comorile pamantului
TRANSCRIPT
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
1/21
Mineralogia si chimia Pamantului
0
Universitatea Al. I. Cuza Iasi
Facultatea de Geografie si
Geologie
Geografia turismului
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
2/21
Coordonator: Conf. Dr. Delia Androne Moraru Daniel
GT12
Iasi, mai 2015
Cuprins
Introducere2
Capitolul 1. Minerale si roci..
1.1.Ametistul..5
1.2.!irita."
1..Cuartul ro#$
1.%.Cristalul de stanca.&
1.5.A'atul(
1.".Galena10
1.$.)uc*situl.11
1.&.Apatitul...12
1.(.+alitul.1
1.10.Ara'onitul..........1%
Capitolul 2. !estera !ostona.15
-ilio'rafie1(
1
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
3/21
Cap. ! Minerale si roci
Mineralele au a/ut un loc important n e/oluia omului i n e3tinderea ci/ili#aiilor. 4amenii din
epoca de piatr foloseau unelte primiti/e din cremene. Cu apro3imati/ 10.000 de ani n urm, ei
au deprins te*nica e3traciei cuprului din minereurile sale naturale, i au in/entat ron#ul, un
alia de cupru i staniu, care a marcat nceputul epocii de ron#.
De la nceputul epocii de fier, cu .00 de ani n urm, oamenii au 'sit tot mai multe
metode de folosire a materialelor 'site n scoara terestr, i industria modern continu s
depind de e3ploatarea o'iilor minerale ale pm6ntului. 7ste important s tim ce sunt ele,
cum s8au format i cum s le deoseim atunci c6nd cutm #cminte noi.
4amenii de tiin au identificat circa .000 de minerale, dintre care doar 100 sunt
frec/ente. Mineralele sunt definite ca sustane anor'anice 9lipsite de /ia. 7le de oicei sunt n
stare solid, cu e3cepia ar'intului /iu, care este mercurul n starea sa natural i este lic*id.
Dou elemente, o3i'enul i siliciul, repre#int $%; din masa scoarei terestre. Alte ase
elemente 9aluminiul, fierul, calciul, sodiul, potasiul i ma'ne#iul repre#int alte 2%,2$;.
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
4/21
Datorit faptului c e3ist at6t de multe minerale n stare natural, mineralo'ii au treuit
s staileasc o aordare sistematic a identificrii, a#at pe diferenele dintre proprietile
fi#ice i c*imice ale fiecrui mineral. !roprietile studiate pot fi simple, precum culoarea i
duritatea, p6n la proprieti aflate prin anali#e complicate cu sustane c*imice.
>nele minerale, cum ar fi a#uritul 9alastru i malac*itul 9/erde pot fi identificate pe
a#a culorii. Ins culoarea poate adesea s introduc n eroare, deoarece multe minerale pot s
apar n culori foarte /ariate. Aceste /ariaii pot fi datorate impuritilor, cldurii, luminii,
iradiaiei i u#urii.
!rin #'6r6ierea unui mineral se produce o pulere. >neori culoarea acestei puleri difer de cea a
mineralului. De e3emplu, pulerea mineralului ne'ru *ematite este rou, pe c6nd pulerea
ma'ne#iului, care este asemntor cu *ematitul, este nea'r.
Duritatea este o alt metod de difereniere a mineralelor. Mineralele sunt ordonate pe
scara Mo*s 9numit dup un mineralo' austriac de la 1 la 10. Talcul, un mineral moale, este pe
po#iia 1 pe aceast scar, n timp ce diamantul, cea mai dur sustan natural, ocup po#iia
10.
4 alt proprietate a mineralelor folosit pentru identificare este cli/aul, felul n care
mineralul se desface n fee plane la lo/ire. De asemenea putem afla informaii despre un mineral
uit6ndu8ne prin el la lumin. Mineralele transparente las s treac lumina prin ele n aa msur
nct putem /edea prin ele. Mineralele translucide las s teac puin lumin, dar nu putem/edea prin ele. Mineralele opace nu las s treac lumina prin ele n sc*im o asor sau o
reflect. Aceste proprieti sunt utili#ate n diferenierea lor.
