Compoziţia floristică şi fitodiversitatea unor pajişti din Munţii Pădurea Neagră, Germania folosite într-un sistem semi-

intensiv

ABSOLVENT: DRAGOŞ-MIHAI MAN

ỈNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:PROF. UNIV. DR. IOAN ROTAR

Ecosistemele de pajişti semi-naurale au apărut în urma activităţii omului în staţiunile cândva predominate de păduri. Ỉn ultima vreme, la nivel European, pajiştile semi-naturale le întâlnim fie în ipostaza intensivizării, fie în cea a abandonului.

Pajiştile semi-naturale aflate in zone favorabile agriculturii se intesivizează destul de mult, de multe ori peste capacitatea lor portantă, iar altele se află în staţiuni defavorabile sau abandonate.

Obiectiv

Scopul principal al acestei lucrări a fost realizarea unui studiu comprehensiv despre compoziţia floristică a unor pajişti din Munţii Pădurea Neagră folosite într-un sistem semi – intensiv prin cosit.

Cadru natural

Pădurea Neagră (în germană Schwarzwald) este o zonă montană împădurită din landul, Baden-Württemberg, în sud-vestul Germaniei. Este împrejmuită de valea Rinului la vest și sud. Cel mai înalt vârf este Feldberg cu o înălțime de 1.493 metri.

Este o importantă zonă turistică cu mai multe stațiuni montane și balneare, printre care orașul balnear Baden-Baden.

Din acești munți izvorăște Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, care se varsă în Marea Neagră.

Feldberg este cel mai înalt munte din Pădurea Neagră și, de asemenea, din Germania, cu o altitudine de 1493 de metri.

Feldberg este situat la sud-est de Freiburg im Breisgau, înconjurat de comunitățile din Hinterzarten, Titisee, Menzenschwand, Bernau și Todtnau.

Temperatura medie anuală este de aproximativ 3 ° C, precipitatiile medii anuale sunt de 2114 mm, climatul fiind sub-Atlantic.

Studiul nostru s-a desfășurat în cadrul programului ERASMUS ”Intensive Program” cu tema „Classification, evaluation and management of grasslands”, în Munții Pădurea Neagră, Germania.

Această școală de vară a implicat studenți și cadre didactice din 3 țări, după cum urmează: Germania prin Albert-Ludwings-Universitat Freiburg, Suedia prin Upsalla Universitet și România prin Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

Metode de lucru

Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a două săptămâni, prima săptămână a fost alocată recunoașterii zonei, iar a doua studiului individual.

La finele primei săptămâni, grupul profesorilor îndrumători a format un set de 8 obiective la care trebuia sa aderăm noi, cursanții, alcatuindu-se astfel echipele.

În cea de-a doua săptămână s-a efectual studiul propriu zis, iar in ultimele 2 zile ale proiectului, fiecare grupă și-a prezentat studiul efectuat și s-au tras concluziile despre studii și despre proiect.

Studiile floristice s-au efectuat după metoda Braun-Blanquét, folosind scara Braun-Blanquét cu valori intermediare (tabelul de mai jos).

NotaInterval de

acoperire (%)

Valoarea centralã a clasei(%)

Valori intermediar

e (%)5 75 – 100 87,5

4-5 < 87,5 75

4 50 – 75 62,5

3-4 < 62,5 50

3 25 – 50 37,5

2-3 < 37,5 27,5

2 10 – 25 17,5

1-2 < 17,5 11,25

1 1 – 10 5

+ - 1 <5 2,75

+ 0,1 – 1 0,5

r 0,01 – 0,1 0,05

Pentru bonitarea vegetatiei s-au folosit urmãtoarele elemente: valoarea pastorală; gradul de acoperire a pajiștii cu

muşuroaie sau pietre (eventual amândouă);

gradul de acoperire cu vegetaţie lemnoasă ;

Rezultate şi discuţii

Ỉncadrarea tipologică a tipului Festuca rubra – Agrostis capillaris este destul de dificilă, deoarece în tipologia după Ţucra şi colaboratorii (1987) nu există nici ca tip nici ca subtip.

La prima vedere, ce putem spune este că acest tip de fitocenoză poate fi o trecere de la tipul Festuca rubra la tipul Agrostis capillaris sau invers.

Totuşi, prezenţa fitocenozei atât de frecvent pe suprafaţa studiată, ne determină sa afirmăm că această fitocenoză este un tip de pajişte.

