cod nose-p: 109.06: depozit de deseuri (depozitarea ...arpmag.anpm.ro/upload/27672_formular...

FORMULARUL DE SOLICITARE A AUTORIZATIE INTEGRATE DE MEDIUPENTRU DEPOZITUL DE DEŞEURI MENAJERE MAVRODIN

FORMULAR DE SOLICITARE

Date de identificare ale titularului de activitate/operatorului instalatiei care solicita autorizarea activitatii

Numele instalatiei

Depozitul de deşeuri menajere Mavrodin

Numele Solicitantului Consiliul Judetean Teleorman

– str. Dunarii nr. 178 , Alexandria , jud. Teleorman

Activitatea sau activitatile conform Anexei I din OUG 152 /2005 5.4. ‘Depozite de deşeuri care primesc mai mult de10 tone deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25.000 tone deşeuri, cu excepţia depozitelor de deşeuriinerte’’,

cod NOSE-P: 109.06: depozit de deseuri (depozitarea deseurilor solide pe sol)cod SNAP: 0904.

Numele si prenumele proprietarului Consiliul Judetean Teleorman

Numele si prenumele persoanei imputernicite sa reprezinte titularul activitatii pe tot parcursul derularii procedurii deautorizare:

Director general – Mugur Băţăus

Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectie a mediului:

Responsabil mediu - Nr. de telefon: Adresa de e-mail:Nota: pana la momentul completarii fisei de solicitare nu exista o persoana desemnata pentru activitatea deresponsabil de mediu


1. REZUMAT NETEHNIC

1.1 Descriere

Obiectul principal de activitate în cadrul Depozitului ecologic de deşuri menajere Mavrodin,este depozitarea de deşeuri menajere sau asimilate acestora in cantitate de 327,08 deşeuri/zisau 261,66 t /zi având o capacitate totalã de 2.865.256 t sau 3.581.570 mc mc deşeuri.Depozitul ecologic de deseuri de la Mavrodin îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de terende 28 ha, situat pe teritoriul administrativ al comunei Mavrodin, având ca administratorConsiliul Judeţean TeleormanDepozitul este de categoria b, adica pentru deseuri nepericuloase

1.2 Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului

Depozitul ecologic de deseuri de la Mavrodin - Teleorman este amplasat în extravilanul comuneiMavrodin, judetul Teleorman, în partea de nord a comunei la 2500 m fata de localitate si la 2900 mdistanta fata de DJ 703 Mavrodin - Calinesti.Depozitul ecologic de deseuri de la Mavrodin are o suprafaţă de 28 hectare şi deserveste intregul judeţ,cu o populaţie de peste 400.000 locuitori. Din suprafaţa totală de 28 hectare, 20 ha sunt pentrudepozitul ecologic şi 8 ha pentru restul construcţiilor - staţia de sortare, staţia de compostare, cladireadministrativa, cladire receptie - bascula, platforma spălare maşini, atelierul mecanic, statia de tratareape uzate, statia de clorinare, alei, drum de contur, etc.

1.2 Alternative principale studiate de catre Solicitant

Inainte de elaborarea aplicatiei privind ,,Sistemul Integrat al Deseurilor in Judetul Teleorman”, au fostanalizate optiuni alternative disponibile pentru eliminarea deseurilor menajere si anume: reciclareadeseurilor, compostare, incinerarea si ambalarea in instalatii industriale.Cele patru alternative auurmatoarele caracteristici comune: actiunile de sortare a deseurilor la surse si de reciclare precedalternativa de eliminare, depozitarea ramanand necesara ca solutie pentru eliminarea deseurilorAlegerea amplasamentului optim dintre cele doua alternative studiate s-a facut pe baza unei analizepur criteriala a efectelor asupra componenetelor mediului : criterii de natura fizica, caracteristicigeologice, clasa de seismicitate, caracteristicile litologice si hidrogeologice, caracteristici ale mediulufizic, criterii economice si criterii sociale.Amplasamentul Mavrodin a corespuns cel mai bine criteriilor sus mentionate.

2 TEHNICI DE MANAGEMENT 2.1 Sisteme de management

Neexistand un operator desemnat pentru Depozitul ecologic de deseuri de la Mavrodin nuexista implementat si certificat un Sistem de Management Calitate si de Mediu.

3 INTRARI DE MATERIALE3.1 Selectia materiilor prime

Selectarea deseurilor se realizeaza vizual la receptia acestora .Restul materiilor prime ( motorin, hipoclorit de sodiu, acid sulfuric, uleiuri,etc), care suntdestinate activitatilor curente vor fi receptionate conform procedurilor care se vor stabili lainceperea activitatii pe amplasament.


3.2 Cerintele BATNu exista BAT

3.3 Audit privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime)

Nu s-a realizat

3.4 Utilizarea apei

Alimentarea cu apa a Depozitul ecologic de deseuri de la Mavrodin este asigurata prin forarea unuiput de medie adancime , echipat cu o pompa submersibila cu o capacitate de Q= 6,5 l/sApa scoasa din put trece prin Statia de clorinare care este instalata in interiorul unui containerprefabricat cu doua compartimente si este destinata stacarii si clorinarii invederea respectariicerintelor de potabilitate.Distributia de apa potabila se realizeaza printr-o retea de alimentare si distributie ( tevi HDPE OD90), catre urmatoarele cladiri;- cladirea de intrare si cladirea administrativa- garaj si atelier;- statia de sortare;- statia de compostare;- statia de tratare ape uzate;- bazin pentru ape pluviale;

3.5 Utilizarea combustibililor

- Traficul rutier în incinta depozitului de deşeuri care constă în intrarea şi ieşirea vehiculelor şiîn utilizarea buldozerului, compactorului, autoatelierului de reparatii, etc.

- Functionarea genrratorului de energie electrica, pentru situatiile de urgenta

4 PRINCIPALELE ACTIVITATI

4.1 Descrierile proceselor

Procese tehnologice de baza:

--Inregistrare, cântărire şi urmărirea deşeurilor- Descărcarea deşeurilor acceptate;- sortarea deseurilor pentru separarea categoriilor de deseuri reciclabile- compostarea deseurilor biodegradabile- Depunerea deşeurilor la depozitul de deşeuri ecologic- tratarea apelor uzate rezultate de pe amplasament

Procese auxiliare- tratarea apei brute in vederea potabilizarii- depozitarea combustibililor si carburantilor- spalarea utilajelor si mijloacelor autoreparatii auto

4.2 Tehnologii alternative studiateIn proiect s-au analizat 2 alternative ale tehnologoei de epurare a apelor uzate :

· Statie de epurare mecano-biologica, cu epurare biologica in doua trepte, cu stabilizareaaeroba a namolului si deshidratarea mecanica a namolului

· Statie de epurare mecano-chimica si biologica, cu aerare prelungita, stabilizarea aeroba anamolului, rezultat din treapta chimica de epurare si deshidratarea mecanica a namolului


5. EMISII SI REDUCEREA POLUARII

Emisii in aerDepozitul propriu-zis este prevazut cu un sistem de colectare si ardere a gazului de depozitIn vecinatatea depozitului este prevazuta realizarea unei perdele vegetale pentru reducereaimpactului, evantual asupra vecinilor ( miros, zgomot )

Emisii in apaIn vecinatatea depozitului de carburanti este amplasat un bazin decantor separator de produsepetroliere , unde sunt colectate apele uzate care rezulta din procesul de spalare a autovehiculelor siutilajelor care opereaza in zonaPentru toata apa uzata rezultata de pe amplasamen ( mai putin apele din precipitatii consideratechimic pure) sunt trecute prin bazine de decantare si statia de tratare.

6. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILORNU este cazul avand in vedere activitatea

7. ENERGIE

Alimentarea cu energie electrică este asigurată de o retea de cabluri supraterane de 20 kV,conectate la tabloul principal, alimentata de la statia de transformatoare, 2 x 600 kVA, instalateintr-o cladire speciala.In situatii de urgenta se poate folosi generatorul de urgenta cu o putere a motorului de 188 KWsi o performanta primara de 200 kVA..

8. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR

Risc de explozii sau incendii datorita :-posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din

depozit-prezentei carburantilor pe amplasamentul depozitului

Consecinta : afectarea tuturor elementelor de mediu din zona amplasamentuluiRisc de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit ( 70-90 oC)Consecinta : afectarea calitatii aerului ambiental din zona depozitului propriu-zisRisc de rupere a hidroizolatieiConsecinta : afectarea solului, subsolului,apelor subterane din zona amplasamentuluiRisc de pierdere a stabilitatii masei de deseuriConsecinta : afectarea calitatii depozitului, cailor de acces din zona depozitului propriu-zisRisc de cutremurConsecinta : afectarea constructiilor din zona depozitului

9. ZGOMOT SI VIBRATII

Principalele surse de zgomot şi vibraţii de pe amplasament sunt reprezentate de mijloaceleauto si utilajele de exploatare. Utilajele angajate în acest proces sunt o sursă de zgomot, iarnivelul depinde de tipul motorului şi starea acestuia. Având în vedere distanţa faţă de zonelelocuite aceasta poate constitui o sursă de poluare doar pentru personalul angajat

10. MONITORIZAREPana in prezent pe amplasament nu au fost efectuate monitorizari ale parametrilor de proces si alefactorilor si elementelor de mediu.

Pe amplasament exista un laborator si dotarea necesara pentru monitorizarea conform propunerilordin proiect.


11. DEZAFECTARE

Activitatea de dezafectare cuprinde :-acoperirea zonelor care au atins cota finala de depozitare-monitorizarea tehnologica- monitorizarea emisiilor si calitatii mediului in zona-paza si supravegherea

12 ASPECTE GENERALE ALE INSTALATIEI

Depozitul este situat , in mijlocul judetului Teleorman, la nord - est de satul Mavrodin, laaprox. 14 km nord – vest de Alexandria.

13. LIMITELE DE EMISIE

· Pentru soluri cu folosinţă mai puţin sensibilă Ordinul MAPPM nr 756/1997

· Pentru emisii in aer - Ordinul 592/2002 (Normativ privind stabilirea valorilorlimită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului deazot şi oxizilor de azot, a pulberilor totale în suspensie, benzenului, monoxiduluide carbon şi ozonului din aerul înconjurător) si STAS 12574/1987

· Pentru apa – HG 351/2005 ( privind aprobarea programului de eliminare treptata aevacuarilor, emisiilor si perderilor de substante prioritar periculoase) ; HGnr.188/28.02.2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcareîn mediul acvatic a apelor uzate (modificată de Hotărârea de Guvern nr.352/21.04.2005; modificată şi completată de Hotărârea nr. 210/28.03.2007 pentrumodificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis–ul comunitarîn domeniul protecţiei mediului)

· Pentru zgomot STAS 1009/ 1988

14 IMPACT

Implementarea noului sistem ecologic de colectare, transport, tratare şi depozitare adeşeurilor într-un depozit are un anumit impact asupra mediului. Efectele asupra mediuluidepind de modul de obţinere, exploatare şi întreţinere a noilor echipamente.Principalele dezavantaje pentru mediu datorate colectării, transportului, tratării şidepozitării deşeurilor sunt:· riscul potenţial minim de poluare a resurselor de apă;· riscul potenţial minim de poluare a solului;· posibilitatea apariţiei mirosurilor neplăcute, a paraziţilor şi a transmiterii agenţilorpatogeni numai pe amplasament;· impactul minim asupra biodiversitaţii:· impactul moderat negativ si pozitiv asupra componentei de mediu Peisaj· impactul mediu pozitiv si negativ asupra mediului social si economic

15 PROGRAMELE DE CONFORMARE SI MODERNIZARE

Planul de masuri obligatorii si programul de monitorizare trebuie sa aiba in vedere

recomandarile prezentate in ‘’ Raportul de amplasament’’.


2. TEHNICI DE MANAGEMENT

2.1 Sistemul de management

Sunteti certificati conform ISO 14001 sau inregistrati conformEMAS (sau ambele) – daca da indicati aici numerele decertificare / inregistrare

Nu *

Furnizati o organigrama de management in documentatiadumneavoastra de solicitare (indicati posturi si nu nume).Faceti aici referire la documentul pe care il veti atasa

NU *

* pana la momentul completarii fisei de solicitare:

- depozitul nu a intrat in funciune

- nu exista un operator desemnat pentru administrarea depozitului de deseuri

Cerinta caracteristica a BAT Da sau NuDocumentul de referinta saudata pana la care sistemele vorfi aplicate (valabile)

ResponsibilitatiPrezentati ce post saudepartament esteresponsabil pentru fiecarecerinta

0 1 2 3 4

1 Aveti o politica de mediurecunoscuta oficial?

Nu* - -

2 Aveti programe preventive deintretinere pentru instalatiile siechipamentele relevante?

Nu* - -

3 Aveti o metoda de inregistrare anecesitatilor de intretinere sirevizie?

Nu* - -

4 Performanta/acuratetea demonitorizare si masurare

- - -

5 Aveti un sistem prin careidentificati principalii indicatori deperformanta in domeniul mediului?

Nu* - -

6 Aveti un sistem prin care stabiliti simentineti un program de masuraresi monitorizare a indicatorilor caresa permita revizuirea siimbunatatirea performantei/acuratetei?

Nu* - -

7 Daca raspunsul de mai sus este DAlistati indicatorii dumneavoastraprincipali

- - -




0 1 2 3 4

8 Instruire

Confirmati ca sistemele de instruiresunt aplicate (sau vor fi aplicate sivor incepe in interval de 2 luni de laemiterea autorizatiei) pentru intregpersonalul relevant, inclusivcontractantii si cei careachizitioneaza ehipament simateriale; si care cuprindeurmatoarele elemente:

constientizarea implicatiilorreglementarii data de Autorizatiepentru activitatea companiei sipentru sarcinile de lucru;

constientizarea tuturor efectelorpotentiale asupra mediului rezultatedin functionarea in conditii normalesi exceptionale;

constientizarea necesitatii de araporta abaterea de la conditiile deautorizare;

prevenirea emisiilor accidentale siluarea de masuri atunci cand aparemisii accidentale;

constientizarea necesitatii deimplementare si mentinere aevidentelor de instruire

DA Programul de instruire

Maxim 2 luni de la stabilireaoperatorului care va preluadepozitul

Echipa de mangeri aoperatorului , care vaprelua depozitul

9 Exista o declaratie clara aabilitatilor si competentelornecesare pentru posturile cheie?

Nu Maxim 1 luna de la stabilireaoperatorului care va preluadepozitul

Responsabil resurse umane

10 Care sunt standardele de instruirepentru acest sector industrial (dacaexista) si in ce masura vaconformati lor?

Nu exista - -

11 Aveti o procedura scrisa pentrumanevrare, investigare, comunicaresi raportare a incidentelor deneconformare actuala saupotentiala, incluzand luarea demasuri pentru reducerea oricaruiimpact produs si pentru initierea siaplicarea de masuri preventive sicorective?

Nu

Simultan cu implementareasistemului de management demediu





0 1 2 3 4

12 Aveti o procedura scrisa pentruevidenta, investigarea, comunicareasi raportarea sesizarilor privindprotectia mediului incluzand luareade masuri corective si de prevenirea repetarii?

NU Maxim 6 luni de la stabilireaoperatorului care va preluadepozitul

Responsabilul de mediu

13 Aveti in mod regulat audituriindependente (preferabil) pentru averifica daca toate activitatile suntrealizate in conformitate cucerintele de mai sus? (Denumitiorganismul de auditare)

NU Maxim 6 luni de la stabilireaoperatorului care va preluadepozitul

Responsabilul de mediu

14 Frecventa acestora este de cel putino data pe an?

In prezentnu estestabilita

Maxim 6 luni de la stabilireaoperatorului care va preluadepozitul


15 Revizuirea si raportareaperformantelor de mediuEste demostrat in mod clar, printr-un document, faptul camanagementul de varf al companieianalizeaza performanta de mediu siasigura luarea masurilorcorespunzatoare atunci cand estenecesar sa se garanteze ca suntindeplinite angajamentele asumateprin politica de mediu si ca acestapolitica ramane relevanta?Denumiti postul cel mai importantcare are in sarcina analizaperformantei de mediu

Nu * - -

16 Este demostrat in mod clar, printr-un document, faptul camanagementul de varf analizeazaprogresul programelor deimbunatatire a calitatii mediului celputin o data pe an?

Nu * - -

17 Exista o evidenta demonstrabila (deex. proceduri scrise) ca aspectele demediu sunt incluse in urmatoareledomenii, asa cum sunt cerute deIPPC:

Nu * - -

· controlul schimbarii procesuluiin instalatie;

- - -

· proiectarea si inspectareanoilor instalatii, echipamentesau altor proiecte importante;

- - -

· aprobarea de capital; - - -

· alocarea de resurse; - - -




0 1 2 3 4

· planificarea si programarea; - - -

· includerea aspectelor de mediuin procedurile normale defunctionare;

- - -

· politica de achizitii; - - -

· evidente contabile pentrucosturile de mediu comparativcu procesele implicate si nu cucheltuielile (de regie).

- - -

18 Face compania rapoarte privindperformantele de mediu, bazate perezultatele analizelor demanagement (anuale sau legate deciclul de audit ), pentru:

Nu*

· informatii solicitate deAutoritatea de Reglementare; si

- - -

· eficienta sistemului demanagement fata de obiectivelesi scopurile companiei siimbunatatirile viitoareplanificate.

- - -

19 Se fac rapoartari externe, preferabilprin declaratii publice privindmediul?

Nu* - -

Informatii suplimentareNota : In cadrul procesului verbal de preluare a depozitului se vor prevedea toate obligatiile care decurg din respectareacerintelor BAT cu termene si responsabilitati





Cerinta caracteristica a BAT Unde este pastrata Cum se identifica Cine este responsabil

Documentatia de management si evidentelePentru fiecare dintre urmatoarele elemente alesistemului dumneavoastra de management datiinformatiile solicitate.

Politici Nu * - -

Responsibilitati Nu* - -

Tinte Nu* - -

Evidentele de intretinere Nu* - -

Proceduri generale, proceduri de sistem si procedurioperationale

Nu* - -

Registrele de monitorizare: analiza materii prime,analiza materii auxiliare, incercari pe flux, analizaproduse finite, evidente livrari, monitorizare aspectede mediu

Nu* - -

Rezultatele auditurilor Nu* - -

Rezultatele revizuirilor Nu* - -

Evidentele privind sesizarile si incidentele Nu* - -

Evidentele privind instruirile Nu* - -

Informatii suplimentareNota : In cadrul procesului verbal de preluare a depozitului se vor prevedea toate obligatiile care decurg din respectareacerintelor BAT cu termene si responsabilitati





11

3. INTRARI DE MATERIALE

3.1 Selectia materiilor prime

Principalelemateriale/utilizari

Natura chimica/compozitie(Fraze R)1

Inventarul completal materialelor

(calitativ sicantitativ)

(tone)

Ponderea

% in produs% in apa de suprafata

% in canalizare% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra mediului acolounde este cunoscut (de ex.

degradabilitate, bioacumularepotentiala, toxicitate pentru specii

relevante)

Exista o alternativaadecvata (pentru cele cu

impact potentialsemnificativ) si va fi

aceasta utilizata (dacanu, explicati de ce)?

