Concepţia Sistemului informaţional

«Solurile Republicii Moldova»

CUPRINSULCUPRINSULINTRODUCEREDISPOZIȚII GENERALECADRUL LEGISLATIV ȘI NORMATIVSTRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Participanţii și utilizatorii sistemului.Nivelurile de accesAspecte fundamentale ale mecanizmului de funcţionare a sistemului

SPAŢIUL FUNŢIONAL AL SISTEMULUISPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUISPAŢIUL TEHNOLOGICASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIEIIMPLIMENTAREA SISTEMULUIÎNCHEIERE

I. INTRODUCERESolul reprezintă principala bogăţie naturală a Republicii Moldova. După componenţa şi

fertilitatea lor naturală, solurile Moldovei fac parte din categoria celor mai valoroase, caracterizîndu­se şi printr­o remarcabilă diversitate, legată de variaţiile zonalităţii orizontale şi verticale locale, condiţiile climaterice şi geologice.

Ţinînd cont de tendinţele globale, a ritmurilor de degradare şi pierderilor irecuperabile de suprafeţe agricole, precum şi de dezvoltarea agriculturii, problema păstrării calităţii învelişului solului pe terenurile agricole devine pentru statul nostru o preocupaţie strategică de securitate naţională.

Obiectivul principal al Republicii Moldova este păstrarea pe termen lung a calităţii învelişului de sol, concomitent cu protecţia mediului ambiant.

De nivelul calităţii solurilor depinde în mare măsură productivitatea culturilor agricole, dezvoltarea sectorului zootehnic, exportul de produse agroalimentare, bunăstarea populaţiei şi situaţia ecologică în ţară.

Exploatarea intensivă a resurselor de sol pe plan mondial a condus în ultimele decenii la degradarea accelerată a acestora. Degradarea solurilor în Republica Moldova este cea mai gravă problemă existentă la etapa actuală. Principalele forme de degradare a învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă, dehumificarea, secătuirea solurilor în elemente nutritive, destructurarea şi compactarea excesivă, solonetizarea, sărăturarea ş.a. Procesele de degradare şi nerespectarea

1

tehnologiilor agricole au condus la scăderea capacităţii de producere a solurilor.În scopul implementării unuia dintre obiectivele “Programul de conservare şi sporire a

fertilităţii solurilor pentru anii 2011­2020”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 626 din 20.08.2011, a apărut necesitatea de a dezvolta un Sistem de Informare (SI) “Solurile Republicii Moldova”. În cadrul creării sistemului se prevede crearea băncii de date cu indicatorii stării de calitate (chimici, fizici, fizico­chimici, biologici) şi nota de bonitate a solurilor cu posibilitatea de prezentare publică a informaţiei pentru consumatori. Menţinerea şi înnoirea băncii de date cu materiale, ce rezultă din cercetările pedologice şi agrochimice, se efectuează de către instituţiile şi întreprinderile abilitate şi licenţiate în domeniu.

Premisă în vederea creării Sistemului Informaţional „Solurile Republicii Moldova” (Solurile RM) a constituit­o necesitatea prezentării datelor spaţiale actuale despre învelişul de sol al ţării, în calitate de bază informaţională pentru adoptarea unor decizii argumentate şi îndeplinirea eficientă a sarcinilor de conservare pe termen lung a calităţii şi capacităţii de producţie a solurilor, în scopul asigurării securităţii alimentare a ţării.

