clasific. ec tarilor

8/16/2019 Clasific. Ec Tarilor

1/28

Capitolul 4. Clasifcări și caracteristici ale economiilor țărilor lumii ca elemente debază a economiei mondiale

Obiective:

• A identifca modalităţile specifce de clasifcare a ţărilor lumii prezentate deBanca ondială! O"# $i alte or%anizaţii economice internaţionale&

• A identifca trăsăturile de bază ale ţărilor dezvoltate&

• A identifca trăsăturile de bază ale ţărilor 'n curs de dezvoltare&

• A identifca principalii indicatori macroeconomici ai ţărilor 'n curs dedezvoltare&

• A identifca trăsăturile specifce ale ţărilor emer%ente din Asia $i ale celor dinAmerica (atină&

• A identifca principalele probleme cu care se con)runtă ţările din A)rica.• A identifca conceptul de ţară 'n tranziţie&

• A identifca modelele de dezvoltare economică 'n ţările din *uropa Centrală$i de *st&

Cuvinte+c,eie: ţară dezvoltată! ţară 'n curs de dezvoltare! indicatorimacroeconomici! -rodus ntern Brut! ndicele /ezvoltării #mane! ndiceleCompetitivităţii 0lobale! industrializare $i postindustrializare! OC/*! 01! tranziţie!Consensul 2as,in%ton! Consensul -ost+2as,in%ton! terapie de $oc! metodă

%raduală! ţările e3+socialiste! ţară emer%entă! BC5! subdezvoltare! noile stateindustrializate.

*conomiile ţărilor lumii constituie un set de elemente e3trem de comple3./iversitatea lor se e3plică prin numărul mare $i divers de economii naţionale.Clasifcarea economiilor are scopul de a a6uta la 'nţele%erea di)erenţelor dintrestate! at7t 'n ceea ce prive$te mărimea $i potenţialul economic! c7t $i nivelul dedezvoltare.

(a 'nceputul anului 89;! 'n cadrul economiei mondiale! e3istau peste 899

economii! dintre care membre O"#! iar 11 > membre ale Băncii ondiale $iale ?ondului onetar nternaţional! precum $i @9 > membre ale Or%anizaţieiondiale a Comerţului.

n prezent! clasifcarea ţărilor lumii propusă de către diverse instituţii internaţionaledin cadrul O"# Banca ondială! ?ondul onetar nternaţional este e)ectuată 'nbaza di)eritor indicatori cum ar:

• -rodusul ntern Brut pe cap de locuitor -BDc.loc.&

• ndicele /ezvoltării #mane > /#&

• ndicele Competitivităţii 0lobale&• "umărul populaţiei&


2/28


3/28

8. Fări cu venituri mici > 'n această cate%orie intră =@ de state! unde -BDc.loceste mai puţin de 9=;J&

=. Fări cu venituri medii+mici > 'n această cate%orie intră ;4 de state! unde-BDc.loc este 'ntre 9=@J > 491;J&

4. Fări cu venituri medii+mari > 'n această cate%orie intră ;4 de state! unde

-BDc.loc este 'ntre 4 91@J $i 8 @;J&

Clasifcarea ţărilor lumii propusă de -ro%ramul "aţiunilor #nite pentru/ezvoltare -"#/

-ro%ramul "aţiunilor #nite pentru /ezvoltare -"#/ prezintă anual clasamentulstatelor lumii 'n )uncţie de dezvoltarea umană. n acest conte3t! se utilizează unindicator comple3 > ndicele /ezvoltării #mane /#. ndicele dezvoltării umanereEectă realizările obţinute prin mi6loace umane primare 'n trei dimensiuni)undamentale: o viaţă lun%ă $i sănătoasă! o educaţie adecvată și un standard de

viaţă decent.Con)orm ultimului raport elaborat de -"#/! Kuman /evelopment eport 89;!ţările au următoarea clasifcare:

Fări cu ndicele dezvoltării umane )oarte 'nalt /# > 9.191+9. cu /# de 9.191.

Fări cu ndicele dezvoltării umane 'nalt /# > 9.I+ 9.I1. /in aceastăcate%orie! )ac parte asemenea state ca: untene%ru! usia! Bielorusia! e3ic!

Bul%aria! om7nia. Fări cu ndicele dezvoltării umane mediu /# > 9.;@+9.@ 9.;49 $i mai puţin. Fările cucel mai slab ndice al

4.. *conomia ţărilor dezvoltate $i locul lor 'n economia mondială

Fările dezvoltate reprezintă entităţile cu cel mai 'nalt potenţial economic. (a 'nceputul secolului MM! 'n %rupul statelor dezvoltate! erau incluse apro3imativ 49 deţări din America de "ord! *uropa $i Asia. Or%anismele internaţionale! deseori!prezintă o abordare numerică a ţărilor dezvoltate. ?ondul onetar nternaţionalidentifcă =8 de economii dezvoltate! iar Banca ondială enumeră @; de ţări cuvenituri ridicate. (a r7ndul său! Or%anizaţia de Cooperare $i /ezvoltare *conomicăOC/* cuprinde =4 de ţări cu un nivel ridicat al calităţii vieţii.

*conomia mondială este dominată de ţările dezvoltate! at7t 'n plan economic!demonstrat de ponderile acestora 'n -B+ul mondial! 'n comerțul internațional etc!

c7t $i de inEuenţa lor politică. *le domină or%anizaţiile internaţionale și 'ntrea%astructură instituţională internaţională. -onderea statelor dezvoltate 'n indicatori%lobali de dezvoltare este reprezentată 'n tabelul 4..


