colica abdominala

CAPITOLUL IV: STUDIU DE CAZ

CULEGEREA INFORMATIILORA. INFORMATII SOCIALENUME: G.PRENUME: C.VARSTA: 10 ANIDOMICILIU: Pitesti, jud. ArgesOCUPATIE: elev clasa a IV- a, Scoala Generala nr.13 PitestiNATIONALITATEA: romanaRELIGIE: ortodoxaDATA INTERNARII: 14.02.2010.ORA INTERNARII: 19:30MOTIVELE INTERNARII:durere in fosa iliaca dreapta.senzatie de voma, febra.ISTORICUL BOLII:pacientul acuza de circa o saptamana dureri in fosa iliaca dreapta, insotite de circa doua zile de febra si senzatie de voma.DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: colica apendiculara.

B. EXAMEN CLINIC GENERALGREUTATE: 28 kgINALTIME: 1,20 mSTARE GENERALA: modificataSTARE DE CONSTIINTA: prezentaFACIES: palid, incercanatTEGUMENTE: normal colorateMUCOASE: normal colorateSISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpareSISTEM MUSCULAR: normotonSISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional SISTEM RESPIRATOR: torace cu aspect normal;sonoritate pulmonara normala;murmur vezicular fiziologic.APARAT CARDIOVASCULAR:TA 105/60 mmHg;AV 80 pulsatii/minut;soc apexian in spatiu V intercostal stang;zgomote cardiace ritmice; suflu sistolic gradul I-II mitro-aortic.

APARAT DIGESTIV:abdomen suplu, mobil, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta;tranzit intestinal fiziologic;senzatie de voma;ficat, cai biliare: la limita superioara, spatiu V intercostal drept; limita inferioara la rebord;splina nepalpabila.APARAT URO-GENITAL:mictiuni fiziologice;urini de aspect normal;loje renale nedureroase.SISTEM NERVOS:orientat temporo-spatial.ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative.ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: parotidita epidemica in urma cu 2 luni.CNDITII DE VIATA SI MUNCA: igienice.ALERGII: nu prezinta.

C. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATEPACIENT: G.C., 10 aniDIAGNOSTIC: colica apendicularaSALON: 2

1. NEVOIA DE A COMUNICA P: comunicare ineficace la nivel afectiv;E: neadaptarea la rolul de bolnav;S: frica.2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEP: durere in fosa iliaca dreapta;E: apendicita acuta;S: durere in fosa iliaca dreapta.3. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: digestie alterata;E: proces inflamator;S: senzatie de voma si greturi.4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURAP: postura inadecvata;E: durere in fosa iliaca dreapta;S: pozitie atalgica.

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNIP: somn perturbat;E: durere;S: ore insuficiente de somn (6h).6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACAP: dificultatea in a se imbraca;E: durere in fosa iliaca dreapta;S: imbracare lenta.PLAN DE NURSINGPACIENT: G.C. SALON: 2DIAGNOSTIC CLINIC: colica apendicularaDATACULEGEREA INFORMATIILORDIAGNOSTIC DE INGRIJIREOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUARE

AUTONOMEDELEGATE

14.02.2010- durere in fosa iliaca dreapta;- greturi;- scaune moi;- dificultate ina se imbraca;- pozitie inadecvata;- TA=110/60 mHg;- AV= 80 pulsatii/min celer, volum normal;- R=17 respiratii/min;- respiratie superficiala ritmica, tip costal inferior, miscari simetrice. 1.NEVOIA DE A COMUNICAP: comunicare ineficace la nivel afectiv;E:neadaptarea la rolul de bolnav;S: teama.- pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire in urmatoarele 12h.- explic pacientului necesitatea internarii si importanta comunicarii cu echipa de ingrijire.- pacientul comunica eficient cu echipa de ingrijire.

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEP: durere;E: inflamatie apendiculara;S: durere in fosa iliaca dreapta.- pacientul sa exprime diminuarea durerii in urmatoarele 24h.- asez pacientul la pat, ii recomand sa se linisteasca si sa se aseze intr-o pozitie comoda.- administrez Piafen3 fiole(5ml) i.m. (analgezic), Movalis fiola.- durerea s-a ameliorat.

3 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA P: digestie alterata;E: apendicita acuta;S: senzatie de voma si greturi.- pacientul sa nu mai prezinte senzatia de greturi si voma in 10h.- invat pacientul sa inspire profund pentru reducerea senzatiei de voma si a greturilor;- servesc pacientul cu tavita renala in caz de varsaturi.- administrez Metoclopramid 1 capsula (10mg) oral Antiemetic.- pacientul nu mai prezinta greturi si senzatie de voma.

