ALECSANDRU HAN I.

COOKEDE

PHOCEDURACRIMINALE

Editiune o flank.

IMPRIMERIA STATULUL

BUCURESCI 1865.

'tk LE

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIIA

CODULUI PENALt.

Pagina.DISPOSITIUM PRELIM1NARIE . . 3

CARTEA LDespre pedepse i efectele torg

TIT. I. Despre natura pedepseloril 5TIT. U. Despre aplicarea si esecutarea, pedepseloril 5

Munca silnicä 5Reclusinnea - 6DetentirmeaDegradatiunea civica 8Inchis6rea 9Interdictiunea Corectionahl 9Amende 9Incliis6rea, Pol4ienéscrt 10Amendil Politienésca 10

TIT. III. Despre tentativ5, 12TIT. IV. Despre concursul mai multorii infrac-

tiunl i despre recidivä 12TIT. V. Despre cornplicitate 14TIT. VI. Despre causele care ap'iirri de pedépsii

sail micsoré4 pedépsa 15

CARTEADespre crime delicte tin specie si despre pe-

'depsele lorg.

TITL. I. Crime de inaltil trildare 18CAPU I. Crime in contra siguranteI esteriorI a

statuluT 18

7

*

. .

1I.

www.dacoromanica.ro

Pagina.CAPU II. Crime si delicte in contra sicurantel in-

teriori. a statulni 20SECT. I. Despre atentate i comploturI in con-

tra persènei DomnitoruluI si a fami-lieI sale 20

SECT. II. Crime si delicte in contra linfsteI Sta-tulul prin resbelil civile, prin ne le-gale intrebuintare a &lid armate, prindev,statiunI i jefiprI publice . . . 21

TIT. II. Crime i delicte in contra ConstitutiuneI 24CAPU I. Crime si delicte in contra esercitiului

drepturilorti politice 24CAPt II. Atentatil in contra libertatei . . . 25CAPE Ill. Pentru cilcarea de atributiuni din par-

tea autoritâtiloril administrative si ju-deck° rescI 28

TIT. M. Crime si delicte in contra intereselorilpublice 29

CAPt I. Despre plasmairI sail falsificAri . . , 29SECT. I. Prnsmuiri de moned5, 29SECT. II. Plasmuiri de sigilie ale StatuluI sail ale

altor autoritatI, de bileturI de ban*de efecte publico ti altele . . . . 30

SECT. III, Despre falsificarea de inscrieri publicesaù autentice si de comerciii sail bancii 31

Despre falsiticarea in serial private . 32Despre falsificarea de pasporturl, foi de

drum 5i certificate 33CAPt II. Crime si delicte, comise de fonctionari

publicI In esercitiul tunctiuneI lora . 35SECT. I. Sustractiuni comise de depositarl pu-

blic1 35SECT. II. Despre nedrepte luâri seWrsite de fbnc-

tionaril public): 35SECT. III. Despre infractiunele privitóre la ame-

stecarea fbn ionarilorú publicI in a-facerl sail cornerciurl necompatibilicu a lorti qualitate 36

SECT. IV. Despre mituirea fonctionariloril publicI 37SECT. V. Abusil de putere 38

§ I. Abusil de putere in contra particularilor 38

'.

www.dacoromanica.ro

Pagina.

§ II. Abusù de autoritate in contra lucruluipublica 40

SECT. VI. Despre óre-care delicte privit6re la Ii-nerea acteloril statuluI civile . . . 41

SECT. VII. Exercitiul autoritilteI publice anticipatesaù prolungite in contra legel . . . 42

CAPt III. Despre tilburârile aduse ordind publi-ce de care fetile bisericescI . . . 42

CAPt IV. Resisten, nesupunerea i alte necu-viinte In contra autorititeI publice . 43

SECT. I. Rebeliuni 43SECT. Il. Ultragiii si violente In contra fortel pu-

Nice, in contra autoritgteI publicedepositorilor lor 45

SECT. III. Refusil de serviciii datorit lesgale . 47SECT. IV. Despre sciiparea arestatiloril i despre

ascunde-rea criminaliorü. . . . . 48SECT. V. Despre spargerea sigilielorù§i Mama ac-

telort1 saú lucrurilorù aflate In depo-site publice 49

SECT. VI. Despre degrad4rea monumentelor pu-buce 5151

SECT. VII. Usurpare de titlurl saü fonctiunI public& 51SECT. VIII. Impedecki la liberalil esercitiii al u-

neI religiunI 51CAPU V. Despre asociarea AcAtoriloril de rele

despre vagabon0I 52SECT. I. Despre asociarea tgatoriloril de rele 52SECT. II. Pentru vagabondl 53T114'. V. Orime §i delicte in contra particularilor 54CAPU I. Crime si delicte In contra persóneloril 54SECT. I. Pentru omoriI si alte crime marl', ame-

nintar1 de omorti In contra persenaelor 54* I. Omorri, asasinatil (ucidere). parint-uci-

dere, prunc-ucidere, otravire . . . 54§. Amenintari. 56

SECT. II. Râniri, loviri si alte crime si delictecomise cu voinfi -56

SECT. Ill. Om-ucidere, ranirI si lovirI farg voiä,crime si delicte scusabilI si casurileIn care nu pot fi scusate om-ucidere,

www.dacoromanica.ro

IV

Paginarniri si lovirI care nu sunt niel cri-me nici. delicte 59

. § I. om--ucidere, ràniri i loviri nra voia 59Crime si delicte scusabilI i casurl cand

nu potil fi scusate 59Om-ucidere, râniri i lovirl care nu sunt

calificate niel crime nicI delicte : . 60SECT. IV. Despre duelb" 61SECT. V. Atentate. In contra bunelor moravuri 61SECT. VI. ArestatiunI ne legali, sequestratiuni de

persOne si alte atentate la libertateaindividuale 64

SECT. VII. Crime si delicte privit6re la oprireadestruerea dovedirel StatuluI civile aunuI copil, sail la compromiterea, e-sistenteI sale, riipire de minorI, infrac-tiune contra legilord asuprainmorman-tarilorti 65

Crime si delicte in contra until copil 65Eipire de minorl 66

§ 1.11 Cidearea legiuirilorü asupra Inmorman-tlirilorti 67

SECT VIII. MärturiI mincimise, calomniI, injuriI,revelatiunea secretelorti 68

Afairturil mineinóse 68CalomniI, injuriI, revelatiunl de secrete 69

CAPU II. Crime si delicte contra proprietWoril 71SECT. I. FurturI , 71SECT II. Tálhäril 76SECT. III. Strämutare sail desfiintare de hotare 77SECT. IV. Despre abusil de Incredere . . . 77SECT. V. Incelaciune sail escrocherie . . . 79SECT. VI Bandiruta 82SECT. VII. Jocuri de norocil, loteriI, tulburAil

intrebuintate la licitatiunl publice . 83SECT. VIII. DestructiunI, degradatiuni i alte pagribe 84SECT. .r.x clime §i delicte care punil In pericolti

'viétIa. a mai multoril pers6ne . . . 85

§ TI.

www.dacoromanica.ro

Pagina

CARTEA Ill.ContrciventiunI politienesot 0 pedepsele lorti. 90

CAPU I. Pentru pedepse 90CAPU II. ContraventiunI si pedepse . , 91SECT. I. Intéla clasà,' 91SEO. II. A doua elas5, 92SECT. IIL A treia elasil 94

Dispositimii comune la cele trel secti-uni de rnal sus il 96

DispositiunI general'. 96Dispositiuni transitorie 96

V

.. . . .-. .

www.dacoromanica.ro

VI

TABLA DE MATE RIIa procedurei

CODULUI PENALÚ.

DISPOSITIUM PRELIMINAME.

CARTEA

Pagina

97

Despre politia iudiciarli fi officiérri de politiecare o esecutd. 100

CAP. I. Despre politia jndeciari 100CAP. II. Despre primarI, ajutorl de primarY, des-

pre comis.ri ic politic §i sub-prefectl. 101CAP. BT. Despre Ministeriu1t1 publicil de rangi

Tribunale. 102SECT. I. Despre eompetintia Minist. publicil intru

eatil se atinge de politia judiciarii. 102SECT. II. Moduli]. de .procedere aid Procurorilord

de Tribunale In esercitiuld functiuni-lord lord . 103

CAP. IV. Despre officerii de politie, ausiliar1 aiprocuratorului 107

CAP. V. Despre judecittorii de Instructiune. . 109SECT. I. JudecKtorold de Instructiune . . lg 9SECT IL Functiunile judeckoruldi de Instructiune. 109

prima distinctiune. .

Despre casurile de flagrant delictii 109a doua distinctiune.Despre Insiructiune.

§. L Dispositiuni- generall 110Despre plingerI. . , . . 110Despre ascultarea marturilorii . 112

-

I.

.

www.dacoromanica.ro

Pagina.

§. IV. Despre probele serse i despre acteleinculpatOrie. 115

CAP. VI. D. spre mandate de inatisare, de depu-nere, de asclucere si de arestare. . . 115

CAP. VII. Despre libertatea provisorie i desprecautfune 121

CAP. VIII Despre ordonantele judeckorului de in-structiune dupii couiplectarea procedurel 123

C'ATEA.

Despre judecatei.

TIM. N. Despre Tribunalele politienesci si corec-tionale

CAP. I. Despre Tribunalele i judeckoriele po-litienescI 126

§. I. Despre Tribunale pelitienesd, politaI sisub-prefect:I 127

§. II. Despre jurisdictiunea prirnaruluT ca ja-deciitorii poIiienescú. 131

§. spre apelul in contra sentinteloril po-litienesd 132

CAP. II. Desprc Tribunalele In materie corectio-nale. 134

Despre causele care trebniesca a fi su-puse juratilorti.

CAP. I. Despre punerea sub acusare. . . . . 140CAP. IL Despre formarea Cartel juratilor5 . . 146

Despre Curtea juratilorti 146Despre Comisiunea juratilorti . . . 148

§. Ht. Func&nile presedintelui Guild junior 155§. IV. Frinctiunile Ministerulul publicii de HM-

gfi Curtea juratiloril 156CAP. III. Despre procedura inaintea Cure de ju-

rap 158CAP. IV. Despre cercetareajudeciii esecutiune 161SECT. L espre cercetare 161SECT. IL Despre judecare si esecutare . . . 172TitT.III Despre cliferitelc recursurt i'n contra decisiu-

nelorg ri sentinfetorii 178

VII

Dc

TIT. II.

§. II.

www.dacoromanica.ro

VIII

Despre anula rea instìuciune i a judecatil. 178§. I. MateriI criminall 178§. II. Materil corectionale si politienescI . 180§. lIT. DispositiunI Comune la cele doné pa-

ragrafurl preceding 180CAP. Despre cererile de Casatiune 180CAP.III. Despre cererile de revisiune 186TIT. IV. Despre cate-va procedurI particularieCAP. I. Despre falsi 188CAP. II. Despre contumacI. 192CAP. III. Despre recunóscerea edentitatei

condemnag, scapati i reprin§1 195CAP. IV. Modula de procedere In eadula de des-

tructiunea sail rapirea a,cteloriI sati aotarlreI unuI procesil. 196

CAP. V. Despre darea sub judecata a funciona-rilorù

CAP. IV. Despre delicte In contra respectuluI cu-venitil dregatorieloril constituite . . 201

TIT. v. Despre competintia in 6re-care eadurIesceptionale. -

CAP. I. Despre regulamentele de competintia . 203CAP. II. Despre strilmutarea unuI procesù de la

uní tribunal(' la altul 207CAP.' Ill. Despre recusatiune 209TIT. VI. Despre cate-va objecte de interesti

si de securitate generala . . 213CAP. I. Despre depositul generale a notitieloril

otarireloril. 213CAP. II. Despre inebisorl i despre case de o-

préla 214CAP. Ill. Despre mijI6cele de a asigura libertatea

individuale In contra inchideriloril nelegale sail altor acte arbitrarie. . . 216

CAP. IV. Despre prescriptiune 218DisposigunI transitorie 219

.

indivi-deloril

197

pu-blica

www.dacoromanica.ro

ALECSANDRU JOAN I.

Cu mila 'uf Dumne4eil §i vointfa Rationale

Doinuù Princip.atelorii-Unite-Române.LA TOTT DE FATIA. VIITORI SINATATE.

Wiilénda raportulil MinistruluI Nostru Se-cretaril de Statil la Departamentula Justitiei,Cultelord i Instructiunei publice, cu No. 50,640,prin care Ne supune la confirmare proiectulii delege penale

17.61¡1C4ndil incheerea Consiliului Ministrilord ;Ascult'andil opinia ConsiliuluI Nostru de Statil;In puterea Statutuluf de la 2/

Am sanqionatii i sanctionAmil, promulgatil,si proinulgamil ce urméz5 :

CODICE PENALE.DISPOSITIUNÌ PRELIMINARIE.

ART. i. Infractiunea ce se p(-depsesce de legecu pedepsele:

MuncaReclusiunea,Detentitmea,Degradatiunea civick

se numesceInfractiunea ce se pedepsesce de lege cu :Inchis6rea corectionale,Interdictiunea unora din drepturile politice, civile,

;

;

www.dacoromanica.ro

oil de familia', si muenda de la douil-sled si Ose lei Insusa,se numesce delictil.

Infractiunea pe care legea o pedepsesce en:Inchisórea politienésca si cuAmendil,

se numesce contraventiune.

Niel o infractiune nu se va pedepsi, daca pe-depsele nu vol.(' fi tosta hotarite inaintea sevirsireI sale.

' Infractiunile sevirsite in timpula leginirevechI, se voril pedepsi dupil aea legiuire; éra candilpedepsele preN éslute prin legea de fatä, VQ1ii fi mal ti-Ore, se va aplica pedépsa cea maï

Infractiunile s'évérsite sub codicele vechiri, dar ne-prev6dute de codicele actuale, nu se mal pedepsescii.

Dispositiunile acestoT codice, se aplica, la in-fractiuni le comise pe paméntulil Romaniet

Vercare Roman va .sgvêrsi, afara din pilman-tulii Romaniel, ver-o (rima Impotriva altdi Romanil, sailimpotriva unul strainti, dupa Intércerea sa in Ora , seva urmari i judeca dupa acestil codice , daca nu s'aurmaritil si mi s'a judecatil in

Ver-care Romanil va 86\7.61.0, âfarä din 'Amén-tulil Romanie , ver-o clima in contra sigurantei Statu-lui, sail ver-o clima de contra-facerea sigiliulu1 Statu-

a monetei nationale, avhdil cursü, acte de creautede ale Statalui, a bileteloril de una autorisate de le-ge, se va puté, in lipsa, urmári , judeca pedepsi inRomania, (lupa dispositiunile legiloril Romane.

Acésta dispositiune se va aplica si strainilorti ca-ri, ca auton sau complici a-i acelorasT crime, se vorilprinde In Romania, sail a eliroril estraditiune s'ar obti-lié de catre glivernii.

Dispositiunile acesteT legY se aplica si la mi-litan, afaril de casurile svciale prev6dute de legea pe-nale

4 COD10E

celeI

usóril.

4

luI,

www.dacoromanica.ro

CATEADESPI1E PEDEPSE EFECTELE LORI!.

Titilu It.

Desive natura pedepselorg.

Pedepsele pentru 'crime sunt :Munca silnica pe t6ta viéta.Munca silnicä pe timpil miírginitil, de lo cinci

pitna la dona-deci ani.ILL Reclusiunea inteo casa de munch' de la trei

anT ping la sleci,.Detentiunea de la tre1 ant' ping la cslece.

Degradatiunea civica de la trei ant' pang laOece.

S. Pedepsele pentru delicte sunt :inchisérea de la §ése Oile ping la duoiInterclictiunea, de la §ése luni ping la fret' anT,

unora din drepturile politice, civile ori de familia.ILI. Amenda de la dou64,1ecT §i §ése lei in susii.

9. Pedepsele pentru contraventiuni stint :Inch s6rea de la o Oi pina la cinci Ode.Amenda de la cinci ping' la dodé-OecT §i cincT lei.

TITLUDespre aplicarea i esecutarea pedepselorIi.

§. I.Munca s:ilniert.

10. Munca silnica se va face, sat' in minele Sta-tuluT, sail in stabilimente penitentiare.

Ace condemnati la asemenea pedépsil, vora fi su-pul la 'mil regime aspru.

Ping' la inflintaremisteme penitentiare, osindi-til la asemenea pedépsa, se vor5 intrebuinta la lucrttri-

' PENALE. 5

anI.

a

I.

www.dacoromanica.ro

COD10E

le cele mal aspre in Intrul mineloril , salí si d'ara dinmine, pentru lucrarile de utilitate publica.

ET vora fi pusi In fére.Acel cari lucréza la mine, nóptea se voril scéte

afara si se vorti inellide In temnitil , avéndil si fére depiciére.

Femeile condemnate la munca silnica , sevolt' Incliide In deosebite stabilimente, tot-d'auna sepa-rate de biírbay si supuse la munca, potrivitil cu virsta

Cu secsulti lora.Ele vorn fi asemenea supuse la una regime aspru.

OsInditii sail osinditele la munca silniea peviétil, se vorn tiné osebitI de acei osinditi la 'nunca sil-nica pe timpti marginan si se voril deosebi prin costu-muln

13 In timpulil pedepsei lora, acei osinditi lamunea silniea, voril fi incapabill d'a-si administra sta-rea si a dispune de dinsa prin acte Intre vii.

EI voril fi pusi sub curatela, dup5,- formele admi-se pentru numirea curatoriloril, si nu li se va puté da,In timpulil duratei pedepseI lern , niel o parte din sta-rea san venituill

Averea osinditului i se va da inapoi diva luce-tarea osindeI, i curatorele SI va da socotéla despre ad-ministrarea averei sale.'

OsInda la munea silnica, atrage dupil sine degra-datitmea civing pe timpulti osIndei.

14i. °s'inda la munca silnicä pe viéta , san petimpti mArginit, nu, se va puté pronunta In contra a-celora cari, la pronuntarea sentinteI definitive , vorti fiImplinitil airi sése-deeelea aria, si In loculti acelel pedep-se se voril osindi la reclusiune pe acelasi timpil pe ca-re ar fi trebnitii a se osindi la 'nunca. silnica.

§ II.Reclusiunea.

15, (Mudan% la reclusiune se va Incliide bite°casa de immea, destinafa pentru acésta.

1-1.

12.

lora.

6

www.dacoromanica.ro

PENALE.

Va fi intrebuintata la lucran l determinate prin re-gulamentele aceleT case de reclusiune.

Folosulti ce va resulta din productula muncel sa-le, se va imparti intre Statù §i osinditil; éra din par-tea ce se envine osinditultd, jum'étate i se va da in cur-sula osinde, iar cea-l-alta jumkate se va pune de-o-parte, spre a forma pentru osinditti una capitala da re-serva care i se va da la liberarea. MI, conforma dispo-sitiunilorti regnlamentare ce se vora face intru acésta.

EI ;Tora fi pu§I in tére.

16. Se va aplica osinditilorii la reclusiune dis-positiqnile art. 13.

In timpula osindeI insa se va puté da esindituluIo mica parte din venitnrile sale, care se va fi determi-nata prin botArirea judeclitorésca, ea. sa serve numaIdrepta ajutoril la a sa vietuire, de va merita prin a saconduita.

i. Regimele speciale ala caselora de redusin-ne, va fi in .principia basata pe munca obl.gat6ria.

-ti S. Pilla la infiintarea caselora speciale de re-clusiune, una Regulamenta .de administratinne publicava club -mina locurile unde se vor tiné provisoria osin-ditil la acdsta pedépsa.

49. Femeile osindite la reclusinne se n'ora In-ellide intr'o casa separata.

§ III.

Detentiunea.20. OsinditiI la acésta pedépsa se yola inchide

inteuna din monastirile ce se coya determina anume prinregulamente de administratiune publica.

Ei vorii fi liberi a comunica Mata cu persóneledin intrii, cata §i cu oil de alte pers6ne din atara, intimpula §i conforma regulamentelora de politia intariteprinteuna decreta Domnescii.

Asemenea, osinditil la detentiune nu vorti punta

www.dacoromanica.ro

costumulti de inchisóre, voril puté procura prinpropriele lora mij16ce orI-ce indulcire in locuintil i nu-trimentil compatibile cu regimeh inchisoril.

El nu vor fi supusil la niel' una fliù de muncä.

21. Femeile osindite la detentiune se vorti in-chide inteo monastire, separata de bárbatI.

§ IV.

Degradatiunea22. Degradatinnea civicA consiste:1. In destituirea i escluderea condamnatiloril de

la orl ce fonctiune i oficiii publica.II. in perderea dreptului de votii, alegere i eli-

gibilitate, i in genere de t6te drepturile crvilI si po-litice si de dreptulii de a purta vr'o decoratiune, salíviunti altI semnii ori titlu distinctivil de omíre.

M. In necapacitatea de a fi numitä juratil sail es-pertil, de a fi intrebuintatä ca marturil in acte si dea depune märturiI in judecatà, de cata peltre a da nis-ce simple aretiirI.

in necapacitatea de a face parte din vre unaconsiliù de familia, de a fi tutore, curatore, subrogatä-tutore saü consiliaril judeciltorescii de Mil' numalcopiiloril ëï i atund dupä cbibzuirea familiet

In perderea dreptuluI de a purta arme, de aservi in armata romänsá, de a 0116 sc61A, saA de a fiimpiegatil in veunulti din stabilimentele de instructiuneca profesore, institutore, invètätorii, repetitord sa pre-vegbiatorti.

23. Degradatiunea civicà, cándä va fi pronunta-ta ca pedépsä principale, va puté fi insotitii si de oinchiscíre corectionale a caria duratá, defiptä prin otä-rirea de condamnatiune, nu va puté trece peste doui anI.

Ciindä culpabilulä va fi sträinii, sati unií Romhnii,care '§i a perdutil clreptulä ski de nationalitate, pedép-sa inchisóreI va trebui neap6ratil a fi pronuntatà.

'8 CODICIt

ala

www.dacoromanica.ro

§V.-llichi sórea.

Osinditula la incliisóre va fi inchisil intrsocasa de corectinne.

Elì va fi intrebuintata la lucru pie cata se vaputé, potrivitil cu a sa mesera si (lupa a sa alegere.

Folosulii ce va produce hernia fie-carul arestatase va intrebuinta, parte pentru cheltuelile casei de in-chisóre, parte spre a-i procura óre care indulcire §iparte spre a forma pentru dénsulti una caliitala de re-serva, care sa i se dea la a sa liberare, conforma re-gulamentelora specialI.

Regimele inchisoriI corectionalI va fi mal'blanda de cata ala celorii-l-alte inchisorI; se va putéinsä agrava pentru ceT cu rele purtarI, conforma regn-lamentelora disciplinarie, cari vor pitó prescrie chiarapunerea in fére, numaI pentru causa, de securitate saiide disciplina.

26.. Pe cata putinta va sta, se vora deosebi o-sinclitil, dup.): categoria infractiunilora lora.

Femeile vora fi separate de barbatI si se vora in-trebuinta la lucru potrivita secsulul lora.

In terdictiunea corectionale.27. La intémplarile prevéOnte de lege, judecii-.

toriele voril puté pronunta interdictiunea unul sati mal*multorti din drepturile arkate la art. 22.

Alpende..2S. Amenda se pronunta, sa5 singura, sail in-

sotitá de alta pedépsa.La casa de nesolvabilitate a condemnatuluI, amenda

se va Inlocui cu inchisórea.Durata inchisoriI se va determina de judecatoria,

socotindu-se dreptil Oece lei de amena, o çii de inchi-

PENALE. 9

24.

25.

§. VI.

§. VII.

www.dacoromanica.ro

seire; (huata l'usa a inchis6reT nu va puté fi, In aseine-nea casil maT mare de unti anil.

§. VIII

inchis6rea

AceT osinditI la inchisóre politillnésciT, sevoril inchide in vre una din casele de arestil ce vorilfi intocmite Intr'adinsil pentru acésta.

Nu N'ovil puté fi intrebuintatI la lucru, fila voialoril niel In Tnchisóre, niel afarà din incliisóre.

Regimele va fi finte blandil 4i la niel m'A casilnu se va puté agrava prin punerea fi%relorri.

Femeile voril fi separate de brbai..

§. IX.

Amenda politianéscA.

Amen& se pronuntil, sail singur5, sailsotitA Cu Inchis6re

La casil de nesolvabilitate a condemnatuliff, amen-da se va fulocui en Inchisórea, a caria durata se va de-termin.t de judecatorili, socotindu-se dreptil dece la' a-mena o di de inchiselre.

Condemnatil la muna silnica, reclusiune,Incliisóre corectionale, precumil i inchiseore politiänéscri,voril fi liberT a comunica cu pgrintiT, copia, sotiulil, pre-cumil i cti tele-l-alte rude de mal aprépe; acésta fu-

numal tonformandu-se Intru totil conditiuniloril pre-scrise de regulamentele specialT ale fie-caria tnellisorT.

32. Durata pedepseloril se va socoti, daca con-damnatulil nu va fi filcutil apelà sail recursil, din divasentintel .sail a otiírireT, fila' a se inapedica acésta de

recursulil ministeriultd publicil , çi orT carear fi resultatulii acestuT apela' sail recursil..

Asemene,a se va urma i In casulti candil pedép-sa se va reduce de-- instanta mai Inaltà, (lupa 'apelnlilsalí recursulil condenmatuluT.

10 CODICE

politianescA.

34.

apelulil

www.dacoromanica.ro

33. Candil durata pedepseloril este otárItil pele, lunI sail ani, .1i.ua se socotesce de doue-OecI i pa-tri' ore, luna de trel-t,lecI Oile si anulil de treI sute Ose-f,iecI si cinci

I,Nua din care incepe pedépsa, si Oina in care in-cetézri se voril tiné in sénià osinditulni ca çlile depline.

Tete otiíririle ce vor5 pronuntia pedépsa lamunca silnicil ie tóth viéta, sail pe timpil milrginitil, lareclusiune, la detentinne, la degradatiune civicà, se vorpublica In estractii, se voril afige in orasulti unde se vafi pronuntiatil otiírirea, In comuna loculuI mide s'a co-misü crima, la locuhl unde se va esecuta pedépsa si laloculil domiciliuluI condenmatuluI.

Pedépsa pecuniaril, adicA menda, nu va pu-té fi esecutatg asupra moscenirel condemnatului, de cataIn casulii cândh hotilrIrea de condemnatiune va fi de-venia nerevocabile Inaintea mortiI sale.

Cendemnatulil darà de restitutiune, alud vaavé loch, va pité fi asemenea osuiidith i la alte des-daunfirI câtre partea civile, daca acésta o va cere.

In acestil casa, suma desdaunilriI se va determi-na de judecritoril, dacii nu este determinatil chiaril delege.

JudeeatoriI nu voril puté, chiaril prin consimtireaçlisei partI , ah Incuviinteze intrebuintarea desdauniriIsail a restitutiuniI , pentru (ni care alta sfìr.ith, chiarilcânclú ar fi verba de vre o opera de utlitate

JudeciltoriI vera puté ordona sa se confisce:I. Lucrarile produse prin °rima, delictnu sail con-

traVentiune.I/. Lucrurile cari ah servia"', sail cari ah- fostil

destinate spre a comite vre o infractiune , daca acestelucrurI vor fi ale antoruluI infractiuniI , sail ale vre-u-nuI complice.

II1. Scrierile, imaginele sail figurele cari ar pre-senta elementele uneI actiunI condenmabile: pentru a-cesta se va ordona in acelasI timpil si destructiunea tu-tora esemplarelord ce se voril fi gäsitü, precumil §i

PENA LE 11

dile.

36.

publica.

r 37.

www.dacoromanica.ro

a planchetelorti , forinatelorá sati tipareloril cari vor fidestinate spre a le reproduce.

Confiscarea sati destructiunea voril fi partiall, laeasti cand numal pude pasage , sati unele párt1 dinplanchete, fórmaturi saù tiparini vorá fi contrarie legiT.

IV. T6te lucrurile acute saü mentinute in contraregulamentelorù poliiìí n esa

Acestea, la casá de a fi féfémilt6re si-111604iT pu-

buce, se vorti distrui in totaki sail in parte.

TrrixDesive tentativa.

3S. Tentativa de crimá , adicìl oil ce inceputáde esecutiune a crimeT chiar, de se va fi curmatil dinimpregiurári Cu totuld neatirnate de vointa autoruluise va pedepsi cut o ped6psil de o tréptii maT josti de cittiaceea ce s'ar fi cuvenitil de s'ar fi esecutata crima.

Crima sévesr§itti dar neisbutitii, se va pedepsi cuminiinulil pedepseI ce s'ar fi cuvenitti de s'ar fi esecu-tata crima.

Tentativa de vre uná delictti, precum si de-lictultí chiarù neisbutittl, se voril pedepsi numai la in-timplarile prevOute prin vre o dispositiune speciale a

TIT LI1 IV.

Desp-e concursulfi na multora infractiani desprerecidiva.

CAndá inculpatulá se va fi data in judecatápentru maT multe crime sail deliete, se va aplica nu-mal ()s'inda cea mal grea , daca acele crime sail delictevoril ti de deosebite naturT si supuse la osebite pedepse;iar de voril fi de aceeas1 naturii, si supuse la acelé§I pe-depse, judecata va hotilri maximulil pedepseT.

I. OrT care, osinditá fiind5, printr'o hotárirenerevocabile, la o pedépsil criminale, daca, dupil, impli-nirea pedepsel, va fi comisil o a doua crim5, se va con-

12 COMO E

eI,

www.dacoromanica.ro

demna la o pedépsa una grada mg mare de cata a-ceea ce hotarasce legen, pentru crima ce a s'éviksita.

42. Auela care, fiindil osindita maniainte pentrud upa indeplinirea pedepsei va silvérsi vre-unii de-

licti care va merita pedépsa corectionale, se va osindila maximula pedepsd prescrise de legi pentru acelil de-

acea pedépsa póte a se si indoi , cand osindaprescrisa pentru delictulri s'évérsitil ar fi chiaril acelii

43. Acei cari voril fi fosal osinditi pentru pri-cita' corectionali la indlisére masi multa de sése lrnI,la intimplare de recidiva, de delicti'', se vertí &Tulle lamaximul pedepsd prescrise de lege pentrn acelil ddictil,

acea pedépsa pete a se indoui canda ()simia prescri-sa pentru delictult1 ssév'érsitil va fi clima acelil maximil.

44. Acela care, fugindil din mutica ocneT, saildinteo casa de inchisére criminale sail corectionale,sail in timpulil cata sufre una din aceste pedepse, vacornite o a dona clima sail delicti.", se va pedepsi dupachipuiri urmatoril :

Daca pedépsa -ce legea liotaresce pentru a donafaptii .este mal grea de cata cea d'antília , atunci se vaaplica maxireula pedepsd liotarite de lege pentru ceadin 'trola t'apta.

Daca pedépsa faptd a dona esté mal' usórit dectí cea d'antéia, atunci inculpatulil Ii va implini pe-dépsa cea {ara alta adausti.

insa, cìndi, scadêndu-se timpula ce mal' fémanepilla, la implinirea pedepsd fintélil din timpula ce.leffeahotaresce pentru pedépsa a dona, va rsémaiié unù pri-sosa de timpil, atunCI condemnatula , dupa ce va qidin cea incliisère, va implini si acestii resta incea de a dona inchisóre.

45. ni se socotesce in stare de recidiva acelacare, °s'indita flinda pentru par' delicti'', a sevérsittiurma o crima.

-46. Agravaren pedepsd de recidiva nu se va

l'ENALE 18

cu-

www.dacoromanica.ro

pronunta daca ail trecutil slece .an1 din momentulii decandil condemnatulil §i-a terminatil pedépsa celei dinurma crime sail delictil.

TITLU V.

Dcspre complicitate.

47. Stint agenti provocatoii ace earl, prin da-' ruff, promisiuni, amenintárli abusil de autoritate sail deputere, uneltirI culpabilI , vorri fi provocatil la. actistainfractiune sail vol.(' fi data instructitnil spre a o co-mite.

- A ce§fi agentI se pedepsescil intocmai ca autoriI.

S. Complicele se va pedepsi cii mill gradil maijosil de cat(' autorele principale, insa- &ph natura cri-me privite ca comisa de elù, iar nu dupi natura sailagravarea ce poite lua crima sail delictulil in reportil cuautorele principale din circonstante personall ale aces-tuia, sail din circonstante surveoite in cursula esecu-tiunef crime saú delictultil, fara scirea complicela

49. Ganda pedépsa autorelui priticipale va fiincliis6rea corectionale, pedépsa conipliceluI va fi mi-nimulil aceste pedepse.

O. Voril fi pedepsitI ca complicI al une. faptecalificate crima saù delictil:

I. Acei cari voril fi procuratim arme, instrumen-te, saù oii ce alte mij16ce, earl ail servitil la comitereafapte, sciindil ca o sa servésca la acéstä comitere.

Acei cari , cu butia sciinta, vorq fi ajutatilsaù voril fi asistatil pe autorulil sail pe autoriiIn faptele cari ail pregatit'o, sail ail inlesnieo, sail inacele cari ail s'évésr§it'o, rar. prejuditiulil pedepselor5cari sunt prevOute pentru autorii de comploturi saüde provocatiune in contra sicurantei interi6ri saú este-ri6rI a Statultil, cbiar In casulil candil erima, ce avea.In vedere conspiratoril saú provocatoril, nu SO va fi e-secutatil.

14 CODIC2

actiuniI,

www.dacoromanica.ro

61. Complicele se va pedepsi intocmai ca §iautorele principale, candil co-operafitmea lui a fbstil ast-fele In cate faril ea delictule nu s'are fi comise.

Acei cari, cunoseéride culpabilea purtare afácilteriloril de rele in imelitire de talliariI sail de sil-Metí in contra sicurantel StatuluI, a linisciI obscescl, apersemeloril sail a proprietatilorti, sunt deprin§I a le damal tote d'auna gilzdtfire, 1001 de sctipare or1 de tutti-nire, se vore pedepsi ca complici a-1 aceloril fileétoride rele.

Acei cari, cu bunil sciinte, vore fi ascninsilIn tote sati In parte lucriirile sati baniI ce provine din

sail din sevér§irea verI-cariI alte crime sail de-lictü tilinuitorI iar nu complicl.

TeinuitorI sunt acei cari, cu sciini, voril &im-pera, voril primi In seambil saii ciare, voril liia ca saneguttitorésce, se desfiinteze ori sä pretace, ore vorilpriimi drepte plata sail zàlogù, lucruri saú bani pro-veniti din vre-o crinie sail delicte.

Rudele de suse §i de ¡ose, bärbatulti §i muerea,fratiI §i surorile, nu se socbtescil tainuitorY.

S4. TainuitoriI se voril pedepsi cu bichisbrecorectinnale.

55. Tainuitorii de lucruri molipsite, se vorilpedepsi cu maximule pedepsei corectionali de mal susti.

O. -A.cei cari mafnainte sail in timpule sevgr§irei crimel sail a delictului, aril fi avut intelege-re ca se ascuqa lucrurile ce voril proveni din infrac-tiune, se vor pedepsi ca complia

TITLU IV.Despre causele carY ap6rd de pedepsa, saù nticforézd

pedépsa.

57. Nu se socotesce niel crimi niel delic-til faptule sevêr§itil in stare de smintire §.1 in mg care

PENA LE. 15

sunt

r

www.dacoromanica.ro

CODICE

alta stare de perderea usulin ratiunn sale prin causeindependintI de vointa sa.

S. Nu este .niel crim niel delictil canal fap-ta va fi sev6r§ita din causa de legitima- aperare.

Aperarea este legitima candil este necesaria, sprerespinge una ataca raateriale, actuale i injustil, in

contra pers6nei sale .sail a altuia.Se socotesce ca legitima, aperare §i casulü candil

agentele sub imperiula turburarii, temern saü terórii,treeutil peste marginile aperareI.

o 59. Niel o crima sati delicta nu p6te fi sen-sata, niel pedépsa nu se va puté mic§ora de cata incasurile i in eirconstantele acelea in carI legea decla-ra fapta scusabile sail permite de a aplica o pedépsamaI putin rigurósil.

60. Afara de .causele de scuse , anume pre-vente de lege, maI sunt §i alte cause de mic§orareapedepseI, 'bate cu totula la apretiarea juriulul, sail ajudecatorulin corectionale, cari se numesca eirconstante

- atenuanti.Candil jurildil va declara ea esista in favórea

cusatuluI recunoscutil culpabile, circonstante atenuantl,pedepsele ce pronuntia legea in contra unoril asemeneaacusati se voril modifica dupa cum urinéza:

Daca pedépsa ce pronuntia legea este 1-nunca sil-nicil pe viéta, curtea va aplica pedépsa munceI silnicepe timpil nTuuírginith, sail reclusiunea.

Daca, pedépsa este aceea a munci silnice pe timpecurtea va aplica peclépsa reclusiunil saü ma-

ximulìí inchis6reI.Daca pedépsa va fi aceea a reclusiunin, detentiunn

sail a degradatiunn civice, curtea va aplica inchisóreacorectionale, lira a o puté reduce la mal putin deuna anti.

Curtea va puté inca aplica i o amena de lacinci sute pina la una milà cinci sute lei.

In casula candil legea pronunta maximulyi uneIpedepse criminalI, curtea va aplica minimula aceleia§I

a

a-

marginitil,

16

www.dacoromanica.ro

pedepse saü chiarù pedépsa ce vine cu unù gradù inaI

Daa legea pronuntil pedépsa inchis6reI saü aceaa amendei, i dacä tribunalile corectiunali vortl con-stata circonstante atenuanti, ele sunt autorisate, chiarIn casil de recidivA, a reduce pedépsa Inchiséril pinrtla minimulti de §ése 1ile si chiarü mai josil ; precumasemenea §i pedépsa amendel 01'1 la minimulti de leidou'édeci i§ése §i chiaril mal jos. Tribunalile potiisubstitue in asemenea cadí, inc'his6rel amenda, {lasi se pétá cobori in nicI:unil casiimai josil de simplil po-

Infractiunea comisil de una' copilii mal micilde opta ani deplini, nu se pedepsesce.

Crimele sa delictele comise de unil mino-re, ce are virsta de la optii ani deplini pinà la cincl-spre4ece ani deplini, nu se voril pedepsi,' dacil se vadecide de judecatá câ acusatult1 a lucratil tara pricepe-re; dar dupg impregiuritri se va Incredinta Orintilorti

spre a avé o ingrijire mal de apr6pe, sail se vapune inteo monastire ce inteadinsil se va determinapentru corectiunea unoril asemenea copii, linde se vatiné intr'unù timpil de anI determinati prin hofárireajudectitei, filed insà ca acestl ani sà pea covir§i virstade dou6-deci ani a culpabiluluk

eindil se va decide cti acusatulil a lucratiicu priceptre, sail de va fi in etate de la cinci-spa-deceani deplini 015, la douil4eci ani deplini, pedepse-le se voril pronuntia dupA chipul5 urmAtor:

Daca a sa infractiune va nierita pedépsa de mun-cg silnici pe viétà sail pe timpil màrginitil, se va con-demna de la trei pinà la cinci-spre-dece anI la inchi-s6re.

In cele alte casuri, judeciitorulti este autorisatilaplica pedépsa InchiséreI pe una timpà egale cela' pu-tin cu a treia parte, sat cdC multri cu jamiltatea tim-puluI pentru care ar fi pututii fi c:Indeinnatil la unadin pedepsele privitóre la acele casurl.

2

PENALE 17

-

.1itig.

61.

62.

63.

www.dacoromanica.ro

64. in téte casurile prevOute in articolulil pre-cedente, pedépsa inchisorii se va esecuta, saù inteunilstabilimentil anume destinatil pentru acésta, sail lute°parte separata a easel de inchisére corectionale.

6. Cel mai mid in virsta de dou'élecÌdeplinI, cari nu vora avé complicI de fata mai marl deacésta virsta, qi cari voril fi acusatI. de crime, se voriljudica de catre judicatoriile corectionalI, iar nu de cur-tea juratilor.

Judecatoriele corectionalI ins5, se voril conformaarticolelora 62, 63 si 64.

CARTEA H.

CR13IE §i DELICIE IN SPECIE §1DE PEE PEDEP.iELE LORI%

TITI.11 I.

Crime de India' tradare.

CAKY I.

Crime in contra sicurantei esteriki a StatuluY.

Ver-ce Romanil va fi purtatil arme in con-tra terel, se va pedepsi en munca silnica pe téta viéta.

Ver-ce Romanil va fi uneltiti'r machinatiu-ni sail se va fi pusil in intelegere cu guberne straine,saù cu age* lora, spre a provoca resbelli in contraparrieT sale, spre a inlesni si a aduce ocupatiune strai-na, spre a resturna cu gubernuldse va pedepsi ca munca silnica pe téta, viéta.

Daca insä, resbelula, ocupatiunea sati resturnarea,nu se va fi urmatil, se va pedepsi cu reclusiunea.

6g. Asemenea voril fi pedepsiti cu munca silni-cg pe viéta acel cari in timpulil until resbelii in con-tra terei:

I. Vora fi predatil cu &Mare inimicului ora§e,

18 CODICE

anI

DISPRE

orI-ce mijlocti terel,

www.dacoromanica.ro

porturI, locuri intArite, saü ori-ce alte posturl de ape-rare.

Vora fi predatil, totti cu tildare, case publi-ce,- arsenalurI, magazine sati deposite de arme, munitiu-ni sati alte obiecte de resbela, sati orl-ce felti de ba-stimente ale terei.

Vorti fi procuratti inithicului ajutóre .de sol-dati, ómenl, bol, provisiuni de lirani, arme sati muni-tiuni de resbelii, sari vorti fi indemnata pe soldatii ar-matei Române a trece la inimictl.

Vorti fi comunicatii inirniculul planurile deoperatinnl militare, sati planurile locurilorri, sati postu-rilora intarite.

Vorti fi servita inimiculuT de spioni satisail voril fi ajutata i ascunsa pe spionii inimi-

cului.Vorti fi atitatti revoltii in trupele de apara-

re ale terel.

69. Daca corespondenta cu supnii uneI puterIstriline, n'a avutil de obiecta una din crimele enuntia-te in articolele precedentI, dar a avutil cu bite astearesultatula de a da inimiculul instructiuni vetendit6resituatiuniI militare saa politice a Romaniei, aceI cariail intretinuta aceste corespondente, vorti fi pedepsitIcu detentiune, farà a -fi scutití de pedepse mal g,rele,In casa candi"' aeeste instructiunI ara fi urmarea unellinpreunrt intelegeri ce ar constitui una faptil de spio-nania.

7 O. Va fi supusti munceT silnice pe viétti orI-ce fonctionara publica, orI-ce agente allí gubernului, salíorI-ce altä persónO care, insarcinatO sati incimosciintagoficialè, sail din causa situatiunii in care se afiri, desecretulìl unei negotiatiuul, sari une espeditiuni, va ti-da acelti secreta agentiloril ami puteri straine sati

7 1. Va fi asemenea supusti m'ice silnice peviéta, ori-ce_fonctionarti publica, oil ce agente care, in-sOrcinatti din causa fonctiunii sale, cut piistrarea pla-nuriloril de fortificatiune, de arsenal un, portuff sati

PENALE. 19

ini-miculuI.

www.dacoromanica.ro

ar da aceste planing, sati unula din planurT, inimicu-lul sail agentiloril inimiculuY. Pedépsa va fi detentin-nea, canda planurile se voril da agentilorti une pute-ri straine neutre sail aliate.

Ori-ce alta persóna care rensind; 'prin co-ruptiune , fraude sail violenta, a sustrage disele planurT,le ar da inimiculuT, sea agentilora uneT puterT streine,voril fi pedepsiti cu. 'nunca silnica pe timpil

Daca Oisele planurl se gasesca, fàrä sa se fi In-trebuintatil mijlócele arétate, in mande pers6neT ce le adata, pedeapsa va fi reclusiunea.

Se va pedepsi cu reclusiunea acela care,cu bulla sciinuí, sfarama, falsifica saa ascunde docu-mente, sail acte cari stabilescil nisce drepturT ale Sta-tuluT Romana In reporta cu una guberna

OrT-cine prin actiunl ostilT, neaprobate deguberna, va espune Statula la o declaratiune de res-bela, va, fi pedepsitil cu detentiunea, si daca dintr'acéstaresbelultl s'a si tacutil, pedeapsa va fi reclusiunea.

OrT-cine, prin acte neaprobate de gubernii,va espune pe RomanT la represalie, se va pedepsi cudetentiunea.

CAPt. II.

CRINIK 31 DRLICTE IN CONTRA SICURANTEI INTERIOR! A STATULU1

. SECTIUNEA I.

Despre atcntate i comploturi in contra pers6nei Dom-nului qi a familia sale.

OrT-ce atentatil in contra vietel DomnuluIsea In contra persOneT sale, se va pedepsi cu mun-ca silnica pe Vda. viéta.

OrT-ce ofensa, comisa in publica, in con-tra persOnel Domnulni sail a ThimneT, sati a Hora lora

20 CODICE

72.

marginita.

3.

straina.

74.

www.dacoromanica.ro

se va pedepsi cu Inchisérea de la unil anil pina la doní ani.

7S. Atentatulil ce ar avé de scopil de a surpa,prin mijI6ce resvertitére si redicare de poporil, formagubernului, sail de a alta pe locuitori de a se scula Incontra autoritatii Domnului, se va pedepsi cu reclusiunea.

79. Complotult1 ce ara avé de scopil vre una dincrimele mentionate la art. 76 si 78, daca a fostil urmatilde unil actil s6vêrsitti sail inceputil spre a pregati esecnta-rea acelorri crime, se va pedepsi cu detentitmea; iardaca complotulil n'a fostil urmatil de niel una actil se-

Inceputil spre a prepara esecutarea ver-unjadin acele crime, pedépsa va fi aceea a Inchisòrei.

Complotulil este atunci candil, prin stAtuire se vafi luatil Intréga, hotarlre si se va fi tácutil punerea lacale intre doné sail mal multe pers6ne spre a ajungela sr-ivérsirea vre uneia din acele done crime prevNlutela art -76 si 78.

SO. Candil unil individil va Ina singuril hotartreade a comite crima prev'Onfa' la art. 76 si 78, si vacomite sail va lncepe a face &ti singuril i fila' ajuto-rulil niménuI vre und acta prin care pregkesce esecu-tarea clima, se va pedepsi cut detentiunea.

SECTILTNEA II.

Crime qi Mide in contra liniVe`i Statului prinresbelli civile, prin nelegale intrebuintare a forre?: armate,

prin devastatiuni qi jefuiri publice.

SI. Atentatulil , care va avé de scopil a atItaresbelulil civile, inarmandil, sad redicandil pe locuitoria se inarma unii In contra altora, off a s'évi"-ir§i omornrisi j efuiri intr'unulil sati mai multe orase sati sate, seva pedepsi cu munca silnicá pe OCA viéta.

Complotulil uneltitd spre acestil sfirsitti, se vapedepsi cu pedepsele hotarite la art. 79. conforma deo-sebiriloril ce se facil Intr'acelil articolil.

S2. Se vor pedepsi en munca silnica pe tétil vié-

PENALE. 21

www.dacoromanica.ro

ta aceI care fárá ordine sail antorisare din partea au-toritatiI legali, vor fi redicatil sag vor fi fäcutil a seredica trupe armate, si le voril fi data sail le voril fiinlesnitil dare de arme orI munitiunI; aseminea se vorilpedepsi aceI earl vorri fi ingajatil sag inrolatil, sagvorg fi acing a se ingaja saú inrola soldatI.

Se mil pedepsi cu manca silnica pe timpilmárginitil :

a) Acei earl fará &Were sail fiirá causil iertatilde lege, voril fi luatil comanda unifi corpil de ostire,rintei postü, unuI porta, sail unui orasil, a unnI saù maimultorii bastimente de resbelil, a une cetáti sag locii

b). Acel cari, in contra ordiiiiI gubernulul, vormaI tin6 vre o comandá militará.

e). Comandantii care vor tiné adunatá ostireaIn contra ordiniloril ce li se va fi data de a o liberasail a o desfiinta.

OrI ce persóná, care, puté.ndil dispune deforth' publicA, va fi cerutil, sail va fi ordinatil miscareaacesteI forte, sail intrebuintarea el' in contra una' inro-larI sail rediciri de 6meni pentrn ostirea intocmitá delege, se va pedepsi cu reclusinnea.

Dacá asemmea ordine, va fi avutil efectil culpa-bilile se va pedepsi cut munca silnieg pe viétrt.

S. Off ce persónil va fi incendiatg sail destruitilprin esplosiunea mid mine, edeficie, magasine, arse-naluri, corábil sail alte proprietatI ale Statulni, se vapedepsi ca munca silnicil pe timpil márginitil.

S6. Se va pedepsi cu manca silnicui pe viétli a-cela care, ori ca sui rápésea baniI publicI, ori ca sA je-fuéscil orase sag sate, magasine, arsenalue de ale Sta-tuluI, case

publice'forterete, posturl, porturI, corábiI

saü bastimente ale StatuluI, off in fine ca sui Mace sailca sA resiste in contra puteriI publice care se va aflaIn Om sávérsitorilorg unorti aseminea crime, se va fipusil in copula unoril cete armate, sail va fi esercitatilinteinsele vre o functiune orl comandA 6re-care.

.22 CODICE.

intaritti.

lora

www.dacoromanica.ro

Se vorA supune la munca silnicA pe vieTA i accIcari voril fi directatti, voril fi redicata saü vorti fi 14-cutil a se redica acele cete, sail cari le vorii fi datil,off le voril fi inlesnitii, cu bunA sciintA i vointil, arme,munitiuni si unelte de crime, sail cari le voril fi trimisilmijI6ce de vietuire, sail cari, in oil ce altAfi avutti intelegere culpabile cu directoriI sati comandantIaceloril cete.

Si. DécA vre una sati mal- multe din crin-telementionate In articlele 76, 78, 81, se vorii fi s'évêrsitúsati incercatil d'a se s'éférsi de aire vre o c6til, se vortipedepsi cu munca si1nic pe tela viéta, ara osebire,aceia cari voril face parte din cétA, si se voril fi prinsùla loculli r6svertiteirei

Acela, care fárit a se prinde la loculii resvertit6-reí. intilnirI, va fi fostil directorele resvertireI, oil va fiavutil in Mil vre o comandA, se va pedepsi iarài enmunca silnicA pe tuítil viéta.

SS. Afarii de casulti in care reuninnea sediti6sAar fi avutil de obiectil sail de resultatti una sail malmulte din crimele enuntiate in art. 76, 78 si 81, indi-viP ce facti parte din bandele de cari s'a vorbittisusti, iâr sA eserciteze inteinsele vre o comandil,functiune, i cari s'ar prinde pe loa, se voril pedepsiCu reclusiunea

AceI cari cunosandil scopulil i caracterulAnumitelorii cete, i Erg a fi siluiff, le voril fi giisduitil,orl le voril fi datil locil de ascumdere sail de intilnire,se voril pedepsi cu reclusiunea.

Intrunindu-se adunarI sati cete turburAt6reliniscel obscescI, dacA, dupil tr,.i somatiunI ce li se vorilface de aire autoritalile competintI, mi se voril resipisi va mijloci lucraren putereI armate, &Vi voril fi com-plici la dinsele si se vorA princle acolo pe beil, se vorilpedepsi cu inchis6re de la Ose lunl pinil la donI anI: iarcilpeteniele loril se vorii pedepsi cu macsimulti

. Insc) aceI din complicI sail din cripeteniI, care vol- Afi cu arme, se vorti pedepsi ca reclusinnea.

PENALE. 23

voril

totI

www.dacoromanica.ro

01. Se soeoteseil arme ori ce unelte sail machi-ne sail instrumente intepiltóre, tiätóre sail sdrobitóre,precuma: pus* pistola, lance, sulitä, c6s5, toporil, bar-d5, cnit, cionlagil i alte asemine.

Cutitele de buzunaril, hírfecele i bastemele nuvora fi considerate ca arme de cata atuncl cândü .sevorti fi intrebnintati1 a lovi, a r5ni sail a °moil

Voril fi apgratI de pedepsele pronuutiate Incontra autorilora de comploturi sail de alte crimein contra sicuranteI interiod sati esteriorI a Statului,acei culpabilI cari, inairrea savgrsireI sail a tentativeIacestorti comploturI saü crime si maI inainte de ori ceurmarire, volt' fi data, ei ceI gubernului sailantoritätilora administrative, orI spolitieI judiciare, cu-noscinte despre aceste comploturI sail crime, si despreautoril si complien lora, saú cari, chiara dupO ce .s'ainceputa urmaririle sati descoperirea culpabililora, vorilfi inlesuitil arestatea acelora autorI sail complin

TITLU 12.

CRIME SI OELICTli IN CONTRA CONSTITUTIUNII.

CAPt 1.

-Crime fi delicte in contra esercifiutui drepturilor politice.

Atentatula, ala ardí scop5 este de a resipien violentà,' aduilarea legiuitória ce se aflä in esercitiulillegale ala mandatuluI el, de a o sili sá ia, sail sa, nuja o otilrIre, de a isgoni cu violenta' pe unulil sari pemaI multI din. membrii seI,. se va pedepsi Cu muncasilnic5 pe fluya milrginitil.

Acela care prin violentill, va impedica peuna membru al corpubn legiuitorti de a merge, la a-dunare sail de a vota, se va pedepsi cu reclusiunea.

Candil se Impedic5 prin atrupilruantil, vio-lentà saü amenintarI unula sail mai multi cetatenI de

esercita drepturile lora civice, fie-care din .culpa-_

24 CODICE.

a'§I

www.dacoromanica.ro

bill va fi pedepsitil cu Inellis6re de §ése lunI cela pu-tin, §i cc' interdictiunea dreptuluI de a vota §i. de a fieligibile In timpti de cincI anI cela putinti §i de çleceani cela multa.

Daca acésta crima s'a comisa In nrmareaunuI plana concertata ea si fie esecutatil, fie In Vitatéra, fie Inteunulti sati mai multe j'Id*, fie intelmasail mai multe pla§i, pedépsa va fi detentiunea.

Se va pedepsi cu inchisàre de la una antiIn sus(':

L Acela care fiindil InAarcinatil de aaduna bileturide votare, a adaugitil sail a mic§oratil, en rea credintil,num'érulil lora

U. Acela care falsifica sail scambti una biletti devotare, sail Inscrie pe bileturile perscinelorti cari nu sciticarte, alte nume de cata acelea cari i s'a dictatti.

Acela care, flindil Insarcinatil cu tinerea pro-cesuluI verbale ali m'el operatiunI electorali, a inscrisaIntrInsula alte nume de cata acelea care i dictatil.

In tete aceste casurI, judecatorula va pronuntia§1 interdictiunea pe timpil marginitil.

98. Ori cine va cumpara ski va vinde una votaIntr'o alegere, se va peclepsi cu inchisóre de trel lunIOda' la unil ali, §i va puté fi °Indita §i la interdic-tiune pe timpti marginitil.

CA.It

Atentatii in contra libertatii.

99 Candil vre una' fbnctionaril publica, unil a-gente sail una insárcinatil ahí gubernuluI va fi ordinatasati va fi facuttl vre una' acta arbitraria, prin care sise atace libertatea idividuale. a unuia sati mai multoracetiltianI, sal constitutiunea tereI, se va pedepsi ca In-chisóre de la §ése lunI pifia la doui ani §i cu inter-dictiune pe timpa m'arginita.

Cu tete acestea, candil se va dovedi ea elii a si-vritù asemine fapta dupa ordinea superiorilora BO, in

PERAL. 25

legitimii.

ILI.

s'ati

www.dacoromanica.ro

pricinI ce privescil la atributiunile acestora, i pentrucari elil era datoril s'A le dea supunere in ordinea ie-rarchieI, va fi ap6ratil de pedépsà, care, In aseminese va -Oca numai superioriloril ce vorti fi datl ase-minea ordine.

1.00. DespAgubirea pentru pagubele cereate Inurmarea fapteloril pomenite In art. 99, se va 'ma-ri conformil en pets6nele, cu imprejurarile si Cu vg-temarea ce va fi siderita siluitulü, firO filié a puté fi,niel o datO i pentru orI cine macaril, acea despilgu-bire mal* putina de doug-sledi si cindi Id pe sh, pentrufie care pers6nil i pentru fie care qi de arestoxe nele-gale si arbitrará.

Daca fapta arbitrara' sal atentOtóre drep-turilorl eetatenesci, se va fi sevársitii prinsub-seriere a vre unuI Ministru san a altui fonctionaril

plastogrrafiI, precinn i eel ce, en bunA seiintO, sevorl fi servit en acea plastografia, se vorl pedepsi cumunca silniea pe timpil márginitil.

FunctionariI publicI, InsiireinatI en politia, administrativä saü judecOtorésea, eari ail refusatil, sal

cari aú negrijitil de a da ascultare une1 reelamatiunIlegalI, tintindil a constata detwitiunile nelegall i arbi-trarie, fie In inchisorile destinate pentru paza detinuti-'oil, fie cbiaril in ori ce altil locil, si eari nu voril jus-tifica eil al denuntatil acésta autoritatil superiórI, se vorilpedepsi en degradatiunea eivick, i voril fi respunslil-tori de pagube si interese cari se vor regula dupà cumlse aratil In art. 100.

DirectoriI, superioriI sail custo4 1aI ori eárit alte case de arestil, cari voril

fi priimita unI arestatil Ira mandatti sal actil judecil-torescil, sail tarA ordinea provisoria a antoritâtiloril e,om-petinfi, acei care'll vorl tinea Incliisil, sal vor refusade a-lu Intatisa oficiaruldi de politiO sail aceluia ce a-duce ordinile sale, fila a jus:ifica eá opunerea luI pro-vine din ordinea proeuroruluI sal judecOtortilut, aceicari vor refusa de a infatisa reg,istrele lotI ofiedirului

26 CODICE

easil,

plasmuitO

llichi-

www.dacoromanica.ro

de polilla, se vor pedepsi ea culpabill de inchidere ar-bitraria, cu Incliidere de la o luna pina la una anti §iCu amena de la o sutil pina la trel sute lei.

Se voril pedepsi cu degradatiunea civicaorl ce oficiar ala politieI judecatoresa, orI ce procuroril,sub-stituta sail judecatoril care va fi provocatilsail sub semnatil o sentintil, o ordonanta saü una man-data de urmarire personale, sail de acusatinne a vreunul Ministru, sail a vre unta membrn ala SenatuluI,ala Adunarei legislative, sail aI ConsilinluI de Statasail alti Curtil de comptua saa ala curti'l de Casatiu-ne, fara autorisatiunile i formele prescrise de lee, sailcare, afarà de delictil flagrante, voril fi data sail sub-semnatii, farä, acele autorisatinnl §i formalitati, manda-tullí de a prinde sati de a, aresta pe vre unula sailmaI multI Ministri, sail pe unula sail mal multI Mem-bri al Senatultil, al Adunare leginitóre, aI e,urtil' deCasatiune, aï ConsiliuluI de Stata, sail al curtil deCompturl.