4/28

Cele mai dezvoltate țări la nivel %lobal s'nt: 5#A! Naponia $i 0ermania #*. *le)ormează apro3imativ o treime din -B+ul %lobal. apro3imativ 8I tril. J din I4 tril. J.

Gabelul 4.

-rincipalii indicatori macroeconomici raportaţi la indicatorii %lobali 89=-B+ul %lobal

I4 @99 I9 mln. J *3portul ondial

1 4I I9; mln. J ntrări 5/ %lobale

4;


5/28


6/28

Fara 5#A Naponia #*

nd.mcr. 8999 899< 89= 8999 899< 89= 8999 899< 89=

-B mln. J < 1=4 991 = 199 @=8 @

n tabelul 4.8! sunt prezentaţi principalii indicatori macroeconomici din ţările Griadei.-BDc.loc mediu din #* este devansat de 5#A $i Naponia. 5#A are un -BDc.loc deapro3imativ !4 de ori mai mare dec7t cel mediu al #*. Aceasta se datorează! 'n

special! ultimelor trei valuri de e3tindere a #* anul 8994! 899I! 89=! deorece s+au inte%rat țări cu un nivel mediu de dezvoltare precum Bul%aria! om7nia! #n%ariaetc. n urma aderării celor = membri! populaţia #* a crescut cu apro3imativ 8P! 'n


7/28

timp ce -B+ul > cu doar ;P! ceea ce a dus la o scădere semnifcativă a valoriiacestui indicator.

e)eritor la contribuţia anumitor sectoare la )ormarea -B+ului! se observă căponderea este asemănătoare. Cota principală 'n -B o au serviciile I9+19P! iar ceamai mică pondere 'n -B o deţine a%ricultura +8P.

Haloarea /# a membrilor Griadei indică un nivel 'nalt de dezvoltare. Con)ormraportului de dezvoltare umană! elaborat de -"#/! 'n iulie 89;! 5#A ocupă locul alcincilea din 1I de ţări analizate! iar Naponia > locul I. n )runtea topului! seplasează $i ţări membre ale #*! precum 0ermania locul șase! rlanda $i 5uedia.

n perioada crizei fnanciare din 8991+89! fecare ţară a Griadei a reacţionat di)eritla sc,imbările impuse de aceasta. /intre marile puteri ale lumii! cea mai marescădere a -B+ului! 'n 899

Naponia. /e6a! 'n anul 89! se 'nre%istrează o cre$tere economică pozitivă 'n cadrulcelor trei poli economici. Gotodată! este important de precizat că e)ectele ne%ativeale crizei fnanciare persistă p'nă 'n prezent și țările Griadei continuă săimplementeze re)orme efciente privind stabilizarea situației economice.

4..8 0rupul celor I 0I $i Or%anizaţia pentru Cooperare $i /ezvoltare *conomicăOC/* 'n economia mondială

0rupul celor I 0I

V"e+am reunit pentru că 'mpărţim acelea$i convin%eri $i acelea$i responsabilităţi.Cre$terea $i stabilitatea economiilor noastre vor contribui la prosperitateaansamblului lumii industriale $i a ţărilor 'n curs de dezvoltareW "e+am decis săintensifcăm cooperarea noastră 'n cadrul tuturor or%anizaţiilor internaţionaleX/eclaraţia primei reuniuni 0+I de la ambouillet! ?ranţa! I noiembrie


8/28

-rimul 5ummit a avut loc la ambouillet! 'n

8 liberalizarea fnanciară rate f3e pe piaţa capitalurilor&

= liberalizarea comercială suprimarea protecţiilor vamale& desc,iderea totală aeconomiilor la investiţiile directe& privatizarea ansamblului 'ntreprinderilor&

4 dere%lementarea eliminarea tuturor obstacolelor din domeniul concurenţei&

; protecţia drepturilor de proprietate intelectuală ale frmelor multinaţionale.

-re$edinţia %rupului este deţinută prin rotaţie de fecare membru! pentru un mandatde un! an care 'ncepe la ianuarie. Fara care deţine pre$edinţia %rupului

or%anizează o serie de reuniuni ministeriale care culminează! la 6umătatea anului!cu un summit la care iau parte $efi de stat $i de %uvern. 01 se reune$te pentru adiscuta probleme economice $i politice ma6ore cu care se con)runtă membrii săi $icomunitatea internaţională. -roblemele de mana%ement macroeconomic! comerţ


9/28

internaţional $i relaţiile cu ţările 'n curs de dezvoltare! ener%ia $i terorismul sunt! deasemenea! discutate la reuniunile )orumului. n acela$i timp! %rupul 01 abordeazăteme! precum )orţa de muncă $i circulaţia in)ormaţiei! )enomene %lobale! precumpoluarea! in)racţionalitatea! securitate re%ională! controlul armelor $i drepturileomului.

olul Or%anizaţiei pentru Cooperare $i /ezvoltare *conomică 'n economia mondială

Or%anizaţia pentru Cooperare $i /ezvoltare *conomică OC/* s+a )ormat ofcial la=9 septembrie


10/28

OC/* este o or%anizaţie importantă de nivel %lobal care publică anual circa 8;9 dearticole! rapoarte! studii etc. (imbile ofciale ale acestei or%anizaţii sunt en%leza $i)ranceza și dispune de 8;99 de colaboratori.