DATACULEGEREA INFORMATIILORDIAGNOSTIC DE INGRIJIREOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUARE

AUTONOMEDELEGATE

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURAP: postura inadecvata;E: durere in fosa iliaca dreapta;S: pozitie inadecvata.- pacientul sa prezinte o postura corespunzatoare in termen de 24h.- recomand pacientului sa stea linistit in pat in pozitie de decubit dorsal.- pacientul si-a imbunatatit postura.

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNIP: somn perturbat;E: durere in fosa iliaca dreapta;S: ore insuficiente de somn.- pacientul sa se odihneasca corespunzator in termen de 24h..- creez conditii optime pentru odihna;- invat pacientul tehnici de relaxare care sa le practice inainte de somn.- administrez Diazepam 1 comprimat (10mg), seara la culcare, oral.- pacientul si-a imbunatatit somnul.

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACAP: dificultatea de a se imbraca;E: durere in fosa iliaca dreapta;S: se imbraca singur.- pacientul sa se imbrace si dezbrace singur in 24h.- ajut pacientul sa se imbrace si sa se dezbrace.- pacientul se poate imbraca si dezbraca singur.


AUTONOMEDELEGATE

15.02.- dureri in fosa iliaca dreapta;TA= 110/60 mmHg;AV= 80 pulsatii/min;- puls ritmic, celer, volum normal;R= 15 respiratii/min;- respiratie superficiala, ritmica, tip costal inferior, miscari simetrice;T=36,9C.1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEP: durere;E: apendicita acuta;S: dureri in fosa iliaca dreapta.- pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in urmatoarele 6h.- asez pacientul intr-o pozitie comoda si efectuez tehnici de relaxare.- recoltez sange pentru Hemoleucograma, Calcemie, Eree, Creatina, Proteine totale TGO, TGP, Glicemie;- recoltez urina pentru examen de urina;- insotesc pacientul la radiologie pentru radioscopie pulmonara;- pregatire preoperatorie Testare xilina= neg. Testare penicilina= neg. Efectuez clisma evacuatoare;- masor TA= 110/70 mmHg;- administrez Diazepam 1 comprimat (10mg) Fenobarbital 1 comprimat (15mg), oral.- durerea s-a diminuat.

2. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNIP: dificultatea de a se odihni;E: durere;S: ore insuficiente de somn (6h).- pacientul sa se odihneasca corespunzator in termen de 12h.- indepartez toate sursele care ar putea perturba somnul pacientului;- ii spun sa efectueze tehnicile de relaxare invatate.- pacientul s-a odihnit mai bine.


AUTONOMEDELEGATE

16.02.INTERVENTIA CHIRURGICALA- dureri postapendicectomie TA=110/60 mmHg AV= 78 pulsatii/min;- puls ritmic, celer, volum normal;R= 16 respiratii/min;- respiratie superficiala, ritmica, tip costal superior, miscari simetrice T= 36,5C.1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEP: durere;E: interventie chirurgicala;S: cicatrice postoperatorie.- pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in termen de 24h.- linistesc pacientul si ii recomand sa nu faca miscari inutile.- administrez Algocalmin 3 fiole (1 fiola 2ml)/zi, i.m.- pacientul si-a exprimat diminuarea durerii.

2. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea integritatii;E: interventie chirurgicala;S: cicatrice postoperatorie.- pacientul sa prezinte plaga operatorie cu evolutie buna.- invat pacientul sa-si pastreze pansamentul curat si intact.- cicatrice postoperatorie cu evolutie buna.

3. NEVOIA DE A ELIMINAP: eliminare insuficienta cantitativ;E: apendicectomie;S: cantitate mica de urina.- pacientul sa prezinte o eliminare urinara adecvata in termen de 24h.- ii dau pacientului sa consume multe lichide pentru a favoriza eliminarea.- pacientul a urinat spontan (600ml).

4. NEVOIA DE A BEA SI A MANCAP: alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ; E: interventie chirurgicala;S: regim hidric.- pacientul sa consume lichide pentru a preveni deshidratarea.- ofer pacientului sa consume lichide neindulcite.- pacientul a consumat lichidele oferite.

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNIP: somn perturbat;E: dureri postoperatorii;S: ore insuficiente de somn.. - pacientul sa se odihneasca corespunzator.- linistesc pacientul si ii creez conditii optime de odihna.- administrez Diazepam 1 comprimat (10mh) oral, seara.- pacientul nu s-a odihnit corespunzator.