Aseminea se voril pedepsi cu degrada-tirme civicà, procuroriI, sub-stitutiI judecatoriI, saaoficiariI publici, cari vorti fi arestatil sail voril fi Menta'a se aresta una individa In alte localitatI de cata celedeterminate prin legt saù regulamente, sail cari vor fitrimisü inaintea judecatil curtiI juratilor pe una ceta-tian farsa de a fi push mal 'nainte In acusatiune con-forma' legel.

Oil ce concertare de m'ésull contrarie le-giloril, filena sail prin adunare de individe sati de cor-purI depositare de ver-o parte a autorititiT publice,prin deputatinne, orI corespondinte intre din§il, va fiiedepsita cu Inchisóre de dou'é luni cela putina §i de§ése lunl cela multa, contra oil' cârut culpabile, care vaputé inch, si fie condanmatil la interdictinne pe timpil

107. Daca,' prin unula din niijlócele espresemaI sima, s'ati concertata m'ésurl contra esecutare'l le-

PENALE '27

404.

datil,

105.,

www.dacoromanica.ro

giloril, sea contra ordiniloril gubernului, pedépsa vafi maximula Inchis6reT corectionali.

Daca acésta concertare s'a . Fácutil Intre autorita-tile civili si corpurile militarie saù sefil lora, acei earivor fi autori sail provocatorT, voril fi pedepsiti cu de-tentiune; cei altI culpabili voril fi pedepsitT cu macsi-mula Incliiárel corectionali.

CAPt.

Pentru, ciacare de atributiun't din partea autoritätiloriiadministrative qi judeceitoresel.

10S. Se mil pedepsi cu degradatitmeaJudecatoriI , procurorii i substituta' lora, ofi-

ciarii de politia, cari se vora fi amestecatil In eserci-tiula drepturiloril putera leginit6re, saú prin reglemen-te cari cuprindil dispositiunI leginit6re, saù poprindil,oil suspendêndil esecutarea une sail maI multorasail deliberandil asupra punetului de a .sci daca, legiletrebuescil a fi publicate saú esecutate.

JudecatoriI, procuroriT si substitutiTpolitii judecatorescI cari voril fi trecutil peste

competenta lora, poprinda esecutarea ordinilora emana-te de la a dministratiunl, sail dupS, ce ail permisil sadail ordonata de a se chiama In judecata administratoriipentru fa,pte relative la esercitiula fenctiund lorù vorilstarui In esecutarea actelora lora, de si de eAtro, auto-ritâile li s'a notificata annularea acelora ac-te sati esistenta unui conflicta.

Se vora pedepsi cu amena de la una sutil pi-na la una mia cincI sute lei, judecatorii cári, peste atri,butiunile. lora, se vora fi amestecatil In materii date delegT 'autoritatil admini strative.

Cu acecasI riedépsa se vora pedepsi i membriTMinisteriulul publica, cari vora fi luatil conclusiunivoril fi cerina a se face asemenea proceden.

PrefectiT, sub-prefectiT i altI functionariadministrativI, cari ,se voril fi a mestecatil In esercitiuladrepturilorti puteriT legiuitère, diva cuma se prevede la

28 CODICE

ofi-

competentI

109.

11.0.

www.dacoromanica.ro

art. 108, § 1, sati cari s'ora fi data ordinT ilegall a seopri esecutarea deeisiuñiorù judecatorieloril san Curti-lora, se vora pedepsi cu degradatiune civicil.

Aceeas1 functionarI administrativI se vorapedepsi cu amena de la una suta pina la una miia cinci suteleI candil, peste atributiunele lora se vora amesteca inmateriI date de legl autoritatil judecatoresci, si candil, duprireclamatitmea uneia saú améndorora partilora interesate,vorrt fi decisil o afacere inainte ca autoritatea superi6-re sa se fi pronuntatil asupra

TITLUCRIME §I DELIbTE 1 COMA INTERFSELOR PUNLICE..

CAPt I.Despre pleismuiri saù falsifican.

SECTIUNEA I.

Plasmuire de monetä.Cine va contra:face, orì va falsifica mo-

netele de aura sari de arginta din acelea ce aù cursiiIn Romania, se va pedepsi cu munca silnica pe timpilmärgmitü; iar pentru monetele de anima, se va pedep-si Cu reclusiunea.

Acela care va participa la contra-facereaunei asemenea monete, orl o. va introduce in téra;saùo va pune in circulatiune, se va pedepsi ca plasmuito-rubí de moneta falsificata.

Cine, socotinda de- bulla i adev'ératil omonea falsificata, ce 'I va fi cìíIutü. in mana, o va pu-ne in circulatiune, nu se va pedepsi, iar dupa ce o vacumisce crt este falsa si nu va inceta a o intrebuinta,se va osindi sa platésch drepta amena, indoita sumace va fi pusil in circulatiune.

Care se va dovedi *landa', tainda sail

PENALE. 29

casului.

11.

115.

www.dacoromanica.ro

subtiindil moneta, prin orI-ce me§te§ugti, se va pedep-si cu amenda de la doue sute pina', la cinci miie leI §icu inchis6re de la trel lunI pina la duo! anI.

116. Vorti fi apgratI de osindele hotririte pen-tru plasmuitoril despre cari se vorbesce in articolele 112§1 113, aceI culpabili, can, inaintea s'évêr§ireI sail a pu-nerel in lucrare a acelorti crime, §i inainte de a seincepe ori ce undarire, voril fi descoperitil autoritátilorilcompetentI acele crimI, precumil §1. pe autorii sail pecompliciI lora.

Asemenea voril fi apiLlratI de pedepse, §i acel cul-pabilI cari, chiarìl dupà inceperea urmaririlorii, voril fiinlesnitil arestarea autoriloril salí a compliciloril

SECTIUNEA II.PlasmuirI de sigilie ale Statulul sail ale altoril au-

toritatI, de bileturi de banca', de efecte publice i altele.

117. Se voril pedepsi cu munca silnicä pe timpilmarginitil :

Acei cari voril fi fa'sificatil sigiliulii Statulul,saù cari cu bunä sciinta, voril fi intrebuintatù aseme-nea

Acei cari voril fi falsificatil saù alteratil efec-te emise de catre tesaunilti publicú i purtandtí

seti, sail bilete de banca autorisate de legi , sailcari , cu sciintil , voril fi intrebuintatii aceste efecte §ibilete falsificAte sati alterate , saü le vorti fi introdtistiIn cuprinsulil ten!.

118. Se voril pedepsi cu reclusiimea :Acei cari voril fi falsificatil saú alteratil oil ce

timbra nationale , saú ori ce marca' publicà, destinatàpentru probe la materie de argintil sail de aura.

Asemine se vor pedepsi §i acei cari, cu sciintäse vor fi servitil cu hartiI sail efecte purtandil timbrurImincin6se, sail cu mara orl timbruri falsificate sailalterate.

119. Se vor peclepsi cu minimulä reclusiunel

30 CODICE,

sig .lirt falsificatil.

fim-bria

www.dacoromanica.ro

ITNALE

oil cine, fAril a avé drep. ta, va lua §i va intrebuintaadevératuld sigilig a Statului, sag timbrurile orIle prevédute la art: 118, Mandil ca din§ile o intrebu-intare vétemilt6re drepturilora §i intereseloril Statului.

120. Se va pedepsi ca minimuld reclusiunel.Acei cari vor fi falsificata marcile destinate

spre a fi puse in numele Gubernulul, asupra produc-telora sail nArfuriloril, sail cari vor fi introbuintatil cu

asemene false maraAcei cari, vorü fi falsificatil sigiiiuiù, timbrula,

sail marca uneI autoritftfi orI care, sail a unuI stabili-menta particularil de bancil, sail de comercia, sag cari,cu sciinta, le voril fi intrebuintatil.

121. Se va pedepsi cu incliisóre acela caredreptii va lua si va intrebninta adevératele sigilie,

timbru, sail mârci, prevédute la art. 118, fäcénd cu din-sele o intrebuintare vatémàtóre drepturiloril si intere-selorü oil a uneI autorithtI publice, orIa unuI stabilimentil particularil de bancA sati de co-mercia.

122. Dispositiunile art. 116 se aplica si la cri-mile prevOute prin art. 117.

SECTIUNEA III.

Despre falsificarea de inscrisuel publica &di autentice,qi de comercift saii banca.

123. OrI ce functiunariil sail oficiara publica,In serviciula functiuneI sale, va face vre o pldsmuireorI prin subscrierI falsificate, orI prin sciimbarea saaprefacerea la vre una acta, vre o scriere aü vre o sub-scriere prin arétare de alte persóne, lar nu de cele a-devarate, orI prin scrienl. adaogite In mina,' in registrusail in alte acturl publice terminate sail incheiate demai inainte, se va pedepsi cu munca silnici pe timpil

124 Asemenea se va pedepsi cu munca

sciinta,

Statulul

marginit

silnica

31

www.dacoromanica.ro

pe' timpil muírginitú, oil ce functionard saù oficiaril pu-blicii, care alcatuindd inscrisurI privitóre la atributiu--nile functiunel sale, va fi denaturatil Cu vicleniä sub-stanta circonstantele acestoril inscrisurI, sail scriindgconventiunl deosebite de cele ce i se vorg fi insenmatil,saú dictatil de catre partI, sail constatandil ca dreptiladeférate fapte mincinóse, sati ca márturisite fapte ne-märturisite.

Vor fi pedepsite en munca silnicä petimpú märginitil °lit ce alte pers6ne carl voril fi fal-sificatil vre und actil autenticil i publicil, sail inscri-surl de comerciti sag de banc6, fie prin contra facereasaú alterarea scrieriI sail a subsemnatureI, fie prin pläs-muirea de conventiunI, dispositiunI, ob1igaiuni, sailberatiunl, sail prin insertirtnea lord posterióre, fie prinadäogirea sad alterarea de clause , declaratiunIfapte ce aceste acte aveag de obiectil de a continé sia constata.

Se va pedepsi cu reclusiunea acela carecu bunä sciintä, se va servi cu pläsmuitele inscrisurIdespre cari se vorbesce in acele din urmä trel articole.

§

Despre falsificarea In serien I private.

Se va pedepsi cu maximuld inchisóreIorI ce persónä va fi Mentü vre o pläsmuire ori ce feldla inscrisuri particularie, prin unulg din modurile espre-se prin art. 125, precum i celil ce en bunri sciintrt, seva servi cu asemenea inscrisurl pläsmuite.

128. Plasmuitord de inscrisurl este si acela,care, in privire de a trage unú folosil pentru sine sailpentru altulti, salí de a aduce v6temare altuia, imple ochartiä, pe care se afta' subscrierea une pers6ne in con-tra vointel acesteia, si o intrebuintézil ca und titlu.

Oti cine va comite infractiunea prevNutri la art.128, se va pedepsi Cu inchisórea de la sétle lunI pinä

32 CODICE

li-

www.dacoromanica.ro

la doui anI i cu amenda de la una suta lila la treI mil leI,daca chartia '1 se va fi incredintatil de insusi subscrif2-torula; iar déca nu'I se va fi Inerédintattl, se va pedep'sicu maximula Inchiscírel.

§. III.Despre falsificare de pasporturI, ,fol

de druma si certificate.Se va- pedepSi cu fnchiscirea de la t'O luL

ni pltia la douT anI, verI cine va plasmui pasporturisail va drege, orI va preface una pasportil adeférata,Sail va adaugi intrInsult vre una cuv&itil sal cifrasal"' literà, precum i cell ce Cu. bunk sciinta se va ser-vi cu asemenea pasportil.

Cine va Ina pentrn sine UTA pasportil peMime Inchipuitil, san' va fi mijlocitii ea martura sprea se libera una pasporta pe nume strilinii, se va pedq..si cu Inchisóre de la treI luni pina la una anil.

Functionarulil publica care, cunoscêndaacea scarnbare de nume, va fi datii pasportil pe numeInchipuitii, se va pedepsi cu maximul Inchis6rel.

Orl-cine va fabrica sail va falsifica o Ibade drumil pentru sine sail pentru vitele sale, sail se vaservi de asemenea fsjii de drumil, se va 'pedepsi cu in-chiscire de la o luna Ola la una ana.

A.semenea se va pedepsi cu inchis6rea dela o luna pana la Ose lunI, ori ce persemil va face sai se dea de functionaril publicI o fbia de drumil submime Incliipuita.

Otelierii, liangiil, i carciumariI cari 6sciinta voril inscrie In registrele lora, sub .nume min-cin6se saú Iiichipuite pe persónele ce le voril gisdui ladénsil, se yo. ra pedepsi cu Inchisóre de la .ése Oile pi-na la o luna.

13. Acela care fablica pentru dfinsula

3

PENALE. 33

sal

www.dacoromanica.ro

pentru altulù unü certificatil falsil de Mil, sub. numeleunuI medica, undi clfirurgil sati unel alte perseme careesercitéz5. artea de a t5.mildui, sail care falsificil uni1 a-semenea certificatil adev6ratil, si se servesce cuspre a incela pe autoritatl sati pe societiltile de asicu-rare, se va pedepsi cu inchis6re de la o luna, 015: launa antí.

136. Functionarulil care va fi liberatil o ase-menea fóiuí, sciindú ca nutuele pe care o da este inclii-pinta, se va pedepsi en Inchis6re de la treilunl pinhla doI a.nl.

13'7. MediciI, chirurgiI, sau alte persóne, eserci-tandil artea de a fämadui, earl daü cu sciinà, asuprastâriï sadétatei uneI pers6ne, certificate contra adevëru-lul, spre a servi la autoritati sail la societ41 de asieu-rare, se vortí pedepsi cu Inchis6re de la o lung la unaanti.

Iarti 46, voril fi priimitil si darurl sati fàgàdne-li darurl, se .voril pedepsi cu Inchis6rea de la treIluni 016 la 'mil ami"' i jumétate.

Acela care, spre a Incela pe o autoritatesail pe o societate 'de asicurare, In prwinta sánkitelsale sati a une alte pers6ne, se va servi cu una cer-tificatti din cele coprinse la art. 135, se va pedepsi cuInchis6re de la o luna pIná, la unil anti.

OrI care va pl6smui, sub numele vre-u-nuI functionart" publicü, vre una atestatil, pentru sineorI pentru alioli'', de buna purtare, de neavere off dealte ImprejurttrI, menite spre a recomanda pe celii are-tata Intr'Insulti la milostivirea gubernului, sail la aparticularilorti, spre a dobindi functiuni, creditil orI a-jutoril, se va pedepsi cu Inchis6re de la dou6 'AMI lasése luni.

Asemenea se va pedepsi i verl cine va preface,pe numele s'éti sati pe numele altuia, vre-unil atestattia devgratil.

Totil asemenea se va pedepsi i celii ce cu bunasciintA se va servi cu acestil felil de atestatil

34 CODICE

de

www.dacoromanica.ro

CAPU II.

Crime delicte comise de fonctiunari publici in eser-cifiula fanctiund lora.

SECTIUNEA I.

Sustractiuni comise de depositara publici.

OrI-ce perceptora, orI-ce functionarti in-s'arcinatil cu perceptiunea, oil' ce depositara saú com-ptabile publica, care va fi deturnatil sail sustrasti banIpublicI safi privati, sa efecte tinêndti 'mi de banI, satiacte, titluri si alte lucrurI miscat6re, cari se vora aflaIn rnâinile luI In puterea insarciatril sale, se va pedep-si cu reclusinnea, dacti lucrurile deturnate sail sustrasevoril fi de o val6re peste treI mii lel.

Daca' valórile sustrase sail deturnate sunt maTjosil de treT miI leI, pedépsa va fi inchis6rea de la unilanti pInn la dual.

In ambe aceste casurile, condamnatulil va- perdedreptula la pensiune si se va declara incapabile de aocupa mi ce factiune publica pe t6til viéta. OrI cejudecatora, administratora, firactionarti saù oficihril

cari va fi stricata, desfiintatil, sustrasil san detur-nata actele i titlurile, alí chroril era depositara san' ca-ri i se incredintaserti saù comunicaserti in virtutea functin-MI sale, se va pedepsi cu reclusiunea, per4énda i drep-tulti la pensiuue.

Oil ce agenti salí insarcinati, oii al gubernului,mi al depositarilorti publicI cari vora fi culpabilI deacelésI sustractiunI, vorti fi supusI la aceeasI pedépsh.

SECTILTNLA II.

Despre nedrTte ludri, sè'versite de fmctionavii

011 care din lunctionariI publicI, °ti caredin oficitiril publicI saü instIrcinqiI lora ; ori cari per-ceptorl de drepturi, tache, contributitml, banT, veniturIpublico sail comunalI, precumn orI ciii insnrcinati din

PENALE 35

pu-

144.

www.dacoromanica.ro

partea perceptorultii, voril fi ordinata sa se percepri, vorafi cerutil, sati voril fi priimitil ceca ce nu airea dreptila lila sail mar multa de Mil ceea ce se cuvenea sii jaca drepturi de tacse, contributiunl', bauT, sail venituri,saü ca simbria ort apuntamente, se volt pedepsi func-tionarii i oficiaril publici Cu minimulii reclusiunei; jarainsarcinatil lora, cut inchis6rea de la sése lunT pina ladoui

Culpabilil se voril oendi inca "si la o amenda deo a patra parte cela multa, si de a don6-stipra-deceaparte celil outinil din suma restitutiuniloril si a daune-loril-interese ce voril fi datori a plati, perdéndil i drep-tutti la pensinne.

SECTIUNEA

Despre infractiunile privitére la aniestecarea functiona-rilorg publiei in afacerI sail coinerciurI necompatibili,

a toril cualitate.

142. OrT-ce fiinctionaril, oficiara publica sail a-gente ala guvernului , care, sail tutiù, saú prin actesimulate, sail prin interpositiune de persóne, va fi luatilsaa priimitù vre una interesa óre-care in acte, adjudi-

Intreprindeff, saú regii, ca a carora administraresaù preveghiare totale sail partiale este sail a fostil in-siircinatil in timpulil gvérsiril fapte, se va pedepsi Cuincliisórea de la sése luni pina la doui ani, i cu a-mendà care nu va trece a patra parte, niel va fi maimica de a douil-spra-decea parte din restitutiuniledesdaunarile ce va trebui a plati.

Catre acestea se va declara neeapabile pentrud'ama a mar ocupa functiuni publice.

Acelési pedepse . se aplica si orl dirui functionarilsail agente alù gubernului, care va fi luatil vre una in-teresa in vre o pricina intru care elii va fi fosiaeinatil de a ordonanta, o piafa sati liquidare de. bani.

1-43. Ofi-ce comandante de divisiaT militarie,de judete sati de orase , mi ce prefecta si .sub-prefectil,.éare, in intinderea ocoluhmi unde are dreptula eser-cita autoritatea sa, va tace sati prin acte simu-

.3CODICE.

III.

eu

catiunr.

totti-

a'sr

www.dacoromanica.ro

late, sail prin interpositinne de pers6ne , comertil devinurI, saü alte producte, afaril din acele cari ar

proveni din proprietatile sPle, se va pedepsi Cu amen-da de la cilia sute pina la dece mil

SECTIUNEA IV.

Despre mituirea funetiunaritorei public'''.

144. OrI-ce functionaril de ramulti administra-tivil saù judectitorescil, oil ce agente sail Insärcinatti aliiunei administratiunI publice, care va fi priimitil sail vafi pretinsti daruri saü presenturT, sail care va fi accep-tat(' promisiuni de asemenea IncrurI , spre a face sarispre a nu face up(' actil, privitoril la functiunea sa, fie§1 dreptti , dar pentru care n'ar fi determinata de legeo platä, se va pedepsi cu maximulti Inchisorii §i cu a-tnendui a valóreI lucrurilorti, priimite sail faga-duite , fara ea acésta amendri sa OVA fi mai mica decat done sute lel ; iar baniI sail darurile Ori valórealorti, se va lua pe sétna ospiteloril sa caseloril de bi-ne-facere ale localitatil uncle s'a cornisti rnituirea.

El' nu vor mal puté ocupa functiune publicA ivoril perde dreptulil la pensiune.

Cu aCeea§il pedeapsii, se va pedepsi gi orI-ce ar-bitru sail espertil, numitti sail de catre unil 'tribunalsail de partI, care va fi acceptatil promisiunI saù priimitildartni saú presentc pentru a da o decisiune sati a 'mi-te o opiniune favorabile uneia din parti.

1145. Dacit mitairea s'a urmatil asupra until ju-decItoril saü juratil, pronuntandil In materil criminale Infa. vórea sail In contra acusatului, pedépsit va7fireclusiu-nea §i perderea dreptulnI de a 'Mil' fi admisil In servi-cia pe 'OM viéta; elil va perde §i dreptulti la pensiune.

1146. 011-care particularti, care In numelesati In .numele re unul functiunaril publica, adminis-trativii sail judecatorescil, el' scirea sail fiirä scirea aces-tuia, Internal chip(' direct(' sail indirectil, va cere, valua, sail va face sill se promita daruri sail alte fblósenelegitime, spre a interveni, spre a se face, sail a nu

PENALE. 37

leI.

Indoita

,

www.dacoromanica.ro

se face vre una acta din cele privit6re la atributiunileacelui functinnard, se va pedepsi cu Inchisóre- de la§ése luna pina la duoI anI, cu amena, val6rea in-duoitá a luerurilord luate sad promise, fiar ea acéstilamena, sil. fie mai mica de cátd dou'd sute leI.

Luerurile primite sail val6rea lorù, se voril luafolosuld ospiteloril saü caselord de bine-facere ale lo-'calitáteI unde s'a comisti

Iar daca mipocitorulti va fi functirmarti, va perdedreptuld d'a maI ocupa functiunI, si nu va puté pri-mi pensiune

SECTIUNEA V.

Abusii de put ere.

§. 1.A.busti de putere in contra particularilorti.

142. Orl ce .functionard administrativil sati ju-deeiltorescil va abusa de pnterea ce'I da calitatea sa,spre a .sili pe nedreptti pe o pers6n6 a face sati a suferiund act, sil& a se alytiné de Unsulii, se va pedepsi cuinchis6re de la o luna In susil, si se va puté Incá de-clara necapabile d'a ocupa functiunI publice de la undanti la tel.

14S. OrI ce functionartícare'

In esercitiuld,sail ca ocasiunea functiuneI sale, va maltrata prin ofen-se orali pe o pers6nil, se va pedepsi ca inchis6re pInála sése lunI.

Aceld functionard se va puté declara necapabilede a ocupa functiunI publice de la unti anti la trel.

1149. Ori ce functionaril care, afaril din can-rile si formele prevNlute de lege,, va aresta sati va or-dina a se aresta o pers6ná, sad care va prolungi Intr'undModil nelegale tinerea luI la Inchiske, se va pedepsi cuinehis6re de la treI lunI in susti si se va puté inca de-clara de necapabile, de la unti and pfnil la trel, de aocupa functiunI publice.

Daca arestarea nelegale a tinutil mal_multil de treI

38 CODICE

taptulil.

-

www.dacoromanica.ro

pe, minimulil pedepseI va fi de patrn lunT si se vadeclara necapabile de a maT ocupa- fimetinnI publice dela unil anä la treI anT

Daeä arestarea nelegale va Olé mai mulli de oluna, osinda va fi maximulil inchis6rei.

In aceste din urrnä doue easurl, functionarulä vaperde i dreptulä la pensione.

OrT ce funcionar il care, In instruetinneacauseloril corectionall orT criminall, va fi intrebuintattIsail va fi ordinatù a se intrebninta casnä spre a silipe bänuitl a face märturisirI saù declaratiunl, se vapedepsi cu maximulil inchisoriI fdrá a se apära prin a-césta de alte pedepse maT marT pentru t'AMA saù lovi-turI prevInte de lege.

Oil ce ftinctionaril administrativil sail jo-decAtorescii, orT ce oficiäril de justitiä sail de politiä, ortlce comandante sail agente alii forteI publiee, care seve introduce In a sa ealitate In domiciliulil unul cetä-tianil, In contra vointei aeestnia, afarii din casurile pre-v'élute de lege si fará formalitätile ce ea prescrie , seva pedepsi cu Inehis6re de la sése Pe pinil la treTlunI, i en o amendä de la eincI-decI pInä la o mi ä lei, av6n-du-se Insä in vedere aplicarea § .2 de la art. 99.

OrI-ce particularil care, prin amenintâri salí mij-16ce silnice, se 'va fi introdusil In domiciliulil unuI ce-tätianä, se va pedepsi 'en Inchisóreade la sése dile la treTloni si en amena de la trei-ded pinä la eincI sute leI.

'Oil ce judeekoril saà autoritate judedi-torésca, orl ce administratoril sail autoritate administra-tivä, care, sub pretestil de t'acere sail de nedeslusirelegiT, va denega dreptatea ce este datoril pärtiloril ceII voril fi cerut'o, i care va fi stäruitif In denegareasa chiaril in tima de prevestirile saù ordinile ce vafi primitü de la superiorif sel competing, se va putéurmäri pedepsi en amena de la o sutä pina la omili leT, si. se va declara necapabile d.'a ocupa funetiu-n1 publice de la unil anil pinä la trei anI.

OrT ce ftinetionaril, care va esecuta o pe-

PENALE. 39

152.a

153.

www.dacoromanica.ro

ckpsti ce nu a fosta promintiata de judecatrt,' sari careo esecnta peste lasura prevrtrjuta de judecata, se vapedepsi cu inchiscirea.

OrI ce functionara, insarciiiatti cu urmil-rirea crimeloril §i delicteloril, sati Cu esecutarea pedo-selorri, care, cu scoprl de a sustrage pe una individade la o pedépsa- legale, nu va urmari crima salí delic-

salí care nu esecuta pedépsa pronuntiata, ori e-secut4 o pedépsa mal mica de cata cea pronuntiata deudecata, se va pedepsi cu inchis6re sail ca amendride la o sutá pina la &el mii .1eI, §i se va declara ne-capabile, de la una aria pina la treI anY, d'a ocupa func-tiunI publice.

Orl ce functionara care, de la sine, incontra legil, fruí competinta §i fàräa mijloci o Ilota-Are a autorititiI competinte, va deposede pe uú par-ticolara se va pedepsi cu inchisére, §i se va declaranecapabile de a ocupa functiunI publice de .1a um`i ariapinA la trei anI.

II 56. OH ce supresiunl, orI ce deschidere descrisorI fneredintate la posta', Menta, saú Inlesnitá devre una' functionara sati agente ala guvernuluI, oil alaadministratiunei postelora, se va pedepsi cu inchisóre§ica amendi de, la cincl-OecI pillá la cincI-sute leI.

Culpabilulri se va declara necapabile d'a ocupafunctiune publica de la untl ana pina la duol anI.

157. OrI ce functionara superiora caro, pririamigire, va face pe subordinatil si de a comite o cri-ma. sail una* delictù la esercitiula functinneI lora,care, cunosanda asemenea crime sati delicte din parteasubordinatilorill s'e, le tolerézi, se va pedepsi cu pe-dépsa aplicabile acelora crime sari aceloril delicte..

§.Abusa de aut-oritate In contra lucrultil

publica.15S. Orl-ce functiunarrt publica, orI-ce agente

saC insarcinatri ala gubernulril de orI-ce grada_ sail

40 COD1C13

www.dacoromanica.ro

stare, care va cere sail va ordina, va face a se cere,sail a se ordina, miscarea sail intrebuintarea forteI pu-blice in contra esecutiunel uncí legI, in contra pereep-tiuneI uncí contributinni legali , sail in contra esecii-tiunei uneI ordonante .mandatil alii Justitiei, sail incontra ori-carii alte orclinI a autoritatil legitime, seva pedepsi cu. reclusiune.a ; iar daca o asemenea cereresaú ordine a isbutitil a se si pune in lucrare si a pro-duce ereetti, pedépsa va fi máximulil reclusiunel.

159. Ped6psa liotilritri In articolulti de mai susilnu va inceta de a se aplica la. functiunartilil, agentelesail insgrcinatulil ce va fi s6ve.'.trsitú asemenea, infla,ctin-ne din ordinea mai marilorti sei, afarà numal dach a-césta" ordine . se va fi data de catre acei mai marl , IncasurI de a lorii competintil §i pentru care acelil fun-ctiunaril sail agente era datorti s arate supunere deierarchia..

AtuncI se voril supune la pedépsa 1106,1.114 in a-celti aceI mal marl cari voril fi fostil eel d'an-télil a da asemenea ordine.

1.60. Dacil, In urnia aceloril ordini sati cererl,vor nasee alte crinie supuse . la pedepse maI marl de610 cele esprese la., art. 158, aceste pedepse naaImarl' se vor aplica functionarilorii, agentiloril , sail in-sàrcinaçilorù de asemenea ordini sail cererl.

SECTIIJNEA VI,

Despre óre care delicte privit6rie la finerea actelortistatului .civile.

Oficiaril statuluI civile, saù cari nu vor5fi inscrisil aciele civill, sail cari .le voril fi inscrisil pefol libere iar nu in registrele destinate spre acestilsférsitil se vori'i pedepsi cu Inchis6rea de la &lungla treI i cu o amendh de la cincli4ecI 'Anil la dodd sute Id.

Ofici6rulil statulul civile, care nu se vafi asicuratil maT întêiü despre fiiinta consimtimatuluItatillui, mama sail altor pers6ne, cerutil de lege pentra

PENALE. 41

sail'

.

articoltl

culpabili

162.

www.dacoromanica.ro

42

40validitatea casatoria, se va pedepsi co inchis6rea dela doue pina la §ése lunf, i en amenda de la o sutà pinala o rnià cinci sute lei.

SECTIUNEA VII.Esercitiulu autoritcitei publice anticipate set, prolungite

in contra legel.

163. Functionarula publica care va intra in In-craren fauctiuuei sale pima a nu depune jurannIntuliicerutil, se va pedepsi cu o amendii egale cu onorariuliipe o jumgtate luna, neputêndil Ilia o data o cupa aceafunctiime Era a depone juram6ntulil cerutil.

1616. Functionarulti care, fiindil suspensildestituita , nu va inceta din lucrarea funqinnii sale,precum §i funqiunarula alesil pe nut" timpii care va fiesercitatil functiunile sale dupa ce a testa inlocuitil cualtulti, se va pedepsi ca inchisórea de la dou6 luni pi-na la unti anti , pazindu-se totti intr'unil timptl §i dis-poSitiunile art. 83.

particulare.165. Mara din intimplarile in cari legea hota-

rasce pedepsele pentru crimele orl deliCtele silv6r§ite decatre functional-II publici, acel funictionari cari vor fiparticipatii la alte crime sail delicte, a ciirorilre sati infrênare era puse asupra-le, se vor pedepsi du-pe cum urrnézii :

De va fi vre una delictii, se voril supune la ma-ximula pedepsei hotarite de lege pentru acelil

De. va fi o crimä, se va osindi la maximulti pe-depseI dictate de lege pentru aces, crimá, afara, de ea-sulti dud crima va atrage dupil sine aplicaren muneeIsilnice pe timpil marginita , In care cast' pedépsa i seva aplica fara nici o agravatiune.

CAPt III.Despre turburdrile aduse ordinii publice de cdtre tilde

bisericesci.

466. ori-ce preotil de ori-ce calla, care va ce-

saa

Disposifiuni

prevegliid-

delictil.

CODICE

www.dacoromanica.ro

lebra o cununii maI 'naintea indeplinireT acteloril si aformeloril cerute de legea civile, se va pedepsi pentrnprima elra Cu amenda de la o sutil pina la o mili leT ; iarIn casa de recidiva, se va pedepsi cu Incliis6rea.

OrI-ce preotil sail obrazil bisericescil demi ce cultil, care in adunarea publica, In. esercitiulilfunctiunil sale, va pronunta una' discursé coprinOndévre o critica sail censuré contra guvernuluT, In contraAdunttrei leginiteore, in contra une legT, a until decretadomnescil, saé orT ami acta ala autoritatiI publice, seva pedepsi cu inchis6rea de la trel luni pina la duoi anI.

Daca una asemenea discursé' coprinde oprovocatiune directa la nesupunere catre lee sail catrealte acte ale autoritatil publice; sail daca tinde a redi-ca sati a arma o parte dintre cetétiani In contra"altora,preofultl sail obra zulii biserice,scii care va fi pronun-tata se va pedepsi cu .inchiseore. pina la mil alié, dacaprovocareA n'a fostil urmata de niel una efectil.

lar daca a daté nascere la nesnpunere se va pe-depsi cu maximnlú inchiseorei.

Daca acésta nesugunere a *usé pina a se tran-sforma in sedititme sail in revolta, care va da 1cé, incontra unuia sail mai multora dintre culpabill, la apli-care de pedepse maT aspre, atund preotulil .sad obra-zulé sericescil se va .pedepsi cu aceeasi pedépsa.

AcelésT pedepse aratate in art. 168 se voraplica in aceeasi gradatiune, preotiloril saù obrazelorilbisericescT, candil acelésI delicte s'ají comisé prin scvi-erl date sub formé de instructiufii pastorali.

CAPt IV.

.Re siete*, nesuintnere ci alte necuviinte in contraautoriteitii publice.

SECTIUNEA I. .

Rebeliuni.

170: Oil ce atacé, orT ce resistentil Cu violen-

PENALE. 43

16'7.

16S.

'la

b

www.dacoromanica.ro

prin taptil In contra vre unuI functionarilstrativil ori judecatoresca de mi ce trepa i calitate,care ar fi In lucrarea eseentirtneI legilorti, ordinilorilsaú ordonantelora antoritâteI publice, a ordiniloril, amandatelorti, sail a hotaririloril ,judecatorescI, se nume-sce rebeliune si se pedepsesce dupa ImprejurarI ca eri-na sail ea delicti.

471. Daca rebeliunea s'a urmatil de maI multilde doug-decI persene armate, culpabilii se vora pedep-si cu reelusiunea, iar de nu voril fi fosta armatI, sevora pedepsi cu Minimula reclusiund.

172. Daca rebeliunea s'a urmata de imii nu-idéril de mai multi de treI individe pina la doul-deelinclusiva, pedépsa va fi minimulti reclusiund, de vorafi fostil armatI, iar de nu voril fi fostil armati, pedép-sa va fi inchiserea de la treI 'mil la doui anI.

473. Daca' rebeliunea nu s'a iirmatil de cata deuna sail de doua persa:irle armate, se va pedepsi cu in-chisérea de la «bel lunI pina la doui anI; iar daca re-beliunea s'a urmatfi tara arme, pedépsa va fi Inchis6-rea de la Ose dile pina la sése lunI.

174. La casa de rebeliune urmata de o cetasail atrupamentil, nu se va aplica niel o pedépsa re-belilorii ce se voril afla rara vre o insarcinare sail in-trebuintare in Céta c,ari se vora fi retrasii la celad'antéiii advertimenta al autoritatei publice saú ciliar Inurma ackluI advertimentii, de se voril fi prinsa fera ar-me M'ara' din loculi rebeliune i rara licita resistentedin parte-le.

Insá vor fi supiii,4 la pedépsa pentru crimele saildelictele particulare ce fie-care va fi s'évarsitil personalè.

125. Oil ce adunare de pers6ne pentru o crimilseg. delicti, se va socoti ca o adunare Inarmatii candmai multil de treI din acele persene voril pinta arme de

476. Gel' ce voril ave asupra-le arme ascunse,cari vor fi fácutil parte dintr'o ceta sail adunare, care

44 CODICIE:

tä admini-

.

www.dacoromanica.ro

nu se va socóti inarmatti, se vóril supune fie-en re la opedépsil intoemaI ea d'inda ar fi tilcutil parte dinteoM'a ori adunare Inarmatii.

.

17 7. CeI ce voril fi s'évé'r§itil crime on delicte intimpulil §i cu ocasiunea rébeliunel, Voy fi supu§I la pe-dePsele hotärite pentru fie-care dinti"acele mine, daciacele pedepse vor fi maI mari de cata cele cuvenite pen-tnt rebeliune.

ArestatiI aceia cari , fiindü prevenitT , a-cusatl , saù condamnatI pentru alte crime sati delicte,se vorti condamna pentra faptulil de rebeliune Cu vio-

sail arnenintare in contra autoritätil sail puteriIpublice , vor lua ()Inda pentru rebeliune Indatä dupiimplinirea soroculiff pedepsel pentru cele-alte crimesati delicte.

Daca arestatil se vorti achita sail absolvi pentrucrimele "orl delictele pentru cari a il fostil 1ncliiT, pe-,dépsa hotAritä pentru rebeliune o vorti lua indatzl dupäclarea hotirireI definitive pentru aPérarea loril de ace-le crime sail delicte.

Sträinulil care, dupti ce a fostil gonitti dinreintril M'A autorisarea speciale a gubernultil , se

va pedepsi Cu inchisórea de la treI lunl la douI ani.

SECTIUNEA II.

Ultragiii violinfe in contra forfei publice, in contraautoritcifii publice i depositaritoni lora.

1SO: Se va pedepsi ca amendà de la trel sute161 pina la cincI mil leI, sati en inchisórea de la o lu-na pinä la doul

I. Acela care , cu sciintil §i in contra proibitiu-neI autorititeI, redical, vinde saù respändesce in orl cechipi1 in locuri sati intrunin publice steagurl saù altosemnaluil de natura a propaga rebeliunea sati a tur-

.bura pacea

IL Acei cari , in locun sati intrunirl publice,*ti semne estelión de intrunin, cari ail tosta popri-

PENALE. 45

lenta

ani :

publica%

www.dacoromanica.ro

te in interesula ordinei §i ala sigUrantei publice de eh--be autoritfaile judetului.

Acei cari, cu rea cugetare, secta, stricastaramil steagurile sail alte semne ale autoritatil publice.

1.81.. Celil ce, prin cuvinte saü scrieri Injurat6re,va atinge on6rea unui saü mai multoril tunctionari ad-ministrativi saù judecatoresci, sail unui juratil, In lu-crarea, saü cu ocasiunea esercitiului functiunei lora, seva pedepsi Cu inchis6rea de la cinci-spra-dece Pe piná la§ése ludí; iar daca ultragiula se va fi urmatil in sala§edintelora une.' curti sail tribunala, °Onda va fi in-chis6rea de la dona Itua pina la unil ami.

Ultragiula facuta, prin gesturi ofensatóresaù prin amehint.ari, in contra unta asemenea functio-naril publica saii uratil in esercitiula, sail cu ocasiuneafunctiunei sales se va pedepsi. cu inchisórea de la §ésedile pina la trei luni; iar de se va fi urmatil ultragiulain sala §edinteloril unei curtí sail tribunal, se va pe-depsi cu inchisórea de la o luna pina la §é§e luni.

Ultragiula ra'cutil prin cuvin!e, gesturisalí amenintári, in contra ori carta functionaiil publica,precum §i In contra °ti caria cetritianil insarcinatil Cuuna serviciii publica sail municipale, sail agente insar-cinatil cu folla publica, in esercitiulil salí cu ocasiu-nea functiunei sale, se va pedepsi cu inchis6rea de la§ése Pe pica la duoa luni saü cu amena de la cinci-deci pina la duoa sute lei.

Ori cine va lovi, chiarú farà arma, §iciliar rara a resulta rilnire, pe ori ce functionaril ad-ministrativa sail judecatorescil , In esercitiula func-tiunei sale, sail cu n6asiunea acestui esercitia , seva pedepsi cu inchiáre de la una anil pida la doni ani.

lar daca lovirea se va fi urmatil In sala §edinte-lora a imel cursi sail a unui tribunala, culpabilulil seva osindi Inca §i cu interdictiunea pe timpil marginar'.

186. Atacurile prevNute la art. 184, de voltfi tacute in contra unul impiegata sail oficiara minis-

46 CODICE.

III.

www.dacoromanica.ro

teriale, contra unia agente ale forte publice, sail incontra unuI jurate; orl altii cetitiana insercinatil Cu unservicie publica In timpulil esercitiultil serviciultifsail cu ocasiunea acestuI esercitiii, se vorti ,pedepsi icuincliisérea de la o lime ping la une ami.

1S6. Dace- atacu rile urmate in contra functio-nariloril i agentilora prevedutl la art. 184 si 185, atifoste pricinuitere de versare de slinge, de raniri sati debele, pedépsa va fi reclusiunea; iar daca din acésta se

. va fi urmatì i mérte ,in termine de patru-decIculpabilulti se va pedepsi cu munca silnicä pe timpii

1S'. aliara candil nisce asemenea atacurT nuvora fi causatil versare de sange, räniri sail bóle, cul-pabilulti se va pedepsi cu reclusiunea, daca. lovirea s'a

Cusvéritù precugetare saü prin pindire.

I.SS. De s'a urmata lovirea orI ranirea, cu 'en-getil de, a omori, asupra vre-unuia din functionariI ci-tatI la art. 184 si 185 in timpti candil acestia Se aftaIn lucrare, sail cu ocasiunea functiune lora, culpabilulese va pedepsi cu munca silnicti pe tela viéta.

159. Pedepsele prevedute la art. 181. 82, 184,186, 187 si 188, se voril aplica. si acelore cari vota ,in-sulta sail vore ataca pre unil membru ali corpurilorelegiuitérey in 10Callal Adunare, sail in eurtea e1, pen-tru opiniunile emise de dinsula in stnulti Adunare.

SECTIUNEA III.

Refusei ' de serviciii datoritO legale.

.490. OrT ce comandante sail oficiArii de ostire,precum i orI ce functionarti ce are forta publica, care,dupa legalea cerere ce i se va face de catre o autori-tate civile, nu va voi a intrebuinta puterea ce 'are subordinile sale, se va pedepsi cu .inchisére de la eincI-spre-dece dile ping la doue luni, indatorandu-se a pläti§i pagubele ce voril fi resulta din acesta delicti;

ClVILE 47

loril,

www.dacoromanica.ro

Acela care cu vointa se va pune In sta-re de a nu fi propriil pentent serviciulil militará , princiontirl saú alte matilatiuni flicute de sine sati prin al-tulfi se va pedepsi cu inchiscire de la o luna pina la.tre.

Aceeft§I pedépsa se va aplica i acelnia care vapune pe unii individù, dupri.cererea le, in stare de anu fi propriti serviciulul

Marturil i juratiI in materia penale cari,sub una pretestil neadeve'ratil, nu vol.(' veni la chiiima-rea ,ce li se va face, se vorii puté osandi pe lingá amen-dele ce se voril pronunta pentru nevenirea lortí si la oInchis6re de la .ése dile pina la dour. lunI.

SECTIUNEA IV.

Despre sedparea arestafdorii, Si despre ascunderea.

Se va pedepsi cu inchis(Sre, de la patru-spra-dece çlile pina, la doni anI, acela care cu vointzinlesnesce saù ineércii a inlesni sciiparea, sati face a sesciipa unft arestatil care se aflil pusu inteo inchis6re,sati sub paza forte armate , a hmationaruluT (ni a a-aenteluI insilreinatil . de a-lii conduce orT de a-lft pre-vecrhiar,

494. Candil una arestatil va gcripa, pilzitorulilsaü conductorulil care va fi causa voluntaria a acesteIsea-parí se va pedepsi cu inchisimed de la tre luni pi-na la douT

Daca va fi uumai negligenuí, pedépsa va fi llichi-chisérea de la cine-spra-dece dile pinä la .unil

195. Arestatii cari prin atrnpamente sari insoti-re vor fi scápatil dintr'o inchisóre, prin intrebuintare deviolenta sail de resiste* in contra custodiloril (pazi-torilortl) sail acei cari vor fi silitfi pe aceOia ca sA fa-cii acte sail sal popréscri de a le face , pre-cum asementa §.1 acei cari vor fi participatá lé o a-

48 CODICE.

,

militaril.

www.dacoromanica.ro

semenea nesupunere, se vor pedepsi Cu inchisòre de la§ése lunI ping la douI

Acei cari se v.or fi incercatù. a face vre-una dininfractiunile preVOute din acestii articolg , ara insá aisbuti, se vorti pedepsi totil deauna cu minimulg inchi-sòriI prevOutil mal susg.

Pedgpsa prev4ut mai susil se va pronunta con-tra arestatilorg , peste pedépsa pentru care era con-demnatI , vi se va esecuta (lupa implinirea acestel pe-depse, salí dupg pronuntiarea sentintei definitive de a-chitare salí de absolutinne, tara prejuditiulii de alte pe-depse mai grele ce li s'ar cuveni pentru alte crime sagdelicte ce vor fi comisti prin violentele intrebuintate dedinii cu ocasiunea scpirii long.

Daca scaparea, prin spargere orI cu inijlò-Ce silnice, s'a inlesnitg prin dare de arme, pasnicula vicónduckorele, cari se vorti fi impgrtilvitii la ac6sta , sevorg pedepsi cu munca silnicii pe timpg miirginitti, iarceI altI cu reclusiunea.

Acei cari vorg fi ascunsil orI vorg fi mij-locitil a se ascunde persène, pe cari le cunoscea de.s'évérvitelre de crime, se vorg pedepsi cu inchiscirea dela o luna la unti- anil.

Iar daca ascunderea orI mijlocirea de ascundere,se va fi filcutil pentru in parte-VI folosii pedépsa va fimaximulff terminuluI inchisoriI. Vorg fi insg apératI deosinda copr;nsg intr'acestil articolil rudele de sus(' vide josii, sotnlil sati sotia, vi ciliar de voril fi despiírtiff,fratiI saù surorile culpabililorg celorg aseunvI i afinilping la aceeall* spitg.

SECTIUNEA V.

Despre spargerea sigilidort7 fi litarea actelord sari lu-crurilorti aflate in deposite publice.

19S. Cindü sigiliele puse din ordinCa und dre-gritoriI administrative salí judeCgtorescI,- se vorg spargedin neingrijire,a custoPorti, atunei acevtl cust4 se vorgpedepsi cu inchisóre de la vése çlile pina' la patru huaI.

4

PENALE. 49

anT.

196.

497.

www.dacoromanica.ro

109. Daca spargerea sigilieloril se va face lachartiI si lucruri ale miel pers6ne, 'care sail va fisub pi-ra. de crimrt supusrt la pedépsa intime silnice , sail seva fi osinditil la acésta pedépsa, Ueingrijitorulii custodese va osIndi la Inchis6re de la freí ltml pina la untianil.

Acela care inteadinsil va sparge sigilielepuse pe chartiT saú lucruri despre care se vorbesce inarticolullí precedente oil va fi complice la spargereapecetilorti , se va pedepsi cu maximul inchis6rii ; iar

. de va fi insusi custodele, pedépsa va fi reclusiunea.

Pentru off ce altil felil de spargere de si-gilie culpabilii, se voril pedepsi ca inchiscirea de la oluna pinä la unil anil, i de va fi insusI custodele, pe-dépsa va fi inchis6rea de la Ose luni pina la unilsi jumaate.

Oil ce furtil s'évarsitil prin spargere de si-gilie se va pedepsi ca si furtulil spargere.

La intimplare de sustractiune, ascundere,desfiintarea de inscrisuri, de lucrari sail de procedu-

ra criminale, sail de alte chartii, registre, acte si lu-cruel puse in archiva, in cancelariT, ori in alte depositepublice, sail date in pastrarea unui functionaril publicil,pedepsele voril fi," pentru grefierI, portard, archivan, re-gistratori sati alti depositari , cani nu aú avutil cuviin-ciésa ingriiire, inchiscirea de la o luna pida la unasi o 4mendA de la trei sute pinà' la o lila lei.

2046. Cela ce va fi culpabile de sustractiuniascunderi salí desfiintari de chartiT ori lucruri mentio- -nate in articolulti precedente, se va pedepsi cu inacsi-mullí inchisUrii; iar daca culpabiluhl va fi insusI de-positarulil, se va .pedepsi cu reclusiune.

205. Daca spargerea si , sustragerea,ascunderea sail-desfiintarea chärtiiorú s'ati svêrçitú, prinviolenta, in contra vre-miei perséne, pedépsa va fi pen-tru orl-ce persemil, reclusiunea, firrt prejuditill lusa de

50 CODICE

201..

www.dacoromanica.ro

alte pedepse §i mal grele, la carT a pututil da loca na-tura violentelora sail a crimelora ce se vora fi s'évérsitil.

SECT1UNEA VI.

Despre degradarea monumentelorig publice.

VerT-cine va fi distrusil, derîmatü, ciun-degradattl In totil sail in parte, monumente,

statue §i alte lucrurI, cari servescil spre folosulü, orÌpod6ba publica, si sunt facute de catre autoritatea pu-blica sail cu voia eT, se va pedepsi cu inchis6re de lao lunk pink la una anil, si cu muenda de la una sutapina la cinci-sute lei.-

SECTIUNEA VII.

Usurpare de titlur sail functiuni publice.

OrI-care, fara cadere, se va amesteca intunctiuni administrative, judecatorescï, orI ostasesci, orl

sail va face acte ale unei dinteaceste func-iunT, se va pedepsi cu Inchis6re de la §ése lunT pinkla doui ansi, fAra prejuditiula pedepsei de plasmuire,daca adula pórtil caracteriulti acesteI crime.

OH-cine va purta in publica vre-uní cos-tumil, o uniforma, sail o decoratiune care nu i se cu-vine, sail pentru care nu are autorisare, se va pedepsicu Inchisóre de la o luna- pina la Ose.

SECTIUNEA VIII.

Impedicdri la liberul4 esercitifi akl una,

OrI-cine care, prin fapte san amenintarl,va Sill Ball va popri pe una sail mal multe persime dea-§1 esercita cultula religiund lora, de a asiste la eser-citiula .acestui cultù, sail de a celebra serbatorile lora,se va pedepsi cu amenda de la ,una suta leI pina la unamiik

PENALF. 51

municipal%

20S.

religiuni.

209.

lei.

www.dacoromanica.ro

.A.cei eari voril iinpedica, voril intarliasail voril curma indeplinirea datorieloril une religiunIprin turburari ori desordini Riente in bisericil sau inalta loco (Mita spre acestil sfér§itil, se vora pedepsicu inchisére de la §ése çlile pina la o luna. §i cu amen-da de la §ése-pril4ece pina la dou6 sute lei.

Acelii cave va lovi pe preotul5 uneI re-ligiuni pe candil este In lucrarea functinnilora sale, seva pedepsi crt Inchis(ire de la un il anil pina la doui.

Acelii care Fin gesturi saí cuwinte va ultrage peministrula unuI cultil pe candil se afla in esercitiultitunctiunii sale, se va pedepsi cu incliis6re de la §éseçlile la trei luni §1 cu amenda de la §ése-pra-Oece pinala una sutil, lei.

Dispositiunile acestui paragrafil se aplicanumal asupra turburarilorù', ultragieloril,sati ahora desordini, a clrorfi natura oil inprejurari nuvoril da ocasione de a se aplica pedepse mal grele, Upaalte dispositiuni ale acestul codice.

CAAT V.

Despre asociarea facdorilora de rete desprevagabondi.

SECTIUNEA I.

Despre asociarea fdeetordorti de rete

218. Orl-ce asociare de filcgtori de rele, sprevgtemarea persOnelorii, salí a proprietatilorti, este eximaIn- contra liniscei publice.

214. Acésta crima esiste prin singurulil faptilalfi organisarii ceteloril, orl ahí corespondentei Intre dén-sele Cu capeteniele lora, ort alii invbirei privit6re la da-ma de socotelil, ski la impartirea lucrurilora provenitedin delicte.

.215. Candil acista clima nu va fi msotitii, niel

52 . CODICE

210.

214.

242.loviturelora,

www.dacoromanica.ro

riman de o alta crinia, autorii, directorii, asocia-i capeteniele sail sub-eapeteniele acestoril cete, se

volt* pedepsi cut reclusitme.

216. Se vorti pedepsi oil maximula incliisóreIorI-ce alte pers6ne cari vol.(' fi fi.ista Insiircinate cu vreunü servicia Inteaceste cete, precumil i aceI cari, Cubuna sciinta i vointil, vora ,fi datil cetelora arme, mu-nitiunI, instrumente pentrii crime, locuinfil, sc1a ic, saillocil de intllnir-e.

SECTICNEA II.

Pon tu vagabon91.

212. VagabondiI, adica 6meniI fiirasunt aceI cari if aù, niel domicilia statornicil, niel mij-loca de lirana, niel esercitézil obicInuitil vre o profesiunesalí inestesugil.

Nimene nu se p6te declara vagabonda decatil numaI prin sentinta judecatoréscrt.

Nimene nu pene fi declaran de vagabondil de catade la etatea de sése-spre-dece aul implinit1 In susil.

AceI declarati de vagabondi, se voril a-duna Inteo monastire, sati unil alta loca, aimine deter-minan prin unil regulamentil de administratiune pu-blica, si se vora supune a Inv'éta o mesera cu care sase peda hrani, sati vora fi obligati a lucra In rneseriaCC cunoseil.

Timpula sederiI lora In una aseruenea locil va fide la sése Inni Ola la una anil.

AceI declara:II de vagabondI de nationali-tate straina, se voril puté i isgom din Ora. .

inainte de a se tramite una individa de-claran de vagabonda In imulil din locurile prevëdnteprin art. 219, i se va pune una sorocil de cela multao luna, In care da va puté sil gasésca, una mijlocilregulan de esistentia, In Care casil va fi scutita de amerge In casa destinatg vagabondiloril.

PENALE'. 53

tii

21S.

www.dacoromanica.ro

CODICE

Daca comuna unde este nascutil vagabon-dula sal yeti o pers6m1 cunoseuta si solvabile, va re-clama pe vagabonda, suptil oferta de garantia, indivi-dula astii-fela reclamata se va tramite in comuna carel'a cerutil saü in aceea pe care garantulila aratat'o.

Vagabondula care se va prinde finbracatilcu porta sertmbatù sail purtfindil arme, de si nu le vafi Intrebuintatil, saì avêndil asupra pile, carligealte unelte indemanatice , ori spre silvirsire de fur-turl, sati de alte delicte, orì spre a kînlesni mijI6celede a intra prin case; se va pedepsi cu inchis6re de lao luna' pina' la una anil.

Pedepsele hofärite intr'acesta codice pen-tru ceI ce mil avé pasaporturì sail revase de drumilfalse, se voril urca la maximulil pentru vagabondf, candilaseminea, pasaporturI orl r6va§e de drumil se voril ga-si la désnsil'.

TITLIJ IV.CRIME §1 DEL1CTE IN CONTRA PARTICULA1111.011C.

CAPt I.

Crimc qi delicte in contra pers(melor?7.

SECTIUNEA I.

Pentru omorii alte crime mar. Amenintdrideomorg in contra persénclorti.

§ I.

°mora, asasinatil (ucidere) parintucidere,pruncucidere, otravire.Omuciderea savésrsita cu vointi se nume-

sce °mora.

220. Omorula comisa Cu precugetare sa Cupandire, se numesce asasinatil.

www.dacoromanica.ro

Precugetare este atuncea anda maTintea faptel s'ea t'acutí hotartre de a se porni asupravieteT une persone anume, orl asupra aceluia ce se vagasi, sail se va neméri, §i chiarii candil hotárirea araatarna de vre o impregiurare orT conditiune.

Pandirea este a ascepta pe cine-va, órecare timpa Intr'unulii orT mal multe locurT, sail ca°more, saù ca se esercite asupra luT acte de violenfá.

Parintuciderea este omorulii s'Oval-0M a-supra parigiloril legitimï, naturalT safi adoptivI, sati a-supra oil ettruT alta ascendinte (rudil de si-14)

Pruncuciderea se numesee omornlü co-piluluI séti nilscutil de curénda.

Oträvirea este marta miel perseone prinintrebuintare de substage cari potil causa morte, maTcurénda sail mal' tardiil, orT §i in ce moda ar fi tosta in-trebuintate sail date acele substage.

Totù culpabilele de °mora Cu precuge-tare, de parintucidere, pruncucidere §i de otravire, se vapedepsi Cu 'nunca silnica pe viét.a.

Pruncuciderea canda se va s'évér§i asupra untacopilii nelegitimil de catre mama sa,, se va pedepsi cu re-clusinnea.

Se vora pedepsi ea nisce ueiga§T cu pre-cugetare, totT aceT facétorT de rele cari voril intrebuin-

casne off spre sévar§irea crimelora lora.

Omorulil se va pedeyisi cu m'inca silnicape tela viéta candil se va fi sévér§itil maT inainte, seade odatil, sail in urma alte crime'. .

Omorula se va pedepsi asen-ienea, en munca silni-ca pe toa viéta, candil va fi avutil de scopii orT a pre-para, orT a inlesni, orT a esecuta unil delictli, sail de aajuta dosirea, orT a asigura nepedepsirea autoriloraa complicilora acelul delictil.

PENALE. 55

22'7. Ina-

22S.

ta chinnrI

www.dacoromanica.ro

lu hite cele alte uasurT culpabilele de omorti seva pedepsi Cu vainica silnicà pe timpil

§. II.

Anicainfärt.

Acela care va fi aznenintatd, prin inscrisilanonimil salí subscristi, de a asasina, de a otriivi, oride a face asupra vre unel persóne oil ce alta atentatilsupusì la munca silnica tata vida sati pe timpilmarginitil, se va pedepsi cu reclusiunea, daca amenin-tarea se va fi Menta en cerere de. a depune o suma deban1 la una 1061 liotrîtü, sail de a 1mplini orl-ce alteconditiutiT.

Daca amenintarea inscrisil nu va fi luso-tia de niel o cerere sati conditiune, osInda va fi llichi-área de la una and la donI i amenda de la una sutapîna la cineT mil

Dacil ameniutarea insotita de cereresad de vre o conditinne, s'a Menta prin graiii, culpa-bilele se va osindi la Tneltisóre de la trel ludí pina latmü and si la o amenda de la una sita, piad la cilla sute leT.

SECTIUNEA

lociri altc crime i delicte comise cu voinfd.

238. Acela care cu vointa va lovi sati ranipe o persóna sad ii va causa orí ce alta lesiune corpo-rale, se va pedepsi Cu Inchis6re de la . ése dile pinala §ése lunl.

far dacrt rancie sail loviturele vor fi tostil Cu pre-cugetare sail pandire, pedépsa va fi Inchisóre de la douelunT pina la una anil i jumaate.

Pedepsele prevNtite prin acestil articold nu se re-peala de cata la rrtnirile si lovirile cari n'ati causatilnici beila nicI vre.-o necapacitate de lucru.

239. Daert lovirile sail ranirile ad causatd o vil-

56 CODICE

marginita.

235.

*36.

231.

www.dacoromanica.ro

temare insenmatil siinétatil salí unul membru alú corpu-oil dacti aü datti nascere vre une necapa-

citätT de hteru, culpabilele se va pedepsi cu inebisérede la doifé: lunT pinh la unil anil ijuidétate.

Iar .dacil se va fi urmatil cu precugetare, mini-muiri pedepsel va fi de- s6se

Dacä, in urmarea Ioviiilorü sail rtinirilorávolontarie, pätimasulti a remasil slutitil saü in necapa-citate pe tela viéta de a lucra, s'ir] inutü sati orbil, satisurtir', salí a perdutil faeultatea de a procrea, sail a re-masil smintitil de minte orl nebunii, saü imbecile, cul-pabilele se va pedepsi en maximult1 inchis6riT.

Dacil ränirile sari lovirile voluntarie ail cau-satil m6rtea, culpabilele se va pedepsi cu reelusiune.

Dacti ränirile sail lovirile Menta cuprecugetare saú Cu pandire, de s'a urmatil m6rte, pe-dépsa va fi ninnea silnici pe timpil iuàrginiti, iar dacä,nu s'a urmatil m6rte ci una din lesiunile prevNuteprin art. 240, se va pedepsi cu minimullí reclusiunil.

