comparatie intre transfond si target
TRANSCRIPT
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................2
Capitolul 1 – SISTEME EUROPENE DE PLĂŢI.................................................................3
1.1. Aspecte generale.........................................................................................................3
1.2. Structura sistemului european de plăţi........................................................................6
Capitolul 2 – ANALIZA COMPARATIVĂ DINTRE SISTEMELE EUROPENE DE
PLATA TRANSFOND, TARGET SI TARGET 2..............................................................10
2.1. Aspecte generale........................................................................................................10
2.2. TransFond vs TARGET............................................................................................11
2.2.1. Prezentarea relatiilor existente intre cele doua siteme de transfer electronic.....11
2.2.2. Descrierea serviciilor oferite...............................................................................12
2.3. De la TARGET la TARGET 2..................................................................................17
Capitolul 3- STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIUL DE PLATI SI DE FACTURARE
ELECTRONICĂ..................................................................................................................20
3.1 Plăţile electronice.......................................................................................................20
3.1.1. Implementarea sistemului de plăţi electronice....................................................20
3.1.2. Instrumente electronice de plată.........................................................................23
3.1.3. Semnătura electronică........................................................................................26
3.1.4. Canale alternative de plăţi electronice................................................................28
3.2. Serviciul de facturare electronica: e-Factur@...........................................................32
3.2.1. Recunoaşterea juridică........................................................................................34
3.2.2. Operaţiuni privind serviciul de facturare electronică..........................................35
3.3. Dezvoltări ale sistemelor europene de plăţi...............................................................41
CONCLUZII........................................................................................................................44
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................46
1
INTRODUCERE
Practicile şi standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta.
Instrumentele de plată au fost dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor
domestici, fie ei consumatori, corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de
specificul socio-cultural, economic, geografic sau de cadrul legal.
Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi este una dintre cele mai importante
realizări ale sistemului bancar românesc. În prezent, se derulează câteva proiecte de
dezvoltare a sistemului, cu scopul automatizării complete şi creşterii eficienţei acestuia. Pe
lângă aceste proiecte însă, Sistemul Electronic de Plăţi va suferi transformări şi din
perspectiva peisajului european al sistemelor de plăţi şi al integrării în structurile europene.
Astăzi, sistemele de plăţi din Europa sunt destul de fragmentate. Practicile şi
standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta. Instrumentele de plată au fost
dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor domestici, fie ei consumatori,
corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de specificul socio-cultural, economic,
geografic sau de cadrul legal.
Băncile se confruntă cu schimbări semnificative în piaţa europeană a plăţilor,
generate de procesul de integrare europeană şi de introducere a EURO, dar şi de alţi
factori:
se intensifică cererile venite atât dinspre consumatori, cât şi dinspre corporaţii.
Consumatorii sunt din ce în ce mai puţin loiali, alegând cele mai bune oferte de la diferite
bănci. Corporaţiile cer din ce în ce mai mult valoare adaugată, servicii de plăţi integrate la
preţuri mici.
furnizorii nebancari ai serviciilor de plăţi pătrund pe piaţa europeană, fiind
competitori ai băncilor sau posibili parteneri.
modificările de reglementări şi cerintele de conformitate consumă o mare parte
a bugetelor destinate infrastructurilor informatice, şi multe dintre aceste proiecte sunt
legate de plăţi.
schimbările de tehnologie forţează băncile să-şi reproiecteze arhitecturile IT şi
impulsionează noi proiecte informatice.
Sistemele europene de compensare şi decontare au fost iniţial create să
indeplinească cerinţele naţionale. Ele sunt diverse şi nu sunt aliniate cu necesităţile unei
monede unice. Infrastructura financiară a zonei EURO se află în prezent într-un proces de
transformare, provocat de introducerea EURO şi de schimbările tehnologice.
2
Capitolul 1 – SISTEME EUROPENE DE PLĂŢI
Sistemul de plăţi si compensări reprezintă o componentă importantă a sistemului
monetar si prin aceasta a infrastructurii financiare a economiei,asigurand circulatia banilor
si transferul de active monetare. Descărcarea de obligaţie pentru schimbul mărfii,
serviciului sau altui activ, se face de persoana care devine noul proprietar prin cedarea
către fostul proprietar a unui activ convenabil acestuia. Dacă activul transmis este sub
formă de monedă, obligaţia este pecuniară şi se consideră îndeplinită printr-un act de plată.
Relaţiile din cadrul sistemului de plăţi sunt relaţii pecuniare si acestea trebuie să se
finalizeze prin plata definitivă şi irevocabilă pentru ca tranzacţia să se incheie si să înceapă
un nou ciclu.
1.1. Aspecte generale
Sistemul de plăţi este indisolubil legat de monedă, iar evoluţia acesteia a determinat
apariţia şi perfecţionarea sistemului de plăţi ca un cadru organizat al transferurilor
monetare în scopul finalizării tranzacţiilor economice. Sistemul de plăţi a apărut din cele
mai vechi timpuri ca un sistem de reguli, la început sub forma unor practici, apoi a unor
reguli emise de conducătorii statelor, mai târziu de bănci si în final de autorităţi monetare
ca instituţii specializate ale statului.1
În economiile naturale bunurile se schimbau în natură,tranzacţiile fiind cunoscute
sub denumirea de troc, o formă de schimb reciproc care presupunea dubla coincidenţă a
necesităţilor participanţilor la schimb. În această perioadă nu putem vorbi de o plată care
presupune existenţa monedei şi deci a unor relaţii pecuniare, ci de tranzacţii care se făceau
pe baza unor anumite mărfuri acceptate de comunitate. Abstractizarea noţiunii de marfă
intermediară general valabilă a dus la apariţia monedei metalice care a făcut ca din ce in ce
mai mult tranzacţiile să se efectueze în acest tip de monedă, oferind mai multe avantaje.
Din acest moment putem vorbi de plăţi în monedă şi chiar de apariţia unor elemente de
sistem de plăţi, cum ar fi metalele de confecţionare şi forma monedei. Creşterea
schimburilor comerciale şi cantitatea limitată a metalelor preţioase au determinat apariţia
1 Stănel, Gheorghe: Sistemul plăţilor interbancare: concepte, instrumente, procedee, transferuri şi plăţi, riscuri, securitatea operaţiunilor, biblioteca online ASE
3
în Evul Mediu a monedei de hârtie, aceasta devenind moneda-semn întrucât putea fi
transmisă de purtător în schimbul mărfurilor pe care le putea cumpăra. Cam in aceeaşi
perioadă apar şi băncile comerciale care au creat un cadru organizat şi mai sigur pentru
plata tranzacţiilor. Pierderea convertibilităţii monedei-hârtie a făcut ca aceasta să nu mai
fie absolut necesară in tranzacţii, fiind înlocuită de moneda de cont (scripturală).
Plăţile în moneda scripturală sunt considerate un şir de servicii prestate clientelei de
către bănci pe baza schimbului de informaţie între ordonator, bancher şi beneficiar în
legătură cu transferul unei sume de bani şi înscrierea acesteia în conturile a cel puţin doi
titulari. Aceste plăţi se bazează pe fiduciaritatea în monedă şi sistemul monetar a tuturor
participanţilor la circuitul monetar (agenţi economici şi noneconomici, populaţia şi
instituţiile de credit) şi pe responsabilitatea asupra monedei asumată de stat prin banca
centrală. Această încredere în monedă ( o creanţă asupra băncii centrale) şi în banca
centrală constituie baza evoluţiei sistemului de plăţi.Plăţile în moneda scripturală necesită
însă şi instrumente specifice de plată care să cuprindă şi instrucţiunea dată de debitor
pentru onorarea plăţii în favoarea creditorului.Cele mai vechi instrumente de plată atestate
documentar au fost cambiile despre care există informaţii că circulau în anii 500-600 în
China.
Progresul rapid în domeniile informaticii şi a comunicaţiilor din ultimele decenii
ale secolului trecut, au condus la apariţia monedei electronice şi a plăţilor electronice care
au comprimat distanţele şi au redus timpul de decontare până la suprapunerea momentului
tranzacţiei cu cel al plăţii.
În România, plăţile fără numerar apar la începutul secolului XVIII-lea şi primele
atestări documentare vorbesc despre casele de negoţ de la Bucureşti la 1700 şi Braşov şi
Sibiu la 1750, unde circulau prin gir (zalog) înscrisuri sub denumirea de poliţă. Celelalte
instrumente de plată (cec,virament) sunt atestate de abia la începutul secolului al XIX-lea.
Prin înfiinţarea BNR în 1880 s-a reglementat circulaţia monetară şi s-a impus semnul
monetar al ţării. În 1919 se înfiinţează Case de Compensaţiuni în Bucureşti, iar în 1926 se
înfiinţează Serviciul Naţional de viramente la BNR, acest serviciu fiind strămoşul
activităţii de decontare pe bază brută care se desfaşoară azi la BNR. În 1990 sistemul
bancar se reorganizeză pe două nivele, banca centrală si băncile comerciale şi un nou
4
sistem de compensare şi decontare se pune în aplicare în 1995. Totodată, se creează
sistemul naţional de plăţi interbancare în care BNR are rolul conducător.
Sistemul de plăţi intern se aliniază, treptat, la sistemul de plăţi folosit de Uniunea
Europeană, iar în 2005 se implementaează compensarea automată a plăţilor de mică
valoare şi sistemul de plată de decontare brută în timp real a plăţilor de mare valoare, un
sistem electronic folosit de asemenea de ţările membre ale UE.
Practicile şi standardele privind plăţile sunt diferite de la o ţară la alta.
Instrumentele de plată au fost dezvoltate în timp şi sunt croite pe nevoile utilizatorilor
domestici, fie ei consumatori, corporaţii sau instituţii guvernamentale, depinzând de
specificul socio-cultural, economic, geografic sau de cadrul legal.
Băncile se confruntă cu schimbări semnificative în piaţa europeană a plăţilor,
generate de procesul de integrare europeană şi de introducere a EURO, dar şi de alţi
factori:
se intensifică cererile venite atât dinspre consumatori, cât şi dinspre corporaţii.
Consumatorii sunt din ce în ce mai puţin loiali, alegând cele mai bune oferte de la diferite
bănci. Corporaţiile cer din ce în ce mai mult valoare adaugată, servicii de plăţi integrate la
preţuri mici.
furnizorii nebancari ai serviciilor de plăţi pătrund pe piaţa europeană, fiind
competitori ai băncilor sau posibili parteneri.
modificările de reglementări şi cerinţele de conformitate consumă o mare parte a
bugetelor destinate infrastructurilor informatice, şi multe dintre aceste proiecte sunt legate
de plăţi.
schimbările de tehnologie forţează băncile să-şi reproiecteze arhitecturile IT şi
impulsionează noi proiecte informatice.
Sistemele europene de compensare şi decontare au fost iniţial create să
îndeplinească cerinţele naţionale. Ele sunt diverse şi nu sunt aliniate cu necesităţile unei
monede unice2.
Potrivit conceptelor cuprinse în Tratatul de la Maastricht, politica monetară unică în
Uniunea Monetară Europeană va fi o politică a dobânzii de felul celor aplicate în
ansamblul Uniunii Europene.
