Aprobat Direcția Educație Criuleni

Directorul Gimnaziului Instituția : gimnaziu Stețcani

Parfene Gh. _____________2012 Profersor :Russoi Aliona

Verificat Discutat și aprobat la ședință

Enachi N____________2012 _________________ 2012

Competenţe specifice ale disciplinei Chimie

1. Competenţa de a dobîndi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori din domeniul chimiei.

2. Competenţa de a comunica în limbaj specific chimiei.

3. Competenţa de a rezolva probleme / situaţii-problemă.

4. Competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice.

5. Competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice.

CLASA a VIII-a

2 oră pe săptămînă

Repartizarea recomandată a orelor

№ Tema Total (ore )

68

Din ele

60 3 5

Predare – învățare Lucrări practice Evaluare

1 Reacțiile chimice. 11 10 12 Oxigenul.Hidrogenul. 19 17 33 Substanțe compuse. Principalele clase de compuși

anorganici.17 15 1 1

4 Apa – substanță a vieții . Soluțiile. Disocierea electrolitică.

15 12 2 1

5 Substanțe din jurul nostru. 6 6

№ Subcompetențe Conținuturi Tema Nr. de ore

Data Tehnologii didactice

Evaluare Note

Reacţiile chimice 11 ore1 1 1.Să determine formulele chimice

după valență și invers. Formula chimică. Determinarea valenței elementelor după formulă chimică. Alcătuirea formulelor după valență.

Formula chimică. Alcătuirea formulei chimice după valenţă .

1 Descrierea , explicarea ,asalt de idei

frontală

2 2 1.Să efectueze calcule în baza formulei chimice: Mr,M, ν, m.

Masa moleculara relativă. Calcularea masei moleculare relative în baza formulei chimice.

Masa moleculară relativă . 1 Conversația euristică, paianjen , asalt de idei, arborele genealogic

frontală

3 3 1.Să definească noțiunile: cantitatea de substanță, molul, masă molară, 2.Să determine cantitatea de substanță în baza ecuației chimice, cunoscînd cantitatea altei substanțe perticipante.3.Să efectueze calcule în baza formulei chimice: Mr,M, ν, m.

Cantitatea de substanță, molul. Masă molară. Determinarea masei molare în baza formulei chimice. Determinarea masei pe baza cantității de substanță, utilizînd noțiunea de masă molară.

Cantitatea de substanţă. Masa molară

1 ,descrierea , explicarea , demonstația , observarea , Ș-V-Î

frontală

4 4 1.Să determine cantitatea de substanță în baza ecuației chimice, cunoscînd cantitatea altei substanțe perticipante.2.Să efectueze calcule în baza formulei chimice: Mr,M, ν, m.

Determinarea cantității de substanță, cunoscînd masa substanței.

Determinarea cantităţii de substanţă , cunoscînd masa substanţei .

1 Experimentul , observația , analiza

scrisă

5 5 1.Să definească noțiunile: reacția chimică, ecuația chimică, substanța inițială, produsul reacției 2. Să diferenţieze fenomenele în chimice și fizice.

Fenomene fizice și chimice. Reacția chimică. Semnele reacțiilor chimice. Legea conservării masei substanței.

Fenomene fizice şi chimice. Legea conservării masei substanţei.

1 Demonstrația, explicația , conversația , asalt de idei

Frontală în grup

3.Să exemplifice fenomenele chimice observate în lumea înconjurătoare în corelație cu semnele reacțiilor chimice 4.Să explice Legea conservării masei substanței; 5.Să coreleze Legea conservării masei substanței cu necesitatea stabilirii coeficienților în ecuațiile reacțiilor chimice.

6 6 1.Să definească noțiunilereacția chimică, ecuația chimică, substanța inițială, produsul reacției, coeficient, reacția de combinare, reacția de descompunere.2.Să coreleze Legea conservării masei substanței cu necesitatea stabilirii coeficienților în ecuațiile reacțiilor chimice.