In casurile prevNlute la art. 238, 239,240, 241, dacti culpabilele a comisil tapta in contra

legitimi, naturall salí adoptivI, sail incontra ahora ascendentI legitimi, i se va aplica maxi-mullí pedepseI prevédute la fie care articolil, afaril decasulii art. 240 unde pedépsa se va indoui.

244 Dacá, erimele i delictele, prevéhte prinacéstä sectitune i prin seefiunea precedinte, s't..vir-sitü-. de vre o adunare turburtitnre, cu rebeliune sail cujefuire, acele crime i delicte sunt imputabili cripete-nieloril, "uneltitoriloril i invitatorilorti aceloril adunfirl,rebeliunT sail jefifirT, eari se voril pedepsi ca culpabilide acele crime mi* delicte si se vorti osindi la aceleasipedepse ea i acei cari le voril fi sévél-sitil in per-senig.

24g. Orl cine va causa altuia o bai saüo ne-capacitate de bien', &ludri cu voinfa i cu ori-ce chipil,

PENALE. 57

lui victimel,

lunT.

www.dacoromanica.ro

substante, cari , fati a fi- de. naturri a cansa mente,sunt viltémát6re 8511'664ii, Se va pedepsi en incliis6rede la o luna la doui anI §i cu o amena, de la o suthpina' la cincI miie leI.

Dae5 delictubl s'a comisti in contra prtrintilorilprecum sunt specificatI la art. 243, pedépsa

va fi maximul5

246. Orl care prin lucruri de mancare, beutu-rl, doctoril violini sad prin inijlocii, va fa-ce cu sciintil pe o femefá ins5rcinatti sii liipede, oil envoia el sail nu, se va pedepsi ca minimulü reclusiuniI.

Ferneia care de sine§I va fi facutil vre unù mij-loor' ca Sii lapede, sail va fi primitti sii intrebuintezemijloeele de 15p6dare ce i se voril fi araatil ori i sevorii fi datil spre acestil sfir§it5, se va pedepsi cu in,chistke dela §ése lunl pina la doul ani, de va fi resul-tata Fapildarea prunculuT.

In casil candil liipMarea pruncului se va fi efec-tuitti asupra unu pruned nelegitimil de câtrá mamasa, pedépsa va fi Inchis6rea de §ése lunl pinli la untianti.

Med.,eii, chirurgil, oficittrii de siinkate, spiteriI §iin6§ele cari vorg aréta sad voril da sail inlesni acestemijkoce, se vor5 pedepsi cu reclusiune pe unri curstide timpii, care nu va fi niel. odatrt mal putinti de pa-tru anI daca 150darea va avé

Daca' din hipedare se va fi causatti mórteapedépsa se va aplica cu tutti _grada niai susti.

Art. 247. VitrI-cine va vinde beuturI prefcute si amestecate Cu materii viltemlítóre sán6thtiI, seva pedepsi cu inchisóre de la §ése vile pira la douelunl si en amena de la §ése-spra-dece leI pinil la cincIsute leI, iar prerileutele beuturl, ce se vor5 dovedifi ale vsénOtorilorti, se vor5 confisca.

Amenda se va pronunta in fav6rea doveditortilta.

58 CODICE

orI-ce

loca.

a

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA

Omucidere, reinir`i si loviri feird void. Crime si delicte.scusabili si casurile in cari nu potd fi scusate. Omucidere,

reiniri si loviri cari nu sunt ?lid crime niel, delicte.

§ I.

Omucidere, rrtniri si loviri fistra voirt.Oil care din nedibriciri, din nesocotin,

din nebilgare de sémä, din neingrijire saii din nepazi-rea regulamentelorti, va s'évérsi ornurù färä voiä, oriva fi fostil causa nevolontariä de a se s'évésrsise va pedepsi cu inebisóre de la trei luni pinä la unùanü si jumaate cu amendä de einci-sleci pinh* la omirt lei.

Dacrt din una din causele precedenti vorOfi resultatil numai räniri ori lovituri, inebisórea va fide la sése çlile pira la done luni i amenda de la don'é-deci i ése lei pinä, la cincl sute lei.

§ II.

Crim e si delicte scusabili si casuricandil nu potti fi scusate.

Omoru15, rrtnirile si loviturele sunt sensa-te, dad, ati fostri provocate prin lovirl sail violinteri urmate asupra une pers6ne.

Crimele i delictele mentionate in ace15din urmä articolO sunt asemenea scusabili, dacti se vorOfi comisù resping6ndii Oioa escaladarea sati efractiuneaingrildirilorti, a ziduriloril oil a intrilrilorii una caselocuite sail a unui apartamentù locuitù ori a dependin-telorti acestora.

Daert faptutri urmatil nóptea, acestil easti esteregulatil de art. 257.

59

omor5,

ma

www.dacoromanica.ro

Paricidiula nu este niel °data scusabile.

Omorula s'évérsittä de catre barbatil asu-pra feme"I sale, sail de catre acésta asupra barbatuluI

nu este seusabile, daca viéta sotulta sail a sotieIcare a comisa morilla nu a fosta prisa in perico)aehiaril in mome.ntulil cilndil s'a comisa omorulil. Incasil insa, de adulteria , omorulü comisa de catre sotaasupra sotieI sale sail asupra complieelnI, sail de catresota, asupra sotuluI s611, sail asupra coniplicil, in mo-mentnlil surprindere in flagrante delicta In casa conju-,T6ale este scusabile.

Cand fapta scusel va fi doveditil, la casiide verI-o clima care trage (lupa sine pedépEa 'maleesilnice pe tela viéta sail pe timpil muirgilìitù, sail reclu-siunea, pedépsa se va reduce la inchisóre de la ése lunI,pina la dousi anI.

lar la casi" de oil-ce alte crime, pedépsa vafi in-chisóre de la trei lunI pina la 'mil :mil.

La casa de una delictù, pedépsa se va reduce lainchisiire de la Ose dile pina la sése !m'Y.

S III

Omucidere, raniri i lovirI cari nu sunt ca-lificate niel crime niel delicte.

Nu se socotesce niel crima nicIcand ornuciderea, ranirile i loviturele era ordinate delege si comandate de autoritatea

Nu este niel crima niel* delicti' candilcela ce a silvérsitil omuciderea, ruiiile ii loviturele afosa" silitil la acésta prin necesitatea aetuale atine'. legi-time apgrari conforma art. 58.

Sunt coprinse In '-asurile de necesitate ac-tuale de legitima aparare si urmilt6rele treI casmi

I. Daca omuciderea, rfinirile salí lovitnrele s'ail se-vérsitil respingéndil l'Otea escaladarea sail efractiunettIngradirilora, ziduriloril sail iutruirilorü une case lo-

60 CO. Die

s'a,

delietil

257.:

www.dacoromanica.ro

-cuite sati a tuna apartamentil locuitil sati a dependen-telorti acestora;

Daca lapta s'a slvér§itti apërtndu-se cine-va incontra autoriloril de furturi sati de «¡catire esecuta-te en violintil;

Daca omuciderea, ranirile sail lovirile comisede o fenielil vor fi fostil provocate immediatil de o si-Mire esercitatti asupra persemeT sale.

SECTIUNEtL IV..Despre

25S. Acela eare, duelù, servindu-secu arme, nu a ocasionatil niel omorti niel ranirT, se vapedepsi Cu inchisére de la §6se çiile pina la §ése lunT§i cu amenah de la doue sute leI pina la una rniiä leT.

Candil dintr'unil duelti ar fi resultatil m6r-te sail rilnirT, pedépsa luptatorilorti va fi inebisbrea dela kiése çlile pina la douT anI.

Judectitorulil (lupa imprejurarT p6te urca- penalita-tea si pina la patru anT de inchisbre.

Daca lupttitoriT se voril bate la dueliisecondantI oil marturl, sail daca regulele hotarite de

martini °ti secondantI nu se mil fi observatil, si dacadin acestii ¿ludri a resultatil mértea sati r'anirea unuia,culpabilele se va pedepsi dura dispos4innile generalicoprinse in acésta lege asupra ornoruluI sati alte ranirTcorporalI.

'ClIndil una milittiril se va bate in duelú cuuniT individii care- nu este militaril, se va supone lajuridictiunea ordinara a tribunilelorti civilT.

SECTIUNEA V.Atentate in contra bunelorii moravuri.

Oil-cine va comite tutti ultragiÙ publicilcontra pudo:Si-O, se va pedepsi Cu. inchiseire de la trellunI pina la unti atta si en amena de. La cincI-eci pi-na* la done sute la

_

PENALE. 61

intr'unii

26-1.

262.

www.dacoromanica.ro

OrI ce atentatil In contra pudóreI lude-plinitil salí cercatti, t'ara violenta, asupra perOneI u-nuI copilil de secsil barbatesdi sati ferneescil de virstilmai mich" de patru-spre-çlece ani, se. va pedepsi cu mi-nimulil reclusiunit

OrI cine va comite unü atentatil in con-tra pudóreI, Indeplinitil saü cercatil, cu violinta, incontra vre unul individù" de secsil barbatescii sail fe-meescii, se va pedepsi cu reclusiuuea de la trel pina.la §ése anI.

Daca crima s'a comisil in contra pers6nei unulcopilq, mal mica de cincI-spra-çlece anI împlinii, cul-pabilulil se va pedepsi cu maximulil reclusiunii.

Daca culpabilil sunt ascendentiI pers6neIasupra caria sail comisú siluirea, saü daca sunt dintr'aceI cari ail o autoritate asuprn, daca sunt institu-toril sail servitoriI seI sail al pers6neloril mal" sustl In-semnate, daca ace§tI culpabili sunt functionarI ai unulcultü sail preotl orI caluerl, sati daca culpabilele, orI-care ar fi, a fost5 ajutatù In crima sa de catre una sailmaI multe pers6ne, depépsa va fi pentru casulil pre-véçlutil de art. 263 §i 264 maximulil reclusiunii.

Candil siluirea se va fi comisil de cifre persóne-le mentionate In acestil articolù asupra unuI copilil desecsü barbatesdi saù femeescii In virsta mal micil decincl-spre-çiece anI, pedépsa va fi maximuld muncelsilnice pe timpil marginittl.

Dac5, din crimele prevequte la art. 263,264 §i 265 va resulta mérte, culpabilele se va pedep-si cu munca silnica pe viéta.

Orl cine va fi atentatil la bunele mora-vuri atitandil , favorindil sati inlesnindildesfraarea sa coruptiunea tineriloril de ambe secselemal' miel' de dou6-çlecI §i unu

anI'se va pedepsi cu in-

chis6re de la §ése lunI pina la douI anI §i cu amen-a de la una sutil pina, la trei mii lei.

Daca indemnatoriI, ajutatoriI saú Inlesnitoril des-fré.n5reI a tostù tat1ü, saii mama, epitropiI sari alte

62 CODICE

obicInuitil

www.dacoromanica.ro

perseme insgrcinate Cu preveghiarea lora, pedépsa va fiinchis6re de la un ti antí pìn la douI anl , §i amendade la una s'ah' pida' la una miig leI..

Gel cghtl in delictulg mentionatil in celtidin una' articolti, se vorti mal condemna si la inter-dictiunea dreptuluI de a fi tutorI, curatorI §i partasI laconsiliele de fmiliuí, de la ting anti pina la douI anI,pentru indiviçiil carorti se aplica intèiulti paragrafti alaacelnI articolti ; de la doul ani pina la patrn , pentrnceI de cari se vorbesce In paragrafulti alti douileaaceluigsl articolg.

Daca delictulti s'a comisti de catre tata sial ma-ma, culpabilele va fi înc lipsitù de drepturile ce i seacorda de codicele civile asupra persOneI culpabileln1In virtntea putereI sale pririntescI.

Acellí culpabile de adniteriii (pré-curvig)precum si complicele sea, se vorg pedepsi cu inchis6-re de la una luna pina la sése lunI.

Actiunea de adulteriti nu se va pité in-tenta daca sotulti inocinte nu va cerc-o formalè.

Sotiulti inocinte pede cere si dobandi orIIn cursulii procesulul stingerea actiund publice, precum

dupri darea sentinteI definitive, incetarea pedepseI,daca va consimti a reman6 in etisgtoriri. In casulg a-cestti d n unng, complicele osinditti nu imite fi apsérattide penalitate.

Se va pedepsi en detentinnea de minimacincI anI persona aceea care, fiinciti casgtoritg, se casa-toreste din notí, mai 'naintea desfacerel casatorieI celeIprecedintI, daca, acea ctistitorig va fi fostil valabile.

Asemenea se va pedepsi si acela care, nefiinciticastitoritii, se cgsgtoresce din noil cu o persOng casa-toritg si pe care o scia ea' era crisritoritg.

Acésta pedépsil se- va aplica si preotuluI sag ofi-ciaruln1 statuluI civile care , cunoscéndti ca o personaeste ctistitoritil, isI da concursulii ministeriuluI sea la onouti cgsgtorig a aceleiasI

PENALE. 63

si,

persóne.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA VI.Arestafitert rnelegali, secestra(iuyii de perséme i alte aten-

tate la libertatea

2'72. Se va pedepsi Cu maximula incirisori1 orIcine tara ordinea autiorit4ii competinte, i atara de ca-surile unde legea ordina sail permite anume arestarea,une pers6ne, va fi arestatil, va fi detinutil , sail va fisecestrata pe o persóna pentru una motiva óre-carefiìr scopa de a comite una denota speciale.

Se va pedepsi Cu ticeeatll pedépsa i aorta care vafi data locuinta spre a se esecuta arestarea, Inchidereasaü secestrarea pers6nei.

273. Culpabilele de infractiunea prevgsluta inarticolula precedente, se va pedepsi cu reclusiimea:

Daca, din faptula (liara alii arestAril victimeisail ala tratamentulta la care a fostil sumisa, in timpulilsecestrariI sal, a resultatil o lesinne corporalesaa daca va fi tosta' supusa la vre o tortura.;

Daca secestrarea a tinuta maI multa de o luna;Daca crima s'a comisa asupra unni ascendin-

te legitima saú naturale;Daca arestarea sail secestrarea s'a esecutatil en

porta scambata, cu nume mincinosii , sari cu vre oordine orI mandatfi- plastim tú au antoritâteI publice,

Daca individula arestatil sail secestratil a fostilamenintatil cu mente.

274. Pedépsa se va seade la inchis6re de lao luna la una aria, daca ceI culpabill de delictele men-tionate la art. 272, pina a mi se porni pira asuprii-le,voril fi liberatil, pe pers6na arestatii, inebisa, Sari sece-strata, inaintea impliniril çlilei celel de ala slecelea, so-cotite din diva arestfiril, a inchis6ril sail a secestrarii.

64 'CODICE

1).

grava,

2).?).

§i

www.dacoromanica.ro

SE CTIUNEA VII.

Crime si delicte privit6re la oprirea set destruereadovedirii statului civile a unu copil2, sati la compro-miterea esistentei sale, reipire de minori, infracliune

contra legilord asupra immormatdrilora.

§ I.

Crime si delicte In contra until*

215. CulpabiliI de rapire, de tainuire, de su-presiunea unuI copi15, de substitutiunea unul copild inloculu altuia, sail acei cari voril face s tréca unil

ca nascutil dinteo femeia .care insa nu l'a nascutilse voril pedepsi cu reclusirme.

Acésta pedépsa se va aplica i acelor cari fiinclilinsarcinatI cu tinerea unuI copilil nu vorg infati§apers6aeloril care ail dreptulil de a 'la reclama.

VerI-ce persema care asistêndil la o nas-cere de copilil nu va fi fauna' declaratiunea prescrisade codicele civile, in timputil cerutti de acea lege, seva pedepsi cu inchis6rea de la §ése dile la §ése luni §iCu anaemia de la dou6-decI §i §ése la trel sute lei.

Aseminea se va pedepsi §i orI care pees6na caregilsindil unü pruncil de curéndil nascutil nu al va da ce-lorü cu a lul luare §i

Nu va fi supusil la pedépsa acela care gasindilvrú unti copilti, va voi sa se Insarcineze . Cu crescerealui ; va fi fug datoril ea dea asemenea inscrisil la in-stitutulil orfaniloril, sail la municipalitatea locale.

Cel cari voril lIpecla in vre nnú locilguraticil, un. maI midi de §épte anI -deplinl, pre-cumil si eel ce voril ordina a se lapeda copilulii, dacainsa ordinea se va fi incleplinitil, se voril pedepsimal pentru acestil faptil, cu inchiscírea de la §ése lunlpina la doui anI, si cu amenda de la doni;'.-decl §i séseleI pinil la trel sute leI. jar de se va fi lapedatil

de catre parintiI, tutoriI sail ingrijitoril... seI, orI

PENALE. 6 5

copilti.

'

insarcinatI ciipauire.

sin-

nu-

co-pilulti

www.dacoromanica.ro

din ordinile lora, atunce pedépsa va fi Inchisérea dela !mg allá In Risa si amenda de la cinci-slecI la cinesute leI

278. De se va fi schiloditti orl se va fi bete-jitil copilulii din causa lapedttreT, fapta se va privi ca oranire des'évérsitil ca vointa celuI ce l'a lapedatil ; iar dese va littémpla m6rtea copiluluI, fapta se va privi ca o-mora. In cela dintéiil casa culpabilulii se va supune lapedéPsa otädta pantru rilnire cu vointa, i In cela deala douilea la cea carita pentru omorti.

2'79. Acei cari voril lipeda in locti care nu esinguraticil unti copilá mai micil de Opte anI deplinT,se voril pedepsi cu Inchisóre de la o luna pinil la Ose16111 i cu amendil de la douiS-qeci si §ése pina la unasutti lei.

lar de se va fi lapedattá copilulti de catre parin-tiI seI, de catre tutorii off .ingrijitoril seI, pedépsa vafi inchisóre de la douè lunT pina la unti mil si amen-a, de la cincI4ecI ping la dotiä sute leI.

Rapire de minorl.

Veri care prin videniá sail violenta va ra-pi sail va face a se r'ápf minorT, sati va Sndupleca, orIva ascunde, sail va stramuta, sati va lace a se ascundesati a se stramuta din loculti unde era aseqatI de ca-tre acei sub a carorti autoritate sati directiune erasupusI orl incredintatl, se va pedepsi cu Inchisére dela unil anü pinä la douI ani.

Acela care prin viclenia Batí prin- violintava rapi pe o fata maT mica de sése-spre-Oece anT, seva pedepsi cu maxim iilü inchisériI.

lar daca fata a consimtitil la asa räpire, ori debuna voia, a mersti dupli rapitorulá eT, fárä Silga cun6s-ce si parintii saù tutoriI eT, rapitorulil se va pedepsi cuInchisére de la treT luni ping la doui

66 CODICk

ani.

www.dacoromanica.ro

Daca rapitorula se va fi casitoritil cu fata-rapita, ela nu va puté fi urmaritil de cata dupa plan-gerea pers6nelorti acelora, cari dupa codicele civiledreptula de a cere nulitatea unel asemenea casatoriI,niel va pité fi condemnatil de cat dupa ce se va fi pro-nuntiatii nulitatea casatorin

Acela care prin amilgire saü prin violintarapesce o persóna mal Mica de sése-spre-qece anI sprea o intrebuinta ca -sa cersetordscii, salí a o deprinde ladesfrenare ori la alte sfirsiturl spre a impartasi folosil,se va pedepsi cu reclusiune.

§

Calcnrea legiuirìlorù asupra humor-mêntariloril.

Cel cari tara autorisare prealabile a o-ficiariulul publicti competinte, la intimplarile cana secere asemenea autorisare, vor Ingropa vrese vorti pedepsi cu inchis6re de la Ose çlile pina la oluna, t'ara a fi aperatl cu acésta de osinda cuvenitä pen-tru crime saù delicte ce aù insotita acestil

La asemenea peclépsii se vora supune i ceI carivora calca, off in ce chipri, legiuirile i regulamentelerelative la immorménIarile graibite.

OrI care va ascunde cadavrula une per-scine omorite, orI men-te, in urmare de loviri saù raniri,se va pedepsi cu inchiserre de la lése lunI pina la doulanI, rara a fi aperatti cu acésta de alte pedepse mal

- marI de va fi participatil la acea crima.Iar daca ascunderea se va fi lenta en in parte-sia

fblosti , atunce se va pedepsi cu inchis6re de la unùanil la doui anI.

Se va pedepsi cu inchiscire de la treT lunl:pina, la una anü, i cu amenda de la dorre-ftel çi ésepina la treI sute leI , verI cine violézà mormintele saùcornite alte acte de protanatiune a,supra lori, filra, a fi

PENALE 67

uni"

www.dacoromanica.ro

aparatil §i de alte pedepse pentru crimele sail delicte-le eari se vora fi comisti Cu ocasiunea acesteT violari.

SECTIUNEA VIII.

mincinése, calomni1, reve1atiunea se-creteloret.

§. I.Marturia, mincincísa.

VerT care va da marturia mincin6sa , inmateria' criminale, saù in contra acusatului, sail in a safav6re se va pedepsi cu reclusiune.

baca lusa acusatulil din causa unel asemenea mar-turii se va fi osindi,i1 la muna,' silnicä pe timpa mar-

, pedépsa va fi reclusiunea de la patru pina ladece ani; iar daca osinda acusatuluT a fosta muncasilnica pe tétil viéta, marturula mincinosil se va osindila munca silnica pe timpil margina.

Oil care va da marturia mincin6srt in .pri-cini corectionali, orI in contra acusatulul, or1 in fav6-rea lui, se va pedepsi cu maximulil inchisoril.

OrT care va da miirturia mincin6sa in pri-cinT politianescI, se va pedepsi cu incliis6re de la oluna. piná, la §ése

Celil ce va da märturii mincin6se in pri-eini civili, se va pedepsi cu incliisòre.

Marturula mincinosti care va fi priimitil orlce tela de mita, orT resplatire infiintata saü promisä, seva pedepsi cu reclusiunea de va fi pentru pricini co-rectionali sail civill iar de va fi pentru pricinT poli-tianesci, cu inehis6re de la una aria' pinä,' la douï.Ca-tre acestea, ceca ce va fi priimita marturula mincinosase va lua pe séma ospitieloril.

Gel ce prin oil ce mijlocil vora amagi premarturI spre a da milrturiil mineinósii, se vorti pedepsi

68 COD10E

injurii,

2ST.

initil

,

www.dacoromanica.ro

intocmal ca marturil mincinosi dupà dispositiunile celorildin urmil cinci articole.

Candil, in pricinI civili, prigonitérele par-ti vôril propune una alteia a face jurAméntil, sail candiljuramêntulii se va propune de catre judeatoril uneiadin partí, §i partea, priminda propunerba, va 86,61.0jurrunêntil mincinosti, seversitorulä unul asemenea ju-rAméntil se va pedepsi en degradatiunea

§

CalomniT, injuriT,revelatiune de secrete.Va fi culpabile de delictulti de calomniä

acela care, sati in locurT, orT adunarT publice, sail Invre unü actil autentidi si publicñ, sail in vre o scrieretipäritä orl nu, care insä se va fi afiptil, se va fi Vén-dutil, orI se va fi impartitii, va propune asipra cuI-vafapte cari, de ar fi adevérate, ar supune pe .prepusuliila pedepse criminalT orT corectignall, sati inricaril ladispretuirea §i la ura cetätianiloril.

2951 Se socotesce mincincísä orT ce imputarepentrn care nu se infátisézil legiuitä dovadä. Prin ur-mare imputätorulii nu pele fi prim.til a cere spre a saapärare de a se dovedi imputarea sa de catre alii, ni-el va puté sit se -apere diandil ca Inscrisurile, piesele,sal faptele doveditére ale crimel orT delictuliii Imputa-tului sunt cunoscute, saü ca imputarea, pentru care im-putator.lil se aflä,' &asa' In judecatá, s'a copian orT s'a

--scosil din scrimil striline sati din alte serien l tipiírite.

296. Candil fapta imputan, asupra ciff-va seva dovédi adevéran, impuntorulil va fi apiiratil de orice pedépsii.

Se va socoti ca dovadä legiuin numaT aceea. ceva resulta dinteo otärire de judecatä, sail din orT cealtil acta autenticii, sail din, yerma înscrisü cu scrierei

cu sub-scrierea iinputatuluT.Candil imputarea va avé de obiectii faptele unuT

functionar5 publicil, relative la atributiunile sale, atun-

PENALE. 69

civicA.

www.dacoromanica.ro

cI faptele Imputate se potil proba dupil regula comunli.

297. Acela care nu va sprijini propunerea sacu dovadá legiuifá, se va pedepsi ca calomniatorti duphcumil urthézà:Daci fapta Imputatil va fi de natura ase pedepsi cu munca silnicá pe tétä viéta sati pe timpánarginitti, culpabilele se va pedepsi cu inchisere dela unù mil si jumétate 016 la douI, §i cu-amena,' dela o sutá pInà la dou'é mil cinci sute la

In bite cele-lalte casuri osinda va fi inchisérea dela o luná, 0115, la §ése, si amenda de la cincl eci pida'la dotfé mil lei.

29S Acela care, cunoscêndil ca acusatiunea saeste mincinósá., tace inaintea uneI autoritáti publice, satiinaintea oficiárulul de politi6 judecátorésa, o inscrisádenuntiatiune calomniatere, prin care s'A, acuse o per-sená cl ar fi comisil o tapa supusà., pedepsel, saù caar fi cálcatil datoriele sale de functionarti publicti, se vapedepsi cu Inchisérea de la o luna pinii la unil anti.

Se va puté inca condenina si la interdictiuneape timpii

Injuriele saú espresiunile ocilnitére princari nu s'arti aduce asupra cuI-va Imputare pentru vreo fapfá lámuritá, §i pentru unú náravil sati viciù afétatiianume, de se voril fi rostitil in benn saü aduntui pu-blice, sail de vorá fi trecuta In serien i tipárite off mi,cari serien l sis se fi Impril§tiatii sati sui se fi impártitii,se vorti pedepsi cu amendii de la treI-çlecI pIná la donémil leI, saü cu Inehisére de la §ése (;lile la trel lunI.

Orl ce alte injuriI saú espresiunI ocári-cari nu voril avé gravitatea imprejurArilorg de

mal susti, niel se voril fi urmatá In adunArl ori prinserien l publice, se voril pedepsi cu simple pedepse

Nu se va socoti injurià dojenirea ce vaface unü stápInil servitoriloril sei, sati unù pirinte co-piiorù saù unü mestera orI invétátoril ucenicilortiset

70 CODICE.

-

téra,

seI,

www.dacoromanica.ro

302. in privinta imputariloril §i injurielortl ca-ri coprinde in sciierile relative la ap6rarea par-

sail in pladoeriele lorí, judecatorii, intru a ca-ror cercetare se va afla acea pricina, voril puté, jade-candil 'contestatiunea, sail s °tarasca a se suprimeinjuriele, sail scrierile injurielse, sail sá mustre pe auto-ru injurielorù, saü sa suspinda pe avocati, candil suntautoril acestoril serien, sail pladoerii injuri6se, din eser-citiulil profesiunei

Acésti suspendree nu va puté tiné mal multil detret ludí, iar la casil de recidiva, va tiné de la §éseni pina la unil

303 Daca sail scrierile injuri6se decari se vorbesce In artieolulti precedente, voril avé carac-terulil unel calomnil grave, in cata judecatoril, intru acaroril cercetare se va afla pricina prigonitorilorii, sa nupéta, judeca acestil delictù, atunce ei voril suspendeprovisorill procesulil §i'i voril trimite pentru judicareadelictului la judicatoriele competinti.

304. Daca cel ce se aréta Cu asemenea inscri-suri imputatére §i injuriése nu voril sci niel s'A citésca,niel sit serie, atunce delictulti va cadea asupra alca-tuitorultil inscrisultil.

. 305. Doctorii, chirurgil, spiteril, m6§ele §ice alte peráne cari, urmândil a fi dupa natura profe-siunei lorti cunoscatére i péstratére a secretelorfi celi se incredintézit , Id voril da pe t'ata, afarä, din intim-plarile candil legea cere o asemenea destáinuire, se vorilpedepsi cu Inehisòre de la o Innä pinä," la §ése luni,§1 cu ainendA de la una suta pina la cinc' sute la

CAPt. II.

Crime gi delicte contra proprietatilorii.

SECTIUEA I.Furturi.

306. Acela care va lua piinteascunsti unù

PENALE. 71

s'arti

lu-anti.

injuriele,

orl

lu-

www.dacoromanica.ro

cru mi§cAtoril alü altuia cu cugetil de a §i'lil insu§i penedreptil, s'évésrsesce unit furtil.

307. Tainicele luarl urmate oil de ciltre bar-batil spre paguba mueriI sale, orl de catre .muere sprepaguba Várbatului seti, orT de catre unil véduviivéduva despre lucrulil sotului celti1 r6posatil, orT de ca-tre copiil saü alte rude de josil, spre paguba tatälul saila mama, sari alte rude de sus5, orT de catre tafá,saú mamA sail alte rude de susit spre pagaba co-piilorù sail altoril rude de josil, ori de catre afinIde aceea§1 lini, orT de catre tratl §i surorT intre din§i1,nu so potil socoti furturT,-ci sunt supuse numaT la des-pggubirea civile.

30S. Furtulil precumil §i cercarea de furtii, seva pedepsi cu inchisóre de la §ése vile Oda la douTant', §.1 Cate °data* cu amend6 de la cincI-OecT Odd launa miiä lei.

Judecatoriele vor puté inch' pedepsi pre culpabili§1 Cu interdictiunea pe timp

309. Se va pedepsi cu inchisóre de la treT .1unipida la doul ani §i cu amendA de la una sufg la una miiA

Acela care va fi furatti sail va fi cercatil si fluedepe câmpurT, cal orT dohit6ce de povara, de trasiide cAlirie, precumil §i alte vite marl' orT mid, sail u-nelte de agriculturA, orT vinatulit aflatil in parcuri in-cliise, saú pesci din cotete orT alte locurT inchise, stupTde albine, postavurT, panda sat alte tegturi, cari seintindil in locurile determinate spre a se usca sail a sealbi;

Acela care va fi furatit sail va fi cercattifure lemne tAiate din Odure sail din magazine destinatepentru lemnArig, sail lemne de pe la heriistrae, orT lem-ne phititóre, sail din campuri live(P orT gradinT, fénit,bucate, .fructe saù alte tolositóre producte secerate, co-site sail nu;

Acela care fiindti servitoril cu simbrià, vi ficomisil unit furtil sail va fi cercatil comite de lasapinulit sa, saü chiaril de la perseme strAine cari seafla in casa stilpinuluT 6611, in casa unde elll va fi

72 CODICE.

lorti

mOrginit5.

sati

www.dacoromanica.ro

merSil cu stpînului sén, sail acela care, fiindil lucratoré,calla sail ucenicii, va fi sévér§itil furtulti in casa, ate-liernlii, sail magazinulii stilpinuluI sai, sail in locuinta,atelierulil, orI magazinulil unde lucréza

Birtasuln, changinlé, carciumarulti, otelieruln, ea-rausulé, círutaul, luntra §ul '6 sail vre-unulil din 6meniI lorcare va fi furatil oil va fi cercatil a fura tete ori partedin lucrurile incredintate loril In acésta a loril cauta-te, precum asemenea si clìltorii eari voril fi faratil sailvoril fi cercatil s fare lucruri din birtuln, cbanulil, car-ciuma, saü otelulli unde ail fostil primal.

Cu aceea§I pedépsa se va pedepsi :Furtuln svritil intr'o cash locuitil si in tim-

pin noptiI, sail de catre doné saü mal multe pers6ne,sail numal cu una din aceste dotté. ImprejurarI

In tete aceste casurI mal susil arétate culpabiliivoril pad osindi, afaril de pedépsa principale, §i la

interdictiune pe timpil marginitil.

310. Se va pedepsi en reclusiunea de la treiping la §ése ani, acela care va sévérsi ineasurile urmat6rie:

Canal furtulii se va fi urmatti intr'unil locasilconsacratil vre until cultil asupra obiecteloril consacratecultulul;

Canal furtulil s'a comisil prin efractiune sailescaladare intr'o casil locuia saü servindil spre locu-hip, sail in dependintele el, sail inteo curte inchisa.

Daca spre a comite furtulù, culpabilele a intre-bnintatil cheI mincin6se spre a intra bite° cash, apar-tamentil, odaiil saù bastimentil sail intr'o curte inchisil,sail spre a deschide usile, mobilile, easele de fern, du-lapurile, lài1e i orl ce alte lncrurl, destinate spre pas-trarea baniloril, a sculeloril, sail a altorn obiecte cari seafla In intru;

Daca culpabilele, prin taiarea légilturelorri, prinruperea sigilieborii, prin deschiderea coperisiloril s.iil prinintrebuintarea de eheI rnincin6se, a furatti pe drumurlpublice sail pe strade, ori piete publice, intr o diligen-fa, sail in curtea ori casa poste, in drum-Ail de fernIn vre o statiune, in vaporé sail alte vase dupa rinrile

PNALE 73

obieinuitn;

veunti

www.dacoromanica.ro

navigabilI, vre unula din lucrurile calatoriloril sail dincele destinate spre a se transporta;

Daca culpabilele a furatil vre-ung hicru dincele ce avea asupra-T, sail purta en sine unil nebunti sailsmintitù orT unù copila mill mica de douI-spril-qece anT;

Daca furulil sail unula dintre furl', sail unulilclintre acei can ail partieipatil la furtil purta asupra'siarme de fafa sail pe ascunsti;

Daca furtulil s'a comisil de catre douT sail inaTmulti complie, asotiatl pentru savérsirea de talliariTfurturT;

Daca furtula s'a comisil in timpula unuT incen-dia sari uneT inundatiunT asupra ob:ectelora ce se aftaInca' espuse pericoluluT, orl depuse intr'unii locil de si-curanta.

31.1. Agravarea pedepse furtuluI cornisa inteocasa locuita prin efractiune sail escaladare, se aplichchiar atuncI, &Ida locuitoriT case nu se afta In intl.!'In momenta:ail furtuluT.

312. Sunt aseménate en casele locuite:Vasele de NA', si orT ce alta cladire inist.atóre

de voril fi locuite;hdificiele destinate unni culta;Edificiele publice destinate pentru esereitiulil u-

neT profesinnI sari pentru conservatiunea de lucren;Imprejmuirea care face parte dintr'o casa locu-

ita saù dintr'unti edificia asemuitil cu o casa locuita (No.2 si 3), precuma i orT-ce alte °Mira sail IngradirT se vortlfi aflanda in intrulti imprejmuire.

Se socotesce imprejmuitil sail ingradita orI-ceunde nu 'Ate patrunde de catil prin

saa intrébuintanda efractiune sail. es-caladare.

313. Escaladarea se numesce orI-ce intr are Incase, cladirT, ori ImprejmuirT s'éversita prin suire pesteziduri, portI, inveliturl, uluce sail alte ingradirT inchise,precumil aseminea i orj-ce intrare pe ferestre, prin co-surI (hornurT) prin ferestrue de pivnitil, sai prin orT-ce

74 CODICE

cine-vacheiloria,

www.dacoromanica.ro

alte gauri pe sub paméntil cari nu stint destinate pen-tin a servi de intrare.

314. Efiactiune (spargere) se numese,e :Un-ce siluire, rupere, spargere, derimare a zi-

durilorti, a ulucelmil saü altortlingradiri inchise, a Inve-li§uriloril, a portilorii, a pardoseleloril, a ferestrelorii, a

-incuetureloril, a lacatelorti sail a ori-caroril unelteinstrumente destinate a popri intrarea, prin siluirea ca-roril agentele '§i deschide o trecere care nu esistea mai'nainte sail care era incbisa, ori lärgesce, 'pentru capeel intra, o gaura ce se afla In fiintil, saü tace o des-chidere óre-care: prin mijlocula caria clii sa se OM in-troduce In intru spre a comite furtu, sail chiaril f rt ase introduce in intru.

Cana agentele, in interiorulti case sail cladi-rii (Ai ingradirii aflandu-se, a deschisil prin vredin mij16cele arétate mal susti, u§ile, ingrädirile sail In-cuetorile din intru, dulapurile, láçlile, cofrele, sail oil'ce alte mobile sail locuri Manse, destinate pentru pès-trarea. banitorti, sculelorti, sa altoril obiecte.

In rindulii acestorti efractiuni interiori se socote-sce §i redicarea de case de banI, cutiT, bale inta§uratecu panza §i legate cu fringliii sai funii, §i de ori-ce al-te mobili mi§cat6rie incuiate, cari coprindil lucruri- deori-ce feliti, de §i nu se voril fi deschisii, ruptil,spartil acolo pe locti.

315. Ole mincinóse se intelegil ori-ce carlige,chei diverse prefficute sail semuite §i ori-ce &lid deundta care &I nu fi f6stti otarita de care proprietaril ,

chirimii sag birta§ii a deschide sail a inchide bròsce,lacate §i ori-ce incuetória va fi descniatii cii dinsele cul-pabilele.

316. Celli ce cu sciinta de rea intrebuintare vapreface sail va prescamba did mincinóse, se va °sin-di la inchisóre de la p luna §i jumétate pina la unil anii.

PENALE. 75

sail

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA II.

317. Acela care prin Intrebuintare deviolenIncontra persónelorti san ¡n'in amenintarl de a omorl

san de a fäni Indatil, va rnpi lucruhl altui cu cugetilde a Insusi pe nedreptil, s6v6rsesce o tailiaria.

Se socotesce aseminea cá comite o talara si a-cela care, surprinsil fiindil In flagrante delietil de furtil,Intrebuintézä violentä asupra une per òne san amenintaca va oinorl san va rlini Indatä sprc a puté sa scapesan suí tinil lucrulü turatil.

318. Se pedepsesce cu reclusiunea de la ciadani in susi-i, tàlhäria s'évét-§ità in imprejnrarile urnatire:

Daca talharula san unulti din tiilharI san unulitdintre compliciI lora, avea asupra'sI arme de fatil sailpe a scansil.

Elac.i talhitria s'a snvêr§itil de ctttre done sailmal multe perseme;

Daca tfilharia s'a gvérsitti pe drumurI publicesan piete publice;

Dacn,' ttilhilria s'a snviirsitil prin bàtâi san reletratamente, fará Insä sn se fi causatil

319. Se va pedepsi cu manca silnicà pe timPilmilrginitil:

OrI-eare va fi comisa 611114'6a. IntrebuintAndilcasne, rsánirl sü schilodirI a supra persemeI;

Acela care a comisil tâlMriä Intrebuintândgviolente, amenintar1, san rete tratamente din cari s'a

pricinoitù victimeI vre o M'a' a inintil san o necapa-citate la lucro sail perderea auduluI orI a limbeI san afacultiitii- de a procrea.

320. Se va pedepsi co muna Biblia pe teaviéta orI7cere savérsasce vre. o talhariìl prin intrebuin-tare de violente, amenintlid, rele trat.mente, bala, cas-ne, schilodirI san alte lesiunI corporall din cari s'a pri-cinuitil inerte patienteluI.

76 CODICE

-in

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA.

Stramictare sail desfiinfare de hotare.

Se va pedepsi cu incliis6re sail cu amen-a', de la una sutil pita la una na 'el, acela care, cucugete de a '§I ìnsui p6méntu1ù posedutù de altultl,inteunil moda nelegale, vá strAmuta sail va face a sestrAniuta semnele de notare dintre proprietiitI.

SECTIIJNEA IV.

Despre abusil de incredere.

OrI-care va specula asupra trebuinteloril,sati patimelorg unuI minora ca s. fa-

cuí sA, subscrie spre a sa pagubil obligaiuni, cliitante,saù vre unù inscrisù de refuire pentru imprumutare debanI, orI de lucruri mi§ciltcíre orI de InscrisurT comer-cian, sari de orl-ce alte inscrisurI indatorit6rie, sub oilcare form6 se va fi facutti aseminea tocmélk se va pe-depsi cu inchis6re de la darte' lunI pinä la douI anI §i cuamena care nu va puté trece peste a patra parte asurnel orI a prettilui lucrurilorti ce va firma a se in-tòrce inapoI vIternatuluI, niel s'A' fie maI micsá de cincl-çiecI leI.

OrI-care va pune la o parte sail va resi-pi spre paguba proprietarilorti, a posesorilorti orl a de-tinatoriloril obligatiunI, banI, marfurl, bileturI, chita*.sal ori-ce alte acte coprinOndri vre o obligatinne,aperare, §i cari i se voril fi datil sub titlu de inchi-riare, de depositii, de mandan saù pentru vre unil In-cru cu platá orI fârà platá, cu indatorire de a 'la in-túrce inapol sail de a '15 înfäia orI de a intrebu-inta inteunil ehipú otilritti, se va pedepsi dupre cuprin-derea, articoluluI 322. -

Daca abusta de incredere preveslutil prin para-grafuni de maI susù se va sever§i de vre-o slugri, omtien simbriil, ucenicil, calfil, grtimuítiei, lucràtoriì, adju-

PENALE 77

www.dacoromanica.ro

spre paguba stápinuluI séi, pedépsa va fi llichi-sóre de la §ése lunI pinä la douI anI

T6te acestea ara prejuditiulil celoril ce s'ail (lisala articolele: 203, 204 si 205 pentru punerea la o partesan redicarea banilor5, a obligatiunilorn off a altoril acte,orl lucrurI aflate in deposite publice.

Advocattd5 care prin darmi, oferte sailpromisiunT, se va Indupleca a se Intelege cu partea ad-versä si va vaema, prin fapte positive sail prin omi-siuni dolóse, causa clienteluI sëù, va fi pedepsitii prininchisóre, prin suspensiune din esercitiulii profesiuniide advocatil §i prin interdictiune de la functiunile publicepIn5. la cincI-sprä-4ce anI, si prin amendrt de lei treIsute 0111, la treI mil leT.

Cândil advocated va vagina cuprin fapte positive sail prin omisiunl, causa unui acu-satil sail a imul prevenitil se va pedepsi precum unnézä:

In casa de crirnuí, prin interdictiune de la profe-siunea de advocatil si de la verl ce functiune publicási prin reclusiune

In casa de delictil, prin interdictinne de la pro-siunea de advocatil si de -la orI-care alta functiune, lacare pedépsä se va puté adängi si Inchisóre ;

In casa de contraventiune, prin interdictiune dela profesiunea de advocatil si de la orl-care alta func-tiune publicil, mi pe maI putin de sése lunI, §i prinamendä pinä frei sute leI.

Cela ce, dupä ce va produce vre unil do-cumentil inscrisil san memoria la o judecátoriä pentruvre o prigonire, 115 va sustrage In oil ce modti, se vapedepsi cu o amena, de la dou6-4cI §i §ése la treTsute lei.

Acéstä pedépsä se va safari de acela§I tribunal5In a carni cercetare se aflä prigonirea.

Cela ce gäsindil pe drumurl orT pe ulitälucrurI ce nu sunt ale sale, §i Intrebilndu-se despre ele,le va tägridui, se socotesce ca a comisil unil abusii deIncredere si se va pedepsi cu incbisóre de la cinci-spre4ece çlile pinä, la treI lunI.

78 CODICE

vicleniä,

www.dacoromanica.ro

32S. Celti ce va gasi Intr'o curte, gradina, IngrajdurT orT in alta Incapere, banT orT lucruil ce MI suntale sale, §i nu le va alita stapinuluT 1001110 orT chiria-§uluT, se va pedepsi cu pedépsa prevaluta la art. pre-cedente.

329. Dispositiunile art. 307 se voril aplica §1

la casulti de abusil de Incredere urmatil filtre persóne-le acolo ar'étate.

330. Se orü pedepsi cu inchisére de la oluna pina la una anil:

TutoriT, curatoriT esecutoril testamentarT, aceiInsarcinafi cut paza lucrurilorti secuestrate, administfa-toril de fondatiunT, cari, cu rea credinta, lucréza in v6-fémarea pers6neloril sati lucrunilorri incredintate direc-tiuneT sail administratiuneI

SamsariT, agentiT de scambii, espeditoriT,misionarii §i alte pers6ne esereitandil o profesiune cucare sunt anume InsarcinatI de autoritatea publica, da-ca In atacerile cari le sunt Incredintate aducti, ca reacredinta, fétainare acelora cari le ail Incredintatil a-facerile

331. Caran§iT, vilsTaliT saì émeniT lora carI,prin amestecare de materiT vétemiltére, vora fi prescam-bata calitatea vinurilorú, saü orT ce alta felil de bséu-turI, orT de marfuri ala earoril transporit li s'a fostilincredintatil, se vorti pedepsi cu Inchisére de la douglunT la doui ani; iar daca prescambarea nu se va fitacutti prin amestecare de materiT vétamatére, osindava fi inchisére de la o luna pina' la §ése luni, Batí a-mena: de la dou64,1ecT §i §ése pina la cinei sute lei.

SECTIIINEA V.Inceleiciune sal escrocherid

.332. Acela care, In vedere de a Imparta* fo-loO, face sil pasea o amagire in paguba averiT altuia,sail Irlanda sä tréca de adev'érate fapte mincinése, sailprefäcéndti In mincinése fapte adevèrate, orT suprimén-du-le de totti, este culpabile de Incelaeiune.

PENA LE 79

www.dacoromanica.ro

Ineelticiunea, de nu va fi anume pedepsi-ta de lege cu o pedépsa speciale, se va pedepsi indeob-ste cu Inchis6re de la o luna pina la unil anil si cuamena, de la doug deci si §ése 011a la dona mil

Celil ce va tntrebuinta sati mime sailmincin6se, sail uneltirI viclene ca sa Induplece pe

timeni a crede vre o Intreprindere mincin6sa, vre o pu-tere sail vre unil creditti Inchipuitil, orI ca sa faca ase nasce speranta salí temerea vre und isbutiri, vre u-neI nenorocirI sail a vre und intîluplâri chimerice siprinteacesta va a.milgi pe cineva dea banI,se:1 obligaiuni, disposittunI, bileturl, promisiunI, chi-tante, saú inscrisurI liberatóre, si prin vre unulil din-teacele mijlóce va lua sail va cerca s'a in cu vicleniä t6tasati parte din averea altuia, se va pedepsi cu inchisérede la §ése lunI pina la doni anI i cu amena* de lacincI deci pina la done mil* lei, fati a se apara cu a-césta de alte maI marl pedepse ce i s'ar cuveni de vac5dé In crin a de plasmuire.

Culpabilele va puté Inca fi °dudar' si la inter-dictiunea pe timpil marginitil.

Ven-cine va calca regulamentele de ad-ministratiune publica privitóre la productele, industria

la manufacturile romanescI, cari se esporta In strai-delate si cari ati de scopti a garanta buna calitate, di-mensiunile si natura fabricatinneI, se va pedepsi cu a-men& de la una suta pira la doue mil let

Cehl ce va Insela pe cumparatorti asupra pro-bel lucrurilorti de aurti sati argintil, asupra cualitAtelund petre mincin6se, vénduta de buna, saù asupra fe-luluI off ettriI marfi, precum i acela care, prinbuintare de mincinóse dramurl saú mésurI, va únelaAsupra catimeI lucrurilorü féndute, se va pedepsi cuincliiOre de la o luna Orla la §ése, si cu amenda ca-re nu va puté fi nicI maI mare de a patra parte a des-pagubiriI cuvenite Incelatulul, niel mal mica de cincI-deeI let

Luertirile acele cu probá mincin6sa, sati pretulilde se voril afla incà In m'ande véndkoruluI, se

80 CODICE.

laca-

litatI

mobilI

§i

lorti,

www.dacoromanica.ro

vora lua in folosultl stabiliinenteloril publice de binefacere alelocului ande s'a 'innata delictulil, iar clramu-rile §i mésurile mincinése se voril stilrima.

Daca vénqkorula §i cumparatorulaservitä in trirguiala lorii cu alte dramurl, Sati cu alteidésuri, iar im ea cele otarite de guberna, cumpärato-rulil nu va avé dreptil a se porni In contra vé'nqé-torului care va fi incelatil ca drammi saI ca me-suri poprite, fax:A prejuditiulil actiune1 publice pentrupedepsirea atatil a fi-andel (in§eläciune) cata §i chiartia intrebuintarii grentatiloril §i mésurilorti mincin6se.

Pedépsa, In casil de incelaciune, este prescrisil laart. precedente, iar pedépsa pentru simplaintrebuintarede mesan l §i greutati mincin6se este prevedutä la carteaIVa acestui Codice, privitériä la pedepse de simplapolitiii.

Se va pedepsi ca inchisére de la o luM1pina- la una anù, acela care strica, sfarima, m'upe saridesfiintkä In pagaba altuia titIan sail acte cari nuera ale 1111 sail cari era ale lui numai in parte.

Ori ce editiune de serien, de compunerImusical):, de desemnurI, de picturä sail de orI ce altaproductiune care se va fi tipa:1.45 saa gravatil ca mice mijlocil flirà voia autorului, se socotesce contra-fa-cere, §i veri ce contra-facere este delicta.

VênPrea de serial contra-facnte, .intro-ducerea In Romania de serien 1 cari, dupä ce s'el- tipa-ritä aicea, se voril fi contra-fa-cual' In strainkate, estedelictù totil de a.cela feRi.

Pedépsa contra-factorului, saul .a intro-ductorului va fi amenda de la una suta pila la doui-1mil leI , iar pentru vènICtorü amenda de la dou'é-çleel§i §ése pina, la cincI sute lei.

Confiscatiunea editiund contra-facute se va °ad,atatil Inprivinta contra-factorulul, cata §i contra intro-ductoruluI §i a vénq'étoruliff.

Asemenea se vora confisca §i tablele §i tiparulcu cari se va fi ficuta contra-facuta editiune.

PENALE. 81

337.

33S.

www.dacoromanica.ro

3!j ,ce directora, MI ce intreprinOtoriilde teatre, orl ce asociatiune de artistI care va repre-senta pe teatru. serien i teatrall frà voia autoriultil, seva pedepsi cu amena de la cincI-OecI pina la cincYsute leI, si cu confiscatinnea banilora ce se mil fi strinsilla acea representatiune.

La intimplarile prev'Oute prin cele din urmapatru articole, productula confiscatiunilora se va daproprietaruluI spre a lu1 despagubire.

SECTIUNEA. VI.

Banceirute.

343. Acei cari, in casurile preNOute de legeacomerciale, se voril declara culpabilI de bancaruta frau-dul6sil, .se. voril pedepsi cu reclusiune.

Art. 314. Aceí cari, conforma Codiceltil de co-mercia, se vora declara complicI de bancaruta fraudri-16* se ~ti pedep i cu aceeasI pedépsa ca bancaru-tara fraudulost

Art. 345. AceI cari, in casurilepreve4te de Co-dicile comerciale, se vor declara culpabili de. bancarntasimpla, se voril pedepsi en inchis6re de la o luna pinala dou1 anI

316. Toa' sindicula care va ti culpabile de vi-cléna Si rea intrebuintare in implinirea datorielor salede administare, se va pedepsi cu inchisóre de la dourlunI la doul anI i cu muenda de la dou6 sute pina ladour: mil

341. Se va pedepsi cu inchisére de la o lunapina la iinì ni i cu amenda, care nu va puté trece pestesuma de leTo dona mil, creditorula care va fi facutil orIcu falitula, oil cu verI care alta persemä, invoiri spreala seil in parte folosii, ca sil dea votulü sea spre pa-gaba meseI ereditorilorri, sail care va fi savIrsitil vre oin parte tocinéla fraudulósa, din care ar resulta pentruansula uná tolosa in sarcina activuluI falituldf. So-

.

82 CODICE.

OrI

leI.

www.dacoromanica.ro

recula' inchis6ril mi va puté urca pina la douT mil, dacilcreditorulti ecte sindicti allí falitultil.

34S. Mijlocitoril de samba i samsaril, dacAse vorti declara banciírutari simpli, se veril pedepsi cumaximulìl Inchisoril.

Dach se veril declara bancilrutarT fraiidulosi, se verilpederisi cu reclusiune de la cine' anT. in susti.

SECTIUNEA VII.

<lomeé de noroca, lotJrií, turburdrI i fraudi Mire-buinfate la licitatiuni publice.

AceT cari facil meseriil din jocurI de no-ma, se vertí pedepsi Cu amena; de la una sua pinli lapatru mil leT.

Acei carT vorti tiné casa de jocurT. denorocil, primindti obsteste pe juch,"torT sail duph rece-mandatiune, precuril i acei cari, tara autorisatiunealegeT, \Toril fi deschisil o lotsérirt publica, se veril pedep-si cu inchisöre pliirt la sése lunl I Cu amena, de launa stità pinh la patru mil leT.

Oltra acestea se veril lua pe sérna stabilimente-loril publice de binefacere top banl sail biletele de banciisal alte "valorT, orT lucrurile cari veril fi espuse la jo-curi, sail la lotèril, precumil si tete uneltele ce veril fiservitù la acésta.

Ca cari in adjudicatinuile proprietittei,usufructultil sail inchirieriT lucrurilorti misditere, off avre-und intreprinderI sati a oil caril aprovisionia, verilimpedica sati turbura libera concurentrt la licitatiunT,sail la sumisiunI prin ofeite, intrebuintandil violentaséti ameninthrT ori inaintea sati in timpulti

ori sumisiumiloril, se vara pedepsi cit inchisórede la cincl-spil-dece Pe pila la ése lunT si en a-menda de la una sutil pinil la doné mil cincT sute leT.

Acei ce tormândil asociatituil cu scopil de aspecula asupra publice, veril depiirta peconcurenti, prin dartni, promisiuni sail altc mijlece spre

PENALE. 83

350.

licitatiuni-lora

www.dacoromanica.ro

a face sa scaqa, preturile obiectelorti puse in licitatiunese vora pedepsi cu incliis6re de la o luna ping, la tina anti.

SECTIUNEA VIII.

DestructiunI, degradatimg i alee pagube.

Acela care cu rea vointa §i farg dreptil,distrue saú degrada lucrurile altuia miscat6re sail ne-ini§cgtòre, se va pedepsi Cu inchis6re Oda la §ése luni.

OH care cu vointg va derima oil va sur-pa prin ori ce mijbOce in totil saú in parte zidiri, po-duri, ztigaze, §osele saù alte cladiri, sciindule ci suntstraine, se va pedepsi ca inchisóre de la cinci-spril-çleceqile ping la ring anti, °HI cu amenda care nu va trecepeste a patra parte din despagubirea cuvenita

35 it. OA ce jefuire,stricaciune sail destructiunede producturi, marfuri, efecie sail alte lucruri mobill orIimobili ce vol.(' fi ale altuia, de se va fi sëvêrsitil demai multi OmenI impreunati In cétii si cu vointa, se vapedepsi cu reclusiune.

Acelil care va desfiinta ori ce semnil sailorl ce lucrare care servea de liotartí intre proprietati,se va pedepsi cu inchis6re "Ail la §ése luni ori cu a-menda de la cinckleci pinti la o rule lei.

Se vorti pedepsi cu amenda care nu vaputé fi mai mare de a patra parte a despilgubirii cese va cuveni, proprietariula sail arenda§iulti, sail oil ce altapers6na care, avéndti mori, berastrae, pive si alte ase-menea, va inalta Cu vointä apa prin zagazuri mai susilde cumpilna cuvenita si va causa innecilciune la dru.marl sail la proprietfitile altora.

lar me§terulil care va fi lucratil inaltarea apel cuvointti fara a pgzi cuvenita cumpéna, se va supune lainchis6re de la o luna "Ana la §ése luni.

84 CODICE.

www.dacoromanica.ro

SeefiuncaCrime fi clelicte cari pung in pericolii villa a mal

multori persdne.

357. Verf-cine en vointa va pune focil lacorftbil, magazine, fabrice saú orI ce alte

candil sunt locuite saù servescil spre locuinta, §i in ge-nere la fncilperi locuite, saú servina sprede voril fi sail nu ale aprinOtorulul, se va pedepsi cumunca silnita pe timpii

La aceea§I peapsa se va supune cal ce va punefoca cu vointa, la cladirI ce servescll provisoriti pen-tru adunari de ómeni In timpulil candil nfl obiceiii dea se aduna scolo, fie ale sale aceste cladirT, fie ale altora.

Asemenea se va pedepsi §i acela care va da foalla triisurele de drumil de feril, la mine sail la altelocorTinchise, care servescil (provisoriil) pentru adunari de 6-menT, in timpulil canal ace§tia ail obiceia de a se a-duna acolo, fie -ale sale aceste tr5sure, mine sail locuriManse, fie ale altuia.

35S. Oil care cu vointa va pune foal la zidirl,corabil, fabrice, magazine de ob§te sail de cherestrele sailla orÌ ce alte cladiri candil nu sunt locuite, niel ser-vescil spre locuinta, sari la pilduri oil la bucate nesece-rate, sail la fa* necosite, se va pedepsi cu reclusiu-ne de. la trei ani pina la cincÌ anT, daca acele lucrenlnu vor fi ale hit

Acela care puindil focil la untilil din lu-crurile mentionate In art. de mai susü, fiindil aliiva causa, cu vointa, off ce paguba altuia, se va pe-depsi cu Inchis6re de la §6se luni pina la doul anT.

Oil care, en voinO, va pune focil la lemnetaiate in padure sail la bucate secerate sail la fan*cosite, fie acele lemne grilmadite, ori a§eqate aprópeu-nele de altele, precumil §i bucate gramadite, orl fa-cute stoguri, sati 16nul6 strins5 in capite, clâl, orf ire,

RENALE 85

IX.

zi-dirl,

www.dacoromanica.ro

dacil aceste lucran i nu vori fi ale lui, se va redepsi cureclibiune de la treI pini la cincT anI.

Cela care, puindu focti la unuli din lu-crurile mentionate in articolu ii de mal' susú, fiindi ahís66, va causa Cu Voifluí, orT ce pagubi altuia se vapedepsi cu inchis6re de la o luni 'Allá' la doui a, 1.

Celii care va fi comunicatil foculil la u-nula din lucrurile mentionate in articolele de maI susilpuindil cu vointi focil la oil ce lucra al sèil, ori strä-

dará aeatü Cu chipü in catil si pera a se intindefoculti, se va pedepsi cu pedépsa ()tirita pentru ceI ced'a dreptia vori fi pusil focil la unuli1 dinteacele lu-

La telte casurile mal susil mentionate, dacafoculi a causatil mérte la una séil la inaT multe per-sline cari se afla in locurile aprinse, clindi s'afoculti, pedépsa va fi munca silnici pe timpil

36-4. In tòte casurile prev'Oute prin art. 357,358, 359, 360, 361, 362, daci pagaba causatii prin pu-lieren: foculuI mi va trece Peste suma de una mia cincTsute leT, judecitorulu va puté scobori penditbtea pre-cumii uriné4: eluda pedépsa va fi 'nunca siliiicfi, vaputé aplica reclusitine; candil pedépsA va fi reclusia-nea va puté aplica inchisciret corectiontle nfput8nd-osaldé la mal putinil de unii anil; candil penglitatea vafi inchis6rea, o va puté scidea pini la minimulil de§ése Oile.

365. CeT ce voril surpt orI voril derima, cuvointil, prin inijloculil esplosiunii vre unel mine sail er-biriT, zidiriT, coriibil, magzine publice sail de acres-tele, se voril -supune la pedepsele ()tirite prin articolelede maT sub', potrivitil cu osebirile 'ce se facti inteacelearticole.