2 http://www.marketwatch.ro/articol/1578/Sistemul_Electronic_de_Plati_si_integrarea_europeana/
5
Această politică se caracterizează prin reglarea lichidităţii bancare în curs şi prin
pilotajul ratelor pe termen foarte scurt pe piaţa monetară a euro, începând cu creditele de la
zi la zi, care vor constitui principalul obiectv operaţional al SEBC (Sistemul European al
Băncilor Centrale)3.
1.2. Structura sistemului european de plăţi
Sistemul european de decontări are două componente:
1. Sistemul de plăţi aferent decontărilor de mare valoare (large-value payment
systems). Acest sistem este utilizat cel mai frecvent pentru decontările aferente tranzacţiilor
interbancare. Acestea au în vedere îndeosebi:
operaţiunile interbancare aferente tranzacţiilor de pe piaţa monetară;
partea aferentă tranzacţiilor cu titluri;
partea aferentă tranzacţiilor de schimb valutar în euro.
2. Sistemul de plăţi aferent decontărilor de retail (retail payment systems). Acest
sistem are în vedere plăţile pentru clienţii băncilor cum ar fi:
clienţi individuali;
firme;
autorităţi publice.
Sisteme de plăţi de mare valoare.
Ele au în vedere plăţile de mare valoare, după cum se poate deduce din denumire.
Se adresează atât plăţilor naţionale cât îndeosebi celor internaţionale/transfrontaliere.
În Uniunea Europeană se pot identifica următoarele sisteme de plăţi de mare
valoare:
TARGET
EURO 1 (Euro System of EBA Clearing Company). După cum se poate
deduce, este vorba de o societate de clearing a Asociaţiei Bancare Europene (Euro Banking
Association - EBA). Sistemul a fost înfiinţat în 2000. Funcţionarea lui are la bază plăţile pe
bază netă. La sfârşitul zilei, tranzacţiile se decontează prin intermediul conturilor deschise
3 Basno, Cezar, Nicolae, Dardac, Managementul bancar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, p.257.
6
la BCE. Asigură decontarea inclusiv a tranzacţiilor dintre băncile din cele 15 state
europene şi din 5 neeuropene.
PNS (French Paris Net Settlement). Este de asemenea un sistem de decontări
pe bază netă. Se afirmă despre el că este un sistem hibrid, participanţii la sistem putând să
îşi stabilească de comun acord care este nivelul plafonului de decontare finală în cadrul
plăţilor reciproce. În acest caz, intermediarul în derularea transferului îl reprezintă Banca
Naţională a Franţei.
SPI (Spanish Servicio de Pagos Interbancarios). Sistemul este deschis
clienţilor. Are în vedere îndeosebi plăţile internaţionale provenite atât din tranzacţii
interbancare precum şi din cele ale clienţilor. Schimbul ordinelor de plată se realizează pe
parcursul întregii zile, urmând ca la finalul zilei să se realizeze decontarea prin intermediul
Băncii Spaniei.
POPS (interbank settlement system - Finland). Funcţionează pe principiile
unui sistem cu decontare în timp real, atât pe bază brută, cât şi pe bază netă.
CLS (continuous linked settlement system for foreign exchange
transactions). În tranzacţiile de schimb valutar internaţional pot apărea probleme legate de
diferenţa de fus orar, precum şi din diferenţa de timp între momentul decontării de către
fiecare participant la tranzacţie. Pentru un interval de timp, una din părţi poate să rămână
descoperită în raport cu contrapartida tranzacţiei. În această direcţie, sistemul a eliminat
riscul prin plata simultană a ambilor participanţi la tranzacţie. BCE funcţionează ca şi
agent de decontare în cadrul acestui sistem de plăţi. Toate plăţile şi încasările aferente CLS
se derulează prin intermediul EPM (ECB payment mechanism) evident în şi prin
TARGET.
Sisteme de plăţi de mică valoare
În anul 2002 a fost constituit Consiliul European de Plăţi (European Payment
Council - EPC). El a realizat definirea rolului şi procedurilor utilizate pentru plăţile în euro.
EPC a pus bazele conceptului SEPA (Single euro payments area).
În acest proiect sunt implicate:
Banca Centrală Europeană;
Comisia Europeană;
7
Autorităţile Naţionale.
Aceasta reprezintă de fapt o zonă în care firmele, participanţii la viaţa economică se
pot efectua operaţii de încasări şi plăţi în euro, în aceleaşi condiţii, drepturi şi obligaţii
aferente tranzacţiilor, indiferent de localizarea lor geografică. Este un element de avans în
integrarea europeană, precum şi de ridicare a nivelului plăţilor de retail în sensul că acestea
vor fi mai eficiente şi mai ieftine.
Cele mai importante sisteme de plăţi de mică valoare din interiorul Uniunii
Europene sunt:
CEC (Centre for Exchange and Clearing) din Belgia;
CHS (Brussels Clearing House);
PMJ (Banks Payment System) din Finlanda;
SIT (Systeme Interbancaire de Telecompensation) din Franţa;
RPS (Retail Payment System) din Germania;
ACO (Athens Clearing Dinfice) din Grecia;
DIAS (Interbanking System) din Grecia;
IRECC (Irish Retail Electronic Payments Clearing Company Limited) din Irlanda;
IPCC (Irish Paper Clearing System for Interbank Payments) din Italia;
LIPS – Net (Luxembourg Interbank Payment System on a net basis) din
Luxemburg;
CSS (Clearing and Settlement System) din Olanda;
SICOI (Interbank Clearing System) din Portugalia;
SNCE (National Electronic Clearing System) din Spania;
STEP 2 sitem din EBA Clearing Company (introdus în 2003). Acest sistem vine
să completeze prima parte a sistemului de plăţi al BCE (STEP 1). Prin procesarea plăţilor
de mică valoare, pentru decontarea tranzacţiei este necesară identificarea destinaţiei prin
intermediul IBAN (International Bank Account Number) şi BIC (Bank Identifier Code).
Sistemul funcţionează pe principiul unei case de compensaţie automate transeuropene
(pan-European automated clearing house PE-ACH). De regulă sumele procesate sunt până
la nivelul a 50000 euro/tranzacţie.
Instrumentele de plată folosite frecvent în spaţiul european sunt:
8
Transfer credit – prin care titularul unui cont dă dispoziţie propriei bănci să
realizeze debitarea propriului cont şi să crediteze contul de contrapartidă al beneficiarului
sumei.
Direct debitul – ca şi procedură, derularea este similară cu cea anterioară, doar că
în acest caz banca în baza unei convenţii/contract anterior are autorizarea de debitare
directă a contului în momentul în care creditorul solicită acest lucru.
Plăţi prin carduri – atât cele de debit cât şi cele de credit prin care titularul indică
suma şi destinaţia de debitare a contului din disponibilul existent sau de angajare
suplimentară a sumei din credit, în cazul în care este vorba de un card de credit, în limita
plafonului prestabilit.
Cecurile – reprezintă o altă formă de generare a unei decontări prin care titularul
de cont dă ordin propriei bănci să facă un transfer bancar.
Moneda electronică – reprezintă o modalitate facilă de finalizare a tranzacţiilor
între participanţii la circuitul economic. Tendinţa este de creştere a ponderii acestei din
urmă4.
Politica monetară europeană înseamnă primordial dirijarea fluxurilor monetare în
ansamblul Uniunii Europene, ceea ce implică derularea operativă şi în siguranţă a plăţilor
pe tot cuprinsul ţărilor integrate. Este obligatoriu, deci, să funcţionete un sistem de plăţi şi
compensări integrat, care să tranziteze toate operaţiile interbancare şi care să asigure o
perfectă fluiditate a monedei centrale în întreaga zonă Euro.
În marea majoritate a ţărilor europene s-a structurat, în timp necesitatea segmentării
derulării sistemlor de plăţi, astfel:
sistemul de compensaţii curente, caracterizat printr-un număr considerabil de
valori reduse şi folosind instrumente uzuale: cecuri, cărţi bancare, viramente, ordine de
plată etc.;
sistemul de compensaţii privind plăţile de valori mai restrânse ca număr de
operaţiuni, dar de valori ample referitoare la viramentele de trezorerie, plăţi privind
livrările de titluri şi operaţiunile pe piaţa monetară şi valutară5.
4 Ungureanu, Pavel, Bănci, burse şi profit pe piaţa financiară, Ed. Dacia, Cluj-Napocca, 2007, p.61-62.5 Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Integrare monetar - bancar europeană, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001, p. 48.
9
Capitolul 2 – ANALIZA COMPARATIVĂ DINTRE SISTEMELE EUROPENE DE
PLATA TRANSFOND, TARGET SI TARGET 2
2.1. Aspecte generale
Relaţiile dintre bancă şi client au fost radical schimbate de progresele înregistrate
în domeniul informaticii şi al telecomunicaţiilor. Într-o societate în care timpul devine o
marfă tot mai scumpă, iara aglomeraţia urbană şi de trafic reprezintă deja realităţi
cotidiene, clienţii încep să solicite băncilor canale de distribuţie mult mai uşor accesibile.
Tot mai multe bănci au înţeles această realitate şi au răspuns clienţilor prin implementarea
sistemului de plăţi electronice.6
În toate ţările dezvoltate există câte unul sau mai multe sisteme domestice de
transfer electronic de fonduri între bănci. Aceste sisteme EFT (Electronic Funds Transfer)
sunt indispensabile într-o economie modernă întrucât reduc la minim durata unui transfer
de fonduri între două bănci, această durată fiind în general de ordinul a câtorva minute
până la maxim o zi, automatizează operaţiile şi reduc riscul operaţiunii. Sistemele de
transfer se bazează în general pe o reţea proprie, privată, de telecomunicaţii, iar băncile
care folosesc serviciul se supun unui acelaşi regulament care specifică formatul datelor ce
ordonă transferul, modalitatea detaliată în care acesta se execută, orarul, comisioanele,
condiţiile speciale, etc. Între toate tipurile de transfer electronic de fonduri, transferul
electronic interbancar are de departe cel mai mare volum, atât ca număr de tranzacţii cât şi
ca valoare a fondurilor transferate.
În esenţă transferul electronic de fonduri interbancar se realizează prin executarea
unor ordine de transfer adresate unei bănci, care de regulă este banca centrală, ce deţine
conturile celor două bănci între care se face transferul, iar fondurile transferate sunt bani
emişi de banca centrală.
In contiunare voi prezenta prin comparaţie două sisteme de transfer de plăţi
electronice: sistemul de plati electronice national TransFond si sistemul de transferuri
electronice din zona Euro TARGET.
6 Paraschiv, Dorel Mihai: Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag.336
10
2.2. TransFond vs TARGET
2.2.1. Prezentarea relatiilor existente intre cele doua siteme de transfer electronic
TransFond reprezintă Societatea de Transfer de Fonduri şi DecontăriTransFond
S.A, fiind o companie de servicii financiare responsabilă pentru procesarea plăţilor
interbancare din România.
Sistemul TARGET (Trans-European Automated Real-Time Gross settlement
Expres Transfer) TARGET este cel mai important sistem de plăţi şi decontări electronice
din zona euro.
