comert international curs 4

24
Teorii cu privire la comerţul internaţional Cursul Nr.4 Explicaţii cu privire la determinanţii săi şi tentative de anticipare a trendurilor viitoare

Upload: gab88

Post on 08-Jun-2015

2.363 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Comert International Curs 4

Teorii cu privire la comerţul internaţional

Cursul Nr.4

Explicaţii cu privire la determinanţii săi şi tentative de anticipare a

trendurilor viitoare

Page 2: Comert International Curs 4

A. Teorii clasice

• Mercantilismul;

• Teoria avantajelor absolute( A. Smith);

• Teoria costurilor comparative de producţie( D. Ricardo);

• Teoria dotării naţiunilor cu factori de producţie( Modelul Hecksher-Ohlin)

Page 3: Comert International Curs 4

Mercantilismul

• A fost filozofia economică a secolului al XVI-lea;• Exprima convingerea că avuţia unei naţiuni se

exprimă prin cantitatea de metale preţioase de care dispune o ţară;

• Principalul deziderat al autorităţilor era sporirea rezervelor de aur şi argint;

• Calea de atingere a acestui deziderat era creşterea excedentului balanţei comerciale prin impulsionarea exporturilor şi restricţionarea importurilor;

Page 4: Comert International Curs 4

Continuare

• Din punct de vedere politic Mercantilismul a fost agreat de cercurile guvernamentale, de grupurile industriale şi chiar de lucrători;

• Numeroase grupuri de interese au înregistrat efecte negative sub formă de impozite mai mari, preţuri ridicate, menţinerea ineficienţei în economie, întârzierea restructurării pe baze sănătoase.

• Putem vorbi despre perenitatea filozofiei M.

Page 5: Comert International Curs 4

Teoria avantajului absolut

• A fost fondată de Adam Smith în lucrarea “An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations” publicată în 1776;

• Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului demonstrând că această filosofie slăbeşte bazele dezvoltării de succes pentru că împiedică actorii economici să elaboreze şi să practice strategii pe termen lung centrate pe concurenţa liberă ceea ce va duce la alocarea ineficientă a factorilor de producţie.

Page 6: Comert International Curs 4

Teoria avantajelor absolute

• Smith a susţinut că liberul schimb sporeşte bunăstarea naţiunilor;

• Întrebarea a fost- ce bunuri şi servicii trebuie să producă şi să exporte eficient o ţară;

• Răspunsul- acele bunuri şi servicii la care deţine un avantaj absolut-adică le produce cu costuri mai mici decât celelalte ţări;

Page 7: Comert International Curs 4

Exemplu

Producţia pe oră muncă

Franţa Japonia

vin 2 1

ceasuri 3 5

Page 8: Comert International Curs 4

Concluzii

• Numărul de produse diferite realizate într-o oră de muncă este diferit în cele două ţări;

• Franţa are un avantaj absolut la vin iar Japonia la ceasuri;

• Presupunem că se schimbă 2 sticle de vin pe 4 ceasuri;• Dacă se specializează ambele ţări vor avea de câştigat;• Nu răspunde la întrebarea ce se întâmplă cu ţările care

au avntaj absolut la toate produsele sau nu au avantaj absolut la nici-un produs.

Page 9: Comert International Curs 4

Teoria costurilor comparative de producţie( avantajului relativ)

• A fost elaborată de David Ricardo şi Robert Torrens;• Pleacă de la premisa că teoria avantajului absolut are

mai degrabă o dimensiune intuitivă decât practică;• Ia în considerare conceptul de cost de oportunitate;• Spre deosebire de teoria avantajului absolut care se

concentrează pe diferenţele absolute între productivităţile naţionale aceasta se centrează pe valorificarea diferenţelor relative între W;

Page 10: Comert International Curs 4

Exemplu

Producţia pe o oră de muncă Franţa Japonia

vin 4 1

ceasuri 6 5

Page 11: Comert International Curs 4

Teoria costurilor comparative de producţie• Presupunem că productivitatea muncii rămâne neschimbată

în Japonia dar se dublează în Franţa ca urmare a unor programe de recalificare a forţei de muncă;

• Franţa este de 4 ori mai competitivă decât Japonia la vin dar de doar 1,2 ori la ceasuri;

• Japonia deţine 0,25 din productivitatea Franţei la vin şi 0,83 din productivitatea la ceasuri;

• Avantajul relativ-este câştigul realizat de o naţiune care produce şi vinde la extern bunuri pe care le realizează cu costuri mai mici relativ la alte bunuri naţionale, iar în schimbul lor procură alte mărfuri a căror realizare la intern se dovedeşte mai puţin avantajoasă.