Cum sunt stocate? (A-D)2

Poate constitui materialul un riscsemnificativ de accident prinnatura sa sau prin cantitatea

stocata? A se vedea Sectiunea 0

Deseurimenajere

Deseurile menajere includ deseuriledin resturi alimentare, hartie sicarton, plastic, sticla, metale,textile, deseuri de gradina, cenusa,etc.• Fractiuni mixte compuse din- PET + materii plastice: 38 %- Hartie si carton: 23 %- Metale: 15 %- Sticla: 24 %

50.000 tone/an

100% in produs

Conform punctului 6.1 dinRaportul de amplasament

Nu exista nici oalternativa

Materialul nu poate constitui unrisc semnificativ de accident prinnatura sa sau prin cantitateastocata

Uleiuri demotor , detransmisie side ungere

T*N, XiR45*R38, R41, R51/53

Hidrocarburi 99% in deseu

1,0% in canalizare

Inflamabil; la contactprelungit cu pielea pot apareairitari usoare accidentale; usor

iritant pentru ochi


In ambalajele originale inchise cucapac etans

Acidulsulfuric

C; R35 20% acid sulfuric

80% apa

100% in canalizare Coroziv. Provoaca arsuri grave,iritant pentru sistemul respirator



Hipocloritde sodiu

C; R31-34 Hipoclorit de sodiu7-13%apa

100 % in produs Coroziv. Provoaca iritatii severeale membranelor mucoaselor



1 Legea 451/2001 care implementeaza Directiva 67/548/EC privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase2 A Exista o zona de depozitare acoperita (i) sau complet ingradita (ii) B Exista un sistem de evacuare a aerului C Sunt incluse sisteme de drenare si tratare a lichidelor inainte de evacuare D Exista protectie impotrivainundatiilor sau de patrundere a apei de la stingerea incendiilor


12

Principalelemateriale/utilizari

Natura chimica/compozitie(Fraze R)1

Inventarul completal materialelor

(calitativ sicantitativ)

(tone)

Ponderea

% in produs% in apa de suprafata

% in canalizare% in deseuri/pe sol

% in aer

Impactul asupra mediului acolounde este cunoscut (de ex.

degradabilitate, bioacumularepotentiala, toxicitate pentru specii

relevante)

Exista o alternativaadecvata (pentru cele cu

impact potentialsemnificativ) si va fi

aceasta utilizata (dacanu, explicati de ce)?

Cum sunt stocate? (A-D)2

Poate constitui materialul un riscsemnificativ de accident prinnatura sa sau prin cantitatea

stocata? A se vedea Sectiunea 0

Motorina F ; Xn ; R10; R40; R36; motorina; sulf 0,9% in deseu

0,1% in canalizare

99 % in aer sub formade emisii de gaze deardere

· Efecte cancerigene sau mutagene· prin interactiunea dintre acestea

si aer în anumite conditii deumiditate, tempe-ratura si radiatiasolara , sunt un factor importantin formarea smogului foto-chimic.

· incendiu· la ardere rezulta gaze cu efect

de sera


Deposit combustibili

Rezervor metallic cu capac;

- capacitate 2400 litri

- - capacitate 5000 litri

Amplasate in cuve metalice deretinere a eventualelor pierderi demotorina, dotate cu robinet siamplasate pe pietris ( depozit decombustibil) si platforma beto-nata ( depozit de combustibil).

Piese deschimb

Metale feroase si neferoaseMase plasticeSticlaComponente electrice sielectronice

Fier; cupru; zinc;pigmenti organici sianorganici;materiale plastice;

100 % in deseu nepericulos Nu exista nici oalternativa

In magazia de materiale aatelierului/garaj auto ; inambalajele originale

Sol steril Loessuri si depozite loessice argila 28-66 %praf 34-64 %nisip 0-8 %

98% in produs

2% in aer

nepriculos Nu exista nici oalternativa

Materialul nu poate constitui unrisc semnificativ de accident prinnatura sa sau prin cantitateastocata


13

3.2. Cerintele BAT

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns

ResponsibilitateIndicati persoana sau grupulde persoane responsabilpentru fiecare cerinta

Exista studii pe termen lung care sunt necesar a firealizate pentru a stabili emisiile in mediu siimpactul materiilor prime si materialelor utilizate?Daca da, faceti o lista a acestora si indicati in cadrulprogramului de modernizare data la care acestea vorfi finalizate

Nu -

Listati orice substituire identificata si indicati data lacare acestea vor fi finalizate

instalatiile noi vor avea si ele program deimbunatatire,

Nu se aplica -

Confirmati faptul ca veti mentine un inventardetaliat al materiilor prime utilizate peamplasament?3

Da, * Echipa de mangeri aoperatorului , care va preluadepozitul

Confirmati faptul ca veti mentine proceduri pentrurevizuirea sistematica in concordanta cu noileprogrese referitor la materiile prime si utilizareaunora mai adecvate, cu impact mai redus asupramediului?

Da, * Echipa de mangeri aoperatorului , care va preluadepozitul

Confirmati faptul ca aveti proceduri de asigurare acalitatii pentru controlul materiilor prime?Aceste proceduri includ specificatii pentruevaluarea oricaror modificari ale impactului asupramediului cauzate de impuritatile continute demateriile prime si care modifica structura si nivelulemisiilor.

Da, * Departamentul de receptie adeseurilor

Laborator de analize

Nota : In cadrul procesului verbal de preluare a depozitului se vor prevedea toate obligatiile care decurg din respectareacerintelor BAT cu termene si responsabilitati




3 Pentru intrebarile de mai jos:

Daca “Da, ne conformam pe deplin” – faceti referinte la documentatia care poate fi verificata pe amplasament

Daca “Nu, nu ne conformam (sau doar in parte)” – indicati data la care va fi realizata pe deplin conformarea


14

3.3 Auditul minimizarii deseurilor si minimizarea consumului materiilor prime

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns

ResponsibilitateIndicati persoana sau grupulde persoane responsabilpentru fiecare cerinta

A fost realizat un audit al minimizariideseurilor si diminuarii consumului dematerie prima)? Indicati data si numarul deinregistrare al documentului.

Nota: Referire la HG 856/2002.

Nu Echipa de mangeri aoperatorului , care va preluadepozitul

Listati principalele recomandari aleauditului si termenele de conformare.

Anexati planul de actiune cu masurilenecesare pentru corectareaneconformitatilor inregistrate in raportulde audit.

Nu este cazul -

Acolo unde un astfel de audit nu a fostrealizat, identificati, principaleleoportunitati de minimizare a deseurilor sitermenele de realizare

Respectarea procedurilor de lucru lasepararea deseurilor pe intreg fluxultehnologic

Echipa de mangeri aoperatorului , care va preluadepozitul

Indicati data programata pentru realizareaviitorului audit

La cel mult 6 luni de la darea in folosintaa depozitului

Echipa de mangeri aoperatorului , care va preluadepozitul

Confirmati faptul ca veti realiza un auditprivind minimizarea deseurilor cel putinodata la 2 doi ani.

Prezentati procedura de audit sirezultatele/recomandarile auditului precumsi modul de punere in practica a acestora intermen de 2 luni de la incheierea lui.

Da Echipa de mangeri aoperatorului , care va preluadepozitul

Echipa de mangeri a operatorului , care va prelua depozitul va stabili prin organigrama si fisele postului cui ii revinresponsabilitatile din angajamentele luate la preluarea depozitului

3.4 Utilizarea apei3.4.1 Consumul de apaConform Diagramei utilizarii apei in instalatiile Depozitului de deşeuri Mavrodin, pe faze de proces debitele sunt:

Sursa dealimentare cu apa(de ex. rau, reteaurbana)

Cantitate(m3/an) (m3/zi)

Utilizari pe faze aleprocesului

% de recircularea apeipe faze ale procesului

% apa reintrodusa de lastatia de epurare in procespentru faza respectiva

Proces fermentare deseuribiodegradabile

0 0

Spalare mijloace auto 0 0Alte activitati atelier/auto/spatii verzi

0 0

Stropit spatii verzi 0 0

Apasursa subterana

dinforaje proprii

16.190/ 58,28

Scop menajer 0 0


15

3.4.2 Compararea cu limitele existente

Neexistand BAT pentru activitatea analizata nu se poate realiza o comparare cu prevederile acestuia

O diagrama a circuitelor apei si a debitelor caracteristice Anexa nr.3

3.4.3 Cerintele BAT pentru utilizarea apei

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate .

Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns

ResponsibilitateIndicati persoana sau grupul depersoane responsabil pentrufiecare cerinta

A fost realizat un audit privind eficienta utilizariiapei? Indicati data si numarul documentuluirespectiv.

Nu Echipa de mangeri a operatorului, care va prelua depozitul

Listati principalele recomandari ale acelui audit sitermenele de realizareAnexati planul de actiune pentru punerea inpractica a recomandarilor si termenele,

Nu este cazul -

Au fost utilizate tehnici de reducere a consumuluide apa? Daca DA, descrieti succint mai josprincipalele rezultate.

Rezerva de apa pentru stingereaincendiilor este formata dinapele din precipitatii , chimicpure .

-

Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat,identificati principalele oportunitati de imbunatatirea utilizarii eficiente a apei si data pana la careacestea vor fi (sau au fost) realizate.

Nu sunt propuse alteimbunatatiri

-

Indicati data pana la care va fi realizat urmatorulaudit .

Maxim 12 luni de la stabilireaoperatorului, care va preluadepozitul

Echipa de mangeri a operatorului, care va prelua depozitul

Confirmati faptul ca veti realiza un audit privindutilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca siperioada de revizuire a autorizatiei IPPC si ca vetiprezenta metodologia utilizata si rezultatelerecomandarilor auditului intr-un interval de 2 lunide la incheierea acestuia.

Da Echipa de mangeri a operatorului, care va prelua depozitul

3.4.3.1 Sistemele de canalizarePractica pe amplasamentul Depozitului de deşeuri menajere Mavrodin este:

- Sistemul de derenaj al depozitului (celulei numarul 1 ) este montat intr – un strat de pietris ( 16 – 32 mmdiametru) cu rol de drenare.

- Sistemul de canalizare cuprinde:Sistemul de colectare a levigatului cuprinde o retea de conducte de colectare in partea de sus a zonei bazale aCelulei 1 cu o conectare la trei camine de colectare verticale construite in afara zonei de depozitare. Levigatul esteevacuat prin curgere libera la bazinul de apa reziduala.Cele trei camine sunt echipate cu conducta de clatire care este in masura sa clateasca si sa curete conductele deevacuare. In plus, este posibil sa se utilizeze aceasta conducta pentru inspectiile video ale conductelor de evacuare.Caminele individuale sunt conectate la conducta de evacuare printr-o conducta care trece prin barajul din zona dedepozit.Levigatul este transportat de la camin la camin printr-o conducta de colectare a levigatului la bazinul de colectaresi prin intermediul caminului de pompe CS1 la bazinele de decantare si de acolo la statia de epurare.Sunt trei conducte principale de transport ( PE 100, DE 315x18,7 mm), care duc la un camin de colectare in


16

afaradepozitului. Conductele de transport de la microcelule care nu sunt in functiune se intersecteaza si evacueazaapele de suprafata nepoluate direct in sistemul de colectare a apelor de suprafata.Levigatul va fi evacuat printr-oconducta gravitationala PE 100, DE 315 x 18,5 mm prin intermediul unui camin, la bazinul de colectare si egalizarea levigatului din apropierea statiei de tratare.Conductele de evacuare levigat (DE 315 * 28,6; 2/3 conducta de colectare perforata) sunt realizate din PE 100.,cu o suprafata minima deschisa de 100 cmp/m cu o marime a gaurii de deschidere optimizata pentru flux si pentruminimizarea sedimentarii in conducte si mentinerea integritatii structurale a conductei.Apele ( levigatul) colectat ajung in bazinul de stocare care este conectat la pompa de levigat din interiorulcaminului de pompare printr-o conducta de aspiratie , HDPE de 160 x 9,5 mm. Apele uzate si levigatul sunttransportate prin intermediul bazinului de namol in bazinul de egalizare. De aici apa este transmisa de catre opompa de aspiratie in bazinele de sedimentare 1 si apoi 2 si 3. Aceasta este controlata de senzori de nivel. De aiciapa trece in statia de tratare a apelor uzate care se afla in interiorul unui container standard.Sistemul de evacuare al apelor de suprafata consta din urmatoarele componente:

- sant de suprafata;- bazin apa pluviala;- conducte de evacuare;- statie de pompare ape pluviale

Apa de suprafata este colectata in transee in jurul zonei depozit si transportata prin intermediul camerei de namol inbazinul apei pluviale si de aici pompata in conducta de presiune care duce in paraul Cainelui

3.4.3.2 Recircularea apeiPe amplasamentul Depozitului de deşeuri menajere Mavrodin:

Nu este cazul

3.4.3.3 Alte tehnici de minimizareIn Depozitul de deşeuri menajere Mavrodin:

Rezerva de apa pentru stingerea incendiilor este formata din apele din precipitatii , chimic pure

3.4.3.4 Apa utilizata la spalare· aspirare, frecare sau stergere mai degraba decat prin stropire;

Masini pentru curatarea suprafetelor depozitului ( interioare si exterioare)

· evaluarea scopului reutilizarii apei de spalare;

Nu este cazul

· controale stricte ale tuturor furtunelor si echipamentelor de spalare.

Da

Exista alte tehnici adecvate pentru instalatie?

Nu

3.5 Utilizarea combustibililor

Gospodaria de carburanti este destinata :· depozitarii motorinei utilizata pentru functionarea utilajelor care deservesc depozitul ;· depozitarii motorinei pentru alimentarea rezervorului generatorului de curent electric pentru

exploatare in caz de urgenta (intreuperea alimentarii amplasamentului cu energie electrica dinsistemul national de furnizare).


17

4. PRINCIPALELE ACTIVITATIFluxurile tehnologice sunt prezentate in anexa 4 la documentatie.

4.1 Inventarul proceselor

4.1.1 Procese tehnologice de baza

Numele procesuluiNumarul

procesului(daca e cazul)

Descriere Capacitatemaxima

Gestionarea intrarilordeseurilor depozitatepe amplasamentuldepozitului

-

Cantarire deseuri, inspectie vizuala, stabilire destinatie incadrul depozitului ( directia sortare; directia celula dedepozitare definitiva ,

180 t/zi

Sortarea deseurilor - · Descarcarea in cadrul halei a deseurilor , transport intern catrebanda transportoare, separarea deseurilor feroase, transportuldeseurilor , separarea manuala a deseurilor reciclabile ( hartie,carton, PET-uri si plastice, tesaturi, sticla) , depozitarea in boxe petipuri de deseuri , transport pe banda transportoare la utilajul decompactat si balotat, transport la boxa de depozitare temporarapana la preluarea de firmele care se ocupa de reciclarea acestora

· Deseurile feroase sunt incarcate si sunt preluate pentruvalorificare

· Deseurile care au ramas dupa selectarea deseurilor reciclabilesunt colectate si transportate la celula pentru depozitare definitivadin cadrul depozitului

30 t/zi

Compostare deseurivegetale

- · Tocarea deseurilor cernerea pentru separarea deseurilorgrosiere de deseurile fine

· Deseurile fine sunt supuse fermentatiei aerobe si anaerobe, care cuprinde operatii de udare si amestecare pana larealizarea caracteristicilor care le confera calitatea decompost

· Deseurile grosiere urmeaza fluxul deseurilor destinatedepozitarii definitive

10 t/zi

Depozitareadeseurilor menajerein celulele deexploatare

- Transport deseuri la celula de depozitare, Imprastierea deseurilor pesuprafata celului, Compactarea deseurilor la stabilitate suficienta şifara cavitati, Acoperirea zilnica celulei cu compost, colectarea ,transportul levigatului

140 t/zi

Arderea gazului dedepozit

- Colectarea gazului de depozit, transportul gazului , ardereagazului , evacuarea gazelor de ardere

Max 500mc/h

Spalare/dezinfectiemijloace exploatare siautogunoire

- Spalare/dezinfectie auto-gunoire, Spalare/dezinfectie mijloace autoexploatare depozit

2 utilaje/h

Activitate deintretinere/reparatiiauto

- Efectuarea de mici reparatii la mijloacele auto, Realizarea schimbuluide piese uzate si ulei uzat la mijloacele auto

5 mijloaceautosimultan

Depozitarea sialimentarea cucarburanti

- Alimentare ccu combustibil; depozitare combustibil; alimentareutilaje cu combustibil

6000 lcapacitatemaxima dedepozitare


18

4.1.2 Procese tehnologice pentru obtinere utilitati

Numele procesului Descriere Capacitatemaxima

Producere apa potabila Alimentarea cu apa este asigurata de un put forat (H = 85 m), echipatcu o electropompa submersibila cu caracteristicile (Qp = 6,5 l/s, Hp =60 mCA).Conducta de refulare put (PEID, D110), realizeaza transportul apeibrute catre statia de clorinare. Alimentarea cu apa a consumatorilorde la bazinul de alimentare din cadrul statiei de clorinare se face prinintermediul unei statii de pompare.In prealabil, apa sufera un tratament de clorinare cu cloramina, dupacare este pompata prin reteaua de distributie.

1,5 mc/h

Producere energieelectrica

GeneratorAparatul este echipat cu- Rezervor de combustibil cu perete dublu- Capacitatea min.110% fluid- - Filtru de aer de cap. grea cu doua faze- Tija & cablul de impamantare- Butonul extern de oprire de urgenta- Comutator izolator baterie- Protectie pentru punctele fierbinti- Cap. de incarcare 80% intr-un singur pas- Pompa de ulei carter- Disjunctor cu 4 poli- Pornire la distanta- Separator de apa din combustibil- Terminal rigid bara deechiptentialitate (5 poli)- Potentiometru cu ajustare tensiune- Intrerupator la nivel scazut al lichiduluide racire- Impamantare reglabila de protectie

200 KVA

Epurare ape uzate Degrosisare, Uniformizare debite si concentratii, Epurarea biologicacu namol activ – treapta I, Epurarea biologica cu namol active –treapta II, stocare namol in exces, evacuare namol in exces

120 mc/zi


19

4.2 Descrierea proceselor tehnologice4.2.1 Procese tehnologice de baza

4.2.1.1 Sortare compactare deseuri reciclabile( vezi anexa)Intrari (materiiprime/utilitati)

Proces si produsRezultate(produs/deseuri)

Deseuri menajere/motorina Descarcarea deseurilor Deseuri menajere descarcateGaze de ardere de la functionareautilajelor

Deseuri menajere /energieelectrica, motorina

Incarcarea deseurilor petransportor

Deseuri menajereGaze de esapament de lafunctionarea utilajelor

Deseuri menajere, energieelectrica

Separarea mecanică afractiunilor metalice feroase si

a amestecului de deseurireciclabile

Deseuri menajere feroaseDeseuri menajere neferoase

Deseuri feroase/energieelectrica,

Colectarea si depozitareafractiunilor metalice feroase in

vederea valorificarii

Deseuri menajere feroase

Deseuri menajereneferoase/energie electrica

Sortarea manuală afracţiunilor de deşeuri in

interiorul cabinei de sortare.