TransFond este constituit din 25 de banci care deţin, 66,67% din acţiuni7. Cel mai
mare pachet de acţiuni este controlat de Banca Naţională a României (BNR), cu o treime
din capital.
Sistemul TARGET este operat de Banca Centrala Europeana. Sistemul e folosit de
peste 3.400 de bănci, are acces la alte peste 43.000 de bănci din toată lumea.
Societatea TransFond a fost înfiinţată în 2000, ca urmare a angajamentelor asumate
faţă de Uniunea Europeană în privinţa modernizării infrastructurii financiar-bancare.
Transfond este operator al Sistemului Electronic de Plăţi: administrator şi operator al
sistemului SENT (casa automată de compensare), administrator tehnic şi operator al
sistemului ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real), conform mandatului
acordat de către Banca Naţională a României, operator tehnic al sistemului SaFIR
(sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat)8.
Sistemul TARGET a fost creat în 1999 de către ECB şi este un sistem de decontare
individuală (gross), tranzacţie cu tranzacţie, în timp real (tip RTGS, Real Time Gross
Settlement), şi în euro. Sistemul a fost creat prin interconectarea sistemelor euro naţionale
de tip RTGS ale tuturor ţărilor membre EMU, împreună cu centrul de procesare TARGET
al ECB. La sistem pot participa şi alte ţări din Uniunea Europeană care nu sunt membre
EMU.
Domeniul principal de activitate al scoietatii TransFond îl constituie furnizarea de
servicii de compensare şi decontare a plăţilor fără numerar în monedă naţională, pentru
7 http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/transfond-comisioanele-pentru-plati-mici-scad-la-0-61-lei-30483658 http://www.doingbusiness.ro/ro/stiri-companii/1334/bcr-si-transfond-lanseaza-in-premiera-in-romania-serviciul-de-facturare-electronica; http://www.zf.ro/business-hi-tech/ibm-si-transfond-colaboreaza-pentru-e-arhiv-4801878
11
instituţiile de credit, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului şi alte instituţii
financiare (Bursa de Valori Bucureşti, CreditCoop Casa Centrală). TransFonDul asigură
băncilor şi unităţilor caselor centrale ale organizaţiilor cooperatiste de credit, care nu au
organizate propriile structuri interbancare, intrarea/procesarea plăţilor de mare valoare cu
Trezoreria Statului prin intermediul sucursalelor sale deschise în toate oraşele reşedinţă de
judeţ.
Sistemul TARGET este folosit pentru decontările ECB, transferurile interbancare
transfrontaliere de valoare mare în euro, şi pentru alte plăţi în euro, cu decontarea efectuată
în bani ai băncii centrale, în timp real, şi cu finalitate imediată, în aceiaşi zi (intraday
finality).
Societatea Transfond este administrator tehnic si operator al Sistemului ReGIS.
Acetsa reprezinta sistemul RTGS naţional (Real Time Gross Settlement - sistem cu
decontare pe bază brută în timp real), care asigură decontarea finală şi irevocabilă, în timp
real, a plăţilor de mare valoare şi urgente, indiferent că este vorba de plăţi între participanţi,
instrucţiuni recepţionate de la sistemele (case) de compensare sau de la sisteme care
asigură decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare.
Sistemul TARGET integreza 17 sisteme RTGS naţionale (conectate prin
Interlinking sau prin legături bilaterale).
2.2.2. Descrierea serviciilor oferite
a) Serviciul ReGIS oferit de TransFond
Sistemul ReGIS este administrat de BNR. În această calitate, BNR gestionează şi
controlează funcţionarea sistemului, autorizează participarea la sistem, stabileşte şi
modifică regulile de sistem, urmăreşte respectarea acestora de către participanţi şi aplică
sancţiuni în cazul încălcării lor.
Acest sistem se distinge prin numărul relativ redus de tranzacţii zilnice (de ordinul
miilor), valorile individuale mari ale tranzacţiilor, precum şi prin utilizarea reţelei SWIFT
pentru transmiterea ordinelor de transfer.
12
Fig. 1 - Soluţia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale
(Sursa: TransFonD9)
Participanţi şi tipuri de plăţi
- Banca Naţională a României (BNR);
- Băncile şi casele centrale ale cooperativelor de credit sau alte instituţii de credit
(ex: societăţile de credit ipotecar) autorizate de BNR;
- Trezoreria Statului;
- Sistemul SaFIR;
- Casele de compensare autorizate de BNR (SENT, Bursa de Valori Bucureşti,
SNCDD, casa de compensare interbancară pe suport hârtie a BNR);
- Casele de compensare ale VISA şi MASTERCARD.
Principalele funcţionalităţi ale sistemului ReGIS sunt:
- procesarea şi decontarea instrucţiunior de plată de mare valoare sau urgente;
- acceptarea şi procesarea instrucţiunile de decontare pe bază netă recepţionate de la
casele de compensare şi decontarea finală a poziţiile nete ale participanţilor;
- efectuarea decontării transferurilor de fonduri aferente operaţiunilor cu titluri de
stat pe baza brută sau netă (ca urmare a interfaţării on-line cu sistemul SaFIR)10.
9 http://www.arb.ro/proiecte.php?id=5&c=Dezvoltări-ale-Sistemului-Electronic-de-Plăţi- 10 http://www.transfond.ro/ro/regis.html
13
Reglementări ReGIS
- Norma nr.2/02.03.2005 privind operaţiunile cu numerar ale instituţiilor de credit
şi Trezoreriei Statului în relaţia cu Banca Națională a României şi decontarea acestor
operaţiuni.
- REGULAMENT nr. 1 din 23 februarie 2005 privind sistemele de plăţi care
asigură compensarea fondurilor
- REGULAMENT nr. 9 din 23 septembrie 2005 pentru modificarea şi completarea
Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 1/2005 privind sistemele de plăţi care
asigură compensarea fondurilor
- REGULAMENT nr. 10 din 23 septembrie 2005 privind facilităţile acordate de
Banca Națională a României în scopul fluidizării decontărilor în sistemul ReGIS
- REGULAMENT nr. 11 din 29 septembrie 2005 privind piaţa primară a titlurilor
de stat administrată de Banca Națională a României.
- REGULAMENT nr. 12 din 29 septembrie 2005 privind piaţa secundară a titlurilor
de stat administrată de Banca Națională a României.
- NORMA nr. 9 din 1 aprilie 2005 privind regimul special de decontare
b) Serviciul TARGET
Obiectivul principal al acestui sistem este acela de a permite ca transferurile de la
fondurile băneşti şi, în special, cele legate de piaţa monetară să fie făcute în spaţiul euro la
costuri scăzute, cu un înalt grad de securitate şi o viteză sporită a procesării.
Pe lângă obiectivul principal de susţinere a implementării politicii monetare unice,
sistemul TARGET urmăreşte dezvoltarea unor mecanisme de plăţi solide şi eficiente pe
întreaga arie a Pieţei Unice. Posibilitatea îndeplinirii ambelor obiective este asigurată la
procedurile de decontare în timp real aferente sistemului, ca cel mai sigur tip de mecanism
de procesare a transferurilor de fonduri de mare valoare deoarece facilitează participanţilor
în sistem decontarea irevocabilă a plăţilor în timp real.
Proiectul sistemului TARGET
14
Proiectul sistemului TARGET constând din cinci faze diferite de acţiune a
constituit una dintre părţile de fond al activităţii pregătitoare pentru intrarea în Stadiul al
Treilea al Uniunii Economice şi Monetare. Cele cinci faze diferite au fost următoarele:
faza preliminară, care a avut ca obiectiv definirea aranjamentelor de plăţi pentru
Stadiul al Treilea;
faza de specificaţii, pe parcursul căreia au fost dezvoltate specificaţiile privind
sistemul de plăţi în spaţiul euro;
faza de dezvoltare, pe parcursul căruia s-a pus în aplicare proiectul sistemului;
faza de testare;
faza de stimulare.
Participarea în cadrul sistemului TARGET
Pe fond, criteriile de acces în cadrul sistemului TARGET iau în considerare
abordările naţionale dar, ca regulă generală, numai băncile centrale şi instituţiile de credit
pot fi admise ca participanţi direcţi în sistemele de transfer de fonduri băneşti
interconectate la acest sistem european. În particular, băncile centrale pot accepta sau
autoriza şi alte instituţii care menţin conturi pentru clienţi să participe direct la operaţiunile
acestor sisteme cu condiţia ca prin latura publică a operaţiunilor lor riscul de eşec în
decontare să fie scăzut sau să fie supravegheate şi recunoscute de o autoritate compententă
în domeniu.
Tipuri de tranzacţii procesate
În conformitate cu reglementările sale, sistemul TARGET trebuie să preoceseze în
mod obligatoriu numai plăţile aflate într-o directă legătură cu operaţiunile de politică
monetară în care Sistemul European al Băncilor Centrale este implicat fie la nivel de
primitor, fie la nivel de receptor.
În scopul evitării problemelor legate de implementarea eficientă a politicii
monetare unice, sistemul TARGET prezintă însă cerinţe suplimentare privind armonizarea
anumitor caracteristici ale acestor sisteme.
15
Pe parcursul implementării proiectului sistemului TARGET, procesul de
armonizare al caracteristicilor sistemelor interne de decontare pe bază brută în timp real s-a
manifestat în mod special în următoarele trei domenii:
a) furnizarea lichidităţii pe parcursul zilei;
b) orele de funcţionare;
c) politicile de comisioane.
Sistemul TARGET este conceput astfel încât o plată iniţială să se finalizeze în
maximum câteva minute. Acest interval de timp, denumit timp de operare, începe în
momentul în care se realizează debitarea contului celui ce trimite banii şi se finalizează în
momentul în care se creditează contul beneficiarului transferului.
În scopul asigurării securităţii maxime a informaţiilor, a unei viteze de lucru optime
şi a unei capacităţi de procesare corespunzătoare, pentru transfer se utilizează sistemul
S.W.I.F.T. Fin (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication).
16
Banca centrală A Banca centrală B
RTGS
(Instituţii de credit)
Interlinking
(Bănci centrale)
RTGS
(Instituţii de credit)
Interlinking
(Bănci centrale)
1 I
100 2
B
100Reţea de
comunicaţii
A
100
D
3
4
100
Instituţii de credit
5
I = instituţia de credit iniţiatoare D = instituţia de credit destinatară
Sursa: European Monetary Institute – Payment System in the European Union – aprilie 1996, p. 690.
Operaţiuni de plăţi prin sistemul TARGET
Insti
tuţii
de
cred
it
Prin urmare, accesarea sistemului şi adresarea unei plăţi se efectuează pe baza unei
adrese construite pe modelul SWIFT, care, pe lângă codul de adresare a mesajului, este
necesar ca fiecare instituţie de credit să aibă deschis un cont, la banca centrală naţională,
prin care să deruleze tranzacţiile TARGET.
Adresa instituţiei de credit se construieşte respectându-se următoarea structură:
poziţiile 1-4 – codul de identificare al băncii;
poziţiile 5-6 – codul ţării;
poziţiile 7-8 – codul localităţii;
poziţiile 9-11 – codul filialei.