II. DISPOZIȚII GENERALENoţiuni de bază.

SI „Solurile RM” reprezintă o resursă informaţională formată dintr­o totalitate de mijoace organizatoricе, tehnice, programatice și personal, utilizatе pentru colectarea, prelucrarea, transmiterea şi păstrarea informaţiei pentru realizarea evidenţei datelor despre sol şi oportunitatea asigurării persoanelor cointeresate cu date privind starea învelişului de sol pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Sistemul ca parte componentă a Sistemului geoinformaţional naţional, având funcţia de a interacţiona cu sistemele celorlalte institute şi întreprinderi de ramură, oferă posibilitatea:

Reducerea la minimum a cheltuielilor pentru introducerea şi actualizarea întregului complex de date;

Sporirea nivelului de veridicitate şi complexitate a informaţiei; Reducerea substanţială a perioadei de colectare şi procesare a datelor, utilizate pentru

luarea deciziilor manageriale.În concepţie sunt expuse principiile fundamentale de monitorizare a datelor, de prezentare a

acestora, cerinţele de bază faţă de conţinutul funcţional al informaţiei şi descrierea criteriilor interacţiunii datelor în cadrul sistemului şi în afara acestuia.Posibilităţile SI „Solurile RM".

Monitorizarea stării de calitate a solurilor şi ținerea cadastrului funciar general; Elaborarea cadastrului calităţii fondului funciar în scopul reglementării relaţiilor funciare,

calculării corecte a impozitului şi a altor plăţi funciare, dezvoltării pieţei funciare; Evidenţierea principalilor factori de degradare a solurilor şi calcularea prejudiciului cauzat

economiei naţionale; Elaborarea obiectivelor şi măsurilor majore ale strategiei de protecţie, ameliorare şi

utilizarea durabilă a resurselor de sol; Administrarea şi controlul de stat asupra utilizării raţionale, protecţiei şi ameliorării

solurilor; Elaborarea unei politici unice de stat privind planificarea, organizarea exploatării raţionale

2

şi protecţiei terenurilor; Elaborarea unui complex ştiinţific argumentat de măsuri de sporire a fertilităţii solurilor,

perfecţionarea cadrului instituţional şi legislativ pentru reglementarea relaţiilor funciare.

Scopul principal a sistemului constă în crearea resursei informaţionale unice de ramură şi acordarea serviciilor informaţionale de stat privind starea actuală a învelişului de sol al Republicii pentru persoane juridice şi fizice, conform legislaţiei în vigoare.

Obiectivele concepţiei.

ridicarea calităţii, urgentarea şi simplificarea acordării serviciilor informaţionale; asigurarea autorităţilor publice de toate nivelurile, cu informaţii analitice şi statistice

veridice în domeniul folosirii solurilor, necesare pentru luarea deciziilor în administrarea relaţiilor funciare;

asigurarea accesului pieţei funciare, persoanelor juridice şi fizice la informaţia privind indicatorii calităţii şi capacităţii de producţie a solurilor pe terenurile agricole (se evită obstacole birocratice la obţinerea informaţiei şi se exclud intermediarii la tranzacţii);

sporirea eficienţei lucrărilor pedologice; evidenţierea stării de calitate a solurilor şi a zonelor vulnerabile; întocmirea proiectelor de îmbunătăţire funciară şi aplicarea tehnologiilor intensive pentru

sporirea capacităţii de producţie a solurilor; calcularea corectă a impozitului şi altor plăţi funciare; realizarea posibilităţii de apreciere a pretabilităţii solurilor pentru diferite domenii ale

sectorului real al economiei naţionale (agricultură); evaluarea terenurilor agricole pentru prognozarea impozitelor fiscale.

Sarcinile generale.

crearea bazei actuale de date cu informația relevantă; actualizarea bazei de date; asigurarea stocării şi verificării informaţiei de un anumit tip şi calitate cu ajutorul

software­lor şi hardware­lor speciale şi cu ajutorul personalului subdiviziunilor abilitate; asigurarea protecţiei datelor şi securităţii informaţionale pe parcursul ciclului de viaţă al

sistemului; asigurarea schimbului de informaţii cu sistemele informaţionale departamentale, teritoriale

şi de stat; asigurarea interacţiunii informaţionale şi a colaborării în cursul schimbului informaţional.