U 

R 

N 

M 

W 

TV 

FW 

RCA 

Specii ADmMAD

K IsSi

Is*%Si*%

- - - - - - - - Poaceae 68.87 - - -

x 4 4 6 5 5 6 5 Agrostis capillaris 21.87 V 3 65,61

5 7 7 7 6 3 3 3 Arrhenatherum elatius 1.25 II 4 5

5 x x 9 7 6 7 6 Festuca rubra 37.5 V 3 112,5

5 x 6 8 4 6 8 6 Dactylis glomerata 2.5 IV 5 12,5

5 2 3 6 7 4 4 x Holcus mollis 0.75 II 0(T) 0

5 0 0 0 0 0 0 x Poa pratensis 5 II 4 20

- - - - - - - - Cyperacea şi Juncaceae 0.5 - - -

x 0 0 0 0 0 0 x Carex spp. 0.25 II x 0

x 3 3 6 4 4 3 5 Luzula multiflora 0.25 II x 0

- - - - - - - - Fabaceae 24.5 - - -

6 7 6 5 2 3 7 x Lathyrus pratensis 1.38 IV 1 1,38

x x x 7 4 4 8 4 Trifolium pretense 4.37 IV 4 17,48

x 6 6 8 8 8 9 8 Trifolium repens 17.5 V 4 70

x x x 6 1 2 7 2 Vicia cracca 1.25 II x 0

- - - - - - - - Plante din AFB 54.11 - - -

4 x 5 7 4 5 6 5 Achilea millefolium 3.37 IV 2 6,74

x 7 8 6 2 4 4 x Aegopodium podagraria 0.12 I x 0

6 x 6 0 0 0 0 0 Alchemilla vulgaris 17.5 V 2 35

5 x 8 7 3 3 5 x Anthriscus sylvestris 0.25 II x 0

x 3 4 4 2 2 4 2 Centaurea nigra 0.25 II x 0

x x 0 0 0 0 0 4 Cerastium fontanum 0.025 II x 0

x x 0 0 0 0 0 - Cirsium arvense 1.25 II x 0

x 0 0 0 0 0 0 - Epilobium collium 0.025 II x 0

x 7 x 7 3 3 4 4 Galium album 0.025 II x 0

6 6 7 5 2 2 3 - Geranicum sylvaticum 0.75 II x 0

5 x 8 7 3 3 6 - Heracleum sphondylium 0.26 III 0(D) 0

4 x 2 4 7 7 3 7 Hieracium pilosella 0.62 I 0(D) 0

x 3 2 3 3 3 2 3 Hypericum maculatum 0.025 II x 0

x x 4 5 3 2 3 - Knautia arvensis 0.75 II x 0

5 5 5 7 7 7 6 7 Leontodon autumnalis 2 IV 1 2

4 x 3 6 3 4 3 4 Leucanhtemum vulgare 0.12 I 0 0

x x x 3 2 2 3 - Lysimachia nemorum 1.25 II x 0

x 7 6 5 3 2 6 2 Pimpinella major 0.25 II x 0

3 x 2 6 5 5 6 2 Pimpinella saxifraga 0.01 I 1 0,01

x x x 7 6 6 7 6 Plantago lanceolata 7.5 II 2 15

7 0 0 0 0 0 0 0 Polygonum bistorta 1.25 II 0 0

x x 2 3 4 5 3 5 Potentilla erecta 0.01 I x 0

x 7 x 9 8 8 3 8 Prunella vulgaris 1.25 II x 0

x x x 6 5 6 2 4 Ranunculus acris 8.75 IV x 0

7 x 7 8 7 7 3 3 Ranunculus repens 1.25 II 0(T) 0

x x 6 6 4 2 5 2 Rumex acetosa 2.5 IV 0(D) 0

4 4 3 4 5 5 3 5 Stellaria graminea 1.5 IV O(T) 0

5 x 8 8 7 7 7 7 Taraxacum officinale 0.87 IV 2 1,74

4 x x 7 6 6 3 6 Veronica chamaedrys 0.38 IV 0 0

4 4 4 4 4 4 2 2 Veronica officinalis 0.02 II 0 0

Ỉn cadrul tipului Festuca rubra – Agrostis capillaris se remarcă 19 de specii heliofile, 13 de specii mezoheliofile, 5 specii extreme heliofile, 2 specii mezoheliofobe şi o specie estrem heliofobă. Dacă se ţine cont şi de acoperire, ierarhia este aceeaşi, deci fitocenoza are un caracter heliofil.

După exigenţa plantelor la temperature, se disting 14 specii mezoterme, 10 specii microterme şi 18 de specii indiferente. Constatăm că după cele indiferente, predomină speciile mezoterme şi microterme. Chiar dacă speciile indiferente au o acoperire mai mare, totuşi fitocenoza are un caracter microterm.

Exigenţa speciile la umiditate este clasificată în felul următor: 17 de specii mezoxerofile, 7 specii mezofile, 4 specii mezohigrofile, 3 specii xerofile, 2 extrem higrofile şi 9 specii indiferente. După acoperire, speciile mezohigrofile sunt lidere, deci fitocenoza are un caracter mezofil până la mezohigrofil.