Odată cu confirmarea, de către sistem, a adresei de destinaţie are loc, instantaneu,
creditarea contului beneficiarului, care poate dispune imediat de bani. Sistemul TARGET,
prin modul în care este conceput, asigură o gestiune zilnică, corespunzătoare, a
lichidităţilor băncilor centrale naţionale. Pe baza principiului conform căruia încasările din
cursul unei zile operative aparţin băncii receptoare, sumele primite de la un sistem naţional
pot fi utilizate pentru plăţi către acelaşi sistem, în aceeaşi zi. În cursul unei zile operative,
prin tranzacţiile TARGET nu este necesară asigurarea unei lichidităţi imediate. Este
posibilă derularea unei plăţi prin existenţa unei poziţii deschise a unui participant.
În scopul asigurării unei operativităţi sporite derulării plăţilor, prin acest sistem, şi
pentru a putea beneficia de facilităţile de plată prin poziţii deschise, băncile participante
trebuie să dispună de garanţii colaterale. În baza acestor garanţii, băncile participante pot
beneficia zilnic de credite gratuite, acordate de către băncile centrale naţionale.
Garanţiile aferente creditelor acordate în euro se stabilesc de către fiecare bancă
centrală naţională şi pot proveni şi de la alte bănci centrale. Mecanismul de creditare,
prezentat succint mai sus, reprezintă o componentă principală a sistemului de politică
monetară implementat de băncile centrale naţionale la recomandarea Băncii Centrale
Europene.
2.3. De la TARGET la TARGET 2
TARGET2 reprezintă sistemul RTGS pentru plăţi în euro, furnizat de Eurosistem.
Sistemul TARGET2 este utilizat pentru decontarea operaţiunilor băncilor centrale, a
17
transferurilor interbancare de mare valoare în euro, precum şi a altor plăţi în euro. Sistemul
asigură procesarea în timp real şi decontarea în banii băncii centrale, cu finalitate imediată.
Sistemul TARGET2 a fost operaţionalizat la data de 19 noiembrie 2007, înlocuind
sistemul TARGET (care a fost operaţionalizat la data de 1 ianuarie 1999) şi oferă servicii
de bază armonizate şi o infrastructură tehnică unică, cu eficienţă sporită, inclusiv din punct
de vedere al recuperării costurilor. Totodată, sistemul a fost proiectat pentru a putea fi uşor
adaptat oricăror modificări ulterioare, atât celor de natură tehnică cât şi celor datorate
procesului de extindere a Eurosistemului.
TARGET2 reprezintă:
coloana vertebrală a sistemului financiar în euro, dat fiind faptul că prin el se
decontează final toate plăţile în euro din zona euro, atât cele naţionale cât şi cele
transfrontaliere, inclusiv plăţile efectuate prin sisteme conexe (fie de plăţi, de compensare
sau de decontare).
instrumentul de bază pentru implementarea politicii monetare unice a
Eurosistemului, dat fiind faptul că TARGET este unicul sistem prin care se decontează
operaţiunile de politică monetară ale Eurosistemului.
În ceea ce priveşte România, având în vedere faptul că plăţile aferente operaţiunilor
de politică monetară ale Eurosistemului se vor deconta doar prin sistemul TARGET2,
conectarea la acest sistem de plăţi transfrontalier este opţională înainte de aderarea la zona
euro, dar va fi obligatorie odată cu adoptarea acestei monede.
Începând cu anul 2007 Banca Naţională a României participă, prin intermediul
reprezentanţilor săi, la lucrările structurilor şi substructurilor Sistemului European al
Băncilor Centrale (SEBC) care privesc administrarea sistemului TARGET2, respectiv
Comitetul pentru Sisteme de Plăţi şi Decontare (Payment and Settlement Systems
Committee - PSSC) şi Grupul de lucru privind sistemul TARGET 2 ( Working Group on
TARGET2 - WGT2).
De asemenea, începând cu anul 2007, cu diverse ocazii, Banca Naţională a
României a organizat o serie de evenimente care au avut ca scop familiarizarea comunităţii
bancare din România cu sistemul TARGET211.
Principalele inovaţii aduse de TARGET 2 sunt:
11 http://www.bnro.ro/TARGET-2-3359.aspx
18
- Consolidarea infrastructurii tehnice, prin realizarea unei platforme tehnice unice,
numită Single Shared Platform (SSP);
- Servicii flexibile şi instrumente de administrare a lichidităţilor;
- Suport pentru plăţi programate;
- Interacţiunea cu sistemele vechi, prin interfeţe standardizate;
- Măsuri sporite de asigurare a continuităţii operationale, prin adoptarea arhitecturii
multi-regiune / multi-site
- Servicii de informaţii, control şi monitorizare.
TARGET2 ofera tuturor băncilor europene, indiferent de ţara în care se află,
aceeaşi calitate a serviciilor, aceeaşi funcţionalitate şi interfeţe, precum şi aceeaşi structură
de preţ. Conectarea la TARGET2 se face utilizând serviciile şi standardele SWIFTNet:
SWIFTNet FIN pentru schimbul de plăţi şi serviciile SWIFTNet InterAct, Browse şi
FileAct pentru informaţii, control şi monitorizare.
Exista două tipuri de participanţi în TARGET2: direcţi şi indirecţi. Participanţii
direcţi au un cont RTGS în modulul de plăţi al TARGET2, cu acces la informaţii în timp
real şi monitorizare, fiind responsabili pentru administrarea lichidităţilor proprii şi capabili
să ofere o conexiune pentru alte instituţii ca participanţi indirecţi.
19
Capitolul 3- STUDIU DE CAZ PRIVIND SERVICIUL DE PLATI SI DE
FACTURARE ELECTRONICĂ
3.1 Plăţile electronice
3.1.1. Implementarea sistemului de plăţi electronice
Relaţiile dintre bancă şi client au fost radical schimbate de progresele înregistrate
în domeniul informaticii şi al telecomunicaţiilor. Într-o societate în care timpul devine o
marfă tot mai scumpă, iara aglomeraţia urbană şi de trafic reprezintă deja realităţi
cotidiene, clienţii încep să solicite băncilor canale de distribuţie mult mai uşor accesibile.
Tot mai multe bănci au înţeles această realitate şi au răspuns clienţilor prin implementarea
sistemului de plăţi electronice.12
Literatura de specialitate defineşte plăţile electronice ca fiind o formă electronică,
complet informatizată şi automatizată, de organizare a relaţiilor de plăţi între participanţii
la o tranzacţie, pe baza unui set de reguli şi proceduri operatorii. Conceptul de plată
electronică se referă la transferul electronic de fonduri, interschimbul de date electronice,
transferul de instrucţiuni de plată şi confirmarea plăţii.
Tranzacţiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică şi
relaţiile dintr participanţii la aceste tranzacţii sunt reglementate de Regulamentul BNR
nr.4/2002. Conform legislaţiei, plata electronică reprezintă orice operaţiune de plată iniţiată
prin intermediul instrumentelor de plată electronică prin care se pot retrage sume în
numerar, efectua plăţi pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii, plata obligaţiilor către
autorităţile administraţiei publice şi transferuri de fonduri între conturi.
Începând cu al doilea trimestru al anului 2005, a fost înlocuit ă aproape în totalitate
infrastructura de plăţi din România. Astfel, în luna aprilie 2005, a intrat în funcţiune
sistemul ReGis pentru plăţile de mare valoare, cu procesare pe bază brută şi decontare în
timp real, deţinut şi operat de Banca Naţională a României. Sistemul ReGis procesează în
condiţii de securitate şi cu risc de decontare minim, plăţile de mare valoare sau urgente,
care reprezintă peste 90% din totalul fondurilor vehiculate prin sitemele de plăţi şi
decontări din România.
12 Paraschiv, Dorel Mihai: Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2003, pag.336
20
În mai 2005, intră în funcţiune site-ul SENT, casa de compensare automată, care a
preluat procesarea ordinelor de plată interbancare. Sistemul, deţinut şi operat de
TransFond, procesează automat plăţile de mică valoare. Au rămas în afara sitemului doar
instrumentele de debit, respectiv cecuri, cambii şi bilete la ordin. Ca agent autorizat al
Băncii Naţionale a României, TransFond realizează prin intermediul celor 42 de sucursale,
compensarea manuală a instrumentelor de plată de debit pe suport hârtie şi decontarea în
sistemul ReGis a poziţiilor nete rezultate.
Cea de-a treia componentă a sistemului-sistemul de procesare a operaţiunilor cu
titluri de stat, SaFir-a intrat în funcţiune în luna octombrie a anului 2005. SaFir, sistemul de
înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri emise de Ministerul Finanţelor Publice şi
gestionate de Banca Naţională a României. Numărul şi valoarea operaţiunilor procesate de
caest sistem sunt incă reduse, dar sitemul este important prin suportul pe care îl acordă
celorlalte două siteme de plăţi interbancare, prin gestiunea garanţiilor aferente
decontărilor.13
În ceea ce priveşte avantajele pe care le are noul sistem electronic de plăţi, trebuie
precizat că, pe lângă avantajele operaţionale dintre care enumerăm un mai bun
management de risc şi de lichiditate, creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de plăţi,
precum şi gradul de securizare sporit al tranzacţiilor interbancare, se adaugă şi adoptarea
unei noi politici de comisionare a Băncii Naţionale a României, favorabilă participanţilor
la cele trei sisteme ( ReGis, SENT, SaFIR). Politica de comisionare este un criteriu
important în apreciere a eficienţei sistemului.
13 ? www.arb.ro
21
Astfel, s-a decis reducerea treptată a comisioanelor aferente participării la Sistemul
Electronic de Plăţi, luând în calcul perioada necesară pentru amortizarea investiţiilor
realizate de comunitatea bancară din România pentru acest proiect. În acest sens,
operaţionalizarea sistemelor ReGIS şi SENT a însemnat reducerea comisioanelor aferente
tranzacţiilor procesate şi decontate prin aceste sisteme cu 25 la sută faţă de comisioanele
practicate până la acest moment, urmând a se analiza posibilitatea de a aplica o altă
reducere la cuantumul acestora în viitorul apropiat cu aproximativ 33 la sută. Acest lucru
ar semnifica exonerarea de plată a primitorului plăţii, cu efect benefic asupra tuturor
recipienţilor de plăţi în general, şi a Ministerului Finanţelor Publice în special.14
Obiectivele majore urmărite prin implementarea Sistemului Electronic de Plăţi au
fost:
a) reducerea riscurilor financiare;
b) reducerea perioadei decontării;
c) automatizarea procesării;
d) dematerializarea instrucţiunilor;
e) îmbunătăţirea gestiunii lichidităţii;
f) reducerea costurilor operaţionale
g) compatibilitate cu sistemele din Uniunea Europeană.
Implementarea Sistemului Electronic de Plăţi, un proiect care a durat doi ani şi
jumătate, a fost finalizată în cursul anului 2005 şi a implicat eforturi susţinute din partea
comunităţii bancare din România, Banca Naţională a României, Trezoreria Statului,
Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări - TransFonD, ca operator al sistemului de
transfer de fonduri din România.