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
5/21
Alte minerale sunt fluorescente 9emit lumin sau i sc*im culoarea c6nd sunt e3puse la
radiaii ultra/iolete sau ra#e ?. >nele se ncarc electric c6nd sunt ncl#ite sau supuse la
presiune.
Anumite minerale se identific prin teste de laorator. De e3emplu, unele se di#ol/ n
aci#i fierini dar nu i n aci#i reci, pe c6nd altele se di#ol/ n aci#i concentrai, dar nu i n
aci#i diluai.
In epoca de piatr oamenii foloseau aurul pentru confecionarea iuteriilor, n timp ce n
epoca de ron# se folosea ar'intul. In #iua de a#i, iutierii folosesc o 'am lar' de minerale.
!ietrele preioase cele mai /aloroase sunt diamantele 9cele mai preuite fiind cele incolore,
mpreun cu smaraldul, ruinul i safirul, care sunt sunt preuite pentru culorile lor. Aceste pietre
sunt at6t de /aloroase nc6t 'reutatea lor n carate, un carat c6ntrind doar 200 de mili'rame.
Minerale
4
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
6/21
Scara lui Mohs
Ametistul
Cuartul este suficient de dur incat sa fie folosit si industrial, ca ara#i/.!e lan'a /aloarea
lor comerciala ca podoae, ametistele sunt purtate de episcopii si cardinalii crestini din #ilele
noastre, ca amintiri a patimilor lui +ristos si ca simol al pacii.
Ametistul este o nestemata pretuita
din Antic*itate. 73ista do/e#i ca era utili#ata pentru confectionarea iuteriilor si a si'iliilor din
7'ipt si Asia Mica, inca din urul anului 000 i.+r.
5
Fig.1-Ametist (minerals.ro)
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
7/21
Culoarea naturala a ametistului este adesea neuniforma, iar piatra poate fi incal#ita pentru
ca nuanta de /iolet sa fie dispersata omo'en, insa, daca piatra e incal#ita prea mult timp, culoarea
ametistului se poate sc*ima in 'alen, maro sau /erde.Ametistul repre#inta o /arietate de cuart.
Cele mai /aloroase esantioane pro/in din -ra#ilia, Muntii >ral din @usia, Insulele =ri
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
8/21
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
9/21
In ciuda denumirii sale, cuartul ro# poate aparea intr8
o 'ama lar'a de nuante, de la ro#8liliac*iu pana la culoarea
piersicii. Coloritul atra'ator se datorea#a urmelor de titan
sau de man'an pre#ente in structura cristalina a
mineralului. Aceasta /arietate este considerata prea
/aloroasa pentru a fi intreuintata in scopurile industriale
oisnuite in ca#ul cuartului.
Cristalele de cuart ro# sunt destul de rare. De oicei, ele sunt opace sau translucide si pot fi
foarte ine pusa in /aloare prin taietura in forma rotunda. Apare de oicei su forma de
esantioane amorfe, care sunt ulterior modelate de mesteri taiate in forma de dom, numita
caosan, sau transformate in mar'ele, care sunt apoi folosite la confectionarea colierelor.
Caracteristici Cuartul ro# face parte din clasa minerala a o3i#ilor. 7ste un o3id de
siliciu, care isi datorea#a culoarea specifica impuritatilor de titan sau de man'an continute in
structura cristalina. Daca nu ar e3ista aceste impuritati, cuartul ar fi un cristal perfect incolor.
In 'eneral, cuartul ro# este opac sau semiopac, amele efecte fiind cau#ate de pre#enta
fisurilor in interiorul cristalului. !rin urmare, cuartul ro# complet transparent este e3trem de rar.
#rigini In #ilele noastre, cuartul ro# de cea mai una calitate pro/ine din Minas Gerais
9-ra#ilia, Mada'ascar, Africa de =ud, Maine si alte re'iuni din =>A.