5copurile OC/* sunt multiple! inclusiv:

• promovarea unei cre$teri economice durabile&

• cre$terea nivelului de viaţă&

• menţinerea stabilităţii fnanciare&

• susţinerea economică a ţărilor nemembre&

• contribuţia la cre$terea $i dezvoltarea comerţului mondial&

• 'ndemnul către societatea civilă să profte din plin de avanta6ele pe care leo)eră %lobalizarea.

n a)ară de analizele $i propunerile din domeniul economic! OC/* este o sursă

impresionantă de date statistice 'n plan economic $i social. Baza de date statistice aor%anizaţiei dispune de in)ormaţie $i din alte domenii! precum conturile naţionale!sc,imburile comerciale! mi%raţia! educaţia! a%ricultura! ener%ia $i sănătatea. na)ară de colectarea datelor statistice! OC/* studiază! analizează $i previzioneazăevoluţia economică a ţărilor membre.

OC/* elaborează instrumente! decizii $i recomandări recunoscute la nivelinternaţional! pentru a promova noi re%uli de 6oc 'n numeroase domenii! precumcombaterea corupţiei 'n tranzacţiile comerciale internaţionale! politica de in)ormare$i de comunicare! fscalitatea $i mediul. OC/* 'ncearcă din răsputeri să 'nţelea%ă $isă a6ute %uvernele pentru a răspunde noilor provocări! ca! de e3emplu! dezvoltareadurabilă! comerţul electronic $i biote,nolo%ia.

/e asemenea! or%anizaţia '$i e3tinde relaţiile cu societatea civilă. -reocupată! 'nprimul r7nd! de relaţiile de a)aceri $i de muncă! OC/* s+a e3tins! cuprinz7nd $i unnumăr destul de mare de or%anizaţii non+%uvernamentale.

mportanţa %lobală pe care o are OC/* 'n economia mondială este demonstrată deurmătoarele date anul 89=! din care rezultă că ţărilor membre OC/* le revin:

a @1!4P din -B mondial #5/&

b ;1!4P din comerţul internaţional&

c 1P din populaţia mondială&d


11/28

4.8. *conomia ţărilor 'n curs de dezvoltare

#na dintre caracteristicile economiei mondiale contemporane constă 'n )aptul căma6oritatea ţărilor lumii este alcătuită din cele cu economii 'n dezvoltare. "umărulacestor ţări se ci)rează la peste ;9 $i reprezintă cel mai numeros! dar $i cel maidiversifcat %rup de state. Alături de ţări )oarte sărace! e3istă ţări destul de bo%ate!care tind la statutul de ţară dezvoltată.

*le prezintă o serie de trăsături comune! $i anume: nivelul )oarte scăzut al venituluiper locuitor! procentul scăzut de an%a6are a )orţei de muncă 'n industriaprelucrătoare! nivelul productivităţii redus 'n toate sectoarele! inclusiv 'n a%ricultură!e3portul orientat! 'n cea mai mare măsură! pe produse primare! standard scăzut deviaţă! nivel 'nalt al sărăciei! cre$tere economică slabă! dependență economică )ațăde e3terior! ine%alitate! rate ridicate ale mortalității $i natalității.

Cu toate ca in unele domenii s+au 'nre%istrat și succese! 'ncă este departeapropierea de ţările industrializate.

n ţările 'n curs de dezvoltare! locuiesc I;P din populaţia mondială! se produc 8@Pdin -B+ul mondial! =9P din producţia a%ricolă mondială& comerţul e3teriorconstituie ;P din comerţul mondial& acestor ţări $i le revin 1P din Eu3ulinvestiţiilor străine de intrare.

n prezent! ţările 'n curs de dezvoltare se aEă 'n plin proces de trans)ormărisistematice! unele parcur%7nd un drum mai lun%! altele mai scurt! spre stadiulsuperior de dezvoltare a unei economii bazată pe )actori de producţie $i investiţii.

a6oritatea acestora s+a )ormat odată cu desfinţarea imperiilor coloniale. neconomiile lor! predomină sectorul primar $i cel a%ricol. 5ectoarele industrial $i deservicii sunt slab dezvoltate! sau repartizate ine%al pe teritoriul aceleia$i ţări.

-opulaţia acestor ţări locuie$te! 'n temei! 'n mediul rural. Accesul la educaţie!sănătate! in)ormaţie e limitat $i relativ redus.

-e parcursul a douăzeci de ani! indicatorii economici au evoluat di)erit de la ţară laţară! 'nsă! )ără 'ndoială! aceste state au 'nre%istrat succese remarcabile la nivel decre$tere economică. n perioada


12/28

• dezvoltarea instituţională slabă&

• instabilitatea macroeconomică $i politică! ceea ce duce la un climatinvestiţional ne)avorabil&

• sectorul fnanciar slab dezvoltat! ca o consecinţă a penuriei de resursefnanciare&

• veniturile scăzute $i distribuţia ine%ală a veniturilor&

• ponderea mare a a%riculturii 'n -B&

• piaţa internă cu %reu stimulează activitatea economică& in)rastructura slabdezvoltată! 'n unele ţări! practic! ine3istentă&

• posibilităţile minime de an%a6are a populaţiei 'n activităţi economice&

• cota mică a comerţului e3terior 'n comerţul mondial&

• unele ţări 'n curs de dezvoltare se con)runtă cu datorii e3terne )oarte mari&

• dependenţa puternică de )actorul e3terior&

• rata mare a sărăciei&

• %radul de al)abetizare redus&

• speranţa de viaţă variază 'ntre ;9 $i I9 de ani.