3.1.2. Instrumente electronice de plată
Instrumentele de plată electronică se împart în instrumente de plată la distanţă
(cardul, ordinul de plată electronic, cecul electronic) şi instrumente de plată de tip monedă
electronică aşa cum este portofelul electronic. Primele dintre acestea dau posibilitatea
deţinătorului de a avea acces mai uşor la fondurile din contul său, utilizându-le fie pentru
14 Bădescu, Gabriela-Beatrice, Ionete, Constantin- coordonator ştiiţific: Modernizarea plăţilor în sistemul bancar în condiţiile informatizării, - teză de doctorat, ASE, 2006, pag.20
22
efectuarea de plăţi, fie pentru transferuri de fonduri. Instrumentele de plată de tip monedă
electronică nu permit accesul direct la contul din bancă, ci numai la un depozit electronic
constituit anterior. Dintre aceste instrumente de plată putem aminti chip-cardul, memoria
unui calculator sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unităţi valorice de monedă
din care se pot face plăţi către altă entitate care acceptă aceasta modalitate de plată.
3.1.2.1 Ordinul de plată electronic
Este o versiune a ordinului de paltă pe suport hârtie care se dematerializează atunci
când intră în sistemul de plăţi electronice. Ordinul se prezintă sub forma unui mesaj
electronic în care sunt cuprinse, într-o anumită ordine, informaţiile necesare pentru
efectuarea plăţii astfel:15
Mesajul electronic se editează de emitent dacă dispune de infrastructura necesară
(PC, echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/decriptare şi cheile
private şi publice pentru semnătura electronică), iar în cazul în care emitentul nu dispune
de aceste echipamente se poate emite un instrument de plată pe suport hârtie care se
transformă în mesaj electronic de către banca emitentului. La banca emitentă, ordinul de
plată electronic se validează şi se supervizeză de o altă persoană ( şeful de serviciu sau
15 Stănel, Gheorghe: Sistemul plăţilor interbancare: concepte, instrumente, procedee, transferuri şi plăţi, riscuri, securitatea operaţiunilor, biblioteca online ASE
23
contabilul şef ), conform principiului bancar al „celor patru ochi”, după care se transmite
centralei băncii comerciale pentru lansarea în sistemul de plăţi interbancare.
Circuitul ordinului de paltă electronic este asemănător cu cel al ordinului de plată
pe suport hârtie cu deosebirea că este mai rapid, datorită posibilităţii tehnologice de
transfer şi procesare automată şi apoi de decontare în timp real.
3.1.2.2 Cecul electronic
Cecul electronic reprezintă un instrument de plată electronică care elimină existenţa
suportului de hârtie în decontarea tranzacţiilor internaţionale, înlocuind cecul tradiţional cu
un echivalent electronic. Cecurile electronice au fost dezvoltate printr-un proiect al lui
FSTC-Financial Services Technology Consortium, proiect care a urmărit păstrarea
caracteristicilor cele mai bune ale cecului tradiţional, îmbunătăţirea anumitor funcţiuni şi
propunerea unui sitem de plăţi prin internet.
Cecurile electronice sunt create pentru a realiza plăţi şi alte funcţii financiare ale
cecurilor pe hârtie, prin utilizarea semnăturilor digitale şi a mesajelor criptate, pe suportul
reţelei Internet. Sistemul funcţionează întocmai ca circulaţia clasică a cecului, deosebirea
constând în faptul că între debitor, creditor şi băncile acestora nu au loc circuite ale
documentelor, ci numai un schimb de mesaje electronice însoţite de semnături electronice,
proceduri de autentificare, criptare de informaţii etc.
Cecurile electronice (e-checks) sunt bazate pe faptul că documentele electronice pot
substitui hârtia, iar semnăturile digitale cu chei publice pot substitui semnăturile olografe.
Tranzacţia de plată debutează cu trimiterea de către încasator a unei facturi către
plătitor. La sosirea momentului pentru plata unei facturi, informaţiile referitoare la această
factură sunt trimise de la sistemul încasatorului, iar aceste date sunt utilizate pentru a crea
un cec. Acest cec electronic include informaţii din cecuri obişnuite precum numele
încasatorului, suma şi data. Pentru a semna e-cecul, plătitorul introduce codul PIN pentru a
debloca smart-cardul ce deţine „carnetul de cecuri”.16 Cecul electronic semnat şi factura
sunt transmise către încasator prin e-mail sau printr-o tranzacţie web. Încasatorul verifică
semnătura plătitorului din e-cec şi factură, separă informaţiile facturii şi pune suma plătită
în contul de primire. Încasatorul introduce codul său PIN pentru deblocarea smart-cardului
16 Dorel Mihai Paraschiv ,Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică, Bucureşti 2003 pag.133
24
sau utilizează acest carnet electronic de cecuri pentru a aproba e-cecul şi semnează un
depozit electronic pentru a încasa sume din e-cec. Cecul aprobat este dat mai departe
băncii încasatorului pentru depozitare. Banca plătitorului verifică dacă cecul electronic
transmis nu este duplicat, dacă certificatul certificatul încasatorului şi contul sunt încă
valide, după care depozitează e-cecul în contul de stocare a cererilor plătitorului. În final,
plătitorul primeşte un articolcare descrie întreaga tranzacţie.
Figura 3.1 prezintă circuitul cecului electronic:
Figura 3.1:
Avantajele acestui sistem constau în validarea automată, decontarea rapidă,
eliminarea riscului pierderii atât pentru client, cât şi pentru bănci, eliminarea riscului
uman de procesare, folosirea standardelor internetuluide transmisie şi securitate.
Dezavantajele ar fi costurile pentru investiţii, tipice internetului.
25
3.1.3. Semnătura electronică
Sustituirea identităţii continuăsă fie una dintre cele mai răspândite infracţiuni pe
internet şi a fost apreciată ca fiind de importanţă maximă de către consumatorii de
pretutindeni. Posibilitatea de validare a identităţii ajută consumatorii să se protejeze
împotriva furtului de identitate. Derularea afacerilor prin intermediul reţelei internet şi
schimbul de date pe suport electronic, necesită existenţa aceluiaşi sentiment de
încredere şi securitate al partenerilor care încheie o tranzacţie la fel ca în cazul
comerţului clasic. Acest sentiment poate fi dat de folosirea semnăturii electronice.
Efectul produs prin aplicarea semnăturii este asimilat semnăturii olografe şi
ştampilei aplicate unui document în formă fizică.
În România, cadrul juridic este asigurat prin Lrgea nr. 455/2001 privind
semnătura electronică şi prin Hotărârea de Guvern nr.1259/2001 privind Normele
tehnice şi metodologice de aplicarea a dispoziţiilor legale. Articolul 4, punctul 3 al legii
defineşte semnătura electronică ca fiind: ”date în formă electronică, care sunt ataşate
sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de
identificare”. Aşadar, semnătura electronică reprezintă rezultatul imaterial al asocierii
între mai multe elemente tehnice şi dispozitive hardware şi software, coroborate cu
exercitarea atribuţiilor furnizorului de certificare.17 Semnătura electronică poate fi
asemănată cu un cod personal care se ataşează la un e-mail sau alt document trimis
electronic de la un calculatorla altul, fie prin internet, fie printr-o reţea de calculatoare.
Codul este emis de furnizorul de servicii de certicare şi poate fi folosit de către o
singură persoană. Avantajele pe care le conferă semnătura electronică în domeniul
bancar se referă la comunicarea rapidă cu clienţii, asigurarea confidenţialităţii datelor,
siguranţa şi uşurinţa în utilizare, precum şi o bună circulaţie a informaţiilor între
centrală şi unităţile bancare.
Semnătura electronică poate fi simplă sau extinsă. Semnătura simplă reprezintă
o combinaţie aleatoare de date electronice specifice unei singure persoane şi este
cunoscută sub numele de cheie privată. Cheia se emite de o entitate legală care pentru
autentificare atribuie un nou cod, specific acestei instituţii, denumit cheie publică.
17 ? http://www.arenaimm.ro
26
Combinaţia dintre cheia publică şi cea privată reprezintă semnătura electronică extinsă
care se utilizează pentru semnarea documentelor.
Instituţiile financiare utilizează infrastructura cheilor publice pentru a asigura
autentificarea clienţilor, integritatea şi confidenţialitatea datelor şi reducerea riscurilor
de repudiere a tranzacţiilor. De regulă, băncile folosesc tehnologia criptării simetrice
(cheia privată) pentru a securiza mesajele şi tehnologia criptării asimetrice (cheia
privatăşi cheia publică) pentru a le decripta. Avantajul cheilor publice constă în faptul
că reduce riscurile asociate parolelor şi PIN-urilor care trebuie protejate şi ţinute
secrete, iar dezavantajul îl constituie faptul că procedeul este mai greoi şi mai costisitor
de implementat.
Cerinţele pentru securizarea informaţiilor prin internet au condus la dezvoltarea
pieţelor de chei publice şi private dar şi la apariţia autorităţilor de certificare, ca entităţi
de verificare a identităţii în spaţiul electronic. Autoritatea de certificare autentifică
cheia publică prin distribuirea ei odată cu un certificat calificat semnat digital care face
legătura dintre un nume de persoană şi o cheie publică.
Certificatele digitale emise de o entitate autorizată atestă faptul că cheia publică
şi cheia privată corespondentă sunt atribuite unei persoane. De fiecare dată când
clientul stabileşte legătura cu banca, se transmite semnătura electronică, iar banca
verifică dacă certificatul este valid, identifică şi autorizează clientul şi validează
operaţiunea bancară. În literatura de specialitate, procedura de eliberare a unei
semnături electronice se compară ca finalitate şi fluiditate cu procedura de eliberare a
unui act de identitate, rolul instituţiei publice care eliberează actul fiind îndeplinit de
furnizorul de servicii de certificate.
3.1.4. Canale alternative de plăţi electronice
Dezvoltarea comunicaţiilor a permis băncilor să ofere clienţilor servicii de 24 de
ore din 24, şapte zile pe săptămână, fără să mai fie necesar ca aceştia să se prezinte la
sediile unităţilor bancare. Deşi sistemul electronic de plăţi interbancare a intrat în
27
funcţiune de o scurtă perioadă de timp, tot mai mulţi clienţi apelează la servicii de tip
home-banking, internet-banking sau la carduri. 18
3.1.4.1. Mobile banking
Operaţiunile bancare prin telefonul mobil (mobile banking) au apărut în ultimii
ani ai deceniului trecut si reprezintă o alternativă a internetului în sensul că se pot
transmite instrucţiuni bancare din orice loc si în orice moment prin telefonul
mobil, deci fară un terminal PC conectat la o reţea. Mobile banking-ul (m-banking) este
un canal de operare de către un posesor de telefon mobil care poate transmite mesaje
scrise la o bancă pentru obţinerea de informaţii şi efectuarea de operaţiuni bancare şi
poate primi mesaje scrise sau sonore de răspuns. Mobile banking-ul face parte din
categoria plăţilor electronice pentru persoanele fizice, posesoare de carduri, care se
adresează numai băncii emitente a cardului. În România, mobile banking-ul a fost
introdus în 1999, iar în prezent operează numai la câteva bănci.