Cuartul roz
Clasa: o3i#i
=istem de cristali#are: tri'onal
)ormula c*imica: =i42
Duritate: $
Densitate: 2,"5
Cli/a: asent
=partura: concoidala sau nere'ulata
Culoare: trandafiriu, ro#
>rma: ala
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
10/21
Cristalul de stanca este /arietatea incolora, transparenta a cuartului, unul dintre mineralele
cele mai frec/ente din scoarta terestra. =e consituie in forme cristaline frumoase.
Cristalul de stanca este intotdeauna complet incolor. Cele mai frumoase esantioane sunt, de
re'ula, e3puse, in timp ce altele pot fi slefuite sau taiate pentru confectionarea de mar'ele si alte
tipuri de ornamente. Cristalul de stanca este lar' folosit la faricarea lampilor, a lentilelor si
ceasurilor, si este si materialul din care sunt confectionate 'lourile de cristal ale pre#icatorilor.
Cristalul de stanca nu are o /aloare deoseita ca piatra pretioasa, desi a fost folosit ca
inlocuitor pentru diamant, insa ii lipseste focul atat de apreciat la diamante si este mult mai
moale.
Caracteristici )ace parte din clasa minerala a o3i#ilor. Din punct de /edere c*imic, este
compus dintr8un atom de siliciu si doi atomi de o3i'en.
Cristalele acestui mineral fac parte din sistemul tri'onal de simetrie si se 'asesc frec/ent
su forma de prisme incolore pseudo*e3a'onale, terminate in piramide. Deoarece nu cli/ea#a, la
spar'ere, acestea iau adesea forma unor fra'mente asemanatoare unor mici ciouri de sticla.
#rigini Cristalul de stanca se 'aseste, alaturi de alte forme de cuart, in multe conte3te
'eolo'ice. Hacaminte e3ceptionale se afla in @io Grande do Eorte 9-ra#ilia, iar esantioane
frumoase au fost descoperite in Alpi, mai ales in )ranta si in pasul =t Gott*ard 97l/etia.
Cristalul de stanca
Clasa: o3i#i
=istem de cristali#are: tri'onal
)ormula c*imica: =i42
Duritate: $
Densitate: 2,"5
Cli/a: nu pre#inta
=partura: concoidala spre nere'ulata
Culoare: incolor
>rma: ala
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
11/21
Agatul
A'atul este o nestemata lar' folosita, pretuita pentru
en#ile sale concentrice caracteristice.Culoarea a'atului
este foarte /ariaila, fiind determinata de impuritati. Cel
mai adesea, este al laptos sau 'ri, dar poate a/ea si nuante
de ne'ru, run, /erde sau rosu, precum si cominatii ale
acestor culori.
A'atul este o 'orma de calcedonie. Calcedonia insasi
este o /arietate foarte compacta de cuart, ce se formea#a in cristale de marimea microscopica.
A'atul se distin'e prin dun'ile sale colorate caracteristice, cau#ate de diferitele impuritati din
structura mineralului.Caracteristici A'atul este compus din silice si face parte din clasa minerala a o3i#ilor.
Asemenea cuartului, fiind una dintre numeroasele /arietati ale acestuia, a'atul este un o3id de
siliciu. 7ste un mineral relati/ dur, fiind o /arietate de cuart, si se situea#a pe po#itia $ pe scara
Mo*s. Asadar, nu poate fi #'ariat cu o lama de cutit din otel. Deoarece a'atul este poros,
asoare cu usurinta culoarea artificiala.
#rigini =urse de a'at au fost descoperite in C*ina, 7'ipt, Alpii italieni, Mada'ascar si
Me3ic. Cel mai un a'at8musc*i 9moss8a'at pro/ine din re'iunea +industan din India.