/iversitatea $i principalele tipuri de ţări 'n curs de dezvoltare

A. "oile ţări industrializate $i ţările emer%ente din Asia

n anii


13/28

$i ?ilipine& 'n America (atină: Ar%entina! Brazilia! C,ile! Columbia! e3ic! -eru!Henezuela& 'n A)rica $i Orientul i6lociu: Gurcia! srael! aroc! Arabia 5audită! A)ricade 5ud& 'n *uropa: usia! Ce,ia! -olonia $i *stonia.

Grăsăturile distinctive ale ţărilor emer%ente:

• Cre$tere economică susţinută $i rapidă. n două treimi din ele! -B+ul cre$te

anual cu ;+


14/28

$ase ţări emer%ente asiatice: 5in%apore! alaYsia! G,ailanda! Kon% Son%! Coreea de5ud $i Gaian. Ceea ce )ace un total asiatic de @@P! adică 8D= din -B+ul mondial.

B. Fările emer%ente din America (atină sau -umele sud+americane

Fările Americii (atine sunt considerate o lume a contrastelor $i a ine%alităţilor! dealt)el! istoric vorbind! re%iunea Americii (atine a )ost una 'n care a e3istat o

ine%alitate enormă! care s+a menţinut p7nă 'n zilele noastre! 'n ciuda diverselorpro%rame de eradicare a sărăciei $i de dezvoltare economică $i socială. Cu toateacestea! datorită re)ormelor din ultimele decenii! numeroase state latino+americane$i+au redus datoriile e3terne! au redus substanţial inEaţia la niveluri comparabile cucele ale statelor dezvoltate $i $i+au sporit rezervele internaţionale! care să leservească drept tampon 'mpotriva $ocurilor internaţionale.

/in


15/28

find acela de a răspunde nevoilor )undamentale ale populaţiei! subdezvoltareareprezintă o situaţie economică 'n care persistă niveluri scăzute ale standardului deviaţă! sărăcie absolută! rate de cre$tere economică scăzute! un nivel redus alconsumului! servicii de asistenţă sanitară precare! rate 'nalte ale mortalităţii $inatalităţii! dependenţa de e3terior! posibilităţi reduse de satis)acere a nevoiloroamenilor.

5ubdezvoltarea reprezintă! 'nainte de toate un ansamblu de structuri ce reEectădezec,ilibre 'ntre di)eritele sectoare economice! dependenţă fnanciară! te,nolo%ică$i culturală )aţă de e3terior! discrepanţe sociale din cauza marilor ine%alităţi devenituri! avere! putere! educaţie. Acesta este un )enomen comple3! iar! prinamploarea $i consecinţele sale! una din problemele %lobale ale omenirii.

n anul 894! #"CGA/ identifcă 41 de state subdezvoltate din A)rica! inclusiv:Burundi! 5ierra (eone! (esot,o! 5omalia! Ciad! (iberia! 5udan! Con%o! ada%ascar! Go%o! /6ibouti! #%anda și din Asia: A)%anistan! Ban%lades,! B,utan! Cambod%ia!(aos! Yanmar! "epal! êmen.

5ubdezvoltarea se caracterizează prin nivelul scăzut al dezvoltării economice $i alprodusului naţional pe locuitor! de care este le%ată capacitatea redusă de asatis)ace nevoile mari de acumulare $i cerinţele sporite de consum. ai concret!această trăsătură 'nseamnă e3istenţa unui aparat de producţie 'ncă )ra%il!insufcient pentru a satis)ace nevoile societăţii $i a putea 'ncorpora realizările$tiinţei $i te,nicii contemporane. Aceasta 'nseamnă capacitate redusă de prelucrareefcientă a resurselor naturale $i de ocupare a populaţiei active! o multitudine detipuri de te,nici $i de te,nolo%ii! un nivel scăzut de trai etc.

n plan social! ţările subdezvoltate se caracterizează prin următorii )actori:

. ata $oma6ului constituie peste 89P! 'n mediul rural! $i a)ectează D= dintre

tinerii apţi de muncă&

8. /oar 8D= din populaţia acestor ţări are acces la serviciile de sănătate&

=. != miliarde de oameni n+au acces la apă potabilă&

4. a6oritatea populaţiei acestor ţări su)eră de malnutriţie&

;. Consumul zilnic de calorii per locuitor este de cca 8999! reprezent7nd doar4D; din necesarul minim pentru a susţine viaţa unei persoane la nivel normal deactivitate $i sănătate 'n ţările dezvoltate! această medie constituie =@99 de calorii&

@. "ivelul e3trem de scăzut al instruiriie! reEectat de o rată e3trem de redusă deal)abetizare! ceea ce are drept e)ect principal lipsa de cadre califcate $i acapacităţii de or%anizare $i diri6are a procesului dezvoltării economice. /ouă din treipersoane adulte sunt anal)abete! iar %radul de cuprindere 'n 'nvăţăm7ntul primar alcopiilor de v7rstă $colară nu depă$e$te ;9P. ata al)abetizării coboară p7nă la8P! 'n 5omalia! =P! 'n BurLina ?aso! $i IP! 'n ali! iar multe alte state dinaceastă cate%orie nici nu dispun de date statistice. *ste e3plicabilă ast)eline3istenţa unei baze proprii de cercetare $tiinţifcă $i te,nolo%ică.

"ivelul de dezvoltare economică scăzut antrenează $i insufcienţa in)rastructurilorproductive $i sociale! precum: reţele de drumuri! căi )erate! porturi! căi aeriene!comunicaţii! surse $i mi6loace de aprovizionare cu ener%ie! cu apă! reţele de

depozite! bază materială pentru circulaţia măr)urilor! sistemul de 'nvăţăm7nt!cultură! ocrotire a sănătăţii! sistemul fnanciar etc.