Deseuri menajere reciclabileDeseuri menajere nereciclabile

Deseuri menajere reciclabile Colectarea deseurilorreciclabile sortate in boxele

dedicate

Deseuri hartie + cartonDeseuri mase plastice + PET-uriDeseuri sticlaDeseuri textileDoze aluminiu

Deseuri hartie + cartonDeseuri mase plastice+ PET-uriDeseuri sticlaDeseuri textileDoze aluminiu/motorina,energie electrica

Impingerea fracţiunilor dedeşeurilor sortate in

transportorul de alimentare alpresei de balotare

Deseuri hartie + cartonDeseuri mase plastice + PET-uriDeseuri sticlaDeseuri textileDoze aluminiu

Deseuri menajerereciclabile/energie electrica

Compactarea fracţiunilorsortate prin intermediul presei

de baloti

Deseuri menajere reciclabilecompactate si balotate

Deseuri menajere reciclabilebalotate/motorina

Depozitarea balotilor dedeseuri reciclabile in vederea

valorificarii

Deseuri menajere reciclabilebalotate

Deseuri menajerenereciclabile/motorina

Colectarea deseurilornereciclabile si transportul lacelula de depozitare definitiva

Deseuri nereciclabile depozitate


20

4.2.1.2 Operatiunea de compostare

Intrari (materiiprime/utilitati)


Deseuri menajerebiodegradabile/motorina

Descarcarea deseurilorbiodegradabile in boxele de

primire

Deseuri menajere biodegradabiledescarcateGaze de ardere de la functionareautilajelorEmisii in aer : pulberi

Deseuri menajerebiodegradabile /energieelectrica, motorina

Incarcarea benzilor detransport catre tocator

Deseuri menajere biodegradabileGaze de esapament de lafunctionarea utilajelorEmisii in aer : pulberi

Deseuri menajerebiodegradabile, energieelectrica

Macinarea deseurilor Deseuri menajere biodegradabileEmisii in aer : pulberi

Deseuri biodegradabile/electrica,

Separarea deseurilorbiodegradabile de impuritatile

metalice aflate in ameste

Deseuri menajere feroaseDeseuri menajere biodegradabile

Deseuri menajereferoase/energie electrica

Transportul pe bandatransportoare a impuritatilormetalice feroase in vederea

colectarii, depozitariitemporare in recipienti si

valorificarii.

Deseuri menajere feroase

Deseuri menajerebiodegradabile/enerrgieelectrica

Transportul deseurilormacinate si curatate de

impuritatile metalice feroaseprin benzile transportaoare

catre utiljul de cernere

Deseuri menajere biodegradabileEmisii in aer : pulberi

Deseuri menajerebiodegradabile/enerrgieelectrica Cernerea deseurilor

biodegradabile

Deseuri menajere biodegradabilegrosiereDeseuri menajere biodegradabileFineEmisii in aer : pulberi

Deseuri menajerebiodegradabilegrosiere/motorina

Colectarea deseurilorbiodegradabile grosiere si

depozitarea lor permanenta indepozit

Deseuri menajere biodegradabilegrosiereGaze de esapament de lafunctionarea utilajelorEmisii in aer : pulberi

Deseuri menajerebiodegradabileFine/motorina

Depozitarea deseurilorbiodegradabile fine pe

platforma de compostareintensa

Deseuri menajere biodegradabileFineGaze de esapament de lafunctionarea utilajelorEmisii in aer : pulberi


21

Deseuri menajerebiodegradabileFine /apa energie electrica

Umezirea cu apa si pregatireamovilelor de deseuri pe

platforma in vedereaaccelerarii procesului de

fermentatie (timp destationare cca. 1 luna)

Deseuri menajere biodegradabileFineApa uzata

Deseuri menajere biodegradabileFine/motorina

Transportul compostului peplatforma post compost

Deseuri menajere biodegradabileFineGaze de esapament de lafunctionarea utilajelorEmisii in aer : pulberi

Deseuri menajere biodegradabileFine /apa, motorina energie electrica

Aranjarea, amestecarea siumezirea gramezilor de

compost pe o perioada decca. 3…4 luni

CompostGaze de esapament de lafunctionarea utilajelorEmisii in aer : pulberiApa uzata

Compost/, motorina Transportul compostului siutilizarea acestuia la

acoperirea celulelor zilnice dedepozitare sau ambalarea si

vanzarea catre terti

CompostCompost ambalatEmisii in aer : pulberiGaze de esapament de lafunctionarea utilajelor

4.2.1.3. Depozitarea deseurilor menajere in celulele de exploatare




Transport deseuri lacelula de depoziatre

Deseuri menajere nereciclabileGaze de esapament de la functionareautilajelorEmisii in aer : pulberi


Imprastiereadeseurilor pe

suprafata celulei



Compactareadeseurilor la

stabilitate suficientaşi fara cavitati.

Deseuri menajere nereciclabile

Gaze de esapament de la functionareautilajelorEmisii in aer : pulberi

Deseuri menajerenereciclabile, solsteril/motorina


Acoperirea zilnica acelulei cu compost


22

4.2.2. Procese tehnologice auxiliare

4.2.2.1.Gestiunea carburantilor si combustibilor



Motorina Alimentarearezervoarelor cu

motorina

Motorina stocataEmisii de hidrocarburi diverse

Motorina Stocarea carburantilor(motorina) in

rezervoarele dealimentare autovehiculesi alimentare generatorde energie electrica in

situatii de urgenta


Motorina Alimentarea cucarburant a mijloacelor

auto de exploatare adepozitului


4.2.2.2.Producerea de apa potabila



Apa din subteran/energieelctrica

Alimentarearezervoarelor de

stocare cu apa dinsursa subterana

Apa bruta

Apa bruta, hipoclorit desodiu/ energie electrica Tratarea apa de

alimentare

Apa potabila


23

4.2.2.3. Gestionarea tratarii apelor uzate evacuate si a levigatuluiFlux tehnologic – traseul apei



Levigat si ape uzate Epurare mecanica invederea retinerii

obiectelorvoluminoase(degrosisare)

Apa uzataDeseuri voluminoase

Levigat si ape uzateNamol active/Aer comprimat, energieelectica

Epurare biologica cunamol activ (treapta I-decantare secundara)

Apa partial epurata

Levigat si ape uzateNamol activ

Epurare biologica cunamol activ (treapta

II-decantaresecundara).

Apa epurataNamol in exces

Ape uzate epurate silimpezite/energie electrica

Apa epurata

Flux tehnologic – traseul namolului

Intrari (materiiprime/utilitati) Proces si produs

Rezultate(produs/deseuri)

Namol /energie electrica Evacuarea namolului in exces Namol utilizabil in agricultura sauNamol neutilizabil in agricultura

Namol neutilizabil inagricultura Depozitare namol in depozit Namol depozitat

Namol utilizabil inagricultura

Depozitare namol in exces instatia de compost

Namol utilizabil in agricultura

Namol utilizabil inagriculturaCompost/motorina

CompostGaze de esapament de lafunctionarea utilajelorEmisii in aer : pulberi

Evacuare apelimpezite

Amestecare cu compost


24

4.3 Inventarul iesirilor (produse si subproduse)

Numele procesului Numele produsului Utilizarea produsuluiCantitatea tone/ an

prognozata

Sortare compactare deseuri reciclabileDescarcarea deseurilor Deseuri menajere

descarcateFractia de deseuri vegetalese poate utiliza ca compost

7.500

Incarcarea deseurilor pe transportor Deseuri menajere - 7.500

Separarea mecanică a fractiunilormetalice feroase si a amestecului dedeseuri reciclabile

Deseuri menajereferoaseDeseuri menajereneferoase

Valorificare prin centre devalorificare a deseurilor

-

40

7.460

Colectarea si depozitareafractiunilor metalice feroase invederea valorificarii

Deseuri menajereferoase


40

Sortarea manuală a fracţiunilor dedeşeuri in interiorul cabinei desortare

Deseuri menajerereciclabile

Deseuri menajerenereciclabile

Valorificare la societatiautorizate in prelucrareaacestor tipuri de deseuri

-

2.984

4.476

Colectarea deseurilor reciclabilesortate in boxele dedicate

Deseuri hartie +cartonDeseuri mase plastice+ PET-uriDeseuri sticlaDeseuri textileDoze aluminiu


686

1.134

716149298

Impingerea fracţiunilor dedeşeurilor sortate in transportorulde alimentare al presei de balotare

Deseuri hartie +cartonDeseuri mase plastice+ PET-uriDeseuri sticlaDeseuri textileDoze aluminiu


686

1.134

716149298

Compactarea fracţiunilor sortateprin intermediul presei de baloti

Deseuri menajerereciclabile compactatesi balotate


2.984

Depozitarea balotilor de deseurireciclabile in vederea valorificarii

Deseuri menajerereciclabile compactatesi balotate


2.984

Colectarea deseurilor nereciclabile sitransportul la celula de depozitaredefinitiva

Deseuri nereciclabiledepozitate

- 4.476

Operatiunea de compostareDescarcarea deseurilorbiodegradabile in boxele de primire

Deseuri menajerebiodegradabiledescarcate

- 5010

Incarcarea benzilor de transportcatre tocator

Deseuri menajerebiodegradabile

- 5010

Macinarea deseurilor Deseuri menajerebiodegradabile

- 5010


25

Separarea deseurilor biodegradabilede impuritatile metalice aflate inamestec

Deseuri menajereferoaseDeseuri menajerebiodegradabile


-

250

4.760

Transportul pe banda transportoarea impuritatilor metalice feroase invederea colectarii, depozitariitemporare in recipienti sivalorificarii

Deseuri menajereferoase


250

Transportul deseurilor macinate sicuratate de impuritatile metaliceferoase prin benzile transportaoarecatre utiljul de cernere

Deseuri menajerebiodegradabile

- 4.760

Cernerea deseurilor biodegradabile Deseuri menajerebiodegradabilegrosiereDeseuri menajerebiodegradabile Fine

-

2.380

2.380

Colectarea deseurilor biodegradabilegrosiere si depozitarea lorpermanenta in depozit

Deseuri menajerebiodegradabilegrosiere - 2.380

Depozitarea deseurilorbiodegradabile fine pe platforma decompostare intensa

Deseuri menajerebiodegradabileFine - 2.380

Umezirea cu apa si pregatireamovilelor de deseuri pe platforma invederea accelerarii procesului defermentatie (timp de stationare cca.1 luna)

Deseuri menajerebiodegradabileFine - 2.380

Transportul compostului peplatforma post compost

Deseuri menajerebiodegradabile Fine

- 2.380

Aranjarea, amestecarea si umezireagramezilor de compost pe o perioadade cca. 3…4 luni

Compost

- 2.380

Transportul compostului si utilizareaacestuia la acoperirea celulelorzilnice de depozitare sau ambalareasi vanzarea catre terti

CompostCompost ambalat

-

Valorificare la terti

1.904

476

Depozitarea deseurilor menajere in celulele de exploatareTransport deseuri la celula dedepoziatre

Deseuri menajerenereciclabile - 95.508

Imprastierea deseurilor pe suprafatacelulei


-

95.508

Compactarea deseurilor la stabilitatesuficienta şi fara cavitati.


-

95.508

Acoperirea zilnica a celulei cucompost


- 95.508

Gestionarea tratarii apelor uzate evacuate si a levigatuluiEpurare mecanica in vederearetinerii obiectelor voluminoase(degrosisare)

Levigat si ape uzate Apa uzata 10.512


26

Epurare biologica cu namol activ(treapta I-decantare secundara)


Apa partial epurata

Epurare biologica cu namol activ(treapta II-decantare secundara).


Apa epurata 10.512

Evacuare ape limpezite Apa epurata Apa epurata 10.512

Flux tehnologic –namolEvacuarea namolului in exces Namol Namol utilizabil in agricultura

sauNamol neutilizabil inagricultura

2,0

Depozitare namol in depozit Namol neutilizabil inagricultura

Namol depozitat 1,0

Depozitare namol in exces in statiade compost

Namol utilizabil inagricultura

Namol utilizabil in agricultura 1,0

Amestecare cu compost Namol utilizabil inagriculturaCompost

Compost 2,0

4.4 Inventarul iesirilor (deseurilor) proprii activitatii

Numele procesului Numele deseului Impactul deseului Cantitatea tone/ anprognozata

Reparatii auto Piese de schimb auto nesemnificativ 1,0

Reparatii auto Metale feroase si metaleneferoase

nesemnificativ0,500

Reparatii auto Ambalaje de la piese deschimb

nesemnificativ0,3

Decantare ape uzate Namoluri de la statia deepurare

nesemnificativ2,0

Separare-decantare din zona spalaremijloace auto

Slamuri semnificativ 1,5

Separare-decantare din zona spalaremijloace auto

Emulsii ulei semnificativ 0,250

Schimbarea uleiului din mijloaceleauto

Uleiuri uzate de motor, detransmisie , de ungere

semnificativ 0,2

Reparatii auto Filtre de ulei semnificativ 0,1

Reparatii auto, reparatii utilaje deexploatare

Piese de schimb semnificativ 1,5

Analize chimice laborator, epurareape uzate, tratare apa bruta

Ambalaje produse chimice semnificativ 0,15

Toate activitatile de peamplasament in afara celor de birou

Absorbanti, materialefiltrante, materiale delustruire si echipamente deprotectie

semnificativ

0,1

Reparatii auto Anvelope semnificativ 50 buc/an

Reparatii auto Baterii uzate semnificativ 25 buc/an

Toate activitatile de peamplasament

DEEE nesemnificativ

semnificativ100 buc/an


27

4.5 Procese tehnologice care se regasesc in Anexa 1 - OUG 152/2005 ca tip de activitate si careconcura la obtinerea produsului finitDiagramele elementelor principale ale instalatiei, repartizate pe procesele tehnologice specifice sunt

indicate in anexa nr 5

4.6 Sistemul de exploatare

Parametrul deexploatare

ÎnregistratDa/Nu

Alarmă(N/L/R) (*

Ce acţiune aprocesului rezultădin feedback-ul

acestui parametru?

Care este timpul de răspuns?(secunde/ minute/ore dacă nu

estecunoscut cu precizie)

debit Da

temperatura da

Controlul procesului deardere

gaz depozit Da

Modemalarma

Continut de metanContinut de oxigen

nu estecunoscut cu precizie

fum Nu L Aplicare plan de actiune incaz de incendii

In cateva minutemax 10 min.

Nota

(* N = Fără alarmă; L = Alarmă la nivel local; R = Alarmă dirijată de la distanţă (camera de control)

4.6.1 Conditii anormale

In situatia unei functionari anormale sau opriri a statiei de tratare ape uzate, apele de pe amplasament se potcolecta in bazinul de omogenizare ( a carui capacitate V=670 mc , permite colectarea unei cantitati de aprezultata pe parcursul a 3 zile )

4.7 Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare

Proiecte curente in derulare Rezumatul planului studiului

Nu exista proiecte in derulare

Studii necesare

Influenta functionarii depozitului asupra calitatii elementelorde mediu din zona

La implementarea sistemului de management de mediu , laintocmirea documentatiei pentru acesta se vor studia toatesituatiile de control operational si in situatii de urgenta , carenu au fost luate in considerare in etapa de proiectare

-


28

4.8 Cerinte caracteristice BATAsigurarea functionarii corespunzatoare a Depozitului se va face prin:

4.8.1 Implementarea unui sistem eficient de management al mediului;Nu este implementat un Sistem de Managrment de Mediu.

4.8.2 Minimizarea impactului produs de accidente si de avarii printr-un plan de urgenta simanagementul situatiilor de urgenta;

Da Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ;Planul prevede măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre situaţiile de urgenţă, nu prevede responsabilii depunerea în practică a acestor măsuri , nu se fac simulări şi exerciţii periodice, responsabilii de punerea înpractică a acestor măsuri nu sunt instruiţi, nu s-au facut simulări şi exerciţii periodice, deoarece nu exista unoperator desemnat pentru deposit.

4.8.3 Cerinte relevante suplimentare pentru activitatile specifice sunt identificate mai jos:

Cerinta BAT Modul de respectare

Da/Nu

Cerinte pentru amplasament

Cerinte privind proprietatile fizice ale terenului( omogenitate, capacitatea portanta si stabilitatea, pozitiapanzei freatice)

Da, Prin alegerea amplasamentului depozitului

Cerinte privind chimismul terenului de fundare (continutul de carbonati pentru pentru materialul argilos,continutul de materii organice)

Da, Prin alegerea amplasamentului depozitului

Cerinte constructive

Cerinte de ordin biologic Da, Prin acoperirea cu strat de pietris grosier

Cerinte referitoare la mineralogia terenului de fundare Da, Compactarea in straturi succesive si constructia uneibariere din pamanturi cu continut de argila, care indeplinesccerintele 3.1.4. din ordinul 757/2004

Cerinte privind impermeabilizarea bazei depozitului Da, Bariera geologica naturala

Straturi de etansare din materiale sintetice Da, indeplinesc cerintele 3.1.6.3. din ordinul 757/2004

Cerinte pentru bariera, impermeabilizarea si sistemul dedrenaj pentru levigat

Da, indeplinesc cerintele 3.2. din ordinul 757/2004

Cerinte privind colectarea levigatului Da, indeplinesc cerintele 3.3. din ordinul 757/2004

Cerinte privind tratarea levigatului Da, indeplinesc cerintele 3.4. din ordinul 757/2004

Cerinta privind colectare a gazului (de depozit) Da, indeplinesc cerintele 3.5 din ordinul 757/2004 (cerintetehnologice pentru o instalatie activa de colectare si tratareformata din puturi pentru extractia gazului, conducte decaptare a gazului, separator de condensat). In zona statiilorde colectare a gazului se vor monta panouri de avertizareasupra pericolelor legate de prezenta gazului de depozit

Cerinte privind colectarea apelor de pe suprafeteleacoperite

Da, indeplinesc cerintele 3.8. din ordinul 757/2004(depozitul are in dotare drenaj pe stratul deimpermeabilizare, rigole pereimetrale, decantor (v=670 mc),evacuarea in receptor natural, raul Cainelui, bazin decolectare a apei din precipitatii (v=1.360 mc)


29

Operare depozit

Pastrarea tuturor documentelor de operare a depozitului(Documente de aprobare, planul organizatoric, manualulde functionare, jurnalul de functionare, planul deinterventie, planul de functionare/ de depozitare, planulstarii de fapt)

Nu , deoarece nu a fost stabilit operatorul

Acceptarea numai a deseurilor din lista cuprinsa inautorizatie

Da

Controlul de receptie ( documente, cantitate, inspectievizuala, prelevarea probelor , daca este necesar

Da, este prevazut in fluxul tehnologic

Depunerea deseurilor asigura minimizarea influentelorasupra mediului inconjurator si omului

Da, prin constructie celulele sunt impartite in minicelule

Evitarea pe cat posibil a formarii levigatului Da, in fiecare zi se procedeaza la acoperirea deseurilordepuse in ziua respectiva

Amestecarea namolului cu deseurile menajere inproportie de 1:10

Da, este prevazut in fluxul tehnologic

Un numar suficient de utilaje pentru realizareacompactarii

Da

Echipament de protectie colorat, usor de recunoscutpentru personalul care opereaza in zona de descarcare

