului de teren în
litigiu conform variantei propuse de către reclamantă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 5 martie 2005 apelul declarat de către
B.N. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 aprilie 2005 recursul declarat de
către B.N. a fost respins ca fiind nefondat şi menţinute decizia instanţei de apel şi
hotărârea primei instanţe.
La 29 aprilie 2005 B.N. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei
de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziilor instanţelor de recurs şi apel şi
trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.
Revizuenta B.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, la 20 aprilie
2005, ea a aflat de la executorul judecătoresc al Direcţiei de executare a hotărârilor
judecătoreşti Centru mun. Chişinău că, la 20 mai 2000, Judecătoria Centru mun.
Chişinău a emis deja o hotărâre prin care a determinat modul de folosire a sectorului
472
de teren în litigiu între foştii proprietari ai casei de locuit nr. 13, situată pe str.
Mateevici, mun. Chişinău. Cu atât mai mult, prin hotărârea nominalizată din 20 mai
2000 a fost determinat un alt mod de folosire a sectorului de teren în litigiu, pe care
ea îl consideră corect.
Revizuenta B.N., în şedinţa de judecată, cererea a susţinut şi a cerut admiterea
acesteia cu casarea decizilor instanţelor de recurs şi apel şi trimiterea pricinii spre
rejudecare la instanţa de apel.
Intimata M.N., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire
ca fiind inadmisibilă, deoarece consideră decizia contestată a instanţei de recurs
întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire
întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziilor instanţelor de recurs şi
apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au
devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost
şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, revizuenta B.N. a devenit proprietară a
½ cotă-parte din casa de locuit nr. 13, situată pe str. Mateevici, mun. Chişinău la 1
iunie anul 2001, iar intimata M.N. a celeilalte cote-părţi la 13 octombrie 2001.
Atât revizuenta B.N. cât şi intimata M.N. nu au ştiut şi, din circumstanţele
pricinii, urmează că nu au putut şti despre faptul că, anterior, foştilor proprietari ai
casei de locuit în litigiu, K.L. şi O.L., prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 20 mai 2000, le-a fost determinat modul de folosire a sectorului de
teren menţionat, fapt despre care revizuenta a aflat la 20 aprilie 2005, prezentând
instanţei de judecată copia hotărârii menţionate.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, revizuentei
B.N. i-au devenit cunoscute unele circumstanţe esenţiale ale pricinii, după cum este
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 mai 2000 cu privire la
determinarea modului de folosire a sectorului de teren în litigiu, fapt despre care
revizuenta nu a ştiut şi nici nu a putut şti, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite
cererea de revizuire, de a casa deciziile instanţelor de recurs şi apel şi de a trimite
pricina spre rejudecare la instanţa de apel.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către B.N.
Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 aprilie 2005 şi decizia
Curţii de Apel Chişinău din 5 martie 2005 în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a M.N. împotriva B.N. cu privire la determinarea modului de folosire a
473
sectorului de teren cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău
în alt complet de judecători.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
474
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.d) CPC)
Î N C H E I E R E
25 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către M.C., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui M.C. împotriva lui N.J. cu
privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 5
martie 2005, prin care a fost respins recursul declarat de către M.C. ca fiind nefondat
şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2004 şi hotărârea
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 3 septembrie 2004
c o n s t a t ă
M.C. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui N.J. cu privire la
încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul M.C. a indicat că, la 23 decembrie 2002, i-a
dat cu împrumut pârâtului N.J. 10000 lei pe un termen de un an cu o dobândă anuală
de 3%.
La expirarea termenului rambursării datoriei pârâtul a refuzat restituirea
datoriei, menţionând că el nu ar fi luat cu împrumut bani.
Reclamantul M.C. cere încasarea de la pârât a sumei de 10300 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 3 septembrie 2004
acţiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2004 apelul declarat de
către M.C. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 5 martie 2005 recursul declarat de
către M.C. a fost respins ca fiind nefondat şi menţinute decizia instanţei de apel şi
hotărârea primei instanţe.
La 20 aprilie 2005 M.C. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziilor instanţelor de recurs
şi apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.
Revizuentul M.C., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, el nu a
prezentat instanţelor judecătoreşti recipisa scrisă şi semnată de intimatul N.J., din 23
475
decembrie 2002, în confirmarea faptului că i-a dat cu împrumut ultimului suma de
10000 lei, ceea ce a şi constituit temei pentru respingerea acţiunii, deoarece recipisa
în cauză s-a aflat la păstrare la mama lui, L.K., care, din ianuarie 2003 până la 15
aprilie 2005, s-a aflat la lucru peste hotarele ţării. Actualmente, el deţine recipisa în
cauză, care constituie un înscris probator şi pe care el nu a putut să-l prezinte
instanţei într-o împrejurare ce nu a depins de voinţa lui.
Revizuentul M.C., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire,
cerând admiterea acesteia, casarea deciziilor instanţelor de recurs şi apel şi trimiterea
pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.
Intimatul N.J., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire ca
fiind indamisibilă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire
întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziilor instanţelor de recurs şi
apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.d) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
după emiterea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri probatoare, care au fost reţinute de
un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într-o împrejurare
ce nu depinde de voinţa participantului la proces.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, revizuentul M.C., o dată cu depunerea
cererii de revizuire, a prezentat instanţei de judecată recipisa de împrumut din 23
decembrie 2002, prin care intimatul N.J. a luat cu împrumut de la revizuent suma de
10000 lei cu o dobândă anuală de 3% şi care s-a aflat până la 15 aprilie 2005 la
mama revizuentului, L.K. Ultima, din luna ianuarie 2003 până la 15 aprilie 2005, s-a
aflat peste hotarele ţării, fapt confirmat prin înscrierile din paşaportul acesteia, din
care considerente recipisa nu a putut fi prezentată de către revizuent instanţei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, după
emiterea hotărârii, s-a descoperit un înscris probator, anume recipsa de împrumut din
23 decembrie 2002, care nu a putut fi prezentat instanţei într-o împrejurare ce nu a
depins de voinţa participantului la proces, revizuentul M.C, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a
admite cererea de revizuire, de a casa deciziile instanţelor de recurs şi apel şi de a
trimite pricina spre rejudecare la instanţa de apel.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către M.C.
Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 5 martie 2005 şi decizia
Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2004 în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a lui M.C. împotriva lui N.J. cu privire la încasarea datoriei cu
trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de
judecători.
476
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
477
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.e) CPC)
Î N C H E I E R E
25 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N. şi M.N.
grefier N.B.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către
înteprinderea „S‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui G.D.
împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva
deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2004, prin care a fost respins apelul
declarat de către întreprinderea „S‖ şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica
mun. Chişinău din 5 februarie 2004
c o n s t a t ă
G.D. a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii „S‖ cu
privire la repararea prejudiciului material în sumă de 13 181 lei 97 bani, cauzat în
urma unui accident rutier.
În motivarea acţiunii, reclamantul G.D. a indicat că, la 12.10.03 a avut loc un
accident rutier, în urma căruia automobilul lui de marca ―VAZ-21012‖, număr de
înmatriculare CBX-631 a fost deteriorat, iar însuşi lui i-au fost cauzate leziuni
corporale. Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut V.C., angajat al
întreprinderii „S‖, care, în timpul orelor de lucru, conducea automobilul de marca
―Peugeot-305‖ număr de înmatriculare CDM-836. În urma accidentului rutier lui,
reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciu material în mărime de 13 181 lei 97 bani.
Reclamantul cere ca această sumă să fie încasată de la pârât în beneficiul lui.
Mărimea prejudiciului material cauzat se consfirmă prin raportul de expertiză nr.
12098 din 15 octombrie 2003.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 5 februarie 2004
acţiunea a fost admisă şi de la întreprinderea „S‖ a fost încasată în beneficiul lui
G.D., în vederea reparării prejudiciului material, suma de 13181 lei 97 bani.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2004 apelul declarat de
către întreprinderea „S‖ a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
La 5 mai 2005, întreprinderea „S‖ a depus cerere de revizire împotriva deciziei
instanţei de apel, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de apel şi
rejudecarea pricinii la instanţa de apel.
478
Recizuentul, întreprinderea „S‖, în motivarea cereri de revizuire a indicat că,
prin senţinţa penală irevocabilă a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 martie
2005, raportul de expertiză nr. 12098 din 15 octombrie 2003, prin care a fost
constatată mărimea prejudiciului material cauzat intimatului G.D., a fost declarat
fals şi din care considerente, în opinia revizuentului, urmează a fi casată şi decizia
contestată a instanţei de apel, emisă în baza acestui raport de expertiză.
Reprezentantul revizuentului, întreprinderea „S‖, B.V., în şedinţa de judecată,
a susţinut cererea de revizuire, cerând admiterea acesteia cu casarea deciziei
instanţei de apel şi rejudecarea pricinii la instanţa de apel.
Intimatul V.C., angajatul în calitate de şofer a revizuentului, în şedinţa de
judecată, a cerut admiterea cererii de revizuire cu casarea deciziei instanţei de apel şi
rejudecarea pricinii la instanţa de apel.
Intimatul G.D., în şedinţa instanţei de apel, a cerut respingerea cererii de
revizuire ca fiind inadmisibilă.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei
instanţei de apel şi rejudecarea pricinii la instanţa de apel.
În conformitate cu art. 449 lit.e) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
prin sentinţa penală irevocabilă, au fost declarate minciunoase depoziţiile
martorului, fals raportul de expertiză, incorectă traducerea, fals înscrisul ori falsă
proba materială în al căror temei s-a emis hotărârea.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin sentinţa penală irevocabilă a
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 martie 2005 a fost declarat fals raportul de
expertiză nr. 12098 din 15 octombrie 2003, prin care a fost determinată mărimea
prejudiciului material, cauzat intimatului G.D.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, prin sentinţă
penală irevocabilă a fost declarat fals raportul de expertiză, în a cărui temei s-a emis
hotărârea, Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, a casa
decizia instanţei de apel şi a rejudeca pricina la instanţa de apel.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) li.b) CPC, Colegiul Civil
d e c i d e
Se admite cererea de revizuire depusă de către întreprinderea „S‖.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2004 în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui G.D. împotriva întreprinderii „S‖ cu privire la
repararea prejudiciului material şi se dispune rejudecarea pricinii la Curtea de Apel
Chişinău în alt complet de judecatori pentru 7 iunie 2005 ora 10.00.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o
dată cu fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, V.V.
479
Judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
480
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.f) CPC)
Î N C H E I E R E
15 mai 2005 mun. Chişinău
Judecătoria Centru mun. Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul T.Z.
grefier G.H.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către B.N., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui J.H. împotriva B.N. cu privire la
evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Centru
mun. Chişinău din 12 martie 2004, prin care cererea a fost admisă
c o n s t a t ă
J.H. a depus cerere de chemare în judecată împotriva B.N. cu privire la
evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ.
În motivarea acţiunii reclamantul J.H. a indicat că, pârâta B.N. este fosta lui
soţie cu care el s-a aflat în căsătorie din 12 martie 1999 până la 10 mai 2003.
Împreună cu pârâta el a locuit şi locueşte în apartamentul nr. 12 situat pe str.
Armenească nr. 13 mun. Chişinău, care este proprietatea lui privată şi din care
considerente cere ca pârâta să fie evacuată fără acordarea altui spaţiu locativ.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 acţiunea
a fost admisă.
La 10 aprilie 2005, B.N. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 şi prin care a cerut admiterea
cererii, casarea hotărârii şi dispunerea rejudecării pricinii.
Revizuenta B.N., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, prin decizia
Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2005 a fost respins ca fiind nefondat
recursul declarat de către J.H. şi menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 1
februarie 2005 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 decembrie
2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către ea împotriva
lui J.H cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere-primire în proprietatea lui J.H. a apartamentului nr. 12 situat pe str.
Armenească nr. 13 mun. Chişinău. Prin hotărârile judecătoreşti în cauză a fost
constatat că, ea ca locatar, al apartamentului în litigiu, urma să participe la
privatizarea acestuia, însă J.H., fără ştirea ei, a privatizat apartamentul de unul singur
şi în legătură cu ce la 12 martie 2004 ea a fost evacuată fără acordarea altui spaţiu
locativ.
481
Revizuenta B.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a
cerut admiterea acesteia cu casarea hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării
pricinii.
Intimatul J.H., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora
şedinţei de judecată a fost înştiinţat în mod legal.
Audiind revizuenta, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată
consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea
hotărârii judecătoreşti şi dispunerea rejudecării pricinii în fond din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.f) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a
anulat ori s-a modificat hotărârea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti sau
hotărârea ori decizia unui alt organ care au servit drept temei pentru emiterea
hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, drept temei pentru emiterea hotărârii
Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 a servit contractul nr. 543 de
vânzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului nr.