Ecuații chimice. Stabilirea coeficienților în ecuații chimice.

Ecuaţia chimică 1 Exercițiul, demonstrația , explicația

Frontală și indviduală

7 7 1.Să definească noțiunile: reacția de combinare,reacția de descompunere.2.Să exemplifice reacții de combinare, reacții de descompunere.

Tipuri de reacții chimice: reacții de combinare, de descompunere.

Tipuri de reacţii chimice. 1 Păianjen , demonstrația , experimentu. Observația , explicația

Individuală , scrisă

8 8 1.Să explice condițiile de declanșare și decurgere a reacțiilor chimice.2.Să estimeze importanța reacțiilor chimice pentru dezvoltarea tehnologiilor moderne și în viața cotidiană. 3.Să elaboreze o lucrare creativă la tema „Reacțiile chimice”

Condițiile de declanșare și desfășurare a reacțiilor chimice.

Condiţii de declanşare şi desfăşurare a reacţiilor chimice

1 Experimentul , observația , analiza , explicația ,lucru cu postere

în grup , frontală

9 9 1.Să determine cantitatea de substanță în baza ecuației chimice, cunoscînd cantitatea altei substanțe perticipante.2.Să efectueze calcule în baza formulei chimice: Mr,M, ν, m.

Calcule în baza ecuației chimice a cantității unei substanțe, cunoscînd cantitatea altei substanțe participante.

Rezolvarea problemelor : Calcule în baza ecuaţiei chimice a cantităţii unei substanţe.

1 Deducerea , descoperirea dirijată , algoritmizarea , problematizarea

Scrisă , individuală

10 10

11 11 Evaluare sumativă Evaluare sumativă la modulul˝Reacţiile chimice ˝

1 Deducerea , descoperirea , algoritmizarea

Inviduală

Oxigenul şi Hidrogenul 19 ore12 1 1.Să descrie compoziția aerului,

importanta lui ca o resursă naturală a planetei.2.Să manifeste responsabilitate și grijă față de protecția aerului și a mediului.

Aerul din jurul nostru. Compoziția aerului.

Aerul din jurul nostru . Compoziţia aerului.

1 Deducerea , ciorchinele rezolvarea explicația activitate indv.

Scrisă

13 2 1.Să descrie alotropia oxigenului.2.Să compare oxigenul conform algoritmului: poziția în Sistemul periodic, răspîndirea în mediu, utilizarea, importanța și rolul biologic;

Oxigenul ca parte componentă a aerului. Oxigen – element chimic și substanță simplă. Răspîndirea oxigenului în mediu. Oxigenul și ozonul, importanța și rolul lor biologic. Noțiunea de alotropie.

Oxigenul. Răspîndirea.Importanţa

2 Explicația , observația , ciorchinele , referatul , descrierea

scrisă

14 3 1.Să definească noțiunea catalizator2.Să explice identificarea și metodele de obținere a oxigenului în industrie și în laborator.3.Să investigheze experimental: obținerea, colectarea oxigenului și identificarea lui; 4.Să compare oxigenul conform algoritmului: obținerea,identificarea,

Obținerea oxigenului: în mediu (fotosinteza), în industrie, în laborator (descompunerea apei, permanganatului de potasiu, peroxidului de hidrogen). Noțiunea de catalizator. Proprietățile fizice. Identificarea oxigenului.