Da

Panouri pentru interzicerea fumatului in zona dedescarcare

Nu

Acoperirea periodica a deseurilor in zona de depozitare Da, este prevazut sa se efectueze acoperirea zilnica cu solsteril si cu deseuri biodegradabile grosiere

Existenta pe amplasamaent a unei cantitati minime de200 mc de pamant pentru stingerea eventualelor incendii

Da prin decopertarea in vederea realizarii urmatoarei celule

Cerinte de dotare a depozitului

Cerinte privind instalatiile din dotare Da, indeplinesc cerintele 3.10. din ordinul 757/2004(depozitul poseda zona de acces, zone de stationare, gard,cantar si echipament de inregistrarea deseuri, birou deintrare, laborator, drumuri ale depozitului, garaje, atelierintretinere auto si locuri de parcare, echipament de curatare arotilor utilajelor de transport si exploatare depozit, birouriadministrataive, vestiare si grupuri sanitare)

Cerinte de monitorizarea functionarii depozitului

Urmarirea deformarii sistemelor de etansare adepozitului

Da, este prevazut sa sa urmareasca Starea tehnica adrumurilor de acces si a drumurilor in depozitStarea tehnica a impermeabilizarii depozituluiStarea tehnica a sistemelor de drenajModul de prezentare a taluzurilor si digurilor

Urmarirea capacitatii de functionare a conductelor decolectare a levigatului( deteriorare conducte, depuneri peperetii conductei, gradul de cedare a tevilor)

Da

Urmarirea conditiilor de temperatura in corpuldepozitului ( masuratori in interiorul conductelor delevigat )

Nu

Gestionarea apei din precipitatii colectate de pesuprafetele deja acoperite ale depozitului

Da

Monitorizarea eficientei de colectare a gazului Da


30

Cerinta privind monitorizarea factorilor de mediu

Cerinte privind tratarea levigatului Da, indeplinesc cerintele 3.4. din ordinul 757/2004 (bazinulpentru colectarea levigatului este cu pereti din argila si suntimpermebilizati cu un strat de geotextil)

Cerinte privind tratarea, arderea controlata, valorificareagazului de depozit

Da, indeplinesc cerintele 3.6. din ordinul 757/2004 (gazul dedepozit este ars in mod controlat0

Cerinte privind instalatii pentru monitorizare Da, indeplinesc cerintele 3.9. din ordinul 757/2004(depozitul poate efectua monitorizarea apei freatice prin 4puturi de observatie, 2 in amonte si 2 in aval de depozit si aalevigatului, a apelor acumulate la suprafata depozitului si aprecipitatiilor prin laboratorul chimic propriu)

EMISII SI REDUCEREA POLUARII4.9. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer

4.9.1. Emisii şi reducerea poluării

Procestehnologic Intrari Iesiri

Monitorizare /reducereapoluarii

Punctul deemisie

1 2 3 4 5Depozitarepropriu zisa

deseuri

Deseuri menajeresau asimilate

acestora

CH4, CO2, H2S,NH3, COVnm

CH4 ; CO2/colectare

controlata agazului de depozit, plantare perdea

vegetala

In conductele decolectare agazului de

depozit

Ardereagazului de

depozit

CH4, CO2, H2S,NH3, COVnm

CO2 ; SO2 ; O2 ;NOx

Se monitorizeaza/plantare perdea

vegetala

Cos evacuareinstalatie de

ardere gaz dedeposit

4.9.2 Protectia muncii si sanatatea publica

Toti membrii personalului care lucreaza pe santier trebuie sa fie constienti de riscurile potentialeasociate gazelor de depozite de deseuri.

Toti angajatii depozitului de deseuri trebuie sa fie instruiti privind siguranta inainte de a lucra indepozitul de deseuri

La locul de munca sunt prevazute echipamente specifice de protectie si de lucru conform normativelor deprotectia muncii pe ramura, care sunt stipulate si in contractul colectiv de munca

Depozitul este dotat cu dusuri urgente de protectie

Toti membrii personalului care lucreaza in depozit vor fi instruiti referitor la riscurile potentiale asociategazelor de depozite

4.9.3 Echipamente de depoluareIn fluxul tehnologic al Depozitului ecologic de deşeuri Mavrodin nu sunt prevazute sisteme de depoluare aaerului:


31

4.9..4 Studii de referintaExista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda de incadrare in limitele de emisiestabilite in Sectiunea 13 a acestui formular? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate .

Studiu Data

Nu exista studii in acest sens

4.9.5 COV-uriPrincipalele emisii de COV de pe amplasamentul Depozitului ecologic de deşeuri Mavrodin sunt:

Componenta Punct de evacuare DestinatieMasa/unitate detimp

COV din Clasa IIclasificarea bazatăpe TA Luft

COVnm clorurati

Emisii prin cosuri Instalatia de ardere a gazului dedepozit

805 kg/an

De la suprafata depozitului Aer ambiental 712 kg/an

Total COV-uri 1.517 kg/an

4.9.6 Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COVExista studii pe termen mai lung care necesita a fi efectuate pentru a stabili ce se intampla in mediu si care esteimpactul materialelor utilizate? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate.Studiu Data

Nu este cazul -

4.9.7 Eliminarea penei de abur

Nu este cazul, nu se formeaza pana de abur


32

4.10. Minimizarea emisiilor fugitive în aer

Sursa Poluanţi Masa/unitateade timp unde este

cunoscuta

% estimat dinevacuările totale

ale poluantului respectivdin instalatie

Depozitare propriu zisa deseuri – suprafatadepozitului

CH4, CO2,,COVnm

73,28 g/s22,57 mg/s -

Manipulare deseuri ( mecanizata, manuala) pulberi 0,27 kg/h-

Surse mobile NOxCH4COVCON2OSO2particule

1734,7 g/h6,449 g/h259,63 g/h644,228 g/h42,09 g/h360,53 g/h200,78 g/h

-

Inchidere celula Pulberi 2,284 kg/h -

Depozitarea carburanti - motorina - stocare Hidrocarburidiverse

360 g/h-

Depozitarea carburanti - motorina -aprovizionare depozit

Hidrocarburidiverse

4.400 g/transa-

Depozitarea carburanti -motorina-distributie carburati

Hidrocarburidiverse

280 g/h -

Depozitarea combustibil - Motorina-aprovizionare depozit combustibil

Hidrocarburidiverse

2.200 g/transa -

4.10.1. Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Dacăda, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate pe durata acoperită de planul de măsuri obligatoriiStudiu DataNu este cazul

4.10.2. Pulberi şi fum

Acoperirea rezervoarelor şi vagoneţilor;

Nu este cazul

Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite;

Nu este cazul

Acolo unde depozitarea exterioară este inevitabilă, utilizaţi stropirea cu apă, materiale de fixare, tehnici demanagement al depozitării, paravânturi etc.;

Acoperirea celulelor cu pamant

Curăţarea roţilor autovehicolelor şi curăţarea drumurilor (evită transferul poluării în apă şi împrăştierea decătre vânt);

Spalarea mijloacelor de transport si exploatare


33

Benzi transportoare închise, transport pneumatic (notaţi necesităţile energetice mai mari), minimizareapierderilor;

Nu este cazul

Curăţenie sistematică;

Da; exista masini speciale pentru curatarea cailor de acces si a drumurilor interioare

Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces.

Da, sistemul de captare a gazului de depozit

4.10.3. COVOferiţi informaţii privind transferul COV

Nu este cazul

4.10.4. Sisteme de ventilareOferiţi informaţii despre sistemele de ventilare

Nu este cazul

4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare4.11.1 Sursele de emisieDin activitatea Depozitului de deşeuri menajere Mavrodin rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate:

Sursa de apa uzata Metode de minimizare acantitatii de apa consumata Metode de epurare Punctul de

evacuare│

Ape uzate colectate de sistemul dedrenaj instalat la baza depozituluide deşeuri - levigat

- Degrosisare + epurare biologicaîntr-o statie de epurare cuosmoza inversa .

Bazinul deomogenizare silinistire (V=670)mc)

Ape uzate menajere care provindin clădirile administrative

Controlul preventiv ainstalatiilor tehnice dingrupurile sanitare

Degrosisare + epurare biologicaîntr-o statie de epurare cuosmoza inversa .

Bazinul deomogenizare silinistire (V=670) mc

Ape uzate tehnologice si de laspalarea platformelor (platformade compostare)

Controlul preventiv ainstalatiilor tehnice dingrupurile sanitareFolosirea masinilor de spalare

Degrosisare + epurare biologicaîntr-o statie de epurare cuosmoza inversa .


Ape uzate provenite din spălareaautovehiculelor

Asigurarea etanseitatiicomponentelor sistemului despalare

Separatorul-decantor de produsepetroliereDegrosisare + epurare biologicaîntr-o statie de epurare cuosmoza inversa .


Ape pluviale - - Bazinul decolectare aprecipitatiilor(v=1.360 mc)


34

Apa uzata este apreciata la 84,92 m3/zi (debit zilnic mediu) si provine din urmatoarele procese:

Apa uzata - cantitate (m3/zi) Utilizari pe faze ale procesului

4,28 Folosinta menajera

3,3 Udare compost/statia de compostare

21,54 Spalare mijloace de transport

0,8 Pregatire pentru reparatii auto/atelier auto

0 (se evacueaza intotalitate in sol) Stropiri spatii verzi

Total ape uzate menajere si tehnologice:29,92 mc/zi

55 Levigat

Total ape pluviala care necesita epurarea:55 mc/zi

4.11.2 Minimizare

Pe amplasamentul Depozitului de deşeuri menajere Mavrodin, apa uzata nu este reutilizata sau recirculata.

4.11.3 Separarea apei pluviale

Apele pluviale, in afara de cele care spala suprafata celulei active (100%) si a celulelor inchise(50%) sunt consideratechimic pur si colectate separat intr-un sistem propriu de conducte si evacuate in bazinul de colectare a precipitatiilor

Levigatul, respectivapele pluviale uzate care percoleaza deseurile din celule active (50%), sunt colectate si transportateprintr-un sistem separat de conducte si evacuat in bazinul de omogenizare si linistire in vederea tratarii ulterioare instatia de epurare.

4.11.4 Justificare

Nu exista efluent neepurat

4.11.4.1 StudiiEste necesar sa se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode de incadrare in valorile limita de emisiedin Sectiunea 5?Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate .

Studiu Data

Nu este cazul.


35

4.11.5 Compozitia efluentului

Principalii constituenti chimici ai efluentului evacuat de pe amplasamentul Depozitului de deşeuri menajereMavrodin si ce se intampla cu ei in mediu sunt prezentati in tabelul urmator:

Parametru Punctul deevacuare

Destinatie (ce se intampla cuel in mediu)

Debitevacuat(mc/an)

Valori max.estimate(mg/l)

Masa/unit.timp(kg/an)

pH Evacuare finala in apa desuprafata (raul Cainelui).

Tratarea apei uzate in statieva determina diminuareaefectului de distrugere afaunei/florei, degradareaconstructiilor si limitarea

folosirii apei.

6,5-8,5unit.pH -

CCO-Cr 125 1.849

CBO5

Evacuare finala in apa desuprafata (raul Cainelui).

Tratarea apei uzate in statieva determina diminuarea

consumului oxigenului dinapa, cu efect pozitiv asupra

florei si afaunei acvatice

25 370

azot amoniacal 2 29,6

nitrati



actiunii toxice asupra floreisi faunei acvatice

25 370

sulfuri Evacuare finala in apa desuprafata (raul Cainelui).


consumului de oxigendizolvat

0,5 7,4

cloruri Evacuare finala in apa desuprafata (raul Cainelui).

Tratarea apei uzate in statieva determina extinderea

posibilitatii de utilizare caapa potabila/industriala, in

irigatii

500 7.396

metale grele

Reteaua decanalizarefinala invederea

deversarii inraul cainelui


Tratarea apei uzate in statieva determina diminuareaprocesului de inhibare a

proceselor de autoepurare

14.792

- -


36

4.11.6 StudiiSunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stablii destinatia in mediu si impactul acestor evacuari? Daca da,enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate.

Studiu Data

Da, studiu privind calitatea apei de suprafata (raul Cainelui) 12 luni de la preluareadepozitului de operator

4.11.7 ToxicitateEfluentul epurat de pe amplasamentul Depozitului de deşeuri menajere Mavrodin:

Lista poluanţilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat.

pH

Substantele cu aciditate sau alcalinitate pronuntata ajunse in receptori pot avea ca effect distrugere floreisi faunei, degradarea constructiilor hidrotehnice si impiedicarea folosirii apei pentru agreement, lairigatii, alimentary cu apa, alimentarea cazanelor, etc.

CCO-Cr si CBO5

Impactul cel mai grav asupra mediului consta in reducerea posibilitatilor de autoepurare, datoritaconcentratiei in oxigen a apei, unde fenomenul de eutrofizare. Degradarea substantei organice din alge seface la inceput aerob,iar pe parcurs se transforma in anaerob, cu degajare de hidrogen sulfurat, careintoxica sedimentele si apoa subterana

Azot amoniacal

Este un produs de degradare fiziologica sau microbiana a proteinelor. Prezenta sa in apele naturale indicao poluare domestica sau agricola.. La conecntratii destul de mici, azotul amoniacal este toxic pentrupesti.

Nitrati

Nitratii, alaturi de nitriti si de sarurile de amoniu, sunt compusii principali in ciclurile de viata aleplantelor, animalelor si microorganismelor. De aceea, nitratii se gasesc pretutindeni, in sol si ape.

Concentratii mari de nitrati sunt daunatoare copiilor si pot fi letale pentru sugari, deoarece in stomac sereduc la nitriti, care cupleaza ireversibil hemoglobina si determina anemii. La adulti, tot ca urmare areducerii la nitriti, care formeaza nitrozamine, pot proca afectiuni gastrice grave

Sulfuri

Sulfurile influenteaza negativ calitatea apei receptorului, respectiv fauna si flora, prin consumuloxigenului dizolvat din apa emisarului si prin toxicitatea lui specifica.CloruriPeste anumite limite, clorurile fac apa improprie pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, pentruirigatii, etc.

Metale grele

Metalele grele au actiune toxica asupra organismelor acvatice, inhiband in acelasi timp si procesele deautoepurare.Prezentaţi pe scurt rezultatele oricărei evaluări de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare atoxicităţii efluentului.


37

4.11.8. Reducerea CBO

Apele uzate de pe amplasamentul depozitului se deverseaza in raul Cainelui, dupa o prealabila tratare instatia de epurare cu osmoza inversa, care determina minimizarea consumului biochimic de oxgen.

4.11.9.. Eficienta statiei de epurareAvantajele tehnologice ale acestei statiei de epurare

· Calitatea superioară a efluentului nu este afectată de calitatea influentului, supraîncărcării cucontaminanţi solizi şi organici, vârfuri sau fluctuaţii

· Un timp mai mare de reţinere a bacteriilor nitrificatoare ceea ce conduce la o nitrificare mai bună· Denitrificarea apei uzate într-un bazin dedicat· Volume de nămol mai mici datorită vârstei mai mari a nămolului· Nu este necesară dezinfecţie cu clor sau ultraviolete, deoarece filtratul nu conţine germeni, bacterii

sau viruşi· Necesita spaţii mai mici de amplasare, ceea ce conduce la o economisire a spaţiului· Procesul poate fi uşor extins· Uşor de integrat într-un sistem existent pentru că modulele de membrane se pot introduce în bazinele

existente· Operare simplă ceea ce permite monitorizarea de la distanţă· Consum redus de energie

Eficienta statiei de epurare

Parametru

Valori estimatein influentulstatiei (mg/l)

Valori limitaconf. NTPA001/2005 pt

statii noi (mg/l)

Eficienta cucare acestia vor

fi epurati instatia de epurare

CBO5 3.800 25 93,5%

Suspensii 700 35 95%

Azot total 500 10 98%

Fosfor total: 4,5 1 77,8%

Substante extractibilein eter de petrol 530 20 96,2%

4.11.10. By-pass-area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti

Dupa tratarea apelor uzate in statia de epurare de pe amplasament, se realizeaza evacuarea in bazinul deprecipitatii chimic pure, de unde prin pompare este evacuate direct in receptorul natural (raul Cainelui).Avand in vedere cele mentionate anterior, datele cuprinse in tabelul urmator se vor referi la by-pass-areastatie de epurare de pe ampasament.

Timpul cat statia de epurareproprie este ocolita

Statia de epurare nu este by-pass-ata. Bazinul de omogenizare si linistire a apeloruzate are capacitatea de a permite inchiderea statiei si colectarea apelor uzate peo perioada de 3 zile

Planuri de acţiune în caz de by-pass-are

Planurile vor fi stabilite de operatorul depozitului intr-o perioada de 6 luni de lapreluare si vor cuprinde actiuni de tipul:-replanificarea unor activităţi scundare, cum ar fi curăţarea-stabilirea momentului de sistare totala a unor activitati

Ce evenimente ar putea cauza oevacuare care ar putea afecta inmod negativ statia de epurareproprie

Protejarea receptorului natural se realizeaza in situatii de urgenta prin:-monitorizarea efluentului din statie, care va permite identificarea momentului incare au aparut defectiuni in procesul de epurare la statie-prezenta bazinelor de retentive la depozitele de combustibil si carburanti, carelimiteaza accesul scaparilor accidentale de produse petroliere in canalizarepluviala si implicit incarcarea suplimentara a apelor pluvial epurate in statie


38

Valoarea debitului de asigurarela care staţia de epurare proprieva fi by-pass-ată

In situatia unui debit de ape uzate mai mare decat capacitatea de tratare a statieide epurare de pe amplasament (q=120 mc/zi), se stopeaza accesul de ape uzate,urmand ca pe o perioda de 3 zile sa se colecteze in bazinul de omogenizare silinistire.Pe perioada celor 3 zile urmeaza a se aplica masuri corspunzatoare situatieiaparute.

4.11.10.1. Rezervoare tamponRolul unui bazin tampon este indeplinit de bazinul de omogenizare si linistire (v=670 mc), care este calculatpentru o stocare de 3 zile, cu inchiderea accesului catre statiua de epurare de pe amplsamentul depozitului.

4.11.11. Epurarea pe amplasament

Efluentul este un amestec de ape uzate menajere si levigat (ape pluviale care spala suprafata deseurilor sipercoleaza deseurile din celulele active) si este epurat in statie de epurare.

Tehnica de epurare a efluentului este cea de osmoza inversa.