16/28

*conomia ţărilor subdezvoltate este de)ormată! caracterizată printr+o structurănecorespunzătoare! care se reEectă prin specializarea de ramură 'n%ustă! e3istenţaunor disproporţii 'ntre sectoarele primar! secundar! terţiar $i cuaternar! dezec,ilibruldintre industria prelucrătoare $i a%ricultură. /e e3emplu! pe ansamblul ţărilor 'ncurs de dezvoltare a%ricultura deţine o pondere de circa cinci ori mai mare )aţă deţările industrializate la crearea -"B! dar ma6oritatea sunt importatoare nete de

produse a%ricole. 0radul redus de diversifcare a ramurilor %enerează ri%iditate!capacitate redusă de adaptare la cerinţele economiei moderne.

5ectorul a%ricol contribuie! 'n medie! cu cca ;9P la crearea produsului naţional brut!)urniz7nd 8D= din e3port $i utiliz7nd 4D; din populaţia activă. *ste vorba 'nsă de oa%ricultură Va subzistenţeiX! )oarte puţin antrenată 'n economia de sc,imb.-roductivitatea muncii! 'n acest sector! este e3trem de scăzută din cauza unor maridifcultăţi le%ate de te,nici de producţie ar,aice! neefciente! de e3istenţa unorinstituţii )oarte slabe de spri6in a%ricol! de lipsa in)rastructurii! a cadrelor califcate.n plus! a%ricultura multora dintre aceste ţări se con)runtă cu de$ertifcarea $i cuposibilităţi )oarte reduse de iri%are. Goate acestea au determinat! 'n multe cazuri!

reducerea producţiei a%ricole per locuitor! amplifcată de cre$terea rapidă apopulaţiei! care are ca e)ect instalarea unei insecurităţi alimentare cronice!sta%narea e3porturilor a%ricole $i sporirea importurilor de produse alimentare.

5ectorul industriei manu)acturiere contribuie doar cu 9P la producţia internă! )aţăde 89P pe ansamblul ţărilor 'n curs de dezvoltare. n unele ţări! ponderea producţieiindustriale 'n -B a cobor7t 'n 89= la 8+=P.

n ţările subdezvoltate! e3istă mai multe tipuri de economie: economie naturală desubzistenţă! care presupune reluarea pe cale 'n%ustă a producţiei& economia depiaţă simplă! le%ată de mica producţie de măr)uri $i economia de piaţă dezvoltată >prezentă 'n sectoarele economice moderne. Aceasta %enerează anumite contraste!

căci elementele de economie modernă se re%ăsesc 'n marile ora$e! 'n rest!predomină economia de tip tradiţional.

5tructurile sociale $i instituţionale din aceste ţări sunt etero%ene $i instabile.aporturile sociale > de natură )eudală sau pre)eudală > coe3istă alături deelemente ale relaţiilor contemporane. *3istă instabilitate politică! iar procesul deinte%rare naţională nu este pe deplin realizat. 5istemul instituţional este! deseori!inefcient! or%anele puterii publice neput7nd! uneori! asi%ura stabilitatea! findcorupte $i )ără autoritate.

/ependenţa economică a ţărilor subdezvoltate )aţă de e3terior reprezintă o altătrăsătură semnifcativă a acestor economii. Această dependenţă 'mbracă )ormeeconomice diverse. Ast)el! se poate vorbi de o dependenţă comercială const7nd 'nponderea mare a le%ăturilor acestor ţări cu cele industrializate! care derulează I9Pdin totalul relaţiilor lor economice e3terne& dependenţa te,nolo%ică concretizată 'nimportul masiv de ma$ini $i utila6e! te,nolo%ii! brevete! patente! ce impun anualacestor ţări obli%aţia de a plăti zeci de miliarde de dolari& dependenţa monetară $ifnanciară ce se e3primă sintetic prin mari defcite ale plăţilor curente $i o cre$teree3cesivă a datoriei e3terne a acestor economii.

n ţările subdezvoltate! indicele dezvoltării umane este scăzut > 9!;99 $i mai puţin./in această cate%orie )ac parte 88 de state. Fările cu cel mai slab ndice al/ezvoltării #mane sunt 5ene%al! "i%eria $i "i%er.

A)rica este continentul care %ăzduie$te cel mai mare număr de ţări subdezvoltate.*le mai sunt numite ţările din A)rica 5ubsa,ariană. 5tatele subdezvoltate din


17/28

această re%iune n+au capacitatea de a+$i mobiliza resursele interne $i de a 'ncasavenituri fscale substanţiale din ta3are. *3cluz7nd subvenţiile! veniturile%uvernamentale ale ţărilor instabile economic din A)rica 5ubsa,ariană nu depă$escdec7t! rareori! 89P din -B. ndicele dezvoltării umane scăzut reEectă )uncţionareadefcitară a sistemelor educaţionale $i sanitare. (ocuitorii din 5ierra (eone $i\imbabe! de e3emplu! au o speranţă de viaţă care nu depă$e$te cu mult v7rsta de

49 de ani. Fările subdezvoltate a)ricane sunt caracterizate! 'n medie! de o densitate)oarte scăzută a populaţiei: 89 din =; de ţări au mai puţin de 49 de locuitori peLilometru pătrat! 'n sc,imb populaţia este t7nără $i se aEă 'n continuă cre$tere.a6oritatea populaţiei din aceste ţări locuie$te 'n zonele rurale. Aceste ţări au numai1 metri de drum as)altat pe Lilometru pătrat! iar costurile transporturilor sunt dedouă ori $i ceva mai mari dec7t acelea practicate 'n Asia de 5ud+*st.