Agatul
Clasa: o3i#i
=istem de cristali#are: tri'onal
)ormula c*imica: =i42
Duritate: $
Densitate: 2,"5
Cli/a: nu pre#inta
=partura: concoidala
Culoare: diferite culori in #one concentrice
>rma: ala
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
12/21
Galena
Galena este principala sursa industriala a elementului
metalic plum. 7ste un mineral des intalnit in filoanele
minerale *idrotermale. !rintre celelalte minerale alaturi de
care poate fi 'asita, se numara sfaleritul, fluorina, cuartul,
calcitul si pirita. Aceste minerale se formea#a prin
cristali#are, din lic*ide fierinti care urca in scoarta terestra
prin faliile sau crapaturile stratelor de roci. Galena este o
sulfura de plum fiecare molecula a acestui mineral contine
un atom de plumn si unul de sulf.
Galena este un mineral 'ri8ar'intiu, atunci cand este proaspat spart, dar poate fi siplumuriu8tern, mai ales daca a fost e3pus la aer mai mult timp.
Caracteristici" Galena este unul dintre cei peste 00 de memri ai 'rupei minerale a
sulfurilor. )iecare molecula de 'alena contine un atom de plum cominat cu un atom de sulf.
Cristalele de 'alena apartin sistemului de simetrie cuic si apar, de oicei, fie in forma de
cuuri, fie su forma de corpuri cu opt fete. Depunerile necristali#ate apar ca mase amorfe,
forme 'ranulare de mici dimensiuni sau fire lun'i, sutiri.
#rigini : >nele dintre cele mai importante surse de 'alena se 'asesc in -roen +ill, EeJ
=out* Kales 9Australia Andreaser', )reier' si Muntii +ar# Alpii
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
13/21
Fuchsitul)uc*situl este un mineral relati/ rar, care pre#inta un
interes deoseit pentru colectionari. 7ste o /arietate de mica
9musco/it.
)uc*situl este /arietatea de /erde a musco/itului, la
randul lui cea mai frec/enta specie minerala de mica.
Coloritul sau caracteristic se datorea#a pre#entei
impuritatilor de o3id de crom: unele esantioane pot contine
Cr24 in proportie de 5; din 'reutate.
)uc*situl contine o concentratie mai ridicata de o3id de crom decat orice alt memru al
'rupului micelor. Maripositul, un mineral micaceu ote#at dupa localitatea Mariposa dinCalifornia, are e3act aceeasi forma ca fuc*situl, dar nu contine niciodata mai mult de un procent
de o3id de crom.
Caracteristici " )uc*situl face parte din clasa minerala a silicatilor. )iecare molecula a lui
contine elemente metalice potasiu, aluminiu si crom, impreuna cu nemetalele siliciu, o3i'en si
*idro'en. Cristalele sunt conforme cu sistemul de simetrie monoclinic, in care nicio perec*e de
fete nu are aceeasi lun'ime, latime sau inaltime.
#rigini" Hacaminte importante se afla in Aosta, -ol#ano, Como, =ondrio si Lerceli 9Italia,
precum si in Muntii >ral 9@usia. In @omania, fuc*situl se 'aseste in -anatul de =ud, in roci
'aroice.
Fuchsit
Clasa: silicati
=istem de cristali#are: monoclinic
)ormula c*imica: 9Al, Cr=i41%94+2
Duritate: 2
Densitate: 2,$$ 2,&&
Cli/a: perfect
=partura: nere'ulata
Culoare: /erde
>rma: ala
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
14/21
Apatitul
Apatitul are, de oicei, culoarea /erde, dar mai poate fi
alastru8inc*is, maro , 'ri, purpuriu, rosiatic, al, 'alen sau
complet incolor. 7ste lar' raspandit in scoarta terestra si, in
acelasi timp, este principalul component al smaltului dintilor
umani. 4 prolema a apatitului este faptul ca se confunda usor
cu alte minerale si pietre semipretioase, iar de aici pro/ine, de
altfel, si denumirea sa: apatit deri/a din cu/antul 'recesc apate, care inseamna ama'ire.
Apatitul de o calitate inferioara fata de cea 'ema constituie una dintre sursele maore de fosfor.