AUTONOMEDELEGATE

19.02.- dureri postoperatorii;TA=110/70mmhg.AV=76 pulsatii/min.- puls ritmic, celer, volum normal;R= 16 respiratii/min;- respiratie superficiala, ritmica, tip costal superior,T=36,7C.1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEP: durere;E: apendicectomie;S: durere postoperatorie.- pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in 12h.- ii spun pacientului sa se mobilizeze cu grija.- administrez Algocalmin 3 fiole/zi, i.m.- durerea s-a diminuat.

2. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea tegumentelor;E: apendicectomie;S: plaga chirurgicala.- pacientul sa aibe o plaga chirurgicala cu evolutie buna.- invat pacientul sa-si pastreze pansamentul curat pentru a nu se infecta.- efectuez pansament cu Betadine iodat in conditii perfecte de asepsie.- plaga chirurgicala cu evolutie buna.

3. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNIP: dificultatea de a se odihni;E: dureri postoperatorii;S: ore insuficiente de somn.- pacientul sa se odihneasca suficient in termen de 12h.- recomand pacientului sa efectueze tehnici de relaxare inainte de culcare;- indepartez posibilitatea factorilor perturbatori.- administrez Diazepam 1 comprimat oral, seara.- pacientul s-a odihnit corespunzator.


AUTONOMEDELEGATE

22.02.- dureri postoperatorii;TA= 110/60 mmHg AV= 73 batai/min R= 16 respiratii/min T=36,8C.1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEP: durere;E: apendicectomie;S: dureri postapendicectomie.- pacientul sa-si exprime diminuarea durerii.- recomand pacientului sa se mobilizeze cu atentie.- administrez Algocalmin 3 fiole/zi, i.m.- durerea s-a diminuat.

2. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea integritatii;E: apendicectomie;S: cicatrice postoperatorie.- pacientul sa prezinte o evolutie buna a plagii postoperatorii.- recomand pacientului sa mentina pansamentul curat si nedesfacut.- cicatricea postoperatorie are evolutie buna.


AUTONOMEDELEGATE

23.02.- dureri postoperatorii;TA=110/70mmHg.AV=75 pulsatii/min;R= 15 respiratii/min;T= 36,7c- pacientul se externeaza.1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELEP: durere;E: interventie chirurgicala;S: dureri postoperatorii.- pacientul sa-si exprime diminuarea durerii.- ajut pacientul pentru indeplinirea nevoilor;- ii recomand tehnici de relaxare.- administrez Algocalmin 3 fiole/zi.- durerea s-a diminuat.

2. NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE P: alterarea tegumentelor;E: interventie chirurgicala;S: cicatrice postoperatorie.- pacientul sa prezinte cicatrice postoperatorie neinfectata cu evolutie buna.- invat pacientul cum sa previna infectia plagii.- efectuez scoaterea atelor in conditii de plina asepsie si cu grija.- cicatrice postoperatorie cu evolutie buna.

EPICRIZA Pacientul se interneaza in sectia de chirurgie, acuzand dureri in fosa iliaca dreapta, vechi de o saptamana, insotite de circa 2 zile de febra si senzatia de voma.I s-au efectuat urmatoarele analize de laborator:HemoleucogramaHemoglobina= 13,6%Hematocrit=41%Leucocite= 4500/mm sangeForma leucocitaraNeutrofile= 67%Bazofile= 0%Eozinofile= 2%Monocite= 4%Limfocite= 27%VSH= 13mmExamen urina; culoare galbenapH acidalbumina: absentaglucoza: absentaacetona: absentasange: absentpigmenti biliari: absentiurobilina: limite normale.Diagnosticul clinic la internare: colica apendiculara.Diagnosticul postoperator: apendicita acuta gangrenoasa perforata, peritonita generalizata.Apendicectomia se efectueaza cu anestezie IOT generala. Descrierea interventiei operatorii: apendicectomie cu infundare in cecal; drenaj peritoneal; incizie M. Burney; la descrierea cavitatii peritoneale se gaseste o cantitate mica de puroi si un apendic gangrenos la varf, acoperit de false membrane lungi de circa 9 cm; se efectueaza toaleta cavitatii peritoneale si drenaj Douglas.Control diventricul Mechel negativ.Evolutie postoperatorie favorabila.Recomandari medicale:scutit de sport 30 de zile de la externare;evitarea efortului fizic mediu si intens 30 de zile;a se evita consumarea bauturilor si alimentelor care provoaca gaze intestinale timp de 30 de zile.

CAPITOLUL I: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI SAU ORGANULUI AFECTAT, COLONULA. ANATOMIA COLONULUI

Colonul este alcatuit din : cec cu apendice , colon ascendent , transvers , descendent , si sigmoid .