12 situat pe str. Armenească nr. 13 mun. Chişinău, încheiat la 11 iunie 2002 între
intimat şi Departamentul Privatizării, conform căruia, proprietar unic al
apartamentului în litigiu era numai intimatul.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 martie 2005 a fost respins ca
fiind nefondat recursul declarat de către J.H. şi menţinute decizia Curţii de Apel
Chişinău din 1 februarie 2005 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20
decembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a B.N. împotriva
lui J.H cu privire la declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare,
transmitere-primire în proprietate privată lui J.H. a apartamentului nr. 12 situat pe
str. Armenească nr. 13 mun. Chişinău.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, a fost
declarat nul contractul nr. 543 din 11 iunie 2002 de vânzare-cumpărare, transmitere-
primire în proprietatea privată a lui J.H. a apartamentului nr. 12 situat pe str.
Armenească nr. 13 mun. Chişinău, contract, care a servit drept temei pentru emiterea
hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 martie 2004 cu privire la
evacuarea revizuentei din apartamentul în litigiu, instanţa de judecată ajunge la
concluzia de a admite cererea de revizuire, a casa hotărârea Judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 12 martie 2004 şi a dispune rejudecarea pricinii.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către B.N.
Se casează hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 12 martie
2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui J.H. împotriva B.N. cu
privire la evacuare fără acordarea altui spaţiu locativ şi se dispune rejudecarea
pricinii pentru 5 iunie 2005 ora 10.00.
482
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o
dată cu fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, T.Z.
Judecătorul
483
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.g) CPC)
Î N C H E I E R E
13 aprilie 2005 mun.Bălţi
Colegiul Civil a Curţii de Apel Bălţi
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul O.L.
Judecătorii K.M. şi N.B.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către
întreprinderea „T‖, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui C.P.
împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2004, prin care a
fost respins recursul declarat de către Primăria satului „T‖ raionul Floreşti şi
menţinută hotărârea judecătoriei Floreşti din 10 martie 2004
c o n s t a t ă
C.P. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului „R‖
raionul Floreşti cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul C.P. a indicat că, lui, în baza contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2003 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Bălţi, îi aparţine cu drept de proprietate un sector de teren cu suprafaţa de
un hectar.
Prin hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie
2004 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din
sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani întreprinderii
„T‖.
La 12 ianuarie 2004, printr-o cerere prealabilă, el a cerut anularea hotărârii
menţionate, însă pârâtul nu i-a dat nici un răspuns.
Consideră reclamantul C.P. hotărârea contestată nelegitimă şi cere anularea
acesteia.
Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 10 martie 2004 acţiunea a fost admisă
şi a fost anulată hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10
ianuarie 2004 „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖.
Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2004 recursul declarat de către
Primăria satului „R‖ raionul Floreşti a fost respins şi menţinută hotărârea primei
instanţe.
La 5 septembrie 2004, întreprinderea „T‖ a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de
484
recurs şi hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare la prima
instanţă.
Revizuentul, întreprinderea „T‖, în motivarea cererii de revizuire a indicat că,
întreprinderea nu a fost atrasă în proces în calitate de participant, prin ce i-au fost
lezate drepturile procedurale.
Reprezentantul revizuentului întreprinderea „T‖, B.N. în şedinţa de judecată, a
susţinut cererea de revizuire, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de
recurs şi a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare la prima
instanţă.
Reprezentantul intimatului Primăria satului „R‖ raionul Floreşti, P.C. în
şedinţa de judecată, cererea a susţinut, cerând admiterea acesteia cu casarea deciziei
instanţei de recurs şi a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare
la prima instanţă.
Intimatul C.P., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire
ca fiind inadmisibilă, deoarece revizuentul a depus cererea de revizuire cu depăşirea
termenului de 3 luni.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei
instanţei de recurs şi a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare
la prima instanţă din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost atrase
în proces.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, intimatul C.P. în baza contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 15 martie 2003 şi înregistrat la Oficiul Cadastral
Teritorial Bălţi este proprietar al sectorului de teren cu supragaţa de un hectar.
Prin hotărârea Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie
2004, „Cu privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, 50 ari din
sectorul de teren menţionat au fost transmişi pe un termen de 5 ani în folosinţă,
pentru creşterea tutunului, întreprinderii „T‖.
În astfel de circumstanţe, consideră Colegiul Civil, examinând legalitatea
hotărârii Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti nr. 12 din 10 ianuarie 2004 „Cu
privire la darea în arendă întreprinderii „T‖ a unui teren‖, instanţa de judecată, în
conformitate cu art. 67 CPC, trebuia să soluţioneze întrebarea cu privire la
întroducerea revizuentului, întreprinderea „T‖ în proces în calitate de intervenient
accesoriu, deoarece, prin hotărârea judecătorească în cauză, instanţa de judecată a
soluţionat problema drepturilor întreprinderii „T‖ asupra sectorului de teren în
litigiu, fără a o antrena pe ultima în proces.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, s-a constatat
încălcarea normelor de drept procedural şi anume că, instanţa de judecată, a
soluţionat problema drepturilor întreprinderii „T‖, care nu a fost atrasă în proces,
Colegiul Civil ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, a casa decizia
instanţei de recurs şi hotărârea primei instanţe şi a trimite pricina spre rejudecare la
prima instanţă.
485
Colegiul Civil consideră că, nu pot fi reţinute argumentele invocate de
intimatul C.P. cu privire la omiterea termenului de depunere a cererii de revizuire,
doarece după cum s-a constatat în şedinţa de judecată, revizuentul a aflat despre
hotărârile judecătoreşti contestate numai la 28 august 2004 şi prin depunerea cererii
de revizuire la 5 septembrie 2004, ultimul s-a conformat prevederilor art. 450 lit.a)
CPC.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către întreprinderea „T‖.
Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 aprilie 2004 şi hotărârea
judecătoriei Floreşti din 10 martie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în
judecată a lui C.P. împotriva Primăriei satului „R‖ raionul Floreşti cu privire la
contestarea actului administrativ cu trimiterea pricinii spre rejudecare la judecătoria
Floreşti în alt complet de judecători.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, O.L.
judecătorul
Judecătorii K.M.
N.B.
486
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.h) CPC)
Î N C H E I E R E
25 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ lărgit
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N., L.K., J.L.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către M.N., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a N.B. împotriva M.N. cu privirea la
încasarea dobânzii, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie
2005, prin care a fost respins recursul declarat de către M.N. ca fiind nefondat şi
menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2004 şi hotărârea
Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 noiembrie 2004
c o n s t a t ă
N.B. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui M.N. cu privire la
încasarea dobânzii.
În motivarea cererii reclamanta N.B. a indicat că, la 10 martie 2002 i-a dat cu
împrumut pârâtei M.N. suma de 100000 lei cu o dobândă anuală de 3% pe un termen
de 2 ani.