Obţinerea oxigenului 1 Experimentul observația , demonstrația

scrisă

15 4 1.Să exemplifice proprietățile chimice ale oxigenului prin ecuațiile reacțiilor.2.Să compare oxigenul conform algoritmului proprietățile, arderea în oxigen și în aer.3.Să stabilească legătura cauză-efect dintre: proprietățile fizice, chimice,

Proprietățile chimice ale oxigenului: reacțiile de ardere (oxidare). Interacțiunea cu nemetalele (hidrogen, sulf, fosfor, carbon, azot), metalele (calciu, magneziu, aluminiu, fier, cupru),

Proprietăţile chimice a oxigenului cu substanţe simple

1 Explicația conversația ,demonstrația ciorchineexperimentul

frontală

16 5 1.Să exemplifice proprietățile chimice ale oxigenului prin ecuațiile reacțiilor.2.Să compare oxigenul conform algoritmului proprietățile, arderea în oxigen și în aer.3.Să stabilească legătura cauză-efect dintre: proprietățile fizice, chimice,

Proprietățile chimice ale oxigenului cu substanțele compuse (metanul). Condiții de inflamare și stingere. Arderea în oxigen și în aer.

Proprietăţile chimice a oxigenului cu substanţe compuse. Condiţii de inflamare şi stingere

1 Problematizarea conversația păianjen,Explicația

Frontală

17 6 1.Să compare oxigenul conform algoritmului: condițiile de inflamare și stingere, păstrarea și utilizarea substanțelor inflamabile, arderea în oxigen și în aer.2.Să estimeze procesele de ardere ca sursă de energie și poluare a aerului. 3.Să propună măsurile de protecție a aerului.

Condiții de inflamare și stingere. Arderea în oxigen și în aer.

Condiţii de inflamare şi stingere

1 Explicația , referatul , descrierea

Frontală

18 7 1.Să descrie circuitul oxi-genului în mediu. 2.Să stabilească legătura cauză-efect dintre: utilizarea oxigenului în viața cotidiană ,acțiunea biologică.3.Să estimeze procesele de ardere ca sursă de energie și

Păstrarea și utilizarea substanțelor inflamabile. Poluarea aerului. Aerul în casa noastră. Utilizarea oxigenului. Circuitul oxigenului în mediu.

Utilizarea oxigenului . circuitul oxigenului în mediu.

1 Explicația demonstrația paianjen compararea

Scrisă

poluare a aerului. 4.Să propună măsurile de protecție a aerului.

19 8 1.Să definească noțiunile: oxid,, indicator, reacție de substituție.2.Să investigheze experimental: acțiunea soluțiilor de acizi și baze alcaline asupra indicatorilor.3.Să stabilească legătura cauză-efect dintre: reacția de ardere/oxidare și formarea oxizilor; 4.Să identifice oxizii, acizii, bazele și sărurile în baza formulei chimice. 5.Să alcătuiască denumirile substanțelor conform formulelor chimice și invers.

Oxizi: compoziția, denumirea. Noțiuni despre oxizi acizi și bazici, acizi oxigenați, baze. Indicatori.

Oxizi: compoziţia, denumirea.Indicatori.

1 Algoritmizarea explicația exercițiul

scrisă

20 9 1.Să generalizeze prin scheme de reper cunoștințele la tema studiată.2.Să exemplifice șirurile genetice pentru metale și nemetale.

Noțiuni despre șirurile genetice ale metalelor și nemetalelor

Noţiuni despre şirurile genetice ale metalelor şi nemetalelor

1 Explicația , demonstrația , exercițiul

Frontală

21 10 1.Să rezolve probleme de calcul de determinare a cantității de substanță în baza ecuațiilor reacțiilor la tema „Oxigenul”.

Rezolvarea problemelor: Calcule în baza corelațiilor dintre cantitatea de substanță, masa molară, masa substanței;

Rezolvarea problemelor: Calcule în baza corelaţiilor dintre cantitatea de substanţă, masa molară, masa substanţei;

1 Explicația , algoritmizarea , demonstrația

Scrisă

22 11 Evaluare sumativă Evaluare sumativă ˝Oxigenul˝ 1 test Scrisă23 12 1.Să compare hidrogenul conform

algoritmului: poziția în Sistemul periodic, răspîndirea în mediu, importanța și rolul biologic;

Hidrogenul – element al Universului. Răspîndirea în mediu, rolul biologic și importanța. Hidrogenul – element chimic și substanță simplă

Hidrogenul.Importanţa. Răspîndirea.