Page 12: Comert International Curs 4

Teoria dotării naţiunilor cu factori de producţie

• Teoria avantajelor comparative nu dă răspunsul la o întrebare fundamentală-ce factori determină care produse se califică pentru a avea avantaje comparative în cazul fiecărei ţări;

• Această teorie este elaborată de Eli Hecksher şi Bertin Ohlin;

• Analiza se bazează pe următoarele observaţii: -dotarea cu factori de producţie diferă de la o ţară la

alta; -bunurile sunt diferite în funcţie de tipurile de factori de

producţie utilizaţi pentru realizarea lor;

Page 13: Comert International Curs 4

Modelul H-O-S

• Factorii de producţie sunt abundenţi(ieftini) şi rari( scumpi);• O ţară va avea un avantaj comparativ la produsele pentru a

căror realizare se folosesc factori de producţie abundenţi,• Teoria a fost testată empiric de W. Leontieff folosind

analiza input-output pornind de la ideea prevalentă atunci în SUA că această ţară este intensiv dotată în capital şi deficitară în muncă;

• A prezumat că SUA exportă prioritar produse intensive în capital şi importă produse intensive în forţă de muncă;

Page 14: Comert International Curs 4

Modelul H-O-S

• Concluzia la care a ajuns a fost că SUA exportă prioritar produse intensive în muncă şi importă produse intensive în capital-paradoxul lui Leontieff;

• Criticii săi au considerat că: - a folosit un număr redus de sectoare economice; -a luat în considerare doar 2 factori de producţie.

Page 15: Comert International Curs 4

B. Teoriile moderne( bazate pe firmă)

• Teoria similarităţii între ţări;

• Teoria ciclului de viaţă al produsului;

• Teoria rivalităţii strategice globale;

• Teoria avantajelor competitive ale naţiunilor.

Page 16: Comert International Curs 4

Raţiunile fundamentării acestor noi explicaţii ale determinanţilor comerţului

• Creşterea importanţei companiilor multinaţionale;

• Incapacitatea teoriilor clasice de a explica determinanţii comerţului intra-industrial;

• Eşecul analiştilor de a verifica în practică prezumţiile teoriilor clasice;

• Diversificarea gamei factorilor de producţie.

Page 17: Comert International Curs 4

Teoria similarităţii între ţări• În 1961 economistul suedez Steffan Linder a

încercat să explice proliferarea comerţului intrasectorial;

• Esenţa teoriei- schimburile cu produse manufacturate se datorează existenţei în toate ţările lumii a unor panele de utilizatori având aceleaşi preferinţe de consum;

• La început firmele produc bunuri destinate prevalent pieţei interne;

• Pentru a valorifica efectele economiei de scară caută noi oportunităţi pe pieţele externe;

Page 18: Comert International Curs 4

Continuare

• Cele mai promiţătoare pieţe se dovedesc cele din ţările unde preferinţele consumatorilor sunt similare;

• Teoria sugerează că, cea mai mare parte a comerţului cu produse manufacturate se desfăşoară între ţările având un PNB pe locuitor similar;

• Teoria se dovedeşte utilă în explicarea comerţului cu produse diferenţiate pentru care marca şi reputaţia joacă un rol important în decizia de cumpărare.

Page 19: Comert International Curs 4

Teoria ciclului de viaţă al produsului

• Concepută pentru domeniul marketingului s-a folosit de Raymond Vernon pentru explicarea fundamentelor comerţului şi investiţiilor internaţionale;

• Teoria pune accentul pe creativitate, extinderea pieţelor, avantajele comparative şi răspunsul strategic al concurenţilor;

• Conform teoriei ciclul de viaţă al produsului cuprinde 3 etape( produs inovativ, produs matur şi produs standardizat);

Page 20: Comert International Curs 4

Teoria ciclului de viaţă

• În stadiul de produs inovativ: - o firmă creează şi lansează un produs nou; - produsul este răspunsul la cererea internă; - extragerea şi prelucrarea mesajelor pieţei este foarte

importantă; - produsele complexe trebuie lansate în ţările

dezvoltate, cu pieţe mari şi cu consumatori exigenţi; - cea mai mare parte a producţiei este destinată pieţei

interne, exporturile sunt marginale şi vizează testarea unor noi pieţe.

Page 21: Comert International Curs 4

Stadiul de produs matur

• Cererea pentru produsele inovative creşte substanţial pentru că utilizatorii le validează valoarea şi valoarea de întrebuinţare;

• Firmele inovative îşi sporesc capacităţile de producţie;

• Apar concurenţii interni şi străini atraşi de profiturile din sectorul respectiv;

• Competitivitatea se poate menţine prin reducerea costurilor şi se produce delocalizarea producţiei în alte ţări.

Page 22: Comert International Curs 4

Stadiul de produs standardizat

• Piaţa produselor se stabilizează devenind bunuri comune;

• Se amplifică procesul de producţie în străinătate în căutarea unor factori mai ieftini şi a unor regimuri fiscale mai permisive;

• Ţara inovatoare devine net sau exclusiv importator al acestor produse;

Page 23: Comert International Curs 4

În conformitate cu teoria ciclului de viaţă al produsului:

• Producţia internă începe în stadiul 1, atinge cote importante în stadiul 2 şi se reduce până la eliminare în stadiul 3;

• Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale în stadiul 1, devin importante în stadiul 2 şi sunt substituite cu importuri în stadiul 3;

• Concurenţa externă apare în faza finală a stadiului 1, se acutizează în stadiul 2 şi se transferă pe teren neutru în stadiul3.

Page 24: Comert International Curs 4

Teoria rivalităţii strategice globale

• Cele mai recente explicaţii aparţin economiştilor Paul Krugman şi Kevin Lancaster în anii 80;

• Firmele se preocupă să-şi dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piaţa globală;

• Explicaţia se concentrează pe deciziile strategice pe care le adoptă firmele atunci când concurează la scară internaţională;

• Mijloacele de care dispun firmele sunt: deţinerea de DPI, investiţiile în C-D, preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scară şi de gamă şi valorificarea curbei de experienţă.