n e3porturi! predomină produsele primare. n 89=! 'n medie! produsele primare aureprezentat mai bine de I;P din e3porturi! dintre care D= constituiau combustibilii!iar! 'n ast)el de ţări ca An%ola! Ciad! epublica /emocrată Con%o $i epublica0uineea *cuatorială! e3portul produselor primare a depă$it 1 4P anual! iar -BD c.loc! 'n ţările subdezvoltate din A)rica 5ubsa,ariană! variază 'ntre ;9 $i @99 de dolariamericani.

n ţările subdevoltate din A)rica! e3istă o lipsă acută de investiţii străine directe. nperioada dintre 8999 $i 89=! mai mult de I9P din totalul investiţiilor străinedirecte destinate ţărilor din A)rica 5ubsa,ariană au )ost orientate doar către cinciţări: An%ola! Ciad! 0uineea *cuatorială! "i%eria $i 5udan! toate acestea find ţări 'nzestrate cu resurse naturale abundente. Fările subdezvoltate din A)rica dispun derezerve străine insufciente $i datorii e3terne uria$e! ceea ce le slăbe$te $anseledezvoltării viitoare.

n toate ţările subdezvoltate din A)rica! a%ricultura continuă să fe cea maiimportantă activitate economică! 'n ciuda e3pansiunii industriei $i serviciilor $i aimportanţei! din ce 'n ce mai mare! a acestor activităţi. A%ricultura este o ramură cuun caracter dualist! utiliz7nd at7t te,nici rudimentare! tradiţionale! c7t $i te,nicimoderne! de mare randament. n aceste ţări! e3istă un amestec de )orme deproprietate $i de sisteme de e3ploatare a terenurilor! determinate de condiţiilenaturale! dar $i de cele sociale.

n pofda )aptului că! 'n statele subdezvoltate din A)rica! cel mai mare procent dinpopulaţia activă este ocupată 'n a%ricultură! nu se produce destul pentru a ,rănipopulaţia. Cauzele sunt multiple! una din cele mai importante este sporul naturalmare! altă cauză este pierderea )orţei de muncă din a%ricultură datorată e3oduluirural! populaţia find atrasă de ora$ele mari. *3portul de produse a%ricole n+areprioritate mare $i investiţiile 'n te,nolo%ia a%ricolă modernă lipsesc. ulte ţări dinA)rica trebuie să importe alimente de bază $i necesită a6utoare.

/e$i are la dispoziţie o mare diversitate de plante de cultură! populaţia ruralăa)ricană su)eră 'ncă de malnutriţie! at7t datorită lipsei cantităţilor necesare de,rană! c7t $i datorită monoalimentaţiei. 5ărăcia ţăranului a)rican este determinatăde c7teva trăsături ale a%riculturii practicate! 'n cea mai mare parte! la un nivelte,nolo%ic rudimentar. -ractica sistemului citemen_ > p7rlo%irea 'ndelun%atăuneori! I+9 ani! slaba utilizare a animalelor de tracţiune! lipsa 'n%ră$ămintelor! a

surselor de investiţii! preponderenţa )emeii 'n muncile c7mpului! lipsa speciali$tilorsunt doar c7teva din cauzele care determină obţinerea unor randamente a%ricoleslabe! de$i e)ortul fzic este mare. Benefciile )oarte reduse ale ţăranilor a)ricani!


18/28

care )ormează ma6oritatea populaţiei active! nu pot susţine bu%etele statelor prinimpozite pe venitul a%ricol.

4.=. *conomia ţărilor 'n tranziţie

n literatura an%lo+sa3onă! termenul care desemnează cel mai des tranziţiaeconomică este cel de trans)ormare. Granziţia este defnită drept procesul de trecere

de la economia planifcată la economia de piaţă.n economia planifcată! %uvernul ia decizii privind producerea $i distribuireabunurilor $i serviciilor! de obicei! printr+un vast sistem birocratic de planifcare. Ocaracteristică esenţială o reprezintă proprietatea statului asupra tuturorconstrucţiilor $i ec,ipamentelor utilizate 'n producerea de bunuri $i servicii.0uvernul stabile$te rolul indivizilor 'n cadrul procesului de producţie. "u e3istădeloc! sau aproape deloc! proprietate privată! iar libertatea individuală esterestricţionată. -rintre economiile planifcate e3istente 'n prezent se numără cele dinCuba $i Coreea de "ord.

n economia de piaţă! activitatea economică se des)ă$oară )ără intervenţii dinpartea %uvernului sau cu intervenţii )oarte reduse. n acest tip de economie! o piaţăconstituie locul! concret sau virtual! 'n care v7nzătorii $i cumpărătorii de bunuri $iservicii se pot 'nt7lni $i pot 'nc,eia tranzacţii. -roprietatea privată $i libertateaindividuală! 'n mare parte nerestricţionată! sunt alte caracteristici esenţiale aleeconomiei de piaţă. /e$i! la ora actuală! nu e3istă sisteme pure ale economiei depiaţă! 5#A ilustrează una dintre cele mai vădite tendinţe spre o piaţă liberă.

"ecesitatea trecerii la o economie de piaţă a apărut ca o consecinţă a inefcienţeisistemului de comandă! e3istent p7nă la 'nceputul anilor


19/28

*tapele tranziţiei trebuie să urmărească:

• crearea unui nou conte3t social+economic&

• liberalizarea pieţei&

• depă$irea crizei economice $i )avorizarea proceselor de cre$tere economică&

• includerea economiei 'n circuitul economic mondial&

#n rol esenţial i se atribuie statului! care trebuie să evite ,aosul economic $idezordinile politice cauzate de )aptul că )orţele pieţei n+ar f controlate.