Explicația , ciorchinele , asalt de idei ,

24 13 1.Să explice identificarea și metodele de obținere a

Obținerea hidrogenului prin descompunerea metanului,

Obţinerea hidrogenului. 1 Demonstrația , explicația ,

Scrisă

hidrogenului în industrie și în laborator. 2.Să compare hidrogenul conform Algoritmului obținerea

apei, interacțiunea metalelor (Zn, Al, Fe, Mg) cu acid sulfuric/clorhidric.

algoritmizarea , experimentul

25 14 1.Să exemplifice șirurile genetice pentru metale și nemetale2.Să compare hidrogenul conform algoritmului: identificarea, colectarea

Seria de substituire a metalelor.Reacția de substituție. Identificarea hidrogenului.

Seria de substituire a metalelor .

1 Demonstrația , explicația , algoritmizarea

scrisă

26 15 1.Să exemplifice proprietățile chimice ale hidrogenului prin ecuațiile reacțiilor; 2.Să compare hidrogenul conform algoritmului:proprietățile chimice3.Să stabilească legătura cauză-efect dintre: proprietățile fizice și chimice ale hidrogenului

Proprietățile fizice și chimie ale hidrogenului. Interacțiunea cu nemetalele (H2, O2, S, N2, C), oxizii metalelor /reducerea (CuO, Fe2O3).

Proprietăţile fizice şi chimice ale hidrogenului.

1 Demonstrația , explicația , algoritmizarea

scrisă

27 16 1.Să stabilească legătura cauză-efect dintre: utilizarea hidrogenului în viața cotidiană .

Utilizarea hidrogenului. Noțiunea de acizi (neoxigenați), săruri: definirea, compoziția, nomenclatura.

Utilizarea hidrogenului 1 Explicația , algoritmizarea , demonstrația

scrisă

28 17 1.Să rezolve probleme de calcul de determinare a cantității de substanță în baza ecuațiilor reacțiilor la tema „Hidrogenul”.

Rezolvarea problemelor: Calcule după ecuațiile chimice în baza noțiunii de cantitatea de substanță.

Rezolvarea problemelor: Calcule după ecuaţiile chimice în baza noţiunii de cantitatea de substanţă.

Rezolvarea , problematizarea

29 18

30 19 Evaluare sumativă Evaluare sumativă ˝ Hidrogenul˝

Substanţele compuse . Principalele clase de compuşi anorganici .17 ore31 1 1.Să clasifice substanțele

anorganice după compoziție și solubilitate. 2. Să alcătuiască schema legăturilor genetice a oxizilor,

Clasificarea substanțelor anorganice după compoziție, după solubilitate. Tabelul solubilității. Legătura genetică dintre clasele de

Clasificarea substanţelor anorganice

1 Conversația , explicația , demonstrația, ciorchinele

Frontală

acizilor, bazelor, sărurilor în baza irurilor genetice. 3.Să prezinte clasificarea compușilor anorganici și legăturile lor genetice prin scheme, tabele etc.

compuși anorganici.

32 2 1.Să definească noțiunile:acizi 2.Să estimeze importanța și rolul biologic al acizilor.3.Să clasifice substanțele anorganice după compoziție și solubilitate.

Acizii. Acizii în jurul nostru, importanța și utilizarea în mediu, în viața omului. Acțiunea asupra organismului uman. Clasificarea acizilor: neoxigenați; oxigenați; tari; slabi.

Acizii. Importanţa. Utilizarea. 1 Problematizarea conversația păianjen

Scrisă

33 3 1.Să coreleze denumirile aciziilor, cu compoziția lor (și invers).2.Să utilizeze adecvat limbajul specific chimiei în diverse situații de comunicare, în scris și oral

Denumirile acizilor și resturilor acide (pentru HCl, H2S, H2SO3, H2SO4, HNO3, H3PO4, H2CO3, H2SiO3).