În legătură cu faptul că, la expirarea termenului contractului, pârâta nu i-a
restituit suma împrumutului şi nici dobânda, prin hotărârea Judecătoriei Botanica
mun. Chişinău din 14 iunie 2004, de la pârâtă în beneficiul ei a fost încasată suma
datoriei de 100000 lei.
Deoarece la examinarea cererii privind restituirea sumei contractuale, ea,
reclamanta N.B. nu a cerut şi restituirea dobânzii, cere încasarea de la pârâtă în
beneficiul ei a sumei dobânzii, ceea ce constituie 6000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 15 noiembrie 2004
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2004, apelul declarat de
către M.N. a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2005 recursul declarat
de către M.N. a fost respins ca fiind nefondat şi menţinută decizia instanţei de apel şi
hotărârea primei instanţe.
487
La 29 aprilie 2005, M.N. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanţei de recurs, cerând admiterea cererii, casarea deciziilor instanţelor de recurs
şi apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.
În motivarea cererii revizuenta M.N. a indicat că, prin încheierea Judecătoriei
Botanica mun. Chişinău din 25 aprilie 2005 a fost admisă cererea de revizuire
depusă de către ea împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14
iunie 2004, casată hotărârea în cauză şi dispusă rejudecarea pricinii. Temei pentru
admiterea cererii de revizuire şi casare a hotărârii judecătoreşti menţionate a servit
expertiza grafologică, prin care a fost constatat că ea, revizuenta nu a semnat o
careva recipisă de împrumut şi respectiv nici nu a luat cu împrumut careva bani. Din
considerentele că, atât la emiterea hotărârilor judecătoreşti contestate cât şi la
emiterea hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14 iunie 2004, care a fost
casată, a stat una şi aceeaşi recipisă, iar hotărârile judecătoreşti contestate împiedică
adoptarea unei hotărâri legale, cere revizuenta admiterea cererii.
Revizuenta M.N., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a
cerut admiterea acesteia cu casarea deciziilor instanţelor de recurs şi apel şi
trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel.
Intimata B.N., în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, despre locul, data şi ora
şedinţei de judecată a fost înştiinţată în mod legal.
Audiind revizuenta, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de
contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de
revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziilor instanţelor de
recurs şi apel şi trimiterea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.h) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
hotărârea pronunţată împiedică adoptarea unei hotărâri legale într-o altă cauză.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, la baza emiterii atât a hotărârilor
judecătoreşti contestate prin care s-a încasat dobânda în mărime de 6000 lei cât şi la
baza emiterii hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 14 iunie 2004 prin
care de la revizuentă s-a încasat suma datoriei de 100000 lei, a stat recipisa, care a
fost recunoscută de către expertiza grafologică ca fiind falsă şi din care considerente
prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 25 aprilie 2005 a fost
admisă cererea de revizuire depusă de către M.N., casată hotărârea judecătoarească
menţionată şi dispusă rejudecarea pricinii.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărârile
judecătoreşti contestate cu cerere de revizuire, împiedică adoptarea unei hotărâri
legale în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a B.N. împotriva M.N cu
privire la încasarea sumei datoriei de 100000 lei, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite
cererea de revizuire, de a casa deciziile instanţelor de recurs şi apel şi de a trimite
pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.
În conformitate cu art. art. 269-270 CPC, art. 453 al.(1) lit.b) Colegiul Civil şi
de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
488
Se admite cererea de revizuire depusă de către M.N.
Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2005 şi decizia
Curţii de Apel Chişinău din 29 decembrie 2004 în pricina civilă la cererea de
chemare în judecată a B.N. împotriva M.N. cu privire la încasarea dobânzii cu
trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de
judecatori.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
L.K.
J.L.
489
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.i) CPC)
Î N C H E I E R E
13 ianuarie 1998 or. Teleneşti
Judecătoria Teleneşti
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul J.L.
grefier P.L.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către H.Z., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui H.Z. împotriva Comisiei
funciare a Primăriei satului „W‖, raionul Teleneşti cu privire la contestarea actului
administrativ, împotriva hotărârii Judecătoriei Teleneşti, din 29 octombrie 1997 prin
care acţiunea a fost respinsă
c o n s t a t ă
H.Z. a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei funciare a
Primăriei satului „W‖ raionul Teleneşti cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul H.Z. a indicat că, el este locuitor al
mun.Bălţi. În anul 1949, el fiind locuitor al satului „W‖ raionul Teleneşti a adus în
colhozul din acest sat 10 hectare de pământ, din care considerente, a cerut ca lui să-i
fie stabilită în proprietate privată o cotă echivalentă.
Prin hotărârea pârâtului nr. 12 din 13 septembrie 1997 cererea lui a fost
respinsă, invocându-se că el actualmente nu este locuitor al satului în cauză şi nu
doreşte să se stabilească cu domiciliul în acest sat.
Prin scrisoarea din 17 septembrie 1997 cererea lui prealabilă a fost respinsă.
Reclamantul H.Z., cere obligarea pârâtului de a-i repartiza lui în proprietate
privată o cotă echivalentă.
Prin hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997 acţiunea a fost
respinsă.
La 30 noiembrie 1997 H.Z. a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii
primei instanţe, cerând admiterea cererii, casarea hotărârii judecătoreşti şi
rejudecarea pricinii.
Revizuentul H.Z., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, la 25
noiembrie 1997, el a aflat că, prin hotărârea nr. 29 a Curţii Constituţionale din 27
octombrie 1997, sintagma, „cu condiţia că se vor stabili în localitatea respectivă‖,
din art. 12 al.4 subal. 9 din Codul Funciar a fost declarată neconstituţională.
Revizuentul H.Z., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a
cerut admiterea acesteia cu casarea hotărârii judecătoreşti şi rejudecarea pricinii.
490
Reprezentantul intimatului, Comisia Funciară a Primăriei satului „W‖ raionul
Teleneşti, în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii de revizuire ca fiind
întemeiată.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, instanţa de judecată consideră
necesar cererea de revizuire a admite, a casa hotărârea judecătorească şi a dispune
rejudecarea pricinii din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.i) CPC, revizuirea se declară în cazul în care a
fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, temei pentru emiterea hotărârii
Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997, prin care a fost respinsă cererea de
chemare în judecată a revizuentului cu privire la stabilirea cotei de teren echivalent,
a servit sintagma art. 12 al.(4) subal.(9) Cod funciar, conform căreia, pentru a primi
cotă de teren echivalent în satul „W‖ raionul Teleneşti, unde el a adus pământ în
colhoz, el, revizuentul ar fi trebuit să se stabiliească cu traiul în acest sat, ceea ce el
nu a dorit să accepte.