Caracteristici" In pre#ent, denumirea apatit este data unui 'rup de minerale, care
inculde fluorapatit, clorapatit, *idr3ilapatit. Apatitul face parte din clasa fosfati8arseniati8
/anadati, care contine si minerale 9semi pretioase. 7ste un fosfat de calciu, ce contine si atomi
de clor, fluor, *idro'en si o3i'en.
Cristalele de apatit sunt frec/ente si se 'asesc, de oicei, in forme prismatice si tuulare
9asemanatoare cu lautile de masa.
#rigini" >nele dintre cele mai frumoase esantioane de apatit se 'asesc in 4ntario si
Nueec 9Canada in Duran'o si in Andalu#ia 9=pania.
Apatit
Clasa: fosfati8arseniati8/anadati
=istem de cristali#are: *e3a'onal
)ormula c*imica: Ca59!4%9), Cl, 4+
Duritate: 5
Densitate: ,2
Cli/a: nedefinit
=partura: concoidala spre nere'ulata
Culoare: incolor, /erde, alastru, 'ri, run, rosiatic
>rma: ala
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
15/21
$alitul
+alitul este uneori cunoscut ca sare 'ema si este folosit
preponderent ca mineral industrial. In 'eneral, este incolor
sau al, dar unele esantioane pot a/ea pete alastre,
portocalii, purpurii, rosii sau 'alene. 7ste cunoscut din cele
mai /ec*i timpuri fiind rafinat de multa /reme si folosit
drept condiment pentru mancare si conser/at. Mai recent a
de/enit o sursa importanta de clor si sodiu.
Denumirea *alitului pro/ine de la cu/antul 'recesc *als care inseamna mare sau sare.
Desi o mare parte din sarea folosita in ucatarie si drept conser/ant alimentar pro/ine din
#acaminte solide de *alit e3ploatate minier, *alitul folosit pentru otinerea clorului si sodiului
mai pro/ine si din apa marii 9saramura.
Caracteristici" +alitul este o *alo'enura, memru al unei clase de minerale compuse
dintr8un element metalic , cominat cu unul dintre *alo'en clor, rom, fluor sau iod.
Cristalele de *alit fac parte din sistemul cuic de simetrie. 7le seamana frec/ent cu niste
cuuri, desi unele esantioane au fete conca/e: acestea sunt cunoscute su numele de cristale
+opper 9palnie. Atunci cand nu este lar' cristali#at, *alitul poate fi 'asit in forme fin cristaline
9*aitus masi/ sau in mici 'ranule.
#rigini" Hacaminte e3ploataile de *alit se 'asesc in numeroase locuri pe 'lo. !rinter
cele mai importante, sunt cele din re'iunile: =#al#ur', 4ntario, Da3 9)ranta, =tassfurt
9Germania, !una 9India, A'ri'ento 9Italia, =ieria.
$alit
Clasa: *alo'enuri
=istem de cristali#are: cuic
)ormula c*imica: EaCl
Duritate: 2
Densitate: 2,1"
Cli/a: perfect
=partura: concoidala
Culoare: incolor, al, 'alen, rosu, alastru
>rma: ala
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
16/21
Aragonitul
Desi ara'onitul are aceeasi formula c*imica precum
calcitul si /ateritul, intre cele trei minerale e3ista o serie de
diferente importante. Ara'onitul poate fi 'ri, al, 'alui sau
complet incolor. A fost confirmat ca mineral distinct in 1$($ si
numit dupa localitatea Molina de Ara'on, din =pania, unde a fost
descoperit.
Desi ara'onitul este mai putin raspandit decat ruda lui
apropiata, mineralul calcit, el a fost primul care a atras atentia mineralo'ilor. Calcitul a fost
descoperit in 1&". 7ste de asemenea inrudit cu /ateritul, un mineral e3trem de rar, care a fost
clasificat ca specie mineralo'ica distincta aia in anul 1(11.