Denumirea acizilor şi resturile acide.

1 Explicația, lucru cu postere ,

scrisă

34 4 1.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea proprietăților chimice acizilor.2.Să ilustreze prin ecuații moleculare proprietățile chimice acizilor.3.Să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale acizilor conform instrucțiunilor propuse.

Proprietățile chimice generale (pe exemplul acizilor clorhidric, sulfuric și fosforic):acțiunea asupra indicatorilor, interacțiunea cu metalele, oxizii bazici, bazele solubile, insolubile, sărurile.

Proprietăţile chimice ale aciziilor.

1 Explicația , conversația , demonstrația , ciorchine

Scrisă

35 5 1.Să ilustreze prin ecuații moleculare Obținerea acizilor2.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la obținerii acizilor.

Reacția de schimb. Obținerea: interacțiunea oxizilor acizi cu apă, a nemetalelor cu hidrogenul, a sărurilor și acizi).

Obţinerea acizilor. 1 Problematizarea conversația , ciorchinele

Scrisă

36 6 1.Să definească noțiunile:baze2.Să estimeze importanța și rolul biologic al bazelor.3.Să clasifice substanțele anorganice după compoziție și solubilitate.4.Să coreleze denumirile bazelor cu compoziția lor (și invers).5.Să utilizeze adecvat limbajul specific chimiei în diverse situații de comunicare, în scris și oral

Bazele. Importanța, utilizarea, acțiunea asupra organismului uman. Clasificarea bazelor: insolubile și solubile /alcaline.

Bazele . Importanţa.Utilizarea. 1 Conversația , explicația , demonstrația, ciorchinele

Frontală, scrisă

37 7 1.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea proprietăților chimice și obținerii bazelor.2.Să ilustreze prin ecuații moleculare proprietățile chimice bazelor.3.Să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale bazelor 4.Să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale bazelor conform instrucțiunilor propuse

Proprietățile chimice generale a bazelor alcaline (acțiunea asupra indicatorilor, interacțiunea cu oxizii acizi, acizii, sărurile); a bazelor insolubile (interacțiunea cu acizii, descompunerea).

Proprietăţile chimice ale bazelor

1 Conversația problematizarea ciorchineleexperimentul

Scrisă , individuală

38 8 1.Să ilustreze prin ecuații moleculare obținerea bazelor2.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea obținerii oxizilor.3.Să investigheze experimental obținerea bazelor conform instrucțiunilor propuse.

Metodele de obținere (interacțiunea metalelor alcaline cu apă, oxizilor bazici cu apa, sărurilor cu baze alcaline)

Obţinerea bazelor. 1 Conversația , explicația , demonstrația, ciorchinele

Scrisă

39 9 1.Să definească noțiunile:oxizii2.Să estimeze importanța și rolul biologic al oxizilor. 3.Să coreleze denumirile oxiziilor, cu compoziția lor (și invers).4.Să utilizeze adecvat limbajul specific chimiei în diverse situații de comunicare, în scris și oral

Oxizii. Oxizii în viața noastră.Clasificarea: oxizi acizi, oxizi bazici.

Oxizii . Importanţa . Utilizarea. 1 Problematizarea ciorchinele, conversația

Frontală , individuală

40 10 1.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea proprietăților chimice și obținerii oxizilor.2.Să ilustreze prin ecuații moleculare proprietățile chimice și obținerea oxizilor, 3.Să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale oxizilor conform instrucțiunilor propuse.

Proprietățile chimice generale și metodele de obținere (oxidarea substanțelor simple și compuse, descompunerea hidroxizilor insolubili, sărurilor, acizilor).

Proprietăţile chimice şi obţinerea oxiziilor.