Parametrii principaliTrepteepurare Obiective Tehnici Parametrii

proiectati

Statia deepurare

analizata

Parametrii deperformanta

Eficientaepurarii

Reducereafluctuaţiilor de debit

şi intensitate ainfluentului

Egalizareadebitului Capacitate Q=670 mc -

Prevenireadeteriorarii statiei

Baterii derezervoare Capacitate Q=3x83 mc -

Indepartarea unorsolide de dimensiuni

mariGratare Capacitate - -

Treapta I(epurareprimara)

Indepartarea solidelorsub forma de

suspensiiDecantare Concentratie c<700 mg/l -

CBO/CCO îninfluent -Valorile

încărcării cuCCO CBO/CCO în

efluent -Epurareaerobă

Namol activrecirculat (%) 40% -

Concentratieazot total c=10 mg/l e=98%

Concentratiefosfor total c=77,8 mg/l e=77,8%

pH 6,5-8,5 unit pH -

Îndepărtarea CBO

Temperatura - -

Treapta II(epurarea

secundara)

Tratarea siindepartareanamolului

Epurareanaeroba

indepartare

Statia deepurare,depozitulMavrodin

- -

Etapele epurarii pot fi evitate nu


39

4.12. Pierderi şi scurgeri în apa de suprafaţă, canalizare şi apa subterană4.12.1. Informaţii despre pierderi şi scurgeri

Sursa Poluanti Masa/unitatea detimp

(%) estimat din evacuăriletotale ale poluantului

respectiv din instalaţie

Manipulari necorespunzatoare in cadruloperatiilor de alimentare si depozitare -

rezervorul de carburanti si a rezervoruluide combustibil

Produse petroliere 1 kg/1h Max 0,1% din cantitateamanipulata

Afectarea starii tehnice a etansarilor si aperetilor rezervorului Produse petroliere 2,5 kg/1zi 0,1% din cantitatea

existenta in rezervor

4.12.2. Structuri subterane:

Cerinţa caracteristică a BAT Conformarecu BAT

Documentde referinta

Data până la care se va faceconformarea

Planul de amplasament, care identifica traseuldrenurilor, conductelor si canalelor si alrezervoarelor de depozitare subterane dininstalatie

DAPlanul de

amplasament

-

Pentru toate conductele canalele şi rezervoarelede depozitare subterane confirmaţi că una dinurmătoarele opţiuni este implementată:

- izolaţie de siguranţă Da -

- detectare continuă a scurgerilorNu

Planul deamplasame

nt siSchema

functionala

-

- un program de inspecţie şi întreţinereNu -

Programul va fi intocmit de operatoruldepozitului in termen de 6 luni de lapreluare

4.12.3. Acoperiri izolanteCerinta Da/Nu Daca nu, data pana la care va fi

Există un proiect de program pentru asigurarea calităţii, pentruinspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi abordurilor de protecţie care ia în considerare:

-capacităţi

-grosime

-material

-permeabilitate

-stabilitate/consolidare

-rezistenţă la atac chimic

-proceduri de inspecţie şi întreţinere; şi asigurarea calităţiiconstrucţiei

Nu

Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de acest fel Partial

Zonele aplicabile sunt:

Amplasamentul rezervoarelor decombustibil si carburant (strat pietris)

Amplasamentul zonei post compost(strat de rasina si vopsea epoxidica)

Depozitul de deseuri (strat cugeomembrana)

Programul va fi intocmit intr-operioada de 6 luni de la preluare decatre operatorul depozitului

4.12.4. Zone de poluare potenţială


40

Zone potenţiale de poluare

Cerinţa Depozitul decombustibil

Depozitul decarburant

Platformazonei postcompost

Depozitul dedeseuri (celulede depozitare)

Zona decantor-separator uleiuri

Confirmaţi conformarea sau o dată pentru conformarea cu prevederile pentru:

-suprafaţa de contactcu solul sau subsoluleste impermeabilă

greupermeabila da da da da

-cuve etanşe dereţinere a deversărilor da da Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

-îmbinări etanşe aleconstrucţiei da da da da da

-conectarea la unsistem etanş de drenaj nu nu da da da

4.12.5. Cuve de retenţie

Cerinta Rezervorul decombustibil

Rezervorul decarburant

Cubitaineracid sulfuric

Să fie impermeabile şi rezistente la materialele depozitateSă nu aibă orificii de ieşire (adică drenuri sau racorduri) şi să se

scurgă/colecteze către un punct de colectare un punct de colectaredin interiorul cuvei de retenţie

da da da

Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei de retenţie şi să nupătrundă în suprafeţele de siguranţă da da da

Să fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare saurobinete da da da

Să aibă o capacitate care să fie cu 110% mai mare decât cel maimare rezervor sau cu 25% din capacitatea totală a rezervoarelor da da da

Să facă obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice conţinuturi săfie pompate în afară sau îndepărtate în alt mod, sub control manual,

în caz de contaminareda da da

Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, să fie prevăzut cu unsenzor de ridicare a nivelului şi cu o alarmă adecvata da da da

Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de retenţie, unde esteposibil sau să aibă izolaţiadecvată da da da

Să aibă un program sistematic de inspecţie a cuvelor de retenţie, (înmod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu apă acolo

unde integritatea structurală este incertă)

Programul va fi intocmit de operatoruldepozitului in cel mult 6 luni de la preluarea

depozitului

4.12.6. Alte riscuri asupra soluluiIdentificaţi orice alte structuri activităţi, instalaţii,conducte etc. care, datorită scurgerilor, pierderilor,avariilor ar putea duce la poluarea solului, a apelor

subterane sau a cursurilor de apă

Tehnici implementate sau propuse pentru prevenirea uneiastfel de poluări

Reteaua de canalizare interna de pe amplasament

Rampa din cadrul atelierului auto/garaj

Zona bazinelor de colectare omogenizare,linistire sisedimentare pentru ape uzate

Operatorul depozitului va introduce tehnici pentruprevenirea poluarilor in termen de 6 luni de la preluare


41

4.13. Emisii în ape subterane

4.13.1. Emisii directe sau indirecte de substanţe din Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/2004, rezultate dininstalaţie, în apa subterană

Nu sunt emisii directe sau indirecte de substante prevazute in anexa 5 ‘’Lista substanţelor prioritare/prioritarepericuloase’’ la Legea 310/2004.

In conformitate cu anexele 5 si 6 la legea mentionata, sunt posibile urmatoarele emisii de poluanti:

Nr.crt Monitorizarea calităţii apei subterane şi asigurarea luării măsurilor de precauţie necesare prevenirii poluăriiapei subterane

1Ce monitorizare a calităţiiapei subterane este/va fi

realizată

Substanţelemonitorizate

Amplasamentul punctelor de monitorizareşi caracteristicile tehnice ale lucrărilor de

monitorizareFrecvenţa

CBO5, CCOCr,azot amoniacal,metale grelenitraţi, fosfaţi

Trimestrial

Va fi realizata monitorizareade emisii si controlul calitatiiapei subterane

cianuri,hidrocarburi

4 puturi de observatie pe directia punctelorcardinale si cate o proba martor, inainte depunerea in functiune a depozitului

Anual

2Ce măsuri de precauţie suntluate pentru prevenireapoluării apei subterane

Detalii despre tehnicile/procedurile existente

Impermeabilizareadepozitului propriu-zis

Impermeabilizarea bazinelorde sedimentare si a bazinuluide omogenizareInspectarea starii tehnice arezervoarelor de combustibil/carburant si a decantoruluiseparator de uleiuri

Verificarea etansariiimbinarilor pe traseele dealimentare si distributie

Utilizarea bazinelor deretentie la rezervoare

Verificarea stratului deprotectie al decantoruluisearator de uleiuri

Procedurile vor fi stabilite de operator in termen de 6 luni de la preluareadepozitului

4.13.2. Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare,precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt depozitatesubstanţele periculoase. Este necesar să specificaţi: ▪ Frecvenţa controlului şi personalul responsabil ▪ Cum se face întreţinerea ▪ Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei?Nu este cazul


42

4.14. Miros

4.14.1. Separarea instalaţiilor care nu generează mirosInstalatii care nu genereaza mirosuri

· Cladirea de receptie cu platforma de cantarire: activitati de receptie, verificare documentatie deacceptare, control deseuri, cantarire si actualizare baza de date

· Cladirea administrativa: gestionarea deseurilor· Statie de transformare: alimentare si distributie energie electrica· Statia de furnizare apa: gestionare alimentare si distributie apa potabila catre consumatori· Statia de pompare

4.14.2. Receptori

Identificati si descrieti zona afectata deprezenta mirosurilor

Au fost realizate evaluăriale efectelor mirosului

asupra mediului

Se realizează omonitorizare

de rutină

Prezentaregenerală asesizărilor

primite

Au fostaplicate limite

sau alteconditii

Statia de sortare:

1. Camera de sortare

Sursa: amestecul deseurilor sortabile sinesortabile de natura neferoasa

Receptor: 6 lucratori banda tansportoare

Raspandire: camera de sortare

2. Hala de alimentare presa de balotare

Sursa: stocarea prelungita a deseurilornesortabile de natura neferoasa

Receptor: 3 lucratori

3. Raspandire: incinta halei de alimentarepresa de balotare

Da , in capitolul referitorla eliminarea influentelornegative privind calitateavietii – Studiu de evaluare

a impactului asupramediului pentru proiectul

Sistem Integrat deManagement al Deseurilor

in jud. Teleorman-Depozitul Ecologic Zonal

Mavrodin

Nu este cazul NUNu.

4.14.3.Surse/emisii nesemnificative

· Atelierul auto si garajul: activitati de intretinere si mici reparatii, parcare auto· Sopronul compactorului: parcare· Rezervorul de combustibil si rezervorul de carburant: alimentare si stocare, mirosuri in timpul

alimetarii sau in situatii accidentale datorita neetanseitatilor· Rezervorul de acid sulfuric, alimentare si stocare,mirosuri in timpul alimetarii sau in situatii

accidentale datorita neetanseitatilor· Statia de ardere biogaz: colectare, transport, ardere controlata gaz de depozit si evacuare dirijata

gaze de ardere· Statia de compostare (zone descoperite si semiacoperite cu raspindire a mirosurilor in cantitati si

viteze mici pe arii restranse· Statia de epurare ape uzate (agitatoare, recircularea namolului si evacuarea controlata a namolului in

exces)· Bazinul de omogenzare si linistire, respectiv bazinele de sedimentare (bazine descoperite)· Depozitul de deseuri cu celule de depozitare (acoperirea celulelor la sfarsitul zilei, mirosuri peste zi)


43

4.14.3.1. Surse de mirosuri (inclusiv acţiuni întreprinse pentru prevenirea şi/sau minimizarea acestora)

Unde aparmirosurile si cumsunt ele generate

Descrieti sursele deemisie punctiforme

Descrieti emanarilefugitive sau alte

posibilitati de emanareocazionala

Ce materiale mirositoaresunt utilizate sau ce tip de

mirosuri sunt generate

Se realizeaza omonitorizare continua

sau ocazionala

Exista limitapentru emanarilede mirosuri sau

alte conditiireferitoare la

aceste emanari

Descrieti actiunileintreprinse pentru

prevenirea sauminimizareaemanarilor

Descrieti masurilecare trebuie luatepentru respectarea

BAT-urilor sitermenelor

a b c d e f g h

Atelierul auto sigarajul

neetaseitati rezervorcarburant si rezervor ulei– mijloc auto

suprafetele deschise aletavitelor colectoare descurgeri de produsepetroliere

ulei ars,

materiale de curatare(diluant)

Sopronulcompactorului

neetaseitati rezervorcarburant -

ulei ars,

materiale de curatare(diluant)

Rezervorul decombustibil sirezervorul decarburant

neetaseitati rezervorcarburant si rezervorcombustibil, ventile sivalve de siguranta,robinet

suprafetele deschise alebazinelor de retentie

Rezervorului deacid sulfuric

neetaseitati rezervorcarburant si rezervorcombustibil, ventile sivalve de siguranta,robinet

suprafata deschisa abazinului de retentie

Statia de arderebiogaz

neetaseitati trasee decolectare si transport,ventile si valve desiguranta, robinet

- gaz de depozit (H2S, CH4)

Statia decompostare

- zona de compost intensivsi zona de post compost

compost

Nu este cazul , mirosnesemnificativ

Nu este cazul,miros

nesemnificativ

Nu este cazul,miros

nesemnificativ

Nu este cazul,


44

a b c d e f g h

Statia de epurare apeuzate

neetaseitati trasee decolectare si transport apeuzate, ventile si valve desiguranta, robineti

suprafata deschisa abazinelor de namol

namol -respectarea programuluide mentenanta,-asigurarea evacuarii latimp a namolului inexces-respectarea procesuluide omogenizare si aerare

Bazinul de omoge-nzare si linistire,respectiv bazinele desedimentare (bazinedescoperite)

-

-

suprafata bazinelor namol -asigurarea evacuarii latimp a namolului dinbazine

Depozitul dedeseuri cu celule dedepozitare

suprafata celulelor dedepozitare, inainte deacoperire

deseuri menajere Nu este cazul, Nu este cazul, inchiderea zilnica aminicelului dedepozitare

-realizarea uneiperdele de arbori invecinatateadepozitului

Nu este cazul


45

4.14.4. Declaraţie privind managementul mirosurilor

Managementul mirosurilor

Sursa/punct de emanare Natura/cauza avariei

Ce masuri au fostimplementate pentru

prevenirea sau reducereaproducerii avariei

Ce se intampla atuncicand se produce o avarie

Ce masuri sunt luateatunci cand apare o

avarie

Cine este responsabilulpentru initierea

masurilor

Exista alte cerintespecifice cerute de

autoritatea dereglementare

Statia de ardere biogaz

Obturarea cosului dedispersie a gazelor de

ardere

Configuratia reliefului

Supravegerea stariitehnice

Respectarea programuluide mentenanta,

Procesul de ardere esteafectat

Gazul de depozit seacumuleaza

Apare pericolul deautoaprindere

Stingerea incendiului

Desfundarea cosului dedispersie/traseului deevacuare sau inlocuireasa, dupa caz,curespectarea normelor desecuritate a mncii

Statia de compostare

Configuratia reliefului -

Acumulari de emisii demirosuri in zonele joase

Schimbareaamplasamntuluiinstalatiei in functie dedirectia vantului si deamplasamentul formeorde relief joase

Statia de epurare apeuzate Intreruperea functionarii

suflantelor siagitatoarelor

Supravegerea stariitehnice

Respectarea programuluide mentenanta,

Apar acumulari deemisii de mirosuri inincinta statiei cu efectnegativ asuprapersonalului

Repararea urgenta aechipamentului defect

Bazinul de omogenizaresi linistire, respectivbazinele de sedimentare(bazine descoperite)

Nerespectarea frecventeide evacuare a namolului

Depozitul de deseuri cucelule de depozitare

Neacoperirea zilnica amicrocelulei

Prin implementareasistemului de

management de mediuse va prevedea controlul

operational al acestuiproces

Acumulari de emisii demirosuri in zonele joase

Prin implementareasistemului demanagement de mediuse va prevedea controluloperational al acestuiproces

Se va stabili deoperatorul depozitului in

termen de 6 luni de lapreluare Nu, avand in vedere ca

depozitul nufunctioneaza, iar

procedura de autorizarea fost initiata de curand


46

4.15. Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul analizei/evaluării BAT

Proiectarea si executia depozitului a urmarit aplicarea celor mai bune tehnologii (BAT) in scopul de a oferisigurata maxima in exploatare si a celor mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC)Cele mai bune tehnologii (BAT) introduse in proiect:

· Conceptul de realizare in jud. Teleormn a unui depozit zonal, care sa deserveasca o populatie deaproximativ 450.000 locuitori si alimentarea acestuia cu deseuri prin intermediul unor puncte deprecolectare, corespunde celui mai modern sistem de organizare a eliminarii deseurilor nepericuloase

· Prevederea pe depozit a unor statii de sortare si compostare este un exemplu de gestionare integrata,atat tehnologic, cat si teritorial al deseurilor

· Impermeabilizarea fundului depozitului s-a realizat in conformitate cu cerintele din Directiva EU1999/31/EC, preluate si in legislatia nationala prin HG 349/2005 si Ordinul MAPM 757/2004,folosind o bariera geologica si una artificiala. Bariera artificiala consta intr-o geomembrana cu ogrosime de 1,5 mm

· Sistemele de colectare levigat si colectare gaz de depozit corespund celor mai bune practici la nivelmondial

· Modul de exploatare celular al depozitului si inaintarea frontului de lucru cu aducerea treptata la cotafinala a suprafetelor introduse in exploatare, contrar vechii conceptii de lucru pe intreaga suprafataafectata depozitarii, este de asemenea o tehnologie de varf

· Modul de acoperire a depozitului corespunde coclor mai bune practici la nivel mondia fiind prevazutcu un sistem de impermeabilizare si de drenare a apelor de deasupra acestuia,precum si cu un strat depamant si sol fertil pentru a reface ecologica eficienta a suprafetei eliberate de sarcini tehnlogice,

· Intreaga procedura de acceptare si control si verificare acdeseurilor pana la trimiterea lor la celula dedepozitare, statia de sortare sau de compostare este conforma celor mai bune practici la nivelmondial

Cele mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive:

· Tehnologia de compostare, care este prevazuta pentru lucrul in sistem natural, deoarece corespundeconditiilor climatice din Romania si posibilitatilor de desfacere a produsului pe piata

· Tehnologia de sortare imbina elemente mecanice, atomatizate (ex separarea metalelor) cu muncamanuala pe banda rulanta

· Tehnologia de epurare este prevazuta a lcra in 2 trepte, iar statia de epurare include un bazinhidroizolat in care se pot colecta apele care nu satisfac exigentele de evacuare in cazul functionariiineficiente a statiei

· Masurile de protectie a peisajului prin asezarea in frontul de maxima vizibilitate a cladirilor siplantarea perdelei vegetale pe tot perimetrul depozitului este un alt exemplu de masura tehnologicacare, cu costuri minime, asigura efecte substantiale de protectie a mediului


47

5. MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR PROPRII

5.1. Surse de deşeuri

Denumire deseu Identificati sursele dedeseuri

Coduriledeseurilor,

conform EWC

Identificatifluxurile de

deseuri

Cuantificatifluxurile de

deseuri

Care suntmodalitatileactuale saupropuse demanipularedeseurilor

Deseuri industriale

Piese de schimbauto

16.01.12 nepericulos 1,0

Metale feroase simetale neferoase

16.01.17

16.01.18

nepericulos

nepericulos0,500

Ambalaje de lapiese de schimb

Reparatii auto


Namoluri de lastatia de epurare

Decantare ape uzate 19.08.05 nepericulos 2,0

Slamuri Separare-decantare dinzona spalare mijloace

auto

13.05.02* periculos-

Emulsii ulei Separare-decantare dinzona spalare mijloace

auto

13.05.07* periculos0,250

Uleiuri uzate demotor, detransmisie , deungere

Schimbarea uleiului dinmijloacele auto

13.01

13.02

13.05.07*

nepericulos

periculos 0,2

Filtre de ulei Reparatii auto 16.01.07* periculos 0,1

Piese de schimb Reparatii auto, reparatiiutilaje de exploatare

16.01.11* periculos 1,5

Ambalajeproduse chimice

Analize chimice laborator,epurare ape uzate, tratare

apa bruta

15.01.10* periculos0,15

Absorbanti,materialefiltrante,materiale delustruire siechipamente deprotectie

Toate activitatile de peamplasament in afara

celor de birou

15.02.02* periculos

0,1

Anvelope Reparatii auto 16.01.03 nepericulos 50 buc/an

Baterii uzate Reparatii auto 16.06.01* periculos 25 buc/an

DEEE Toate activitatile de peamplasament

20.01.36

20.01.21*

nepericulos

periculos100 buc/an

Modalitatipropuse

-deseurile vor ficolectate separat

-deseurile vor ficolectate la celmai apropiat

punct de traseulde eliminare

Deseuri menajere

Deseuri menajere Activitati domestice peamplasament



48

5.2. Evidenţa deşeurilorLista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da/Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente următoareleinformaţii despre deşeurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalaţie

Cantitate

Natura

Origine (acolo unde este relevant)

Destinaţie (Obligaţia urmăririi - dacă sunt trimise în afara amplasamentului)

Frecvenţa de colectare

Modul de transport

Modul de transport

Nu, sistemul va fi elaborat deoperatorul depozitului in maxim 3 luni

de la preluare

5.3 Zone de depozitareIdentificati zona Deseurile depozitate Sunt ele identificate in

mod clar, inclusivcapacitatea maxima dedepozitare si perioadamaxima de depozitare?*

Apropierea fata de cursuri de ape, zone deinteres public / vulnerabile la vandalismalte perimetre sensibile (va rugam dati detalii)Identificati masurile necesare pentruminimizarea riscurilor.