Serviciile bancare oferite prin telefonia mobilă folosesc tehnologii standard
privind plăţile prin carduri, precum şi tehnologii standard sau vocale pentru
operaţiuni de transfer între conturile curente şi cele de card şi consultanţă bancara.
Tranzacţiile sunt iniţiate în baza calităţii de deţinător de card şi de cont curent pe care
clientul o are faţă de bancă. Operaţiunile bancare care se pot efectua prin m-banking
sunt următoarele:
a) consultare privind soldul conturilor de card (disponibil sau credite) şi limita
de creditare disponibilă;
b) consultare privind produsele şi serviciile bancare: depozite, credite,
dobânzi, scoring, cursuri valutare etc;
c) efectuarea de plăţi intrabancare pentru servicii furnizate de anumite
companii;
d) transfer de fonduri (în lei şi valută) între conturile de card şi între contul
curent şi cel de card;
18 Bădescu, Gabriela-Beatrice, Ionete, Constantin- coordonator ştiiţific: Modernizarea plăţilor în sistemul bancar în condiţiile informatizării, - teză de doctorat, ASE, 2006
28
e) obţinerea unui extras de cont si lista ultimelor 5-10 tranzacţii;
f) solicitarea blocării contului de card în cazul pierderii/furtului cardului;
g) avertizarea clientului la tranzacţiile efectuate din contul său de card la
ATM sau POS peste o anumită sumă;
h)avertizarea clientului la epuizarea disponibilului, limitei de creditare
sau modificarea limitei de creditare.
Serviciile bancare sunt disponibile pe întreaga perioadă de valabilitate a
cardului, iar aria de utilizare este zona în care operează reţeaua de telefonie mobilă.
Pentru efectuarea operaţiunilor de m-banking, clientul trebuie să posede un
telefon mobil WAP (Wireles Aplication Protocol) şi să aibă un abonament pentru acest
serviciu la reţeaua de telefonie mobilă. În vederea utilizării serviciilor m-banking,
clientul trebuie să încheie o convenţie cu banca emitentă a cardului în care se prevăd
drepturile şi obligaţiile părţilor, un user name şi o parolă ca elemente de securitate,
precum şi alte caracteristici de tehnică operativă specifice serviciului. Tehnica de lucru
are şi anumite restricţii in sensul că plăţile pentru servicii sunt limitate numai la
companiile care au acceptat transferul de fonduri prin reţeaua de telefonie mobilă
la care este abonat clientul şi au conturi la banca emitentului de card.
Întrucat ecranul telefonului este destul de mic se foloseşte o structurare a
mesajelor folosind simboluri şi cifre, ca de exemplu: SC sold cont, TF transfer
fonduri, CD card debit, CC card credit, NC număr cont (cifre), S suma (cifre) etc. Lista
mesajelor structurate se transmite clientului de către bancă la semnarea convenţiei cu
instrucţiunile de folosire. Pentru efectuarea operaţiunilor se urmăreşte meniul afişat,
pas cu pas şi în final se apasă pe tasta “enter”. După tastarea mesajului apare pe ecran
“send to” pentru care se tastează codul reţelei şi se apasă pe tasta “ok”.
În cadrul băncii, operaţiunile sunt mult mai laborioase, cele mai importante fiind
autentificarea şi validarea. Autentificarea se referă la recunoaşterea clientului în funcţie
de user name şi parolă. În practică, parola se schimbă din timp în timp pentru a se evita
eventuale interceptări a acesteia. Pentru securitatea internă a operaţiunilor, fiecare
client primeşte un cod care este cunoscut numai de administratorul de cont, astfel că
29
nimeni nu poate accesa contul clientului în afară de persoanele autorizate. Validarea
constă în verificarea disponibilului din cont după care se poate executa instrucţiunea
de plată. În ce priveşte serviciul vocal, acesta se foloseşte în special pentru operaţiuni
de consultanţă bancară (disponibil în contul de card şi limita de creditare, scoringuri
pentru diferite credite privind persoanele fizice, informaţii pentru diverse produse şi
servicii bancare, informaţii despre unele tranzacţii efectuate, informaţii pentru
comercianţii care au POS şi primesc carduri emise de bancă, informaţii Western Union
pentru persoanele care aşteaptă un transfer de bani din străinatate etc), precum şi
viramente între două conturi de card sau între un cont de card şi un cont curent.
3.1.4.2 MultiCash
MultiCash face parte din categoria produselor informatice pentru realizarea de
operațiuni bancare electronice prin utilizarea unui calculator personal conectat la rețeaua
telefonică prin intermediul unei conexiuni modem. Produsul MultiCash se adresează mai
mult persoanelor juridice şi asigură efectuarea de plăți interne, plăți internaționale,
obținerea unor informații de cont şi optimizarea administrării resurselor băncii. În
România, produsul a fost introdus in anii 1999-2000 şi este folosit de mai multe bănci –
BCR, BRD - Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, ING, ABN Amro, la care sunt
conectate cca 700 de companii.
Produsul MultiCash dispune de trei module: unul pentru bancă, altul pentru clienți
şi o interfață pentru sistemul informatic al băncii. Modulul pentru bancă asigură
gestionarea comunicațiilor cu clienții, autentifică utilizatorii în raport cu drepturile de
acces şi semnăturile electronice şi realizează procesarea operațiunilor bancare; modulul
pentru clienți gestionează comunicarea dintre clienți şi banca şi permite selectarea
aplicațiilor disponibile cum sunt: cash management, plăți interne, plăți internaționale,
operațiuni cu titluri de valoare, acreditive, informații privind conturile, tranzacțiile, etc.
Modulele produsului multicash sunt prezentate în figura 3.2:
Figura 3.2:
30
Funcția modulului de bază este de cash management, adică de administrare
generală a programului, vizualizarea şi tipărirea informațiilor primite de la bancă (conturi,
extrase de cont, solduri si tranzacții), precum şi stocarea acestora în baza de date a
clientului, ceea ce permite consultarea datelor în orice moment fără a mai fi necesară o
conexiune on-line cu banca.
Funcțiile modulelor de plăți interne şi plăți internaționale sunt de a crea ordinele de
plată pe baza informațiilor din bazele de date ale clientului(bănci, conturi, ordonatori de
plăți, beneficiari). Ordinele de plată create şi aprobate se stochează într-un fişier de
plăți la client care apoi se transmit la bancă prin rețeaua SWIFT. Pentru transmitere se
foloseşte o alta parolă de comunicații care este diferită de cea individuală de utilizator.
Toate operațiunile efectuate se înscriu într-un jurnal care oferă un istoric al folosirii
modulului. Funcția modului bancar este de autentificare şi validare a instrucțiunilor de
plată, precum şi de retransmitere a acestora la banca beneficiarului. Fişierele primite de la
clienți se regrupează de bănci externe, se adaugă informațiile privind modul de suportare al
comisioanelor şi se verifică dacă toate informațiile obligatorii sunt complete şi corecte.
Fişierele pregătite rămân în aşteptare până la primirea aprobării după care se transmit, într-
o formă codificată, prin rețeaua SWIFT.
31
Securitatea aplicației este asigurată la două nivele: al programului client şi al
procedurii de comunicare cu banca. La nivelul programului client, securitatea este
asigurată prin user name şi parolă individuală, utilizatorul având acces numai la funcțiile şi
meniurile care i-au fost atribuite de bancă. La nivelul procedurii de comunicare, securitatea
tranzacției este dată de procedura de criptare şi decriptare cu schimbarea cheilor publice.
Fiecare client deține cheia sa de criptare care se modifică după fiecare comunicare cu
banca. Suplimentar există şi semnătura electronică. Fiecare client dispune de cheia sa
privată cu care semnează electronic fişierele de plată care se transmit. Banca verifică
această semnătura cu ajutorul cheii publice pereche.
Produsul MultiCash s-a dovedit viabil şi eficient pentru persoanele juridice şi s-a
răspândit rapid în sistemul bancar. Asociat cu sisteme performante de plăți şi de transfer
asigură decontarea între parteneri într-un timp scurt şi cu un grad ridicat de securitate.
3.2. Serviciul de facturare electronica: e-Factur@
Pornind pe de o parte, de la nevoia de îmbunătăţire a timpilor de livrare a unei
facturi, precum şi de reducere a costurilor de procesare ce stau în spatele acestui ciclu, iar,
pe de altă parte de la faptul că orice plată (core business-ul TRANSFOND) este un rezultat
al unei solicitări de efectuare a plăţii în cauză (factura, în cazul de faţă), TRANSFOND a
demarat dezvoltarea serviciului de facturare electronică - e-Factur@.
Dezvoltarea serviciului s-a făcut cu luarea în considerare a tendinţelor europene19
generale şi a cerinţelor pieţei locale, în conformitate cu prevederile legislative relevante
(Codul Fiscal, Legea Semnăturii Electronice, Legea Arhivării Electronice, Legea
Contabilităţii).
Serviciul e-Factur@ constă în asigurarea unei suite de acţiuni/subservicii ce
urmează etapele uzuale ale oricărui proces de facturare: emiterea facturilor,
livrarea/transmiterea facturilor şi respectiv, arhivarea acestora, dar integral în mediu
electronic, înlocuind total sau parţial, în funcţie de nevoile de clientului, procesul similar
desfăşurat pe suport hârtie. El este oferit sub forma unei aplicaţii unice securizate, la care
se pot conecta atât emitenţii de facturi, cât şi destinatarii acestora. Prin intermediul acestei 19 Până în anul 2015, Comisia Europeana ţinteşte transformarea facturării electronice In modalitatea principala de facturare pe teritoriul Uniunii, iar principiile SEPA au consacrat facturarea electronică drept serviciu cu valoare adăugată la serviciile de plăţi
32
aplicaţii, utilizatorii autorizaţi au fie posibilitatea de a aborda integrat şi integral procesul
de facturare, respectiv emiterea, transmiterea, recepţionarea şi arhivarea de facturi în
format electronic, fie posibilitatea de a recurge doar la module ale procesului în cauză
(doar emitere şi arhivare, doar transmitere, etc.).
Totodată, e-Factur@ poate lucra în conexiune cu sistemul de tip ERP (Enterprise
Resource Planning) utilizat de către emitent şi/sau destinatar (în relaţia business-to-
business), în scopul facilitării automatizării proceselor financiare interne, reducând astfel
substanţial costurile şi timpii de procesare. Acest serviciu pune totodată bazele pentru
dezvoltarea facilităţii de reconciliere a facturilor emise cu plăţile încasate, care constituie,
în cadrul SEPA, al doilea serviciu cu valoare adăugată legat de plăţi, considerat de
importanţă majoră pentru societăţile comerciale din Uniunea Europeană.
Serviciul oferit de către TRANSFOND asigură monitorizarea, accelerarea,
fluidizarea şi controlul fluxurilor de numerar.
Aplicaţia centrală este administrată în totalitate de către TRANSFOND, atât tehnic
cât şi funcţional, astfel încât clienţii să îşi poată direcţiona eforturile către alte zone de
business.