1 Conversația , explicația , demonstrația, ciorchinele, experimentul problematizarea

Scrisă , în grup

41 11 1.Să definească noțiunile:baze2.Să estimeze importanța și rolul biologic al bazelor.3.Să clasifice substanțele anorganice după compoziție și solubilitate.4.Să coreleze denumirile bazelor cu compoziția lor (și invers).5.Să utilizeze adecvat limbajul specific chimiei în diverse situații de comunicare, în scris și oral

Sărurile. Cele mai importante săruri în viața omului, rolul biologic și utilizarea lor. Săruri utilizate în uz casnic, în medicină.

Sărurile.Importanţa.Utilizarea. 1 Conversația , explicația , demonstrația, ciorchinele

frontală

42 12 1.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea proprietăților chimice sărurilor2.Să ilustreze prin ecuații

Proprietățile chimice generale: interacțiunea cu acizi, baze alcaline, săruri solubile, metale

Proprietăţile chimice ale sărurilor

1 Conversația , explicația , demonstrația, ciorchinele, experimentul

scrisă

moleculare proprietățile chimice săruri.3.Să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale sarurilor4.Să investigheze experimental proprietățile chimice generale ale bazelor conform instrucțiunilor propuse

43 13 1.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea obținerii sărurilor.2.Să ilustreze prin ecuații moleculare obținerea sărurilor, 3.Să investigheze experimental obținerii sărurilor conform instrucțiunilor propuse.

. Metodele de obținere a sărurilor: interacțiunea substanțelor simple, oxizilor, oxizilor acizi și a acizilor cu bazele alcaline; a metalelor, oxizilor bazici și bazelor cu acizi; reacții de schimb dintre săruri

Obţinerea sărurilor 1 Conversația , explicația , demonstrația, ciorchinele, experimentul

scrisă

44 14 1.Să rezolve probleme de determinare a masei unei substanțe în baza ecuației chimice, cunoscînd cantitatea / masa altei substanțeparticipante.

Rezolvarea problemelor: Determinarea masei unei substanțe în baza ecuației chimice, cunoscînd cantitatea / masa altei substanțeparticipante.

Rezolvarea problemelor: Determinarea masei unei substanţe în baza ecuaţiei chimice, cunoscînd cantitatea / masa altei substanţeparticipante

Rezolvarea , problematizarea , algoritmizarea

45 15 1.Să prezinte clasificarea compușilor anorganici și legăturile lor genetice prin scheme, tabele etc2.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea proprietăților chimice și obținerii oxizilor, acizilor, bazelor, sărurilor.

Legătură genetică și legătura reciproca dintre principalele clase de compuși anorganici

Legătură genetică şi legătura reciproca dintre principalele clase de compuşi anorganici

2 Exercițiul , rezolvarea , problematizarea asalt de idei

Scrisă

46 16 1.Să aplice schema legăturilor genetice a substanțelor anorganice la determinarea

Lucrarea practică nr.1. Legătura reciproca dintre principalele clase de

Lucrarea practică nr.1. Legătura reciproca dintre principalele clase de

1 Lucrare practică, experimentul , observarea ,

Scrisă

proprietăților chimice și obținerii oxizilor, acizilor, bazelor, sărurilor.

compuși anorganici compuşi anorganici concluzia, analiza

47 17 Evaluare sumativă Evaluare sumativă ˝Clasele de compuşi anorganici˝

1 test scrisă

Apa . Soluţiile.Disocierea electrolitică.15 ore48 1 1.Să descrie răspîndirea în

natură, compoziţia, structura, proprietăţile fizice ale apei2.Să coreleze varietăţile apei şi caracteristicele lor cu utilizarea inofensivă.

Apa din jurul nostru. Importanţa apei. Proprietăţile fizice ale apei.

Apa.Importanţa.Proprietăţile fizice.

1 Demonstrația explicația algoritmizarea

frontală

49 2 1.Să descrie proprietăţile chimice ale apei;

Proprietăţile chimice: descompunerea, interacţiunea cu metalele (Na, K, Ca, Fe); nemetalele (Cl2); oxizii bazici; oxizii acizi.