306. menintarea de a pune focil la vr'o lo-sail la orZ-ce alfa proprietate se va pedepsi in-

86 CODICE

crurl.

ivittinarginitti.

www.dacoromanica.ro

tocmai ca a,menintarea de omoril dura' osobirile preseri-se prin art. 235, 236 §i 337.

367. OrÌ care co vointa va arde salí va desfiin-ta, prin mi ce mij16ce, registre copie sail acte origi-nali ale vre uneT autoritati publico, documente, bileturT,polite, efecte de comercia sail de banca, in cari se vacoprinde sail din cari va resulta vre o obligatinne,dispositiune, sail aparare, se va pedepsi precum urméza:

Daca lucruiile desfiintate sunt acte ale vre uneIautoritati publice, sail efecte de comereiii , orI de ban-ca, pedépsa va fi reolusiune de la trel pina la eincTanI.

Tara daca lucrurile desfiintate voril fi, orT ce altilacta sail inserisil , culpabilele se va pedepsi en llichi-seire de la unil ana pina la duoT, si co menda de launa suta pina' la cincT sute lei.

36S. Cela ce va otravi, cu vointa, pesa in balo,helestae , oil havuzurl, se va pedepsi co Inchiseire dela o luna Ola la duoT ani , i cu menda de la §ése-spre-Ilece leT pina la done sute Id.

369. Acelil care, co vointa, ocasi6néza o Innecil-ciune care aduce cu sine m6rtea vre un I peráne, seva pedepsi cu 'nunca silnica pe timpil marginitil.

320. Acel ere pune In pericolti tr3nsportultipe drumula de ferti, s.,i1 stricandil cu vointa drumuill,ori inijhícele de transportil saa cele-I- Ate dependintI

drumului , redicandil sañ aeçlândù, puindilanula:anda, obiecte pe cale, .s:-.i.1 scoténdil. din locil rai-lurile sail punta in- e ile orT ce tila cbstacola , se vapedepsi en reclusiune.

Daca actulil a causata lesitml corporalT grave vreuneT perséne , pedépsa va- fi llamea silnica' pe timpilmarginitil ; iar daca se va fi causatil m6rtea vre-uneYperseme, culpabilele se va pedepsi en munca silnicii petótìí viéta.

371. Acela .care, printeunulti din actele previl-qute la art. de inaT susii, pune fOrO voint.a in pericola

. PENALE 87

t

a-le orI

www.dacoromanica.ro

transportula pe una druma de t'era , se va pedepsi cuinchisére pina la una aun ce ti multa; iar daca actuliia causata mértea vre-unei pers6ne, se va pedepsi cu in-chis6re de la dona lunT pina la douT

Ae,eeasI pedépsa se va aplica conductorilora deirenurT i inspectorilora cailorti san aT servicielora detransporta cari, prin neglijenta datorielorn lora , punatransportula in pericolti.

Acola care cu vointa comite acte de na-tura a impedica oil a stavili serviciula unuI stabili-menta telegrafieti ala StatuluI salí ala uneI companii,se va pedepsi cu Inchis6re de la o luna- pina la douI

Actele de aseinenea natura sunt maT cudeosebire : sc6terea, destructiunea, salí degradatiunea fi-relora telegrafice, a stilpilorti telegraficT, a aparatelorilsan a ahora materialurl ale stabilimentelorti telegrafice,atérnarea de obiecte straine pe firele conducat6re aletelegrafuluT , falsificaren. semnelorn date de catre tele-grafil, impedicarea adusa sati la reparatiunea unuT sta-bilimentd telegrafica distrusa orT degradata, sati la in-deplinirea serviciuluT impiegatilorti.

Daca impedicarea sail stavilirea adusavointa la serviciulii telegrafien a ouisionata lesiunI cor-porali sati ;Ala uneT persime , culpabilele va fi pedep-sita ea reclusiune, mar daca se va fi urmatii m6rtea u-nei perseme, °simia va fi 'nunca silnica pe timpa mar-

Acela care tara vointa va impedica sati vastavili serviciula unuT stabilimenta telegrafie(' ala Sta-tulnI san' alti uneT companiT, se va pedepsi ca inchis6reacela multa pina la §ése luni; iar daca se va fi urmatildinteacésta meirtea uneI perseme , pedépga, va fi llichi-área de la o luna pina la una aria.

Daca faptula se va fi urmata din parten. Impie-gatilora tele.rafuluT prin negligenta datorielora lora, pe-dépsa va fi fnchisórea pina la unü anti; iar de se va

SS CODICE

anI.

3112.

3113.

www.dacoromanica.ro

fi urmatil m6rtea una pers6ne , inchiskea va fi de ladoné lunI pina la douT ani.

Acela care cu vointa va destrue sail va.degrada sosele, podad, apeduce, stavilare, lesT, zaga-zuri, iazuri, sail alte lucrari idraulice orT de sicuranta,acela care impedica navigatiunea pe rturT, pe garle satipe canalurT navigabilL se va pedepsi cu inchiseire pi-na la §ése Inni sail ca amena de la dotia-OecT si sésepina la doua mii

Iar daca, din aseminea acte se va compromite sa-nèt,tea saú viéta vre une peralne, pedépsa va fi inchi-s6re de la o luna' pina la douT anT, sail a menda de la,una suta Orla la eludí mil let

Daca actulil a causatil lesiunT corporali grave u-na pers6ne, pedépsa va fi macsimula inchisariT ; iardaca va fi causatil Iriarte vre unei pers6ne, pedépsa vafi reclusiunea.

Acela care nu esecuta masurle . lu. te degubernil privitare la isolarea, la preveghiarea sati l. po-prirea de a importa, spre a intémpina introducerea shaIntinderea une b6le contagiase (molipsitare), se va pe-depsi Cu hichisare pina la douT ani ; isr d ca din cau-sa una aseminea infractinni vre o persema se va fi mo-

pedépsa va fi inchis6rea de la doné luni pina ladota anI.

Acela care nu escena masurile prescrisede guberna relative la isolarea, preveghiarea sail la po-prirea de a importa' spre a preintêmpina introducereasail intinderea epizootieT, se va pedepsi en. inchiséreapina la unii anti cela multa.

Iar daca in urma una asemenea infractiunl se vorilfi molipsitil vite, pedépsa va fi inchisare de la o lunapina, la una anü si jumatate.

Acela care, dupa ce a incheiatil eu an-toritatea publica contracturi pentru aprovisionarea ar-mateI in timpil de resbelù', sail pentru trarisporturi deobiecte de hrana, destinate a preint'ampina sati a face sainceteze, vre o calamilate publica, se abtine cu vointa

PENALE. 89

www.dacoromanica.ro

de a esecuta contractula la timpulil sari la leculil de-fiptil, sail care nu esecutà contractula conforma' cu toc-méla, se va pedepsi cu inchisCre de la §ése lunl Oita'la doui anT,

lar daca ne esecutarea contractului provine dinneglicfenti §i va ocasiona vre o pagubil, culpabilele seva pédepsi cu inchis6re cela multil 'ALA, la una

3S0. Aceste pedepse se vora aplica §i sub con-tactantilora sail agentiloril ori imputermcitilora de con-tracte cari, cunoscendil scopulil aprovisionärilora, ail acritaca vointä sail din negligent:A a nu se indeplini serviciula.

CARTEA 111.

Contravenfiuni polifidneset qi pedepsele lora.

CAPt I.

Pentru pedepse.381. Pedepsele polipnesci sunt :

Inchis6rea,Amenda,

3. Confiscatiunea de óre-cari lucrurI ce se vorilfi

382. Pentru abaterile politittnesci, inchis6rea nuva puté fi mai putinä de o 0i, Mel mal mare de chid

dupä osebirile ce se voril arta mai josil.Pack de inchisére vora fi de doné-çieci §1 patru

ore pe deplia fie-care.

383. Amenda pentru abaterile politiänesei, vafi de la cinci lei pinä la doué-deci §i chid 'lei .dupä deo-sebirile ce se vora arta mai josil. Amendele se vorillua. in folosula coinunei unde s'a comisa contraventiunea.

3S4. Tribunalele politiänesci voril- We In casu-rile prescrise de legiuire sä otärasca confiseatiuneaa lucruriloril prinse in fapte de abaten i sail a lucruriloril pro-venite din abaten, sail' a lucrurilora ori a instrumente-

90 CODICE

anti.

www.dacoromanica.ro

lora cari aü servita , off era a servi spre savér§irea a-bateriI.

CAPti II.

ContraventiuW qi pedcpse.

SECTIUNEA I.

intaia clase.3SZ. Se vora pedepsi cu amenda de la cinci

Pala la dece leI : .

Cel ce nu voril ingriji sa, tina in buna stare,sit dréga sail sa mature co§urile (ogécurile) sati orI cealta locù uncle se afla foca;

Gel ce voril calca ordinea gubernulul ce po-presce de a da pusci §i pistóle prin ora§e si .térgurI.sail focurI de artifite in óre care locurl;

Gel ce nu voril Ingriji sa cur* ulitele la lo-curile uncle acésta Ingrijire este data pe séma locuito-riloril;

CeI ce vorii impedica circulatiunea stradelorapuindil pe dinsele, filra neaparata trebuinta, materislurlsiù orI ce :Ate lucrurI, cari impedicä orI imputinézillibera trecere, precum si cel ce nu vora' ingriji a in-mina nóptea cu felinare materialurile ce vora fi gra-madite de din§iI saù gfuir.le ce vora fi sApatti lingastrade §i piete publice;

Gel ce nu se vora supine ordiniI ce li seva- da de catre vre o autoritate competinte ea sil drégasari sa derime zidiri in stare prósta;

5. CeI ce vora arunca inaintea locuinteI lora lu-cruil, care vorti fi de natura a vatrma, prin cadereasail putórea lori, sanatatea;

CeI ce Era a fi fosta provocatI, voril fi ros-tita in contra cuiva injnriI sari alte cuvinte ocaratóreafara din cele prevèdute de la articolele 299 si 302;

CO ce 'nu vora ucide omidile, prin gradinlsail pe locuri sadite dupä mo§iI, calla se va pune oa-semenea indatorire de ditre autoritatea competintese va publica in 'tail coprinsulil el.

PENALE. 91

www.dacoromanica.ro

Gel ce ci nesocotinta veril aranca asupra cuivalacrtal putar6se;

Acei cari vorri calca regulamentele faculte(lapa lege de catre puterea administrativa sail de catreautoritatea municipale saa comunale;

Aceia -cari afila din casurile de fartil sevoril prinde calegêndri sail mancandil chiara pe locil,jalde ale altuia;

Acela care tara drepta calca si réti-mna satiea piciorulil sao en vita holdele altaia ;

Acei cari In publica vorii maltrata dobitócelesail le va Empane la poverI mal prestisii de puterea

386. Se vora confiica Inca i obiectele de ar-tifitiI In casulii prevOntil .de aliniatnlü allí duoilea allíart. 385.

387. Pedépsa InchisoriI de la o Oi pina la driogOile: se va pité aplica pe litiga amenda (lupa circum-stante In contra celoril cri4titi In contraventiunea pre-vNuta la aliniatulil 2. al art. 385.

388, La intimplare de recidiva din pa rtea ce-lora mentionatI inteacésta sectirme, oenditil se Torilsuplan la inchisére de treI

SECTIUNEA II.

A doua Clase.

389. Se voril pedepsi en amendil de la t¡lecepiniS la cincI-spre-4ece leI:

I. BirtasiI, changiiI, si orI ce asemenea InchiriatorIcari nu vora ingriji si Inscrie Indata intermil registraregulatil, numele, prentanele, data intrariI si a esirif aorI cariI persène In easele lora precumil i ceI ce nuvoril infatisa asemenea registra, candil 1 i se va cerede dregAtoriI competintI.

2. Clirrin§ii, cliirigiiIi§i oil ce concluctorl de ira-surI sail de dobit6ce de povaril, cari, nu vomi sta totad'atina litiga eau sail dobitócele lord2 nu voiii finé oparte numaI a stradeloril sail a drumarileri. ea sit laso

92 CODICk

lora.

(Ale.

www.dacoromanica.ro

pe cea-laItì liberlí, spre trecerea celorti lalte trasurl, cevore unibla pe aceleasI strade sea drumurl.

Gel ce voril da drunAlti sail voril rasa si-1alerge caiI, dobitécele de trasa, de povarti, sail de ca-larte In intrule unuI loca 'cenia"

CeI ce u mblandil Cu trilsuri prin stradele o-raselora, sail voril padi rendulfi, Ori veril alergapica iute.

Birjarii si cel cu diligente publice cari nuvoril avé numeril la t'Asura lora, oil Cali onul lua platamal mare de cata cea otarita.

CeI ce volt aseda pe strade, pe druniurI, inpiete sati blciuri, jocurl de loteria sati oil' ce alai jocilde norocil

Cei ce veril vinde biluturI ,prefäcute, tara a-perare de osinda °tanta la intImplare candil :tecle beu-turI vora fi amestecate cu matera veten-ah:3re sanetatil.

Gel ce voril 'asa sa Imble liberI nebuniI Sarl .cari voril fi sub paga lont, safi vorti da dru-

'nula la dobit6ce tactitére de ya, preetunti i ceI cevorti apta sail nu vorfi opri cainii lora, candil se por-neseil asupra trecetoriloril, si ciliar(' de n'are fi resul-tata dinteacésta vre-unil rea sail vre-o paguba.

CeI ce vor artinca petre sail alte lucrurI taxiorl grni6e pe easele, zidirile ci Imprejmuirile altuia, satiIn gradinI oil Imprejmniii straine, precum i ceI ce cuvointa vor arunca lucruzi tarI sail puturése asupr.a cuiva:

Acei cari fistra dreptil vor intra in gradinilealtuia, cand sunt pe picioril sail In viile ori gradilla al-tuia cand fructele sunt c6pte sati apr6pe de cécere.

Cei ce nu volt' da ajutorulti ce li se va cerela Intimplare de innecaciune, de aprindere, de talharil,jefuirl, flagrante delicte, clanulre publica s iiI alte ase-menI nevoI.

Cel ce vorti pune spre vendare lucrurI demancare stricate, clocite sail vetematére orI Orne crude.

490. Se va pité, dupa ImprejurarI, pronunta, a-fara din amendil, ci inchisCrea pina la treI dile ce' multilla casurile prevedute de .aliniat, 2, 3, 4, 7 si 9, alaart. 389

93

nu'8I

PENAL).

www.dacoromanica.ro

391. Se vorl confisca:

1VIesele, instruMentele §i gatirile de jocurY salde loteriI a§eqate pe strade, pe drumurI §i prin focurlpublice, precum §i baniI orI lucrurile de loterdi, propusejucátoriloril.

Beuturile pretacute ce se voril gilsi a fi alevênd'étorilorfi se vorii versa.

Scrierile séú gravurele in contra buneloril mo-ravurI, se vorti rumpe §i se voril desfiinta.

Lucrurile de mancare stricate, clocite, sail fé-01:n'atare §i pamele crude se voril lapeda.

392. La intimplare de recidiva din parten ce-lorn inteacésta sectiune, ostmla va fi inchi-s6rea de ciad dile deplinti: iará pentru ceI mentionatI.in paragrafull al fi art. 389, de voril cadé in reci-diva, fapta lord se va socoti delicti, §i se voril pedepsica inchisare de la §ése *dile pinä la o luna, orI cu a-mena de la dou6 decI §i §ése pina, la douá sute leI.

SECTIUNEA III.

A treia Clase.

393. Se voril pedepsi Cu muenda de la cincI-spre-dece pina la doug-decI §i cincI leI:

I. CeI cari afará de intimplarile prev6dute la art.352 pina la art. 380 inclusiva, vor causa cu vointá pa-gubá la proprietatile mi§ciltare ale altuia.

CeI ce vord causa merte san ranirI dobitace-Joril altuia pria lásarea tara paiii de nebuni saü furio§I,oil de dobitace acatare de ni, sail prin repediciuneaori réua conducere a trásurilorl orI princovér§it6rea lordpovard, sail a cailoril, a dobitacelorl de trasl de po-.vara sal calarie.

CeI ce \Tora causa acelé§I stricaciuni prin In-trebuintare de arme cu nedihacifi, orI tara cuviinciasápadá sal prin armicare de petre ori de alte lucrurl taxi*.

Gel ce voril causa acelé§I stricaciunl sail pe-ricole prin invechirea, deripanarea §i nedregereanetinerea in bulla stare a caseloril oil a cladirilorb sal

94 CODICE

mentionati

sail

www.dacoromanica.ro

prin astuparea stradeloril, orI prin vre o sApgturil sailprin orI ce alai, lucrare fileutà pe strade, piete saü lo-curl publice orI lane, ansele, ,farA a fi luatti desprcacésta niel o mésur5, de paza, niel se fi pusil trebuin-ci6sele semne.

Gel ce vorti avé dramurT saù msurI mincinòseIn rnagazinele, In prilväliele saú casele loril de negotil,sail in tèrgurI orI balciuri fare a fi ap'gratI cu acésta deosindele corectionalI otilrite pentru dênii candilintrebuinta asemenea mineinOse drammi sail mésuri.

Gel ce voril intrebuinta alte dramurl saù m6,surl de &Ail de acele prev6dute de legile in vignre.

BrutariI, ineelaril i lumînärarii, cari vorilvinde paine, carne sail luminarI cu pretti mal mare decatil cel otàrîtü §i publicatil, orI en lipsà de dramuri,orl de calitate maI pr6stil de earl cea cuven.til §i

AceI cari causézil sail coniribueseil a causasgomotil saù larmii neptea, turburandil cu acésta linis-cea locuitoriloril.

Gel ce voril deslipi sail voril rupe Cu crigetilruíü afiptele lipite din ordinea autoritatilorii.

- Gel ce voril strica orI in ce chipil drumu-rile publice sail vor lea locil din lilrgirnea loril.

Gel ce vorti tua lemne dintr'o pitidure po-prit'a ori voril redica printiascrinsil lemne tiliate, sailcarbunI, precum §i acei cari farà a fi autorisatI, vortiredica dene drumurile publice, brasde, Omelnturi sa5petri§il sail cari vord fi luatil, depe locurile ce suntproprietati a le comunelorti, ph'mênturl sail alte mate-

Gel ce voril rupe ori strica instrumente deagriculturà, surle ori colibe a le pasniciloril.

Se va puté dup-5, imprejurail, pronunta,pe lênga amendil, i pedépsa inclusoril pina' 1 cincldile celil multi, in contra acelora ce se voril afla incasurile prevedute la aliniatele 2, 4, 5, 6, 7, §i 8 dela art. 393.

Se voril confisca inch' dramurile §i

PENALE. 95

o-teritä.

rialurI.

394.

395. me-

www.dacoromanica.ro

sUrele mincin6se, precum i drammile sail rasurile o-sebite de cele prevddute de legile In vigóre.

396. La IntImplare de recidiva din partea ce-lora Insemnatl Inteacésta sectiune, culpabiliI se vorasupune totd-d'auna la inchisóre de cinci dile.

Dispositiunf conotne la cele ira Sectiuni de mal susa

.391. Este recidiva la tóte mntîmplârile prevd-dute de cartea a III, candil, In contra edil:1 abatutti,se va fi data otárIre pentru vre o ala abaterenésca In curgere de doug spre-dece luni, socotite dela darea aceleI otarIri pina la sgv6rsirea cele.'" din noilabaten i sévér§ite in ocolul juridictiuneI aceluiasiii tribunala.

Dispositiunf generali.39S. Sunt si rdmand abrogate t6te legiuirile

pendí anteriori din Romania, a t'ara de dispositiunileprivitóre la delictele de presa ce se prevédii In legeade presa din anulil 1862.

Niel una din pedepsele presciise prin a-cesta Codice, nu se va puté aplica, fara otarlrea datade catre autoritatile judicatorescl competenti.

Dispositiuni transitorie.Acesta Codice va fi obligatoria §i se va

aplica dupa §ése luni de la data promulgarii luI.Facemil cunoscutil §i ordonamil ca cele de fatil,

Investite cu sigiliula Statului si trecute In ThiletinulaLegiloril (Monitorulil Oficiale), ad fie adresate CurtilorilTriblinalelora si Autoritatiloril Administrative, ca sa leInscrie in registrcle lord, sa le observe si sa faca a seobserva, si Ministrula Nostru Secretara de Statil la De-partarnentula- Justitiei, Cultelora §i Instructiunei Fubli-ce, este Insarcinatil a preveghia publicarea lora.Data In Bucuresci, la dou6-decT i doug Octombre 1864.

ALECSANDRU IOANU.Ministru Secretara de Statil

la Departamentula Justitiei, Cul-telera si Instructiunet Publico.

N. Cretufleseu. No. 1424.

96 CODICE

politie-

www.dacoromanica.ro

ALECSANDRU IOAN I.

Cu mila lui Dunineçiefi i vointia nationale

Dommi Pri ticip ate/ irit-Uskite-illomet neLA TOTI DE FATIA I VI1TOBI &INT:TATE.

Vépndil raportulii MinistruluT Nostru Se-cretartI de Statil la Departamentul Justitiei, Cul-telor i Ihstructiund publice ea No. 54,042, princare Ne supune la confirmare proiectulii de codicede procedura criminal e ;

ITNênd6 incheerea Consiliulul Ministrilorù;Ascultanda opiniunea Consiliulul nostril de

Stati5;In puterea Statutuluì de la 'A,Am sanctionattl i san etionâmfi, am promul-

ga-U.1 si promulgamil ce urmézii :

CODICEDE PROCEDURA CRIMINALE.

Dispositiuni prelintinarie.

ART. II. Veri ce infractiune a legiT penali da /las-°ere la o actiune publica, i p6te produce i o acOu-ne privata,.

2. Actiunea publica are de obiecta pedepsireafaptelora cari véféma ordinea sociale ; ea este a socie-tata.

www.dacoromanica.ro

CODICE

Actiunea privata are de obiectil repararea dan-nelorii causate prin vre-o infractiune a legii penalI ;este a celoril cari aù suferitil acele daune.

Actiunea pentru aplicaren pedepseloril se es-seroja de finctionaril publicI cariara este incredintataprin lege.

Actiunea pentru reparare de daune, causate prinvre-o infractiune a legiI penalI, se péte urmari de ea'cari aù suferitil acole darme sag de representatoriI lora.

Actiunea cea publica se intenta sail in urmaune denuntiarI , saü in urma uneI plangerI , sag dinpropria initiativg a functionaruluI competente a o in-tenta.

Denuntiare se numesce incunosciintarea facuta, ca-tre functionarula insarcinatil cu ministeriiilú publica,de una alta functionaril competente sail ver-care.particularg, despre vre-o calcare a

competente,penal

Plangerea nu péte procede de cat de la pers6nacare, directè sail indirectè, .a suferitil o vétémare in ur-marea une infractiunl.

Ea péte fi adresatg sati la ministeriulil publica,sail la judecatorinlil de instructiune.

Celil ce aduce o plangere nu va puté avé ca-litate de parte litigante in procesulil nascutil din aceapllingere, de cata daca va declara formalè ca se consti-tue parte civile, sag daca, In lipsá de asemene decla-rare, va fi facutil o cerere de daune interese.

I. Cebú cuíIutú sub o actitme publica, se numesce:Incillpatii, pe cata timpil nu i s'a trimisil de cata

o clamare d'a se infäti§a.Prevenitg, din momentulil In care autoritatea com-

petente a luatg In contra sa niscari-va m6surl asicura-Ore ;

Acusattl, candil in materie criminall, camera de a-cusatiune a pronuntatg darea in judecatd.

Condemliata, dupa ce, judeclindil faptulu, tribunalulgsail curtea prommta pedépsa otarita prin loge.

ea

98

www.dacoromanica.ro

.Certatil de jqdecatä, celil ce a suferitil candil-va mal'nainte o condemnatiune criminale.

Recidivista, In materia, criminale i corectionale, celace, fiindil condemnatil pentru o crima, a comisa, in celdece anI diva implinirea condemnatamiL o alta crimil

Asemenea i cal ce, fiindil condem-natil, pentru delictil, la o inchisóre mal multa de séseluni, a comisil, in acelasil termina de dece anI, una alta

S. Actiunea privata (civile) se póte urmari deo-data ca cea publica, i inaintea acelorasijudecatori. EAse póte intenta si singura, In parte, Inaintea judecato-

In casulii acesta, actiimea privata se va suspende,pina mal. 'anta se va pronuntia definitive asupra actiu-nii publice, intentate mai inainte sail in cursubú actia-nil private, afara de casnrile In care legea dispune es-presò din contra.

Renuntiarea la o actiune -privata nu póte sa o-nid sa suspinda esercitiula actiunii publice, a-

fara de casurile In cari legea dispune esprese din contra.

Ver-ce actiune in finita prin otarirea jade-catil in ultima instan-tia.

Asupra unel actiuni publice , judecata trebue sipronuntia, prin a sa otarire, sail agilitare, saù absolvi-re, sail condemnare, :

Aquitarea, candil se recunósce ca far ula_ imputatilnu are fliniuí, sail ca inculpatulil nu póte fi respunde-toril de acelil faptii ;

Absolutiunea, Candil se recun6sce cii faptula impu-tabile inculpatulifi si a caria fiinii este eonstatata, nucade -sub previsiunile niel unta testa. de 'lege.

Condemnatiunea, .candil §i autorulil, si -fiintia, si im-putabilitatea legale a faptului snnt constatate.

Otarirea absolat6ria, set' condetnnatória, inmateria penale, nu impedica pe parten vét6matil , caven'a luatit conclusiuni la instantia, de a esercita actiuneasa privata, inaintea tribunalului civile competente.-

DE PROCEDUEA CEMUNALE 99

una delictii.

rilora civill.

9.

.

www.dacoromanica.ro

Otarlrea aquitateiria inchide partil eivilI ort cedrumil de judecata Inaintea tribunaleloril civilI.

lictiunea. publica se stinge prin mértea pre-venituluI; actinnea privata se p6te esercita In contraprevenitulta, §i In contra represintantiloril seI.

CARTEA I.

Despre politia judiciarà a oficidrii de politia cario esereita.

CAPt I.

DESPRE MUM JUDICIARA.

Politia judiciarri urmaresce descoperirea cri-meloril, delictelorù i contraventiunilorti, aduna probeledespre dinsele si da pe faptuitora lord in judecata tri-bunaleloril Insarcinate cu aplicarea ped.epgeloril.

judiciara va fi esercitata, sub autori-tatea curtiloril de apelil, §i dupil distinctiunile urmatere :

De comisara si sub-comisara de politia ;De ministeriulil publicil de pre lInga tribuna-

lele corectionalI saü judetiane.De oficiara si sub-oficiara de dorobantl si de

rrendaina.De judecatora de instructiune.De primara si de ajutoraDe sub-prefecta sail ajutora

Prefecta de judetie si prefectil de politia- voltputé sa faca' ei insa saü voril indatora pe oficiaril po-litieI judiciare , ea fie-care din eI, dupa competinta ceare, sa fitca tóte actcle necesarie spre constatarea cri-melorti, delicteloril i contraventiuniloril , si sà tradeape autora loril tribunalelorti Insarcinate pedepsi

7

conforniti art. 13 de inta susil.

loo OODICE

12.

13.

14. Politia

lord.

15.

a'I

www.dacoromanica.ro

CAPt II.

DE PEE PRIMAIII, AJUrOitl DE DEFITE COMISARI DErum §i

46. Comisaril de politiii, politaii In orasele un-de nu stint comisan, iar In comunele, unde lipsesciluniT altii, sub-pretectil si ajutora, primara i, In lip-sale, ajutoriT loril, voril urmari descoperirea contra-ventiunilorti politianesd.

-El' vorü priimi reporturile, denuntiarile si plange-rile atingatóre de contraventiunile politimnesci.

EI vora face procese 'verbaa, in cari voril argtanatura si circumstantele contraventiunilora timpula silocula in cari vorti fi fostil comise, probefe si indicie-le ce ar veni in greutatea celoril presupusi culpabilY.

T. In comunde despartite In mal multe sectiunicomisara de politia voril indeplini aceste fun-

ctiunTo In tòta .Intinderea comund unde suntfarti, a distinge daca cmAraventirmea s'a. facutil in pro-piiulù oc,olti, sail In altula din aceeasT comuna.

Aceste ocde nu marginescil puterea lori respec-tiva, ci numaT form671 mrconscriptiunea In care suntdatorI functitmile Interinti modil statornica

regulata.

S. Cilndil vre unulil din comisara de !militia alaceleiasi commie se va afla, pentru legitime cuvinte,impedicatti de a functiona, comisarula ocolullaeste Indatoratil suplini, tara sá OVA Intria servi-cml care va fi cerutil, sub pretestti ca ela n'arfi cal maT apropiatil, saú eft 1mpiedicarea alegatil n'arfi legitima saú n'ar fi probatil.

In comunele uncle este unti singura comi-sara de politia, daca acela se allá Impedecatil pentrucuvinte legitime, primarula comunei sati, In lipsal, a-jutorulti sè, fig va suplini pre &ail timpa va tiné fm-pedicarea.

Primaril comunelorti, saü, in lipsAle, ajuto-

DE PROCEDURA CRIMINALE .101

SJi-PREFEC't

(oc61e),

indeplini

vecinti

pentru

1.9.

20.

www.dacoromanica.ro

ri1 1°1.0, voril da tribunaluluI sati judecjitoruluiduprt localitati i imprejurft'il, conform5 celord

prescrise in art. 139, si urmdtörele, terte actele, ()hiede-le si informarile, in terminti de trd Pe celdcoprinfPndu-se in acestil termind i diva in care ad

cercetarea.

CAPt-

DESPRE MINISTERIULU PUBLI CU DE LINDA TRIBUNALE.

SECTIUNEA I.

Despre eompetentia iisteriulu publiczi intru cata seatinge de politia judiciarit.

Procurorii tribunaleloril corectionalI si, inlocalitâtile unde asemenea tribunale nu sunt, procuro-vii tribunalelord civili, sunt instircinatI Cu descoperireasi urmilrirea tutuloril delictelori i crimeloril carI suntde competinta tribunalelorti lord sail a curtiI juratiloril.

Sunt de o potrivd competintI pentru func-tiunile prescrise prin articoluld precedinte, procurorultiloculu1 unde s'a comisil delictuhl locu-luI unde este resedinta prevenitubil i ald locului undeprevenituid se va puté afla.

2. Aceste fUnctiunI, in casti de crime sad dedelicte comise afar5, din teritoriu15. Romanid si men-tionate la art. 4 si 5, din codicele penale, vord fi in-deplinite de procuratoruld de lingd tribunaluld de an-teAa instantrt alti loculuI unde va resedé prevenitultide eelti de la locuth unde prevenituld se va puté afla,sail de alti loculuI mide se aflil cea de pe urmd rese-dintil cunoscuth a prevenituluI.

ProcuroriI de ling'á tribunalele de antéia in-stantil, i totI oficiarI al poliÇiel judiciare, vordavé, in esercitiulil functiunilorti lor5, dreptulti de a ce-re nemijlocitil ajutorUld puteri1 publice.

102 CODICE

multri,

cutil

clima, al5

2t.cei-laltI

www.dacoromanica.ro

26.. Procurortilti, la casa' de Impedicare, va fiInlocuitil prin sub-stitutulii sèù, saù, càndù acésta nus'arti puté, printeunti judeclitorti InsArcinatii specialè depresedinte.

ProcuroriI de lingil tribunalele de antéia in-,stantá voril fi IndatoratI, indatA ce agá uriti delictü,dea in scire procuroruluI generale allí curtii de apelti,si Sil esecute ordinile sale in ceea ce privesce tóte

politiei judiciare, fárá, ca printeacésta sil se im-pedice de a prinde la timpti si de a constata urmele

.delictuluI.

Ei voril ingriji de a se teämite, de a se no-tifica si de a se esecuta ordonantele ce voril fi date dejudiciltorulii de instructiune, dupà regulele stabilite lacapulil despre judecatorit de in,tructiune.

SECTIUNEA II.

Modula de procedere ala procuroriloril de tribunaleesercitiuki functiunilorzi lorii.

Ori ce autoritate constituig, «I ce flinctio-narü oficiara publicii, care, In esercitiulti functitmi-lora sale, ar lua cunoscinfá de vre o erina sailva fi dator5 de a informa 1ndati pe procuratorulft tri-bunaluluI In a cârtil circonscriptiune se va fi cornisilcrima sail delictul, sati pe procuratoruld de llngâ tri-bunalula unde prevenitulti s'ar puté aila, si de a trans-mite aqestul magistratil bite informiirile, proeesele ver-ball si actele relative la faptulii incriminatfi.

0,I cine va fi avritti ocasiune de a cunósceprin sine InsusI vre unù atentatti, fie In contra sicuran-tel publice, fie In contra vietei sag proprietAtiI cuiva,de asemenea va fi datóril s informeze pe procurato-rulù faptuluI, sail pe procuratorulti loculnI undeprevenituM se va .puté afla.

Denunprile vorti fi redactate de donuntii-torI, sail de una' Imputernicitil din parte-le specialè pen-

DE PROCEDURA CRULINALE 103

2'7.

213.saii

www.dacoromanica.ro

tru acésta, sail de procuratorulti tribunaluluï dupg ce-rer ea denuntätorilorti.

Ele ~ti fi tutti d'auna sub-serse de procuratorilpe fie-care fbia si de denuntatorT sail de imputernici-til lord.

Daca denuntaloril sail imputernicitiT lora nu scigsati nu voescil sa sub-scrie, procuratorulti va. tace men-tiune de acésta.

Procuratiunea ira remallé totil d'auna algturata laactulil de denuntare, denuntatorulg va fi admisti asccite copia dupa actulii sgil de denuntarè.

in téte casurile de delictil flagrante, dacafaptulii va fi de natura a trage dupri sine o condem-natiune criminale, procuratorulil tribunalului va mergefila niel o intarlliare la faca loculuI spre a tape pro-cesele verbalI necesarie pentru a se constata finta sistarea corpului de,lictuluT, star ea locului si spre a pri-mi declararile persemeloril, cari aril fi fostg faca, saticari ara ave: informaii de datil.

Procurorulti va insciinta de mergerea sa pe jude-catornlii de instructiune, farg cu teite acestea, a fi da-toril sá-la astepte spre a procede.

Procurorulii va puté inca, in casul artico-lulul precedente, sa cbiame la procesulii seA verbalepe rude, vecinI sati pe Ornenil casei, pe cari Ii va ere-de in stare sil dea lamurirI asupra faptuluT, va primideclararile lora pe cari numitiT le vorii sub-serie; de-clararile priimite in urmarea acestuT articolti si a arti-coluluI precedente, vorg fi sub-scrise de partI, iar

saii nevoinchi a le sub-serie, se va face men-titme de acésta.

Procurorula va puté opri pe ori cine de aesi din casi, sati de a se departa de la loculii unde seface cercetarea, pina chipa incheerea procesulul sa ver- .bale.

Contravenitoril se veril pune la irestil, daca severil puté prinde. Acésta pedépsa va fi pronuntata dejudeciltoruhl de instructiune, in urma conclusiunilorilprocuratorulifi i dupa ce contravenitorulg va ti tosta

104 CODICE

www.dacoromanica.ro

citan"; iar daca acesta nu se va infati§a, pedépsava pronunta si in lipsa luT, rara niel o alta formalitatesail termina kd ara' opositiune niel apelil.

Pedépsa nu va puté trece peste qece Oile de in-chisére si una sutil lei amendi

Procurorula va pune mana. pe arme si peorI de alta lucru Va paré ea a servia]." sail a fosta de-stinatil la comiterea clima sail a delictultg, precurm.I §ipe orI ce va paré unii productii alil aceita.' faptil, cuunù cuvéntil pe téte cate ay puté servi spre deseoperi-rea adevérului; chi va interpela pe prevenitil si se es-plice asupra lucrurilorù luate cari vortI araa, vaincheia despre téte una procesa verbale care se va sub-serie de prevenitil, iar nevoinda sail nesciind5 a-15 sub-serie; se va face mentirme de acésta.

Daca crirna sari delictula este de asa natu-ra l'acata' sa fie de creOutil ca s'ara puté face probe dinniscarT-va chartii saù alte Inermi ce se afla in posesin-nea prevenituluT, procuratorulil si va transporta indatùIn locuinta lui, spre a face perquisitiunea obiectelorilce i s'ar paré ca ar puté se ajute la da rea pe tata, aadevéruluT.

Daca Se aRA in domiciliu15 prevenitului ceva chartil sala obiecte, cari ar puté servi ea proba' inoTeutatea saù spre .u§urarea luT, précuratorulil va faceprocesa verbale de dinsele, §i va pune mana pe ele.

Obiectele mate de procuratorfi voril fi In-cuiate sail invaluite oil numai inchise dupa, natura lorti,etiquetate §i sigilate Cu sigiliult1

3S: Operatiunile prescrise priri articolele de maTsusil, se voril face In presenta prevenituluT, daca va fiarestatil, sari, daca elú însui ñu va voi salí nu va pu-té si asiste, in presinta unni ahí seil Imputernicitii.

Obiectele i se vor5 presinta spre a le recumiscesi a le insemna cu mana sa, daca ar cere trebuinta, §ila casil de nesciinta sa5 refusil din parte-T; se va facementirme de acésta In procesulil ..verbale.

DE PROCEDEA CRIMINALE 105

www.dacoromanica.ro

106

39. Procurornlil tribunalulul, la casti de flagran-te delicti, si candil faptuld va fi de natura a trage ¿lu-pa sine o pedépsa crirninale, va pune la opréla pe pre-venitil presentí in contra caroril ar fi indicie grave.

Daca prevenituld nu este presinte, procuroruld vada o ordonantil Bpre indatora sa se infatis0.e ; a-céstd ordonanta" se numesce mandatil de adncere.

Denuntarea singura nu constitue o presumtiuneindestula spre a motiva darea acestei ordonante in con-tra unui individd ce are domicilid.

Procuroruhl va procede chiard in acea çli la inte-rogaren prevenitultii adustí inaintea sa.

Flagrante delicti se numesce delictuld cese comite acumi, sail care de curéndil se comise.

Se va socoti asemenea flagrante delicti casuld candilprevenituld este urmiiritil prin strigátnlil pubiicù, sicasuld candil se gasescil asupra luí lucia-ni, arme,instrumente sail chärtil, cari daii prepusil ca, eli es-te autoril sail complice, indestulil mutual ca acestease fi petrecutil aprépe de loculil si de timpulil comiteriidelicti-da

Procesele verball ce va face proeuroruld,In virtutea articolelorti precedenti, voril fi redactate infiinta si en sub-seningtura comisan-11ra de politia ald

unde s'a coinisti crima sail delictulti, sail a sub-prefectului off a adjunctului seil, sail a primarului

adjutorriluI sruí, sail a doui ceatiani dOmiciliati in a-ceeasì comuna'.

Va puté cu téte aceste proeuroruld si faca* proce-sele verball t'ara asistentä, de martini, candil mi va fiputinta si si-i procure indata.

Fid care fòi'a a procesulifi verbale va fi sub-scri-sa de procuratord si de persónele cal-1 voril fi asistatilla facerea luí; la casa de nevointa saul neputinta dinparte-le de a sub-serie, se va face mentirme de acéstaIn procesuld verbale.

Procuroruld, cerêndil trebuinta, va lua im-premia cu dénsuld una sail doné* pers6ne, presupuse,

a-Iti

co-mung

oria

CODICE

www.dacoromanica.ro

prin artea sol profesiunea lorá, en' abili de a apretianatura si circumstantele crimel sati delictulul.

in casil de vre o mea-te violente sati de vreo m6rte a atril causa e necunoscutil sail bànuit, procu-rorulil va cere asistenta unra saù doul medicI sail chi-rurgY, cari vorá face reportil despre causele mortil si des-pie starea ca,daveruluT.

Persónele chiámate In casulti acestiff articolú sialtí articoluluI precedente, volt face, Inaintea procura-tornluT, juramêntil de a rosti artitárile si ptirerile ce aravé, pe a lora onóre Si consciint.5.

Procurorulti va transmite farit intárdio re ju-deatorulul de instruetiune procesele verball, actele, cliar-tiile, i instrumentele lente saù mate In urmarea arti-colelorti precedenf, pentru ca sá se póte procede dupácumti se va areta la capulil despre jadea' toril' de instruetiune,si, In terminulil acesta, prevenitulti va rilman6 sub rná--na judecittiT supusil mandatuluI de aducere.

A farA de easulti ar'étatti, In, art. 31, procu-rorulti, informattí, sati printeo denuntiare, saü prin orIcare allá modú, eh s'a comisii In circonscriptiunea savre o crimá sal' delictfi, satí câ vre o persóná preveni-tit de vre o crimá saá delictil se aflá In circonscriptiu-nea sa, va fi datoriil a cere de la judeciltorulti de instruc-tiune ca sä ordone cercetárile cuvenite,, si cbiar ca srtse transp6rte la fata loculuT, de este trebuintá pentru aface acolo procesele verbali necesarie precumá se va a-ran, la capniü despre judeedlorit de instructittne.

GAK" IV.

DEspne ()MIAMI DE POLITI., AUSILIARI Al PROCURATORULUL

Sub-prefectiI si *toril lorü, primariI si aju-toril lorti, comisariT de politrá si politaiI, oficiáriI 'si sub-oficiarii de dorobantI si de gendarmI, voril primi denun-ttirile crimelord si delictelorti comise in locurile unde's1 esercitá functiunile ion) obicInuitti.

E1 vorti cauta sii descopere crimele i delictele co-

DE PROCEDURI CRIMINALE 107

46.

www.dacoromanica.ro

mise in circtunscriptiunea lortI, vorti lace In ocese ver-bali a constata natura, circumstantele, tinipulfi, lo-culil delictulul, precumil i probele si indiciele ce vorftfi pututii aduna.

47. in casil de flagrante deliCtil, eI voril facepro cesele verba% voril primi declarttrile marturiloril, vordtace visitele §i alte acte cari, in arkatuld casù, sunt decompetinfá procuratoruluI, tete aceste, dup5," fbrmele siregulele intocmite la capulil despre ministerulg publieg.

4S. Primaril §i ajutoriI lord voril primi aseme-nea denuntittrile si vorti yace actele enumerate in arti-colulti precedente conformandu-se aceloras1 regule.

49. and5, pentru indeplinirea functiunilortl maIsusil afétate, se voril presenta si oficiâril enumeratI inarticolele precedinti si procuratort115, acesta va fi com-petente a face actele atribuite politieI judiciare; dapiloficiftriI susti numitI ii voril fi apucatil in ainte, procura,torulil, va puté saù s urmeze procedurasa autorisede pe oficitirulil care o va fi ineeputù cao urmeze.

O. Procuratorulil, aflandq-se In esercitarea mi-nisteriului sèà prescrisil prin art. 31, va puté daca vajudica folositoril si necesaril, s insArcineze pe unutliidin oficiaril poliiei ausiliarie a face o parte din actelede competinta sa.

51. OficittriI de politig ausiliarià, voril trlimite fax5, in-tilrdiare denunârile, procesele verball i alte actecute de ansiI in casurile de competinta loa'', la pro-curatoril, care va fi datorti a esamina indati't procedu-rele si a le transmite la judeciltoruill de instructiune int-preunA cu requisitiunile ce va judeca de euviintä, a face.

52. in casurile de denuntare de alle crime satidelicte de chal cele ce sunt insärcinatl a constata el in-§iI d'a dreptulii, oficiiiril de poliià judiciarià vorti trans-mite .si eI la procuratoril denuntihrile te li se voril fi

108 Cf3DI CE

spre

insu§T, san

www.dacoromanica.ro

Malta, i procuratorulti le va da: judecatoruluI de in-structiune hnpreuna cu requisitoriula saa

CAPe V.

DESPEE JUDECkTORII DE rsSlItUCIIGNE.

SECTIUNEA L

Judecatorulet de intructiune.

Unultf dintre judecatoriI tribunaluluI sailpléntula 'va fi ímmitú prin decreta Doinnesca ca si fa-ca, si knctiune de judecatora de instructiune.

Va puté sil se nurnesca maI multI judecatori deinstructiune acolo unde trebuinta serviciuluI va cere.-

JudecatoriT de instructiune vorti fi supuslla privegherea procuroruluI generale ala curtil de apela,intrn cata se atinge de functiunile lora de politia jn-diciara.

Daca judecatorula de instructiane lipsesce,sail se afta bolnava orf impedicatti de vre o alta causa,da va fi suplinita de catre unulil din judecatoriIde suplentula tribunaluluI pe care 'Ití va Insircina pre-

, sedintele.

SECTIUNEA II.

Functiunde judecatorului de instructiune.

PRIMA DISTINCTIUNE.

Despre casurile de flagrante delicti.

Judecatorula d instructiune., n t.6te casu-rile de flagrante delicta, pele face d'a dreptulti. i prinsine insusI, tete actele atribuite procurorulul, confbrxnandu-se regulelora intocmite la capa III.

Judecatórula de instrnetinne póte sa cera aflarea

DE PROCEDURA. C.RDIDTALE 109

su-

www.dacoromanica.ro

de fa ta a procurorultil, fara 'insa sa se aduca dintea-césta vre o intarçliare lucrariloril prescrise in çlisulü capa.

57. Candil flagrantele delicti"' va fi fbstil con-statatil, §i procurorula va transmite actele la judecato-ruin' de instructiune, acesta va fi datoril s esamine fa-ra intar4iare procedura.

Elii p6te s 1-daca t6te actele, saü acele din ac-te cari nu s'ara paré complete orI regulate.

A DOCTA DISTINCTIUNE.'

Despre Instrucfiune.

§. I.

Dispositiuni. generalf.

S. Atara de casurile de flagrante delicti'', ju-decatorula instructora nu va procede la niel o instile-tiune saù urmlirire, maI 'nainte de a comunica procuro-rului procedura ce are s'a urmeze. Procurorula va pu-té s'a §i cérá acésta coMunicare la verl ce epoca cudatorire insa de a intiirce actele In done tlecT §i patru ore.

Cu tete aceste judecatorula de instructiune va da,daca va cere trebu,nta, mandatil de aducere §i chiarmandatil de depunere fara se a§tepte conclusiunile pro-cnrorului.

Candiî judecatorulii de instructiune se vatransporta in fata loculul, Oil va fi tota d'auna luso-titti de procuroril §i de una scriitoril ala tribunalnlui.

II.

Desprc phingeri.

Oil cine se va socoti vaImatil prin vre ocrima sail delicti'', va puté aduce plangere §i a se con-stitui partea civile, la judecatorula de mstructiune, sail

nude s'a petrecuta faptulil sati

110 CODICE

locultif

www.dacoromanica.ro

re§edinteI prevenituluI, sail ala loculuI mide acesta s'arputé afla.

Plangerile adresate catre procurora, vera fitransmise de dinsula la judeciitorula de instructiune,imprenta. cu requisitorinla s'éii; cele adresate catre ofi-ciariI auiiliarI de politia, Vorti fi tramise de ace§tia lapi-ocurora care le va trasmite judecatoruluI de instrue-tiune iarii§i .cu requisitorulii seil.

In materiele corectionall, partea cea vgfémata vaputé sa se acireseze d'a dreptulil la tribunala in formace se va ar'éta mal .josa.

Dispositiunile art 30 relative la denuntiarise vora aplica §i la plangerI.

Celia ce aducknda o splangere voesce a seconstitui parte civile, pite Lace declararea sail cerereaprescrisa prin art. 6, Bar' in ciliar actulil sea de plan-gere, sail prin actil posteriori'. Elú va puté si se lape-de de calitatea de parte civile in doué-decI qi patru oredin morrientula cand s'a constituita In acea calitate.

In acesta casa ela va fi scutita de cheltueleleprocesuluI din momentula lapédarii sale, dar nu va fiscutitil de daune interese catre prevenitti, daca se vacadé.

Gel ce faca plangere se vorii puté consti-tui parte eivile ori cand, pina' in momentula incheierildesbateriloril; dar In niel una casa lapt.-;darea lora inurma sentintei nu pede fi valabile, chiar §i de va fifasta tacuta In termina de dotfii-siedi §i patru ore de la alora constituire .ca parte civile.

6. Partea civile °are nu va loeui in ocolulacomunale, unde se face instructiunea va fi datére si a-lega acolo" una domicilia printennii acta depusil la gre-ta tribunalulut Nealegêndil domicilia, ea nu va pu-té opupe la actele, earl dupa lege volt fi tramita a'ifi notificate, nelndeplinirea formafitatiI de notificare.

86. In &lea candil judecatortila de instrucçiune,

Dr PROCEDURA CIIIMINALE 111

64i.

www.dacoromanica.ro

112 CODICIE

catre -care s'a adusti plangerea, n'ara fi allí 1ocu1u undes'a petrecuta faptulti, niel ala loculul resedintel preve-nitului, niel' ala loculta rinde prevenitula se va putéafla, elü va tramite plangerea la judecatorula de instruc-tiune competinte.

67. Judecatorula de instructiune competinte vaordina ca plangerea sa fia comunicata procurorultg,pentru Ca acesta sa póta face requisitiunile ce va socoti.

§. III.

Despre ascultarea mart,rilorti.

6S. Judecatorula de instructiune va cita inainteasa, persónele ce vorii fi tosta ar'étate sail prin denunta-re, sati prin plangere, sail de catre procuroril, sail orTcum alta tela, ea, avénd cunoscinta despre crime salídelietil sati despre circonstantele sale.

Marturit vora fi cliiamatI prin aprodk saaprin vre una altil aginte ala puteriI publice, dupa ce-rerea procuratorulut

Depositiunile se voril lua de judecatorultide instructiune, asistatti de scriitoril dela fie care mar

il-

tur. In parte §i In nefiinta prevenitufiff.

I. Mal 'nainte de a fi ascultat1, marturii vortiinfàia citatitmea prin cal e mil fosta chiamati, si se vaface mentiune de acésta In procesula verbale.

72. MarturiI vora face juraiantil de a spunetotil adevérulil, nimicil alta de cata adevèrulii..

Judecatorulii de instructiune II va 1ntreba mai ln-tkiti de numele, prentunele, etatea, starea, profesiunea,locuinta lora, precum si daca stint servitorT, consan-gen't orI afinT (cuscri) ai partilorti si in ce grada; seva face mentirme de aceste intrebari Fi4i de resptinsu-rile marturflorti.

7 3. Depositiunile vora fi subscrise de judecatorti,

69.

www.dacoromanica.ro

8

de scriitoril si de marturil, dupA ce i-sä voril fi cititilacesta va fi declaratil cA stäruesce inteinsele; daca

marturulá nu voesce sail nu pede a subscrie, se va fa-ce mentirme de ac68ta. Pie care paginA a dosariululde instructiune va fi sub-scrisä de judecätoril si descriitorti.

74. Nelndeplinirea formalitátilorá prescrise princele treI articole precedentl, supune pe judecätoril laactiune recursoriä civile din partea celuI vät6matil, si,In téte casurile, elä va fi condemnadi la o amendä deuna sutA leI.

7 5. OrI ce adaosti de scripturä intre randurIsaù cu semná de trämitere, oil ce stersäturä saü räsA-turä, va trebui sa fie aprobatA i sub-crisä de judecál-torulti de instructiune, de scriitoril si de marturá; ladin contra urmare, se vorti aplica pedepsele arkate Inarticolulá precedente; scripturile Intre randurI san ensemnil de trilmitere, räsaturile i stersiltmile neapro batese vor socoti ca si cum n'arä fi de loa".

76. CopiiI de ambe secsele, cari nu vorri fi l'ir-plinitil etatea de 16 anI, vol-5 puté fi au4itI numaI subformA de declarare si fila a face jurriméntil.

PI 7. Ver:" ce persdnil chirtmatA spre a da mAr-turiä va fi dat6re a se conforma Intru tae citatiuniI cei s'a trilmisil. La din contra urmare, ea va pu-té fi con-strinsä la acésta de judecritorulil de instructiune printr'oamena' celü multó de dousé sute leI, pronuntiatA dupá,conclusiunile procuratorului fArg niel' o ala formalitate,niel termina si farà apelil. JudecAtorultI de instructiu-ne va puté asemenea srt ordóne, In contra aceleI per-séne, constrIngerea, corporale spre a o aduce sä deamärturia.

7S. Marturrdil care, pentru motivá de nevenire,va fi fostá condemnatá la amendä, si care, In urma ce-la de alü douilea cita,timil, va produce inaintea judea-toruluI de instructinne legitime motive carl impe-decaril de a veni, va puté sh fiä, dupil coriclusinnileprocnratoruluI, desertreatil de plata amendeI.

DE PROCEDURÀ 113

www.dacoromanica.ro

79. Judecatorala de instructiune va defige, pen-till fie care marturil, la casa de cerere, o indemnitate,pentru transportula sea si pentru vkémarea ce i s'apututil aduce In interese prin lipsa sa de la ale sale.

SO. Candil, prin atestarea until medicil, sail a-colo ande nu este medicil prin verT ce alta moda, seva constata ea marturif sunt in neputintli de a se In-fatisa dupa eitatiunea ce li sa tramisa, judecatoralil deinstructiune va merge la locuinta lorù, daca aceea se a-fla In comuna domiciliulaT sea.

Daca marturii locuescil afara din acea comuna,judecatorulil de instructiune va puté insarcina pe pH-manila comuuel In care lo,cuescil ca sa priméseil den()

Spre. acésta judecatorula de instructiune va tra-mite primaruluT note spre a-T face cunoscute faptele a-supra caroril marturiT vora trebui sä deptina.

SI. Daca mariuriT IT aù resedinta fsfara din ju-detula judeeritorului de instructiune, acesta va cere dela judecatorulil de instructiune alü resedinteT lora, casA mérga la dinsil i sa prituésca depositiunile lora.

In casil canda martariT nu voril locui In comunaacestifi de pe urma judecatoril de instructiane, se vaarma procalura arkata In articolula precedente.

. S2. Judecatorula sail primandil care va fi prii-mitil depositiunile marturiloril, In urmarea celorü douearticole precedenti, le va tramite inchise i sigilatejudecatorula de instructiune ala' tribunaluluT uncle pro-cesula este in cautare.

S3. Daca marturulil la care se va fi dust; ju-decatorta in casurile prevOçlute prin articolele 80St precedentl, nu se afla in neputinta de a se infatisadupil citatiunea ce i s'a fbstil tramisil judecatorula deinstructiune va da anti mandatil de depunere In contraluT si in contra medicului, sail oficiaruluT municipalecare '1 va fi liberatil certificatula maT susii mentionata.

Pedépsa lora se va pronunta in asernenea casurTde judecatorula de iustructiune alü loculuT nade sunt

114 CODICE

sitiunile

www.dacoromanica.ro

marturii i chipa requisitiunea procuratoruluI conformcelora prescrise prin artico'ulil 77.

§.

Despre pro bele serse gi despre aetele inctdpeit6rie.

S. Judecatorula de instructitme se , va trans-porta daca va fi ce', si va puté sa se transpcírte sidin ofi

nia

ciù, la domiciliula prevenituluI, ca sa faca per-quisitiunea chartiilora, a lucruriloril si in genere a tu-tulorú obiectelora ce se voril judeca de folosil pentrudeseoperirea.

SS. Judecatorta de instructiune va puté ase-mene sil se transpcírte si in alte loen] unde ara da cusocot6la ea s'ara afia ascunse obiectele de cari se vor-besce in articolula precedente.

Dispositiunile articolelora 34, 35, 36, 37 si38, privitcíre la marea obiecteloril a caroril perquisitiu-ne p6te fi "Unta de ministeriula publica in casa de fla-grante delicta, se aplica si la judecatortila de instruc-tiune.

Daca chartiele sail lucrurile ce ar urmafirt perquisite se afla afara din judetulti judecatoruluT deinstructiune, acesta va cere de la judeciltorula de in-structiune ala loculra unde acelea s'ara puté gasi, sa pro-céda la operatiunile prescrise prin articolele precedenti.

CAPÚ VI.

Despre mandatele de infeitifare, de depunere, de ad: cereqi de arestare.

SS. Mandata se nmnesce ordinea prin care o-ficiari1 de politia, judecatorulil de instructmne, oil mi-nisteriula publica, in puterea facultatii ce le este data,espresè si in casurI anume determinate, prin lege, punao perscína in fatä, sub paza, sail sub man i judecisiti".

DE ORPCEDTJRÀ CRILLNALE 115

IV.

adevêrula

sa

www.dacoromanica.ro

S9. Sunt patri] feluri de mandate; mandatii deInfätisare, mandatil de aducere, mandatil de depunei-e §imandatil de arestare.

Mandatele de infiltisare §i de aducere aü descopil a 'mine, pe cela chiamatil, inaintea judecatit

Mandatulä de adncere se péte esecuta §i prin pu-tere, dupä formele mal josil ar6tate.

Mandatulil de arestare are de obiectil In-. cliisbrea preventivä a une persbne dupä formele mal josil

prescrise.

Mandatulti de depunere este ordinea dè ase aresta, de urge* §i pentru scurtii timpil, o persó-MI, care de o cam data- nu pele niel a se libera, niel ase aresta dupä tac formele asigurAtbre libertatiI indivi-dualY.

Cand inculpatulii va fi domiciliatil §i fap-tullí va fi de naturä a trage dupá, sine numaT o pedép-sä corectionale, judecittorulil de instructiune va puté, da-ca va judeca de euviintil sg nu dea In contra lul decata mandatil de Infitisare, remaindu-I facultateade a puté, dupil ce l'a Intrebatil, sa scambe acelù man-datil in veii care althlii, dupä Imprejuratile ce s'axil des-veli. -

Dacä inculpatulti nu v:ne la Infiiti§are, judecito-rulä de instructiune va da in contra luI unil mandatilde aducere.

Asemenea, va da mandatii de aducere In contraori caril peráne de oil ce qualitate, In casilla candil a-cea pers6n6 ara fi 'Inculpatä de uní delictù care tragedupa sine pedépsä, criminale.

Elti péte asemene sà dea mandate de a-ducere In contra marturilora, cari refusA de a se Intà-Çia citatiunea ce li s'a trämisii, conformil art. 77,

farg ca acésta sti Impedicä de a se condemna mar-turulii la amenda legiuitä prin acelasil articolil.

95. in easil de mandatil de Intätisare, judeeäto-

116 CODICE

dupá

www.dacoromanica.ro

'y

rulti va face interogarea indatà; in casil de mandatil deaducere, cM o va face cela mal* triù in douè-decI sipatru de ore.

Dupil interogatoriii, judectitorulti va putédea uù mandatil de depunere.

In cursulil izistruciunii, elil va puté, dupil concia-siunile conforme ale procuroreluI i orI care aril fi na-tura inculpariI, sa libereze pe inculpaiti de sub oil-caremandatil de depunere indatorandulil a se inftitisa la tel-te actele procedurii, precum5 i pentru esecutarea sen-tinte, indat5 ce va fi cerutti.

Ordonanta de liberare nu va puté fi atacatil pecalea opositiunii.

Judecritorulii de instructiune va puté, dupil ce aau4itil pe inculpatil si pe ininisteriulti publicil, si deaunü mandata de arestare, dup5 forma maI josil araatil,In casti candil faptulil ar trage dup1. sine pedéps5, cri-rninale, sati inchisóre corectionale.