Caracteristici" Memru al clasei minerale a caronatilor, ara'onitul este un caronat de
calciu. Cristalele de ara'onit se incadrea#a in sistemul de simetrie ortoromic, in care trei a3e
sunt ine'ale, dar toate se intalnesc in un'*iuri drepte. In e3terior, cristalele pre#ina adesea sase
fete 9sunt pseudo*e3a'onale, a/and tendinta de in'emanare sau maclare. =u lumina
ultra/ioleta, unele cristale de ara'onit pre#inta o fluorescenta /er#uie, alastru desc*is, ro# sau
'alena.
#rigini" Ara'onitul de cea mai una calitate se 'aseste in urmatoarele re'iuni: Carintia
9Austria, Cumria 9An'lia, Grosseto 9Italia, Mi'ranilla si Molina de Ara'on 9=pania.
Aragonit
Clasa: caronati
=istem de cristali#are: ortoromic
)ormula c*imica : CaCo
Duritate: O 8 %
Densitate: 2,(% 2,(5
Cli/a: distinct
=partura: suconcoidala
Culoare: 'ri, al, 'alui, /erde, maro, roscat >rma: ala
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
17/21
Cap.% ! Pestera Posto&na
!estera !ostona este cea mai lun'a
pestera carstica cunoscuta din =lo/enia, o
ade/arata iuterie a re'iunii carstice situataintre !ostona si Trieste si caracteri#ata prin
carene, doline, pesteri si prapstii, parauri
care dispar si lacuri intermitente. >nele din
aceste fenomene, care au luat nastere in urma
actiunii apei asupra calcarului soluil, au fost
indentificate si descrise pentru prima data
c*iar in =lo/enia. Din lun'imea de 20 m 'alerii descoperite pana acum, doar 5,2 m se
/i#itea#a, restul sunt straatute de parauri sau inundate permanent.
4 /i#ita in !estera !ostona durea#a doua ore si umatate, dupa o calatorie de doi ilometrii
cu trenul, mocanita pesterii, /i#itatorii isi continua /i#ita pe os pe o distanta de aproape un
ilometru, in cea mai frumoasa parte a pesterii, care includeMuntele Mare 9 cunoscut si su
numele de Cal/arul, !esterile )rumoase si =ala de Concerte. Apoi, /i#itatorii se urca din nou in
trenulet la statia de lana'a =ala de Concerte si se intorc la intrare. Trenul trece mai intai prin
'aleriile Lec*ii !esteri. Aceasta parte a comple3ului de pesteri a fost descoperita in 1&1& de un
localnic pe nume
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
18/21
!estera !ostona s8a format in calcarul aparut in apa marii acum $0 milioane de ani, in
Cretacic. In timpul perioadei Tertiare, marea s8a retras si pe uscat au inceput procesele carstice.
In epoca !liocena, acum apro3imati/ milioane de ani, raurile de suprafata au inceput sa dispara
in calcar si sa cur'a prin suteran inspre nord si catre Marea !anonica, din care asta#i nu a mai
ramas decat Marea Eea'ra. !araurile
suterane au format 'aleriile pe trei ni/eluri.
Cele mai /ec*i 'alerii sunt cele uscate de la
ni/elul superior. Acestea s8au surpat in mai
multe locuri si sunt 'reu accesiile, cele mai
recente sunt 'aleriile inundate, aflate la
adancimea de 15820 m, care sunt modelate in
#ilele noastre prin actiunea raului suteran
!i/a. Acest rau poate fi /a#ut afara, lan'a intrare, unde cooara in pestera si apoi in !estera
Insula, !estera Eea'ra si !estera !i/a.
Ei/elul cel mai e3tins al !esterii !ostona, cel din miloc, a fost sapat de predecesorul
raului !i/a la inceputul 7pocii Glaciare, acum 1,5 milioane de ani. !estera !ostona este
renumita pentru e3traordinara /arietate de speleoteme 9 formatiuni de pestera cum ar fi
stalactitele, stala'mitele, perlele de ca/erna, etc intr8o mare 'ama de culori si forme. Culoarea
rosiatica pro/ine de la ar'ila carstica o'ata in o3i#i de fier. Euantele de ne'ru si 'ri, /in de lao3i#ii de man'an. In afara de forma si si culoare, speleotemele se diferentia#a dupa /arsta.