Cecul este prima portiune a intestinului gros , cu o lungime medie de 6 cm , latime 7 cm , volumul de 200 400 ml . Peretele anterior al cecului vine n raport cu peretele anterior al abdomenului , iar peretele posterior cu muschiul iliac si muschiul psoas prin intermediul peritoneului posterior . Inferior are raporturi cu unghiul format de peretele abdominal anterior si fosa iliaca dreapta . Pe fata postero mediana n cec , la o distanta de 2 3 cm de valva ileocecala se deschide apendicele vermiform , un organ rudimentar , de forma cilindrica si o lungime ce variaza ntre 2 20 cm .

Vascularizatia cecului si apendicelui : Arterele sunt ramuri ale arterei ileocolice , ramura dreapta a arterei mezenterice superioare care la rndul ei se ramifica n : ramura recurenta ileala , artera cecala anterioara si posterioara si artera apendiculara .

Venele sunt afluenti ai venei ileocolice si prin aceasta a venei mezenterice superioare .

Limfaticele dreneaza limfa n ganglionii mezenterici superiori duodeno-pancreatici , trunchiul celiac .

Inervatia se realizeaza prin fibre efectoare care provin din nervul vag si simpatic si fibre receptoare care patrund n maduva prin radacinile posterioare L 1 T 10 .

Colonul este partea intestinului gros cuprinsa ntre cec si rect . Se ntinde de la valva ileocecala pna n dreptul celei de-a treia vertebra sacrala unde se continua cu rectul . n traiectul sau formeaza cadrul colic caruia i se disting patru parti : colonul ascendent , transvers , descendent si sigmoid .

Colonul ascendent are o lungime medie de 13 15 cm . Proiectat pe peretele anterior al abdomenului , acesta corespunde flancului drept al peretelui abdominal .

Raporturi : Initial este intraperitoneal , apoi se culca pe peretele posterior al abdomenului devenind retroperitoneal .

Anterior , medial si lateral este acoperit de peritoneul parietal prin intermediul caruia vin n raport cu ansele intestinului subtire , amentul mare si prin acesta cu peretele anterioare al abdomenului .

Medial si posterior vine n raport cu muschiul psoas si partea descendenta a duodenului lateral se afla n santul paracolic drept care se ntinde din fosa iliaca dreapta pna la ligamentul freno-colic drept . La suprafata colonului ascendent se observa : hausterele si teniile (tenia libera fiind anterior , tenia mezocolica posteromedial si tenie omentala posterolateral) si apendicele epiploice .

Colonul transvers se ntinde ntre flexura colica dreapta si flexura colica stnga , avnd o lungime de circa 40 50 cm , o directie oblica si putin ascendenta , formnd ntre cele doua flexuri o ansa cu concavitatea superioara .

Raporturi : Flexura colica dreapta , retroperitoneana , vine n raport cu fata posterioara a rinichiului drept , partea descendenta a duodenului si partial cu capul pancreasului . Flexura colica stnga , retroperitoneana ncruciseaza fata anterioara a rinichiului stng , n partea ei superioara .

ntre cele doua flexuri , colonul transvers este mobil , fiind legat de peretele posterior prin mezocolonul transvers care este legat de curbura mare a stomacului prin ligamentul gastrocoloic .

Lateral flexurile colice se leaga de peretele lateral , respectiv de diafragma prin ligamentul frenocolic drept (sustine marginea lobului drept hepatic si stng) si stng (sustine splina) .

La nivelul colonului transvers , tenia mezocolica este situata posterior sau posteromedial , tenia omentala anterior , iar tenia libera inferior .

Apendicele epiploice sunt numeroase si atasate pe un singur rnd n lungul teniei libere .

Colonul descendent are o lungime de 25 cm si se ntinde ntre flexura colica stnga si pna n fosa iliaca stnga , fiind un organ retroperitoneal .

Raporturi : Anterior cu ansele intestinului si omentul mare ; posterior cu diafragmul , marginea laterala a rinichiului stng ; medial cu colonul inferior al rinichiului stng , ansele jejunale si ileale ; lateral n santul paracolic stng n partea superioara a acestuia se gaseste ligamentul frenocolic stng ; inferior ajunge n unghiul dintre fosa iliaca stnga si peretele anterior al abdomenului .

Colonul sigmoid masoara circa 40 cm si se ntinde de la strmtoarea superioara a pelvisului si articulatia iliaca stnga pna la nivelul celei de-a treia vertebre sacrate unde se continua cu rectul .

Este intraperitoneal , mobil prin mezocolonul sigmoid .

Raporturi : Prima parte vine n raport cu peretele lateral stng al pelvisului si formatiunile de la acest nivel ; a doua portiune este situata la barbat n escavatia recto vezicala , iar la femeie n escavatia recto uterina , avnd o directie transversala spre dreapta a treia parte are un traiect posterior si catre linia mediana continundu-se cu rectul .