Mandatele de infatisare, de iducere si dedepunere, voril fi sub-scrise de celil ce le va fi datil sisigilate cu sigiliulti séù. Prevenituli1 va fi intr'inselenurnitil si desemnatil catil se va puté maI

AcelésI formalitatI vorti fi observate si Inmandatulil de arestare ; însä acestil mandatti va coprin-de lila si enuntiarea taptuluI pentru care este datil,precum i citatiunea, legiI care calificil acelii faptti cri-mi sail delicti.

Mandatele de bu-alisare, de aducere, de de-punere sati de arestare, voril fi notificate prevenituluIprin aprodil, saù printr'unil aginte alú puteriI publice,care va infritisa prevenitului in originalii si '1 va li-sa copa duph

Mandatulil de arestare va fi IntAtisatil prevenituluI,chiar cand acesta s'ar afla la oprélk i i se va lisa co-piA dupti dinsulil.

400. Mandatele de -aducere, de infatisare, dedepunere si de arestare, voril fi esecutorie in tòtil in-tinderea StatuluI Romanti.

DE PEOCEDUEA. CRIBUNALE 117

sil

dinsulii.

www.dacoromanica.ro

Dacil prevenitula se afla afara din judetnla oficia-rului care va fi data mandatulti de depunere, sail dearestare, elti va fi condusil inaintea sub-prefectuluI, san,In lipsa acestuia, Inaintea adjunctuldi, ori Inainte.a pri-marulul saù ajutorulni sea ori inaintea comisarului de -

alti locului, i acela va vida mandatula, fara aputé opri esecutarea sa

1.01. Prevenitula care va refusa de a se su-pune la mandatula de aducere, sail care, dupil ce va fideclaratil ea este gata a se supune, va Incerca sa sca-pe, va trebui sa fie constrinsil.

Purtkorula mandatului de aducere va chiiima, deva cere trebuinta, puterea publica," a locului celui maide aprepe; ea va fi dat6re sa mérga, dupii cererea co-prinsa in mandatulti de aducere.

Cu t6te aceste, daca, dupil mai multa dedou5 Oile de la data mandatului de aducere, prevenitulase va fi gasitil afaril din judetula oficiarului care a dataacestil mandatti si la o distanta de Inca multi de donamiriametre de la dorniciliula aceluT oficiara, acela pre-venitil va puté sA nu fie constrInsti de a se supune man-dutului, (lard* ,atunce procurorula judetuluï, In care seva fi &Ail i inaintea carui va. fi conclusa, va da midmandatil de depunere In virLutea carui elti va fi reti-nuta la inchiscire.

Mandatula de aducere va trebui sA fia pe deplintiesecutatil, daca prevenitula a fosta gäsitù avénda asu-pra sa lucruri, cliartii sail instrumente, cari voril facesa, se nasca prepusil cumca ela aril fi autorti sal com-plice ala delictului pentru care este ciutatil, oil carear fi terminula sail distal*, in care aril fi &ail.

in dou5-0eci i patru de ore dupa esecu-tarei mandatului de depunere, ministeriula publica. care

va fi data, in casula prev5Outa la art. precedente,va da in scire si va transmite procesele verbbli ce se vortifi filcutil, la oficiarula care a data mandatulti de aducere.

Oficiftmlil, care a datti mandatula de a-ducere i carui voril fi transmise actele procesului, pre-

18 CODICE

www.dacoromanica.ro

cumil s'a, (Asti in articolulil precedinte, va comunica te-te acestea, totil intr'und terminil de doué-Oecl §i patruore, la judecitorulti de instrnctitine pe 11110," care Mile-tionézi ; acestil judeciltorti se va conforma cu disposi-

articolulu'i 87.

103. Judecitorulil de instrustiune, care este in-tratü in cercetare sati d'a dreptu1ì saü prin trimitereafilcutil conforma art. 87, va transmite, sub sigiliil, lajudecitorula de Instructiune aliI loculuI uncle s'a gilsitilprevenitulti, actele, notele §i informirile relative la delictiispre a supune pe celti prevenitil la interogatoriti.

T6te actele vortl fi dupi acésta, interse la jude-citorulil care se afli intratii in cercetare, îinprennä.interogatoriulii.

106. llaci in cursulti instructiuniI, judecitoruliice se afli intratii In eercetare, va da unil mandatil de

.arestare, elü va puté ordona, prin aceli1 mandati, caprevenitula si fie transmutatil la arestulii loculuI undese face instructinnea.

Daca' nu se coprinde in mandatulti de arPstare casi se faca acea transmutare a prèvenituluI, elù va rO-miné la arestuln judetuluI in care se va fi gisitil, pi-na ce se va otäri de iadecitorulti de instructiune con-formil arti7.oleloril 128,129, 130,131, 132, 133, 134, 135.

o 07. Daci prevenitulti, in contra cirui s'a datilunti mandatil de aducere, nu pite fi gàsittí, acelti man-datil va fi infitisatil la sub-pr fectulil, printarulii oil laajutoril lora, sail la comisarulti de politii alti comuneI,unde este resedinta prevenitulul. NumitiI voril visa

de notificare. .

10S. OrI care depositariil alù puteriI publice,si (liar orI ce pers(ine vorii fi datorI a pune mina peprevenitulil surprinsii in flagrante delictil sail in casu-rile aseminate flagranteluI delictil, i alti conduce ina-intea ministeriulni publicù, firá, si fie trebuintii, de man-data de aducere.

109. Asupra înfàÇittrii mandatulul de depune-.

DE PROCEDURA. CRIILLNALE 119

titmile

www.dacoromanica.ro

120

re la direetoruln inchisorii de catre aproduli saü agin-tele puteriI publice, insarcinatil cu esecutarea acelui man-data, prevenitulil va fi primitil §i intitü in casa de o-préla.

Directorula inchisoriI va da fiinctionarului,cinatil a esecuta mandatuln, o adeverinta de primireaprevenituluI.

110. Oficiarula insarcinatil cu esecutarea 'flan-datuliiI de depunere sail de arestare, va lua cu sine pu-tere indestuln pentru ca sa nu scape prevenituln.

Acea putere o va lua din apropierea loculul undeva trebui sa se esecute mandatulil de arestare saìi dedepunere ; ea va fi dat6re s'a mérga dupa cererea M-ala d'a dreptulil comandanteluI orI superiorulul §i co-prinsä in mandatil.

11. Daca prevenitula nu pene fi prinsii, man-datuln de arestare va fi notificatil la cea dupa urmalocuinta ce a avuttl, si se va face procesil verbale deperquisitiune.

Acestil procesil verbale se va face In presenta ce-lorii douI maI de apreSpe vecinl a1 prevenitulusi, pe cariIi va puté gasi purtatorulti mandatulnI ; el Ha' vorasub-serie, san daca nu sciú orl nu vora s'A subscrie, sava face mentiune de acésta, precumil §i de interpelareace li se va fi factuil pentru a subscrie.

Purtatorulii mandatuluI de arestare va face dupàaceea sa se viseze procesulil sal verbale de sub-pre-fectil orI de adjunctulil gil, san, lipsindil acestia , deprimarulil off de adjutorulti gil, sail de comisartilil de

§11 va lisa copia dupilMandatulti de arestare §i procesulti verbale vorn

fi dupa aceea date la grefa tribunalulta.

Prevenitulil, prinsü in puterea undf man-dalil de arestare sati de depunere , va fi condusil faràintâNiare la arestulti afétatti in mandatil.

Oficiarula insarcinatil cu esecutarea man-datului de arestare san de depunere , va da pe preve-

insar-

politia loculta

www.dacoromanica.ro

nita in mana directoruluI inchiséreI, care Il va int6rceinscrisa de priimire dupil forma prescrisil la art. 109.

Va duce dupil, aceea la grefa tribunalultil actelerelative la arestare si va Ina o adeverinta de a lornpredare.

Ela va infatisa atilta inserisul5 de priimire caladeverinta, In doue-decl i patru de ore, la judeciltorulade instructiune, care le va visa pe amindou6,, i acéstavisa o va data si o va subscrie.

Neobservarea formalithtilora prescrise pen-tru mandatele de infatisare, de depunere , de aducere,si de arestare, va fi pedepsita prin mustrArI in contraprocuratoruln1 sail a judecatorulai de instructiune, ceeace nu impiedica pe cela v'étématil de a esercita in con-tra lora actitene recursoria civile, daca are motive.

CAPtMITRE LIBERTATEA. PHOVISORIE SI DESPRE CAUT UNE.

Prevenitula care, in cursula instructitmil,va fi fosal' arestatil in urmarea tinuI mandatii saü or-donante, pete, mai inainte de a se da othrirea definiti-va, sa qu6stige liberarea sa provisoria, in casurile, duparegulile si sub conditiunile mai josil ar6tate.

Liberarea provisoria in cursula instructiu-niI nu va puté fi data prevenituluI , chnd udecatorulilde instructiune va recun6sce eh faptulil este supusa lapedépsil criminale.

Daca faptula nu pete cadé sub mal greapedépsa de Mil inchisérea corectionale , judecatorulade instructiune , in arma cererii prevenitulal , va putéordona, audindri conclusiunile procuratoruluI , liberareasa provisoria, de va da mal intiia o cautiune solvabi-le se va presenta, la tete actele proceduriI cum sipentru esecutarea, otariril, indata ce va fi cerrar].

Liberarea provisoria sub cautiune va puté fi ce-rutil i data in mi ce stare a procesuliff, aliara in tim-pula recursuluI de casatiune.

DE PROCEDURA. CIUMINALE 121

§i

VII.

1.16.

111.

www.dacoromanica.ro

41S. Cu tete acestea vagabon4iI §i certatiI dejudecatO pentru crime nu vol.(' puté fi In niel tin(' me"liberal pe cautiune.

Cererea de liberare provisoriä va fi noti-ficatä pârii civili, la domiciliula sail sail la eel(' dedInsa alesa.

Solvabilitatea cautiunel va fi cereetatil deprocurator(' §i de partea civile chiamatO dupi formele.legal'.

Daca cautionatortilil nu va depone in casa tribu-naluluT suma cautioniriI , ela va fi datoril s justificesolvabilitatea sa prin avere de nemi§ciltérie , care sOpretuiascii, deducéndu- se sarcinile ce ar avé , °data §ijumétate suma cautinne.

Prevenitula va fi prinnita sa dea cautiuneciti InsusI pentru sine, sail depunéndil suma camtioniri%sail justificanda ca are nemi§cilterie earl sä aibà o valerede °data §i jumaate suma cautiuneI , sci4ute fiindasarcinele ce ar avé acele nemi§eitere. Intr'una casilsati altnla, éla va trebui si faci sumisiunea de care seva vorbi niaT josti.

Cautionarea nu va puté fi maI mica decine sute leI.

DacO pedépsa corectionale ar fi testa de odatiio Inchisere §i o amendO a cirii sumi Indouitä aril trecede leI cine sute, nu se va puté cere eautionaméntti deo me mare suma de at(' amenda indouitii.

Daca din de!icte a resultatil o daudi civile, apre-tiabile In banI, cautionarea va fi eitu de treI ori valereadaunel, dupil cum aceea va fi apretiatil, pentru acestilscopil numaI, de judecAterulti de instructiune , lira eacu tete acestea cautionarea si fie In acestil casti malmica, de cincT sute lei.

Cautionatorulti admisil va face sumisiune(declarapune Indatoritere) la grefa tribunaluluI, de apiàti suma cantioniriI, la casil cândú prevenitulil n'arfi urmitoril a se trait*.

122 CODICE

422.

123.

www.dacoromanica.ro

Copia depre acéstil sumisiune , in forma esecuto-ria, va fi data la mAna pârtil civili mal 'nainte de a seda prevenitulul partea provisoria.

BaniI depusY saù nemiscatériele cari formé-obiectule cautionfiriI voril fi destinate :

la plata reparatiuniloril civili i cheltuelilorilfacute de partea

la .amenda;Aceste creante voril fi primate de creanta fiscu-

lui cheltuelile facute de ministeriulil publice.

Judeciltorulli de instructiune va dala timpil,dupli conclusiunile procuratorultiI sail dupil cererea

, o ordonanta pentru plata sumel cautionate.Acésta plata, va fi urmarita, dupil cererea ministeriuldipublice, i sumel e primite se voril trimite la casa sta-tulul , fara ca din acésta sa se impedice urmaririledrepturile phrtil

Prevenitulti nu va puté questiga liberarensa provisoria prin dare. de cautiune , de chtil &pa, cemaI antele' va fi alesil une domicilie la resedinta tribu-nalulul corectionale printeune actil filcutil la grefa ace-lul tribunale.

427. Prevenitulil care va l'Asa pe cautionatorulilsal se fi5, urmilritil i esecutate la plata, nu va maI fiprimite In viitore niel Inteunil case a cere d'n nuoe li-berarea sa provisoria pe cautitme.

CAPt VIII.

DESPEE ORDONANTI1LE JUDECATORULUI DE INSTRUCTIUNE DUPE

CO3IPLETAR EA PROCEDUREI.

-128. indata ce procedura va fi terminat'n, jude-catorule de instructiune o va comunica procuroruluI,care va fi datore adresa requisitiunile sale, celemulte pina in trei

429. Daca judecatorule de instructinne este de

DE PEOCEDURA CRIMINALE 123

124.

civile:

pentru

125.par-

eivilI

126.

a-i

www.dacoromanica.ro

parere ea faptulii nu Intati§kil niel clima, nití delicti,niel* contraventiune, saú ch nu pòte fi linputatti incul-patuluI, elii va declara prin o ordonantik ch nu esis-te casa de urmarire, §i, daca inculpatta va fi fostil a-restatil, se va libera Indat.A.

130.- Dacrt chi este de parere c faptulil nu estede cata o contraventitme politianésci , va tramite pri-cina Inaintea judecatoruluI politianescil competente §iva ordona liberarea inculpatuldi daca este arestatii.

Dispositiunile acestuI articola §i ale articolulifiprecedente nu vora puté aduce niel o vglunare drep-turilora partiI civill sati partiI publice precumil maljosi si va esplica.

Daca delictuli este recunoscuti de naturaa fi pedepsiti prin pedépsi corectionale , judecatoruliide instructiune va inainta procesulii la tribunalii spre

lua In cercetare.Daca In acesti casi, delictulii p6te sh traga' du-

pi sine pedépsa inchisoriI, prevenitulil de se va aflaInchisii, va remallé la Inchisóre provisoria.

Daca delictuld nu trage dupa sine pedép-sa Inehisóril, prevenituli va fi liberati , cu Indatorirede a se reIntati§a, la Iliva defipta, inaintea tribunalulti1competente.

In téte casurile de tramiterea acusatuluIsaú Inaintea poliiei municipalI, saú Inaintea tribunalu-luI de judeta , ministeruld publica este datora sa &i-mita*, In termina de doue-Oeci §i patru ore, numerota-te t6te actele procesuluI la grefa tribunalului care ate .

si pronunte.

In casa de trämiterea prevenitulnI inainteatribunaluluI de judetk procuroruli este datori in ace-la§i termini si taza a i se tramite chiärnarea de intà-ti§are pi ntru Mil mai scurtil termini , observindu-se

Insk In privinta acésta, terminele prescrise prin art. 180.

Daca judecatorula de instructiune gasesce

124 CODICE

435.

www.dacoromanica.ro

ca faptula e de natura a fi pedepsitil cu pedepse cri-minan , ca preventinnea in contra inculpatuluI esteindestulti de stabilitil, va ordona ca actele instructiu-nil, procesuld verbale care constata, corpulasi o lista de actele inculpatóre fara Intardiare sa setransmita de procurorulil tribunaluluI la procurorulagenerale alti curtii de apelil, spre a se procede dupilcum se arata la ca,pula pentru punerea sub acusaliune.

Actele inculpiltóre voril remallé la tribunalil, afa-ra numal de cele ce se dispunti prin artcolulil 223.

In casulti articolulul precedinte, mandatultide arestare sail de depunere ce s'a clattl contra preve-nitultil va conserva puterea sa esecutoria pina ce sr, vastatui de catre curtea de apelil.

Ordonantele date de judectitorulil de instructiune,In virtutea dispositiunilorti articolelorri 120, 130, 131,132 si 135, se voril inscrie la sfirsitulti requisitoruluiprocurorului. Ele vorti trebni sa coprindil numele §iprenumele prevenitului, domicilinli, locula nascereT, e-tatea i profesiunea, daca voril fi cunoscute ; precumilasemine i espunerea faptuluI, natura delictului si de-claraVunea ca sunt saü ca nu sunt probe Indestula-t6re in sarcina prevenitulul.

Ministeriulú publicti va puté, In téte casu-rile sa formeze opositiune la ord.onantele judeciltoruluIde instructiune.

Partea civile va puté forma opositiune la ordo-nantele date In casurile prev'«lute prin articolele 117,129, 130, 132 si 523 si la yen l care ordonante ara ve-

-tema interesele salePrevenitula nu va pité_ forma opositiune de cat

la ordonantele date in virtntel- articoluluI 117 , i incasula prev'Outil prin articolulil 523.

Opositiunea va trebui sa fie formata in terminilde done-decI si patru ore , care va curge pentru oposi-tiunea din partea procurotrdni , din diva de candil s'adata ordonanta ; pentrif opositiunea partii eivill si aprevenitului nearestatil, din diva notificariI ordonanteila domiciliulil de dinsii alesil la locula resedinteI tri-

DE PROCEDURÀ CRIMINALE 125

delictuluT,

civilT.

www.dacoromanica.ro

bunalultil; pentrti opositiunea prevenituluT inchisii-, dindiva de candil ordonanta i-se va comunica de grefiertl.

Notificarea i comunicarea mentionate in paragra-fulii precedinte se vorti face In terminti de doue-ded

patri' ore de la data ordonante. Oposititmeava face catre camera de acusatiune a curtiT de apeliicare -va statui asupra-T indati ce o va priimi.

Actele vorti fi transmise, precuin se arat5 la art.135. Provenitulti arestatil va remallé la inchisóre pi-na candil se va statui asupra opositiund, si in tóte ca-surile pina la espirarea terminuluI opositinniT.

In Une casurile dreptulti de opositiune se envinesi procuratoruluT generale de litiga curtea de apelo. A-cesta va fi datoril a notifica a sa opositiune in cele de-ce dile ce voril urma dupil darea ordonantei ,judecato-rului de instructiune.

Dispositiunea ordonantd care pronunta liberareaprevenituluT, se va eiecuta provisoria ea tOtá opositiu-nea faena in contra-7.

Batea civile care va cadé in oposititmeasa va fi condemnata la darme interese catre prevenitti.

CAB TEA II.Despre judecatd. -

TITLU

Despre tribunalele politienesct fi coregionalsi.

CA Pf)" I

DE.SPBE TRIBUNALELE §I JUDlidATORIELE .POLITIENE: Cl.

Sunt considerate ca contraventiunI poli-nesd faptele cari , dup5 dispositiunile carta a [mira

din codicele penale, potii s dea locü sail la o amen-da de leT douè-decT i cincI si mal patina , saú la oinchis6re de cincI s'Ele sail ma putinü, farä a deosebidaca, cu ocasiunea uneT asemenea irifractiuni s'a Mentasaù nu confiscarea lucrurilorti apucate, i orT-care ar fi\ a 16rea acelorti lucrurt

126 CODICE

§i

138.

439.

www.dacoromanica.ro

140. Cercetarea i judecata contravéntinnilorilpoliiànesci snnt atribuite, dupa distinctiunile mal josilstabilite

a) tribunaleloril politainescI propria Oise in Bum"-resci si In orasele unde asemenI tribunate se voril mastinstitui;

poliailorü , In orasele unde nu sunt tribunatepolititinesdi propral Oise;

sub prefectilor5, in comunele rural";

§. I. .

Despre tribunate politiiineseT,s u b-p re fe

141. Tribunalele politirmescl, propriti Oise, po-litaii si sub-prefectil sunt singurI competintI a udeca

Contraventiunile comise In comuna resedinteI

Contraventiunile comise in o. le-l-alte comuneale plaseI sail ocoluhl lorù, cari nu sunt flagrant" de-licte si ai caroril autorI marturi lipsescil din acelecomune;

Contraventinnile silvice urmilrite dupil cerereaparticumrilor5;

Injuriele NerbalI.Afflptele, anuntiele, v6nOrile i distributiunile

de opere, scripte sail gravure contrarie buneloril moran'.Actiunea .in .contra celoril ce ail meseria de a

ghici, de a spune viitorulil, de a esplica visele;Contraventiunile pentru cal." parten reclaman-

te cere daune interese da o suma nedeterminatil, sail ca-re trece peste cincI-spre-4ece leI.

42. Tribunalele polincsei, polifaa, sub-pre-fecta i primara sunt In concursil competent' a judecatóte cele-l-alte contraventiuni comise In c.rconscriptin-ilea tor'''.

143. Citatiunile pentru contraventiunilenescI se voril face dupìi cererea celorti In dreptil.

lora;

DE PROCEDITRÀ CRIMLNALE 127

primarilora.

politaI

politia-

www.dacoromanica.ro

Citatiunea se va notifica printr'une aprode sae altafunctionara analoga, care va läsa copia dupe, dInsa pre-venituluI saü pers6neI responsabill de reparatitml satirestitutiunt civ

1.44. Citatiunea nu va puté fi data pe 'mil ter-mine mal mice de doue-decI i patrn ore; osebitil decate o di pentru fie care distantil de done miriametre.La din contra urmare, gate citatiunea elite i sentintace s'aril da va fi nula. Insá acésta uulitate nu va putéfi propusa de cate numai 14 cea infatisare, maI'nainte de orI-ce aperare. In casurI urgentl terminultiva puté fi mal scurtil, i partile yore pité fi citate ase infatisa chisr in acea oi si la o oril aretata in virtu-tea unei cedule (biled]) de citatinne, data de judecatore.

Partile vore puté sa se intatiseze de km-na voia, §I dupe, une simple advertiment fare se fie tre-buinte de citatiune.

Tribunalule politianescù, politainla, sub-prefectule yore ordona, mal 'nainte de diva infatisariT,Vote actele carI nu sufere intardiare, precume, facere deprocese verbali, pretuire de donne i altele asemine.

14'7. Daca persóna citata nu se intatiséza la di-na si la ora defipta prin citatiune, ea va fi judecatá inlipsa.

- 14S. Pers6na condemnate la lipsa nu va malfi primita a se opune la esecutsrea sentinttI; daca nuse intatiléza la audienta aretate in articobile urmatorti,afara de cele ce se yore dice maI josil despre apele sidespre recursilü de casatirme.

149. Opositinnea la sentinta data in lipsä seva puté forma prin declaratiune tame dreptil respunseIn' josiilù actuluI prin care i se notifica acea sentinta,saù printr'une acta notificate in termine de treI dile dela Ineunosciintarea sentintei, osebitii de cate o di pen-till fie-care distanta de done miriametre.

128 CODICE

www.dacoromanica.ro

9

Cela ce va forma opositiune se va intati§a inda-ta dupa espirarea sor6celora arkate mal Risa, fará amal a§tepta citatinne. La din contra, opositiunea se vasocoti ca nebifiintata.

Pers6na citata se va intätiqa ea Insa-§I saaprinteuna imputernicitil din parte-1 prin procuratiunespeciale.

Instructinnea, fie-caruI procesa va fi pu-blica sub pedépsa de nulitate.

Ea se va face In urmatórea ordine :Procesele verbalI, daca sunt, vor fi citite de gre-

fiara sati de ajutorti.MarturiI cbiamatI In contra InctilpatuluI vora fi

ascultati, daca cere tiebuinta.Partea civile va face conclusiunile sale.PerscSna citata va propune apararea sa i 'vi. pro-

duce marturiI adu§I, intru cata acésta i se permite prin ar-ticolula prmatora.

Ministeriula publica; la tribunalele politianeseI pro-pral dise, va fi audita in ale sale conclusiuni.

Partea citata va puté propune observatinnile sale.Tribunalula sail judecatorula va pronunta sentin-

tia in audienta pubiicg, chiar in .acea di, fará sil o pei-- ta amaña pe alta çli de cata pentru neindepliniri de in-

structiune.152. Contraventilmile se vora proba sail prin

procesele verball. (mi reporturile oficiarilora politiei ja-dectitorescl, saìj prin marturI, in lipsa de asenzenI pro"-cese verba/I i reporturI orI spre Intemeiarea acelora,dupa urmatoirea discutirme.

NimenI nu va fi priimita, sub pedépsil de nulitate,a_proba prin marturI, peste cele sati in contra celoracoprinse in procesele verbali ale procurorulnI, sub-pre-fectulul , politaiuluI §i primarulnI. Procesele verbalT

reporturile acestora ofiriarI de politia nu potil fi a-tacate, In materia de contra,ventiunI, de cata diva ic-guide falsuluI.

Procesele verbalI §i reporturile celora altI oficia-rr de politia judiciara, voril puté fi desbatute prin pro-be contrarie, saa serse salí testimonialI, daca tribuna-hila sail judeciitorula va judeca de cuviinta sit admitáacele probe.

DE PROCEDIIRA CRIMINALE 129

procedurii

www.dacoromanica.ro

153. Marturil veal face, la audienta, sub pe-dépsa de nulitate, juraméntil de a spline toth adevérula, nimicü altil de add adevérula : grefittrula sail a-jutorula va lua nota de acésta, precumil §i de numele,prenumele, etatea, protesiunea, loeuinta §i declaratuni-le lord cele mai principal

. 1.54. Aseendentii §i deseendentii Inculpatulul,surorile, sail afinisi (cuseriI) 861 in aceleall grade,

&mein sail barbatulti, chiar i dupa despiiIirea loril o-taritri dupa legt, nu voril fi niel cliiimatI, nicI priimitla da marturiii, fOril Insa ea marturia persemelora maisusil numite sa petit causa vre-o nulitate, cfindii minis-teriula publicü, parten cvile §i Inculpatulii nu s'ail o-pusil la admiterea lora ca marturi.

Marturil cari mi se voril conforma cita-tiuniI, voril puté fi constiin§1 de tribunala, dupa requi-sitiunea ministeriuluI publica, sail de judecatorii, prinamenda pentru cea de fintaiil lipsé, i prin constringe-re corporale pentra cea d'aIa douilea, pronuntate unasail alta chiar In audienta la care ail testa chiamatl.

Marturulil condemnatil la amenda.' pentruo prima lipsa, i care, dupa cea death douilea citatiu-ne, se va intatila F,;i. va produce inaintea tribunaluluIcuvinte legiuite de aparare, va puté fi liberatil de a-menda la care a. testa condemnatil. Daca marturulanu este eitatii din nuoil, 'ail va puté sa se infati§eze debung voia, In persemil, sail printeuuti imputernicitii prinprocuratiune speciale, la audienta urmatere, spre a pre-senta cuvintele sale de aparare §i a què§tiga, daca sava cuveni, liberaren sa d amenda.

15'7. Daca fliptulil nu presintii, nicI delictil,nid contraventitine tribunalula va anulacitatiunea §i tota ce va fi urmatil, §i va statui prin a-ceea§i sentinta asupra cereriloril de daune interese.

15S. Daca faptulil este unü delictil, care atra-rfe dupa sine pedépsa coreetionale sal §i maI grava,tribunalula sail judecatorula politiänescil Va tramite pe

130 CODICE

polititin6sca,

www.dacoromanica.ro

parti Inaintea procurortilur tribunalului corectionale safijudetianit

13;9. Daca inculpatulti este doveditilalii unei contraventintil polititinesd, judecAtorulil sailtribunalulü va pronunta pedépsa §i va ofárt, prin ace-ea§I sentintit asupra cereriloril de restitutiunf §i de dau-ne interese.

Partea care va c6dé va fi condemnatti lachieltuele, cbiar si catre partea cea publica.

aieltuelele voril fi liquidate (limpeslite) prin sen-tintil.

OrT-ce sentina de conclemnare va fi mo-tiVatit §i testultl legiï aplicate se va insera intetnsa subpedépsti de nulitate.

Se va face mentiune intr'Insa dacA este data inultima sati prima instant5.

Originainlìl sentintei fit. fi subscrisil dejudecàtorulii care va fi tinntil §edinta, faril sä pettg a-mina sub-scrierea: pe alta

La din contra urmare, grefilirult1 sail ajutorulti seva condemna la o amend5. de lesí trei-slecT, si, o actiu-ne recursoria civile va puté .esucita celil interesatil MAUIIn contra judeciltoruluI sail tribunalulut &WI si in con-tra grefiiirolui sail ajutoruldf.

Alinisteritilil publici ati, unde nu esteministerift publicó, judec5torttlil si partea civile vorilurmäri esectrtárea sen intei, fie-care la ceed, cell pri-vesce.

§. ,11.Despre jurisdictiunea primaraluI ca judectitorei

polifianesca.

161. in comunele car: nil sunt re§edinti/ detribunalil politiiinescil, de polio:it !lie de sub-prefectil,primarii suuit competentí, ea si ace] e autoritatl, n j u-deca

DE PROCEDURA CEIMMALE 131

tilptuitoril

di.

63.

www.dacoromanica.ro

Díte contraventiunile cari sunt flagranti de-licte ;

'Une cele-alte contraventiunI Inténiplate in co-muna lora, daca atad, autoril, cata si marttuii contra-ventiuniloril se voril afla presentI in acea comuna, sicandil cererea partiI reclamanti de d:une interese vafi de o sumà" determinata si nu va trece peste cincI-spra-Oece

PrimariI nu vorti puté judeca niel o data contra-ventionile atribuite prin art. 141. tribunaleloril

propriè ise, politailoril si sub-prefectilorti.

1(15. Funetiunile de grefiaril ala primaruluT,In materiele politianescI, vora fi implinite de scriito-rubí satuluI sail de unil scriitora ala consiliului comu-nale.

-166. Citatiunile vora puté fi facute printeuniladvertimentil ala primaruluI, care va anuntia inculpa-tulti1 faptulil ce i se imputa, t;liva si ora ¿inda trebue.sa se infátiseze.

11676. Se va urma tota asa si i entru citatiuni-le catre martini; ele voril puté fi faculte printermil .ad-vertimentil care va aréta momentula cana sa va pri-mi depositiunea lora.

1 68. Primarula va tiné sedintele sale In casaconsilinluI comunale, saü in casa MunicipalitatiI; au-dientele voril fi publice.

Se voril observa inca i dispositiunile articoleloril147, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157 si160.

§ III.Despre apelara' in contra sentintelora politidnesa

161D. Sentintele date In materia politianéscavora puté fi atacate pre calca apeltiluT, candil aceleavoril pronunta inchisórea, sail cându amendele restitu-Ounile reparatiunile civilI vora trece de leI c,lece,deosebitil cheltuelele.

132 CODICE

leI.

www.dacoromanica.ro

170. Apelula va fi suspensiva; in tota timpult1terminuluI de a tace apela precumil si in timpula ju-decAril apeluluI, esecutarea sentintel va fi suspensa.

121. A.pelula sentintelord tribunalulnI saü ju-decatoruluI politiauescil sa va face catre tribunalula co-rectionale ali judetulu'l, in termina' de - dece dile de laprimirea copieI de sentintli de catre pers6na interesatä,sail la domiciliulti s'étí.

1)712. Candil a supra apelnluI, ministeriulii pu-vre una din partI va cere, sil voril puté as-

culta marturil din nuoii i si vora puté cbiarna si altiInuoI.

-I Dispositiunile articoleloril precedentI des-pie solemnitatea instructinniI, natura probeloril, forma,autenticitatea si su b-semnatura sentinteI definitive, con-demnarea la clieltuele, precum i despre pedepsele pro-nuntiate prin a,cele articole, se vora aplica si- la sen-tintele date, in apela de tribunalele judetiane saù detribunalele corectionati propia dise.

fi. Ministeriula publica si partile voril pu-fiindil casa, sa faca reclusa pentru casare in contra

sentinteloril date, in ultimA instantà, de tribunalele po-litianescI, de sub-prefecti, politaI sail primari, orI incontra sentintelora date in apela de tribunalile coree-ionali sail de tribunalile judetiane.

Recursultl se va tace (lupa' forma si in terminilece se volt prescrie mal

475. La inceputula fie-caruI trimestru, tribu-nalele politianescl, sub-prefectil, politail i primaril voriltrdnsmite min'steruluI publica de linga tribunalulti ju-delianti sail corectionale, eStractula sentinteloril poli-tianescI ce se voril fi data in trimestrula precedintecari vora fi pronuntiatil pedépsa inchis6riI. Ministe-riula publieil va depune acesta estractil la greta tribu-nalulul corectionale. Elú va da o socotéla sumaria deaceste estracte catre ministeriula publica de langä cur-tea de apela.

DE PROCEDTJRA CRIM1NALE 133

73.

té,

josii.

§i

www.dacoromanica.ro

CAPt

DESPRII TIIIIIIINALE IN MATERIA COIIEC r ONALE.

Tribunalele de j'Id*, pe lingii insilreina-rile puse asupra-le prin articolele preced.entI, vora ju-deca si del ctele silvice urniarite dupa cererea admini-stratiuniI cuma si tete delictele a carora pedépsii trecepeste cinci sble de Inchisere i don6-(Jeci i cincI lelde amenda.

Daca se comite una delictü corectionaleIn localia si In timpula audienteI, presedintele va taceprocesa verb de despre faptula intImplata, va ascultape prevenita si pe mqrtutrI, i tribunalula VA aplica,tara a se redica de pe loca pedepsele preserise prinlege. Ac6sta dispositiune va avé aplicarea la delic-tele corectionall comise In localula i timpula audien-telora curtilorii de apela, si ciliar ale andientieloratribunaleloril canda judeca in civile, remainda insa ce-lui condemnata, prin sentinta data: In asemenI casurI,dreptula de apela in contra acelel sentinte.

VI- S. Tribunalula In materia corectionale vaintra In cercetarea delictelora de competinta s sail Inurma tramiterii ce i se va fi flicuta conforma art. 131 si158, saa prin d'a dteptrila cerere din partea celui ve-

; iar in delicte slvice, din partea administratin-'MI, si in tete casurile din partea ministerinlin publica.

129. Partea c'vile va lace, prin actula Sea' deplangere catre tribunala, alegere de domicilia insoraqulaunde se ala tribunalula.

1SO. Se va da una terminti cela putina de treIosebitil de cate o çli pentru fie-care distanta de

doue meriametre, de la citatiune pénti la jadecata, subedépsa de nulitatea condamnatiuuii ce s'ara' pronunta

In lipsa In contra persenei citate. Acésta nulitate Lisanu- se va puté pro.pune de cat la cea d'intéia andientasi mal inainte de orI-ce aparare.

134 CODICIC

dile,

www.dacoromanica.ro

in procesele relative la delicte cari nuatraga pedépsa mnchisóril, prevenitula va puté fi repre-sentatil de una vechilil; tribunalula insa va puté ordo-na Intatisarea sa In persenia.

Daca prevenitulii nu s'a va intilt:sa, elava fi judecata in lipsa.

Condemnarea in lipsa va remallé ca cmnu aril fi fosta, daca prevemtulii, in termina de cindidile adaugita cu cate o (-41i pentru fie-care d stanta dedotie miriametre socotite de la primirea copieI de sen-tinta de d'Insola, salí la ala sea domicilia, va forma o-positiune la esecutarea sentinteI.

Cu tate aceste cheltuelele ocasionate printeo opo-sitiune vorii renülné in sarcina prevenitultd.

Daca dura citatiunile Mente de tribunalaIn urma uneI opositiunI, oponentele nu se infatiséza, o-positiunea sa va remallé nulti, i sentinta ce va fi datatribunalula a-upra opositiunn nu se va maI puté atacade oponente de cat pe calea apelului (lupa cum sa vaarata mal josti.

1 S S. Proba delictelora corectionan sil, va lacedupil modula prescrisil prin art. 152 relativa la con-traventiudi politiiinescI, cu deosebire ca procesele ver-van si reporturile oficiarilora politieI judecatorescI, cuesceptiune de acelea ale procuroriloril; substitutiloriljudecatorilora de instructiune, potil fi combatute de in-culpata prin probe contrarie sail serse sail testimonian.

Grefiartila va lea note de declaratiunile marturi-'ovil si de respunsurile prevenitultn.

Aceste note se voril visa de catre presedinte Intermina* de treI qile de la pronuntiarea sentinteI.

Dispositiunile articlelorti 155, 156, 157, 158, si 159,se aplica si la tribunalele corectionan.

186. Instructiunea va fi publica sub pedépsade militate.

Ministerinla publica, parten, civile sati aparatorulaseil, i in privinta delicteloril silvice, delegatulii adini-

DE PRO CEDUA A CRININALE 135

18-51.

www.dacoromanica.ro

nistratiuniI voril espune causa; procesele verbali sail ra-porturile, daca s'ail facutil, voril fi citite de grefiêrti;marturiI pentru sail contra vorii fi as cultaff, daca cere trebuunta, i imputarde ce li se 13(46 face word fi propuse §i ,j u-decate; actele ce potil servi spre usurarea saü In greuta-tea prevenitulul voril fi presentate marturiloril si partiloril:prevenitulil va fi intrebatil; prevenitulil si persónele res-ponsabili de reparatiunI saù restitutiuni civili voril propuneapilrarile lora; ininisterul il publica va resume procesul5 si'slva face conclusiunile. Prevenitulil si persónele responsa-bill de reparatip,n1 sa restitutiunf civilI voril puté replica.

Sentinta va fi pronuntiata chiaril In acea çli da-ca s'a terminatil instructiunea.

157. Daca faptulil nu este socotitilniel delict,niel contraventiune politianésca, tribunalulti va anulainstructiunea, citatiunea §i tail ce va fi urmatil, va dadrumuRi prevenitului si va statui asupra cereriloril dedaune interese.

/SS. Daca faptulil este o contraventiune poli-tianésca si daca partea publica, sail partea civile,prevenitulii cerutil tramiterea procesuluI la tribu-nalulii poliiànescù, tribunalulri corectionale va aplicapedépsa si va statui, daca cere trebuinta, asupra da-neloril interese.

In acestil casil sentinta sa va fi fara apelit

159. Daca faptulil e de natura a merita o pe-dépsá, criminale, tribunaludil va puté da indata manda-tulil de depunere sari mandatulil de arestare, afara decrimele pedepsite numaI prin degradatinnea cetatia,néscil,si va tramite pe prevenitil inaintea judecatorulul de ins-tructiune competente.

190. 011-ce sentintil de condemnare in contraprevenitului si in contra partiI responsabilI de repara-tiunl sail restitutiunI civill, sail in contra partiIva condemna si la cheltuele, chiar si la cele Mente decatre partea cea

eheltuelele voril fi liquidate (limpeOite) prin ace-6sl sentinta.

136 cOVS-CE

civilI,

publicil.

www.dacoromanica.ro

491. In dispositivula orI cdril sentinte con-demnatOrie, se vora enuntia faptele de carI persóneleMate se vora socoti culpabilI sail responsabilI, pedépsasi .condemnatiunile civilI.

Testuld legiI ce se va aplica va fi cetita la au-dienta de presedinte; se va face mentirme In sentintade acésta lectura, i testula legiI se va insera intr'insasupta pedépsa de o amena de cincI-decl leI in contragrefierubil.

192. Originalula sentinteI va fi subscrisil chiarIn acea di de judecatoril ce aa proamitiat'o; grefiérulacare va da copia depre o sentinta care nu este inca sub-scrisa, se va urmari ca inculpatti de abusa de increde-re. Ministerula publica va cere s i se infatiseze int6te Muele originalele sentintelora, i gilsinda vre-o con-traventiune la acesta articola, va face procesa verbalepentru a se procede diva cum se va euveni.

493. Sentina se va esecuta dupil cererea minis-teriuluI publica si a partil civilI infra ceca ce privescepe fie-care.

Cu téte acestea urmaririle pentru adunarea amen-delora si. a confiscárilora vora fi filoute, in numele mi-nisteriulul publica de casieriI fisculuI.

Ministeriula .publica va fi datura, In ter-mina de cincI-spre-dece dile dupa pronuntiarea sentin-teI, sa trimita una estracta dupá dinsa ministeriultif pu-blica de linga curtea apelativa'.

Sentintele date in materiI corectionali sevora puté ataca pe calea apeluluI.

Apelula se va face catre curtea apelativaIn eirconseriptiunea atril se afla tribunalula.

Facultatea de a apela o vora avé:Pártile prevenite sail responsabili;Partea civile, intru cea ce privesce numaI in-

teresele sale civilI;Administratiunea, pentru delictele silvice;

DE PROCEDURA CRIM1NALE 137

-194.

www.dacoromanica.ro

Ministerialii publicti de linga tribunalula deântlia instan;

Ministeriull pablicti de linga curtea apelativa.

19S. Dreptulti de apell va fi perdutti Mara decasulti art. 200, daci. nu s'a Mean declaratianea de a-pel la grefa tribunaluldi care a datil sentina, in ter-mina de due dile cell multti dupa pronuntiarea el; da-ca sentinta este data in lipsá, acele (Pee Pe se vorilsocoti din diva In care s'a priimita copia sentinteY decare partea cea condemnata sal la doiniciliall seì, o-sebitii de die o çli pentru fie care distanta de dou6miriametre.

In totti timpulti acestorti dece dile, cura §i in tim-pull judecariI apelultil, esecutatea sentinte va fi sus-pensa.

199. Cererea coprindaeore de mijlacele apelu -lui va puté fi data la aceea0 grefa in acela§ti terminii; ea vafi sub-scrisa de catre apelante sal de anti anume all setiimputernicitil pentru acésta.

In acestl de pe urma casil prOcuratiunea va re-mané anecsata, la cerere.

Asésta cerere va puté fi data §i d'a dreptulti lagrefa

200 Ministeriula publicü alü curii apelativeva fi clatorl a notifica recurstill sel, sati prevenituluT,sal pers6neI responsabili civilè despre delictI, in ter-minl de douil luni din Oilla pronuntariT sentinteT, sal,dada sentina i s'a notificatti legalè de câtre una dinparfl, in terming de o lana din diva acesteT notificartIn casil de a nu observa aceste termine ministeritapublicri va perde dreptula de apelii.

Liberarea prevenitulifi aquitatti nu va pa-té fi suspensa cand niel unti apélti nu va fi fostil de-claratti sal notificata in cele trei dile duprt prononta-rea sentintei.

Cererea de apell, daca se va fi dattigrefa tribunaluluT de antéia instan, va fi tramisa, im-

138 CODICE

-

.curtiI.

la

www.dacoromanica.ro

pretulá en (mil ce alte acte, de ministeriulA publica lagrefa curtiI, In don6-decI i patru ore de la declararen,sail de la notificarea apeluluI.

_ Daca celti in contra cárui sentina a fostii pronnn-tata se aflá la arestil, el va fi In acelasti termintidupá ordinea ministeriulnI publica, strámutatá la casade arestil a loculuI unde se aflá, curtea apelativá.

Otárlrile date In lipsá asupra apeluluI vorputé fi atacate pe calea opositinniI in aceeasI forma siIn aceleasi termine .ta si sentintele date de tribunalelecorectionalI.

Opositiunea va remallé nula daca oponentele nuse infátiOzá dupá citatiunea ce i se va trámite In urmaopositinniI sale.

Decisiunea ce se va da asupra opositiuniI nu vaputé fi atacatá de partea ce o va fi formatil de catáinaintea curtiI de casatiune.

Apelulil va fi judecatii la audientá, in curstide trel-dect" dile de la prirnirea sa,- dupá reportulti u-nuI

In urma reportuluI si inni 'nainte de a e-mite reportorulá i judeiatoril curtii opiniunea lora,

sail de a fostil aquitatil, sail de a fostá con-demnatù de instanta inferi6re, persónele civilè respon-sabilI de delicta, parten civile si ministerinlá publicá,vorq fi auditi In forma s,i dupá, ordinea prescrise prinarticolulii 180.

200. Dispositiunile articolelorá precedenti des-pre solenmitatea instruictinniI, natura probelorti, forma,autenticitatea i subsemnátura sentinteI definitive a ce-ici din téiti instante, despre condernnatinnea la cheltu-ele si despre pedepsele ce pronuntiá acele articole, sevorrt aplica si la otárlrile date In apelii.

20. Daca sentinta este reformatA pe temeiá cafaptulá nu e recunoscutA niel delictil niel contraventiu-ne politinéseà prin niel o lege, curtea va apAra pe

DE DEOCEDURA. CEIMINALE 139

203.

204.jt:decatorii.

www.dacoromanica.ro

preven'tii, si va statui, daca se va cuven;, asupradaunelora interese.

20. Daca sentinta este anulata din causa cafaptulii presentéza numaI o contras enti une politianésca,§i daca niel partea publica, nid partea civile, niel' pre-venitula n'a cerutil tramiterea procesulul blandea tri-bunalulul politianescil competente, curtea va pronuntapedépsa §i va statui asemene, daca cere casulti §i a-supra daunelorti interese.

Daca sentinta este anulata pentru cur(Intiica faptula este de natura a merita o pedépsa criminale,curtea va da, daca cere casulti, mandatil de depunereclara mandata de arestare iN a tramite pe prevenita lila-intea unul' din functionalii competenti afila de cela ce afacutil instruetiunea §i.de cela ce a luata parte la judecata.

Daca sentinta este anulata peutru vre oviolatiune sati omisiune de forme din cele prescrise prinlege sub pedeapsa de nulitate, ourtea va statui ea insa§1asupra fondului.

Partea civile, prevenitula, panca publica,persónele supuse, peutru delicti'', la respundere civile,vorti puté face recursa pentru casarea decisiunii.

TITLU

Des)). T causcle cari trebuescil a fi supuse jurafilorti.

CAPt I.1-)2 PAR PUNEiE SUBTU ACUSARE

Ministerulii publica de langa curtea, de a-pela, in termina de cindi siile de la priimirea acteloracari i-se vora fi transmisa, conforma cu art. 135, va fidatora a pune causa in stare de fi judecata §i a'§7 facereportula in alte cincI çlile urmatére cela multa.

In ',cesta tilupà partea cis ile si prevenitula voraputé da orT ce memoria ara voi , ara ca printeacéstasa se pita IntarOia reportula.

140 COI) IGE

www.dacoromanica.ro

213. JudeciltoriI curtiI de apelil ce voril fi de-semnatI spre a constitui camera de acusatitme, vorilstatui asupra re quisitiuniloril sale.

EI se vorti aduna chndil va cere ministeriulg pn-blicil; in lipsà de asemenea cerere, el se vortí aduna

.odatil pe septgmang.El voril fi ales1 .prin sorti pe timpii de uncí

2141. Presedintele camera de punere sub acu-satiune -va fi datorti a face sA se pronuntie decisiuneaacestel camere Inclatil dupil ascultarea reportuluIriulul publicil; la casil de imposibilitate, camera se 'vaprommta celìí multil In treI çlile dupil acelti reportil.

. 245. Daca causa este de naturrt a fi judecatade limita curte de justitili sail de easatiune,publicil este datorit a cere suspensiunea i triimitereacause la acea curte, si camera de acusatiune a ordonaacésta.

210. Afará de castilil previ;dutil in artieolultiprecedente, camera de acusatitme va procede a esa-mina daeA esistii in contra prevenitulul probe saü indi-cie de vre unü thptuí calificatil de crimg, prin lege, sidaca aceste probe saü indicio sunt destulti de gravepentru ca sA se pronuntie punerea sub acusatiune

212. Grefiiirulil va da lecturg, de hito aeteleprocesuluI in fiinta ministeriuluI puhlicù. Aeele acte,Impreunil en memoriele ce Toril fi data parten civileprevenitulii, se voril Lisa pe masa inaintea

24S. Parten civile, prevenitulil marturil nuse N-m.6 Infiltia.

Ministeriulü puhlicuí, dupil ce va fi de-pusil pe masil requisitiunea sa scrisg i ub-serisil, seva retrage Impreung Cu

Judecgtoril voril delibera filtre sine inda-til, filrg a se rediea de pe 1061 si iri a comunica ennimini.

PROCEDUla CRIMINALE 141

putinilad".

ministe-

judecAtori-lorti.

grefiarulil.

DE

www.dacoromanica.ro

Camera de acusatiune va statui, priii unasi aceeasI decisiune, asupra delictelora conese (inclinate)ale carora acte se vora afla produse In acelasil timpilinaintea sa.

Delictele sunt conese, sati dacii ail fostacomise in acelasil timpa de mal multe perséne aduna-te, sail daca' h fi fostil comise de difer:te persóne,In diferite timpurI si in diverse locurI, Insà dupa bite-legere fora:atá mal dinainte filtre d6nsele, sail daca cul-pabilil ab' comisa unele delicte numaI ca sil §1. procuremijkice spre a comite altele, ca sil faciliteze, ca sa Im-plinésca punerea lori in lucrare sati ca sa- se asigurezeIn contra pedepsel.

Camera de acusatiune va puté ordena, deva cere trebuinta, informarI nona, 'irisa In cela maI scurtiltermina. Ea va puté cere asemine de la tribunalulilde antéia instanta tramiterea actelora ce vota fi remasildepuse acolo In armaren, articoluluI 135.

Daca Camera de acusatiune nu descope-re niel o urma de vre'unii delicti prevOutil prin lege,sari daca nu afla indestule indicio de culpabilitate, vaordona liberarea prevenitulta, si acésta se va esecutaindata, daca prevenitula nu e retinutil peal% vre. oalta causa.

Totra asemine se va urma si In casa candil cur-tea va statui asupra unel opositiunI Sede, conformaart. 137, la liberarea prevenituluI pronuntiatal prin or-donanta judecatoruluI de instructiune ; ea va confirmaacea ordonantil daca nu descopere niel o clima de vreuna delicti prevOutil prin lege, si acésts sil va secu-ta precumil s'a isù In paragrafal precedente.

22g. Daca Camera de acusatiune socotescefaptula prevenituluI este de natura politianésca sail co-reetionale, va pronuntia (brea sa in judecata tribuna-luluI eonapetente.

In casa de tramiterea prevenitultil la una tribu-nalil politiinescí, chi va fi liberal] de la inchis6re.

142 CODICE

224.

www.dacoromanica.ro

220. Dacil faptuld este calificatil de crim'a prinlege, §i daa, camera de acus4inne alu IndestulAtorieprobele aduse in contra prevenitulra, va ordonaterca acestuia inaintea curta' juratilorti.

In tete casurile i ver-care ar fi ordonanta .jai-deatorulul de instructmne, curtea va fi dat6re, dupilrequisitiunile ministeriuldi publicù, sà statuiéscà, pen-tru fie care din prevenitii triimi§1 inaintea sa asupra tu-toril fapteloril de crime, delicte saù contraventiuM cariresult6 din procedura.

227. Cândil camera va pronunta punerea pre-venitulta sub acusatiune, va da in contra luI o ordo-nantii de arest9re. Ac6st5, ordonantA va fi conformil cc-Iorü la art. 136 ala acestui codice.

22S. Oordonanta de arestare va fi inseratli Indecisiunea camera de acusatiune. Acea decisiune vacoprinde i ordinea de conducerea acusatuluI la casade ophail de lang'ä curtea juratiloril dinaintea 61'1' e-ste tramisil.

Decisiunea camer,I de acusatiune va fisub-scrish de -top judec6toriI cari o Mí datil se va faceIntiinsa mentiune, sub pedépsrp de nulitato, atiltii derequisitiunea minister.ulu1 publicti chtii §i de numelefie-carM judeciitoril.

In^ tete causele, camera de acusatiune,mal ante,liti de a fi. decisil dac6 se cuvme a pronuntiapunerea sub acusatiune va puté din oficiil sà °relenteurmiírirl, aducere de alte acte, InformhrI, färà a distin-ge clach este sati nu inceputä o instructione de ceI d'an-ta judecàtorI, i apoI sá statuéscrt cele de cuviintrt.

234. in casulil articoluluI precedinte unuki din-tre membriI camerif va lace functiune de judeciltortiinst ructoril.

232. Judecaorulti va asculta pe marturl sativa Insiircina cu primirea depositiuniloril loril pe mulladin judech.torif tribunalulu1 in a cAruI circonscriptitme se

DE PE O CEDURA. CRIMINALE 143

www.dacoromanica.ro

afla en locuinta lora ; va face interogatoriti prevenitn-lua; va face sa se constate in scrisa terte probele s,ii in-diciciele ce vora puté fi adunate; ve da, dupa im-prejurarI, mandate de aducere, de depunere sati de a-restare.

Ministeriula publica Ii va Lace reportulain cincI çlile, dupii remiterea ce-i va fi facuta judeca-tornla instructora de actele procesuluI.

Daca va resulta din cercetare el este casade a tramite pe prevenita inaktea curfiI juratiloril, ca-mera va pronunta dupa cuma s'a disil in articolele 226,227 si 228. Daca se envine a tramite pe prevenita in-naintea politiel corectional1, camera se va conforma dis-positiunilora articolnla 225.

Daca in casulù acesta, prevenitula a fosta arestata,s,i daca ,delictula póte atfage pedépsa inchisoriI, ela varemallé in inchisóre pina la a sa judecare.

Se vora observa inca §i cele-l-alte dis-posifiuni ale presentulul codice carl nu sunt contrariecelora cincl articole precedinfI.

in casurile anda camera de acusatiune vatramite pe preveniti inaintea curta' juratilora, ministeri-tila publica va redacta una acta de acusatiune in carevorii fi espuse:

1. Natura delictuluif care forméza basea acusati-uniI; 2. faptula i t6te circomstantele cari pota lugre-una sail usura pedépsa. Prevenitul va fi numitil intein-sula si descristi Cu liirnurire.

Actula de acusatiune se va termina prin urmatorularesumpta. Prin urmare, N. este acusata ca a comisacatare omora, cntare furtil, sail cutare alta crimà, encatare sir evitare circoinstanta.

23Z.Decisiunea prin care prevenitula este datain udecata Curtii juratilora, precuma i actula de a-cusafirme, vor fi significate §i. lasate in copia acusatulul.

23. in doné-qed §i patri' de ore chipa darea

144 CODICE

www.dacoromanica.ro

acestora copie in mana acusatului, ein va fi stramutatilla casa de opréla a curtii juratilorti de care are sa fiejudecatil.

Daca acusatulfi nu se p6te prinde,nu se infátiska, sa va judeca In lipsk proc..;déndu-se Incontra lui dupá repine stabilite la Capil. II. TARIM IVala acestei carp.

Ministeriulii publica va da in scire, des-pre decisiunea prin care camera de acusatiune a tea-misil pe acusatil Inaintea curtil juratilorü, atátil prima-

comunei locului unde se afiá domiciliulü acusatu-lui, daca accu domiciliil este cunoscutil, cata si prima-rulul locului uncle s'a comisil

2411. Prevenitulil, In privinta caruia camera deacusatiune va fi .decisil ca nu se afla n casa de a fitramisil Inaintea curtii juratiloril, nu va mal puté fitrasil In judectitá pentru acelasil faptil, afará numai dacris'ar face niscarI-va noue descopenri In greutatea sa.

Sunt considerate ca descoperiri noue ingreutatea prevenitului, declaratiunile de marturi, ac-tele si procesele verball eari, neputêndil fi supuse lacercetarea eainerii de acusatiune, sunt cu tòte acestede natura, sail a intari probele pe cari camera le va fiaflatü prea slabe, sail a da faptelor none desvoltaii fo-losit6re intru descoperirea adevérului.

in casulii acesta, oficiarulfi poliIiei judi-ciare, sail judecritordil de instructiune va procedenota' cercetare.

Judecritorulti de instructiune, intrandil in cercetare,va puté da, daca va cere trebuinta, maT 'nainte de trii-miterea acteloril susil dise la ministerulil publica, una man-data de depunere in contra prevenitului care va fi fostilliberata dui:a dispositiunile articolului. 224.

Ministeriulii publica de lincrri tribunaluliljudetului va tramite la fiA-care optil dile,ra

DE PROCEDITRA CRIMINALE 145

239.

24,10.

ruluT

delictula.

la

ministeriula

www.dacoromanica.ro

publica de lano-a cur`e o insemnare de telte causelecriminalI, corectionalI qi politianescI care se voril i ivita.

24S. anda, In insemnarea eauseloril corectionalIsalí politienescl, ministeriula publica de Ruga curte vagasi unele cari intati§éza caracterie mai grave, va putéordona aducerea actelorti in termina de dou6-deel dilede la priimirea insemnariI, §i va face, in alta termina decind-spre-dece dile de la priimirea iota, requisitiunelece va judeca; iar camera de acusatinne va o. dona, intermina de treI dile, cele de mili*.

CAPt.

DEEPRE F0151Alt.EA CUITU JURATILORU.

246. Se va forma cate o curte de juraffin fie-care din cele patru ora§e cari sunt re§edinte de curtIde apela.

242. Aceste curtI se vor bompune de treI mem-bri al curtiI de apela, dintre cari unula va fi pre§edin-te, §i de o coinisiune de douI-spra-dece juratI.

Functiunile ministeriului publica vora fi indepli-nite de ministeriulti publica alti curtil de apela.

§. 1.

Despre eurtea Jurafiloril.

24S. Membrii curtil de apela c,ari vora fi vo-tata pune.rea sub acusare, nu vor puté, in acea causa,sa, faca parte din .curtea .juratilora sub pedépsa de nu-litate.

249. Curtea juratilora va tiné sesiune, de pa-tra oil pe anti, la ino.-putula fie-caruI trimestru. Fie-care sesiune va dura pina candti se vora decide tiitecausele criminalI cari voril fi tosta puse in stare de afi judecate in precedentele trimestru.

230. Pentru fie care sesiune a -curtil juratilora

146 CODICIL

www.dacoromanica.ro

§i kainte de deschiderea el, pre§edintele mili de a-pela va desemna pe ea trel membri ai acesteI curticari ail sí asiste pe jnrati in lucrilrile lora si sil pro-multe pedépsa conformil celora prev6r,lute in proceduraCodiceluI penale.

21 pina deschiderii sesiunil se va defige depre§edintele curtii juratilora.

AcusatiI cari vor fi fostrt adu§i in casade aresta dupil deschiderea sesiuniI, nu vor puté fi ju-decatí de chtil daca ministeriula publica va cere, dacaacusatil vor consimti i daca pre§edintele va -ordonajudecarea lora. In acestil casa ministeriula publica siacusa:01 vora fi considerati ca aü renuntata la facul-tatea de a face recursti, pentru militate in contra de-cisiuniI de puliere sub acusatiune.

Decisiunile curtiI juratilora nu vorri putéfi atacate de cat inaintea curtil de casatiune i in fór-mele determinate prin lege.

Daca, dupa notificarea faculta juratiloril,conforma art. 278, preqedintele curtiI juratiloril, a ve-nitil in casa de a nunial puté indeplini functiunele salede pre§edinte, va fi inlocuita prin cela mal veda ju-decatoril ce curtea va del, ga din sinula

JudecatoriI curtii jurailortí vora fi, lacasa de lipsa Batí de verI-ce alta impedicare,de pre§edintele curtii prin aiçi judecatorI ai aceleia§1curtí de apela, saú prin judecatori a'i tribunaluluI lo-cale.

Membrii judeciltorI cari vorti fi destinatia forma curtea jnratilora In timpula vacatiuniloril, vorilfi permanentl in totil acestil timpti. EI se voril tragela sortl.

Numele acestora judecritorI nu voril mal fi pusela sorti in anula fiitoril.

257. Procuratorula generale va puté, ehiara

DE PROCEDURK CRE11INALE 147

251.

inlocuitI

www.dacoromanica.ro

fiindil presinte, sa delege functiunile sale la Millla dinsub-stituti.