Proprietăţile chimice ale apei. 1 Demonstrația explicația algoritmizarea experimentul

scrisă

50 3 1.Să aprecieze rolul apei în viaţa cotidiană şi rolul vital al soluţiilor. 2.Să definească noţiunile: solvent, substanţă dizolvată, soluţie.

Apa ca solvent. Solubilitatea acizilor, bazelor şi sărurilor în apă. Soluţii.

Soluţii.Solubilitatea.Apa ca solvent.

1 Algoritmizarea exercițiul explicația

scrisă

51 4 1.Să aprecieze rolul apei în viaţa cotidiană şi rolul vital al soluţiilor. 2.Să definească noţiunile: soluţie, partea de masă a substanţei dizolvate,

Compoziţia soluţiilor. Partea de masă a substanţei dizolvate în soluţie. Rolul vital şi importanţa soluţiilor în viaţa cotidiană.

Compoziţia soluţiilor.Partea de masă a substanţei.

1 Explicația demonstrația

Frontală individuală

52 5 1.Să efectueze calcule în baza corelaţiei dintre partea de masă a substanţei dizolvate în soluţie – masa substanţei dizolvate – masa soluţiei – masa apei – volumul apei.

Rezolvarea problemelor: Determinarea părţii de masă a substanţei dizolvate în soluţie.

Rezolvarea problemelor: Determinarea părţii de masă a substanţei dizolvate în soluţie

1 Asalt de idei , algoritmizarea problematizarea

scrisă

53 6 1.Să efectueze calcule în baza corelației dintre partea de masă

Rezolvarea problemelor: Determinarea maselor substanţelor necesare pentru

Rezolvarea problemelor: Determinarea maselor

1 Asalt de idei , algoritmizarea problematizarea

scrisă

a substanței dizolvate în soluție – masa substanței dizolvate – masa soluției – masa apei – volumul apei.

prepararea soluţiei cu o anumită masă şi parte de masă de substanţă dizolvată.

substanţelor necesare pentru prepararea soluţiei cu o anumită masă şi parte de masă de substanţă dizolvată.

54 7 1.Să prepare o soluţie cu o anumita parte de masă a substanţei dizolvate. 2.Să elaboreze rapoarte despre activitatea experimentală conform algoritmului: obiectiv, mod de lucru, observaţii, interpretarea rezultatelor, concluzii.

Lucrarea practică nr.2. Prepararea soluţiei de clorură de sodiu cu o anumita parte de masă a substanţei dizolvate.

Lucrarea practică nr.2. Prepararea soluției de clorură de sodiu cu o anumita parte de masă a substanței dizolvate.

1 Experimentul explicațiua demonstrația

scrisă

55 8 1.Să descrie apa potabilă, apa naturală, apa distilată, apa minerală, apa dură

Apa naturală ca amestec de substanţe dizolvate. Apa distilată. Apa minerală şi ionii ce se conţin înea

Apa naturală , minerală şi distilată.

1 Explicația demonstrația observația algoritmizarea descrierea

frontală

56 9 1.Să definească noţiunile electrolit, neelectrolit, disociere electrolitică, electrolit tare şi slab.

Electroconductibilitatea soluţiilor în comparaţie cu apa distilată. Electrolit, neelectrolit, electrolit tare şi slab.

Electroconductibilitatea . Electrolit şi neelectrolit.

1 Experimentul graficul T diagrama Wien conversația descoperirea

frontală

5758

1011

1.Să scrie şi să citească ecuaţiile de disociere electrolitică pentru acizi tari, baze alcaline, săruri.

Disocierea electrolitică a acizilor, bazelor alcaline, sărurilor. Ecuaţii de disociere electrolitică a acizilor (ecuaţii sumare), bazelor alcaline, sărurilor. Acizi tari şi slabi.