Se deosebeste de restul colonului prin aceea ca cele trei tenii se reduc la nivelul sau la doua benzi late (una anterioara si una posterioara) , prin prezenta mai multor apendii epiploici , iar haustrele sunt mai sterse comparativ cu restul colonului .

Vascularizatie si inervatie : Arterele sunt ramuri din artera mezenterica superioara si inferioara .

Artera mezenterica superioara participa la irigatia colonului drept : artera ascendenta , ramura ileocolica , artera colica dreapta si artera colica medie .

Artera mezenterica inferioara participa la irigatia colonului stng prin artera colica stnga si arterele sigmoidene (superioara , medie , inferioara) .

n mezocolonul transvers , ntre ramura stnga a arterei colice medii si ramura dreapta sau ascendenta a arterei colice stngi se formeaza o anastomoza ntre ramura ascendenta a arterei sigmoidiene inferioare si ramura terminala a arterei mezenterice inferioare .

Venele : nsotesc arterele amonime si sunt afluentii venelor mezenterica inferioara si mezenterica superioara , care mpreuna cu vena splenica participa la formarea venei porte .

Limfaticele : dreneaza limfa ganglionii epiploici , paracolici , intermediari si n final ganglionii mezenterici superiori si inferiori .

Nervii : Inervata autonoma a colonului este asigurata de fibre aferente simpatice si parasimpatice . Fibrele autonome preganglionare ajuta n plexul celiac , mezenteric inferior si mezenteric superior , iar cele cele post ganglionare simpatice sjung la colon prin plexurile periarteriale .

Plexurile autonome din peretele intestinal sunt n numar de trei : subseros , mienteric , submucos .

B. FIZIOLOGIA COLONULUI

Motricitatea colonului contribuie la formarea materiilor fecale prin modificarea presiunii ce determina absorbtia apei si deplasarea continutului spre rect .

Este asigurata de : musculatura circulara (haustrele) si longitudinala (trei fsii de tenia coli) si influentata de : inervatia intrinseca si extrinseca (simpatica si parasimpatica) si hormonii digestivi .

Continutul cecului se deplaseaza spre colonul proximal pasiv datorita umplerii cu chim venit din ileon . n absortia componentei lichide a chimului intervin miscarile antiperistaltice ; la absorbtia apei si electrolitilor intervin contractiile haustrale . Miscarile de propulsie ncep la flexura hepatica , cuprind segmente largi de intestin , deplasnd continutul uneori de la un capat la altul prin contractii n masa . Acestea se produc de doua , trei ori pe zi si sunt influentate de reflexul gastrocolic si duodenocolic si de emotii puternice .

Prelucrarea chimica a chimului alimentar n colon .

n decurs de 24 ore aproximativ 400 ml chim se transforma n materii fecale , eliminate zilnic n cantitate de aproximativ 150 g .

Reducerea cantitatii continutului intestinal rezulta din absorbtia apei , din chim , care are loc n special la nivelul cecului si al colonului ascendent mai pot fi absorbite glucoza si sarurile minerale .

Din intestinul gros se elimina zilnic 1000 ml gaze formate din : bioxid de carbon , azot , hidrogen sulfurat , mecaptan , metan , oxigen .

Intestinul gros contine reziduri alimentare de celuloza eliminate prin scaun ; compusi fosfocalcici ; lipide care sunt de natura endogena ; colesterol , lecitina si sterobilina care rezulta din bila ; calciu , fosfor , magneziu , care provin din alimente si epiteliu exfoliat ; fier care este ndeosebi exogen .

Culoarea materiilor fecale este determinata de prezenta stercobilinei.

La resturile alimentare se adauga : produse de secretie , leucocite , celule epiteliale descuamate si o mare cantitate de bacterii care se dezvolta n intestin si intervin n procesul de fermentatie si putrefactie , n sinteza vitaminelor din grupul B , acid folic .

Prin procesul de descompunere bacteriana rezulta scatol si indol care contribuie la mirosul materiilor fecale .

CAPITOLUL II: AFECTIUNEA (COLICA ABDOMINALA)DEFINITIE : Dureri abdominale intense, produse de obicei de un spasm al musculaturii netede a unui organ (ex. cai urinare, cai biliare, perete intestinal etc.). sunt niste spasme(contractii) ale stomacului si intestinului, secundare acumularii de gaze(dispepsie de fermentatie) in exces si care apar pe fondul unei imaturitati a tubului digestiv(necesita o perioada de adaptare, secundara trecerii de la viata intrauterina, cand nu a fost solicitat la cea extrauterina); un mic rol in aparitia/accentuarea lor o are si alimentatia mamei si mai ales consumul de alcool, tutun, cofeina, alte toxice ( medicamente administrate fara avizul medicului); numeroase studii au aratat insa ca, rolul alimentatiei materne nu este unul major, deoarece colicile abdominale apar si la copilasii cu alimentatie artificiala(lapte praf); pot fi secundare si unor inflamatii ale mucoasei intestinalesaupasajului unor substante hormonale(provenite din laptele matern).