5trate%iile de reconstrucţie a economiilor centralizate s+au %rupat! 'n principal! 'ndouă direcţii: de inspiraţie liberală sub )orma terapiei $oc $i %radualismul! ca terapieinEuenţată de teoriile neo+instituţionaliste.

). VGerapia de $ocX > presupune realizarea rapidă a principalelor obiective aletranziţiei! liberalizarea bruscă a preţurilor $i a sc,imburilor comerciale! privatizarea$i demonopolizarea economiei. O asemenea re)ormă a )ost posibilă 'n -olonia!

datorită susţinerii puternice a %uvernului din acea perioadă&

%. VGerapia %radualistăX > prevede 'ndeplinirea obiectivelor le%ate de tranziţie! 'ntr+un timp 'ndelun%at! dar cu costuri sociale mai reduse. Aceasta a )ost aplicată 'n#n%aria! care a pornit pe calea re)ormelor radicale cu mult 'naintea celorlalte ţărisocialiste. Gotu$i! ţara de re)erinţă este C,ina! iar %radualismul c,inez constă 'n 'mbinarea controlului macroeconomic asupra economiei $i menţinerea unui puternicsector de stat cu procesul de liberalizare 'n sectoarele mar%inale: comerţ!a%ricultură! servicii.

Concepţia tranziţiei spre o economie de piaţă a )ost )ormulată de reprezentanţii?ondului onetar nternaţional $i ai Băncii ondiale! propusă sub )orma unui pac,etde recomandări. n perioada dezvoltare! in)rastructurăetc.&

• e)orma fscală. Aceasta trebuia să includă lăr%irea bazei fscale $idiminuarea ratelor mar%inale de impozitare. 5copul rezidă 'n ameliorareastimulentelor economice $i a ec,ităţii orizontale&

• (iberalizarea fnanciară. 5copul constă 'n determinarea! de către piaţă! aratelor dob7nzii $i eliminării inEuenţelor politice&

• atele de sc,imb. *conomiile au nevoie de o rată de sc,imb valutar stabilităla un nivel sufcient de competitiv pentru a induce o cre$tere economică rapidă! prine3porturi $i atra%ere de capital străin&

• (iberalizarea sc,imburilor comerciale. estricţiile cantitative ar trebui să fe 'nlocuite rapid prin ta3e vamale! iar acestea să fe diminuate pro%resiv&


20/28


21/28

/upă anii


22/28

-rima ţară din *C* care a pus 'n practică politici economice radicale de tranziţie!după . (iberalizarea totală a sectorului privat&

8. Abolirea or%anizaţiilor comuniste din cadrul 'ntreprinderilor de stat! care

con)ereau mare putere sindicatelor muncitorilor&=. (iberalizarea rapidă a preţurilor 'n cursul anului 4. ntroducerea de constr7n%eri bu%etare aspre pentru 'ntreprinderile de stat $io considerabilă reducere a inEaţiei p7nă la un nivel moderat! prin intermediulpoliticilor fscale! monetare $i salariale.

e)orma Vterapiei de $ocX a pus )undamentul dezvoltării economice din !


23/28

0ermania devenise investitorul principal al #n%ariei! cu un procent de 81+==P $i cuo reinvestire aproape totală a profturilor din aceste investiţii! de apro3imativ !8miliarde de euro. n 899;! 'n #n%aria! e3istau I999 de frme cu capital ma6oritar%erman. Audi a investit 'n #n%aria =! = miliarde de euro p7nă 'n 899I! /aimler+Benza investit aproape un miliard de euro! iar Opel cca =99 de milioane de euro.

Ce,ia! om7nia $i 5lovacia s+au evidenţiat printr+un %radualism puternic bazat pere)orme! ce s+au realizat anevoios! cu rezultate tardive.

5ituaţia economică a ţărilor din *C* s+a bucurat de 'mbunătăţiri semnifcative abiala 'nceputul noului mileniu! 'n urma unor re)orme reu$ite $i a6utoare acordate de#niunea *uropeană n prezent! -olonia! Ce,ia! 5lovenia` țările Baltice sunt cele maiprospere ţări din *uropa Centrală $i de *st! cu un venit anual per locuitor!apro3imativ e%al cu cel al 0reciei $i -ortu%aliei. -B+ul pe cap de locuitor 'n acestețări este 'n medie 89 999 J. *conomiile lor s+au orientat mai repede spre servicii $iindustrie! care deţin @9P $i! respectiv! =8P! din venitul ţării. Aceste state răm7n $icei mai mari investitori de capital străin din re%iune! iar la capitolul comerţ e3terior!-olonia a )ost lider incontestabil 'n anul 89! valoarea e3portului a6un%7nd la 898

;9 milioane J.

om7nia $i Bul%aria au benefciat de in6ectări masive de 5/ din partea #*. Cu toateacestea! ele se dezvoltă destul de anevoios! mai ales că economia lor a su)eritenorm de pe urma crizei economice din 8991. Bul%aria are cel mai mic -B c.loc. din#* > de doar I =@ de dolari 89=.