Acésta dispositiune se aplicil MAUI la curtea deapelti, catil si la curtea

§

Despre comisiunea juratilor

2. Ail dreptil de a fi juratI:GO ce voril puté proba prin certificate ca ail

trecutik invétaturele imel scéle secundarie in v era scareramura, sail alte studie superiorI;

Gel ce se bucura de una venitil de una nth'galbeni de ori ce natura;

. 3). Profesorif fostl, sail in activitate in momen-tula promuleirii acegtel legI, carl voril aye un servi-cia de sése anI si nu Nora puté justifica de niCi- odin conditiunile cerute spre a fi juraff;

Cei ce esercita o profesiune liberale, comer-cianÇii industrialil cari platescil o patenta pina la gra-dial alà patrulea inclusiva;

Fun. ctionaril civill i militari in retragere ca-ri se bucura de o pensiune anuale de la treI mil de lei'In susii;

FunctionariI publici in activitate ale carol-afunctiuni sunt gratuite.

Nimenl nu va puté implini functiunI dejuratil daca nu va fi in etate de trel-dedi de anI im-plinitY, daca nu se va bucura de drepturile politice,vill si de familia, si daca se va afla in vre-unula dincasurile de necapacitate sail de necompatibilitate pre-féq.ate prin cele patri' articole' urmatérie.

Sunt necapabili de a fi juratíGel condemnaff la o pedépsa criminale;Gel condemnatI la o pedépsa corectionale

pentrua) falsificare, rumpere de sigilie sustragere de

acte depuse in locuri publice;h) furtil;

148 CODICE

II.

altA

2,59.

'ci-

2CDO. :

www.dacoromanica.ro

e) inselticiune;abusti de incredere;atentatti .la bunele moralT;Cei ce sunt pusi sub acusatiune si in sta-

re de contuniaciá;Funetionarii neamovibili cari vord fi fostti des-

fituil formele legall 1i pentru fapte imputabilllord si recunoscute ea atari;

Cel ce se afld sub mandata de depunere sadde arestare, pe cdtd timpti vor, rellané in acéstil stare.

261. Sunt necapabili, pentrn trei ara numaI,cei ce vord fi fostil condemnati la o inchis6re de ocelti putinti.

262. Sunt in fine necapabilI de functiunile dejuratd.

Falitii nereabi1itat7;Servitoril en simbrid;Interdictil;Cel ce nu scid citi i serie romanesce.

263. Functiunile de juratil sunt necompatibilTcu fanctiunile de ministru, presedinte alti corpurilortilegiuitere, membru alti consiliulul de statti, direetordde ministeriti i cap(' de- sectiune, prefeetti i subpre-fectil judeciltorid si oficiara alti ministeriubiloficiar(' ala poliiei judecdtoresci, militariuí in activitate,invsétAtord de sc6le primare, revisor(' i sub revisora,perceptorid de contributimif, functionariii ala servieiulultelegrafie(' si preotd de nihil.

264. Vol.(' fi scutiff de functiunile de juratti,duipil a lord cerere:

1 Cel trecutT de sése-decI de anT;2. Cei ce Ii ina viéta cu munca lord manuale

si diurná.

265. Vorti fi iertatI de functiunile de jurata,dupd a lord cerero, membri1 corpurilorti legiuit6re, pecata timpù tine sesiunea.

266. La implinituld fie-carui periodii de treianT, prefectii judetelorti vord forma o lisa' generale de

DE PROCEDURÀ CRIMINALR 149

dupa

luna

publica,

www.dacoromanica.ro

t6te persónele domiciliate in judetele lora i cari dup.articolele 258, 259, 260, '261, 262 §i 264 se vortiavadti aptitudinea de a fi jura.

262. Aceste liste se vor5 publica in t6til in-tinderea judetuluI, §i se vorri afige In timpii de done-decI dile la primIlriil si in locurile principal' ale fie-chriI comune, prin ingrijirea primaruluI, care va incheiaprocesù verbale de indeplinirea aceI formalithp aretandtidiva in care s'a fricutù afigerea.

Copià dupli acestil procesti verbale va fi dator5primarulii a ingildui orI cui aril cere, In termina de pa-tru-decI de dile de la dina afigeriI.

26S. Prepectulil va primi, in acelasti terminti depatru-decI de dile, si va judica de urge* or1 ce re-clamatiunI pentru inscrierI nelegall, pentru omisiunï, sailpentru scutell.

Apelula de sentina prefectuluI se va puté lace interminii de doue-decI dile de la data sa chtre cyrtea .deapeltl, care va judeca de urgenVA validitatea reclama-

Apelulii se va primi fiiril plata de tacs.

269. Formalitatile prescrise prin cele treI art-cole precedint1 se vor Indeplini, pentru prima 6rti, incele d umntêiù treI luni, socotite de la corn. Jeta publi-care prin Monitorii a acestuI codice.

In fie care al-15 la Augusta, prefec-til judeteloril vor compune ;MO lista generale trienalede care se face mentirme In articolele precedintl oanuale ordinaria de persónele carI au sa fie. chiamate,In cursulil anulul judeciltoresciin rmiltorti, a face functiumde jurall.

Deosebitil de hasta, prefeetulii de la re§edinta fiecadí cursi de apelii va forma si o Está, suplementariri deperscíne domiciliate la resedinta curtil pentru serviciultiaceluiasil an5.

Lista cea ordinaria va coprinde, pentruserviciulii une curtl de apelil, patru sute de nume

130 CODICE

gasi

tiunii.

lista

274.

www.dacoromanica.ro

Lista cea suplementarig va coprinde, dupg trebu-intg, de la patru-decI ping la una sritit de nume.

in fi g care anit, In cele d'iratélil cincl-spre-slece.dile ale lut Iuliü, ministrulti din tarn, va face pen-tru fie-care curte de apelii, repartitinuea numeruluI depatru sute intre judetele coprinse in eircumscriptinneaaceleI curtI, si va notifica fie-ettruia prefectil nimierulii a-ferente la judetul

Acéstit reparatiune se va face dupg proportiunealistelorti trienall comparate ale judeteloril fie-cgriI circum-scriptiunI de curte de apelii.

Prefectulii In conformitate en cele pres-crise prin art. 270, va lua din lista trienale, dupg or-dinea alfabeticii, numerulil de nume ce i s'a fostil Insem-.natti, in virtutea articoluluI precedinte

2'-. definitivit a acesteI liste anuallnu se va puté face decilt dupit indeplinirea acelor,§1tormalitatI call stint prescrise prin articlele 266, 267,268 si 269.

27 5. Dupg Incheerea definitivil a listeI anuallsi niaI 'nainte de gntésiil Noerabre fie-care prefectil o vacomunica d'a dreptulil presedintelul curtil de apelil Ina ciirut eircuinscriptiune se allá jadetulti

2 7 6. Totil de odati pi.etectulil va ingriji ea nu-raele inserise pe lista anuale sa fig, acute cunoscute per-séneloril cart ail a esercita in anulti urmgtoril functiu-ilea de .raratI.

Cu dece Pe Inaintea deschicleriI sesiuniIpresedintele curtil de apelil va trage la sorti, din listatranaisit de prefectI, treI-slecl si sése de nume carisg formeze lista juratiloiii pe totri timpulti sesinnit

Se voril maI trage la 8°41 Inca patru nume, ciriail sá servéscg ca juratI suplementan.

27S. Numele evite la soli se vorii notifica per-séneloril ce ati sI servéscrt ca juratI en cindi dile eel('putinù inainte4 dileI &Ida' ail sit servéseg. .

DE PROCEDURA CRDMINALE 151

incheerea

-

www.dacoromanica.ro

Acéstd notificare se va lace catre pers6na ce aevitil la sortI sail se va lasa la domiciliuld sud residenta sa.

Ea va cuprinde oitia cand perséna are s'A se aflecurte vi pedepsele ce atrage lipsa sa.

279. Daca, din cele patru-decI de persénè tra-se la sortI, unele ati inuritd- sad ari perduta qualitatilespre a fi jur4I, prevedintele va trvge la sortI, dupa ceva asculta ministeriuld publicü, alte nume In loc,uld lora.

Din persónele evite la sorti, adele cari vortiavé cause de scusil sad iertare valabilI le vord ardtain scrisd prevedinteluI mal 'nainte de deschiderea sesiu-niT. Cartea, ascultandil conclusiunile rninisteriuluI pu-blicd, va statui.

2811. In, ajunuld fie-cariT le candil juratil ailsa judece, prevedintele curtiI de juratI va es mina da-ca din lista mentionatd, la vrt. 277 ad remasa , afarddin cei legalè iertatI sad scusatI , inca treT-decT deperseme.

Daca vorii fi maI. putinf de treI-decT, acestù nu-niérti se va completa prin alte nume trase la sor, dinlista anuale suplementaria, vi persónele evite se vordInsciinta

Lista de sesitme , formatá conformil arti-clelord precedintI , nu va servi de catil pentru cinnI-spre-dece çlile, afard de casuld candil o causa, incepu-ti mal 'nainte de espirarea acestuI terminti , nu s'ar fipututil s'évIr§i §i aril fi trebuinta sd se continniascil siIn dilele urmAterie:

Daca pind la implinirea, ce/ord ciacI-spre-dece dile, nu se vord fi terminatil tóte causele, conformaart. 249, se va forma, pentru urmatórelece dile, o ala liad de sesiune dupd regulele de maI susil.

281. Lista juratilord se va comunica acusatilordsati acusatului in ajunuld dileI de judecatä.

285. In diva ot.d.rita Pentru judicarea fie-carii

. 152 CODICE

la

indatá.

cinci-spre-de-

www.dacoromanica.ro

cause, top juratiI inscrisl in list mentionath la art.277, saü celti putinil trei-decI dintr'insii se voril aflapresintI inaintea curtii juratilorti.

Numele jurailorü, cari a luatil parte laserviciulil uneI curtí de juratI bite° sesiune, nu se vorilinaI pune Lt sorti niel °dará in cursulii afluid.

OrI-ce juratA care nu se va duce la pos-tulil sëu, duph, chiilmarea ce i se va face , faril a jus-tifica o causä legale de iertare satí scusii, va fi con-demnatil pentru antéia 6rá la o amendh de dou'é sutelel, pentru a doua éra la o mend de cincl sutepentru a treia 6r5, la o amendil, de una mliii lel , i seva declara incap bile de a eseroita functiunea de ju-rata in acelil

Acésth amendä sh va pronuntia de judechtoriIcurtil printr'o sentinth data fará recursil si care se vapublica in Monitorulil Oficiale.

AceeasI pede:psh sh va aplica, in acelasilmodil, si in contra acelul jurath care, dripil ce s'a dusilla postulii sen , s'a retrasil mal 'nainte de terminareamisiunif sale, farà vre o caush judecata legale de ju-dichtoril curtiI.

Num6rulii de douI-spre-dece jurap este ne-cesaria spre a forma comisiunea une edinte.

Candil insh unù procesil va fi complicatil si se vacrede ea' ar puté da locil la lungI desbaterl, presedin-tele curtfl va trage la sorp pe doul din supléntl, carisi .aibh a asiste la desbaterI.

In casil candil /mula sail douI din cei donI-spredece juratI va fi impedicatil de a urma desbati rile pi-uh la declaratiunea, definitiva' a juratiloril, el voril fi in-locuip prin juratil supléntI.

Inlocuirea se va face duph ordinea in care juratilsupléntl voril fi trasI la sorp.

In diva otuírîtà, si pentru fie-care causa,se va face apelulti juratiloril nescusatI i nedispensati,

DE PROCEDITRÀ CRTMINALE 153

2Stá.

287.

28S.

www.dacoromanica.ro

inaintea deschidera audientel, In presenta lora, a.satillui si a ministerrilia publica.

Numele fe-caria' juratil , care va respund.e la a-pele', se va pune inteo urna.

Acusattail maI antéia, stù aparatorula snil, si mi-nisterula publica, voril puté recusa pe jurata cari voraafla de euviinta, in momentula cand se va scòte dinurna numele fie-carut

Niel acusatula ,sail aparatorula su, niel ministe-titila publica mi vora fi datorI a aréta motivele recu-sara.

Comisinnea juratilora va fi &innata Indata ce nu-mnrulii juratilora nereensatI se va fi redicatil la dota-spre4ece.

Recusara° vora ineeta canela numarulajura,tilorti nerecusatI, adaogita la numèrulü numeloriiremase in urna, s'a reclusa la donI-spre-siece, In urma-

recursariloril Mente. .

Acusatalil i ministeriula publica voraputé se re use una numera egale de juratt

Daca lusa numnrula juratilora este fira sota, acu-satula va puté si recuse una juratil mg multa de eaministeriulil publica.

Daca sunt mal tunal acusati, el se potilintelege ca esercite recusatiunile sail imprentasail despartan.

In ambe casurile recusatiunile nu potil trece pestenumnriail defipta In articlele precedentt

Daca acusatil nu se potil intelege impre-una spre a recusa, se va otarl prin sorti ordinea inearé silyi faca fie-care dinteansil recusatiunile.

In acesta casa juratula recusata de acusatildura acésta ordine, va fi recusan* pentru MI, pina, cese va acopen i numnrulil recnsatiunilorit

Acnsata se mal potil Intelege ea se re-cuse in comuna numaI parte din juratl iarù pentru resta

154 CODICE

acu-

294.

rea

s'AV

www.dacoromanica.ro

sa recuse fle-care dupa rindulti ce i se va otart prinsor.

296. °data ce comisiimea juratiloril va fi for-matil, se va incepe cercetarea acusatrib.T sail a acusa-0'01.0, con formil procedurii penalt

29'7. Daca', din orl ce intainplare, cercetarea acu-satiloril pentrn faptele imputate, se va anilina pentru sesi-mica viitére, se va face atuncI o alta lista a ya procedela noue recusatiunI si se va forma lista .de doe-spre-dece ¡m'al, conforma reguleloril prescr;se mai susa:

§. 111.

Funclinnile prefedinteha curta jurafilorg.

Presedintele este hisarcinatil : I a as-finita pe acusat1 indata Upa venirea lora la casa dearestil de BITA curte; ahí 2-lea, a convoca pe jurati si

trage la sort7.

Ellí este asernine datoril sa diréga pejuirat'l in esercitinla functitmilorù 1°1.5, sa le espuna cau-sa asupra cilril sunt chiamatI a delibera si, de va fitrebuinta, sti le adnca chiar aminte datorielepreside la tela' instructitmea procesule, i sil determi-ne ordinea intre eel cari voril cere

Elti va avé poliia audiente.304. Presedintele este investitil Cu putere dis-

cretionari5, in virtutea cariI Va pité ha Une mesurelece va judica folositórie intru desvt-Ilirea adevérule; le-gea pune In sarcina on6rii. si a consciinteI sale datoriade a se stradui In teite modurile pe ltru darea pe fataa adevérule.

302. Elll va puté, In cursulil desbateriloril, saclame, ciliar §1 prin mandatil de aducere, si sii asculteoff ce perséne.

Asemine va puté sii faca a i-se aduce orI ceacte note i s'aril Oré, dupa desvolthrile Mente- la au-

DE PROCEDURA CRIMINALE 155

29S.

cuv&ntulti.

www.dacoromanica.ro

dienta sail de acusatI satide marturI, ea ar puté res-pandi lumina astipra faptuldí.

Marturii chiamaff ca modula acesta nu vota facejuraméntri, ci declararile lora vorit fi considerate .canisce simple informart

Presedintele nu va puté inchide desbate-rile, in4inte de a consulta pe juratT dad sunt ludes-tala de luminatí asupra cestiuniT.

§. IV.

Funefiuuile ministeritauf publicel de ld ngd eurteaju) (10104.

Ministeriula publica de lingit curtea de a-pela va urmari ver-ce persema pusti sub acusare, (lupaformele prescrise la Capula I, ala aceste carti.

Ela nu va puté aduce catre curte o alta acusEP-tiune: ver-ce urmare din contra va fi nula si cela vilté-mata va puté esercita In contra ministeriului publicaactiune recursoritt civile.

Indata (lapa priimirea actelod, ministe-riula publica va starui a se face lucrarile preliminariesi a se pune causa in stare de a fi judicata, pentfuea sa p6til Incepe desbaterile la deschiderea sesiunil ju-ratilora.

.MiMsteriula publica va asiste la desba-tere, va cere aplicarea pedepseI, va fi de fata la pro-nuntiarea decisiunil, nu irisa la deliberare.

30'2. Ministerinla publica, sail din oficia, satiduprt ordinea ministerinluì justitiel, péte insarcina cuurmarirea delictelora cari ati venitil la cnnoscinta sa,pe ministeriulti publica de litiga tribunalit.

308. Ela primesce denuntittrile i plangerilecarT li sunt adresate, d'a dreptula salí de catre curteade apela, salí de vre una fonctionad publica, sari deuna simplu cetatianit, tine registre de dinsele.

156 CODICE .

www.dacoromanica.ro

Ela le transmite ministeriultri publica de lingatribunala.

Elii face In numele legii tete requisitirmilece judecil de folosil ; cartea este datere sa constate a-césta, i sa delibereze asupra lora.

Requisitiunile ministerial ul publica trebuesa fie subscrise de dinsulil; cele Mente In cursula unadesbaterl se vara trece de grefiara In procesula verbaleala §edinteI, i yola fi subs.zise de ministeriulli publica.Tete decisirmile date in urmarea acelorù requisitiunI,voril fi subscrise de judecatorula care va fi presedutilsi de greart.

11. Candil curtea nu va tiné séma de requisi-Ounile ministerinlul publica nu se va opri nicI suspin-de instructiunea saü decisiunca, remanénda ministerici-luI publica, dupa pronuntiarea decisiunil, facultatea dea face, daca' cere casula, recursil pentru casare.

TotI oficiaril politieI judiciare, chiara i judeciato-rii de instructiune, sunt pusI sub preveghiarea ministeriului publica de linga curtea de apela

Top ceI ce, dupa art. 14 ala' acestul co-dice, sunt , In functiunile lora, ciar i administrative,chiamatI prin lege a face niscarI-va acte de politia ju-deciaria, se AA, nurnal in privinta acesta, supusI ace-leiasI preveghiari.

La casa' . de negligenta a oficiarilora 1)0-E0E4 judeciare sati a judecatorilora de instructiune,

publica' de !alga curte le va adresa una ad-vertimentil

Acesta advertimenta se va trece de dinsulil inteunregistru anume tinutil pentru acésta.

3141. La casa de recidiva; ministeriuluI publicaII va denunta la curte.

Dupa autorisatiunea ce va da curtea, ministeriululpublica va stilrui a fi citati inaintea curtiI in camerade consilia.

DE PROCEDURA. CEDUINALE 157

mi-nTsteriulti

-

www.dacoromanica.ro

':Curtea le va ordona srtfi In viitoril mal esactl

infra Implinirea datorielorti lora.

31. ambo casurile prev'édute prin art. 313si 314, ministeriulti publica este datorri s Insciintezepe ministrulti justitia

316. Recidiva In casulti acesta se va socoticândü functionarulti va fi certatil, pentru cire culi cause,maI 'nainte de espirarea unuI anti din diva ad vertimen-tului trecutti in registre.

347. In bite casurde easndti minist 6(115 publicii,presedintil curtiloril de 'apelti sunt autorisatI a eser-

cita functiunI de oficihrI de politià judiciarrt, si de ju-declitorI de instructiune, ei vorìl puté delega aceste time-

afarri de piiterea de a da mandate de aducere,de deptinere si de arestare, la ministeriulti publicala judeekorulii de instructiune de pe ll'ingA tribunalultíjudetuluI in care s'a comisti

.CAPt.l' III.

PaE PISOCED1111A IN INTEA CUMA DE XII al.

31S. In doue-decI si patru ore edil inultii, du-prt priimirea actelorti la grefrt i intrarea acusatuluI laarestulii curtiI , atesta va fi interogatil de presedintelecurtii juratiloril sail de judecritorulil care va fi delegatil.

319. Acusatulil va fi interpelatti a declara da-ca si-a alesi unil apgriltoril ; daca nu va fi alesti, pre-sedintele sati judecRtorulil va desemna indatil pe untiadvocatil din oficiti, subtil pedépsa de nulitate a tutulortiluer5riloril ce voril urina.

Acestà desemnare nu Sc va tine In s6inri i nuli-tatea nu va fi prontintata daca acusatulii IsI va alegeunti aprtriitorti in nrmii.

320. Acnsatulti va pité s:1'sI alega apArritoril pcorl cine va voi. In lipsti, sail chiari in ajutorulti ale-geni presedintele II va nunii apArritorti peunulii dintxe advocatiI domiciliatI la resedinta curta.

158 CODIOE

In

§i

delictulil.

www.dacoromanica.ro

Pre§ediatele sail judecatorulil va insciintainca pe acusata ca daca s'ara crede in dreptii a fac3vre o cerero de nulitate; trebue sil declare acésta in ur-maten-ele cincI (Pie §i ea , dupa espirarea acestiff ter-mina, mi va mal fi priimitil sil o faca.

Eseeutarea acestuI articola §i a celoril don preceden-tI va fi constatatá printetinil procesa verbale, pe carei:a voril subscrie acusatula, judecatorulti §i grefiarulii;daca actisatula nu scie sail nu voesce s sub-scrie,procesula verbale va face mentiune de acésta.

Daca acusatula n'a fostü insciintata dutcum se prescrie in art. precedinte, causa nulitatil nu sova sterge prin trievrea sa ; drepturile sale vora fi con-servate, irisa, le va esercita dura definitiva decisiune.

Ministerula publica este dator5 sa facadeclaratinnea sa in acela§a termina socotitil din cjitiainterogatoruliii i sub aceea§1 pedépsil, prescrise prinart. 321.

32-1. Cere -ea de militate nu se p6te face decatil in contra decisiunil: prin care s'a tramisa acusa-tala inaintea curtiI juratilora §i numai In urmatórelepatru casurI:

Daca faptulil nu este qualificata crima prinlege;

- Daca ministeriula publica n'a fostil atOitil;Daca decisiunea, n'a fosal pronuntiata de mi-

merula de iudeclitorI defiptil prin lege;Ventru causa de necompetintil.

,325. Deelaratiunea trebue sa fie gentil la gre-ta. Indata ce grefihrula o va fi priimitil, o copia dupildecisiunea camerel de acusatiune se va tramite de mi-nisteriula publica allí curtil de apela la ministeriulilpublica de linga curtea de casatiune, care va fi dató-re sil pronunte indata, lasanda la o parte orl ce alta

326. Cererea de nulitate nu impedicil instruc-titmea de a Sc continni pInii la desbateri esclusivii, dar

DE PROCEDURA CRIMMALE 159

www.dacoromanica.ro

daca o asemine cerere s'ara face dupa implinirea fbrrna-litâçilorù espirarea terminelorti cari -sunt presCriseprin art.. 321, se va procede la deschiderea deshateri-lora si la judecata. Cererea de nulitate i mijlócelepe cari este fundata mr voril fi supuse curtii de casa-tiune dechtil dupä definitiva decisiune a curta' juratiloril.

Totil asemine se va urma cu on ce recursil fa-cutil, saú dupa espirarea terminulnI legale, sail in cur-sulú terminuluI dupa tragerea juratilora, yeti care arfi causa aceluI recursil.

327. .Aparatortilil va pitté comunica cu acusa-dupa interogatorulil sää.Va puté asemine sa in comunicare de tóte actele,

tara sale stramute din locìi, i tara sà intarOie nstruc-tiunea.

32S. Daca, cere trebuinta sa se asculte altImarturi nouI, cari locuescil in óre care departare de lo-culft unde se afla cunea, presedintele. sail judecatoriulacare Ilù inlocuesce va puté Insarcina pe judecatorufilde instructiune din judetulil locuinteI lori spre a pri-mi depositinnile lora; acesta le voril tramite Inchisesigiliate la pnsedintele curtii.

MarturiI cari nu se voril fi infatisatil du-pà presedinteluI sail a judecatornluI ce-15 In-locuesce si can nu vorü fi justificatil de niscarl-va im-pedecan legall ce i aù opritil de a se fritit4a, safi ca-ri voril refusa de a da a lora marturia, voril fi jude-cati de curte si pedepsitI conforma articolului. 77

Acusatisi sal aparatoril lora voril puté luacopia dupe actele ce voni judeca de folosil pentru a-parare.

321 Daca ministerulä publica su il acusatalaare motive a cere ca sa nu se intatiseze causa la -cead'anta sedintä, a curtit juratilora, el vora face catrepresedinte eerere de amänare.

Pres( d-nte e va decide daca' amanarea trebue sefie incriviintata sati nu. EI va puté si din oficid se a-mane causa pentru 'o alta çli a sesiuml.

160 CODICn

tul

citatitmea

www.dacoromanica.ro

Ganda se voril fi facuta pentru acela§üdelictú mai multe acte de acusatiune in contra mai mul-tora acusati, ministeriula publica va p ité cere infra-niréa lora, §i pre§edintele o va puté ordona chiar din

Candil aetula de acusatiune va cuprin-de mai multe delicte nu conese (nu inelinate), ministe-riulù va puté cere sa nu fie judecatI acusatiide o camdata de catil asupra unui sati catorti-va dinacele delicte, i presedintele o va puté ordona chiartidin oficiii.

La llti a defiptg pentru j u de c atg, judecii-toril vora ocupa locurile lord in fatia publicului, §i doui-sprg-slece juratI se voril a§e0a, in randuld cum ail e§itala sorti, in fatia bancei acusatilora, separatti de publica,de parti §i de marturi.

CAPt IV.

DESPRE CERCETIRE, JUDECATA §1 ESECUTIUNE.

SECTIUNEA I.

Despre cereetare.

Acusatula se va infati§a liberù, insotittinumal de pasnici pentru ea sg nu scape. Pre§edinte-le ila va intreba numele, prenumele, etatea, profesiu-nea, locuinta §i locula nascerii sale.

Pre§edintele va insciinta pe apärgtoriulaacusatului de a nu rosti nimica in contra consciinteisale §i in contra respectului cuvenitil legilora §i de ase esprime cu cuviintg .si cu moderatitme.

337. Pre§edintele va adresa uringtoriula dis-cursil juratilora, cari yoril sta in pici6re §i cu capuladescoperitil.

Jurati §i legati-v6, inaintca lui Durnnedea §i aèmenilora, ea yeti cerceta co cea mal intinsg luare a-

11

PROCEDURÀ CRIMINALE 161

oficiii.

publica

3346.

www.dacoromanica.ro

Tninte faptele ce se voril aduce in greutatea, luI N;ca nu vetI träda pia interesile acusatulnI, midi ale so-eietatiI care ilí acusa; ca nu vetT comunica cu nimi-ni pîn dupa declararea v6stra ; ca nu yeti asculta ni-,,cl ura sail réatatea, niel temerea sail afectiunea : cain fatia f'aptelora ingreunatóre §i a mij16celora de a-parare, yeti otari in cugetil curatil si dupa intima con-vingere, cu nepartinirea §i cu taria de °mil onestil §i

Fi a care din juratI, chiamata pe nume de prep-dinte, va respunde redicandil mana:

JuraAcésta formalitate este. preserisa sub pedépsa de

nulifate.

Indata dupa acésta pre§edintele va invitape acusata s fi a cu luare aminte la cele ce are sa au4a.

Va ordona ,refiaruldi sä citésca otralrea eameriide acusatiune i actula de acusatiune.

Grefiarula va face acésta lectura, cu voce taresi rara.

Dupil acésta lectura pre§edintele va repetipe scurtil acusatulai cele ce se cuprincla In adult.' deacusare va çlice: Eco faptulti de care escI acusatil,

auti acum dov4ile acestel acusari.

N3.10. Ministeriula publica va espune subiectula

acusatiuniT, va Mfg:tip lista marturiloril cari vorti tre-bui sit fiä ascultati saú dupa a sa cerere , sait dupil apartii civili, sail dupa a acusatulal.

Acéstä lista va fi citita cu voce tare de grefiaril.Ea nu va puté euprinde de cata pe marturii ale carorilnume , profesiune §i locuinta voril fi fosta notificate,cela patina cu patru-(leci §i optil de ore mal 'nainte decercetare, aeusatului de catre ministeriulù publicilde catre partea civile, §i nainisteriulul publica de &Areacusatil, fara ea aceste formalit4 sit impedlce intru ce-va facultatea data pre§eclinteluI prin articolula 302.

,Prin urmare aeusatula §.1 ministeriula publicil sevoril puté opune la ascultarea umil marturil care nu va

162 CODICE

liberri.

33S.

§i'I

www.dacoromanica.ro

fi fosta argtatii In actula de notificare, sail care nu va fifostti desenmatil cut destula lamurire.

Curten va statui indatil asupra acesteI opositiunI.

Pre§edintele va ordona marturiloril sil seretraga In camera ce li se va ,destina. Niel unula dinel nu va e§i de acolo ¡Ana in momentulti candil va fi

-chiamatil sa '§1 dea marturia.Pre§edintele va ha mésurI spre a °pi pe marturI

de a vorbi-unii cu alii despre delictil §i despre acu-satil mai 'nainte de a 'si flee depositiunile.

Marturil vord face araarile fie care In o-sebi, dupil ordinea ce va stabili ministerinla publicti.Mal 'nainte de a loril depositiune, el vora face, Wain-

juraméntil de a vorbi funi un, fari frica sifara partinire, de a spune tota ,adevèrula §i nimicü altilde catti adeWrulil; iar la din contra, nejurtinda, martn-ria lora va fi null

Pre§edintele IT va intreba de numele, prenumele,etates, profesiunea, domiciliula sal re§edinta lorti, pre-cumil asemene §i dada cunoscea pe acusata mal na-inte de faptula mentionatil In actulti de acusatiune, da-ca sunt rude ori afini (cuscri) saa al acusatului sai aIpartil civilI §i In ce grada; ela II va maI Intreba da-ca nu se afluí In serviciulli acusatuluI sai ala partiI ci-vilI; dupa acésta marturiI voril deptme verbalè..

s 343. Pre§edintele va Indatori pe grefiariii siInsemneze adausele, scambárile sail variatdunile ceputé fi Intre depositiunea until marturg si cele de mal'nainte declararl ale sale.

Ministeriula publicil §i acusatula voti puté cereacesta de la pre§edinte.

344. Dupa fie-care depositiune, pre§edintele vaintreba pe-martura, dacil, dandu'§I marturia, a intelestiea vorbesce chiarti despre acusatulti care e de fata ; peurma va intreba pe acusatil (Ina voesce sil respunda lacele ce s'ail disil In sontra se.

Marturulti nu va puté si fie Intreruptil ; acusatulilsail apai:ritorula sëìi voril puté sil adreseze, prin oiga-

DE PROCEDURA CRIMINALE 163

tea curtiI,

www.dacoromanica.ro

nula' preseclintelul, Intrebäri marturtiluI, dupä ce acestava fi terminatti arätärile sale ; vorti puté incA st dica,atätti In contra marturultd,s 6%0 si in contra märturieItota ee ara crede de folosa la b p6r a rea acusatula

Presedintele va puté sa cérii de la marturi si dela acusatti téte liimuririle ce va judec necesarie pen-tru desv'élirea idevérului.

JudecAtorii, ministeriulä publicA i juratii vora a-vé aceeasI tacultate, dupà ce mal antéia voril cere cu-vêntula de la presedinte. Partea civile nu va puté sh.mea' IntrebärI marturilorti sati acusatula de cata prinorgannla presedintela

:345. Fiil care madura, dupil depositiunea sa,va remallé In auditoria, daca presedintele nu ordónä altafelia pénä canela se vorti redica juratiI ca sA trécä Incamera de deliberatiune.

346. Dupä ascultarea marturilorti produsI deministeritila publica si de partea civile, acusatula va ceresil se ascuhe martnril si, pe carI II va fi notificatil prinlista mal dinainte; el vora fi ascultatI sail asupra fap-telorti mention-te In actula de acusatiune, sati pentru aIncredinta ca acusatulii este oma de on6re, de probita-te si de o purtare nelmputabile.

Cheltuelele martmilora .vorti fi. In sarcina acusa-afarii numaI daa martmiI fiindil aiétati desacu-

Bata ministeriuluI publica, i acesta judeeanda ca de-clararea -lora ara fi de folosil pentru desfélirea adevê-rului, ara cere elù insusI ca s'a fiti

34'7. Nu voril puté fi primite depositiunile;Tathaff, mameI, rnosuluI (bunti) meisel (bunä)

sail ale verI-cârtil alta ascedente (rudä de susii) ala a-cusatului saù alti unui din acusatiI presint'l i supusI laaceeasI desbatere ;

Ale fiumi, fiel, nepotuldi de fiiü, nepeltei desail ale vre unnl alta descendinte (ruda de josii);

Ale fratilora i surorilorti;Ale afinilorti (cuscri) de acelésI grade ;Ale bärbatuluI i ale femeieI, niel ciliar dupá,

desfacerea cäsàtoriei pronuntiatä dupä lee;

164 CODICE

tilorù',

citati.

fia,

www.dacoromanica.ro

6. Ale denuntiatorilora a caroril delimitare aril firecompensata in bani prin vre o lege.

Cu téte a.-este, audirea pers6nelora mal susil aré-tate nu va fi o causa de nulitate, candil ministeriulapublica) partea civile i acusatula nu se voril fi opusala a lora mitrturire.

34S. Denuntiatorula, bfara de ceI a carorti de-~tiara ara fi recompensata In bani prin vre o lege,voril puté fi ascultati ea martini, dar juratii vorii tre-bui sa fie informati de calitatea, lora' de denuntiatori.

349 Marturil produsI de ministeriula publicasail de acusata vora fi ascultati la desbateri chiartitara' sil, fib,' tienta mal' din'nainte arétarile lora inscrisa,precuma asemene i rara sa fi fosta chirunatl; este des-tula in téte casurile ea acestI martini sil fi fosta aré-tati in lista mentionata prin articolula 340.

350. Marturil, de ver cine vora fi fosta pro-din!, nu vora puté niel o .data sil se interpeleze uniipe altii.

Acusatula va puté cere, dupa depunereamarturiloril, retragerea lora, din auditoria salí a unoril

introducerea i ascultarea lora din noilin parte, salí in presenta celora-l-alti.

Ministeriula publica va avé aceeasI facultate.Presedintele va pité ordona acésta si din oficia,

Presedintele va puté mal 'nainte, in cur-sula sati in urma ascultariI uniff marturii, sii ordéne re-tragerea unui saü mal multora acusati i sil-I cercete-ze in osebi asupra 6re-caroril circonstante ale procesu-luI, dar va avé anninte ca sa, mi reincépa urmareadesbaterilora generall de cata dupa, ce va fi acata eacunoseutil fie-carui acusatil cele petrecute In lipsa sasi cele ce va fi resultatil din acésta.

in timpullí cercetaril, juratii, ministerinliipublica i judecatorif vora puté lua note de ceca ce lise va, paré importante sail In depositiunile marturiloril,

DE PROCEDURA CRENIINALE 165

§i

www.dacoromanica.ro

sail in apèrarea acusatului, färA insä ca discutiunea sATIA intreruptil din acéstä

354. in cursulti sail in urmapre§edintele va ordona sA se puna inaintea acusatulultóte actele cari potil seryi la fédirea vainterpela sa declare elä insusI dacA recun6sce salsa.' nucele inteinsele coprinse. Pre§edintele va ordona a seînfàtia acelé§i acte si marturiloril, daca cere trebuinta

355'. Dacil din desbaterl ar resulta cA deposi-tiunea unuI marturil sémènA a fi falsA, presedintele vaputé, saù dup6 cererea ministerinlui publicü, saù dupä apârÇil civilI, saú dupil a acusatuluI, saü ch'aril din ofi-

ordone indatA punerea marturuhil la arestä ; mi-nisteriulti publica si presedintele, saü unulil din jude-cAtoriI insilicinatI de dinsulil vorü implini, in privintasa, functimil de oficiará de politiä jude-ciarA, celä de ala douile functiunile atribuite judecAto-riloril de instructiune in cele-l-alte casufl. Acteleinstructiunif se vor transmite dupii acèsta la curten deapelli spre a se statui asupra puneril marturilorri subacusatiune.

in .casulil articolnlul precedinte ministe-riulil publieá, partea civile saü acusatuln va puté cereamilnarea procesuliff pentru altA çli. Curtea va putécuviinta acéstá cerere. Ea va puté si din ofichl sil or-done o asemenea amAnare.

Chnd acusatia, marturil saú vre unnlildintr'insil n'aril vorbi aceea§1 liinbà, pre§edintele din o-heil numi, sub pedépsA de nulitate, unil interprete,In etate cell putin de doué-decI §i cinci de anI, §i-15 vapune, tot sub pedépsä de nulitate, sa jure. ca va tra-duce fidelè cuvintele ce al a se scAmba intre ceI cevorbescil limbe diferite.

Acusatulá §i ministeriulä publicù voril puté recusape interprete, dAnd motive de acea recusatinne.

Curtea va prommtia.Interpretele mi va puté, sub pedépsil de nulitate,

niel chiar cu consimtimintulti acusatului si all ministe-

166 CODICE

causa.

depositi.unilora,

delictuluT,

cela d'Intêni

In-

va

-

www.dacoromanica.ro

riuluI publicuí, sä fi ä dintre marturI, judecátorI,sal juratl.

Daca acusatulti este surdo-mutii §i nu scie s serie,presedintele va numi din oficia dreptii interprete per-séna care va avé mal mUltä deprindere de a vorbi cudInsultí.

Totú asemene se va urma §i In privinta marta-ruluI surdo-mutä.

Cele-alte dispositiunrale articolului precedinte vortiavé a 101.11 esecutare si In acestil castí.

In casti chnd surdo-mutulil arä sci s'A sera grefiäruläva serie intrebarile si observärile ce i se vorti adresa; elevorti fi puse sub ochil acusatuluI, sati ai marturuldi, ca-re va da Inscrisil respunsurile sati declaratinnile sale.Grefiärulii va da citire tutulorä acestorti.

Pre§edintele va determina pe celti dintreaeusati ei re va trebui sä fiä supusti la desbaterl mal'nainte de ceI-alf1, Incepênd de la acusatulti principale,dacá este vre und asemenea acusatä. Se va face dupilacésta o desbatere particulariä asupra, fie-carui (EntreceI altI acusatI.

In urma depoSitiunilorä marturilorti i a0.iselor respective la cari acelea vorti fi daté locti, parteacivile saú representatulii seù i tainisteriuldvoril fi ascultatI In desvèlirea mijlécelorä sprijinitéreacusatiunii.

Acusatulti sati ap6rátorulti sea vorti puté sä le res-punçiii. Replica va fi permisa phrtif civili §i ministeri-ului publiciI, dará' acusatulii salí apärätorulti sal va avétotti d'atina cuvêntultí celä dap5, urm'A.

Presedintele va declara dupil acésta ca desbaterilesunt terminate.

Pre§edintele va resume causa, va atrageatentiunea juratilorg asupra principalilortí probe pentrasail contra acusatulut

Le va reamin ti functiunil e ce sunt chiämati a irnplini.Va pune cestiunile asiä precu mil s'A va specifica

mal' la vale.

DE PRO CEDURA CRIMINALE 167

35.

www.dacoromanica.ro

361. Cestiunea ce resulta din actulA de acu-satiune se va pune in termina urmátorl:

Acusatulti este culpabile ca faptuitorg ahí cutilruIomorti, cutaruI furtù, sail a °II cariI alte crime, in t6tecirconstantele cuprinse in resumptulti actulul de acu-satiuneq

262. Daca din desbaterI resulta una sati maI mul-te circonstante ingreunat6re, nementionate in actultide acu-satiune pre§edintele va mal adaugi §1 cestiunea urmatóre :

Acsatulà srwar§it'a crima cu cutare saü cUtarecirconst ntia ?

Cand acusAulii a propusil o scusa dincele admise de lege ca atare, presiedintele va trebui,sub pedépsa de nulitate, a pune cestiunea urmat6re

Cutare faptii este bine constatatil ?

Daca. acusatult1 are mal putin de §ése-anI, pre§edintele va pune, sub pedépsa de

nulitate, urmat6rea, cestiune:Acusatula lucrat-a Cu precepere?

in verI ce materia, criminale, chiar in casade recidiva, presedintele, purnIndti cestiunile ce re-sulta din actula de acusatiune ai din desbaterI, va' in-sciinta pe juratI, sub pedépsá de nulitate, ca daca arcrede cu majoritate de voturl cg esista niscarI-va cir-constantie u§urat6rie in fav6rea unuI sag maI multordacusatI recunoscutI culpa,bilI, vor trebui sit declare a-césta in terminii turna-toa' :

Comisiunea juratilorg declara cu majoritate devoturI, eh' sunt circonstantie u§nrat6rie in favelrea cuta-ruI acusatil."

Diva acésta presiedintele va da serse in manaprimnluI juratil cestitmile la cari juratif vor trebui sarespunçla §i, deosebit, actulil de acusatiune, procesele ver-bali cari constata delictula i actele procesuluI atara dedeclaratiunile serse ale marturilor.

Pre§edintele va insciinta pe jurati, ca orl ce votiitrebue sa se dea prin scruting secrettä.

168 CODICE

www.dacoromanica.ro

Presedintele va ordona sa se sc6tA acusatulti dinauditoria

Juratii se vor retrage In alta camera casa delibereze.

Primula juratil este cell ìntêiri esitti la sortI, sadcell alesú, Cu consinitimêntula seii, de eel altI jurati.

Ma1 inainte de deliberatiune, primula' juratii vaciti colegilor sei urmat6rea instructiune, care, deosebittide acésta, va fi scrisa ca litere mail §i va sta afiptà," incamera juratilorti la loculil cell maI in vedere.

Legea nu cere séma juratiloril. de mij16cele princdrI s'ati convinsil, nu le prescrie nici o regula pentrucumpanirea prcibelorl. Legea 1 indatoréza s se in-trebe el insiI pe sine, in tacere si cu mintile adunate,si sa caute in curatia de cugeta, ce intiparire al pro-dust' asupra, ratiunii lorti probele aduse in contra a-cusatulul si mijleicele aparariI sale.'

Legea nu dice juratilorti : luatI dreptl adev6ratilveri ce faptil este marturitti de ath,t1 sail atatl niarturI;,nu le dice nici acesta: considdrati ca neindestulit6riaveri-ce probe, care nu va consiste in cutare procesilverbale, in catan l acte, in miirturia . atiltorti marturIsal in atke indicie (semne). Legea face juratilorn nu-,;maI acésta intrebare, care coprinde, teat mèsura dato-

Aveti intima convingere ?,Este de mare insemnitate a nu se perde nicl

unti momenta din vedere câ juratil sunt datori sa de-libereze numai asupra actuluI de acusare; numal fe.p-

tele cuprinse in acell actil si cele ce depinda de din-sulti trebue sa-I ocupe ! si-ar (Aka cea met de cape-

tenie datoniui, dada, ducéndu-se cu mintea la dispositi-,unile legiloril pena1I, ara considera urmirile ce va putéda aibà pentru acusatil declaratiunea ce al sa face :,urmarirea si pedepsirea delictelorl, nu acestea sunt in a

misiune; ei sunt chiamati numai spre a decidedace acusatula este sal nu culpabile de crima ce i seimputa.,,

JuratiI nu vorti puté sa ésil din a lor ca-mere,* de &ail .numaI dupe, ce 's1 al formata a loril de-claratiune.

DE PEOCEDURA. CRIMINALE 169

366.

rieloril lore.

36'7.

www.dacoromanica.ro

Nimene nu va puté intra- in camera lora in timpuliideliberatimiiI, orI care aril fi causa, de Mil numai .m1voia In scrisil a presedintelul

Presedintele este datorii a ordona inscrisù capuleigendarmiloril de servici4 din acea t;li ea se pgzésca e-

camereT, lora. In ordinea data de presedinte seva inscrie numele i calitatea capulul gendarmiloril.

Juratultsi care va calca dispositiunile mai susil co-prinse, va puté fi condemnatil de catre judeciltoril cur-ta' la o amena. pIng. la cincI sute leI. Asemenea oil ca-re altulg ara calca ordinea presedintelui, sail careara fi facutil a se esecuta, va puté fi pedepsitù Cu in.cliis6re de doue-decI si patru ore.

36S. Juratii N ora' delibera asupra faptuluT princi-pale si apoi asuprafie-caril din circonstantele acestui

Primulii juratil va citi pe randil fie-caredin cestitinile puse cum s'a qisri la art. 360 sise va da apoI prin scrutint secreta, atan asupra fap-tultd principale si asupra ciiconstanteloril ingreungtére,cata si asupra esistentei circonstanteloril usuratorie.

Se va procede tot asemenea prin scrutinilsecreta asupra cestiunilorii ce s'allí pune in casurile pre-v'épte prin art.colele 363 si 364.

Decisiunea juratiloril In contra acus tuldasupra faptuluI principale, preeum i declararea de cir-

I constante usuratorie, se va forma; sub pedépsä de nu-' litate; prin majoritate de voturi.

Declaratiunea juratiloril va constata, sub pedépsilde militate, acéstá majoritate, rara a ar'éta numerulg

In casa de paritate de voturi a,supra vez-Y-caracestiuni, afarg de cestiunea pentru circonstante usura-torie, pilrerea cea mal favorabile acusatultii va prevalida.

Juratii voril intra dupg aceea in audito-ritilii curtii i 'si voril reina lucurile.

Presedintele II va intrba ,care este resultatulil de-. liberatiunii lora.

170 CODICE

curtil.

sirile

faptil.

321.

voturilorti.

372.

www.dacoromanica.ro

juratii se va redica si cu mana pe animava ç[ice; Pre consciitia si pre onèrea mea, inaintea luiDumneçleil i inaintea ómenilor, declaratiunea jurati-lora este: Da, acusatulil, c, 1. Nu, acusatulil q. c. 1.

Declaratiunea jutatiloril va fi sub-scrisilde primulti juratil si sa va da de catre dînsulü presedin-telul. Téte aceste se voril face In presenta juratilorii.

Presedintele o va sub-serie si va pune si pe gre-fiara a o sub-serie.

Declaratinnea juratiloril nu va puté fi su-pug niel °data la niel unü feb.': de recursil.

37& In casil canal acusatulil va fi recunoscutilculpa,bile, si daca curtea va fi convinsa ca juratiI, de siail observat formele, Irisa in fondù, curteava declara ca judecata este suspensa, si va amana ca-usa .pentru sesiunea viitóriì, spre a fi supusa la 041jurafi, intre carI nu va puté fi mcI unulií din juratiI earlail luatil parte la cleclaratiunea ce's'a anulat.

Nimene nu va avé dreptil de a provoca acéstamésura. Cuttea numaI din oficiil va puté sa .ordéne,

acésta indata ce se va fi pronutiatil In publicti de-claratiunea juratiloril.

Dupa declaratiunea acestoril dupa mina juratI,curten va fi datére a pronuntia indata decisiunea,candil acéstil declaratiune ar fi conforma cu a celor-alti jiff*

376. Cercetarea si desbaterile, odata fiindil In-cepute, voril trebui sa fia, continuite fara Intreruperefara niel* unil felil de comunicare In atará, pina, dupadeclaratiunea

Presedintele nu va puté sale suspenda de.catatrebuinta va cere, ca sa se repauseze judeciltoriI, juratiI,marturil i acusatiI.

. 377. Candil ver-unil marturti care a fostil ci-tatil nu se va InfAtisa, curtea, 'chipa cererea ministeriulnipublicil i mai Inainte de a se deschide desbaterile prin

DE PROCEDURA CRIMINALE 171

Primula

§i

§i

juratilorti.

www.dacoromanica.ro

depunerea celuI dintéiti madura inscrisa pe lista, vaputé, amana procesula pentru sesiunea viit6re.

37 S. Daca din causa neinfati§ttril marturuluI,procesula se amana pentru sesiunea viit6re, t6te chel-tuelele procesultri: vora fi puse, chiarti prin decisiuneade arnanare, in sarcina marturulul neurmatora a veni,si dupa cererea ministeriuluì publica se Va pune la caleimplinirea.

Aceea§1 decisiune va ordona inca ca acola mar-tura sa fia, adusti prin putere publica inaintea curtifspre a fi ascultata.

Si en t6te astea, in t6te casurile, marturula carenu sa va 1nfa4i§a, sail care va refusa oil de a jura, oride a marturi, va fi condemtatti la pedépsa prescrisaprin articolulti 77.

37 9. Calea opositiuniI va fi deschisa in contraacestorti condemnarl, in termina de dece dile, mal multacate o di pentru fie-care distanta de dour... miriametre,socotindu- se acesta termina din diva primiril decisiunilcondemnatórie, in copia, de marturula condemnata saala domiciliula sea.

Opositiunea va fi primita, afana c'andil marturulava proba ca a avutti legitime impedicari, sa ca amen-da pronuntiata in contra sa trebne se fie mic§lorata.

SECTIUNEA

Despre judecare fi escudare.

3S0. Pre§edintele va. chiama din nuoti pe acu-sata in auditoriti, §i grefiarula va citi in ala seü audadeclaratiunea juratilora.

351. Daca acusatula este recunoscuta a nu ficulpabile, pre§edintele va pronuntia ca este aquitatti deacusatiune, si va ordona ca sii fia, indata lasata libera,afara, numaI daca nu va fi retinuta pentru o alta causa.

Curtea va decide dupa aceea asupra daunelora-interese respectiva pretinse, dupa, ce mal' anta partile

172 CODICIE

II.

www.dacoromanica.ro

voril fi propusti apilrfirile lora, §i dupO ce ministeriulilpublicil va fi fostä ascultatil.

Curtea va puté cu tóte astea, daca ar judeca deen yiintä,, sá insilreineze pe nimli1 clin judecritori a as-culta pe partI, a lua .eunoscinti de actele lora i a fa-ce reportil la audientil, unde par* voril puté sà maIfaca Incà observiirI i ministerinlü publicù sa fie ascul-tatil din 'moil.

Acusatulil aquitatil va puté asemene cere daudeinterese de la denuntiatoriT sel , pentru faptulii de ca-lomniil, Ara inssa ca membriI autoritailorti constituitesà pea fi §i el urmOriti, Cu modula acesta pentru pi-rele ce sunt datorl sä. faca In privinta delicteloril ce aiicre4util ea aù descoperitil In esereitiula fanctiunilorillorii ; ceca ce nu Impedicii de a se intenta in contra

actiune recursoriA civile.Ministeriulil publicá va fi datoril, dupä cererea a-

cusatuldi, sal fach eimoseutT pe denuntiatorii seT.

Cereiile pentru daune-interese, acute fiede care acusatil Contra denuntiatoriloril sei salí contrapartii civili, fie de care parten civile contra acusatuluTsail condenanatuluT, se voril adresa la judeatoril curtil

Partea civile este datóre sh formeze ceferea sa dedaune-interese mai Inainte de darea decisiuniT ; maltarOiti o asemene cerere nu va mai fi primitO.

Totii asamene se va urma §i. in privinta acusa-tulud, daca acesta a cunoscutil .pe denuntiatorulasail ciltätimea dauneloril-interese.

La casil contrariä , elii 10 va iridrepta ceréreatribunalele eivilI.-

Persónele cari figuratil ca parte Inprocesil, nu voril puté adresa cererT de semenea natu-ri de .critil la tribunalulii civile.

OrT ce persóna aquitati dupil lege, nu vamal puté fi apucatä niel acusatä pentru acelmä faptil.

Cand , in cursulil desbaterilofil , acu-satulii va fi fostil Inculpatil pentru ver-unil altataptti, sail prin nescarI-va acte produse saú prin de-positiuni de marturT, preqedintele , dupi ce va rosti

IE PROCEDURA CRIMINALE 173

3S2.

j u ratil oril.

la

acelti

3S3.

3S4.

www.dacoromanica.ro

ordonanta de aquitare, va ordona s fia urmaritil pen-tru faptulil cela noil : prin urmare IIü va tramite, submandatil de infati§are sati de aducere, chipa distinctiu-nile stabilite prin art. 93 si urmatérie , i chiarti submandatii de arestare, daca cere casulil , inaintea jude-catorului de instructiune competinte, spre a se procedela o noult instructiune.

Acésta dispositiune nu se va esecuta cu téte asteade cata la casa cana ministeriula publica ara fireservatil maT inainte de inchiderea desbaterilorti drep-tula de urmarire.

3S5. Cand aeusatula va fi declaratil culpabile,ministeriula publica va cere de la curte aplicarea legiT.

Partea civile asemenea va face a sa cerere in pri-vinta restitutinnilora si a dauneloril-interese. -

3S6. Preqedintele va intreba pe acusatil daca nu-maT are ceva de disti.

Acusatuill sati aparatorula seil nu voril maT putépiada sail vorbi asupra faptulul sustiinda ce n'ara fi a-devêratil, ci numal ca acesta faptil n'ara fi popritti delege, sati ca n'ara fi calificata de dinsa ca delicttí, sailn'ara merita pedépsa a earil aplicatiune s'a cerutil deministeriulti publica, saü ca faptula nu ara trage dupalsine daune-interese in favérea partiT civill, sati ca

acésta cere o pré mare suma pentru daunele-intere-se ce i se cuvinil.

3S7. Curtea va pronuntia absolutiunea acusatu-lul , daca faptula de care elti este declarata. culpabilenu este opritti prin legea penale.

3S8. Daca acela faptti este opritti , curtea vapronunta pedépsa stabilita prin lege , chiarti la casacândú dupa desbaterT s'ara gasi ea el5. numaT este decompetinta curtiT juratiloril.

La casil de a se v6di maT multe crime sati delic-te imputabilT .acusatuluT, °tutea va pronunta numal pe-dépsa eea maT grea care s'ara aplica, dura lege, la u-nulti din acele delicte.

174 CODICE

Infi-ne

www.dacoromanica.ro

3S9. La casil de absolutinne , :de condemnaresail de quitare, curtea va hotart asupra daunelorti-in-terese pretinse de partea civile sati de acusatil; ea leva liquida prin aceea§T decisiune , saü va insareina peunulil din judectitori sä asculte pe part.T, sti ja eunos-cinta de acte, i s'a taca despre tòte reportil, dupil cumse aréta in art. 381.

Ourtea va ordona asemenea ca lucriuile ce s'ailtostil inatú sa fia restituite proprietaruluI loa].

Cu tele acestea daca curtea a pronuntiatil con-drnenarea , acésta restitutiune nu sA va lace de catacandií proprietarulil va justifica cal nu a urmatil dinpartea condemnatului cerere de casatiune in terminultilégale, sal] ca de §i asemenea cerere a urrnatil ,causa este definitivil terminati.

390. Daca juratn vortí fi declaratil ca acusatultieste scusabile , curtea va pronunta conforma codicebilpenale.

3911...A.cusatulti sail partea civile care va perdecausa, va fi condemnatil la cheltmle catre Statil §i ca-tre cea alta parte.

In procese eliminan, parte. civile , care naperde causa, nu va fi niel odata indatorata la cheltue-le , §i daca in vre tina casta ea va fi deptisii mal dininainte cheltûclile judecatn, i se vorti restitui.

Judecatorii Voril delibera §i'§1 vorti da pa-rerile in secreta, sati in sala audienteI, vorbindti'§Iineetil, salí retrtigendu-se In camera de consihti.

Decisiunea va fi pronuntata eta voce tare de pro-§etlinte in fata pnblicului §i a acusatulul.

Pre§edintele mal inainte de a pronunta otarirea,este datoril a citi testulii legii, pe care este lutemeiath.

Grefifirulii va serie decisiunea §i va coprinde in-teinsa Iestulti legii ce s'a aplicatil de curte sub peUp-sti de o amenda de leI una

Originalula decisiunn va fi subsemnatti decare judccritoiii cari atí dat'o , chiarfl in acea çli salícela multia' dupil don6-qedi §i patria de ore, sub pedep-

DE PROCEDURA. CRIMINALE 175

va

www.dacoromanica.ro

sr, de o amena de una suta lei contra grefiaruluI §i,daca cere casulti , de actiune recursoria civile atatil incontra grefiarulni. cata' §i in contra judecatorilorii.

Dupii pronuntarea hotaririT, pre§edintele J,11puté, dupa circumstante, s indemne pe acusatil ca sh'§1tie coragiula, sa se. supuna 8.p1icatiund p...depsei cu re-semnatiune §i sa-§1 reforme purtarea in viitorti.

Ela IT va face cunoscuta ca legea Il da facultateade a face recursa pentru casare, va spune termi-nula ce are pentru acésta

Grefiarulti va face una procesa verbaledespre §edintli pentru a constata ca formalitatile pres-sciise ail tosta observate.

Nu se va mentiona insa in acesta procesa verba-le niel despre respunsurile acusatilorti , niel despre co-prinsula depositiuniloril , dar se volt arátascambarile, variatiunile si contrallicerile marturilora con-forma .articolului 343.

Procesula verbale va fi sub-scrisa de pre§eclinte§i de crrefiara, §i nu va puté fi tiparita de mal inainte.

Bispositiunile acestni articola vora fi esecutatesub pedépsa de nulitate.

Lipsa acestuI procesa verbale sail neesecutareadispositiunilora paracrrafulni ala treilea precedente, voltfi pedepsite cu amentáa, de leI doug sute in contra gre-fiarului.

Condemnatula va avé una termina de treiOile libere din c,liva canda s'a pronuntata, decisiunea,ea sa declare la grefa daca face recursa pentru casa-tiune sati nu.

Ministeriula publica' va puté in acelayil termina sadeclare la gtera. ca cere casarea decisiunei.

Partea civile va avé i ea acela§ti termina, dar nuva puté face recursii de cata in contra dispositfunilorilrelative la interesele sale civi11.

In cursulti acestorti trei 4ile , §i. daca s'a tientarecursa pentru casatitme , pina la primirea decisiuniicurtii de casatiune, esecutarea decisiunii curtii juratilorava fi 'suspensa.

176 CODICE

intr'insula

www.dacoromanica.ro

in casurile prevOute prin art. 407 si 408din acestil codice, ministeriulti publicil sati partea civi-le vor avé numai douU-slecI i patru de ore spre a fa-ce recurst1 pentru casatiune.

Condemnatiunea se va esecuta , in termingde dou6-0.ecI i patru ore, dupa espirarea terminelorilmentionate In art. 396, daca nu s'a acata recursil pen-tru casatiune, iar In casti de recursil in dolfé-çlecIpatru de ore de la primirea decisiuneI de respingirearecursuluI.

Condemnarea se va esecuta duph ordine-le ministeriulul publicti ; dû va ave; facultate de a ce-re de a dreptulii asistenta puterii publice, pentru acestilstIrsitti.

Daca condemnatulti voesce sa faca vr'odeelaraVune, aceea va fi primita de unulii dintre jude-catoriI loculuI , unde se face esecutarea , asistatil degrefiarti.

Procesulti verbale despre esecutare se vaface de grefiarii, sub pedépsa de o amena de una sutä,lel si sa va tsanscrie de dinsulti In terminil de doui"_,;-lecI si patri' ore In josulti originaluluI decisiunii.

Grefifirulti va sub-semna acesta transcriptiune,va face mentirme de tete pe marginea procesulni ver-bale, sub aceasl pedépsil. Acésta mentiune va fi ase-menea sub-semnata i transeriptiunea va puté face pro-ba ca si InsusI procesulti verbale.