Disociaţia bazelor , acizilor sărurilor.

2 Algoritmizarea arborele genealogic experimentul observația problematizarea

scrisă

59 12 1.Să definească noţiunile : reacţii ionice , ion pozitiv și negativ. 2.Să alcătuiască ecuaţiile reacţiilor de schimb ionic în formă moleculară, ionică completă, ionică redusă.

Reacţiile de schimb ionic (reacţiile ionice). Ecuaţii ionice complete şi reduse. Condiţii de realizare a reacţiilor ionice: formarea gazului, sedimentului, electrolitului slab (apa).

Reacţiile de schimb ionic. 1 Descoperire dirijată , conversația observația demonstrația păiangen

scrisă

60 13 1.Să investigheze experimental condiţiile de realizare a reacţiilor de schimb ionic. 2.Să elaboreze rapoarte despre activitatea experimentală conform algoritmului: obiectiv, mod de lucru, observații, interpretarea rezultatelor, concluzii.

Lucrarea practică nr.3. Reacţii de schimb ionic.

Lucrarea practică nr.3. Reacții de schimb ionic.

1 Conversația problematizarea

scrisă

61 14 1.Să descrie apa dură; metodele de epurare a apei. 2.Să aprecieze rolul apei în viaţa cotidiană şi rolul vital al soluţiilor. 3.Să estimeze problemele resurselor de apă şi calităţii apei potabile în Republica Moldova. 4.Să manifeste responsabilitate și grijă față de protecția apelor naturale, apei potabile și a sănătății personale.

Apa potabilă. Calitatea apei potabile în Republica Duritatea apei. Sursele de poluare a apei. Apa pură, epurarea apei.

Apa potabilă. Calitatea apei . Duritatea apei.Epurarea apei.

1 Investigația experimentul demonstrația conversația asalt de idei lucru în grup

frontală

62 15 Evaluare sumativă Evaluare sumativă : Apa – ₺substanţă vieţii . Soluţiile. Disociaţia electrolitică₺

1 test scrisă

Substanțele din jurul nostru63 -64

1 - 2

Să exemplifice substanțele ce se conțin în mediu în corelație cu clasa de compuși, reacțiile posibile și utilizarea lor. Să argumenteze importanța unor substanțe utilizate frecvent în viața cotidiană. Să prezinte informația despre clasele de substanțe anorganice sub formă de tabele, scheme, desene etc.

Reprezentanţii claselor de compuşi anorganici şi substanţelor simple utilizaţi fracvent în viaţa cotidiană; prezenţi în aer, apă,sol. Denumirile, compoziţia, proprietăţile, utilizarea.

Reprezentanţii claselor de compuşi anorganici şi substanţelor simple utilizaţi fracvent în viaţa cotidiană; prezenţi în aer, apă,sol. Denumirile, compoziţia, proprietăţile, utilizarea.

Explicația asalt de idei algoritmizarea lucru cu postere ciorchinele Ș-V-Î descoperirea dirijată

65 3 Să realizeze, în mod Reacţii chimice : Reacţii chimice : Explicația

-66

- 4

teoretic/experimental, transformările chimice ale substanțelor anorganice.

clasificarea, utilizarea, impactul lor pentru mediu şi viaţa omului.

clasificarea, utilizarea, impactul lor pentru mediu şi viaţa omului.

asalt de idei algoritmizarea lucru cu postere ciorchinele Ș-V-Î

67 5 Să estimeze importanța studierii substanțelor și transformărilor lor; avantajele pe care le oferă chimia pentru viața cotidianăîn rezolvarea problemelor de mediu.

Legătura genetică dintre clasele de compuşi anorganici.

Legătura genetică dintre clasele de compuşi anorganici.

Explicația asalt de idei algoritmizarea lucru cu postere ciorchinele Ș-V-Î descoperirea dirijată

68 6 Evaluare finală Evaluare finală