Piese de schimb autoMetale feroase si metaleneferoaseAmbalaje de la piese deschimbNamoluri de la statia deepurareSlamuriEmulsii ulei

Uleiuri uzate de motor,de transmisie , deungere

Filtre de ulei

Piese de schimbAmbalaje produsechimice

Absorbanti, materialefiltrante, materiale delustruire si echipamentede protectie

AnvelopeBaterii uzateDEEE

Nu erste stabilitazona dedepozitare

Deseuri menajere

Nu

3-4 km fata de raul Cainelui

Masuri necesare pentru minimizarea riscurilor :

- Stabilirea urgenta a zonelor de depozitare

* trebuie realizate inainte de emiterea autorizatiei


49

5.4 Cerinte speciale de depozitare

Material

Cat

egor

ie d

em

ai jo

s

Este zona dedepozitareacoperita (D/N)sau imprejmuitain intregime (I)

Exista un sistemde evacuare abiogazului(D/N)

Levigatul estedrenat si tratatinainte deevacuare (D/N)

Exista protectie impotrivainundatiilor sau patrunderiiapei de la stingereaincendiilorD/N

Piese de schimb auto A

Metale feroase si metaleneferoase

AA

Ambalaje de la piese deschimb

AA

Namoluri de la statia deepurare

C

Slamuri C

Emulsii ulei A,C

Uleiuri uzate de motor, detransmisie , de ungere

A,C

Filtre de ulei A,C

Piese de schimb A

Ambalaje produse chimice A,C

Absorbanti, materialefiltrante, materiale delustruire si echipamente deprotectie

A

Anvelope AA

Baterii uzate A,C

DEEE A

Deseuri menajere C

Nu este stabilita Nu este cazul Nu este cazul

Intrucat nu au fost stabilitezonele de depozitare nu sepot prezenta informatiilesolicitate

A Aceste categorii necesita in mod normal depozitare in spatii acoperite.AA Aceste categorii necesita in mod normal depozitare in spatii imprejmuite.B Aceste materiale este probabil sa degaje praf si sa necesite captarea aerului si directionarea lui catre o instalatiede filtrare.

C Sunt posibile reactii cu apa. Nu trebuie depozitate in zone inundabile

5.5 Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu

Sunt recipienţii de depozitare:prevăzuţi cu capace, valve etc. şi securizaţi;inspectaţi în mod regulat şi înlocuiţi sau reparaţi când se deteriorează (când suntfolosiţi, recipienţii de depozitare trebuie clar etichetaţi)

Nu au fost stabilite conditiile dedepozitare

Este implementată o procedură documentată pentru cazurile recipienţilor care s-audeteriorat sau curg?

Nu

Identificati orice masura de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, praf, COV-uri si mirosuri) rezultate de la depozitareasau manevrarea deseurilor care nu au fost deja acoperite in raspunsul dumneavoastra

Nu este cazul


50

5.6 Recuperarea sau eliminarea deseurilorEvaluare pentru identificarea celor mai bune optiuni practicabile pentru eliminarea deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului

Detaliati (daca este cazul) optiunile utilizate sau propuse in instalatie

Specificati optiuneaSursa deseurilor Metale asociate Deseu Optiuni posibile pentrutratarea lor

Reciclare RecuperareEliminare sau Nu se aplica

Daca optiunea actuala este “Eliminare”,precizati data pana la care veti implementa

reutilizarea sau recuperarea sau justificati dece acestea sunt imposibil de realizat din

punct de vedere tehnic si economic.

Reparatii auto Otel si neferoase Piese de schimb autoReparatii auto Otel si neferoase Metale feroase si metale

neferoaseReparatii auto - Anvelope

Curatarea si spalarea

Reparatii auto - Ambalaje de la piese deschimb

-

Recuperare

Decantare ape uzate - Namoluri de la statia deepurare

- Depozitare definitiva sauvalorificare

-

Separare-decantare din zonaspalare mijloace auto

- Slamuri - Eliminare definitiva Va fi stabilita de catre operatorul care vaprelua depozitul

Separare-decantare din zonaspalare mijloace auto

- Emulsii ulei -


- Uleiuri uzate de motor, detransmisie , de ungere

-

Recuperare

Reparatii auto - Filtre de ulei - Eliminare definitivaToate activitatile de pe

amplasament in afara celor debirou

- Ambalaje produse chimice Neutralizare in functiede continut

Reciclare

-

Reparatii autoMetale feroase si

neferoaseAbsorbanti, materiale filtrante,materiale de lustruire siechipamente de protectie

- Eliminare definitiva Deseurile sunt impregnate cu diversesubstante poluatoare

Reparatii auto - AnvelopeReparatii auto Plumb, Baterii uzate

Curatarea si spalarea Reciclare

Toate activitatile de peamplasament

Metale feroase sineferoase

DEEE - Recuperare

-

Activitatile domestice de peamplasament

Metale neferoase Deseuri menajere - Eliminare definitiva +reciclare

Tehnologiile cunoscute indica aceastaoperatie


51

6 Energie6.1 Cerinte energetice de baza (1)6.1.1 Consumul de energieConsumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in functie de sursa de energie.

Consum de energieSursa de energie

Furnizata Primara, MWh % din total

Electricitate din reteaua publica 0,8 Nu se aplica Nu se aplica

Electricitate din alta sursa* Nu se aplica Nu se aplica Nu se aplica

Abur/apă fierbinte achiziţionată şinu generată pe amplasament (a)*)

Nu se aplica Nu se aplica Nu se aplica

Gaze Nu se aplica Nu se aplica Nu se aplica

Motorina 0,14 Nu se aplica Nu se aplica

Cărbune Nu se aplica Nu se aplica Nu se aplica

Altele (Operatorul trebuie saspecifice)

Nu se aplica Nu se aplica Nu se aplica

* specificati sursa si factorul de conversie de la energia furnizata la cea primara

(Observati ca autorizatia va solicita ca informatiile referitoare la consumul de energie sa fie furnizate anual)

Informatiile suplimentare privind consumul de energie (de ex. balante energetice, diagrame “Sankey”) carearata modul in care este consumata energia in activitatile din autorizatie sunt descrise in continuare:

Nu s-au intocmit balante energetice, pentru ca depozitul nu a functionat pana in prezent .

6.1.2 Energie specifica

Informatii despre consumul specific de energie pentru activitatile din autorizatie sunt descrise in tabelulurmator:

Listati mai jos activitatile Consum specific de energieelectrica/cantitate deseu

procesatkWh/tona

Compararea cu limiteleinterne

Cladirea principalaCladirea administrativa

2,53 Nu se aplica

GarajulIluminarea exterioara

1,27 Nu se aplica

Statia de sortare 2,37 Nu se aplica

Statia de compostare/macinareStatia de combustibilCompostarea intensaRezerva pentru etapa ulterioara

7,64 Nu se aplica

Statia de ardere biogazStatia de pompare CS1Tratarea apelor reziduale

2,79 Nu se aplica

Statia de pompare PS 4,35 Nu se aplica

Putul de furnizare apaStatia de clorinare

0,85 Nu se aplica

Pompa de apa de incendiu 0,29 Nu se aplica


52

6.1.3 IntretinereIn Procedura Mentenanta Instalatiilor sunt cuprinse masuri pentru functionarea si intretinerea eficienta dinpunct de vedere energetic a tuturor instalatiilor din Depozitul de deseuri menajere Mavrodin.

Exista masuri documentate defunctionare, intretinere sigospodarire a energiei pentruurmatoarele componemte ? (acolounde este relevant):

Da/Nu(4)

Nu esterelevant

Informatii suplimentare(documentele de referinta, termenele la care masurile vor fiimplementate sau motivul pentru care nu suntrelevante/aplicabile)

Aer conditionat, sisteme de racire(scurgeri, etansari, controlultemperaturii, intretinereaevaporatorului/condensatorului) ;

Da - Cartile tehnice ale instalatiilor

Functionarea motoarelor simecanismelor de antrenare

Da Cartile tehnice ale instalatiilor

Sisteme de aer comprimat(scurgeri, proceduri de utilizare);

- - -

Sisteme de distributie a aburului(scurgeri, izolatii);

- - -

Sisteme de incalzire a spatiilor side furnizare a apei calde;

Da - Cartile tehnice ale instalatiilor

Lubrifiere pentru evitareapierderilor prin frecare;

- - -

Intretinerea boilerelor de ex.optimizare excesului de aer;

- - -

Alte forme de intretinere relevantepentru activitatile din instalatie.

- - -

6.2 Masuri tehnice

Confirmati ca urmatoarele masuritehnice sunt implementate pentruevitarea incalzirii excesive saupierderilor din procesul de racire pentruurmatoarele aspecte: (acolo unde esterelevant):

Da(4)

Nu esterelevant

Informatii suplimentare(termenele prevazute pentru aplicarea masurilor saumotivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile)

Izolarea suficienta a sistemelor de abur,a recipientilor si conductelor incalzite

- - Nu este cazul

Prevederea de metode de etansare siizolare pentru mentinerea temperaturii

- - Nu este cazul

Senzori si intrerupatoare temporizatesimple sunt prevazute pentru a prevenievacuarile inutile de lichide si gazeincalzite.

- - Nu este cazul

Alte masuri adecvate - - Nu este cazul


53

6.2.1 Masuri de service al cladirilorConfirmati ca urmatoarele masuri deservice al cladirilor sunt implementatepentru urmatoarele aspecte (unde esterelevant):

Da(4)

Nu esterelevant

Informatii suplimentare(documentele de referinta, termenul de punere inpractica/aplicare a masurilor sau motivul pentru care nusunt relevante)

Exista o iluminare artificiala adecvatasi eficienta din punct de vedereenergetic

Da

Exista sisteme de control al climatuluieficiente din punct de vedere energeticpentru:· Incalzirea spatiilor

· Apa calda

· Controlul temperaturii

· Ventilatie

· Controlul umiditatii

Da

Nu

Nu

Nu

Nu

-

-

-

-

-

-

Nu este cazul

6.3 Eficienta EnergeticaNu este intocmit un plan de utilizare eficientă a energiei .Prin procesul verval de predare a depozitului la operator se va stabili necesitatea intocmirii unui plan de utilizareeficientă a energiei.

6.3.1 Cerinte suplimentare pentru eficienta energeticaInformatii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date in tabelul de mai jos;

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/economisire aenergiei

Este aceastatehnicautilizata inmod curent ininstalatie?(D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu esteadecvata sau indicati termenul deaplicare

Recuperarea caldurii din diferite parti ale proceselortehnologice

Nu este cazul -

Tehnici de deshidratare de mare eficienta pentru minimizareaenergiei de uscare.

NU este cazul -

Minimizarea utilizarii apei si utilizarea sistemelor inchise decirculatie a apei.

Nu este cazul -

Izolatie buna (cladiri, conducte, camera de uscare si instalatia). Da -

Amplasamentul instalatiei pentru reducerea distantelor depompare.

Da -

Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronica. Da -

Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperaturaridicata) pentru recuperarea caldurii.

Nu este cazul -

Transportor cu benzi transportoare in locul celui pneumatic(desi acesta trebuie protejat impotriva probabilitatii sporite deproducere a evacuarilor fugitive)

Da -

Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere, deex. preincalzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc.

Nu este cazul -


54

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/economisire aenergiei

Este aceastatehnicautilizata inmod curent ininstalatie?(D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu esteadecvata sau indicati termenul deaplicare

Procesare continua in loc de procese discontinue Nu este cazul -

Valve automate Da -

Valve de returnare a condensului Nu este cazul -

Utilizarea sistemelor naturale de uscare Da -

Altele - -

6.4 Alternative de furnizare a energie

Tehnici de furnizare a energiei

Este aceasta tehnicautilizata in modcurent in instalatie?

(D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu este adecvatasau indicati termenul de aplicare

Utilizarea unitatilor de co-generare; Nu Prin proiect nu au fost prevazute unitati decogenerare a energiei

Recuperarea energiei din deseuri; Nu este cazul -

Utilizarea de combustibili mai putinpoluanti.

Nu este cazul -


55

7. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR7.1 SEVESO

Da/Nu Da/Nu

Instalatia se incadreaza in categoria derisc major conform SEVESO?

Nu Daca da, ati depus raportul de securitate? Nu estecazul

Instalatia se incadreaza in categoria derisc minor conform SEVESO?

Nu Daca da, ati realizat Politica de Prevenire aAccidentelor Majore?

Nu estecazul

7.2 Plan de management al accidentelor

Societatea nu poseda un plan de management al accidentelor.

La preluarea depozitului de catre un operator, acesta va elabora un plan de management al accidentelor.


56

7.3 TehniciExplicati pe scurt modul in care sunt folosite urmatoarele tehnici, acolo unde este relevant.

Raspuns

TEHNICI PREVENTIVE

inventarul substantelor care intra sub incidenta HG 804/2007 Da

trebuie sa existe proceduri pentru substantelor sub incidenta HG 804/2007 sideseurilor periculoase pentru a ne asigura ca ele nu vor interactionacontribuind la aparitia unui incident

Da, in cadrul documentarii si implementariisistemului de management de mediu

depozitare adecvata Nu sunt stabilite toate locatiile de depozitare

alarme proiectate in proces, mecanisme de decuplare si alte modalitati decontrol

Da

Bariere si retinerea continutului Nu este cazul

cuve de retentie si bazine de decantare Da ( cuve de retinere a eventualelor pierderi

izolarea cladirilor; Da

Asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi),de ex. masurarea nivelului, alarme independente de nivel inalt, intrerupatoarede nivel inalt si contorizarea incarcaturilor;

Da

sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat Da

registre pentru evidenta tuturor incidentelor, ratarilor, schimbarilor deprocedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de intretinere

Nu , urmeaza sa fie intocmite la preluarea decatre operatorul desemnat

trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a raspunde si a trageinvataminte din aceste incidente;


rolurile si responsibilitatile personalului implicat in managementulaccidentelor

Nu , vor fi stabilite de echipa de managementa operatorului, care va prelua depozitul

proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicariiinsuficiente intre angajati in cadrul operatiunilor de schimbare de tura, deintretinere sau in cadrul altor operatiuni tehnice.


compozitia continutului din colectoarele de retentie sau din colectoareleconectate la un sistem de drenare este verificata inainte de epurare saueliminare

DA

canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarma de nivel inalt sau cu senzorconectat la o pompa automata pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuiesa fie implementat un sistem pentru a asigura ca nivelurile colectoarelor suntmereu mentinute la o valoare minima

Nu este cazul

alarmele de nivel inalt nu trebuie folosite in mod obisnuit ca metoda primarade control al nivelului

Nu este cazul

ACTIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR

indrumare privind modul in care poate fi gestionat fiecare scenariu deaccident


caile de comunicare trebuie stabilite cu autoritatile de resort si cu serviciile deurgenta

Da , vor fi stabilite de echipa de managementa operatorului, care va prelua depozitul

echipament de retinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anuntareaautoritatilor de resort si proceduri de evacuare;

Da

izolarea scurgerilor si a apei folosite pentru stingerea incendiilor DA

Alte tehnici specifice pentru sector -


57

8. Zgomot si vibratiiPrincipala sursă de zgomot şi vibraţii de pe amplasamentul de deşeuri o reprezintă transportul deşeurilor şi lucrările de depozitare şi compactare a acestora. Utilajele angajateîn acest proces sunt o sursă de zgomot, iar nivelul acestuia depinde de tipul motorului şi starea acestuia. Având în vedere distanţa faţă de zonele locuite aceasta poate constituio sursă de poluare doar pentru personalul angajat.8.1 Receptori de zgomot

Identificati si descrieti fiecarelocatie sensibila la zgomot,care este afectata

Nivel de zgomot estimat Punct de monitorizare/ locatieinstalatie propusa

Frecventamonitorizariipropusa

Care este nivelulzgomotului candinstalatia /sursafunctioneaza?*)

Limite de zgomot aplicate

Cladire administratie

Cladire receptie

Cladire sortare

Cladire compostare

65 dBA Fiecare componenta ainstalatiei clasificate , carepoate produce zgomot

zilnic

65 dBA

65 dBA

*) NOTA – Nu au fost efectuate masuratori ale nivelului de zgomot in functionare pentru utilaje, deoarece depozitul nu a intrat inca in functiune . Valorile sunt estimate sicorelate cu date din cartile tehnice ale acestora.

8.2 Surse de zgomot(Informatii referitoare la sursele si emisiile individuale)

Sursa semnificativa dezgomot

Nivelzgomot(dBA)

Specificati agregatele careproduc Punct de monitorizare Limita admisa (dBA)

Descrieti actiunile intreprinsepentru prevenirea sauminimizarea emisiilor dezgomot

Masuri care trebuie luatepentru respectarea BAT-urilor si a termenelorstabilite in programelepentru conformare

Statie sortare Incarcator frontal,Banda transportoareSeparator electromagnetic

Statie compostare Tocator, Instalatie cernereSeparator electromagnetic

Tasare desuri in depozitulpropriu-zis

65 dBA

Compactor , Buldozer

Fiecarecomponenta ainstalatiei clasificate, care poateproduce zgomot

65 dBA Actiuni propuse prin proiectControlul starii tehnice asurselor de zgomot

-


58

8.3. Studii privind masurarea zgomotului in mediuNu exista studii referitoare la masurarea zgomotului in mediu si tinand cont de distanta fata de receptorii din afara amplasamentului , aceste studii nu sunt necesare..

8.4 IntretinereDa Nu Daca nu, indicati termenul de aplicare a procedurilor/masurilor

Procedurile de intretinere identifica in mod precis cazurile incare este necesara intretinerea pentru minimizarea emisiilor dezgomot?

- Nu estecazul

-

Procedurile de exploatare identifica in mod precis actiunilorcare sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

- Nu estecazul

-

8.5 Limite pentru receptori sensibili

Receptor sensibil LIMITE DB (A)

Nivelulzgomotului cand

instalatiafunctioneaza

In cazul in care nivelul zgomotului depaseste limitele fie justificati situatia, fieindicati masurile si intervalele de timp propuse pentru remedierea situatiei

Zi 45 45* 65 dBA* Nu este cazul , au fost luate prin proiectCase particulare

Noapte 40 40* - -

* Valoarea maxima a nivelului de zgomot la 3 km de amplasamentul depozitului ( zona primelor case)

· Amplasamentul este izolat fata centrele locuite , iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii sonore asupra asezarilor umanedatorat activitatii din depozit sa fie minim. Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru adepozitului.