CAndil In cursulti desbaterilorti facrite cuocasiunea otarIril de condemnare, acusatulti va fi fosa"'inculpatti sail prin acte, sati prin depositiuni de mar-turi, de niscarI-va alte crime de catil cele de cari eraacusatil, daca acele crime In "iría descoporiteo pedépsii maI grea de catti cea sati daca a-cusatulti are complici cari se AA la casa de arestii, cur-tea va ordona urmarirea sa pentru aceste faptedupa formele prescrise In acestii Codice. In ambe ace-ste casurI ministeriulti publicti va suspende esesutarea,

12

DE PROCEDURÀ CEDIINALE 177

397.

39S.

,

402.

meritg

,nott6,

www.dacoromanica.ro

otaririI care a pronuntata cea condemnare, pi-na candil se va statui asupra celul de ala douile pro-

'rae procesele criminali in stare de a fijudecate, In diva puneriI in lucrare a acestuI Codicede procedurg crimmale, se voril judeca de jurgi, taraa trece prin camera de acusatiune.

TITLULt III.

DESPEE DIFERITEI E RECURSURI IN CONTRA DECISIUNILORU SIENTINTIELOR U.

Desiwe anular ea instrueliuna qi a judeecifei.

4041. Decisiunile curlorì, sentintele tribunale-loril, date in materia crininale, corectionale si politianacri,si- in contra chroril nu mal' esiste niel o cale ordinariade reformare, precuma instructiunea i urmaririlepa carI aü intervenitil acele decisiunY i sentinte, vorilputé fi anulate in urrait6rele casnr1 i dupg recursuri-le racute conforma dispositiuniloril maI josa ar6tate.

§ I.

Mate)* criminal?.

40 . Daca, in casa de condemnarea acusatu-lul, se va fi gentil, saù in decisiunea camera de pu-liere sub acusatiune, saü in instructiunea si in proce-dura urmate inaintea curtil juratilora, saü chiar in de-cisiunea de condemnare, vre' o calcare saú vre o omi-siune de niscarI-va din formalitatile pentru a dirorilneobservare acestil Codiee de procedura pronunta nu-litatea, o asemenea omisiune saù violatiune va da loca,in urmarea recursulnI pârii condemnate saü allí mini-teriulul publica, la anularea decisinnI si a tutor il hl-.

crgriloril precodentl, incepCinda de la cela mal" vechiaacta nula.

Totil asa se va urma, in casa de necom-

178 CODICE

§i du-

www.dacoromanica.ro

petintil i in casa' candil se va fi omisa' sail se va firefusatil de a .pronunta asupra verI-und .sati maI mul-toril cererI ale acusatuluI, sati asupra verl-und sad malmultoril requis4iuni ale ministeriulul publica', canela a-cea cerere sad requislOune va fi fosta taima pentru areclama vre o facultate sail yeti una drepta ce da, le -gea, de si pedépsa de nulitate nu ar fi pronuntata prinverl una testa de lege pentru neobservarea formalita-tiI cerute de acusan' sail de ministeriula publica.

402. In casa de aquitarea acusatului, anulareaordona*I presedentiali care a pronur4afo si a acte-lord cari ad procesa, nu se va pité urmari de mini-steriula publica de cata' in interesula legiI.

40S. Canela curten va condemna, pe acusata,aplicandil o alta pedépsil de cata cea prescrisil prin le-ge, anularen decisiuniI va puté fi urmaritil atatil de mi-nisteriulil publica cata si de parten condemnata.

Aceeasi actiune de anulare va avé mininteriulapublica in contra decisiiiniI absolutorie.

Recursula ministeriuluI publica, 'in casade agilitare, nu póte vaféma niel °data pe acusatulaacuitaba; este din contra in casa de absolutiune.

Cana pedépsa cea pronuntata de curteva fi totti aceeasl cu pedépsa ce legea aplica crimeI,nimenI nu póte cere anularea decisiunir sub cuvéntilca este o er6re in citaren testuluI legiI.

441. Partea civile nu va puté in niel una ca-sa, sil cera, anularen unei decisiunI de agilitare s ta deabs-olutiune. Daril daca- decisiunea a pronuntatil in con-tra sa condemnari civill mai marl de cata. cele cerutede catre partea aquilata, sail absolvita, acésta disposi-tiune a decisiunil va puté fi anulata dupii, cererea, .par-til civill.

DE PROCEDURA CRIMINALE 179

4

409.

419.

www.dacoromanica.ro

Materie corectionali i polifidnesci.

In materia corectionale §i politianésca ,

calle de anulare araate in art. 405, sunt descliise pâr-ii ministeriului publicü si partii civili, In ceea

ce privesce pe fie care, in contra decisiunilorti date inultima instanta, farà, a dinstinge pe cele condemnat6-He de cele liberatérie.

Cu téte aceste, liberarea partií urmárite fiindtipronuntata, nimenì nu va puté invoca in contra eI cal-carea sail omiterea formeloril tintitére la asigurarea a-plrAril sale.

Dispositiunea art. 410 este aplicabile ladecisiunile date, in ultima instanta,I in materia coree-tionale §i politienésca.

§

Disposifiuni comune la cele cloza1 paragrafarI precedinti.

In casulil candil sail curtea de casa tiu-ne sal o curte de apelil va anula o instructiune, ea vaputé ordona ca spesele celel d'alii douile .procedurIEA in sarcina oficiarului, sail a judecatorului de instruc-tiune care a comisa nulitatea in cea d'antéiù procedura.

445. Cu téte aceste dispositiunea din art. pre-cedente nu se va aplica de cata pentru gre§eli pré gra-ve si nunia1 la nulitatile, ce voril fi comise dupaanil de la punerea in lucrare a acestul Codice.

CAPU

DEsrim CM:HILE DE CASATInE.

416 Recursulil de casatiune, Menta in contradecisiunilorù§i sentinteloril preparatorie si de instruc-tiune, nu va fi deschi6il, de catil dupa darea cela de-finitive decisiunI sail sentinte, fara ea, ce]il ce voesce

180 CODICE

§ II.

442.

414.

un5

www.dacoromanica.ro

DE PROCEDURA.',CRIMINALE 181

a tace unil asemene rectirsil sá fia impedicatil sati res-pinsù prin aceea ca s'ar fi supusil de buna vea,' la e-secutarea unoril asemenea decisiunI sail sentinte prepa-ratorie, pe cari le ataca.

Dar decisiunile si sentintele date 'asupra com-petenteI pott1 fi atacate la curtea de casatiune indatace, vora fi date i tara a se ascepta esirea celeI defini-tive decisiunI.

7. Candil recursulii se va face de catre par-tea cea condeninatil, acésta va trebui, sati in persónasalí prin ala sell imputernicitil, sa faca, la grefa instan-el judecatoresci a axil decisiune voesce a ataca, de-clarare verbale mima voesce a merge inaintea cur-tii de casatiune.

Grefiarulii va constata acesta declarare in Scristi,si va inariji ca sa flä sub-scrisa atatii de recurentecatil si de sine insusl.

Daca recurentele nu va pité sail nu va voi s'osuliscrie, grefiarulil va face mentiune de acésta.

Declararea va fi inscrisa inteunil registra desti-natti la acesta, si care va fi publica, in cata veri- cineva avé dreptulil s'A cera a i se da estracte

Fiindil Malta prin imputernicitil , actulil de ira-puternicire va, rémané anesatil la declaratiune.

41S. Partea civile, care va face recursil de ca-satiune, este dat6re s'a alature, pe linga cererea sa dacasare, si o copia adeverita de grefiartl a decisiuniIsentintei in contra axil recurge la curtea de casatiune.

Ea este datóre sil, depuna o menda de galbeni-1;lece, salí, daca decisiunea ce ataca este data in lipsaeY, de gitbenI cincI.

f.fi-119. Indatorirea de a depune o amenda, dupadistinctinnile stabilite in art. 418, cade i asupra celorticondemnatl In materia corectionale si politiiinéscil, candilacestia vorti face recursii pentru casatiunea sentinteIprin care ail fostil condemnatl.

420. Persónele supuse la consemnare de amen-a', voril fi scutite de a depune amenda, in casil candilvora *altura la cererea loril de casatiune unA certifi-

www.dacoromanica.ro

cata de scapiltaciune, conforma art 46 din legea cur-tiT de casatiune.

42 t. Amenda se va perde de cela ce a depu-s'o candil recursulil sail va fi respinsil, i i se va re-'stitui In casilla contraria.

CeI condemnatI ciliar In materie coree-.tionali saü politienescI, la o pedépsi privativa de alora libertate nu voril fi adini§I a face recursil pentrucasatiune de cata cana* 'mil fi in stare de inchisciresail liberatI pe cautiune.

Adula de inchis6re sail de liberare pe chezti§iii vafi alaturatil la recursulti lora.

Cu tne aceste, cand recursulil va fi mo-tivatil pe necompetinta, va fi destula, pentru admisiuneasa, ca recurentula sa justifice ca a intratil de bulla

in inchiscirea de la resedinta curpi de casatiune.Spre acésta directorulil inchis6ril ila va puté primi pesimpla Infati§are a cereriT sale adresate catre ministe-riulil publica ala curtiI de casatiune, si visate de acestamagistratti.

Condemnatula sail partea civile, si dupice a facutil recursil pentru casare, va puté, in terminade dece dile, ssá depuna la grefa instantel a cul ottirirevoesce a ataca, unil memoria coprind6toril de mij16celesale de casatiune.

Grefittrulti, d'anda recurenteluT o adeve-rintil de primirea cereril sale de casatiune, o va inain-ta Indatà ministeriuluT publica, impreuna cu cele-l-altedocumente relative la recursulti de care e vorba.

Ministeriulii publica locale va transmiteindatit tete chartiile primite de la grefiaril la ministe-riula justitiel si acesta le va adresa, in dou'é-decT i patrnore, la curtea de casatiune §i va informa de acésta pemacristratula care i le va fi trdmisti.

Condemnatula §i partea civile vorti puté

182 OODICt

421.

www.dacoromanica.ro

sa transmita si dé dreptulil la grefa curtil de casatiunecererile lora de casare.

42S. Cur tea de casatiune va trebui sri dea de-cisiunea sa asupra recursuluI, cellí mal tailia. Intr'o lu-na de çlile dupi implinirea celui de pe urma din ter-menile marg,inite in acestil capli.

Cererea de casatiune fiindá respinsa, par-tea care o va fi formatil nu va mal puté sil o relnoés-ca sub niel una pretestil si in niel una moda.,

Decisiunea de respingere va fi, in termintide trel i;lile, Impartasita ministerinlul publica de langacurtea- de casatiune de catre grefiaril, In forma de es-tractil sub semnatura acestuia.

Ministeriulü publica va indrepta acelá estractilministerinni publica allí instantiel a cui decisiune va fifostil atacatii.

Candil curtea de casatiune va anula o sen-tina sail o decisinne; fie In materia coreetionale, fie Inmateria de poliP, ea va tramite procesulil si pe partiinaintea uneI curtI salí tribunal(' de aceeasi calitate eninstanta a 'cal' sentintri salí decisiune va fi anulata.

Canda curtea de casatiune va anula o de-cisiune data in materia criminale, se va procede intoc-mal precumil se arétil in cele Opte article urmatere.

Curted de casatiune va pronunta tramite-rea procesuluT : la o alta curte de 'Ten-1 de cea care a

-regulatil competintia, sail care o pronuntatil punerea subaciisatiune, daca decisiunea s'a anulatil pentrn vre unadin causele cuprinSe In articolulil 324;

La o alta curte de juratl -de cea care va fi datadecisinnea, daca decisiunea i instructiunea s'a anulatilpentru causa de nulitatI comise de curtea de juraff ;

La uná allá tribunal(' de edil In care se va fi a-flatil judecatorulli de instructiune, daca decisiunea sistructiunea, sunt anulate nurnaI in ceca ce privesce in-teresele civilI.

DE PROCEDURA CRIALLNALE 183

la

in-

www.dacoromanica.ro

4-34. Daca decisiunea §i procedura stint anu-late pentru causal de necompetinta, =tea de casatiuneva desemna tribunalulti sail curtea care trebue a cerce-ta procesuld.

Cu tóte aceste, daca competenta aril fi a tribuna-lulul pe, linga care se sart judecatorulii care va fi tacutilcea instructinne, curtea va &Amite procesulilund

Daca decisitmea a fostil anulata pentrucausa ea faptulil condemnatil se gasesce a nu fi delictilcalificatil prin lege, curtea nu va pronunta tramitereaprocesuluT de catil dacil se afla o parte civile; In casultiacesta tramiterea se va face la unil tribunalt1 decelil la care se va fi aflattl judeditorulii de instructiune.

In- t6te casurile candil curtea, de cusatiu-ne este autorisata a alege o curte sail uní tribunala pen-tru judecarea procesuluT .de dênsa tramisti ea va trebuisa faca acéstri alegere, dupa o deliberatiune speciale Incamera de consiliii, indata dupa pronuntarea decisiuniIde casatiune,. in care sa va §i face mentiune de acésta.

Candil trilmiterea s'a tilcutil la o curte deapelti, acésta dupil ce va Indrepta, In 6eea ce o prives-ce instructiunea, va tramite procesulil Inaintea curtil ju-ratiloril care va trebui sa judece procesulil.

Cana procesulil se va trámite inainteacurtif jnrailorü, i - se volt afla cornplicl cari nu voriifi in stare de acusatiune, unil judecatoril de instructiu-ne, insarcinatil de acésta curte, §i ministeriulil publicilvoril face, fie-care In ceea ce privesce, instructiunea.

Actele acesteI instructiunl se voril adresa dupa a-ceea la curtea de apelil, a dull camera de punerea subacusatiune va pronunta de este sati de nu este locil depunele sub acusatiune.

Daca, decisiunea a fostd anulata pentru mo-tivü a pronuntiatil o alta pedépsa de catil cea dupa

184 COMM

latribunalri.

1136.

43S.

439.

www.dacoromanica.ro

legï aplicabile la natura crimel, judecaoriI curtil jura-la .cari se va 'fi tr'ämisil procesulil, voril trebui

sa se marginé.sca' 'turna:1 in a pronuntia deeisiunea, a-plicandti ped6psa legiuifa, in urmarea declaratiunii deinca 'nainte a juratilorit

Daca decisiunea va fi anulatil pentru alta causa,sa va procede la note. desbaterl inaintea curtil jurati-lora, la care s'a tramisil procesulti.

Curtea de casatiune va anula decisiune.a numal inparte, daca nulitatile comise atingil mima unele din dis-positiunile sale.

O. Acusatulti, a cuI condemnatiune va fi fostiianulata §i care va trebui sil se supina la nota judeca-ta crimina1e, va fi tradusil &di a fi liberatti de la in-chis6re, inaintea curtiI de apelil sail a aurtiI juratilorilla care s'a trhaisil procesulti.

4111. Partea civile alà cara recursti va fi res-pinsil in materia criminale, corectionale sail politiilnés-di, va fi condenmata a plati celeI-1-alte 041 o desdau-nare de leI una &tea cinel-ded §i eheltuelele judecatil.

Partea civile va fi inca condemnata dire statil aperde amenda dépusti in virtutea articolulul 418.

Administratiunile saù regiele Statului §i agentiIpublici nu voril fi niel odata condemnati la amenda ca-tre statti, in casil cana recursulti lord aril fi respinsti,ei numal la desdaunari si cheltuele.

Dupa respingerea uncí cererI de casatiu-ne, partea ce o va fi formatil nu va mal puté face re-cusa* in contra .aceleia§I deeisiuni saù sentinte sub nielunü pretestil §i pentru niel una

Candti, dula o ordhie formal() a ministe-riulei justitid catre ministeriuhl publica alii curtil decbsatiune, acesta va delimita la sectiunea criminale ac-te judecatorescI, decisiunI sati sentinte contrarie legil,ele vorti puté fi anulate §i atoril lora urmaritl, dadcere casulti, dupa. capil III, de la tit!u IV ahí acestel

DE PROCEDURA. CRIMINALE 185

www.dacoromanica.ro

186

Ganda se va fi datti vre o decisiune sailsentinta supusa' la casatinne §i niel una din partI nu vafi fácutil recursil in terminulii legiuitil, ministeriulti pu:blicü de Mug% curtea de casatiune va puté face recurstidin oficiil chiar dupá espirarea terminulhi.

Daca in aseminea easit, decisiunea saù sentina vafi casitta; *tile nu voril puté sa se intemeeze pe a-césta spre a se opune la esecutarea el.

CAPt

Despre cererile de revisiune.

Cana unit acusatti va fi fostil condem-natil pentru o crimil, §i unú alt acusatit va fi fostil,printr'o altá decisiune, condemnatti ca antorti alit ace-leia§1 crime, daca aceste douè decisiunI nu se potti con-cilia in cittil a lord coesistentia probéza ca unulil sailaltulú dintre condemnati este inocinte, esecutarea, am-bor decisiuniloril se va suspende, chiarù §i daca re-enrsult1 facuttl pentru casarea lord sail a unei dintein-sele, va fi fostti respinsit, saü cliiard daca in lipsà devre unit' recursit, decisiunile voril fi dobanditil autoritatenerevocabile.

Ministeriulil Justitiel, sati din officiti, sail dupa ce-rerea ministeriuluI publicil, saú &pit reclarnatiunea u-nnY sati amboril condemnatiloril va insfircina pe minis-teriulil pub Heil alit curtil de casatiune sa, denunte la a-ced curte ambe decisiunile.- ' Curtea de c,asatiune sectiunea criminale, dupa ceva verifica ea cele -douè condémnatiunI nu se potil con-cilia, le va casa; §i va tramite pe' acusati inaintea undcurt.' alta de cele ce ail pronuntiatil decisiunile casate.

Gaud; In urma rind condemnatiunI pentruomucidit, se vorti adresa, din ordinea espresa a Minis-terinlel Justitie, dare curtea de casat une, sectiuneacriminale, acte presentate in urma condemna,ril §i denatura a produce indicie indestulät6re despre esistentapersóneI a caril rraírte presupush a datil locti la con-demnatiune, curtea de casatiune va puté instircina ocurte de apelti a face o cercetare pregittit6re spre a re-

CODICE

www.dacoromanica.ro

cuncisce esistenta §i identitatea pers6neI presupuse§i a constata acésta prin interogatoriula ce va face a-celei persòne, prin ascultare de marturl, §i prin téltemijlócele proprie de a pane in evidentil faptula princare s'aril desfiinta condemnarea.

Esecutarea condemnatiunil va fi de dreptil sus-pensa, prin ordinea MinisteriuluI Justniel, pina ce vapronuntia curtea de casatiune, iar i urinä, de se vacaveni, prin decisiunea preparat6ria a acest,I curtI.

Curtea de apela pronuntianda simplu asupra ces-tiunil de identnatea pers6neI, va tramite .decisiunea qiactele cercetaril sale la curtea de casatirme, care vaputé s caseze decisiunea condemnat6ria, §i cbiarú, cerendilcasula, s trilmita procesula In cercetarea uneI alte curtide jurati de cea care va fl promuniatil maT 'nainte con-demnarea.

447. Canda dupil, ctindemnarea until acusata ,unula s mal multI din mat.turiI ce ail depusil in con-tra sa voril ti urmariti ca marturI mincino§I In aceltiprocesil, daca acusatiunea de marturia niincinég esteprimita in contra lora saü chiar daca s'ati data in con-tra lora mandate de arestare, esecutarea condemnatiunilse va suspinde, cbiara i candil curtea de ca.satiune arfi respinsa recursula celai condemnatil.

Daca marturil vara fi dupä acésta condemnatImartuti mincinosl in contra acusatului, Ministeriula Jus-titiel, sail din oficia, sail dupa cererea ministerinluI pu-blica, sail dupil reclamarea mdividuluI condemnatil princea d'antéill decisiune, va Insärcina pe ministeriula

ala curtil de casatiune sà denuntiA curtil aceiafaptti.

Curtea de casatiune, verificanda declaratiunearatilora in urmarea (Aril s'a prommtatil cea d'alil doi-le decisiune, va anula pe cea d'intéia, daca prin aeeiadeclaratiune doveditii mincinase marturiele aduseIn contra celtil condemnatil; jard spre a se pro-cc de in contra acusatulul pe basa actuluI de acusatiune in

curten de casatinne 'lid va trämite inaintea uneI curtlde jurati care nu va puté fi niel cea; care a judecata pecondemnatil nid cea care a judecatil pe marturl.

Daca cel aCusatl ea marturI mincino§I stint a-

f

DE PROpEDURI CRENIINALE 187

ucisa,

ca

pu-blica'

d'intéia

www.dacoromanica.ro

quitatl, suspensiunei decisiunil con demnatorie va inc,tade dreptil §i condemnarea se va esecuta.

41-S. Marturil ceI condemnati pentru mrirturiemincin6se, nu vorti puté s'A mal facá niel o depositiu-ne la cea de a dona cercetare a procesulul.

419. In %astil de revisiunea und condernnatiunIpentru causa indicita in art. 445, daca condernnatulilva fi mural, curtea de casatiune va numi unil curatorilmemorieI sale, si acesta va esercita drepturile condem-natulul.

Daca in urma acestei nora procedure se va des-copen i cea condemnatiune a fosal promm-tiaa pe nedreptti, noria decisiime a curtif va usura me-moria condemnatuluI de acusarea ce i s'a fostil

TIITLIU IV.

DESPEE CATE-VA PROCEDURE pART.cut.A.m.

CAPtI II.

Despre t'ala

450. Falsulil in scripturI se p6te delalma sailprin actiune principale sail incidinte, si, in acestil duptiurmil casa, sati pe cale criminale sail pe cale civile.

45-1. In t6te procesele pentru falsil, inscrisulilatacatil, indat6 ce se va produce, se va depone la gro-

subsemnatil pe tóte paginele de grefiittril, si de per-sòna care l'a depusil, daca va sci s subscrie.

Grefiarulil va lace un il procesa' verbale detAiatilde starea materiale a inscrisuluI, si in care va inentio-na, fiindil casti, de neputinta, saú nesciinta persónel cea intätisatil inscrisulti de a-lti subsemna.

Greffirulil care va priimi asemenea înserisü taraindeplinirea susil çliseIori formalitati, se va supune lao amendil de leI cinc1-4cI.

452. Dacil inscrisulil atacatil se va hm din vre

1 88 CODICE

ta,

www.dacoromanica.ro

una loca' publica, functionarula, care-15 va da, ilet vasubsemna i elñ precum s'a Oisti mal susa, iara de nu,se va pedepsi cu aceea§I amena, de leI

Inscrisula atacata de falsa se va subsem-na Inca de oficiarula pollei judiciarie si de partea ci-vile, daca acésta se intatiséza; asemene se va subsem-na si de prevenita in momentula

Daca aceste pers6ne saa unele dinteinsele nu potasail nu vota a subsemna, se va face mentiune in pro-cesula verbale; In casa de negligertta saa de omisitme,grefilirula se va pedepsi cu amenda de eincI-eel leI.

VerI-care depositaria publica orl partien-l.ariù allí scrisa atacata ca falsa este datora sagapredea in urma ordonanteI ce ara priimi pentru acésta,sail de la ministeriului publica saa de la judecatoriulade instructiune, iar nevoinda, va fi silita prin constrin-gere corporale.

Acea ordonanta si actula ce se va da deposita-rinlul predarea inserisuluI II vota servi de apa-rare catre cei interesatI de acela inscrisa.

455. Inscrisurile ce se vara aduce spre a ser-vi de comparatiune vora fi subsemnate, precum s'aIn articolele 450, 451 si 452, si sub aceleasI pedepse.

VerI ce depositaria publica' de inscrisurIcarl pota servi de comparatiune, este datoril sa le pro-duca sub pedépsa de constringere corporale.

Ordonanta actulti ce vora priimi pentru a lorapredare, le vota servi de aperare catre cel ce ara pu-le sil alba interest' de acele inscrisurI.

452! Daca trebuinta ara cere sä, se stramuteuna acta autentica, se va lisa depositariuluI o copiadupe dinsula verificata si adeverita de presedintele tri-bunaluluI care va face procesa verbale de acésta.

Daca depositariula este publica, acésta copia ova pune In locula originaluluI ca si serve drepta ori-ginalti, si va Me libera alte copie dupe acea copii, fi-cêndù despre procesulii verbale care constatahiarea originalulul, pina cndü acela i se va in,poia.

DE PROCEDURA. CRIMINAIS, 189

despre

www.dacoromanica.ro

Cu ttite aceste, daca acelti inscrisd face parte din-tr'unn registru, in cata nu péte' fi sco'sil de acolo, tri-bunalulti va puté, ordonandil a i se aduce registrifiti,sil dispenseze de formalitatea stabilita In acestil articoln.

Scripturile private potil servi §i ele ca In-scrisurl de comparatiune, daca partile le recunoscii.

Cu t6te aceste, particularii, carl vorn milrturi In§iica Posea asemeni inscrisuri, nu voril puté fi Indatilconstrin§I prin inchiséria ca sa le produca, dar daca,dupti ce vorti fi tosta' chiamatI inaintea tribunalulni,care se afla In cercetarea procesuluI, pentru a preda a-pele Inscrisuri san a arta motivele refusului lord, nuli se voril incuviinta acele motive, decisiunea saü sen-tinta va Me pronunta in contra lora constringerea cor-porale.

Candil marturiI 'se vorn esplica asupraunui actil alti procesulul, el huí voril parda §i sub-sem-na san, neputénclil, se va constata acésta prin procesulilverbale.

Daca, in cursulti uneI instructiunI sanprocedure, una actil produsil sal va defaima ca falsil deuna din partI, acésta va interpela pe 'cea bita s'a de-clare, daca voesce sil se servésca de actil.

Daca adversaruld va declara ca nu voes-ce a se servi de acelti Inscristi, sati, daca, in terminade optil Oile libere de candil a fostil interpelan, nu vaface nici o declarare, va inceta ori-ce cercetare §i ju-decata asupra aceluI inscristi, care, se va scóte din pro-cesti.

Daca acelil adversariti va declara ea voesce a seservi de acelti Inscrisú, instructiunea asupra talsului seva urma In moda incidente dinaintea curtil SAti tribu-tribunalultil care se afluí In cercetarea procesulul principale.

' 462. Daca partea care a detilimatilde falsti, sustine ca edil ce l'a produsfi este autorultisati complicele falsuluI, sail daca resulta din proceduraca autorulti sail complicele falsuluI este viii §i actiunea

190 CODICE

45S.

1nscrisulti

www.dacoromanica.ro

- -

crimeI lila nu e stinsil prin prescriptiune, acusatiunease va tirma pe cale crimitiale, dupä formele mal susiiprescrise.

Daca procesula, In cursula carni s'a as-cua incidentele de falsa criminale, este una procesacivile, se Va amana procedura sa pIni cândü instantelecriminali vora da decisinnea lora asupra falsuluI. lardaca procesula Principale este de natura' criminale, ¿o-rectionale saa polliänéscà, curtea sail tribunalula ce seaflä In cercetarea sa este datora si decida, maI Intéiädup'ä ce va asculta pe ministeriulti publica, daca trebu-inta procesulul principale cere a se mi-lana sail mi jadecata pini la cercetarea i judicata

Prevenitula saú achsatulti se va puté In-datora a produce o scriere a sa, si a serie cu mana sapropriä inaintea judecátil. In casa de. retusil sail ace-re din parte-1, procesula verbale va face mentiune deacésta. '

Daca o curte salí una tribunalti aflh', In cerce-tarea unuT procesa chiara ciNile, niscaff-va indicie asu-pra vre-und1 falsa, si asupra pers.:5nel care'la va fi ti-cuta , ministeriulú 'publica sail presedintele ori jadea-torula va transmite actele ministeriului publica de lin-gä judeeatorula de instructiune din eirconseriptiuneauncle se. va 'Aré ca s'ar fi ama delictula saú undecela prevenitti ara puté fi prinsil, si va puté si i deaIn contra MI una' mandata de aducere.

Când acte publice se voril declara false.In totil sati In parte, curtea sati tribunalula care va fijiidecatti falsula va prdona si se indrepteze acele acte,stergéndu-se sati adäogiudu-se , i despre t6te aeestease va face procesa verbale.

inscrisurile de comparatiune se vora ta-mite inapoI la Jocurile de mide s'aa 'nata, sati se voraintérce la acele pers6ne ,cari le vora fi comunicatil.

Acéstä trämitere se va face In termina de cincI-spre-dece Pe de la data decisiuni1 sail a sentinte1, su-

DE PROCEDUE1 CRIBLINALE 191.

talsuln

www.dacoromanica.ro

punêndu-se grefiarulii la o amena de leI cincl-declpentru neobservarea acesteI formalitatT.

468. in terte cele-alte , instructiunea falsuluI seva face ea a tutoril celora-alte delicte, »Sara de urniä-tima dispositiune, care este speciale la falsil.

PresedintiI curtiloril de juratI, ministeriulii publicilale acelorasI §1 judercatoriI de instructiune, pentruindeplinirea uneI instructiunl incepute Iii circonscriptin-nea loril; voril puté pi si afar din acea circumscrip-Oune, spre continuirea cercetárilord necesarie la persó-nele prepuse ca art.' fi fabricatil , introdusti , impärtitilmoneda mincin6srt, fie de metalti, fie de hartia , saù caara fi contrafácutti sigiliulù Statului.

469: Plangerea §i denuntarea pentru falsulti u-nei scripturI va puté avé ut.mare, chiaril §i daca Inscri-sulii in contra caruI este adusti va fi servitil de temeiùla niscarl-va acte publice sail private.

CAPe II.DESPIte CONTUMACI.

471'0. Candil, in urma une decisiuni de puneresub acusatiune, acusatulii nu se va fi pututti prinde sailnu se va Inftiti§a la judecatá , in terming de dece dilelibere, , dupä notificarea 'Unta la domiciliulti setí, sat

dupä ce s'ají infriti§atti oil s'a prinsil , se va fitienta nevNutil, presedintele curtii juratiloril , saù, inlipsa luI, judecátorulti care îi tine loculü, va da o or-donantrt in care se va coprinde : ca acusatulii e datorils'a se intati§eze inteunti alta terminil de dece dile dela diva publicaril aceleI ordonantie, iar de nu, ea va fideclaratil rebelù legiI, ca va fi suspensa din esercitiulddrepturilorti cetritiAnescl, ca averea sa va fi sequestra-tá in eursulii instructiunii contumaciei, ea ver-ce actiu-ne catre judecatorii Ii va fi opritá in curgerea aceluiasil

ca se va procede In contra lui, si ca ver-cineeste datoril aréte loculú unde se aflii.

Acea ordonanta va tace Inca mentirme despre cri-ms si despre ordonanta pentrit punerea la poptéla a a-cusatului.

192 CODICE

curtI

www.dacoromanica.ro

421. Acea ordonanta va fi publicata prin toba'In cea d'hita diuninica urmatelre , i afipta la pOrtalocuinteI acusatuluf, la a primarieI, si la pérta auditoru-lui curtiI juratlora.

Mimateriula publica va tramite aceeasi ordonantala tribunalula In a cartif circonscriptiune se alla avereace urméza a se sequestra.

472: Dupa (lace Oile de la publicare se va pro-cede la judecata contumacelul.

NO una advocatil nu se va puté infatisaspre a ap'éra pe acusatula contumace.

Daca acusatula se va fi aflanda arara din Roma-nia, saú In absoluta neputinta de a veni, rudele sati a-micil seI voril puté sui arate impedicarea In care se aflade a veni i sui sustina legitimitatea ei.

Daca curtea va judeca impedicarea legiti-ma, va face s'A e amane judecata acusatultif si seques-trarea averii sale, pentru una termina ce va gisi Cucale, dupa natura Impedicaril distanta locurilora.

47 S. Mara de casula precedinte, curtea va pa-si de ',adata la judecarea causal prin citirea decisiundde tramitare la curtea juratilora, a ordonantel prescri-se prin art. 227, si a pro,:eselora verbali ficute pentruconstatarea publicarif i afigerfi aceleI ordonante.

Dupri acésta lectura, cartea, asupra conclusiuni-lora ministeriultif publica, va pronunta despre contumace

Daca instructiunea contumacid nu este conformaregulelora maI susii artéate, curtea o va declara nulasiva ordona sa se relncépa din noil de la cela malvechia acta nelegale.

Daca instructiunea este regulata , curtea va pro-multa. asupra acusatuluI si va decide si asupra desdau-n'ara' reclamanteluI.

Tóte acestea irisa se vora. face fila' asistenta safiintervenirea juratilorti.

41:16. Daca contumacele este condemnata , ave-rea sa va fi, din liva esecutarii decisiunii, cOnsiderata

13

DE PROCEDIJEK CAL. MINALE 193

www.dacoromanica.ro

§i administrata ca averea de absente. Atrita despre din-sa cata si de a sa administrare se va da séma cal seva cuveni, dupa ce condemnatiunea va fi devenita'vocabile prin espirarea terminuluI de purgatiunea con-

, tumaciei.

477. in termina de opta slile dupa clareauna' estractil dintr'insa va fi inseratil, dupa sta-

ruinta m.nisteriuluI publica, in fhia oficiale si afipta :1. la pOrta celuI dupa urma domicilia alti condemna-tuluI; 2-lea la pida primariel loculuI unde s'a comisacrima ; 3-lea in sala auditoruluI durtii Cu jurati.Ase-menea estractil se va trAmite in acelasil termina la tri-bunalula in a caruI circonscriptiune se afla avcrea con-tumaceluI. Efectele legali ale esecutazil unel decisiunIdate in contumacia', se vora produce de la data 4i1eicelul mal' dupa urma procesa verbale, constatatoriii deformalitatea afigeriI prescrise prin acesta articola.

47S. Recursula de casatiune In contra decisiu-nil date in contumacia, mi va fi deschisil de cata mi-nisteriulul publica si partiI civil in ceea ce se atingede interesulil eI.

in niel una casa contumacia unuI acusatanu va suspinde niel int'arOia, prin sine InsasI, instruc-tiunea in privinta coacus tilortl sèi presintI; curtea vaputé ordona, dupii judecata acestora, ca lucrarile de-puse la greta drepta acte inculpit6rie sa se intórcii,cand se voril cere , proprietarilorii lora, sati celul indreptil a le lua. Curtea va puté ordona asemenea in-tórcerea acelora acte, sub conditiune de a fi din 'noninfatisate, daca va cere ti ebuinta. La int6rcere,a lorase va face de grefiaril una procesa verbale descriptivade starea lora materiale, sub pedépsa, contra greffirn-luI peutru neurmare, de o amena, de leI

In cursula sequestruluI, se vora intretirié,din starea sequestrata, soda, copiil, tatala si mama con-tumaceluI, daca mi atí mijlóce proprie indestule. Auto-:ritatea judeciara va regula acésta.

194 CODICE

ire-

eincI-deci.

www.dacoromanica.ro

Daca acusatulil se dh prinsti , ori daca seva aresta maI inainte de stingerea pedepseI prin pres-crivtinne, decisiunea data in contumacia' si procedurelegente in contra lui, incepCmdri de la ordonanta de in-chisóre san de reinftitisare , mil fi de sine nimicite §ise va procede in privinta luI duph formele ordinarie.

In casuln prev6dutii prin articoluld pre-cedinte, daca marturil nit potti fi produsI inaintea ju-dechtfi din vre o causá óre-care , incredinthrile lornscrise, precumil si respunsurile scrise ale celorti-alti a-cusati de acelasti delictü, vorti fi citite la initisare.

Asemene se va urnaa si mi cate alte acte se vornsocoti de presedinte de naturá a lumina pe judechtorIasupra crimél si asupra celorti culpabili.

Contumacele care, dupil ce se va fi rein-filtisatil, va qu'éstiga aquitarea sail absolvirea sa, va ficondemnatil la plata cheltuelilorti ocasionate prin con-tumacia sa.

CAPtDZSPiZE RECUNOASCEREA IDENTITATII INDIVIDILORU COND)MNATI

ECAPATI I REPRINSI.

Recunóscerea identithtii mira individn ca-re, duph ce a fostti co ndemnatra, a scilpatil, i apoI s'areprinsil, va fi fIeuth Una' de acea judechtoriA san cur-te care va fi pronuntatil condemnarea sa.

Acea judechtoria san curte, pronunthndti identita-tea, va othri totil-de-o-dath i pedépsa legiuith pentrufuga luI, daca legea o cere.

41115. Curtea san tribunalulil va asculta pe Mar-turiI, adusI, san dupà cererea ministeriulul publicí, sanduph cererea individului reprinsil, daca acesta va fi a-iétatti eh, are marturi.

Cercetarea identitatiI se va lace in audientä pu-blich, §i prinsuld va trebui sti firi tath, iar la din con-tra urmare, vara' fi nule tete chte se voril lucra.

Decisiunile curii in asemene materiti se vornfhrh asistenta juratilorti.

DE PROCEDURA. CRIMINALE 195

.

482.

43.

da

www.dacoromanica.ro

4S0. Ministeriulil publica si reprinsula voraputé face recursti la curtea de casatiune in forma si intermina aratatI In acestil Codice in contra otkiril da-te asupra urmarira pentru recundscerea identitatil.

CAPt IV.

MODUL DE Pa OCEDEIIE IN CASUL DE DESTRUCTIUNFA SA U 11.1 PI-

ERA A CT ETORU SAU A.OTARARU UNU1 PAOCESU.

4S 7. anda in urmarea unta incendia, a uneIinundatiunI sail a oil cara alte cause estraordinare, nis-cari-va originale de otàrîri date In materia corectiona-le saa criminale si Inca ne esecutate, sail niscari-va pro-cedure inca neindeplinite, se vor fi stricatil, se vora -firapita sail vora fl perita, si nu va fi fosta cut putintaca sa- se restabilésca, se va procede 'a§a precum urmelza.

4SS. Daca esiste vre o copia autentica a de-cisiuna, acea va fi considerata ca originan' i prin ur-mare va fi data la depositula destinatil pentra conser-varea decisiunilora.

Spre acesta, scopù, orI cine, fig particularia figfonctionaria, ara fi depositaria ani uneI copie autentice

decisiunif, este datora sa, o depuna la greta cartii careo va fi data, in urmarea ordinil ce i se va da pentru a-cesta de presedintele acelel curtI; iar nefiind urtaatoria,va puté fi supusa ciliar la constringere corporale.

Acea ordine a presedintelul iI va servi de ap6rarecatre ceI ce voril ave interesa de acelil documenta.

Depositariula lisei copie autentice va puté dan-d'o la depositariula publica, sa cera' a i se da dupeansa o copia legalisatä.

Canela, In Materia criminale, niel origina-lula, nid -Vre-o copia autentica a decisiuniI nu va esis-te, iar originalula sati vre o copia autentica a declara-iunii va esiste, se va procede dupa acea de-

claratiune la alta din no a judecatit

lar daca decláratiunea juratiloril nu se vamai put6 iniatisa sail daca causa s'a tosta judecata fa-

1.96 CODICE

a

www.dacoromanica.ro

rit juratI, i na se va mal fi aflanda niel un actainstructiunea procesulni se va reincepe de la cela dinurma acta in fiinta originale saú in copia autentica'.

CAPt y.DESPRE DAREA SUB JUDECATA A FUNCT ONARILORU.

Functionarii de off ce rama, pentru cri-me si delicte comise de dinsii .afara din functinnilese vorii urmari i judeca, dupa, legea comuna, dandu-semal antaia in cunoscin.ta ministeriuluI respectiva.

AgentiI administrativl al' guvernulul, a-fara de ministril, de consiliariI de stata, de naembrilprocuratorula curtii de compturi, nu voril puté fi un-mitriti delicte relative la functiunile lora, decatiidupa o decisiune incuviintatéria a consiliului de statii.

In acesta casii utmarirea se va face innainteatribunaleloril ordinarie.

Nu se prejudecil prin acésta dispositiunile art. 46si 47, din legea consiliuln1 de statil.

493 Candil una oficiara de judiciara,una' judecatoriii potitianescil sait una judecktord de tri-bunala comerciale orl judetianii, una membru ala mi-nisteriulni de pe linga vre-una din aceste au-toritaVi, va fi prevenita ca faptuitoril , in esercitiultifunctiunilora sale, de una delicta care trage dupii, sineo pedépsa corectionale, ministeriula publica de pe lin-ga' curten de apela lit va cita inaintea acestel curtí.care va pronunta t'ara apela.

494. Candil fontionariI ara* in art. precedintevora fi prevenitl ca

taptuitorI'in esercitiula functiunil

lora, de o crima care trage dupa sine pedépsa destitu-tiunil sail alta mai mare, insarcinarile can, in casurlordinarie, cada esupra judecatorului de instructiuneasupra ministeriului publica de pe lingä tribunalii, volt'fi indeplinite de presedintele curtii de apela si de mi-nisteriulapublicti de litiga acéstä curte, de fie-care, dinacestia in ceea ce-la privesce, ele vora puté fi indeplinitede orl cari alti oficiar): a nume numitl pentru acésta,de catre presedinte i altulil de ministeriula publica alcurtii apelative.

DE PROCEDURA. CRIMINALE 197

491.

4.92.§i

pentru

polita

publica

www.dacoromanica.ro

RDA sit se faca acésta delegare casti canclaaril esiste tutti corpil de delicti.", acesta va puté fi con-statatil de oil ce ofic;arti allí politieï judeciare, iar pen-tru restula pro :edureT se voril 1111114 dispositiunile ge-neralT ale acestuT codice.

Candil crima comisit Ií esercitiulti functi-unilorti, si care aril trage dupa sine pedépsa destituiritsail alta Ind mare, va fi imputata sail until tribunal('Intrega, sail individualè until sail mat multoril membiide curte, sail unuT membru ala ininisteriulul publicade pe .linga o curte, se va procede precum urm6zii.

Crima va fi denuntiata ministeriuluT jus-titiet care va da ordine ministeriuluT public(' de pe()A =tea de casatiune a rirmari dupa denuntiare.

Crima va puté asernene fi denuntiatit dé dreptulticurtiT 'de casatiune de catre persónele cari se voril pro-tinde vétémate, dar acésta numaT at:met candti ele vorilcere a esercita actiune recursoria civile In contra ace-luT tribunalil sail judectitorti, orT candti denuntiarea va fi

' incidente intr'unil procesil pendinte la curten de ca-satiune.

49'7. Ministerula Publicil de la =lea de casa-tiune, ori dupa ordinile ce va priimi de la ministruliljustitieT, ori dupit denuntiarea Melia de pall, va facelucrarile cuvenite spite urrnilrire.

Primula presedinte va numi pe unulti din mem-brit curtiT ca sa procéda la ascultarea marturilorti si la'facerea tutuloril acteloril de instructiune, cari potil fitrebuinciòse a se face In orasulti uncle este curte de,easatiune.

-19S. Ganda vorti fi marturi de aScultatil sail actede instructiune de facutil afara din orasula untie esteresedinta curtiT de acusatiune, primula presedinteacestei curti va face pentru acésta tilte delegatiunile ne-cesarie la unit judecatora de instructiune Iuatú chiara

afara din judetulil unde se Oa tribunalula saú jude-catoriula prevenita.

198 CODICE

In

4195.

496.lan-

www.dacoromanica.ro

Dupá, -.e va fi ascultatti pe martini, siva fi inskue¡ittuea, care i s'a fostil delegatti,judecátorulá de instructiune mentionatti inprecedente va trámite procesele verbalI i cele-alte acteinchise i sigiliate la prima-116 presedinte alù' curtii decasatiune.

Asupra acteloril trAmise de ministeriultijustitiei sati produse de 041, saú asupra informárilortianteriori ce 'si va fi procuratti, primulti presedinte va

,utiutiere, daCkl, cero casulti.Acestá mandan va aréta casa de arestil in care

prevenitulti va trebui sá fi depusti.

502. Primulti presedinte ala curtii de casati-une va ordona indatá sä se comunica procedura minis-teriului publicü, care in cele cinci 4ile urmát6re va a-dresa sectiunii rivili requisitoriulti sêti coprinpforil dedenuntarea prevenitului.

Fi A precedutá saü nu de 'mil mandattide depunere denuntiarea adresatá la sectiunea civile, inputerea articolului precedente, llamita sectiune, trans-form ,tá, In camera de punere in acusatiune, pronutiA a-supra acestei cestiunI mai inainte de ori ce alta.

Daca respinge denuntiarea, va ordona liberareaprevenitului.

Daca o admite, va trámite pe tribunal ti sati pe,judecätorulii prevenitil inaintea sectiuniloril unite.

Denuntiarea incidente, intr'unti procestipendinte la curtea de casatiune, se va face inaintea sec-tiunii care se aflä, in cercetarea acelui procesù ; dacá

-este admisä, ea va fi tia:misil la cea altá sectiune, careva procede precumil se m'al' la articolulli precedente.

Curtea de casatiune, s ctiuni unite, trans-formatá in Malta curte de justitia, va infätisa pe acu-satil sati pe acusati, va da citirea; in auqulti publiculuidecisiunii prin chre s'a 'pronuntiatti punerea, sub acu-satiune, precumti i actulni de ticusatiune allí ministe-rului publicü, va asculta pe marturI, conclusiunile mi-

DE PROCEDIJEA DRENE:NADE 199

499.articolulii

SOO.

www.dacoromanica.ro

nisteriulti publici, apgrarea, §i va pronuntia decisiuneacu majoritatea vóturilorti.

Cilnd5 asupra .cercetariI unui procesti órecare sail In urmarea unei cererI de actiune recursoriacivile, una din sectiunile curtiI de casatiune va da, !arildenuntare niel directg nicI incidente, peste vre una de-lictil de natura a atrage dupg sine urmarire criminalein contra unui tribunal(' sail unui judeegtoril dintre ceienumerati in art. 493, ea va puté din oficiil, s ordonetrAmiterea sa in cercetarea celei alte "sectiunl, care vapronuntia asupra punerii sub acusatiune, conform art. 503

Procesulii care se aflg In cercetarea sec-tiuniloril unite, se va trAmite, la casulil prevNutil inprecedentele articolil, Inaintea sectiuniI civili.

in tóte casurile, sectiunea la care s'a tra-misg o causa, sa dupg denuntiare saù din oficill, vapronuntia asupra punerif sub acusatitme.

Pre§edintele sell va face functiuni de judecgtorilde instructiune.

50S. Acestil pre§edinte va puté delega ascul-tarea marturdoril §i interogatoriulil prevenitiloril la una*alta' judecgtoril de instructiune, luatü chiar §i afarti dinjudetulil in care se va afla prevenitulil.

Mandatulil de arestare ce va da pre§edin-tele va aféta casa de arestare in care prevenitulù vatrebui sA fiii, condusil.

iedinta sectiuniI nu va, fi publica; jude-&acta' voril fi in numértl Tara sotiil. Daca majoritateanu aflg casa de punere sub acusatinne, denuntiarea vafi respinsg printeo decisiune, i ministerial(' public(' vaordona lib erarea prevenitultil.

514. Daca majoritatea judec4ori1oril este pen-tru punerea sub acusatiune, acésta va fi pronuntiatg prin-

decisiune, care va coprinde §i ordinea de arestareaprevenituluI

200 CODICE

trn

www.dacoromanica.ro

Tramiteréa, in judecata se va face sad la elute.%juratilorii, sail la curtea de casatiune transformata incurte de justitia, conformii distinctiunilord facute In a-cestil capù'.

512. Instruetiunea fiindil fácuta cu moduld a-cesta inaintea curtiI de casatiune, ea nu va pate fi a-tacata In catil pentru forma.

. ha se va aplica-si la compliciI tribunaluluI safi ju-decatoruluI, chiar i candil acorn nu vord fi in functi-°al judiciare.

5 43. Vord avé asemenea aplicare tilde acele dis-position' ale acestul codice cate nu .voril fi contrarie for-meloril de procedura prescrise in acestil 'capii.

5 446. in casa de recursil contra decisiuniI curtii ju-ratilord, in a aril cercetare s'a fostil tramisil unú procesiide sectinnea curtii de casatiune care a pronuntiatd pa:.nerea sub acusatmne, daca In sectinnea criminale, com-petinte pentru acelil recursii, afla judecitorI, carivoril fi luatii parte la judecata in care s'a pronuntiatdpunerea sub acusatiune, aceI judecatorI nu vorii lua par-te la cercetarea recursuluI, ci voril fiinlocuiti prin

. Cu téte acestea In casuld unui aid douile recursilcare va da locil la impreunarea sectiunilorii curtii, totijudecatoril voril puté lea parte la judecata acelui re-

DESPRE DELICTI,: IN CONTRA RESPECTULUI CUVENITU DREGATORIE-

LORU CONSTITUITE.

515. Daca, In sala sedintelord tribunaluldiIn °II care alta loch' unde se face publicè o instructiu-ne judecatorésca, unulii saù maT multi asistenti voriisenme publice sail de aprobare sag de desaprobare, sadvoril face sgomotil in oil ce' modil, presedintele saü ju-decatoruld le va ordona respectuill'envenitil, i daca de-sordinea se va continui, du va ordona apro4iloril sasc6t,a, afara, daca dupa acésta se opune de a esi, sal

DE PROCEDITRA CREILINALE 201

s'ara'

altit

vi.

www.dacoromanica.ro

daca chipa ce a esita intra iarasi, presedintele saú ju-decatoriula va ordona sa puna la opréla, pe turburatorti;se va face mentirme de acésfa ordine in procesula ver-bale, si dupa infäti§area acestui procesa verbale la di-rectorula Incbisorii, turburatoriI mil fi primifi la casade arestil si retinutl doua-slecI si patri] ore.

Candil sgomotulil .va fi fostil insotitil deinjur'l sail de pornirI de faptil, cari aril fi de natura' ada loca la aplicare de pedepse corectionall saa politia-nescI, judecata se va puté lace chiar in acea §edinta, §iIndatil, ce acele fapte vora fi fosta constatate.

Insä, fiindil casa de peclépsa politianésca, o va pro-nuntia fara apela mi care alta tribunalil sail mi carejcidecatoria ; iar fiinda casa de pedépsa corectionale, nuo 'Ate pronuntia de cata cu dreptil de apela una tri-bunala de prima insta* sail una singura judecatoria.

Daca se va fi cornisa o crima la audien-ta unuI singura judecatoria sail a unuI tribunala ale cuIsentinte sunt supuse apeluluI, judecatoriula salí tribu-

dupa ce mil aresta pe culpabile §i voril faceprocesa verbale de faptele petrecute, vora trámite alar-tiele si pe prevenita Inaintea judeatorilora competin0.

in privirea pornirilora de faptil cari voltfi degeneratil In crime, sail a orT caroril altoril crimecomise la audienta curtil de casatiune sail a une curtíapelative, curtea va procede Indata §i fara Intreruperela juducata.

Ea va asculia pe martini, pe delinciuente si peadvocatula ce '§I va fi alesil, sail care i se va fi datade presedinte, §i dupa ce va fi constatata faptele si vafi ascultata pe ministeriula publica, in sedinta publica,va aplica pedépsa printr'o decisiune motivata.

Crimele comise, In circonsta*le preva-clute prin articolula precedinte, dinaintea rineI curtí dejuratl, le va judca sectiunea curtiI de apela din carefaca, parte judecatoril curtiI juratil ora.

In casilla articlului 518, condemnarea

202 CODICE

nu

www.dacoromanica.ro

se va puté pronuntia decfttil cu unanimitate de voturT ;iar la din contra, se voril incepe urmerirl comfdrmildreptillnI comunti.

52 t. Prefectil, sub-prefectiI, primara comunalloficieriT de polit à administrativa saú judiciare pre-

cume asemenea i presedintele de drepte sail prin a-legere all una' a lunari publice ce s'a intronitil ca seeserciteze dupe legl prin votil une dreptil politice, candilse voril afla Intrn Indeplinirea publica de niscarI-va acteale functinniI

lor'e voril avé téte acele cederI legiuite

prin art. 514, si dupe ce voril ordona se se pune mfi -Tia pe turburetorT, dace faptulil acestora va fi date nas-cere la une delictä, vore face procese verbale si 'levoril tremite, precume si pe prevenitl, 1nainteatorilore competintI.

WIIICLULtf

bespie .CompetitiN in ére cari casurt esceptionalt

CAPt I.

DESPRE R E GULA MIIIITELE DE COMPUTIN.TIA.

522. andù douè' tribunalepolitignescI, verI ca-ri, se voril afla In cercetarea aceleasI contraventiunI,sati a done conese (inclinate) contraventiuni, partilevorti puté cere regularea competintel de la tribunalulede prima instantä sub a 661' jurisdictiune stail ambe tri-bunalile

Dace cele done tribunale politienescI staii sub ju--,risdictiunea a diterite tribunale de prima instantä, par-tile se vorti adresa la curtea apelative sub a dril jrt-risdictiune stail acele tribunale de prima instantä vorilavé dreptil de recursil de casatiune.

Dace si cele done tribunale politienescI filtre carIs'a ivitil conflictulù' staü sub jurisdictiunea a diteritetribunale de prima instantä, i aceste dupa urmA, subjurisdietiunea a diterite curtí apelative, Ortile se N'oreadresa dé dreptule la cartea de casatiune spre a cereregularea competinta

DE PRO CRDIIRÀ CRIMINALE 203

si

judeca-

V.

politiáriesa

www.dacoromanica.ro

523. Candil doul jadee:caca* de instruetiune,salí 'doné tribunale de prima instantti, stabilite In cir-conseriptiunea aceleiasl curtl apelative, se voril aflacercetarea aceluia7sI delictii sail a diverse dar conese(inclinate) delicte, partile se voril adresa la acea, cur-te. spre a cere unti regulamentil dé competintii, i vorilavé dreptil de recursil de casivtiune.

524. Candil prevenitulil saü acusatulti,publica sati partea civile va fi propusä necom-

petinta tribunalului de prima instantä sail a judecätoru-l'II de instructiune, primita' saì respinsti de aril fi a-céstä esceptiune, nimenl nu va puté recurge la curteade casatiune spre a cere regularea de competintä; darse va puté apela In contra sentinteI tribunalului sailjudecatoruluI de instructiune la curtea apelativä si aseface recursil la curtea de casatirme In contra decisinnilacesteI curtí, dacái cere casulti.

525. Curtea de casatiune este dé dreptulti chiä-matá a pronunta In casil de conflicte In materia cri-minale, corectionale si politiiinéscii, regulamente de com-petintä :

candil mal multe triburale ordinarie de o I cegradii, nesupuse la jurisdictiumea vre-unel instante or-dinare sail supuse la jurisdictiunea a detente instanteordinare, se volt' afla In cereetarea aceluiasilsail a delicte conese orT a aceleiasI contraventiurii;

candil unil tribunalil miitarü, eclesiasticil sailorl care alta tribunal" esceptionale de o parte, si ocurte apelativà sail una tribunal' corectionaietribunaiti politiénescù sa unü judeciltoriä de instruc-titule de alta parte, se voril afla in cercetarea

sail a delicte conese orI a aceleiasi contra,-ventiunl.

526. Tae cererile pentru regulamente de com-petintil voril fi instruite i judecate in Modil

dupil simple memorie, intocmaI precum maI josil seregulédil pentru curtea de casatiune.

52 7. Priimindil eererea i actele, curtea de ea-

204 COL) /CE

ministe-riulii

a

sumarifi,§i

www.dacoromanica.ro

satiune sectumea criminale, va pine sail a decide In-datì definitivü, läsandil dreptulti de opositiune partil in-teresate, saú, nefiindil Indestulii de luminatä, a ordonasä se filch' partiloril comunicare de actele ce i pus('In ai nte asupra

52S. Recursulil pentru conflict(' fiindù fiicutil, dede prevenitil, acusatil sail de partea civile, decisiunea, princare curtea va fi ordonatti comunicatiunea, va Fine Indato-rire functionariloril insärcinatl cupe laugh' autoritatile Intre cari se pretinde ca esiste con-

transmitä t6te cliärtiele procesuluI i pärerealorti motivatä asupra conflictuldi.

529. Cana ccimunicatiunea va fi fostil ordo-nag In urma recursuluì vre unui din ncestI functionari,decisiunea curtil va pune inclatorire celui altui sr', trans-

pärerea sa motivatil.

530 Decisiunea de comunicare va areta pe scur-tui din cari se nasce conflictulil si va othri,distanta locurilorà, terminulil in care vorä trebui sti fieaduse la gretii chärtiele procesulni i pärerile motivate.

Notificarea ce se va face partiloril de acéstä, de-cisiune va so spende de dreptil judecata procesuluI, si,In materiä criminale, punerea sub aeusatiune, sail, dacaacésta este pronuntatà, compunerea comisiumiNu se voril suspinde insä actele i procedurele con-servatorie sA de instructiune.

Prevenitulii sati acusatulii i partea civile vorhputé presenta temeiurile loril asupra conflictului dupilforma si regulele de la Capil II: Titlulü III. din acestii.codice,,pentru recursulti de casare.

531. Cândü, dupä o simplii cerere, se va fidata decisiune asupra regulariI de competinta, acea de-cisiune, dupil stäruinta ministeriulul publicü alá curtiIde casatiune i prin ministrulil justitieI, va fi notificatilfunctionaruluì insärcinatil cu ministeriulú public(' pe11E10' curten, saá tribunalulti, sü magistratulti caretrebue sui Inceteze cercetarea procesuluI in care intrase.

DE PRO CE D URA. CRIMINAL E 205

c on i ctul

ministerinlii public('

mitg chartiele

www.dacoromanica.ro

Se va notifica acésti, decisiune §iprevenituluIacusatultii, precumi §i

Prevenituld sail acusatulti' §i partea. civilevoril puté face opositiune la decisiunea dati, in termi-ni de trel Pe de la notificarea ei si dupi formele pre-scrise la Capri 1I. Titlulil III. din acestil codice,pentrurecursulti de casare.

Opositiunea de care se vorbesce in ar-ticluli precedente are putere de a suspende judecareaprocesuluI, precumi se slice in articolulil 529.

Prevenituli care nu se va giisi arestati,acusatuli care nu se va fi pusil la propréli si parteacivile nu vorti fi admi§I a face opositiune, daca nu §i-ailales, sail mal inainte sail in terminulii otaritti prin art.532, domiciliu la loculti re§edentei une din autorititilejudecitorescI in conflicti.

Nefiw di ficuti acéstä alegere de domiciliu dinpartea celorui susii aritatI, promotorulil conflictuldi vafi si elui scutitil de orl ce comunicare in privinta lord,asia In dita numitil nu vorti puté sil se prevalideze deneindeplinirea acesteI forme.

Curtea de .casaOune, judecindil "conflictu-li, va decide asupra tutulori actelorti ce aril pure sifi fostil fieute de curtea, tribunalulti sail magistratulipe are ea va gisi necompetente.

Decisiunile date asupra conflictelorti nuvoria puté fi atacate prin opositiune, eindù, mal 'naintede dénsele, va fi interveniti o decisiune de comunica-re care se va fi esecutati intoemaI precunail maT suetse aréti.

Decisiunea ce se va da, sail in urma celeide. comunicare; saÚ dupi opositiune, va fi notificati a-celora§I 041 si in acee41 foimii ca §i decisiunea ceova fi precedutti.

50S. Partea -civile, prevenitulil sail acusatulil,

206 CODICE

partiI

www.dacoromanica.ro

care nti va reusi in cererea ce va fi introdusil pentruregularea competinteI, va puté fi condemnatil la o amen-

care nu va trece peste treT sute leI, si din carejurdétate va fi pentrut adversarita

CAP e II.