Din hotărârea Curţii Constituţionale nr. 29 din 27 octombrie 1997 urmează că,
sintagma „cu condiţia că se vor stabili în localitatea respectivă‖, a fost declarată
neconstituţională.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, la emiterea
hotărârii din 29 octombrie 1997, prin care a fost respinsă acţiunea lui H.Z.,
Judecătoria Teleneşti a aplicat o lege declarată neconstituţională de către Curtea
Constituţională, instanţa de judecată ajunge la concluzia de a admite cererea de
revizuire, de a casa hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997 şi de a
dispune rejudecarea pricinii.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, instanţa de
judecată
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către H.Z.
Se casează hotărârea Judecătoriei Teleneşti din 29 octombrie 1997 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui H.Z. împotriva Comisiei funciare a
Primăriei satului „W‖ raionul Teleneşti cu privire la contestarea actului administrativ
şi se dispune rejudecarea pricinii pentru 12 februarie 1998 ora 10.00.
Încheierea separat nu se supune nici unei căi de atac, însă poate fi atacată o
dată cu fondul hotărârii.
Preşedintele şedinţei, J.L.
judecătorul
491
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.j) CPC)
Î N C H E I E R E
25 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către Procurorul
General al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a
lui B.N. împotriva Băncii „W‖ cu privire la încasarea dividentelor, împotriva
deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1aprilie 2003, prin care a fost admis recursul
în anulare declarat de către Procurorul General al Republicii Moldova, casate
deciziile Curţii de Apel a Republicii Moldova din 15 februarie 2003, a Tribunalului
Chişinău din 5 ianuarie 2003 şi hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 5
decembrie 2002 cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea a fost respinsă
c o n s t a t ă
Procurorul General al Republicii Moldova a depus în instanţa de judecată
cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1aprilie 2003, în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.N. împotriva Băncii „W‖ cu
privire la încasarea dividentelor, prin care a fost admis recursul în anulare declarat
de către Procurorul General al Republicii Moldova, casate deciziile Curţii de Apel a
Republicii Moldova din 15 februarie 2003, a Tribunalului Chişinău din 5 ianuarie
2003 şi hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 5 decembrie 2002 cu
emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea a fost respinsă.
În motivarea cererii de revizuire Procurorul General al Republicii Moldova a
indicat că, după emiterea de către Curtea Supremă de Justiţie a deciziei din 1 aprilie
2003, B.N. a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cerere împotriva
Guvernului Republicii Moldova şi prin care a invocat încălcarea prevederilor
Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, şi anume art. 6 al.1, dreptul la un proces echitabil şi art. 1 Protocol
Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale.
Din considerentele că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat
cererea lui B.N. admisibilă şi în conformitate cu art. 38 al Convenţiei Europene
492
pentru Apărarea Drepurilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 62 prim a
Regulamentului CEDO, a propus părţilor rezolvarea cererii prin bună înţelegere, iar
Agentul Guvernamental al Republicii Moldova a propus lui B.N., încheierea, cu
respectarea drepturilor omului stipulate în Convenţia Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, a unei tranzacţii, şi având în
vedere că decizia contestată a Curţii Supreme de Justiţie a fost emisă, în baza
recursului în anulare a Procurorului General al Republicii Moldova, contrar
prevederilor art. 6 al.(1) al Convenţiei, cere Procurorul General al Republicii
Moldova admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie
din 1 aprilie 2003 şi încetarea procedurii de recurs în anulare.
Reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, M.K., în şedinţa
de judecată, a susţinut cererea de revizuire, cerând admiterea acesteia cu casarea
deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2003 şi încetarea procedurii de
recurs în anulare.
Intimatul B.N., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii de revizuire cu
casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2003 şi încetarea procedurii
în recurs în anulare.
Reprezentantul intimatului Banca „W‖, V.B., în şedinţa de judecată, a cerut
respingerea cererii de revizuire, considerând decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1
aprilie 2003 întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată
şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 1
aprilie 2003 şi încetarea procedurii în recurs în anulare din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.j) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a derulat o procedură amiabilă într-o cauză
unde figurează ca parte în proces Guvernul Republicii Moldova, care consideră că
prin hotărârea instanţei s-a încălcat grav un drept prevăzut de Constituţia Republicii
Moldova sau de Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a
Libertăţilor Fundamentale.
În conformitate cu art. 265 lit.a) CPC, instanţa judecătorească dispune
încetarea procesului în cazul în care pricina nu urmează a fi judecată în procedură
civilă.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, B.N. a depus la Curtea Europeană a
Drepturilor Omului cerere, declarată admisibilă de aceasta, împotriva Guvernului
Republicii Moldova, prin care a cerut recunoaşterea încălcării dreptului la un proces
echitabil cât şi încălcarea art. 1 Protocol Adiţional la Convenţia Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Cerinţele lui B.N. rezultă din dezacordul acestuia cu decizia Curţii Supreme de
Justiţie din 1 aprilie 2003, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă
de către el împotriva Băncii „W‖ cu privire la încasarea dividentelor, prin care a fost
admis recursul în anulare declarat de către Procurorul General al Republicii
Moldova, casate deciziile Curţii de Apel a Republicii Moldova din 15 februarie
2003, a Tribunalului Chişinău din 5 ianuarie 2003 şi hotărârea Judecătoriei Râşcani
493
mun. Chişinău din 5 decembrie 2002 cu emiterea unei noi hotărâri, prin care
acţiunea a fost respinsă.
Conform art. 38 al Convenţiei şi art. 62 prim al Regulamentului Curţii, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a propus părţilor rezolvarea cererii prin bună
înţelegere, circumstanţă ce a determinat Agentul Guvernamental al Republicii
Moldova să solicite de la Procurorul General al Republicii Moldova, depunerea
cererii de revizuire în cauză.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a derulat o procedură amiabilă într-o cauză unde
figurează ca parte în proces Guvernul Republicii Moldova, care consideră că prin
decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2002, s-au încălcat grav drepturile lui
B.N., prevăzute de art. 6 al.(1) al Convenţiei şi art. 1 Protocol Adiţional la
Convenţie, cât şi circumstanţa că Codul de procedură civilă nu prevede o astfel de
cale de atac ca recurs în anulare, Colegiul Civil şi de contencios administrativ al
Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, de a
casa decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1 aprilie 2003 şi de a înceta procedura în
recurs în anulare.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către Procurorul General al
Republicii Moldova.
Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 1aprilie 2003, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată a lui B.N. împotriva Băncii „W‖ cu privire
la încasarea dividendelor cu dispunerea încetării procedurii în recurs în anulare.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
494
Încheiere privind admiterea cererii de revizuire şi casarea hotărârii supuse revizuirii
(art. 449 lit.k) CPC)
Î N C H E I E R E
25 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul V.V.
Judecătorii B.N., M.N.
examinând în şedinţă publică cererea de revizuire depusă de către N.M., în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui T.R împotriva redacţiei ziarului
„E‖ şi N.M. cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii, împotriva deciziei Curţii de
Apel a Republicii Moldova din 12 februarie 2002, prin care a fost admis recursul
declarat de către T.R., casată decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 şi
menţinută hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 2 decembrie 2001
c o n s t a t ă
T.R. a depus cerere de chemare în judecată împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi
N.M. cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii.
În motivarea acţiunii reclamantul T.R. a indicat că, prin articolul întitulat
„Viaţa nouă‖, publicat la pagina 9 a ziarului „E‖ din 3 septembrie 2001, semnat de
ziaristul N.M., despre el, reclamantul, a fost răspândită o informaţie cu privire la
activitatea lui ca funcţionar în cadrul Primăriei mun. Chişinău. Informaţia în cauză,
în opinia reclamantului, nu corespunde realităţii şi i-a ponegrit onoarea şi
demnitatea.
Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 2 decembrie 2001
acţiunea a fost admisă.
Prin decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 apelul declarat de către
N.M. a fost admis, a fost casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre,
prin care acţiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 12 februarie 2002
recursul declarat de către T.R. a fost admis, a fost casată decizia instanţei de apel şi
menţinută hotărârea primei instanţe.
N.M. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel a Republicii
Moldova, cerând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi
menţinerea deciziei instanţei de apel.
495
Revizuentul N.M., în motivarea cererii de revizuire a indicat că, după emiterea
de către Curtea de Apel a Republicii Moldova a deciziei din 12 februarie 2002, el a
depus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care a invocat încălcarea
de către instanţa de recurs a art. 10 al Convenţiei Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care stipulează libertatea de
exprimare.
Prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 30 martie 2005 a fost
constatată încălcarea de către Curtea de Apel a Republicii Moldova, în pricina civilă
la cererea de chemare în judecată a lui T.R. împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi N.M.
cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii, a art. 10 al Convenţiei.
Revizuentul N.M., în şedinţa de judecată, a susţinut cererea de revizuire şi a
cerut admiterea acesteia cu casarea deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din
12 februarie 2002 şi menţinerea deciziei Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002.
Reprezentantul intimatului, redacţia ziarului „E‖, R.T., a susţinut cererea de
revizuire şi a cerut admiterea acesteia cu casarea deciziei instanţei de recurs şi
menţinerea deciziei instanţei de apel.
Intimatul T.R., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii de revizuire
indicând că, consideră decizia instanţei de recurs întemeiată şi legală.
Audiind părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată
şi care urmează a fi admisă cu casarea deciziei instanţei de recurs şi menţinerea
deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 449 lit.k) CPC, revizuirea se declară în cazul în care
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a
libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că persoana interesată poate obţine,
potrivit legii naţionale, o despăgubire, cel puţin parţială, prin anularea hotărârii
pronunţate de o judecată din ţară.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin decizia Curţii de Apel a Republicii
Moldova din 12 februarie 2002, a fost admis recursul declarat de către T.R., casată
decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 şi menţinută hotărârea
Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 2 decembrie 2001, prin care a fost admisă
acţiunea lui T.R. împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi N.M.; a fost recunoscut că nu
corepunde realităţii informaţia prezentată în articolul „Viaţa nouă‖; au fost obligaţi
redacţia ziarului „E‖ şi N.M. să publice dezminţire a informaţiei menţionate şi au
fost încasate în beneficiul lui T.R. de la redacţia ziarului „E‖ reparaţii ale
prejudiciului moral în mărime de 3600 lei, iar de la N.M. în mărime de 1800 lei.
Prin hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 30 martie 2005, la
cererea depusă de către N.M. a fost recunoscută violarea, de către instanţa de recurs
naţională, a art. 10 al Convenţiei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că Curtea
Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea de către instanţa de recurs
naţională a dreptului lui N.M. la libera exprimare, Colegiul Civil şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea
de revizuire, a casa decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 12 februarie
2002 şi a menţine decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002.
496
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil şi
de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se admite cererea de revizuire depusă de către N.M.
Se casează decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 12 februarie 2002
şi se menţine decizia Tribunalului Chişinău din 3 ianuarie 2002 în pricina civilă la
cererea de chemare în judecată a lui T.R. împotriva redacţiei ziarului „E‖ şi N.M. cu
privire la apărarea onoarei şi demnităţii.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele şedinţei, V.V.
judecătorul
Judecătorii B.N.
M.N.
497
Încheiere privind suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se cere
Î N C H E I E R E
15 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele completului, judecătorul M.N.
Judecătorii N.B. şi V.B.
studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei
revizuire se cere
c o n s t a t ă
Revizuentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii a
cărei revizuire se cere.
În motivarea cererii revizuentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei
Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.
împotriva lui cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi el a
fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖, cu număr de
înmatriculare C DF 123, estimat la suma de 15000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 apelul declarat de
către el a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005, recursul declarat de către el a fost respins
ca fiind nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei
instanţe.
La 20 aprilie 2005 el, I.P. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanţei de recurs, prin care a cerut admiterea cererii de revizuire, casarea deciziilor
instanţelor de recurs şi apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel,
din considerentele că el nu a fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a avut
posibilitate să prezinte probe în confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către
O.P.
La 18 aprilie 2005 el, I.P. a depus, la Departamentul de executare a hotărârilor
judecătoreşti din cadrul Ministerului Justiţiei, o cauţiune în sumă de 15000 lei.
Revizuentul I.P., cere suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana
mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004.
Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire
se cere, cererea de revizuire depusă de către I.P., completul Colegiului Civil şi de
contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire
întemeiată şi care urmează a fi admisă din următoarele considerente.
498
În conformitate cu art. 451 al.(5) CPC, instanţa de revizuire este în drept să
suspende executarea hotărârii a cărei revizuire se cere dacă se depune o cauţiune în
condiţiile art. 435 CPC.
În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC, cauţiunea se depune în pricinile
patrimoniale în care hotărârile nu au fost executate, în mărimea valorii acţiunii
admise prin hotărârea contestată.
Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se
cere şi cererea de revizuire depusă de către I.P. urmează că, pricina examinată de
către instanţele de judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la
revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.
Revizuentul I.P. a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie
valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată şi a prezentat instanţei de judecată
un certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din
cadrul Ministerului Justiţiei.
Hotărârea contestată a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 şi
decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005 nu a fost executată.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, litigiul
dintre părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată şi
este depusă cauţiune în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea contestată,
completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie ajunge la concluzia de a suspenda, până la examinarea cererii de revizuire
depuse de către I.P., executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire
la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 451 al.(5) CPC, completul Colegiului
civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se suspendă, până la examinarea cererii de revizuire depuse de către I.P.,
executarea hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004 în
pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire
la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, M.N.
judecătorul
Judecătorii N.B.
V.B.
499
Încheiere privind respingerea cererii cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei
revizuire se cere
Î N C H E I E R E
15 mai 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil şi de contencios administrativ
al Curţii Supreme de Justiţie
în componenţă:
Preşedintele completului, judecătorul M.N.
Judecătorii N.B. şi V.B.
studiind cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei
revizuire se cere
c o n s t a t ă
Revizuentul I.P. a depus cerere cu privire la suspendarea executării hotărârii a
cărei revizuire se cere.
În motivarea cererii revizuentul I.P. a indicat că, prin hotărârea Judecătoriei
Ciocana, mun. Chişinău, din 5 noiembrie 2004, a fost admisă acţiunea lui O.P.
împotriva lui cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină şi el a
fost obligat să restituie intimatului automobilul de marca „Volga‖ cu număr de
înmatriculare C DF 123, estimat la suma de 15000 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 apelul declarat de
către el a fost respins şi menţinută hotărârea primei instanţe.
Prin decizia Colegiului civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii
Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005, recursul declarat de către el a fost respins
ca fiind nefondat cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe.
La 20 aprilie 2005 el, I.P. a depus cerere de revizuire împotriva deciziei
instanţei de recurs, prin care a cerut admiterea cererii de revizuire, casarea deciziilor
instanţelor de recurs şi apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la instanţa de apel,
din considerentele că el nu a fost invitat la şedinţele de judecată şi nu a avut
posibilitate să prezinte probe în confirmarea netemeiniciei acţiunii înaintate de către
O.P.
El, revizuentul I.P., nu dispune de bani pentru a depune cauţiune la
Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti din cadrul Ministerului
Justiţiei, însă considerând hotărârile judecătoreşti neîntemeiate şi ilegale, cere
suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004, până la examinarea cererii de revizuire.
Studiind cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire
se cere, cererea de revizuire depusă de către I.P., completul Colegiului Civil şi de
contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire
neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă din următoarele considerente.
500
În conformitate cu art. 451 al.(5) CPC, instanţa de revizuire este în drept să
suspende executarea hotărârii a cărei revizuire se cere dacă se depune o cauţiune în
condiţiile art. 435 CPC.
În conformitate cu art. 435 al.(3) CPC, cauţiunea se depune în pricinile
patrimoniale în care hotărârile nu au fost executate, în mărimea valorii acţiunii
admise prin hotărârea contestată.
Din cererea cu privire la suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire se
cere, cererea de revizuire depusă de către I.P., urmează că, pricina examinată de
către instanţele de judecată la cererea lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la
revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină are un caracter patrimonial.
Hotărârea contestată a Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2004 şi
decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 ianuarie 2005, nu a fost executată.
Revizuentul I.P. nu a depus cauţiune în sumă de 15000 lei, ceea ce constituie
valoarea acţiunii admise prin hotărârea contestată, şi nu a prezentat instanţei de
judecată certificat eliberat de Departamentul de executare a hotărârilor judecătoreşti
din cadrul Ministerului Justiţiei.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că litigiul dintre
părţi are un caracter patrimonial, hotărârea contestată nu a fost executată, însă
deoarece nu este depusă cauţiunea în mărimea valorii acţiunii admise prin hotărârea
contestată, completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea lui I.P. cu privire la
suspendarea executării hotărârii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie
2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P.
cu privire la revendicarea bunului din posesie nelegitimă străină.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 451 al.(5) CPC, completul Colegiului
civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
d i s p u n e
Se respinge cererea lui I.P. cu privire la suspendarea executării hotărârii
Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 5 noiembrie 2004 în pricina civilă la cererea
de chemare în judecată a lui O.P. împotriva lui I.P. cu privire la revendicarea bunului
din posesie nelegitimă străină.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Preşedintele completului, M.N.
judecătorul
Judecătorii N.B.
V.B.
501
Titlul IV
R E C U N O A Ş T E R E A ŞI E X E C U T A R E A
502
H O T Ă R Â R I L O R J U D E C Ă T O R E Ş T I
S T R Ă I N E
503
Încheiere privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârilor
judecătoreşti străine
Î N C H E I E R E
2 iunie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.I.
grefier I.P.
examinând în şedinţă publică cererea S.O. cu privire la recunoaşterea şi
încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine
c o n s t a t ă
S.O. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la recunoaşterea şi
încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine.
În motivarea cererii creditorul S.O. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu
debitorul I.O. din 11 ianuarie 1997 până la 13 martie 2004. Din căsătorie au o fiică
A, născută la 8 martie 2000.
După desfacerea căsătoriei în or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă,
debitorul I.O. a plecat la domiciliu permanent în mun. Chişinău str. Cuza-Vodă nr.
12 apartamentul nr. 34 şi nu acordă ajutor material la întreţinerea copilului minor.
Prin hotărârea judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, din 1
septembrie 2004, care creditorul S.O. cere să fie recunoscută şi executată în
Republica Moldova, a fost încasată de la debitorul I.O. în beneficiul ei, pensie pentru
întreţinerea fiicei minore A., născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi
alte venituri, pînă la atingerea de către copil a majoratului.
Creditorul S.O., fiind înştiinţată în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei
de judecată, în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, cerând examinarea cererii în
lipsa sa.
Debitorul I.O., în şedinţa de judecată, a cerut admiterea cererii indicând că, el
nu este împotrivă să acorde ajutor material la întreţinerea fiicei minore A.
Audiind debitorul, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar cererea cu privire la recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a
hotărârii judecătoreşti străine a admite din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 467 al.(1) CPC, hotărârile judecătoreşti străine, inclusiv
tranzacţiile, sunt recunoscute şi se execută de plin drept în Republica Moldova fie
dacă astfel se prevede în tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte,
fie pe principiul reciprocităţii în ceea ce priveşte efectele hotărârilor judecătoreşti
străine.