_Colica abdominala se produce prin diverse suferinte organice. De pilda, stenoza pilorica apare, de obicei, ca o complicatie a ulcerului gastric (pilorul este ultima portiune a stomacului, la conexiunea acestuia cu duodenul), facand dificila trecerea continutului gastric in intestin. In prima faza a bolii, musculatura gastrica incearca sa depaseasca obstacolul format si, astfel, apar dureri colicative, intermitente, care cedeaza fie dupa evacuarea stomacului in duoden, fie dupa varsaturi (spontane sau provocate de bolnav).Contractiile stomacului sunt atat de puternice, incat uneori pot fi vizibile la suprafata abdomenului. Cu timpul insa stomacul se dilata, fibrele sale musculare se alungesc si isi pierd tonusul, astfel incat contractiile fortate si implicit durerile nu se mai produc, iar stomacul nu mai poate fi evacuat si trebuie intervenit chirurgical. Gastroenteritele (bacteriene sau virale) se manifesta cu greturi, varsaturi, dureri colicative, eventual febra joasa, dar simptomul principal ramane diareea, cu scaune abundente, uneori cu sange, care pot duce la deshidratare. Boala dureaza, de regula, cateva zile (1-3-5 zile) si este mai frecventa la copii (desi poate aparea la orice varsta)._Colonul reprezinta partea finala a intestinului gros,el absoarbe apa si nutrientii din alimentele partial digerate ( care intra in colon prin intestinul subtire ).Ceea ce nu se absoarbe esre eliminate lent din organism.Alimentele nedigerate si neabsorbite si particulele din alimentele neabsorbite ,sunt numite fecale ( scaun ).Pentru eliminarea fecalelor muschii colonului actioneaza impreuna cu intreg organismal.Daca acest process fiziologic este interrupt,continutul colonului nu se mai poate deplasa spre iesirea din organism,se opreste si se porneste,nu se misca sau se misca prea incet sau prea repede.Toate aceste manifestari determina aparitia sindromului de colon iritabil.ETIOLOGIE: Cauze ale durerilor abdominale: Apendicit(inflamareaapendicelui) Blocajsauobstrucie/ocluzieintestinal Colecistit(inflamaieavezicii biliare), cusaufrcalculi biliari Constipaiecronic Anevrismaortic abdominal disecant Diverticulit Alergii alimentare Intoxicaie alimentar(Salmonella, Shigella)saugastroenteritviral(grip lastomac) Arsuri la stomac,indigestiesaurefluxgastroesofagian Boal inflamatorieintestinal(boalaCrohnsaucolit ulcerativ) Invaginaie intestinal (blocaj intestinal la sugari)-dei rar,aceasta cauz reprezint unmotiv serios de durerela un sugar, careitragegenunchiilapieptatunci cnd plnge Sindromul colonului iritabil Ischemiaintestinului Pietre la rinichi Intolerana la lactoz Insuficien sauinfarct mezenteric(deficit al aportului sangvin n arterele care irig intestinul subire i colonul/intestinul gros i careuneoriare ca rezultatnecrozarea rapid a intestinelor) Pancreatit(inflamaiapancreasului) Tumorisaucancere Ulcer Infeciiale tractului urinar_Cauzele apariiei colicilor: Cauzele care duc la apariia colicilor la nou-nscui i sugari sunt dintre cele mai variate: a. imaturitatea musculaturii netede din peretele intestinal cel mai frecvent b. imaturitatea sistemului nervos c. deficitul de lactaz destul