DESPRE STRAMUTAREA UNUI PILOCESU DE LA UN TRIBUNALU

LA ALTULU.

In materia criminale, corectionale si po-litianésea, curtea de casatiune p6te, dupA requisitiuneaministerulul publica de linga acésta. curte, s'a', strimutecercetarea unuI procesil de la o curze apelativa sail dejuratI la alta, de la una tribunal(' corectionale saú po-litilinescil la altulii de aceeasI qualitate, de la uní jn-dicatorg de instructiune la una alta judicatorti de in-structiune pentru cuvinte de sigurantA publica sail delegitima suspiciune.

Acesta strArnutare p6te fi ordonaa' i dupa requi-sitiunea partiloril interesate, lusa numaI pentru causa delegitimà suspiciune.

Partea interesatil care va fi procestibuna voia inaintea une curtí, a untfi tribunale sail. aunul judicatorii de instructiune, nu va fi priimitàcéra strarnutarea procesulul, de catil pentru =m'instan-te intêmplate in urna, daca ele vorii fi de natura a danascere la .0 legitimà suspiciune.

5411. Functionaril Insarcinati cu ministeriultipublicú vorti puté face recursii dé dreptulil la curtea

.4e casátiune, spre a cere stramutarea procesului pentrncausa de legitima suspicinne, dar candil cererea destramotare va avé de causa sicuranta publica, ei voriifi datorI sa o adreseze, irnpreuna cu cuvintele si do ve-pe ce ver(' avé, la ministrulii justitieI, care le va t -ans-imite daca cere casulii, la curtea de asatiune.

42. Curtea de casatiune, sectiunea criminalepéte sa decida definitive dupa cerere i dupa" actesil lase dreptil de o opositiune celui interesatil; ea p6te

DE PROCEDURA CRIMIN.ALE 207

a,

de

§i

www.dacoromanica.ro

asemene sh ordone ea sh se comunice maT intéia eeluinteregata cererea de siihmutare i temeiurile .pentrucae este fAcuth, aa precum se'aréth In articlele urmAtére.

Chnd tamufarea va fi ceruta de prevenita deacusata sati de partea civile, i curiea de casati une nu va jn-dica de cuviintá niel sh priimésch acea cerere niel ah,o respingh Indath, decisiunea va ordona comunicarea a-cesta cererI la oficiarula Inshrcinatil Cu ministeriula pu-blica pe lingh judichtorula de instructiune insarcinata"en cercetarea delictulul, Va Indatora sh tramita ac-tele ImpreunA cu pArerea sa motivatá asupra cereriT destrAmutare. Decisiunea va ordona inch.,* daca cere tre-buinta, ca comunicarea sh se faca i ccleT-1-alte

Cândii cererea, de striimntare va fi t'Amade catre ministeriulii publica, curtea de casatitme, dachnu va decide definitive asupra el Indatil, va ordomf, ce-l'elida casulla, ea acea cerere sh se comunice partilorilsati va pronuntia ora, ce alta', dispositiune preparatorih arajudica trebuinci6sh.

Ori ce decisiune a curtil de rasatiune,prin care, In nefiinta phrtil interesate §i numal duph ce-rére i acte, se va fi statuita definitive asupra una' ce-:ren de striimutare, va fi, prin sthruinta mimietertilui pu-blica de la curtea de casatiune §i prin .ministerinla jus-titieT, notificath saü ministeriula publica de llngh curtea,tribunalula orT judechtorula de inctructiune cela deshr-cinata, sati pfirtiT civili, prevenituluI oil .acusatululpersimh sati la domiciliula alesa.

Opositiunea nu va fi priimith daca nu eaula In terminulti i duph regulele prescrise la capa. Iala acestul titlu.

Opositiunea priimitä suspinde de dreptiicursula judecitiT, precuma s'a disil la articolula 529.

54S. Articolele 526, 529; 530, 533, 534, 535.536, 537, si 538, vora fi aplicabili si la cererile de strh-mutarea uriuT procesa de la una tribunala h

208 CODICE,

54_6.

altulti.

www.dacoromanica.ro

549. Decisiunea care va i fi respinsi o cei.erede stramutare, nu va escinde o nona cerere de strà-mutare fundatO pe tapte intimplate in lima.

CAPt

DESPEE RECUSATIUNE.

550. Ver-ce judicatoril poSte fi recusatil pentruurmat6rele cause:

1°). Daca judicatorulil este consangeni saù afma'(euscru) cu ~le sati cu una dintfinsele pmn lapatrule gradi

2°) Daca sotia judicitoruluI este consangenA sail -

afinO cu una dintre pâri, sail daca judicatoruli- esteconsangent sail afinù cu sosia unei dintre partI, pinila gradnli mal susil aritetil, in casi candi acea temeia esteIn viéta saú candi, fiindil mórti, sunt copiI dintr'insa.

In casi candi acea femeià este miza i nu suntcopiI dinteinsa, socrulii, ginerele i cumnatuli nu voriputé fi judicAtorI.

Dispositiunea relativA la femeia cea mira se vaaplica si. la femeia despArtitil, daca sunt copii din cO-satoria el.

3°). Daca judicatornlil este consangenü sail afinilptnil la a doua spith inclusiva cu advocatil partilorilsail allí unei dinteinsele.

40). Daca judicatoruli, .sotia sa, ascedentil, des-cedentii saù afiniI s'él in aceeasT unii, ail vre o prigo-nire aseminsta cu ceca ce mméza intre partí.

50). Daca ceI mal susil numitI ati vre unil pro-cesil alù bru propria la tuibunalulii unde Vre una dinparti este judicAtoril.

60). Dada in cursi de cincI anl inaintea, recusa-titmil a mijlocitti procesil criminale intre el si yre una dinparti, sotia, consangenit sail afnii aceleia in linia dréptO;

70). Daca intre jridichtoril, sopa, ascedentil,. des-cedentii sais âflnii sél in aceeasi liniil si una dintre par-tí se urtnézA sail s'a urmatil in cele sése lunl mai na-inte de recusatiune vr'unil procesil civile.

In casi de asernenea procesil intentatil de una dinpartI in contra judicatoruluI, nu va . fi admisibile recu-

14

DE WOCEDURI CRIVINADE 209

www.dacoromanica.ro

satiunea propusi de acea parte, fitra numaI daca proce-sulti civile va fi. Inceputil marnain.e de instanta In ca-re se propune recusatiunea.

80) Daca judicitorula este tutor saú curatortiisail mostenitora presumptivii, saú donatara, saüala ut,e'l dintre pârtf; daca minttnci obicinuitil la ma-sa uneI din 041 sail una din parti la a sa; daca esteadministratoril ala vre unuI stabilimenta, societiti saldit.ectiudi care este parte In procesti; daca una din par-t1 este mostenitérea sa presumptivii.

90) Daca judecitorula a ap6ratil In judecata ace-lai numai daca a scrisil sal a datti consulta-tiune asupra prigonir,I; daca a participata la acela pro-cesti maI nainte, ca judicitora, ca arbitru sail ca mar-turti ; daca de lainceputula procesulul a priimita darn-el de la vre-una din partI.

10°) Daca este inimicitia capitale Intre judictito-ra si una din *tile litigantl; daca din partea judica-torulul, a urmatil In contra vre mid din pirtl, In celesésse luni din'aintea recusatiuniI, agresiunT, injurie salamenintArI, verbalè sal Inscristl.

Nu va fi casa de recusatiune cândù ju-dicitorulti ara fi consingena alii tutorului sal curato-ruin! vre une din partI sal all membrilorti orü admi-nistratorilora tinui stabilimentI, societitI, directiunI saluniuni, care aril fi parte In procesil, afarii numal dacadi§il tutoti, administratorI sat interesatI avé untiinteresti distinctú si personale.

Ver care judicatora va cumisce In per-séna sa o causi In recusatiune, va fi datorti s'o declarecare judecatoria din care face parte, si care va °tiledaca trebue sI se abstina.

. Causele de recusatiune relative la judecii-sunt aplicabili la ministeruld publica canal aceSta

figurki in calitate de parte aliturata ; dar nu este re-,cusabile câudü figurézti ca parte principaie.

55-1. Celti ce va voi se recuse va trebui .sa e-serciteze acesta drep.ta mai 'nainte de Inceputulti des-

210 CODiCE

procesil,

n'arii

toil,

www.dacoromanica.ro

bateriloril contradictorie la audientk afaril numal candilcausa de recusatiune s'a ivitti In

55 5. Recusatiunea In contra judeciltoriloril In-sarcinatI cu cercetarI in tata loculul, instructiunI satialte asemenI luerarl, nu va puté fi propusa' de catil Interminií de tra dile, Incepute:

Din diva otAriril preparatorie, in casa candiljudecata a fostil contradictoriä,.

Din diva espirariI terminului de opositiune, Incasil candil judecata s'a facutil In lipsg §.1 opositiune dinpartea celul in dreptil nu a urmatil.

Din diva respingeriI opositiunel', chiaril in lipsä"de aril fi pronuntiatù acea respingere, In casil candil ju-decata s'a gentil in 1ips, i opositiunea t'Ama de ce15In drept5 nu s'a admisti.

Recusatiunea va fi propusä In scrsil; im-preunä, cu mij16cele sale, de catre ciliar partea litigantesati de un(' alil set imputernicitil prin procuratiune spe-ciale, care va fémané alauratil la actil.

Veri ce propunere de recusatiune va Are-bui sà fià räcuta In forma ce se arkg In articolul5 pre-cedinte, cu §ése dile mal' inainte de diva infdti§aril ; ladin contra, si In lips'a de vreunil cuvemtiladmisibile, o asemenea propunere nu va puté fi primia.

55S. Indafá ce o va primi, saà celti multil laurnalit6rea audientk tribunalubl saú curtea, judecandiladmisibilitatea cereriI, va otdri, dupil, ce va asculta con-clusiunile ministerului publicù, saü respingerea sa candtinu o aril judeca admisibile, Bar", la casta contrarikcomunicarea sa:

I. la judeciitorul5 recusatil, spre a se esplica a-supra fapteloril In termina scurtil, defiptil in otärireade admisiune;

2. la ministeriu15Judeckorulti recusatti va face declararea

sa in josulil actuluI de recusatiune.

Daca judeciltort:15 recusatti recunósce fap-

DE PROCEDIJRA. OMMINALE 211

urma.

557.

impedicatoril

publica.9.

60.

www.dacoromanica.ro

tele earl' aú motivatil recusatiunea sa, sail daca acelefapte sunt probate, tribunaluld saù curtea va ordonapnn ()there ca sh se abstinh.

564. Daca recusantele n'aduce probh in scristi,sati unù inceputil de probh despre causele recusatiunii,va fémiiné la prudinta tribunalulul, saù sh* ordone pro-ba testimoniale, sail sh respingil recusatiunea, pe sim-pla declarare a judichtorulul.

'let° formalitatile prescrise prin cele chidarticole precedintI voril trebui sh fih terminate in cele§ése çlile urmhterie duph propunerea recusatiuniI.

Daca recusantele, aflandu-se in casula e-sceptionale de impedicare mentionatti la art. 557, arilpropune recusatiunea tocmaI asupra infäti§hriI procesu-luI, tribimalula sail eurtea va delibera indath si* va o-taxi, ascultandil conclusinnile ministeriuldi publica, asu-pra admisibilithtiI propuneril de recusare, si in casil deadmisiune, va statui asupra recusatiunil saü chiaril in a-cea Ii sail la una din urniaterele audiente, duph im-prejurfirl.

in tete casurile, cercetarea procesidui prin-cipale nu va puté incepe de data duph ce se va statuiasupra propunerii de recusare.

Niel o propunere de recusare nu va fi admisibileduph inceperea apèrhriloril in fonda la audienth ale par-tilora

Asupra uncí propunerl de recusare, judi-chtorula recusatil nu va paté sh asiste nicI la audientiinicI in camera de

consilia'pinä chndil se va statui de-

finitiv6 asupra acestuI incidente.

Recusantele care nu va reu§i s fach a seadmite recusatiunea, va fi condemnata la o amendit delel una suth.

56'7. Othririle date asupra recusatiunil vora fisupuse apelulul, In terming de cincI çlile, de la data boa.

212 CODICE

-

www.dacoromanica.ro

56S. Otarirea asupra reCusatiuniI In contra axils'a facutil apela, vi deveni esecutoria dupa doné-40 .

§i cindi de dile de la data sa,, daca in terminulii aces-ta recusantele nu presenta' copia dupa. °tarima instanteide apela care o va fi reformatil.

in casil cana recusatiuneft s'a priimitii.sail de instantia inaintea axil a fostil propusa sail deinstantia de apela In terminta celorti doug-deeI si cinci dedile prescrise In art. precedinte, judicatbrulti recusatii seva tnlocui, pentru ace15 procesil, printeun altüjudiciltor satiprinteunil supléntil dintr'o sectiune a aceleiasI instantie.

Apelulii se va face printi'unii acta sub-scrisil de parte sail de una Imputernicitil alú sëù prinprocuratiune speciale, §i depusil la instantia in contraotáridi cadí se apeléda.

Apelulil se va priimi tara plata de taxi.G-refiarulii va transmite chiaril In A.cea di la instanta ca-tre care s'a tacutil apelu actulti de recusare si procu-ratitmile de voril fi, dedaratiunea judecatoruluI; otart-rile pronuntiate §i ver ce alte acte relative.

La din contra urmare grefiarulil va fi pasibile deo amenda de una sutil leT, si va puté fi supusil §i laactiune. recursoria civile.

Apelulii va trebui sá fia judicatil in cursùde cinci-spre-dece Pe de la a sa pnimire, sub pedép-sa de actiune recursoria civile In contra judicatorilorii.

TITLU VI.

Despre cite-va obiecte de interesa publica gi de secUri-tate generale.

CAPt 'I.DESPRE DEPOSITULU GENERALE ALU NOTITIELORU OTABIRILORU.

23. GrefiariI ttibunaleloril corectionall si aide juratI vorti fi1datori a Insciie, pe .ordine al-

DE PROCEDURA CRIMINALE 213

cur-tilord

www.dacoromanica.ro

fabetica, tntr'unti registra speciale, numele,' profesinnea,etatea i locuinta celorii condemnati la ó inchis6re co-rectionale a.ti la o pedépsil mai mere. Acesta registruva cupiinde o notitia sumaria despre procesa' i desprecondemnare ; grefiarulil se va su ptine la o .amenda delei cincI-decI pentrn fie-care procesa' netrecuta.

La fie care trimestru grafiarulti va trami-te- o copia de pe acesta registra la ministrula justitieisi o alta la ministrula din intru : urmarea din contrasupune pe grefiara la o amena de lei

AcestI doul ministril vora tiné, dupa for-ma mal susil arétatil, unil registru generale compusti deaceste copie . primite de la grefiari.

CAPt.

DESPitE INewsoar SI DESPEE CASE DE OPEF.ALA.

576'. Afara de inchisorile intocmite pentru pe-depse, va fi linga fie-care tribunalti 6ate o casa de a-resta, unde se vora tiné prevenitiI, i Miga fie-care cur-te de juraff cate o Casa de opréla unde se vorade aceI in contra -caroril se va fi datil o ordonanti depunere la opréla.

5 7 2. Aceste done locurI de incliisere vora fi Cutotula distinse de casele de inchisóre pentru, pedepse.

S. Prefectii vora veghia ca aceste diferite ca-se sil fia nu numaI sicure, dar Inca sanZtóse si curate.

579. Director I acestorti diferite case voril fi da-torI sA tina una registru. Acestil registru va fi subsem-natil i parafatil pe t6te paginele de jUdecatorulil deinstructiune , pentru caiele de m'esta ; de presedintelecurtiI de juratI pentru casele ,de oprélä , i de prefectilpentru inchisorilc pedepsitcírie.

5S0. Oil ce esecutatoril alìi unuI mandan dearestare, alü une ordonante de opréla sea ala uheI de-cisiunI ori sentinte de .condemnatiune, este datorti, maI

214 CODICE

4.

www.dacoromanica.ro

'näinte de a da in mana directoreluI inchisorii perscluace conduce, sa staruiasca a se inscrie In registruIn virtutea cfirui se face inchiderea; actulil de darea a-celeI persone se va inscrie inain-ea luI.

Aceste inscrierI voril fi subsemnate atatil, de elacata si de directore.

5Si. Niel una directora nu va puté s primés-cil, niel sa. retina la Inchis6re o persenia de cata in vir-tutea sail a unnI mandatil de depunere sail a unulmandatil de arestare, data dupa formele prescrise prinlege., sail a rinei deeisitinT de tramitere inainteade jurati, sail a une rdecisiuni ori sentinte de condem-nare la O pedépsa de Inchiscire criminale ori corectio-nale, i numai dupa ce va transciie In registruliiactulil care ordona, inchis6rea.

La din contra urmare , elii va fi urmilritil si pe-depsitil ca culpabile de detentiune arbitraria'.

5 S2. Registrulii directoruluI va cuprinde aserni-ne , pe marginen actuluI de darea in mana sa a per-sènei inchise, data esireI arestatnliff, precumil i ordo-nanta, decisiunea salí sentinta In puterea cariI aresta-tulil a esita de la inthis6re.

5S3. Judicatorulii de instructiune e datoravisitke cela putinil °datä pe luna pe arestatil din ca:sa de 'aresta a tribunalului ; presedintele curtil de ju-ratI e datorti si visiteze pe arestatil din casa de po-préla a acelel curtí cela Mina odata In curgereasesinnI ; prefectulti e datora si visiteze cela putinii dedone ori pe anil Mata casa de oprela cata si casa de

-arestil i toite inchisorile din judetula seil.

5S4t. Primariulil fie-cariI comune sicomisarula sunt datori asemenea si visiteze t6tesorire ce se 'vorit afia in acea comuna, spre a se asicn-ra de buna Observare a regulelorti prescrise h acelecase, predumil si de buna intretinere a arestatiloril.

5S5.Primarinlù, politaiulil sail comisarula de po-li t a vora avé privighiared ca hrana arestatiloril sii fi

_

DE PROCEDITRA. CRII1LNALE '215

actulá

curtiI

pnlitainlii orI

www.dacoromanica.ro

suficiente si sän6t6sä; ei voril ave politia acestoril ca-se de oprélil safi de arestil.

Cu tòte acestea judeckorulil de instructiunepresediDtele curtii de juratI vorti puté da, fie-careceea ce'lil privesce, ordinele ce voril trebui a se ese-cuta aceste case, i pe carl le voril crede' el nece-sarie sail pentru instructiunea sati pentra jutlecata pro-cesulul.

5S6. Daca vre-unulil dintre arestatI intrebuin-tézä amenintarI, injurie sail violente fie in contra di-rectoruluI ori a subalterniloril seI, fie in contra celoril-altI arestatl, elä va fi dupii ordinile cuí se va cuveni,pusil in mai mare strimtorare, inchisil singurilaruncatil in l'ere in casil de fur6re saú violent,h gravä,deosebitä de urnaärirea judecätoréscä, la care axil putésii dea ludí purtarea sa.

CAPt.

DESPRE MIJLOACELE DE A ASICURA LIBERTA.TEA INDIVIDUALE IN

CONTRA INCIIIDERILOEU NELEGALI SAU ALToltU ACID ARBITRARIE.

5S7. Pentru ca unii actú, care ord6nkarestareasail punerea la oprélä a uneI pers6ne, sii p6tä fi esecu-tan', trebue :

ca acelú actil sii arete formal& motivula arestä-riI §i lvgea in puterea chrii este ordonatil arestarea ;

ca elil sii fui e§itil de la und functionaril, cäruIlegea a datil formalè acea putere;

ca eta sä EA' notificatil pers6nel brestate i sui ise lase copiä dupä,

SSS. Toff ceI cari, neav6ndil datä de lege pu-terea de a aresta, voril ordona, voril subscrie, voril e-secuta arestatiunea uncí persòne: totl eel cariIn casurile dud arestatiuma este autorisatä prin lege,voril priimi sari voril retine o persemil arestatà intr'undalti locil de cele destinate prin lege pentru acésta, sevorii supune la pedépsa legiuitä pentru crima de ares-tatiune arbitrariä.

216 CODICE

In

11!

chiarti

chiaril

www.dacoromanica.ro

,SS9. OH' cine va avé Cunoscinta ca o pers6nase afla arestatil intr'unti alta locil- de cele destinate prinlege pentru acésta, este-datorti sà insciinteze pe minis-termlil publicù, sail pe sub-prefectil , politaiù, ori peprimara, sail pe judecatorulti de instructiune , ,saii peministeriulù' publica de linga cartea de

.590. .0ri care din functionaril enumeratl in art.prec,edinte este datord, de oficiil, sail dupa incunosciin-tarea ce va fi primitil, sa se duca l'adata la casa. undese afla arestatuld, si s5,11 libereze , sati in casa candilará intimpina o 'alegatiune de oti ce, causa legale dearestarey , Sra, intarçliare, la magistratulticompetinte.

La din contra urmare, numitil functionarI ron-1 fiurmaritI §i pédepsitI ca complicI de detentiune arbitraria.

De tóte acestea smit datorl a face procesa verbale.

S91. Daca va cere casulii functionaril susanumitI potil sa dea mandate de infati§are , de aduceresalí de are,stare.

Numitil functionarI vorti puté cere asistenta pu-teriI publice, §i orI ce persóná cbiämati este datóre sadea ajutorti , in casa de resistenta sail din partea per-sane.'" detinute de a merge la magistratuld i competinte,sail din parten autoriloril acestel arestarI nelegali orl acompliciloril lora.

592. OrI ce custode. saú directorti , care va re-fusa de a aréta pe persóna inchisa aceluI care are or-dinea unul functionarti insarcinatti cu politia inchis6rilsail a casa de opréla , sati daca nu va intemeia refu-sulú sea pe arkarea unuI ordinti opresce de apresenta pe inchisil, sati daca nu va arfita unuI oficiarilpolitienescil, ministeriuluI publica saù judecitoruluI deinstructiune registrele ce i se vorti cera, orl dad, írxva lasa pe ace§tia sa ja copiâ dupá o parte din acesteregistre se va urmari ca culpabile sati complice de a-restare arbitraria.

DE PROCEDURi CRIMINALE 217

apela.

trgmith

maI

care-lil

www.dacoromanica.ro

Pt IV.

DESPI1E PRESCRIPTIUNE

5.93. Actitmea publicá i aetiunea privatá carIresultà dintr'o crimá' se voril prescrie prin slece anI

socotindu-se acestil termina' din çliva cándá cri-ma a fostil comisá, : dacá In acestil intervalti. nu s'a fil-cutil niel unil acta de instructiune niel de tirmárire.

Dar dacá in iiitervalulù acesta se voril fi fácutùniscarl-va acte de instructiune sail de urmárire, flirà s'afi fostá urmate de o decisiune, cel çlece mil de pres-criptiune se voril numera incepéndil de la celil &n'A ur-na actil §i acésta- chiar In privinta perscíneloril cari nuvoril fi fostil implicate In acehl aetil de instructiune sailde urmárire.

5.94. in ambo casurile articolaluI precedente §idupá deosebirile de epoce acolo stabilite, curgerea pres-criptiuniI se márginesce la trei anI pentru delictele carise pedepsescil cu pedepse corectionall.

595'. Aetiunea publica' §i actiunea privatá pen-tru o contraventiune politiánésca se vorá prescrie prin-teunil anú implinitil din çliva in care s'a comisil, chiar

daca se va fi urmatil in acestil decurs5 de timpil vreo cercetare sail lucrare fila sá, fi mijlocitá sentintá decondemnare.

596. Pedepsele pronuntate printr'o decisiune inmateria criminale se voril prescrie prin doué-çlecI deani impliniti de la data decisiunil care le a pronuntattl,mi daca s'a f6," cutil sail nu recursil pentru casare In con-tra aceleia.

Cu tete acestea condemnatulli nu va putéaibà locuinta In judetultl linde locuesce sail cehl asu-pra ciruI 'orI in contra proprietatii cárnI s'a gentil cri-ma sail mo§tenitoril. sei In liniá dréptA.

Gubernultl va puté ()fati condemnatuluI load(' do-miciliuluI séil.

59'7. Pedepsele pronuntiate printr'o decisiune

118 CODICE

1

§i

www.dacoromanica.ro

sù sentinta, in materia corectionale, se voril prescrieprin cine ani impliniti de la data decisiunif sail a sen-tintieI care le a pronuntatil In ultima insta*.

Pentru pEdepsele pronuntate de tribunale In pri-ma instantil terminulil de cine ani va incepe a curgedin diva In care sentinta nu se va mal puté ataca pecalen, apeluluI.

5 9 S. Pedepsele pronuntate pentru con traven-tiuni politianescI se voril prescrie dupa doui allí impli-niti, insil: pentru - cele pronuntate In ultima instantiti, dindiva sentintieI; iar pentrn cele pronuntate In prima in-sta*, din dina candil sentintia nu se va mal put6 a-

' taca pe calea apelulni.

5 99. Condemnatiunile civili coprinse In deci-siunile date In materia criminale, corectionale sail po-litiiinésCa i devenite nerevocabili, se voril prescrie duparecrulele codicelui civile.

In niel* unil casa condemnatil In contuma-cia, sail in lips, mi voril puté fi primiti a se inlitisaca sii se descarce de condemnarea ce a fostil promm-tata in contra lorii.

Disposyiuni transitorie.

in terminil de treI luni de la promulga-rea acestui codice, se voril determina, prin regulamen-te de admnistratiune publica, diversele specie de chel-tueli de justita in materia criminale, corectionale si po-litianéaca, tariluhii lora, locurile de unde i modulii cumatrebue sil se faca a lora implinire, fia provisoria, fui de-finitiva.

Acele regulamente se voril tipari la finele acestuicodice.

Acestil codice de procedura criminale nuse va pune In lucrare de cata dupa Ose luni din dirta,promulgariI codicelul penale.

Prin urmare t6te procesele ce se voril intenta drt-

DE PROCEDTJR.A. CRIMMTALE 219

-

www.dacoromanica.ro

pä espirarea acelord Os.° luni se vord instrui §i se vortijudeca dupd dispositiunile acestiff codice.

Dispositiuni generalL

603. Ute dispositiunile legilorti, de procedUrApenale amteriori, tertc ordonantele domnescI, tóte. instruc-tiunile ministeriali .1 Vote datinele ce se aplica in tre-clad hunt si remand abrogate, intru totil ce aril coprin-de contrarid dispositiunilord aeestuT codice.

Facemil cunoscutil si ordoniimil ca -cele de fatà,investite. cu sigiliulù Statulul §i trecute in MonitoruldOficiale, 85, TA, adresate eurtiloril tributtaleloril si au-toritâtiloril administrative, ca sä le inscrie in registrelelord, sä. le observe si sii tacit a le observa, si MinistrultiNostra Secretarti de Statil la Departamentuld Justitie,Caltelord, si Instructiunii Publice, este ins'arcinatti a pri-veghia publicarea

Datil in Bitcurescl la und-spr&Oece Noembre, a-nulti una miiii optil sute se:se-Oeci si patru.

ALECSANDRU IOAN.(.

Ministru Secretarti de Statilla Departamentuld Justitieï, Cultelortisi InstructiuniT Publice,

IC. Cret7sleseil

No. 1561.

2O. CODICt

L S

www.dacoromanica.ro

ALECSANDRU LOAN I,

Cu Ida 1ï Dumattleti i voluta ila¡ionalii,

Dontiail PrIrkteipateiorii-Unitte-Hoanane;LA TOr DE FATII I %ramo! SASIE'TATE

Asupra raportu1u Ministrulni Nostru Secretará deStatil la Departamentrdil Justitiel, Cultelor i Instrue-tiunei Publice, No. 20,812, pe lingá care supune la aN6strá aprobare proiectulá de regulainentti atingiltortide cheltuelile crinunali, conformá art. 601, din proce-dura criminale ;

Védéndil decisiunea luatá de Consiliulti Nostru deMinistri In sedinta de la 19 Maiti corent;

Avérid In vedere prerogativa asicuratá puteriI ese-eutive prin art. 14, aliniatulá 3, din Conventiunea dela Paris din 7/19 Augustil 1858;

Audindii i opiniunea Consiliului Nostru de Statá ;Anati ordonati1 i ordodáinti ce urinéll

REGU LAMEN T

de eheltuelite in materieDispositiuni preliminarie.

'ART. 1. Casa fiscului va inainta la Bucuresciprin casierulti central, iará in cele alte locurI prin ea-sieriI de districté, chieltuelile de justitiA criminale, pen-tru actele §i procedurile eari vorti fi ordinate din ofi-cal saü dupe cererea MinisteruluI Publicti, remanêndu-I

:

www.dacoromanica.ro

dreptulä de a urmiiri indemnitatea sa de tete acele chiel-tueli earl' nu sunt In sarcina Statultfi ; téte acesteaforma §i dupä regulele intocmite prin regulamentubi defat.ä.

ART. 2. Sunt coprinse sub numire de chieltuellde justitii criminale, In care intrà §i chieltuelile de in-structiune §i de urmärire In materie corectionale §i

:

I. Chieltuelile de strgmutarea prevenitiloril sail a-cusatiloril, de strAmutarea procedurelorii §i obiecteloriicad ar putea servi In contra sail in fav6rea preveniti-lor5 saü acusatilorii.

Chieltuelile de estraditiunea prevenitilorä, acu-satilorä sail condamnatilorti.

Plata niedicilorti, hirurgilorü, mó§elorii, es-pertilorä §1 interpretilorti.

Indemnitätile ce potti fi hotärite pentru mar-torT si jurati.

Chieltuelile pentru paza peeetilorti, pentru se-cuestru i oborulti de opréli.

Indemnitatea otärätä, oficiarilorä de justitiä §ijudeat9rilorú pentru mergere In fata locului uncle s adomisti crima saù delictult, precumil si. pentru alte

necesarii instructiuud procedurilorti.Portulti scrisorilorti §i pachetelorti pentru in-

structiunea criminalà.Chieltuelile tipäririlorü, decisiunilorù, sen-

tintelorti si ordonanteloril de justitie.Chieltuelile esecuthrilorti oaritrilor5 criminali.

Chieltuelile asimilate celoril de instructiuneaproéeseloril criminall si carl vorti resulta :

Din procedurile din oficiti pentru interdictiune.Din urniäririte din oficiii In materie civilä.Din inscriptiunile ipotecarii cerute de Ministe-

ruhl Public5.Din strimu-tarea grefelorti.

ART. 3. Nu sunt coprinse sub numirea de chiel-tuell de justitie criminal*:

I. Plata consilieloril sail apgrAtorilorti acusatilortichiarä numitl din oficiä.

www.dacoromanica.ro

II. Chieltuelile de drumtl ale mibtariloril in acti-vitate de serviciti, chemati spre milrturie inaintea orT-cárorti judeatoriI saú tribunale.

Chieltuelile afigeriI decisitinilorti, sentintelorttsaù ordonantelerrt de justitie carY vor fi platite de co-mune.

Chieltuelile ingropiírii tutoril cadavrelortl ga-site orT in ce loa, care sunt asemenI in sarcinanelorii, dacrt cadavrele nu sunt reclamate de familiilelora, remaindri insà comunelorii dreptuli1 de recursti incontra moscenitoriloril.

Chieltuelile de transferirea condamnatilolii pela inchisorI si alte locurI de osinda sati de corectiune,carI voril remanea si de acumil inainte in sarcina Sta-tu lui.

Chieltuelilc striimuthriI tutoril condamnatilorilsch'pati din loculil ()s'inda carl vorii fi in sarcina Mi-nisterului de Intru si de Resbelti, in ceea ce privesce pefia-care.

Chieltuiala inchisoriloril de pedépsA si depreventiune carl voril remanea in sarcina MinisteruluI dinintru.

Chieltuelile stramufariI desertorilorti armatlcarT sunt in sarcina Ministerulta de Resbelii.

Chieltuelile ocasionate prin urrnàririle inten-tate inaintea tribunaleloril militare si chielipelile de pro-cedura dinaintea tribunaleloril militare in contra con-scri§ilorti refractorI sati desertorI carI sunt asemenea insarcina Ministerului de Resbelri.

T6te cele-l-alte chieltuelI, de orl-ce natura' arfi, carl n'ati de obiectil iirmarirea descoperireI a jude-cliteI si a pedepsira crimelonuí, delictelorli sail contra-ventionilorti cari sunt de competinta sail a curtiloril de

curtilorti de juratI, sail a triblinalelorl corectio-nall, orT politienescI, afaril din esceptitmile enunciate intithi II, al acestnI regulamentil.

ill

111.

comu-

www.dacoromanica.ro

IV

TITLUL I.Tarifti de ehieltiteti.

CAP. I.

Despre chieltuelile de strantutarea prevenifito rií sag out-satiloret, de stramutarea proceduri! or i obiectelorg.

carY potil servi contra saaIn favdrea preve-aeusatilorti.

ART. 4. Prevenitif sati acusatii vorti fi condusIpe josti de jandarmeria, din brigada in brigada: vortiputea cu tete acestea, In casa de circomstante estraor-dinarI s'a fla transportatf sati in trásura sati cMàii &kph'cererea motivatä a oficiarilorti de politia judiciara.

Acésta cerere se va tilátura in originalti sail incopie, legalisata de aceia carI vorti da ordinea pe lin-ga fie-care statti sail memorial de chieltuele alil celorilce vorti fi t'acata. transportula.

ART. 5. Candil stramutarea in moda ostraordi-nartl va fi ordonatä din oficia sail ceruta de prevenitasati de acusatil din causa neputintei in care s'ara aflade a face sail de a continua calatoria pe josil ; acéstaneputintli va fi constatatá prin certificattl de medica satide hirurgil, mide ar fi asemenea.

Acestti certificata va fi mentionatti In cerere si var6mânea aláturatti la dénsa.

ART. 6. in casurile esceptionalI de mal' susil strá-mutarea prevenitilorti saù acusatiloril se va face prin in-grijirea oficiarilora municipall cu _ mijhicele obicfnuitepe preturite cele mal' moderate.

ART. 7. Prevenitif sail acusatif, voril putea tota-d'auna sä se stramute in trasura cu chieltuiala lora, su-puindu-se irisa mésureloril de precautinne ce va pre-serie magistratulti, care va fi ordonatti stramutarea, sailcapulü escortef insárcinatil a o esecuta.

ART. 8. Striimutarea prevenitiloril saü aeusatilora,in intrulti orasulul Bucurescf, se va face totti-d'auna printrásurI inchise.

nitilort1 sag

§i

www.dacoromanica.ro

- ART. 9. Procedurile sati obiectele carÌ ar puteaservi in contra. Ball in fav6rea prevenitilorti sail acusa-

vorri fi transportate de jandarmii insäreinati cuconducerea lord.

Dacà din causa greutätiT sati volumulul, acele ()-hiede nu potti fi transportate de jandarinT, ele. se voriltransporta dupe ordinea inseristi a magistratulig care vaordona strrimutarea lord prin ingrijirea autorit5tilor co-munale pe prettui economice, si Cu precautiunile ove-nite pentru sicuranta obiecteloü.

ART. 10. Alirnentele i cele-alte adjutóre neapg-ratti trebuinci6se prevenitilorti sati acusatilorti in tim-pulii striimutäriT lord li se va procura de casele de In-chis6re s.iti de oprélà ale locurilorri din drumulti

Acéstä chieltuialä, nu va fi consideratä ea tricéndtiparte din chieltuelile generali de justitie, ci va intra inmasa chieltuelilorti ordinarT ale caselorri de inchisóre side opré15.

In locurile unde nu sunt case de inshisére niel deprimarii vor procura alimentele si alte obieete,

pretulti se va. int6rce easelord comunall ea chieltuelTgenerale de justitie.

Maximum acestorti chieltuelI nu vorii ntreceled pe di pentru fie-care °mil.

ART. 11. JandarmiT nu vorti putea tnsoti pepreveniti sati acusatI dincolo de re.sedinta uneia din brit5-o.adele cele maT apropiate Cu cea din care lace parte,trträ o ordinä espres6 a erlpitanultil comandantil alii jan-darmerieT districtuluT.

ART. 12. Bacá pentru eseentarea de ordini sn-periorT relative la strimutarea prevenitilorfi sail acusa-

.este necesar a intrebuinta mijlóce estraordinarade transportti, precumti postä, diligentrt i altele, chiel-tuelile acestui transportil si alte chieltueli ce vorri fi ne-voitI jandarnaii sh taca pe druinti, se ~ti int6rce celorin dreptil ea chieltuelT de justitie criminalri, dupil me-inorii detailate pe lingrt carT se voril alAtura ordinile inoriginalii salí in copie pentru facerea transportuluT in

V

lord.

opréld,

und

tiloril,

www.dacoromanica.ro

VI -

cestiune §i chitante particulare pentru chieltuelile carIsunt de natura a fi cu asesta moda constatate.

Daca jandarmil mijlóce spre a tace acele Chiel-tutli de la din§ii, li se va libera una Mandata proviso-ria pentru suma presupusa necesaria de r Atre magistra-tula care va ordina transportulti.

Se va face mentirme in ordinea de transporta, desuma eoprinsa In acela 'mandatil.

Adjungénd la destinatiunea lori, jandarmii voraface s'O li se regule0e definitiva memoriula de ciaremagistratulil inaintea dalia prevenitulti va trebui sri seinfati§e4e.

Nu se va aloca jandarmiloril niel o cheltuéla deintórcere.

ART. 13. COnda In conformitate cu dispositiu-nile CodiceluI de instructiune criminalri, asupra falsuluI,cb-positariI particulari de badil' atacare de false sail deacre de comparaliune yorti fi obligap sa se transpértela gretA sail inaintea undi judecitoril de instructitme casil remitä, acele hirtil sati acte, li se va aloca pentrufie-care vaeatiunI de trel ore o indemnitate de trei

Acesti depositafl voril avea tota-d'auna dreptultide a lace in persema transportulti i remiterea hârtielorsaa actelorti, tOrá sil OCA fi indatorati de a le Incredin-ta la o a .treia pers60.

ART. 14. in casula prevOutil prin art. precedin-te chieltuelile depositarilora partieolarl, se mil regula&pe cum se arata mai josti la Cap. V, pentru medie",chirurgY, etc.

CAP. II.

Onorariele vacatiunele medic iloril, hirurgilorei, ?nú-qelora, esperfilorfi i interprefilora.

ART. 15. Onorariele §i -vacatiunele medicilora,espertilorti i interpretilorü. pentru

operatiunele ce vori face dupri rechisitiunea oficierilorade justitutie sari de politia judiciarri in casurile prevé-

lel.

hi-rurgilorti, mòselorti,

www.dacoromanica.ro

qute la art. 42, 43, 146, 0 357 din codicile de instruc-tiune criminal, se voril regula dupa cum urmé4:

ART. 16. Fie-care medial sail hirurgil afara deacei de judete, de comisii si de plasi va priimi :

Pentru fie-care visita i raportil coprinOndu-se si celti d'antal pensamentil, daca cere trebuinta.

La B,ucuresci, Iaï, Craiova, Focsan1, Galati siBraila,. §ése sfanti.

In cele arte orase patru sfanti.Pentru autopsia cadavrelorri, desgroparea

alte operatiuni :La Bucuresei, Iai, Craiova, Foconl, Galati si

patru-spre-I;lece sfanti.In cele alte orase nouè sfanti.

ART. 17. Visitele facute de incise voril fi platite:La Bucuresci, Iai, Craiova, Focsani, Galati si Bra-

ila 4 gang.In cele alte orase doui damp.

ART. 18. Mara de tacsele de mai susri, preciuliinecesarieloril furnimente pentru operatiunT va fi inapoiat.

ART. 19. Pentru chieltuelile de Tngroparea cada-vrelor5, tre1-46 sfanti.

ART. 20. Nu se va aloca nimica pentru eilutareabolnavilora care ar urma sau dupa celii d'antéiti pan-samentil saü dupa visitele ordonate din oficiii.

ART. 21. Fie-Care espertù sail interpretA va priimipentru fie-care vacatiune de 4.0 ore :

La Bucuresei, Iai, Craiova, Focsani, Galati siBraila 5 sfanti; iar in cele-l-alte orase 3 sfanti.

Nu se va putea aloca pentru fie-care qi mal multde 2 vacatiuni de oi si una de nópte.

ART. 22. Traductiunile inscrisa vor'd fi platitepentru fie-care rola de trei-sleci rinduri pe pagina si deOse-spre-Oece ping la opal spri.-Oece silabe in rindilprecumù urtné4 :

VII

www.dacoromanica.ro

VIII

La 13ncurescI, Iasi, focsani, Craiova, GalatI si BrA-ila unit' leti parale doue-decl.

In cele-l-alte orase nnti

ART. 23. in caso de a se duce la o depArtare demal multil de douè chilometre de resedinta lorì, medi-ciI, chirurgiI, m6sele, espertiI §i interpretil vorti fi in-demnisafl, pe lAngA tacsa maI susil hotAratA, de chiel-tuelile transportului si ale §ederil lorti in facia loculuidupA cum se aratil la Cap. V.

ART. 24. in t6te casurile cândil Media, chirur-g;i, mósele, espertii si interpretii vorti fi chematI saginaintea judecAtorului de instructitme, sail la deshaterldin motivult1 declaratiuniI lorg sag raporturilorilindemnitiltile de vor cere, li se va plAti ca la marturl.

CAP. III.

Indemnitätile car`i, potti fi date martordoni i jurat

ART. 25 ConformO art. 79 din procedura crimi-nale martoril auditI in instructiune sail la jueecatA, vorpriimi dacA cert. o indemnitate care este regulatA pre-cum urn4A

ART. 26 Pentru fie-care Oi in care martorultiva fi tostil distrasil de la munca sail afacerile sale i sevaputea da: la BucurescI, Iasi, Focsani, Galatl silei trey.

In cele 1-alte crap lei unit

ART. 27. Martorii de secsil femeescil priimiti sAdea mArturie si copiii de am6ndou6 secsele, mai micI decincI-spre-dece ani, aOitI in formil de simplA declara-re vor priimi

La Bucuresa Iasi, Focsani, Galati, BrAila lei unit,parale, doue-qeci.

In cele-l-alte °rase unti

ART. 28. Martoril dorniciliati in depArtare de malpuling de patru chilometre de loculg de unde ail a fi

le5.

.

leil.

www.dacoromanica.ro

atiOiti, nu voril avea dt'eptti la niel o indemnitate decalatorie daca nu esil din piase lora. Gel chemati a-fara din plasa lora vor priimi pentru chieltneli de drumilduoi lei.,

ART. 29. Nu se va da nicf o tacsa inilitariloril inactivitate, candil voril fi chemati ea inarturf.

Cu Vote acestea li se -va putea da .o indemnitatepentrn sederea lora obligata afarg din garnisona saA dinloculú unde sunt cantonati.

Ea se va relica pentru oficiarii de orY-ce gradóla cifra aratata la art. 46 alin. 2, era pentru sub-ofici-ari i soldati va fi de jumatate.

ART. 30. Top' martorii care priimescii lefa pen-tm unù publicó nu voril avea dre )til de catilla chieltuelile de cirétorie care li se va regula, daca seenvine si daca cer, dupe cum se aratg la Cap. V.

ART. 31. Indeinnitatea cuvenitä martoriloril nuse va inainta din tesaurula publica, tAra, numai dacavortI fi fostil citatI dupa cererea Ministerului

putetea une ordonante ,datil din oficiii in casurileprecedinte prin art. 302 si 328 din procedura. criminale.

ART. 32 Martorii citati dupa cererea sail a a-cusatiloril sail a partiloril civile, vor primi indemnita-tile mai susa liotarfte de la cel dupg a carota cercre afostil chemata.

ART. .33. Juratil care vor fi indatorati sil se du-ca intr'o depArtal'e de mal multa de doné iltilornetrede la resedinta lora actualg, ail dreptil a cere chieltne-lile de cillatorie numai dupii. cum se regulé05, de Cap.V. Pentru niel Q alta causa nu li se va putea da

ART. 34. In manciatele liberate martoriloril i ju-ratiloril se va arata ca tacsa acolo coprinsg a fostil ce-ruta de acestia.

CAP. IV.

Chieltuelile pelara palia peeetilorfi qi a anintalelort1 dinoborttlii de oprén

ART. 35. In casurile prevAdute prin art. 34, 36,37, 86 si .87 din procediire, criminale, tacsa, pentru pa-za pecetiloril se va da numai atunci chnd mi se va fi

Ix

serviciri

publicó,

www.dacoromanica.ro

X

&ha de cuviinta a incredinta acea paz a la eimenil ca--se uncle s'a, pusil peceti;

In acestii casii fie-care paditoril de pecefi nurnitildin Oficia, va priimi pe fie-care :

La Bucuresci, la§I, Craiova, FoclanI, Galati qitrei lei.

In cele-l-alte orme doui lei.ART. 36. In materia criminale si corectionale fe-

ineile nu potil fi nurnite paditóre de peceti.ART. 37. Animalele §i orl-ce alte obiecte supu-

se stricaciunei nu volt' putea remane inchise sail subregularea inai mult de opt dile.

acesta terminù ele vorii fi sail restituite pecheda§ie sail puse in vindare dupe ordinea .judecatoru-10 de plasa sail a judecritorului de instructiune.

ART. 38. Restituirea lord- la celti in dreptil de ale repriimi se va face cand acesta va da cheza§ie pen-tru dansele si va plati chieltuelile oborolui de opredasail ale secuestrrduI.

ART. 39. In casil contraria obiectele sail anima-lele se voril vinde, si din pretulil lora se va opri maiîntêiù chieltuelile secuestrulul sail ale oborului de °pl.&l. cu privilegiil §i mai inaitite de off cari altele. Res-tula se va depune la casierrilti localfr alii fiscului sprea se intrebuinta dui:4 hotararea judecatii.

ART. 40. Vindarea se va face prin strigari pu-blice in balciil (iarrnaroc) celia mai apropiata sail in di-le de tare dupa stäruinta casierului locala ala fiscului.

Véndarea va fi antintatit cu 24 ore mai inainte prininsciintarI afipte in locurile princrpale ale balciului.

Acéstii formalitate nu se va indeplini daca asa vafi dispusii espresa in ordonanta sa judeciltoruta de phi-sa, sari judecatorula de instructinne, luand de terminamica inseningtate a obiectului de vênclutil.

CAP. V.

Despre elcieltuele de drum si de qederea la care io6te dainstructiuneu proceduriloril.

ART. 41. Se acordä indemnitatl inedicilora, chi-rurgiloril, móseloril, espertilorii, martorilorii, juratilorii,

Braila,.

www.dacoromanica.ro

andil top acestia din causa functiunii ce ail a indepli-ni §i niai alesil In casurile prefëdute la art. 43 §i 44din codicele de procedurrt criminale, sunt obligati a setransporta la ver-o localitate mal departatri de due chi-lometri de la re§edinta lord, {El in district sail fia, aiurea.

42. Acésta indemnitate se hotaresce pentru Re-ca-re miriametru de mersii §i intorsù dupa, chipulti urnia-toril :

Pentru medicI, chirurgi, espertI, interpretI §1juratl doi-spre-rslece lei pe miriametru.

Pentru nu*, martorl,§ése lei.ART. 43. Indenmitatea se va regula pe miriame-

tru §i jumiltate de miriametru.Fractiunile de 7 sail 9 chilornetre vor fi numera-

te pentru untl nairiametru §i cele de 3 pina la 7 chilo-metre pentru o jrunkate de miriametru.

ART. 44. Pentru a u§ura regularea ace§iii indent-Ministerulri Justitiei va face pina, intermil anil

celi mnitü unil table!' de distante in miriametre §i chi-lometre de la Re-care comunti pina la Re-care tactil desub-prefectura, §i pinil la re§edinta districtulul.

Acestil tablort se va depune la grefa curtilorii a-pelative, tribunaleloril de prima instantA §i se va pu-blica o editinne oficiale de tete aceste tablourI de dis-tante in miriametre, in chi!ometre pentrn bitri Romania.

ART. 45. Gandú persónele enumerate la art. 41vor fi oprite In cursulil cälatoriel de o forth majora, eivor priimi dreptil indeninitate pentru Re-care Oi de §e-dere fortata:

CO' de la No. 1 (art.)çlece lei.CO de la No. 2 (art.) §ésa, leI.El voril fi datorl a face a se constata, de auto-

ritatea comunale locale sail de autoritatile administra-sive, causa §ederiI lord fortatit pe drumil, §i de a pre-tenta certificatula constatatoril de acésta, dreptil dova-dil pentru cererea de tacsti.

ART. 46. Daca acelé§i pers6ne, afara,' de jurati,se voril ga'si obligate de a prelungi §ederea lord in o-ra§ulti unde se va face instructiunea procedure §i careono n'ar fi ora§ula domiciliului lord, li se va alocapentru Re-care Oi de §edere o indemnitate care se sta-tornicesce in modulil urmiltoril :

XI

nitatT,

www.dacoromanica.ro

XII

Pentru medici, chirtirgi, espertl si interpreti.La Bucuresci, Ia§1, Focsani, Craiova, Galati,

duoi sfariti.In cele-l-alte ora§e un ti sfant5 §i jum6tate.

Pentru móse si martorl.La Bucuresci, Iasi, Focsani, Craiova,

trel lei.Tr cele-l-alte orase duoi lel.ART. 47. Tacsa ch in iemnithli de drum5 si de

sedere va fi indoit5 pentru copii de secsil bilrbtescti maimici de 15 ani, §i pentru fete maT miel de 21 ani, eándacesti vor5 fi chi5mati ca martori si vorti fi Intov'är5-siti la drumil si la sederea lor5 de pArintii, mumele, tu-toril si curatoril. Remkne Ins5 acestor5 din urmh sAdovedésa cualitatea

CAP. VI.

Despre portulii hartielorei, dosarelor4 sa a pachete!or.

ART. 48. Portulii hârtielori, dosarelort1 sail ahípachetelorti, ce se vortí adresa de diferite instante con-stituite, se va socoti la finele proeesului de grefieruliin-spectivti al5 instantel, unde rennine dosarulti causesub privighierea si visa procuroreluI si a presedintelulprin incheiare de procesii-verb a, care se va alAtura lafinele dosarului i sh' va Implini de la partea ce a per-¿tutti dupe tariful5 postalti in folosulti fiscului.

CAP. VII.

Despre chieltuel( de tiparri.

ART. 49. Nu se vor5 pliiti chieltueli de tipar a-supra fondurilorii generali a justitiei criminale de ciit5pentru obiectele urmhtóre :

Pentru tip6rirea de afise, estracte de liot5rariin Monitorul5 Oficiale i precum se legiuesce la art. 34al Codicelui Penale.

Pentru tip5rirea In toile oficiall sA in placer-de a senmalimentelorii persemelor5 ce se unniirescil pen -tru a fi arestate.

GalatT,

www.dacoromanica.ro

3). Pentru actele despre cari vre o lrge sail de-cretü speciale cere a fi publicate.

ART. 50. Numèrulil de esemplare alù afiselorg sagceloril alte impresiunI se voril hotilri de procuroriI ge-nerall al eurtiloril de apduí &TA localitAtI.

ART. 51. Fie care curte apelativil va numi ungtipografil care va face serviciulti el i alä tribunalelorilsupuse juridietiuneI sale.

ProcuroriI generali al curtiloril de apelil volt in-forma pe Ministerulii JustitieI despre pretuli1 si conch-tiunile de tipArire ce se va face cu tipografil curtilorilde apelg.

ART. 52. Tipografulg este respund6torg caSA se facg dupil modclulg trgmisil subsemnätura

Presedintiloril sail a procurorilorii curtiloril sag tribn-nalelorg. -

Ara. 53. Pi ocuroriI vor tine acte de bite impre-siunele ce se facg. Doug esemplare de pe fie-care ti-pgrire se voril depune la pacbetil si dou6 alte se vorgtrimite prin procuroril Ministerului Justitiet

ART. 54. La fie-care trei luni tipografii voril daprocuroriloril notele lorü pentru a se verifica El vorilaliltura pe lângà note elite unil esemplaril de obiectulgtipilritil ea piesil justificativg.

. Aceste note se voril face esecntoril prin ordonan-te date de presedinfiI curtiloril i tribunalelorg asuprarecuisiiunilorù MinisteriuluI publicil. Ordonanta va con-tine arkarea articolelorg de lege sail a decreteloril petemeinlil c5rora s'a ordonatil impresiunea.

Casierii despre care se tratéda la art. i alì re-gulamentultil de

fat'vor plAti ordonantele presedinti-

lorti in terming de 36 ore de la priimirea loril..

TITLULIDespre &Welt-414i asintilate en aeelea ale

instraetianei proceselorii criminate.CAP. I.

Despre interdictiune de oficia.ART. 55. Afarä de urm5ririle ce se vorg tace a-

XIII

Domnescii

www.dacoromanica.ro

XIV

celorii ce lasä liber nebuniI sail furisiI, pentru a se a-plica delicuentilorti penalitäile prescrise de art. 289'si 393 din codicele penale, Ministerinlii publicii, cândiiinterdictiunea no se va provoca de rude, o va urmäridin oficiii nu numaI la casurile de furóre ci si la casu-rile de imbeei1itlt1 de perderea minii, dad,n'are niel sotti nid sotie, niel rude cunoscute, in con-formitate cu art. 437 din codicele civile.

ART. 56. Chieltuelile acestei procedurï se vortiavansa de casieriI arätati la art. 1 din replamentultide fa, dupe ordonantele date de presedintii tribuna -lelorti, in orina recuisitiunelorii MinisteriulnI publicii.

ART. 57. Dack interOisulti este selvabilii, chieltu-elile de interdictiune se voril face in sarcina sa si im-plinirea lorri se va esecuta apoI, ca privilegiulti i pre-ferinta din bunurile sale si la casi.' de neajunsil din bu-nurile tatiiliil sail ale mumei, ale 60010 sal ale sotiei.

ART. 58. Dad interdietul5 i rudele citate in art.precedentI voril fi tuteo stare de neavere, constatatä princertificatii alü prirnaruluI, visatil si aprobatil de sub-pre-fectil i prefectil, nu se vorti pláti chieltuell de Milinartorilorii cari nu sunt rude sail aliatI ai inter4isulul.

CAP. II.Despre urindririle din oficiutil materia civile.

ART. 59. Chieltuelile de actele si procedurele fá-cate asnpra urinäririi din oficin15 Ministeruluila casurile prev6Oute de Codicele

civile'mal cu sérnä

de art. 36, 39, 67, 166, 173, 174 din Codicefe civile,relative la actele sfári1 civile se va pláti tacsani dupe cuniù se legiuesce la capilla precedentil.

ART. 60. Se va urma in conformitate cu acesta,când Ministeriulú public5 va urmäri din oficiii rec-

tificatiunele actelorti de stare civil'.C

Despre instructiunï ipotecare cerute de Ministeradil publicg.ART. 61. Chieltuelile de instructiune ipotecarä in

conformitate cu art. 124 din Cddicele de instructiunecriminalil se voril avansa de casierii prescrisI la art. 1alii regulamentului de fati, Acestea se vor5 implini a-poi din bunurile condemnatiloril la casurile i dupe for-mele legiuite.

individulil

publicil

itnpli-

www.dacoromanica.ro

XV

ART. 62. Se va urma totii In tóte casii-rile unde Ministeriulii publicil este datorii, in confor-mitate Cu legea si cu decr.etele, sil facá inscriptiuni ipo-tecare din oficiti, in interesulti femeilorii, rninorilndi, te-saurului §i alte.

TITLUL III.Despre lieuidatittnea si despre

rea ehieltuelilo,'.ART. 63. Condemnatiunea la clifeltueli va fi pro-

nuntatá In bite procedurile, solidariu in contra tulurorriautorilorti i complicilor5 aceluia§i fapt, si in contrapers6nelorii resp" onsabile civile de delictii.

ART. 64. Acel cari se vorii fi constituitii parteeivilà, saú cä voril fi perdutil sati nu, vorii fi personal-mente responsabill de chieltuelile Instructiund, remà-nandu-le recursù contra prevenitiloril sail acusatiloril cevoril fi condemnati si contra persemeloril responsabilecivil de delictit -

ART. 65. Sunt asimilati pärtilorù civile :OrI ce regie safi administratiune publia In ce-

ea ce privesce procesele urrnärite, sal' dupe cuereá sasalí din oficiii i In interesulä el, cand ele se constitue parte

conformii art. 6 din procedura Codicelui crimmale.Comunele i stabilimentele publice, in procese-

le instruite, sati dupe cererea 10111 sail din oficiii, pen-tru crime saú delicte comise contra proprietätiloriltotil conformil art. 6 din procedura criminal.

ART. 66. OrI de cftte orl va fi parte civilä incausil si nu va justifica de sapálatiunea ei, dupe for-ma prescrisil de art. 420 din Codicele de instructiunecriminalá, esecutiunile pentru chieltuelele de instructin-.ne se voril putea hotärl In sarcina

ART, 67. Acéstä, regará se va urma i in mate-de politii simpa' saù corectionale.

ART. 68. Se declarà in ori-ce casti in sarcina Sta-tulul si firä recursil contra condemnatiloril.

Indemnitatile juratilorti pentru stramutarea lor;T6te chieltuelile pentrn esecutarea decisiune-

lora criminale.. - ART. 69. Se va face pentru fie-care afacere cri-

loril,

eI.

www.dacoromanica.ro

XVI

corectionta sail de simplA politih, unil statil delicuidatiune de chieltueli, alte de clitri acelea ce suntmentionate in art. precedinte. Candil acéstà licuidatiu-ne nu va putea fi coprinsA sail in ordonanta de pune-re in libertate sail in hotArirea sail decisiunea de ab-solntinne sail condemnatiune, judecAtorulil competinte vaordina implinirea in contra celui de dreptil chiaril peStatulil de licuid,atiune.

ART. 70. Implinirea cbieltueleloril de justitiA a-vansate de casiera mentionati la art. 1 alti regulamen-tuluI de fatii si care n'ar fi de catigoria acelora ce suntin Barcina StatuluI se va urmiíri prin tele inijI6cele dedreptil, si in cele de pe urmä, chiard prin cOnstringe-rea corporalA.

ART. 71. Casieril voril da séma de implinirile ti-ente precum si pentrn cele-l-alte veniturl ale StatuluI.

La casil de insolvabilitate a pArtilorii contra cil-roril s'a datil ordine de implinire, casieriI vorti fi scu-titI de implinirea sumelorti cuvenite de la acésta, andéma de stAruintele M'ente si presentAndil certificate le-

gale de scApAtatiune, frà prejuditiil de urmAririle ce sevoril putea esercita la casil cândil persónele arAtate ardeveni solvabile.

ART. 72. La sfirsitulil trimestru, ca-sieriI voril presenta Mimstrulul Justitiei starea de in-structiune a impliniriloril, ¡Acute in eursulil trimestrulnI.

ART. 73. l'ene dispositiunile contrariI sunt abro-gate.

ART. 74 si Mil din urm5.. Ministru Nostru Se-cretaril de Statil la Departamentulil JustitieI, Cultelorilti Instructiund Publice, este insgreinatii cu esecutareaordonantel de fatA.

DatA in Bucurescl, la 17 Iuniii 1865.

ALECSANDRE IOAN.Ministril Secretarti de Statil la De-partamentulA Justitiei, CultelorùInstruqiunel Publice ad-interim.

No. 86811. Cariagdi.

fie-c'áruia

www.dacoromanica.ro