Clase

Lumină

Temperatură

Umiditate

Nr. specii

Specii după IL

%

A %

Nr. specii

Specii după IT %

A C %

Nr. specii

Specii după IU %

A C %

1-2 1 0,89 0,20 0 0,00 0,00 3 10 7,37 3-4 2 1,79 0,07 10 13,39 19,32 17 33,33 5,72 5-6 13 19,64 19,00 14 36,61 12,09 7 16,67 45,36 7-8 19 71,43 51,85 0 0,00 0,00 4 11,67 55,86 9 5 4,46 5,65 0 0,00 0,00 3 6,67 16,83 x 2 1,79 19,69 18 50,00 65,04 8 21,57 19,5

Total 42 - - 42 - - 42 - -

Clase 

Reacţia solului 

Nr. specii 

Specii după IR 

%

A%

1-2 3 5 0,583-4 6 10 22,655-6 3 5 15,597 8 13,33 3,71

8-9 - - -x 14 50 83,68i  8 16,67 20,35

Total 42 - -

Ỉn ceea ce priveşte exigenţa speciilor la reacţia solului, se disting 8 specii neutrofile, 6 specii moderat acidofile, 3 slab acidofile şi 3 specii puternic acidofile. Multe specii sunt indiferente faţă de reacţia solului. După cele indiferente, acoperirea pe clase creează o nouă ierarhizare, cele mai prezente fiind speciile moderat acidofile, urmate de cele slab acidofile şi neutrofile. Ỉn consecinţă, fitocenoza tipului F. rubra – A. capillaris are un caracter neutrofil până la moderat acidofil.

Exigenţa plantelor la aprovizionarea cu azot determină apariţia în covorul ierbos a 8 specii mediu nitrofile, 8 specii moderat nitrofile, 4 specii alcalinofile, 2 specii nitrofile şi 5 specii azotofuge, în cazul în care se ia acoperirea în calcul, putem afirma că, acest tip este moderat nitrofil până la mediu nitrofil.

Ỉn funcţie de rezistenţa speciilor la cosit, fitocenoza este clasificată în felul următor: 12 specii mediu rezistente, 9 specii rezistente, 7 specii mediu sensibile şi 5 extrem rezistente ; când se ia în calcul şi acoperirea pe clase, predomină speciile extrem rezistente, deci fitocenoza are un caracter extrem rezistent la cosit.

Clase

Azot

Rezistenţa la cosit

Nr. specii .

Specii după IN %

A %

Nr. specii

Specii după IC %

A %

1-2 5 11,67 0,45 - - - 3-4 8 18,33 23,81 7 16,67 2,48 5-6 8 18,33 38,28 12 26,67 36,63 7-8 2 6,67 3,01 9 21,67 18,05 9 4 10 1,02 5 13,33 52,77 x 6 15 58,38 - - - i 9 20 21,62 9 21,67 36,63

Total 42 - - 42 - -

Rezistenţa speciilor la călcat determină clasificarea în 17 specii mediu sensibile, 7 specii mediu rezistente, 4 specii sensibile, 2 specii rezistente şi 2 specii extreme rezistente. Când se ia în calcul acoperirea speciilor pe clase, se constată că, speciile mediu rezistente au cea mai mare acoperire, astfel pajiştea are un caracter mediu rezistent.

Pretabilitatea la păşunat determină o clasificare a fitocenozei în 17 specii mediu sensibile, urmate de 5 specii mediu rezistente, 5 specii rezistente, 3 specii sensibile şi de 2 specii extreme rezistente, dupa acoperire ierarhia ramane aceeasi, fitocenoza are un caracter mediu rezistent la păşunat

Clase

Rezistenţa la călcat

Rezistenţa la păşunat

Nr. specii

Specii după IC %

A %

Nr. specii

Specii după IP %

A %

1-2 4 11,67 4,87 3 10 3,78 3-4 17 33,33 7,25 17 33,33 11,35 5-6 7 16,67 79,63 5 13,33 41,46 7-8 2 8,33 3,59 5 13,33 38,76 9 2 8,33 14,59 2 8,33 14,59 x - - - - - - i 10 21,67 36,63 10 21,67 36,63

Total 42 - - 42 - -

Concluzii 1. Pajiştile cu un management semi – intensiv din Munţii Pădurea Neagră sunt dominate de

tipul Festuca rubra – Agrostis capullaris care prezintă unele particularităţi ecologice şi agronomice.

2. Tipul de pajişte Festuca rubra – Agrostis capillaris, cu un număr de 42 de specii, are un Indice Shannon de 2,305 , suportând o încărcătura de 0,61 – 0,80 UVM / ha, fiind caracterizat drept o pajişte folosită semi – intensiv.

3. Tipul de pajişte F. rubra – A. capillaris are un caracter heliofil, microterm, mezofil până la mezohigrofil, neutrofil până la moderat acidofil, nitrofil până la moderat nitrofil, extrem rezistent la cosit, mediu rezistent la călcat şi rezistent până la mediu rezistent la păşunat.

4. Caracterizarea fitocenozelor de pajişte poate evidenţia anumite specii de plante care pot fi luate în considerare ca şi indicatori ai unui anumit tip de management.

5. Comparativ cu pajiştile din Munţii Apuseni, tipul Festuca rubra – Agrostis capillaris din M-ţii Pădurea Neagră prezintă aceleaşi cerinţe ecologice şi agronomice, dar cu o fitodiversitate mai redusă.