=peleotemele cele mai /ec*i din !estera !ostona au inceput sa se forme#e acum mai ine de
500.000 de ani. Cele mai
multe speleoteme a caror
/arsta este cunoscuta au
mai putin de 50.000 de
ani. Temperatura in
pestera este destul de
constanta, respecti/ 10 P C
pe toata durata anului.
Muntele Mare
9 Cal/arul repre#inta
17
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
19/21
punctul cel mai inalt de pe traseu prin pestera cu %0 de metri mai inalt fata de intrarea in
pestera. Muntele s8a format in urma prausirii unor locuri desprinse din ta/anul a ceea ce era
odata o sala la intersectia 'aleriilor suterane. Aici ta/anul are o 'rosime de 50 de metri si
datorita oltii naturale este e3trem de solid.
!artea din !estera !ostona cunoscuta si su numele de !esterile )rumoase este o ade/arata
iuterie a acestei lumi suterane. Aceste 'alerii cu putin mai lun'i de 500 metri au fost
descoperite in 1&(1, dar nu au fost desc*ise accesului turistilor pana in 1(2". 7le contin o serie
de incaperi frumoase cum ar fi: =ala Ala, =ala @osie si =ala Tuurilor, decorate cu stala'mite
ale si respecti/ rosii si cu stalactite minuscule cunoscute su numele de tuulete sau spa'*ete.
Intrarea in !esterile )rumoase se face tra/ersand !odul @usesc, construit de pri#onierii rusi in
timpul !rimului @a#oi Mondial. =ala Tuurilor, isi datorea#a numele, numeroaselor stalactite
minuscule, sutiri ca spa'*etele, de pe ta/an.
Din !esterile )rumoase, drumul /a
conduce de8a lun'ul unui tunel cu lun'imea de
100 m construit de om, catre Galeria @usa.
De aici un al doilea tunel, lun' de
apro3imati/ 500 m face le'atura cu !estera
Eea'ra si !estera !i/a.
!e 2 aprilie 1(%%, parti#anii au /enit prinacest tunel dinspre !estera Eea'ra, si si8au croit
drum spre un depo#it de comustiil de lan'a intrarea principala si i8au dat foc si apoi au re/enit
la suprafata pe acelasi drum, trecand prin Galeria @usa si !estera Eea'ra. De la Galeria @usa se
aun'e la punctul cel mai de os din calatoria prin pestera, la 20 de metri su ni/elul intrarii si la
peste 100 m adancime de la suprafata.
Cea mai frumoasa stalactita din pestera si la a#a Muntelui Mare, este Diamantul, simolul
!esterii !ostona.
=ala de Concerte este cea mai mare sala din !estera !ostona , are o inaltime de
apro3imati/ %0 de metrii si poate adaposti pana la 10.000 de persoane. Aici e3ista un ecou foarte
puternic, care durea#a aproape " secunde.=ala acopera o suprafata de 000 mQ.
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
20/21
pestele om 9!roteus an'uinus. !estele 8om este or si respira prin ran*ii e3terne. !oate sa
traiasca pana la 100 de ani si traieste numai in ape carstice ale Carstului Dinaric, unde se
*raneste cu microor'anisme.
19
-
7/24/2019 Comorile Pamantului
21/21
Bibliografie
1. D. Androne, Mineralogie, Editura Tehnopress, Iasi, 2008
2. Iancu .!. " 200# " $etrologie %eta%orfica, Ed. &edco% 'ibris, Iasi
(. Erhan ).,Iancu .!. " 1**+ " Metale si pietre pretioase, Ed. ni-. Al. i. /ua Iasi.
. /olectia /o%orile $a%antului " DeAgostini
3. 444.%inerals.ro
20
http://www.minerals.ro/http://www.minerals.ro/