· Amplasamentul se afla la 3 km de cea mai apropiata localitate


59

8.6 Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat

Nu este cazul.

9. MONITORIZARE

9.1. Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer

DACA NU:

Parametru Punct de emisie Frecventa demonitorizare

Metoda demonitorizare

Esteechipamentul

calibrat?Eroarea de masurare sieroarea globala care rezulta.

Metode si intervale decorectare a calibrarii

Acreditarea detinuta deprelevatorii de probe si delaboratoare sau detalii desprepersonalul folosit siinstruire/competente

CH4 - - -

CO2 - - -

H2S - - -

O2

Puturile de gaz Lunar

- - -

Pulberi Fiecare componenta ainstalatiei clasificate, carepoate produce praf

- - -

miros Fiecare componenta ainstalatiei clasificate, carepoate produce miros

zilnic

* *

- - -

* Metodele de analiza vor fi stabilite de laboratorul propriu, sau de un laborator acreditat .selectionat de operator pentru efectuarea monitorizarii.


60

Descrieti orice programe/masuri diferite pentru perioadele de pornire si oprire.

Nu este cazul

9.2. Monitorizarea emisiilor în apă

9.2.1. Monitorizarea şi raportarea emisiilor în apăApa uzata epurata este evacuata direct in emisar natural , raul Cainelui

Dacă NU:Parametru Punct de

emisieDenumireareceptorului

Frecvenţa demonitorizare


Suntechipamentele/prelevatoarele

de probe/laboratoarele

acreditate

Eroarea demăsurare si

eroareaglobală care

rezultămg/l

Metode şiintervale decorectare acalibrării

echipamentelor

Acreditarea deţinută deprelevatorii de probe şi de

laboratoare sau detaliidespre personalul folosit şi

instruire/ competenţe

1 2 3 4 5 6 7 8 9

debit, zilnic

pH , zilnic - - -

CCO-CR, zilnic - - -

CBO5, saptamanal - - -

azotamoniacal,

saptamanal - - -

nitrati, saptamanal - - -sulfuri, saptamanal - - -cloruri, saptamanal - - -metalegrele

Gura deevacuarein raul

Cainelui

RaulCainelui

trimestrial

* *

- - -

* * Metodele de analiza vor fi stabilite de laboratorul propriu, sau de un laborator acreditat .selectionat de operator pentru efectuarea monitorizarii.


61

9.3 Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana

Parametru Unitatea demăsură

Punct de emisie Frecvenţa demonitorizare


pH, Unit. pH

CBO5, mg/l

CCOCr, mg/l

azot amoniacal; mg/l

reziduu filtrat la 105ºC; mg/l

fenoli mg/l

metale grele (Cd, Crtotal, Zn, Ni, Pb),

mg/l

nitraţi, mg/l

fosfaţi, mg/l

sulfaţi mg/l

Trimestrial

cianuri mg/lhidrocarburi mg/l

Anual

nivelul apei subterane m

In cele 4 puturi deobservatie, amplasatepe directia punctelorcardinale si o probamartor pentru fiecareput, inainte de punereain functiune adepozitului

Semestrial

*

* Metodele de analiza vor fi stabilite de laboratorul propriu, sau de un laborator acreditat .selectionat deoperator pentru efectuarea monitorizarii.

9. 4 Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare –levigat

Parametru Unitatea demăsură

Punct demonitorizare

Frecvenţa demonitorizare


debit mc/hvolum mc

pH, Unit. pH


Total materiale solide mg/l

fenoli mg/l

2 X trimestru

metale grele (Mn, Zn, Fe,Ni,Cu, Co, Cr, Pb, Cd,AS,Hg,),

mg/l Semestrial

Cloruri mg/l

Azot Amoniacal mg/l

Azotati mg/lFosfor total mg/lAzotiti mg/lTOC mg/lCOD mg/lBOD mg/lPotasiu mg/lSodiu mg/lCalciu mg/lMagneziu mg/lDuritate totala mg/l

Bazine stocarelevigat

2X trimestru

*

* Metodele de analiza vor fi stabilite de laboratorul propriu, sau de un laborator acreditat .selectionat deoperator pentru efectuarea monitorizarii.


62

9.5. Monitorizarea si raportarea deseurilor rezultate din activitatea depozituluiTipurile de deseuri pentru care se intocmesc astfel de fise sunt:

Deseu Cod De unde rezulta Frecventa demonitorizare

Destinatie

Deseuri periculoase

Slamuri 13.05.02* Separator-decantor deproduse petroliere din zonaspalare mijloace auto

Emulsii ulei 13.05.07* Separator-decantor deproduse petroliere din zonaspalare mijloace auto

Uleiuri uzate demotor, de transmisie

, de ungere

13.05.07* Schimbarea uleiului dinmijloacele auto

Filtre de ulei 16.01.07* Atelierul reparatii autoPiese de schimb 16.01.11* Atelierul reparatii auto,

reparatii utilaje de exploatareAmbalaje produse

chimice15.01.10* Laborator chimic si statia de

epurareAtelier/garaj autoStatia de clorinareStatia de tratare ape uzate

Absorbanti,materiale filtrante,

materiale de lustruiresi echipamente de

protectie

15.02.02* Toate activitatile de peamplasament in afara celorde birou

Anvelope 16.01.03 Atelierul reparatii auto

Baterii uzate 16.06.01* Atelierul reparatii auto

DEEE 20.01.21* Toate activitatile de peamplasament

lunar

Se va stabili de operator curespectarea legislatiei invigoare

Deseuri nepericuloase

Piese de schimb auto 16.01.12 Atelierul reparatii auto

Metale feroase simetale neferoase

16.01.17

16.01.18

Atelierul reparatii auto

Ambalaje de la piesede schimb

15.01.06 Atelierul reparatii auto

Uleiuri uzate demotor, de transmisie

, de ungere

13.0113.02


DEEE 20.01.36 Toate activitatile de peamplasament

Se va stabili de operator

Namoluri de la statiade epurare

19.08.05 Statia de tratare a apeloruzate

Depozit MavrodinSau Statia de Compost

Deşeuri menajere 20.03.01 Amplasament societate

lunar

Depozit Mavrodin


63

9.6. Monitorizarea mediului9.6.1. Contributia la poluarea mediului ambiant.

Monitorizarea calitatii apelor de suprafata ( raul Cainelui )

Parametru Unitatea de

măsură

Punct demonitorizare

Frecvenţa de

monitorizare

Metoda de

monitorizare

pH, Unit. pH

temperatura 0C

Oxygen dizolvat mg/l

conductivitate, mg/l


Total materiale solide mg/l

fenoli mg/l

metale grele (Mn, Zn,Fe, Ni,Cd,AS,Hg,),

mg/l

Azotati mg/l

sulfiti mg/l

sulfaţi mg/l

Pe perioadaanotimpului ploios

cianuri mg/lhidrocarburi mg/l

raul Cainelui , amontesi aval de gura deevacuare a apelor pe deamplasamentuldepozitului

TOC mg/lCOD mg/lBOD mg/lPotasiu mg/lSodiu mg/lCalciu mg/lMagneziu mg/lDuritate totala mg/l

*

* Metoda de analia va fi stabilita de laboratorul propriu( care nu este acreditat, nefunctionand), sau de unlaborator acreditat .selectionat de operator .


64

9.6.2 Monitorizarea impactuluiPentru stabilirea efectelor emisiilor asupra factorilor de mediu si populatiei s-a efectuat Studiu de evaluare aimpactului asupra mediului pentru proiectul sistem integrat de management al deseurilor in judetulTeleorman privind depozitul ecologic zonal Mavrodin, cu urmatoarele concluzii:

Parametru/factor demediu

Studiu/metoda demonitorizare

Concluzii (daca au fost trase)

aer Se observa incadrarea in normele sanitare a concentratiilor pentru toti poluantiiinvestigatiO mentiune speciala se impune pentru PM10 care, prin cumulare cu fondul de poluareexistent in zona, ar putea ocazional sa depaseasca norma sanitara admisa (50μg/mc) darnumai in incinta depozitului si numai in perioada de desfasurare a activitatilor deconstructie a acestuia.In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile inemisie vor fi extrem de scazute, iar distanta la cre se gasesc localitatile, concentratiile inaer se vor situa mult sub pragurile olfactive

solul, impactul in timpul etapei de exploatare datorat folosintei terenului este de oamploare moderata

subsolul datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca NU va exista impact asupraresurselor subsolului

apele subterane impactul direct asupra niveliului apei subterane este neglijabilefectul indirect asupra zonarii folosintei terenurilor in viitor este de asemeneaneglijabilnu exista riscuri pentru calitatea apelor subterane de adancime

Calitatea apeloruzate

Avand in vedere eficienta statiei, calitatea apelor uzate evacuate va respecta exigenteleprevazute in normativele in vigoare (NTPA 001/2005

apa de suprafata efectul direct asupra calitatii apei din raul Cainelui este neglijabila, iar asupra apei dinraul Vedea este nul

Eventualii utilizatori ai apei din Raul Cainelui pentru irigatii(folosinte neorganizate) nudispun de debitul necesar decat in perioadele care urmeaza apelor mari, caz in care,asacum s-a mentionat mai sus, se conteaza pe o diluare mare a debitului descarcat de lastatia de epurare. Deci,se poate aprecia ca si efectul asupra utilizatorilor de apa este nul

biodiversitate ● Reducerea suprafetelor inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale dinzona● Reducerea numarului de indivizi din unele specii sensibile la praf, uscaciune, zgomotsi cresterea numarului de indivizi din speciile ruderale. Dupa inchidere,este posibilarevenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiarimbogatirea ei.

Prin crearea perdelei de vegetatie arboricola in jurul depozitului, pe o suprafata de 20ha,se va crea cadrul propice pentru dezvoltarea unui habitat propice, forestier.

In conditii normale de functionare, se estimeaza un impact neglijabil asupraecosistemelor acvatice din apa raului Vedea

peisaj

Studiu deevaluare aimpactului asupramediului pentruproiectul sistemintegrat demanagement aldeseurilor injudetul Teleormanprivind depozitulecologic zonalMavrodin

Prin realizarea investitiei propuse,in peisaj,au aparut o serie de noi componenteantropice:

-drum acces la depozit,drumuri tehnologice pe amplasament;-cladiri,hale,suprafete betonate pentru parcari si instalatii;-zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri,depuneri de deseuri si depozite de pamant)

Toate aceste elemente au modificat peisajul observabil de pe traseul DN 69 atatin sens negative cat si in sens pozitiv

Schimbarile de peisaj sunt definitive (impact direct,definitiv) deoarece se vordepune deseuri, care vor ajunge,peste 30 ani, la o inaltime maxima de 8 mdeasupra cotei terenului.


65

Propunem o monitorizare a impactului asupra acelorasi elemente de mediu care au fost analizate in studiul deimpact dupa o perioada de circa 5 ani de la inceperea activitatii, pentru validarea rezultatelor din studiu.

9.7 Monitorizarea variabilelor de procesIn procesele tehmologice se propune monitorizeaza urmatoarelor:

Sectorul Parametri monitorizati

· Receptia deseurilor Documentele insotitoare : cantitatea si caracteristicile deseurilor , originea sinatura lor, , eventual buletine de analiza cand exista suspiciuniModul de realizare a inregistrarii deseurilorModul in care se realizeaza inspectia vizuala a deseurilor

· Depozitul de deseuri propriu -zis Functionarea sistemelor de drenajGrosimea stratului in care se depun deseurileAmestecul deseurilor sub forma de namoluriInaltimea si pozitionarea conductelor de levigat, deseuri profoasecu deseurimenajereNumarul maxim de utilaje care se pot afla simultan in zona de descarcareComportarea taluzurilor si digurilorGradul de tasare a zonelor deja acoperiteModul de efectuare a reparatiilor curente, capitaleNumarul de reparatii accidentale

· Instalatia pentru arderea gazului dedepozit

starea tehica a sistemului de captare : etanseitatea puturilorMonitorizarea CH4; CO2; O2Numarul de reparatii accidentaleModul de efectuare a reparatiilor curente, capitaleNumarul de reparatii accidentale

· Statia de epurare propriu-zisa Calitatea apei uzate rezultate ( ph, CCO-CR, CBO5, mat in suspensie, azotati ,azotiti )Functionarea pompelorModul de efectuare a reparatiilor curente, capitaleNumarul de reparatii accidentale

· Reteaua de canalizare ( apetehnologice; ape meteoriceconventional curate)

Functionarea sistemelor de drenajStarea tehnica a conductelorStarea de curatenie a rigolelorStarea tehnica a caminelorModul de efectuare a reparatiilor curente, capitaleNumarul de reparatii accidentale

· Statia de sortare compactare cantitatea si caracteristicile deseurilorstarea tehnica a utilajelor din componentaModul de efectuare a reparatiilor curente, capitaleNumarul de reparatii accidentale

· Statia de compostare Starea utilajelor de compostareStarea de curatenie a rigolelor de captare a apelor uzate rezultate din statieModul de efectuare a reparatiilor curente, capitaleNumarul de reparatii accidentale

· drumul de acces si drumurile deincinta

Starea tehnicaStarea de curatenie a acestora

· tratarea levigatului Masuratori fizico-chimicesi biologice specifice in scopul : creerii si mentineriiconditiilor de reactie corespunzatoare; dozarea reactivilor; consumul deenergie elctrica; calitatea levigatului tratat dupa fiecare treapta de tratare

· Postinchidere Aparitia exfiltrarilor in zona depozituluiDeformarea sistemului de etansare la suprafata depozituluiStarea stratului vegetalBaltiri sau scurgeri de apa


66

9.8. Monitorizarea postinchidere

Parametru FrecventaCantitatea de precipitatii Media zilnicaTemperatura ( min; max; la ora 15:00) Media lunara

Evaporarea direct cu lisimetrul sau prin stabilirea umiditatii aerului ( laora 15:00) si determinarea prin calcul a evaporarii dupa Haude

zilnic

Umiditatea aerului (ora 15:00) lunar

Compozitia levigatului semestrial

Nivelul levigatului in corpul depozitului semestrial

Cantitatea de apa colectata de pe suprafetele acoperite semestrial

Compozitia apei colectate de pe suprafata acoperita semestrial

Emisii difuze de gaz semestrial

Nivelul apei subterane semestrial

Compozitia apei subterane Conform autorizatieiintegrate de mediu

Tasarea corpului depozitului anual


67

10. DEZAFECTAREA10.1 Masuri de prevenire luate inca din faza de proiectare

Prevenirea patrunderii apei de suprafata/si sau subterane in deseurile depozitateColectarea apei contaminate si a levigatuluiEpurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standard corespunzatorsanturi de garda prevazute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pesuprafetele invecinate depozitului propriu-zis

10.2 Planul de inchidere a instalatiei

Nu exista; va fi realizat de operatorul care va prelua depozitul de deseuri

10.3 Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii desiguranta

Separator decantor produsepetroliere

Apa, produs petrolier, namol

Rampa auto din cadrulatelierului/garaj auto

produs petrolier, namol

Curatate, spalate, igienizate

10.4 Structuri supraterane

Clădire sau altă Structura Materiale periculoase Alte pericole potenţiale

Rezervor metallic cu capaccapacitate 2400 litri

Rezervorul propriu-zisReziduuri cu continut de motorina

Rezervor metallic cu capaccapacitate 5000 litri

Rezervorul propriu-zisReziduuri cu continut de motorina

RezervorCapacitate 1000 litri

Rezervorul propriu-zisReziduuri cu continut de acid sulfuric

Nu este cazul

10.5 Lagune

Bazine de sedimentare

Identificaţi toate lagunele (iazuri dedecantare, iazuri biologice

Bazin omogenizare linistire 1buc

Bazine sedimentare 3 buc

Bazin colectare ape pluviale chimic pure 1 buc

Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare dinapă?

Metale grele, azotati, azotiti, sulfati, sulfiti, cloruri

Cum va fi eliminată apa? Pentru apa din bazinele de omogenizare si sedimentare apa va fi trecutaobligatoriu prin statia de tratare a apelor uzatePentru apa din bazinul de ape pluviale chimic pure va fi evacuata prinpompare

Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare dinsediment/nămol?

Cum va fi eliminat sedimentul/nămolul? Metale grele

Cât de adânc pătrunde contaminarea? Nu exista cale de migrare pentru substantele poluatoare ( bazinele sunt


68

impermeabilizate)

Cum va fi tratat solul contaminat de sublagună (iazuri de decantare, iazuri biologice)?

Nu este cazul

Cum va fi tratată structura lagunei (iazuri dedecantare,iazuri biologice) pentru recuperareaterenului?

Conform planului de inchidere a instalatiei

10.6 Depozite de deseuri

Depozite de deseuri

Identificati metoda ce asigura ca orice depozit de deseuri de peamplasament poate indeplini conditiile echivalente de incetare afunctionarii;

Planul de inchidere a instalatiei

Există studiu de expertizare sau autorizaţie de funcţionare însiguranţă? Nu este cazul

Sunt implementate măsuri de evacuare a apelor pluviale de pesuprafaţa depozitelor? Da

10.7 Zone din care se preleveaza probe

Zonele care ar putea fi considerate în această etapă ca fiind cele mai importante pentru realizarea analizelorde sol şi de apă subterană la momentul dezafectării vor fi cuprinse in Planul de inchidere a instalatiei

Este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de riscpentru mediu? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati termenele la care vor fi realizate.

Plan de inchidere a instalatiei care sa clarifice toate aspectele etapei Urgent

Alte probleme pertinente care trebuie rezolvate în eventualitatea dezafectării

1. Monitorizarea postînchidere , care va cuprinde :- determinarea caracteristicilor cantitative calitative ale levigatului- înregistrarea datelor meteorologice-pentru stabilirea cantitătii de precipitaţii, a domeniului de

temperatură şi a direcţiei dominante a vîntului- analiza principalilor indicatori caracteristici ai apelor subterane; se vor preleva probe din puncte

situate în amonte, respectiv în aval de depozit, pe direcţia de curgere a apei subterane- determinarea concentraţiilor indicatorilor specifici în aerul ambiental , în zona de influenţă a

depozitului- urmărirea topografiei depozitului

2. Stabilirea numărului punctelor de recoltare, precum şi frecvenţa de analiză, funcţie de natura deşeurilordepozitate şi de condiţiile specifice pe amplasament in conformitate cu legislatia in vigoare :

· Pentru apa de suprafaţă sunt necesare 2 puncte de recoltare, 1 amonte şi 1 în aval de depozit· Pentru apa subterană sunt necesare 3 puncte de recoltare, 1 în amonte şi 2 în aval de depozit, pe

direcţia de curgere a apei freatice.· Pentru gazul de fermentare sunt necesare 2 coşuri/ha.


69

3. Obligativitatea urmaririi parametrilor caracterizarea levigatul, apele de suprafaţă şi gazul de depozit:volumul şi compoziţia levigatului, compoziţia apei de suprafaţă, a apei subterane, volumul şi compozitiagazului de depozit. Frecvenţa de analiză este o dată la 6 luni.