Fările din *uropa de *st au )ost %rav e3puse crizei economice. Cele mai importantecauze: dependenţa de pieţele e3terne! defcite de cont curent mari! dependenţămare de Eu3urile de capital străin! volumele mari de credite 'n valută. Gotu$i! ceamai importantă vulnerabilitate consta 'n nevoia de fnanţare e3ternă. 5ucursalele

băncilor din această re%iune erau dependente de băncile+mamă! ceea ce a %eneratun risc suplimentar al retra%erii bru$te a capitalului. /atorită situaţiei difcile dinţările de ori%ine! multe sucursale $i+au 'ncetinit creditarea 'n ţările est+europene.

*conomia acestor ţări a su)erit o cădere apreciabilă > de la o medie anuală de IPcre$tere! 'n perioada 899@+8991! la > I!P! 'n anul 899


24/28

#n%aria este 'n topul statelor aEate 'n declin 'n *uropa Centrală $i de *st! findretro%radată de la stat cu democraţie consolidată la una semi+consolidată.

Gabelul 4.=

Clasifcarea țărilor 'n tranziție con)orm raportului "ations in Gransit 89;:/emocracY on t,e /e)ensive in *urope and *urasia!

Balcani *uropa Centrală *urasia

Albania + 4.4 Bul%aria + =.8< Armenia + ;.=@

Bosnia și Kețe%ovina + 4.4@ 5lovenia + .


25/28

edițiile precedente! iar situația democrației este 'ncă și mai %ravă 'n Bosnia+Kerțe%ovina.

n raport se mai specifcă că 'n ultimii ani a avut loc un declin 'n ce priveștedemocrația 'n toate țările 'n tranziție! c,iar și 'n cele mai avansate din *uropaCentrală și din Balcani! iar 'n *urasia tendința a )ost 'ncă și mai pronunțată și maidramatică! conEictul ruso+ucrainean devenind un )el de simbol al declinului.

Cele mai democratice dintre cele 8< de țări cercetate 'n raport sunt considerate5lovenia! *stonia și celelalte țări membre 'n #* și "AGO! iar la polul opus se aEădouă republici din Asia centrală! #zbeListan și GurLmenistan.

CO"C(#\ la capitolul 4

. Clasifcarea ţărilor lumii se e)ectuează după mai multe criterii. ărimea uneieconomii este măsurată din punct de vedere operaţional de către instituţiiinternaţionale! precum Banca ondială! ?ondul onetar nternaţional! Or%anizaţia

"aţiunilor #nite prin intermediul unor ast)el de indicatori! ca: -rodusul ntern Brut pecap de locuitor -BDc.loc! ndicele /ezvoltării #mane! ndicele Competitivităţii0lobale! mărimea populaţiei! supra)aţa etc.

8. n practica internaţională! toate ţările lumii se 'mpart 'n trei %rupuriprincipale: ţări dezvoltate! ţări 'n curs de dezvoltare $i ţări 'n tranziţie.

=. /# reprezintă un instrument comple3 cu a6utorul căruia este calculatăevoluţia pe termen lun% a nivelului mediu de dezvoltare umană! el find sinteza atrei dimensiuni de bază: o viaţă lun%ă $i sănătoasă măsurată prin speranţa de viaţăla na$tere! un nivel bun de educaţie măsurat prin rata $tiinţei de carte la adulţi!combinată cu rata totală a 'nscrierii 'n 'nvăţăm7ntul primar! secundar $i terţiar $icondiţii de trai decent măsurate prin -rodusul ntern Brut pe cap de locuitor la-aritatea -uterii de Cumpărare 'n dolari 5#A.

4. Fările dezvoltate reprezintă entităţile cu cel mai 'nalt potenţial economic. (a 'nceputul sec. al MM+lea! 'n %rupul statelor dezvoltate! erau incluse apro3imativ 49de ţări din America de "ord! *uropa $i Asia. ?ondul onetar nternaţional identifcă=8 de economii dezvoltate! Banca ondială enumeră @; de ţări cu venituri ridicate!iar Or%anizaţia de Cooperare $i /ezvoltare *conomică OC/* cuprinde =4 de ţări cunivel ridicat al calităţii vieţii.

;. n ţările economic avansate! trăiesc @!

Naponia! 5#A $i #*! denumite VGA/AX. n anul 89! ţările triadeireprezentau ;;P din -B+ul mondial! @


26/28

a%enda a )ost e3tinsă considerabil! pentru a trece de la aspectele preponderentmacroeconomice $i comerciale! la cele re)eritoare la securitate! mediu $i dezvoltare.

1. Or%anizaţia pentru Cooperare $i /ezvoltare *conomică OC/* s+a )ormatofcial la =9 septembrie


27/28

4. Care sunt trăsăturile specifce ale ţărilor dezvoltate

;. Cum a evoluat procesul de tranziție 'n țările *uropei Centrale și de *st

@. Ce reprezintă GA/A. *3emplifcaţi 'nt7ietatea ei 'n economia mondială.

I. Care sunt trăsăturile specifce ale ţărilor 'n curs de dezvoltare

1. -rin ce se deosebesc ţările emer%ente de ţările subdezvoltate


28/28

e C,ina.

@. /in cate%oria Vnoilor ţări industrializateX nu )ace parte:

a Ar%entina&

b alaYsia&

c #ru%uaY&

d G,ailanda.

I. n cate%oria ţărilor 'n curs de dezvoltare cel mai puţin avansate sunt:

a 0eor%ia&

b Albania&

c ozambic&

d *%ipt.

1. Fările puternic dezvoltate depind de ţările slab dezvoltate din perspectiva:

a -ieţelor de des)acere&

b "oilor te,nolo%ii&

c ateriilor prime&

d Alimentară.

clasific. ec tarilor

Documents