3.2.1. Recunoaşterea juridică
Pe plan naţional, legislaţia în vigoare reglementează emiterea, transmiterea şi
arhivarea facturilor electronice. Astfel, Codul Fiscal (Legea 571/2003 cu modificările
ulterioare), Legea 455/2001 cu privire la semnătura electronică, Legea 135/2007 cu privire
la arhivarea documentelor în formă electronică, precum şi Legea 82/1991 a Contabilităţii
stau la baza utilizării unui astfel de serviciu de către companiile locale.
Serviciul oferit de către TransFonD serveşte în bună măsură nevoia emitenţilor de
facturi de a-şi monitoriza, accelera, fluidiza şi controla fluxurile de numerar, asigurând
schimbul electronic de documente între furnizor şi beneficiar, precum şi procesele
relevante facturării electronice printr-un sistem rapid, într-un mediu complet securizat.
Serviciul este oferit în prezent fie direct emitenţilor de facturi din domeniul
financiar, fie oricărei companii prin intermediul unei instituţii financiar-bancare care a
încheiat un contract de parteneriat cu TransFonD. Aplicaţia centrală este administrată în
totalitate de către TransFonD, atât tehnic, cât şi funcţional, astfel încât clienţii să îşi poată
direcţiona eforturile către alte zone de business.
33
Între beneficiile adoptării unui astfel de serviciu, prioritară este optimizarea
proceselor pentru emitenţii de facturi care duc la eficientizarea activităţii, ajungând implicit
la importante economii în ceea ce priveşte emiterea, arhivarea şi livrarea/transmiterea
facturilor.
În cazul destinatarilor facturilor, de subliniat este faptul că factura va fi livrată
garantat şi în timp redus, iar riscul erorilor ce pot să apară în procesarea acestora, asociate
intervenţiei umane, va fi diminuat semnificativ. De asemenea, va exista o eficientizare a
fluxului de numerar, atât pentru emitenţii de facturi, cât şi pentru destinatarii acestora.
Serviciul e-Factur@ este oferit sub forma unei aplicaţii unice securizate, la care se
pot conecta atât emitenţii de facturi cât şi destinatarii acestora. Documentele arhivate au
valoare de document justificativ din punct de vedere legal, nefiind necesară tipărirea şi
păstrarea acestora pe suport hârtie. Serviciul facilitează astfel economia de timp, reducerea
costurilor de procesare şi elimină necesitatea unu spaţiu fizic de stocare.
Aplicaţia de facturare electronică e-Factur@ este parametrizată pentru a procesa un
volum de facturi cuprins între 50 şi 500.000 zilnic, scalabil nelimitat. Sistemul central este
administrat în totalitate de către Transfond.
3.2.2. Operaţiuni privind serviciul de facturare electronică
3.2.2.1. Emitere facturi
În cadrul procesului de emitere, utilizatorii înregistraţi din partea clientului pot
încărca loturi de facturi în aplicaţia TRANSFOND, acestea fiind aprobate prin verificarea
validităţii certificatului aplicat, precum şi a informaţiilor cuprinse în factură. Emiterea
facturilor poate fi realizată în două moduri:
direct de către compania emitentă, cu aplicarea unei semnături electronice
extinse (bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv
securizat de creare a semnăturii);
prin mandat, de către TRANSFOND, prin aplicarea semnăturii electronice, la
nivelul aplicaţiei e-Factur@.
Aplicarea semnăturii electronice este necesară pentru păstrarea integrităţii
conţinutului şi a autenticităţii sursei, în conformitate cu prevederile codului fiscal cu
privire la transmiterea facturilor prin mijloace electronice, precum şi pentru arhivarea
electronică a acestora.
34
3.2.2.2. Arhivare facturi
TRANSFOND pune la dispoziţia clienţilor e-Factur@ posibilitatea de a-şi arhiva
facturile electronice. Începând cu luna iulie 2009, TRANSFOND a fost autorizat şi
acreditat, prin ordinele nr. 521 şi 522 ale Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale, ca furnizor de servicii de arhivare electronică (e-Arhiv@), în conformitate
cu prevederile legii 135/2007. Documentele arhivate au valoare de document justificativ
din punct de vedere legal şi nu este necesară tipărirea şi păstrarea acestora pe suport hârtie,
ajungând astfel la economii din punct de vedere al costurilor, precum şi al spaţiului ocupat.
Pentru componenta de arhivare electronică, în conformitate cu prevederile legii
135/2007, legătura cu aplicaţia TRANSFOND trebuie să se facă prin intermediul unei linii
dedicate, astfel încât să nu existe accesul prin internet la acest serviciu. Din aceste
considerente, compania noastră pune la dispoziţia clienţilor săi posibilitatea de realizare a
unei conexiuni de tip VPN prin reţeaua proprietară TRANSFOND.
Arhivarea electronic oferita de TransFond, asigura toate conditiile impuse de legea
135/2007 astfel:
35
- Asigura respectarea legalitatii in domeniul pastrarii documentelor generate
electronic in activitatea persoanelor juridice din Romania
- Economie de timp/spatiu/resurse alocate în prezent organizării arhivei pe
suport hârtie;
- Eliminarea cheltuielilor cu stocarea internă a documentelor electronice, care isi
pierd valoarea juridică;
- Cresterea securitătii datelor;
- Asigurarea protectiei în cazul dezastrelor;
- Documentele arhivate pe suport electronic de date nu se deteriorează în timp;
- Acces la distantă, din sediul beneficiarului, către informatiile arhivate;
- Regăsirea rapidă a informatiei;
- Informatiile sunt accesibile simultan pentru toti utilizatorii autorizati.
Caracteristicile sistemului de arhivare TransFond:
- Arhivarea documentelor – Nomenclatorul arhivistic al participantului, avizat de
Arhivele Nationale (AN).
- Păstrarea documentelor - pe perioada stabilită în Nomenclatorul arhivistic;
- Acțiunile utilizatorilor în sistem - jurnalizate si arhivate
- Biblioteca de programe informatice – mentinută si actualizată ori de câte ori este
necesar de către TransFonD;
- Sistemul de arhivare electronică (e-Arhiv@) este dezvoltat pe o platforma IBM
Content Manager;
- Accesul pentru căutare si regăsire este asigurat printr-un VPN (conform cerintelor
legale în vigoare);
- Fiecare client are un domeniu propriu definit in e- Arhiv@, inviolabil in raport
cu ceilalti client;
Tipuri de documente arhivate:
a. Documente create în formă electronică (originale) cărora li s-a aplicat de către
titularul dreptului de dispozitie o semnătură electronică extinsă cu certificat calificat;
b. Documente transpuse în formă electronică (copii) cărora li s-a aplicat de către
titularul dreptului de dispozitie o semnătură electronică extinsă cu certificat calificat;
c. Documente de uz intern si/sau confidentiale.
36
d. Nu se arhivează în e-Arhiv@ documente clasificate si documente cu regim de
acces public.
Avantejele sistemului de arhivare electronic sunt:
Caracteristici de performanta
- definirea de până la 500 de utilizatori, beneficiind nelimitat de serviciile e-
Arhiv@;
- 10 actiuni simultane fără nicio diminuare de performantă;
- integrare facilă cu sisteme automatizate care generează documente
electronice, în vederea arhivării electronice;
- metodă de regăsire rapidă a documentelor arhivate electronic (utilizând
criterii de căutare specifice fiecărui tip de document arhivat); regasirea într-un interval de
timp variind de la câteva secunde la maxim 3 minute (asumate contractual) a documentelor
arhivate, inclusiv vizualizarea acestora sau salvarea lor pe statia de lucru a utilizatorului).
3.2.2.3. Livrare facturi
Livrarea facturilor electronice se realizează prin intermediul aplicaţiei centrale.
Pentru această componentă a serviciului, TRANSFOND pune la dispoziţia companiilor
emitente două posibilităţi de livrare:
37
Prin autentificare direct în aplicaţia e-Factur@;
Prin intermediul aplicaţiilor de internet banking ale băncilor pe care clienţii
companiilor emitente le utilizează.
În ambele cazuri, clienţii emitenţilor sunt notificaţi la momentul livrării facturilor
printr-un mesaj pe adresa de e-mail. În aplicaţia centrală, facturile emitenţilor vor fi stocate
pentru a putea fi vizualizate într-o zonă tampon în cadrul aplicaţiei pentru o perioadă
cuprinsă între 45 și 90 de zile. Odată cu recepţionarea în modulul central al TRANSFOND
a facturilor companiei emitente, acestea vor fi arhivate şi apoi livrate către clientul final. În
acelaşi timp se asigură accesul şi vizionarea facturilor de către compania emitentă. În cazul
în care nu se optează pentru componenta de arhivare electronică, după livrarea facturilor,
acestea vor fi disponibile pentru consultare şi vizualizare pentru o perioadă de 45 de zile.
După expirarea acestei perioade, facturile vor fi şterse. Vizualizarea facturilor în zona
tampon este posibilă 24/7 indiferent de tipul de livrare pentru care clientul companiei
dumneavoastră a optat (prin intermediul aplicaţiei TRANSFOND sau prin intermediul
băncilor – internet banking). Aplicaţia permite efectuarea procesului de stornare sau
emitere de duplicate.
3.2.3.4. Beneficiile sistemului de facturare
Studiile realizate de organizaţii specializate (Billentis) au demonstrat că facturarea
electronică atrage o reducere a costurilor de aproximativ 60-80%, comparativ cu
procesarea tradiţională pe suport hârtie a acestora.
38
Drept consecinţă, la nivel european, un număr mare de administraţii publice au ales
să utilizeze acest mijloc de facturare în detrimentul celui clasic, în format hârtie, pentru
reducerea costurilor şi eficientizarea procesării facturilor recepţionate. Printre cele mai
evoluate în acest domeniu se află ţările nordice, care au declanşat şi susţinut procesul de
convertire la acest tip de instrucţiuni. Astfel, Danemarca, prima ţară care a adoptat acest
sistem de facturare încă din februarie 2005, estimează ca, pe termen lung, trecerea la
sistemul de facturare electronică să aducă economii de circa 591 milioane de Euro anual,
prin reducerea costurilor de facturare. În ceea ce priveşte sectorul public, economiile se
ridică la sume cuprinse între 10 şi 15 milioane de Euro anual (NITA –National IT and
Technology Agency, Denmark - http://en.itst.dk/).
39
40
3.3. Dezvoltări ale sistemelor europene de plăţi
Câteva dezvoltări ale sistemului sunt avute în vedere de comunitatea bancară,
astfel20:
Automatizarea procesării în sistemul SENT a instrumentelor de debit - cecuri,
cambii, bilete la ordin;
Utilizarea reţelei şi a serviciilor SWIFTNet pentru sistemul SENT;
Implementarea unei noi aplicaţii de help-desk;
Automatizarea operaţiunilor cu certificate de depozit emise de Banca Naţională a
României, în sistemul SaFIR;
Depozitarea, decontarea şi procesarea operaţiunilor cu titluri de stat de tip
benchmark în sistemul SaFIR;
Dezvoltarea pieţei secundare, prin crearea unei platforme electronice de
tranzacţionare;
Managementul colateralului;
Modelul deţinerilor indirecte, conexiuni transfrontaliere.
