Raport geologic al

aflorimentului de la Coasta

MareDRUGA ANCA, GEOLOGIE, ANUL III

DEMBROVSCHI ERIK, INGINERIE GEOLOGICA, ANUL III

Cuprins

• Cadrul Geografic

• Cadrul Geologic

• Metode de analiza:

- Pe teren: observatii directe, lupa 10x

- In laborator: uscare, sitare

- La lupa binoculara: obiectiv 4x

• Discutii

• Concluzii

Cadru geografic

Coasta Mare, Pădurea Făget.

Coordonate GPS: N 46o44’40’’E 23o34’97’’

Cadru geologic

Formatiunea de Corus este localizata in partea de sud a municipiului

Cluj-Napoca, in padurea Faget. Aceasta reprezinta un eveniment transgresiv

important alcatuit predominant din arenite, depus dupa un episod dominant argilos.

Varsta aproximativa a stratelor este de 26 Ma, ceea ce le plaseaza in Oligocenul

superior. Stratele de Corus sunt dispuse transgresiv peste stratele de Cetatuia si

stratele de Ticu. Inaltimea stratelor in afloriment este de aproximativ 20 de m iar din

punct de vedere litologic sunt putin diferite fata de stratele de la Corus. Nisipurile

metalurgice sunt mai fine, de culoare galben - ruginiu cu vargaturi rosii - violacee, iar

in partea mediana prezinta pete albastrui - verzui.

(Meszaros, 1976, Pe

poteci cu banutei de piatra.)

Pe teren

Cariera de la Coasta Mare

Pe teren

Nisip vargat (proba P4)

Argila siltica (proba P3)

Lumasel (proba P2)

Pe teren

P1: Nisipuri fine

Pe teren

P2: Mulaje de Clamis Gigas in partea inferioara a lumaselului

Pe teren

P2: Lumasel-detaliu

Pe teren

Argila siltica (P3)

Pe teren

Nisip vargat (Proba P4)

Metode de Analiză

Probele din afloriment au suferit o serie de prelucrari in laborator, pentru

o analiza mai detaliata. Acestea au fost initial uscate in etuva timp de 10 ore la

105o C din fiecare proba cate 200g. Dupa uscare, acestea au fost fierte intre 2 si 5

ore, racite, sitate si spalate in sita de 125 μm, (pe sita de 63μm nu s-a cernut

suficient material), dupa care au fost uscate din nou, de data aceasta la 110o C timp

de 22 ore. Probele rezultate au fost apoi analizate la lupa binoculara pentru

eventuale foraminifere, ostracode, si altele. Pozele la lupa binoculara au fost toate

efectuate cu obiectivul de 4X. Au reiesit:

In laborator

Nisip fin (P1) Lumasel (P2)

Argila siltica cu impresiuni de plante (P3) Nisip vargat (P4)

La lupa binoculara

Imagini de ansamblu a probei P1 (nisip fin)Micele se regasesc in aceeasi cantitate ca si in nisipul cuartos

Foraminifer portelanos

4x

4x

4x

La lupa binoculara

Foraminifere gasite in proba P2

4x

4x

4x

4x

La lupa binoculara

Imagini de ansamblu a probei P3 (Argila siltica)

Apar fragmente de mice, dar ele sunt in cantitati semnificativ reduse fata de P4.

4x

4x

4x

La lupa binoculara

Proba P4: formata preponderent din mice

4x

4x

4x

Rezultate

Profil Coasta Mare Profil Corus (Meszaros, 1976)

Fauna de moluste din depozitele psefito- psamitice ale stratelor de Corus este reprezentata de biotipuri eulitorale si sublitorale de ape marine tropicale sau subtropicale cu salinitate normal (Meszaros, 1976, Pe poteci cu banutei de piatra).

Din bogatia de taxoni putem enumera: Chlamis gigas (SCHLOTH), Chlamis holgeri (Geinitz), Pecten pseudo- beudanti (DEP & ROM), Laevicardium kubecki (HAUER), Rudicardium grande (HOLTZL), Discops spondyloiddes (HAUER), Gllycymeris fichteli (DESH), Pitar schafferi (KAUTS), Anodora fichteli (DESH), Thracia pubesceus (PULT), Turittella turris (BAST), Turittella terebralis (LMK), Natica epiglotina (SCHFF).

(Rusu Anatal 1996, Romanian Journal of Paleontology,76, Supl 1)

Formatiunea de Corus este considerata drept reper pentru delimitarea termenilor neogeni de cei paleogeni din Bazinul Transilvaniei

(Meszaros, 1976, Pe poteci cu banutei de piatra).

Discutii

In cadrul formatiunii de Corus a fost intalnita atat o fauna de moluste foarte

diversificata cat si de foraminifere.

Stratele de Corus reprezinta un episod transgresiv dispus deasupra stratelor

de Cetatuia si Ticu.

Fauna de moluste indica un paleomediu tropical- subtropical cu ape marine

cu salinitate normala.

Multitudinea de taxoni precum si caracteristicile acestora ne indica faptul ca

depozitele au fost situatea pe shelf sau chiar pe marginea tarmului.

Formatiunea de Corus cuprinde limita dintre Miocen si Pliocen si implicit

dintre Paleogen si Neogen.

Reprezinta un eveniment transgresiv important alcatuit predominant din

arenite, depus dupa un episod dominant argilos.

Concluzii

Nicolae Meszaros(1976), Pe poteci cu banutei de piatra, Ed. Sport-Turism,

Bucuresti, pg 25- 32.

Rusu Anatol (1996), Changes in marine molluscan assemblages from the

upper Oligocene- lower Miocene in NW Transylvania, Romanian Journal of

Paleontology, 76¸Supl 1, pg 58-62.

Bibliografie