504
Conform art. 50 al.(1) al Tratatului încheiat între Republica Moldova şi
Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,
familială şi penală din 25 februarie 1993, intrat în vigoare pentru Republica
Moldova de la 26 ianuarie 1995, părţile contractante recunosc şi execută reciproc pe
teritoriul lor hotărârile definitive ale instituţiilor judiciare, pronunţate în cauzele
civile şi familiale, precum şi sentinţele de reparare a prejudiciului cauzat de
infracţiune.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea irevocabilă şi executorie
a judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie 2004 a fost
încasată de la debitorul I.O. în beneficiul creditorului S.O., pensie pentru întreţinerea
copilului minor, fiica A, născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte
venituri, până la atingerea de către copil a majoratului.
Debitorul I.O. a fost înştiinţat în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei de
judecată din or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, unde nu a fost prezent din
motive întemeiate, dar recunoaşte legalitatea hotărârii judecătoreşti a cărei
recunoaştere şi încuviinţare a executării silite în Republica Moldova se cere.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, cererea
depusă de către creditorul S.O. este întemeiată şi că lipsesc motive de refuz a
încuviinţării executării silite a hotărârii judecătoreşti străine, Colegiul Civil ajunge la
concluzia de a admite cererea depusă de către S.O. şi a recunoaşte şi a încuviinţa
executarea silită în Republica Moldova a hotărârii judecătoriei or. Permi, regiunea
Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare
în judecată a S.O împotriva lui I.O cu privire la încasarea pensiei de întreţinere.
În conformitate cu art. 269-270, art. 470 al.(3) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se recunoaşre şi se încuviinţează executarea silită în Republica Moldova a
hotărârii judecătoriei oraşului Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1
septembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.O. împotriva
lui I.O. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, prin care de la I.O. a fost
încasată în beneficiul S.O. pensie pentru întreţinerea copilului minor A., născut la 8
martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte venituri, până la atingerea de către
copil a majoratului.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.I.
judecătorul
505
Încheiere privind refuzul recunoaşterii şi încuviinţării executării silite a hotărârilor
judecătoreşti străine
Î N C H E I E R E
2 iunie 2005 mun. Chişinău
Colegiul Civil al Curţii de Apel Chişinău
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul D.I.
grefier I.P.
examinând în şedinţă publică cererea S.O. cu privire la recunoaşterea şi
încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine
c o n s t a t ă
S.O. a depus cerere în instanţa de judecată cu privire la recunoaşterea şi
încuviinţarea executării silite a hotărârii judecătoreşti străine.
În motivarea cererii creditorul S.O. a indicat că, ea s-a aflat în căsătorie cu
debitorul I.O. din 11 ianuarie 1997 până la 13 martie 2004. Din căsătorie au o fiică
A, născută la 8 martie 2000.
După desfacerea căsătoriei în or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă,
debitorul I.O. a plecat la domiciliu permanent în mun. Chişinău str. Cuza-Vodă nr.
12 apartamentul nr. 34, şi nu acordă ajutor material la întreţinerea copilului minor.
Creditorul S.O. cere ca hotărârea judecătoriei or. Permi, regiunea Permi,
Federaţia Rusă, din 1 septembrie 2004, să fie recunoscută şi executată în Republica
Moldova. Prin aceasta a fost încasat de la debitorul I.O. în beneficiul ei, pensie
pentru întreţinerea fiicei minore A., născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din
salariu şi alte venituri, pînă la atingerea de către copil a majoratului.
Creditorul S.O., fiind înştiinţată în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei
de judecată, în şedinţa de judecată, nu s-a prezentat, cerând examinarea cererii în
lipsa sa.
Debitorul I.O., în şedinţa de judecată, a cerut respingerea cererii, deoarece el
nu a fost înştiinţat legal despre locul, data şi ora şedinţei de judecată din or. Permi,
regiunea Permi, Federaţia Rusă şi, cu atât mai mult, la 20 iulie 2004, el a depus la
judecătoria or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, o cerere prin care el a
contestat paternitatea sa în privinţa copilului minor A., născut la 8 martie 2000, şi
care până la momentul actual nu este examinată.
Audiind debitorul, studiind materialele dosarului, Colegiul Civil consideră
necesar de a refuza în recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărârii
judecătoreşti străine din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 471 al.(1) lit.b) CPC, refuzul de a încuviinţa executarea
silită a hotărârii judecătoreşti străine se admite în cazul în care partea împotriva
506
căreia este emisă hotărârea a fost lipsită de posibilitatea prezentării la proces, nefiind
înştiinţată legal despre locul, data şi ora examinării pricinii.
În şedinţa de judecată s-a constatat că, prin hotărârea irevocabilă şi executorie
a judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie 2004 a fost
încasată de la debitorul I.O. în beneficiul creditorului S.O., pensie pentru întreţinerea
copilului minor, A, născută la 8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte
venituri, până la atingerea de către copil a majoratului.
Debitorul I.O. nu a fost înştiinţat în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei
de judecată din or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă.
Cu atât mai mult, în şedinţa de judecată s-a constatat că, debitorul I.O., până la
emiterea hotărârii judecătoreşti a cărei executare silită se cere, a depus în aceeaşi
instanţă judecătorească o cerere, neexaminată până la momentul actual, cu privire la
contestarea paternităţii în privinţa copilului minor A., născut la 8 martie 2005.
Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, debitorul
I.O. a fost lipsit de posibilitatea prezentării la proces, nefiind înştiinţat în mod legal
despre locul, data şi ora examinării pricinii, în care a fost emisă hotărârea
judecătorească a cărei executare silită se cere, Colegiul Civil ajunge la concluzia de
a refuza recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite în Republica Moldova a
hotărârii judecătoriei or. Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă din 1 septembrie
2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.O împotriva lui I.O cu
privire la încasarea pensiei de întreţinere.
În conformitate cu art. 269-270, art. 470 al.(3) CPC, Colegiul Civil
d i s p u n e
Se refuză în recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite în Republica
Moldova a hotărârii judecătoriei oraşului Permi, regiunea Permi, Federaţia Rusă, din
1 septembrie 2004 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a S.O.
împotriva lui I.O. cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, prin care de la I.O. a
fost încasat în beneficiul S.O. pensie pentru întreţinerea copilului minor A., născut la
8 martie 2000, în mărime de ¼ din salariu şi alte venituri, până la atingerea de către
copil a majoratului.
Încheierea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de
15 zile, prin intermediul Curţii de Apel Chişinău.
Preşedintele şedinţei, D.I.
judecătorul