Proiectul privind automatizarea procesării instrumentelor de debit – cecuri, cambii,
bilete la ordin - în sistemul SENT are ca obiective eliminarea totală a hârtiei din circuitul
interbancar prin folosirea imaginilor digitale, compensare şi decontare automată prin
mesaje electronice. Soluţia propusă iniţial în proiectul PHARE ca soluţie definitivă
presupune imobilizarea şi dematerializarea instrumentului de debit la unitatea băncii
20 www.arb.ro/proiecte.php
41
beneficiarului unde este prezentat prima oară pentru încasare. Dematerializarea constă în
captarea şi transferul tuturor informaţiilor conţinute de instrumentul fizic, împreună cu
imaginea scanată a acestuia, într-un mesaj electronic standardizat, care este transmis de
banca beneficiarului în sistemul SENT şi apoi către unitatea bancară a plătitorului, pentru
verificare şi compensare. Procesarea mesajului electronic se realizează în baza unei
proceduri similare celei aplicate instrucţiunilor de debitare directă în sistemul SENT.
Mesajul electronic, securizat prin semnătură electronică, are aceeaşi valoare legală ca şi
instrumentul fizic. Soluţia asigură automatizarea procesării, creează posibilitatea procesării
integrate a acestor instrumente şi asigură un timp de procesare redus. Pentru a putea fi
aplicată o astfel de soluţie, este necesară modificarea cadrului legislativ privind cecul,
cambia şi biletul la ordin, care prevede obligativitatea prezentării instrumentului fizic
pentru plată.
Având în vedere restricţiile actuale ale cadrului legal, a fost propusă o soluţie în
două etape. Prima etapă prevedea circulaţia instrumentelor de debit pe suport hârtie la nivel
central în paralel cu mesajele electronice, însoţite opţional de imaginea scanată a suportului
fizic. Astfel, mesajul electronic nu are valoare probatorie echivalentă cu a instrumentului
fizic, plata urmând a se efectua exclusiv în baza prezentării acestuia. În etapa a doua, după
modificarea cadrului legal, ar urma să fie implementată soluţia finală, de procesare cu
schimb de imagini digitale ale instrumentelor de debit.
Soluţia de procesare a instrumentelor de debit cu schimb de imagini digitale
(Sursa: TransFonD)
După numeroase întâlniri şi dezbateri la nivelul comunităţii bancare, Asociaţia
Română a Băncilor a formulat o propunere în două etape:
Într-o primă etapă, aplicabilă imediat, să se centralizeze la TransFonD
schimbul fizic de instrumente de debit, iar decontarea să se realizeze prin sistemul SENT,
42
utilizând mecanismul de debit direct interbancar si formatele de mesaje XML adaptate
pentru fiecare instrument de plată în parte. Această soluţie a fost aprobată de Banca
Naţională, care a elaborat şi un regulament, analizat în cadrul comunităţii bancare.
În etapa a doua, în baza unor studii ce vor fi efectuate de un colectiv mixt
format din specialişti ai Asociaţiei Române a Băncilor, Băncii Naţionale a României şi
TransFonD, s-ar putea decide asupra modificărilor de natura legislativă şi respectiv a
investiţiilor necesare pentru ca circuitul şi procesarea instrumentelor de debit să se facă de
o manieră modernizată şi eficientă sau, eventual, chiar asupra soluţiei renunţării totale sau
parţiale la utilizarea cecului în efectuarea de plăţi între societăţile comerciale, pe modelul
aplicat de ţări din regiune (de exemplu Polonia).
Un alt proiect cu grad mare de interes pentru instituţiile de credit, încă din faza de
început a noului sistem, este cel de utilizare a reţelei şi serviciilor SWIFTNet pentru
transferul fişierelor în sistemul SENT. Soluţia SWIFTNet Bulk Payments, care realizează
schimbul de fişiere reprezentând plăţi de mică valoare prin reţeaua SWIFTNet, folosind
serviciile FileAct, oferă o platformă securizată pentru schimbul de loturi de fişiere
reprezentând plăţi, în orice format. Utilizatorii actuali ai soluţiei sunt case de compensare,
bănci corespondente şi corporaţii.
Adoptarea acestei soluţii permite reutilizarea investiţiei în infrastructura SWIFTNet
pentru schimbul de fişiere de plăţi de mică valoare şi poate însemna o reducere substanţială
a costurilor per mesaj pentru instituţiile de credit, generată de creşterea volumului de
mesaje transmise prin SWIFTNet, precum şi a costurilor cu operarea şi întreţinerea
infrastructurii. SWIFTNet permite conectarea tuturor jucătorilor potenţiali implicaţi:
corporaţii, bănci, case de compensare, standardizarea tranzacţiei end-to-end şi creşterea
gradului de procesare integrată.
43
CONCLUZII
Evoluţia continuă a mijloacelor de plată şi trecerea la banii electronici (e-money) pot fi
considerate o revoluţie, deoarece ele determină schimbări în cadrul sistemului bancar
(servicii modeme, gestiune financiară ameliorată, cadrul legal financiar armonizat la
nivel mondial).
În aceeaşi direcţie, graţie utilizării mijloacelor moderne de plată, se poate observa
şi creşterea capacităţii de creditare a băncilor, deoarece la acordarea unui împrumut, banca
îi oferă debitorului un credit mult mai mare, sub formă de bani electronici.
Această creştere a cantităţii substitutelor băneşti, despre care putem afirma că sunt
acceptate şi cheltuite de public exact ca şi cum ar fi bani propriu-zişi , determină, în final,
sporirea puterii de cumpărare a debitorilor pe termen scurt (maxim o lună), prin
descoperitul în cont acordat de bancă. Astfel, sporeşte cererea de consum, ceea ce, pe
termen lung, ar putea induce, în lipsa unor reglementări adecvate restrictive (durata limită
descoperitului în cont, condiţiile de emitere a cardului, limita unui plafon de creditare
acordat de către bancă, în urma analizei de bonitate a clientului), o tendinţă generală de
creştere a preţurilor mărfurilor şi a salariilor.
Sistemul bancar românesc este supus unui proces de restructurare caracteristic, de
altfel, întregii economii naţionale aflate în proces de tranziţie nu numai spre economia de
piaţă, ci şi spre economia Internet sau noua economie.
Se poate aprecia că mijloacele de plată sunt într-o continuă evoluţie, determinată
de dezvoltarea economică şi de apariţia noilor tehnologii, banii menţinându-şi totuşi
funcţiile esenţial. Trecerea la banii electronici determină schimbări atât la nivelul
infrastructurii bancare, cât şi la nivelul comportamentului consumatorului, putând fi
considerată o revoluţie.
Românii sunt tot mai atraşi de ideea de tehnologizare, de investiţii în cele mai noi
instrumente de comunicare şi de a învăţa noi modalităţi de a utiliza spre propriul beneficiu,
descoperirile cele mai recente din sfera comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor. Acest
fapt poate fi argumentat cu ultimele cifre referitoare la instrumentele de plată cu acces la
distanţă. Astfel, comparativ cu sfârşitul anului 2006, sfârşitul anului 2007 a înregistrat o
creştere cu 140% a numărului de utilizatori, iar valoarea tranzacţiilor, exprimate în
echivalent euro, a crescut cu 80%, depăşind valoarea de cinci miliarde de euro.
44
Piaţa actuală a serviciilor de Home Banking este destul de populată de oferte de
acest gen, iar clienţii serviciilor în cauză încep a se înmulţi tot mai mult, tocmai datorită
mediului afacerilor prezent în România, în care economisirea timpului, a banilor şi
siguranţa unor servicii de calitate sunt puncte vitale în desfăşurarea în condiţii
satisfăcătoare a activităţilor economico-sociale.
Având în vedere faptul că Internetul ia amploare tot mai mare în desfăşurarea
activităţilor tot mai diversificate, iar pe de altă parte datorită necesităţii de economisire a
timpului şi a fondurilor băneşti, consider că serviciile de Internet banking vor înlocui în cel
mai scurt timp serviciile tradiţionale oferite până acum de băncile româneşti, iar populaţia
va fi tot mai încrezătoare în siguranţa şi beneficiile oferite prin Online banking.
De asemenea, ghişeele bancare virtuale îşi vor face simţită prezenţa pe piaţa
bancară românească, probabil într-un viitor apropiat.
Se impune, în concluzie, o schimbare în mentalitatea utilizatorilor de servicii de
plăţi, graţie unei infrastructuri bancare moderne şi deci sigură şi eficientă. Prin conectarea
României la serviciile financiare ale secolului XXI, se va realiza o integrare de facto în
structurile Uniunii Europene şi cele financiare mondiale.
45
BIBLIOGRAFIE
1. Bădescu, Gabriela-Beatrice, Ionete, Constantin- coordonator ştiiţific:
Modernizarea plăţilor în sistemul bancar în condiţiile informatizării, - teză de doctorat,
ASE, 2006
2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Managementul bancar, Ed. Economică,
Bucureşti, 2002
3. Basno, Cezar, Dardac Nicolae, Integrare monetar - bancar europeană, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001
4. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae: Operaţiuni bancare, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004
5. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae: Sisteme de plăţi, compensări şi decontări,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004
6. Bratu, Alina: Credit.Bǎnci, Ed. ExPunto, Constanţa, 2005
7. Cocriş V, Chirleşan D.: Tehnici şi operaţiuni bancare, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006
8. Costică, Ion, Lăzărescu S. : Politici şi tehnici bancare, Editura ASE, Bucureşti,
2004
9. Diaconescu, Mariana: Bănci, sisteme de plăţi, riscuri , Editura Economică,
Bucureşti, 1999
10. Goloşoiu, Ligia, Georgescu Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată,
Editura ASE, Bucureşti, 2003
11. Hoanţă, Nicolae : Bani şi Bănci, Editura Economică, Bucureşti, 2001
12. Mihai, Ilie: Operaţiuni de încasări şi plăţi, Editura Fundaţiei România de
mâine, Bucureşti, 2002
13. Mihai, Ilie: Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Editura Expert,
Bucureşti, 2003
14. Paraschiv, Dorel Mihai: Tehnica plăţilor internaţionale, Editura Economică,
Bucureşti, 2003
15. Pascariu, Gheorghe: Managementul serviciilor bancare: coordonate actuale si
perspective, Editura Fundaţiei Academice Gh. Zane, Iaşi, 2004
46
16. Rollande Luc Bernet: Principes de technique bancaire, Editura Dunod, Paris,
2002
17. Stoica Ovidiu (coordonator), Căpraru Bogdan, Filipescu Dragoş, Efecte ale
integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Ed. UAIC, Iaşi, 2005
18. Trenco, Ioan: Metode şi tehnici bancare. Principii, reglementări, experienţe,
Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2002
19. Tudorache, Dumitru: Monedă, bănci, credit, Bucureşti, Editura Sylvi, 2000
20. Ungureanu Pavel, Bănci, burse şi profit pe piaţa financiară, Ed. Dacia, Cluj-
Napocca, 2007
21. Vasilache, Dan : Plătile electronice, Editura Rosetti, Bucureşti, 2004
Site-uri
www.ghişeulbancar.ro
www.worldbank.org
www. No-cash.ro
www.efinance.ro
www.biblioteca-virtuală ase.ro
www.ibr-rbi.ro
www.bnro.ro
www. Ecb.int
www.marketwatch.ro
47