de frecvent. Lactoza este un dizaharid prezent n lapte, precum i n derivatele din lapte, brnzeturile. Lactaza este o enzim sintetizat de organism n prezena lactozei. Lactaza va descompune lactoza n dou glucide ce pot fi asimilate de organism, glucoza i galactoza. d. supraalimentarea e. meteorismul (balonarea), care poate aprea ca urmare fie a deficitului de lactoz, fie a ingestiei aerice n timpul mesei. De aceea, dup mas, bebeluul, aezat n poziie vertical i sprijinit pe umrul mamei, trebuie tapotat pe spate, astfel nt s poat elimina gazele ingerate in timpul alimentarii. f. sensibilitatea la unele dintre produsele alimentare, dar nu numai, consumate de mam (alcool, tutun, cafea, cpuni etc) g. desprirea copilului de mam h. stresul i nelinitea prinilor pot fi transmise bebeluului i astfel el va deveni mai agitat i. sensibilitatea la proteinele din laptele animal (vac, oaie, capr). Exist, nc, n Romnia secolului al XXI-lea persoane care i alimenteaz copilul cu lapte cel mai frecvent bovin, dei este cunoscut faptul ca laptele animal non-matern este alergenic i, n plus, nu-i asigur nou-nscutului, respectiv sugarului necesarul zilnic de vitamine i minerale. j. diferite infecii i parazitoze - infecii de tract urinar (ex. cistita), infecii ale tractului digestiv (gastroenterocolita), parazitoze intestinale (giardioza), infecii respiratorii (viroze), infecii ORL (otita). k. Reflux gastro-esofagian Constipatia este alta cauza frecventa de dureri abdominale. Poate fi prelungita, cu crampe dureroase la eliminarea materiilor dar poate fi si brusca si foarte dureroasa. Durerea este de regula mai accentuata dupa mese. Poate aparea in timpul procesului de formare a deprinderilor legate de folosirea olitei sau toaletei. Constipatia apare si la copii mai mari atunci cand aportul de lichide este diminuat sau din cauza numeroaselor activitati pe care le are de facut, copilul "uita" sa mearga la toaleta. Exista diferite feluri de infectii ale tractului digestiv care pot provoca dureri abdominale, combinate uneori cu varsaturi sau diaree. Termenul medical folosit pentru acestea este "gastroenterita acuta". Pot fi produse de unele virusuri sau bacterii. Boala trece, cel mai adesea de la un membru al familiei la altul, fiind uneori acompaniata de febra. -factorul genetic este mult discutat,deoarece exista anumite dovezi ca aceasta boala se mosteneste -stressful poate mari viteza colonului.Un copil poate fi stresat in urmatoarele conditii:trebuie sa fie ascultat la scoala,copilul are de dat un test,copilul isi aude parintii certandu-se -anomalii motorii ale tractului gastrointestinal:scaderea motilitatii intestinale poate determina constipatie -hipersensibilitatea intestinala -tulburarile psihice:anxietatea,depresia pot determina colon iritabil -infectiile bacteriene gastrointestinale -alimentatia necorespunzatoare:alimente cu multe grasimi,condimente,mese abundente Este bine de stiut faptul ca intestinul iritabil nu este o boala ci un sindrom sau un grup de simptome asociate si reprezinta o importanta cauza a durerilor abdominale recurente,in copilarie._La copilul peste 3 ani cauzele pot fi:

- malrotatia intestinului cu obstructie intestinala (diagnosticul se concretizeaza prin clisme baritate);

- boala Crohn si colita ulceroasa;

- constipatie cronica (la 4 - 30% din copii);

- ulcer peptic;

- apendicita cronica;

- aparazitoze intestinale (oxiuri, Giardia);

- diverticuli Meckel;

- duplatie intestinala, invaginatie recurenta;

- hernie hiatala (sunt sugerate cnd durerea se asociaza cu hemoragie digestiva si anemie, sau cu semne de obstructie intestinala);

- boli ale vezicii biliare sau a pancreasului._Simptomele :

_Semne i simptome: - plns viguros, inexplicabil. Datorit plnsului, bebeluii se pot nroi sau nvinei.- agitaie i iritabilitate- strngerea pumnilor cu flectarea membrelor superioare pe torace- picioare reci cu flectarea membrelor inferioare pe abdomen i, n acelai timp, flectarea extremitii cefalice (capul)- copilul nu poate dormi, datorit durerii- uneori, refuz alimentaia.Criza dureaz aproximativ 20-30 de minute i este, de regul, repetitiv. Apare, de obicei, seara sau dup-amiaza i niciodat n timpul mesei.Simptomele toxiinfectiilor alimentare sunt de obicei dureri abdominale, varsaturi, diaree, acompaniate uneori de febra sau frisoane. Starea generala este alterata. Toti cei care au consumat din alimentul contaminat vor face boala in acelasi timp (in forme mai usoare sau mai severe, il functie de rezistenta organismului si cantitatea de aliment consumat) spre deosebire de gastroenterite unde boala se transmite de la o persoana la alta din familie, succesiv. Medicul trebuie totdeauna consultat daca suspectati producerea unei toxiinfectii alimentare.Copiii cu probleme de alimentatie au adesea dureri abdominale cand se aseaza la masa sau dupa ce au mancat putin. Parintii cred ca aceste dureri abdominale sunt un pretext pentru a refuza sa manance, dar bietii copii au dureri puternice de stomac. Tratamentul lor consta in incercarea parintilor de a face perioadele de masa cat mai agreabile pentru copil.Exista si alte cauze, mai rar intalnite, care pot provoca dureri abdominale: meteorism (gaze intestinale), alergii, inflamatii ale ganglionilor limfatici abdominali, tulburari renale si asa mai departe, dupa cum puteti usor sa va dati seama, un copil cu dureri abdominale (acute si severe sau cronice si usoare) trebuie sa fie examinat atent de medic._-dureri abdominale sub forma de colici,crampe,localizate in special in partea dreapta superioara si inferioara a abdomenului;durerile au intensitate mare,pot trezi copilul din somn-dificultati de inghitire-inapetenta-dureri articulare-cefalee ( dureri de cap )-varsaturi alimentare-scadere in greutate-sangerari la nivelul tractului gastrointestinal-diaree-constipatie-prezenta mucozitatilor in scaunInvestigatiile paraclinice-teste ale scaunului:examen coproparazitologic,coprocultura,coprocitograma-ecografie abdominala-sigmoidoscopia-colonoscopia-biopsia colonicaDiagnosticul pozitiv-istoricul medical complet:se pun intrebari despre simptomele copilului,despre membrii familiei cu anomalii gastrointestinale,despre infectiile recente,medicatie,evenimente stresante,cum s-au instalat simptomele ( de cate ori pe zi,saptamana sau la doua saptamani )-efectuarea examenului clinic-efectuarea investigatiilor paracliniceDiagnosticul diferential-boala celiaca-ulcerul peptic_

Investigatie:

_Investigaiile paraclinicesunt destul de limitate. Cele mai multe dintre colici, nu au un substrat medical identificabil. La examenul radiologic se poate observa o imagine abdominal aeric (gaze n abdomen) i/sau o contracie puternic a musculaturii intestinale, datorate fie alimentaiei excesive, fie apariiei unei inflamaii la nivelul mucoasei intestinale provocat de substane toxice ingerate din laptele matern (tutun, droguri, alcool, cafea etc)n cazul colicilor din gastroenterocolit sau parazitoze, examenul coproparazitologic i coprocultura sunt sugestive, nsa atunci colica este o consecin a bolii de fond._Investigatii instrumentale

- examenul radiologic al abdomenului este indicat in suspectie de litiaza biliara sau renala, ocluzie intestinala, ischemie mezinterica, traumatism abdominal.

- radiografia toracica.

- ECG.

- ecografia abdominala.

- scintigrafia hepatobiliara.

- tomografia computerizata.Tratament:_Tratament i profilaxie:Exist 2 forme de tratament: cu preparate special concepute pentru remiterea intensitii i frecvenei colicilor i metode tradiionale (o batistu cald pus pe abdomenul copilului, mngiere blnda a abdomenului bebeluului, plimbarea, zgomotul alb, sunete monotone aspiratorul, foenul, sunete imitative ale curgerii unui ru, baia cldu etc). Atenie! Nu punei nimic cald direct pe pielea micuului, deoarece riscai sa i provocai acestuia o arsura local!!! Punei ntotdeauna un scutec sau un prosopel ntre obiectul cald i pielea nou-nscutului/sugarului!!!_-regim alimentar,cu evitarea mancarurilor grase,cu condiment,derivate lactate,bauturilor cu cafeina si indulcitori sintetici si a alimentelor care produc gaze ( fasolea,varza )-copilul trebuie sa isi regleze alimentatia,mesele sa fie la ore regulate,in cantitati mici si dese,sa bea multa apa,sa faca miscare-administrarea fibrelor vegetale din fructe,legume si cereal,cu rol reglator al peristalticii-antidiareicele ( loperamid ) scad numarul scaunelor dar nu reduc intensitatea durerilor abdominale sau a gazelor;trebuie administrate cu prudenta si numai la indicatia medicului-antispasticele pot controla spasmele musculare colonice si reduc intensitatea durerilor abdominale,dar trebuie administrate numai la indicatia medicului-in cazul in care copilul prezinta tulburari psihice,se pot administra antidepresive triciclice ( imipramine ) dar cu mare atentie si la indicatia medicului;se poate face psihoterapie care va reduce stresul-administrarea probioticelor imbunatatesc simptomele din colonul iritabilPentru ca boala sa fie mai repede si mai bine diagnosticata,se recomanda copilului cu colon iritabil,sa tina un jurnal in care sa isi noteze cat de des apar durerile abdominale ( zilnic,saptamanal,la doua saptamani ),ce anume le face sa dispara,care este frecventa scaunelor si cum arata acestea ( culoarea,consistenta,prezenta mucusului )._

colica abdominala

Documents