4. Obligativitatea obtinerii datelor meteorologice necesare pentru întocmirea balantei apei : cantitatea deprecipitaţii, temperatura min.şi max. la ora 1500, direcţia dominantă şi viteza văntului, evapotranspiraţia şiumiditatea atmosferică. Pentru toţi parametrii se înregistrează valori medii lunare, iar pentru precipitaţiivalorile zilnice.

11. ASPECTE GENERALE PRIVIND INSTALATIA

Sunteti singurul solicitant de autorizatie integrata demediu pe amplasament?

Daca da, treceti la Sectiunea urmatoareDA

11.1. Sinergii

Tehnica Oportunitati

1) proceduri de comunicare între diferiţi deţinători deautorizaţie; în special cele care sunt necesare pentru a garantacă riscul procedurii incidentelor de mediu este minimizat;

Nu este cazul

2) beneficierea de economiile de proporţie pentru a justificainstalarea unei unităţi de co-generare;

Nu este cazul

3) combinarea deşeurilor combustibile pentru a justificamontarea unei instalaţii în care deşeurile sunt utilizate laproducerea de energie/unei instalaţii de co-generare;

Nu este cazul

5) efluentul epurat rezultat dintr-o activitate având calitatecorespunzătoare pentru a fi folosit ca sursă de alimentare cu apăpentru o altă activitate

Nu este cazul

6) combinarea efluenţilor pentru a justifica realizarea unei staţiide epurare combinate sau modernizate;

Nu este cazul

Supravegherea starii tehnice arezervoarelor si a statiei de pompare

Identificarea si localizarea scurgerilor

Remedierea fisurilor in peretiirezervoarelor

7) evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea unefect dăunător asupra unei activităţi aflate în vecinătate;

Larezervoareledecombustibil,carburati siacid sulfuric

Asigurarea etanseitatii la imbinarileconductelor de transport si la pompa dealimentare – rezervor motorina

8) contaminarea solului rezultată dintr-o activitate careafectează altă activitate - sau posibilitatea ca un Operator sădeţină terenul pe care se află o altă activitate;

Nu este cazul

11.2. Selectarea amplasamentuluiJustificaţi selectarea amplasamentului propus (pentru instalaţii noi).

- Amplasarea terenului in centrul judetului- Caracteristici geologice si hidrogeologice stabile ale terenului; existenta la o adancime de circa 5 m a straturilor

argiloase- Accesibilitatea de pe trei drumuri judetene- Inexistenta pe amplasament a unor zone naturale protejate- Relieful relativ plan al amplasamentului


70

12. LIMITE DE EMISIE12.1 AER – imisie

Poluant Prag de alerta

μg/m3

Valoare limita=prag deinterventie

μg/m3

Normativ

CH4 - - -

CO2 - - -

CO 7,0 mg/mc l0 mg/mc Ordin592/2002Pulberi in

suspensie PM 1035 50 Ordin592/2002

H2S 10,5 15 STAS 12574/87

12.2. Evacuări în emisar

SubstantaValoare prag de

alertamg/l

Valoarea limita deemisie =prag deinterventie confHG 352/2005

mg/l

ValoareaLimita de

evacuare confHG 351/2005

mg/l

Valoareamedieanualaconf

HG351/2005μg/l

Debit/volum - - - -

pH - 6,5-8,5 unit pH - -

Materii in suspensie 24,5 35 - -

CCO-CR 87,5 125 - -

CBO5 17,5 25 - -

Azot amoniacal 1,4 2 - -

fosfor 0,7 1 - -

Nitrati 17,5 25 - -

Sulfuri 0,35 0,5 - -

Cloruri 350 500 - -

Mn 0,7 1 - -

Zn 0,35 0,5 - -

Fe 3,5 5 - -

Ni 0,35 0,5 - 2,1

Cu 0,07 0,1 - 1,3

Co 0,7 1 - 0,7

Cr 0,7 1 - 2,5

Pb 0,035 0,5 - 1,7

Cd 0,14 0,2 0,2 1

AS 0,07 0,1 - -

Hg 0,035 0,05 0,05 1


71

12.3. APE SUBTERANE

Rezultatele determinarilor pe probe de apa prelevate din forajele de monitorizare se vor compara cu valorile dereferinta (valori care se vor determina in forajele de monitorizare la inceputul activitatii) .

12.4 SOL

Poluant Valori normalemg/kg s.u.

Prag de alerta

mg/kg s.u.

Valoare limita=prag deinterventiemg/kg s.u.

Normativ

pH - - -

Miros - - -

Temperatura - - -

Oxigen dizolvat - - -

Conductivitate - - -

-

Hidrocarburi <100 200 500

sulfati - 2.000 10.000

Ordinul MAPPM756/1997

12.5 Zgomot

Conform STAS 10009/88 valoarea limita este de 65dBA la limita societatii

13. IMPACT13.1 Evaluarea impactului emisiilor asupra mediuluiDepozitul Ecologic de Deseuri – Mavrodin a fost conceput sa functioneze cu respectarea cerintelor legale, privindprotectia factorilor de mediu.Pana in prezent nu au fost semnalate poluari accidenrtale din partea locuitorilor sau autoritatilor abilitate (Garda deMediu sau Agentia Regionala de Mediu).

Impactul asupra componentei de mediu SOL●Impactul in timpul etapei de exploatare datorat folosintei terenului este de o amploare moderata,desi el se va intindepe o durata mare de timp( 30 ani-minim previzibil). Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterioreliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta,dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul depozitului.

● Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu poluanti chimici si pulberi se va resimti pe distantevariabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele vor fi mai mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazulpoluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza.

● In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare,efectele indirecteasupra solului depind de marimea debitului natural in Raul Cainelui in timpul poluarii accidentale si de durataperioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Bazinul pentru colectarea apelor uzate este hidroizolatavand capacitatea de retentie a apelor uzate timp de 2-3 zile.In acest fel,riscul descarcarii de ape uzate neepurate esteredus.

● Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte elemente chimice daunatoarepentru calitatea solului, infiltrarea in albia apelor descarcate de la statia de epurare, precum si eventualele efectedatorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulaativ asupra solului.Acesta nu se poate estimadeocamdata. Este prevazuta, prin program, monitorizarea calitatii solului prin analize programate/in caz de accident,urmarindu-se astfel evolutia indicatorilor prevazuti de Ordinul 756/1997 al MAPPM.


72

Plantarea perdelei de arbori si arboret specific zonei, in jurul incintei depozitului si a platformei tehnologice are unimpact pozitiv asupra stabilitatii terenului si a mascarii activitatii specifice care se va desfasura in spatele acesteia.Deasemenea creste calitatea aerului din zona.

Impactul asupra componentei de mediu SUBSOL

Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca NU va exista impact asupra resurselor subsolului

Impactul asupra componentei de mediu APELE SUBTERANEImpactul determinat de modificarea nivelului freatic in zona amplasamentului

Tinand seama de faptul ca amplasamentul se afla la distante mari fata de zonele locuite si fata de posibile

amplasamente ale altor obiective social-economice (3 km – localitatea Mavrodin, 2 km –localitatea Calinesti, 4,5 km –

localitatea Laceni), nu exista un efect direct asupra scaderii apei in fantani si puturi.

Impactul direct asupra niveliului apei subterane este neglijabil.

Impactul asupra calitatii apei freatice

a) In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului, se apreciaza ca nu exista

posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul

standardelor nationale si europene (HG 349/2005 in concordanta cu Directiva Consiliului Europei 1999/31 EC)

Impact direct nul.

b) Pe amplasament exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil saucanalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic alfunctionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impactasupra apei subterane.Impact direct nul.

Impactul asupra calitatii apei in acviferele de adancime

Captarea apei subterane din dreapta raului Teleorman, intre localitatile Laceni si Purani exploateaza complexul acvifer

care se afla cantonat intre 70 si 90 m adancime. Acest acvifer ar putea fi poluat, in cazul existentei unor surse de

poluare masiva si constanta la suprafata terenului, asa cum ar putea fi considerat si noul depozit de deseuri.

In Planul de Dezvoltare al judetului Teleorman nu este prevazut extinderea frontului de captare spre nord-vest, spre

amplasamentul Depozitului ecologic de deseuri.

Grosimea mare a acoperisului acviferului si prezenta in componenta sa a mai multor lentile de argila face ca drenajulapelor freatice eventual impurificate sa fie foarte lent si, in consecinta, sa favorizeze procesele de retinere apoluantilor.Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor

subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit.

Aplicarea tuturor masurilor si exploatarea corecta a instatiilor de pe amplasament asigura protectia resurselor de

apa subterana.


73

In consecinta, se poate considera ca nu exista riscuri pentru calitatea apelor subterane de adancime in cazul

extinderii frontului de captare a municipiului Alexandria, riscuri care sa poata fi legate de prezenta viitorului

depozit de deseuri menajere pe amplasamentul Mavrodin. Impact direct nul.

Calitatea apelor uzateAvand in vedere eficienta statiei, calitatea apelor uzate evacuate va respecta exigentele prevazute in normativele in vigoare(NTPA 001/2005).

Impactul asupra componentei de mediu APA DE SUPRAFATA

Deoarece raul Cainelui , care este receptorul efluentului de la statia de epurare , nu are o curgere permanenta si se

incadreaza in categoria I de calitate, este necesar ca eficienta statiei de epurare sa fie strict supravegheata, astfel inacat

aceasta sa fie mentinuta.

In perioadele uscate, este foarte probabil ca debitul eflent descarcat, sa se evapore si sa se infiltreze in albie. In acest

fel, efectul direct asupra calitatii apei din raul Cainelui si mai departe a raului Vedea este nul.

Apa rezultata din precipitatii, conventional curata , fiind descarcata tot in raul Cainelui contribuie la diluarea

suplimentara a apei descarcate de la statia de epurare.

In consecinta, efectul direct asupra calitatii apei din raul Cainelui este neglijabila, iar asupra apei din raul

Vedea este nul.

Impactul in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate

Efectele date de descarcarea apelor uzate neepurate direct in receptorul natural depind de marimea debitului natural in

raul Cainelui in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate.

Statia este echipata cu un bazin cu durata de retentie de 2-3 zile care preia apele uzate in cazul aparitiei unor defectiuni

in functionarea statiei de epurare.In acest fel,riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si nu vor apare efecte

corespunzatoare.

Impactul asupra calitatii aeruluiIn zona amplasamentului nu exista masuratori de calitatea aerului.

Se mentioneaza ca pentru poluantii principali care rezulta din depozit in perioada de operare-CH4 si CO2-legislatia (nationala si

UE-transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara

globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera,fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-

regionala,acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

In cazul depozitului zonal Mavrodin s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile degaz si se ard.

Cantitatile de compusi organici non-metanici, printre care diferiti poluanti periculosi, gaze cu efect de sera si compusi

asociati diminuarii ozonului stratosferic, sunt foarte mici, impact nesemnificativ.

Pentru activitatile de inchidere zilnica si finala si cele de construire a celulelor care se constituie in surse de poluantiatmosferici, poluantul specific este reprezentat de particule. Activitatile de depozitare, inchidere si construire celule


74

sunt insotite si de emisii de poluanti generate de utilajele de lucru din depozit si de vehiculele care transporta deseurilesi materialele.

Impactul asupra componentei de mediu BIODIVERSITATE

Formele de impact negativ asupra biodiversitatii● Reducerea suprafetelor inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale din zona● Reducerea numarului de indivizi din unele specii sensibile la praf, uscaciune, zgomot si cresterea numarului

de indivizi din speciile ruderale. Dupa inchidere,este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similarasituatiei initiale sau chiar imbogatirea ei.Prin crearea perdelei de vegetatie arboricola in jurul depozitului, pe o suprafata de 20 ha,se va crea cadrul propicepentru dezvoltarea unui habitat propice, forestier.

Realizarea unei perdele verzi in jurul depozitului va avea un impact pozitiv asupra zonei si anume:- reduce poluarea cu suspensii si CO2,- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea aspra depozitului,- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte,etc.

Se apreciaza ca schimbarile prognozate,nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestrecare sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.

Impactul asupra componentei de mediu PEISAJ

Prin realizarea investitiei propuse,in peisaj,au aparut o serie de noi componente antropice:-drum acces la depozit,drumuri tehnologice pe amplasament;-cladiri,hale,suprafete betonate pentru parcari si instalatii;-zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite depamant)

Toate aceste elemente au modificat peisajul observabil de pe traseul DN 69 atat in sens negativ cat si in sens pozitiv.

Schimbarile de peisaj sunt definitive (impact direct,definitiv) deoarece se vor depune deseuri, care vor ajunge,peste 30ani, la o inaltime maxima de 8 m deasupra cotei terenului.

Dupa inchiderea depozitului si reintroducerea terenului in circuitul natural,acesta va putea fi amenajat prin revegetare,fie ca loc de agrement, fie reintrodus in circuitul agricol.


75

13.2 Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de monitorizare13.2.1 Identificarea receptorilor importanti si sensibili

Tip de receptor carepoate fi afectat deemisiile din instalatie

Lista evacuarilor din instalatie care pot avea un efect asuprareceptorului si parcursul lor. (Aceasta poate include atat efectelenegative, cat si pe cele pozitive)

Localizarea informatiei desuport privind impactulevacuarilor (de ex. rezultateleevaluarii BAT, rezultatelemodelarii detaliate, contributiaaltor surse – anexate acesteisolicitari)

Aer ambiental descarcarea gunoaielor din utilajele de transportimpingerea gunoaielor in celulacompactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilorlucrul la pregatirea unei noi celuletransport deseuri interfazicamestecarea compostuluiarderea gazului de depozitdepozitarea si manipularea carburantilor si combustibililor

Situatia la 30 ani de ladeschidere poluant CH4 ;CO2;Impact nesemnificativ

Apa subterana deteriorarea impermeabilizarii depozitului poate favoriza aparitiaconditiilor de poluaredefectiuni alae sistemului de canalizareeventuala infiltrare in patul albiei raului Cainelui in perioada deseceta a apelor uzate epurate

Apa de suprafata modificarea debitului in perioade de seceta datorita evacuarilor deape uzate epurate functionarea necorespunzatoare a statiei deepurare

Sol schimbarea folosintei terenuluipoluarea aerului cu pulberi si poluanti chimicieventuala infiltrare in patul albiei raului Cainelui in perioada deseceta a apelor uzate epurate

Efect neglijabil

Subsol identic cu cele de la ape subterane si sol Impact nul

Biodiversitate distrugerea habitatelor pe amplasamentul destinat depozitului

functionarea depozitului conduce la aparitia factorilor perturbatori (praf; zgomot, caldura degajata de depozit, prezenta omului si atraficului)

modificarea calitatii aerului ambiental in zona depozitului

Reducerea suprafetelor camediu de viata al speciilor deplante si animale din zona

Reducerea numarului deindivizi din unele speciisensibile la factoriiperpurbatori enumerati

Impact nesemnificativ asuprapopulatiei acvatice dinreceptorul natural

Impact pozitiv pentru unelespecii prin crestereaprocesului de eutrofizare

Peisaj apritia unor noi componente antropice Impact negativ : disparitiacaracterului natural al zonei

Impact pozitiv realizarea uneiperdele verzi in jurul incintei


76

13.3. Identificarea efectelor evacuărilor din instalaţie asupra mediului13.3.1. Rezumatul evaluării impactului evacuărilor (extindeţi tabelul dacă este nevoie)

Rezumatul evaluarii impactuluiListaţi evacuările semnificative de substanţe şifactorul de mediu în care sunt evacuate, de excele în care contribuţia procesului (CP) este

mai mare de 1% din SCM (*

Descrierea motivelor pentru elaborareaunei modelări detaliate: dacă aceasta a fost

realizată, şi localizarea rezultatelor(anexate solicitării)

Confirmaţi că evacuările semnificative nu au drept rezultat o depăşire aSCM prin listarea Concentraţiei Preconizate în Mediu (CPM) ca procentdin SCM pentru fiecare substanţă (inclusiv efectele pe termen lung şi pe

termen scurt, după caz)*)

Nu exista evacuari semnificative de substantein aer si apa > 1% din SCM - -

* SCM se refera la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil


77

13.4 Managementul deseurilor

Obiectiv relevant Masuri suplimentare care trebuie luate

a) asigurarea ca deseul este recuperat sau eliminat farapericlitarea sanatatii umane si fara utilizarea de procese saumetode care ar putea afecta mediul si mai ales fara:

Nu este cazul

· risc pentru apa, aer, sol, plante sau animale; sau

· cauzarea disconfortului prin zgomot si mirosuri; sau

· afectarea negativa a peisajului sau a locurilor de interesspecial;

In Planul Local de Actiune pentru protectia mediului sunt prevazute urmatoarele obiective:

Identificati orice planuri de dezvoltare realizate de autoritatealocala de planificare, inclusiv planul local pentru deseuri

Faceti observatii asupra gradului in care propunerilecorespund cu continutul unui astfel de plan

Planul regional de gestionare a deşeurilorRegiunea 3 – sud muntenia

Au fost respectate toate obiectivele generale siobiectivele specifice

Plan Judetean de gestiunea deseurilor Au fost respectate toate obiectivele generale siobiectivele specifice

13.5 Habitate speciale

Cerinta Raspuns

Ati identificat Situri de Interes Comunitar, inspecial reteaua Natura 2000, Zone Speciale deConservare sau Rezervatii Stiintifice care pot fiafectate de operatiile la care s-a facut referire inSolicitare sau in evaluarea dumneavoastra deimpact de mai sus?

Nu

Ati furnizat anterior informatii legate deDirectiva Habitate, pentru Planificarea la nivelUrban sau Rural, SEVESO sau in alt scop?

Nu

Exista obiective de conservare pentru oricaredin zonele identificate?

Nu

Realizand evaluarea BAT pentru emisii, suntemisiile rezultate din activitatile dumneavoastracare depasesc nivelul identificat ca posibil saaiba un impact semnificativ asupra ZonelorEuropene? Nu uitati sa luati in considerarenivelul de fond si emisiile existente provenitedin alte zone sau proiecte.

Nu


78

14. PROIECT DE PROGRAM DE CONFORMARE SI DE MODERNIZARE

Masura Data

implementarea unui Sistem de Management de Mediu conform ISO 14001 pentru a asigura uncontrol cat mai eficient al activitatilor din punct de vedere al protectiei mediului cat si pentru aasigura o imbunatatire continua a calitatii mediului

asigurarea locatiilor de depozitare materii prime si deseurilor nepericuloase si periculoase

asigurarea operatiilor de curatare, spalare si igienizare a halei de colectare si sortare a deseuri

realizarea unui program de mentenanta in vedrea realizarii curatarii, spalarii si igienizariidecantorului separator de uleiuri

realizarea unui program de mentenanta privind curatirea, spalarea si igienizarea retelei decanalizare

realizarea unui progam de mentenanta privind curatarea si inlocuirea filtrelor de la instalatia deevacuare aer din cabina de sortare

stabilirea modului de gestionare a deseurilor proprii in conformitate cu legislatia

monitorizare a impactului asupra acelorasi elemente de mediu care au fost analizate in studiul deimpact dupa o perioada de circa 5 ani de la inceperea activitatii, pentru validarea rezultatelor dinstudiuintocmirea planului de inchidere a instalatiei

cod nose-p: 109.06: depozit de deseuri (depozitarea ...arpmag.anpm.ro/upload/27672_formular...

Documents