Principiile generale de creare a sistemului. La proiectarea, realizarea şi implementarea sistemului informaţional urmează a ţine cont de următoarele principii generale:

management unificat a sursei informaționale, care presupune existenţa unei întreprinderi, cu suficientă responsabilitate şi autoritate pentru coordonarea lucrărilor de creare şi exploatare a Sistemului;

temeinicia datelor ­ introducerea datelor în Sistem pe baza documentelor autentice; integritatea datelor ­ subînţelege păstrarea conţinutului şi interpretarea univocă a datelor în

condiţiile unor acţiuni accidentale; plenitudinea datelor (volumul informaţiei privind datele despre sol urmează a fi colectate în

3

conformitate cerinţelor); veridicitatea datelor (corespunderea datelor stocate în memoria calculatorului sau în

documente cu starea reală); identificarea unică a obiectelor (stabilirea criteriului unic de identificare); securitatea datelor, care prevede asigurarea integrităţii, exclusivităţii, accesibilităţii şi

eficienţei protecţiei datelor împotriva pierderii, denaturării, nimicirii sau utilizării neautorizate;

modularitatea şi scalabilitatea ­ reprezintă posibilitatea dezvoltării sistemului fără modificarea componentelor create anterior;

interactiunea datelor din sistem cu alte sisteme informationale; acces la informaţia cu caracter public, presupune implementarea procedurilor de asigurare

a accesului solicitanţilor la informaţia cu caracter public.Structura SI „Solurile RM”. Structura este reprezentată de totalitatea părţilor componente ale sistemului, evidenţiate după următoarele criterii:

juridic, organizatoric, funcţional, informativ, tehnic.

III. CADRUL LEGISLATIV ȘI NORMATIVCadru legislativ și normativ pentru crearea sistemului este următor:

Codul funciar (Legea nr. 828 din 25/12/1991); Legea nr. 1247 din 22/12/1992, privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii

funciare, cadastrului funciar de stat şi monitoringul funciar; Legea nr. 1308 din 25/07/1998, privind prețul normativ și modul de vînzare­cumpărare

a pămîntului; Concepţia Sistemului Informaţional Geografic Naţional aprobat prin Hotărîrea

Guvernului RM nr. 1298 din 28/10/2003; Hotărîrea Guvernului RM nr. 626 din 20.08.2011 cu privire la aprobarea Programului

de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011­2020; Hotărîrea Guvernului RM nr. 24 din 11/01/1995 pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar general (modificată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1251 din 16/11/2004);

Instrucţiuni privind cercetările pedologice la diferite scări; INSPIRE DIRECTIVE. “Data Specification on Soil – Draft Technical Guidelines” din

04/02/2013.

IV. STRUCTURA ORGANIZATORICĂStructura organizaţională stabileşte rolul fiecărui participant la procesul de creare şi

asigurare a funcţionalităţii sistemului şi utilizare a datelor.

Participanţii și utilizatorii sistemului.

4

Proprietarul Sistemului ­ statul.

Posesorul sistemului – Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC).Deținătorul ­ Î.S. „Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului”(Î.S. “IPOT”)Responsabilităţile deţinătorului constau în întreținerea și gestionarea sisemuluii.Registratorul sistemului – Î.S. „IPOT”. Ţine evidenţa informaţiei de intrare, verifică legitimitatea acesteia, ia decizii privind oportunitatea înregistrării datelor.Personalul de deservire. Funcţionarea sigură şi stabilă a sistemului este asigurată de personalul de deservire. Calificarea personalului trebuie să corespundă cerinţelor înaintate. Pentru acesta este necesar de a realiza pregătirea planică şi de a crea condiţii de muncă adecvate .Consumatorii. Datele SI sunt destinate unui cerc extins de utilizatori, inclusiv organelor de administrare publică centrale şi locale; persoanelor fizice şi juridice, indiferent de forma organizatorico­juridică etc. Consumatorii utilizează informaţia în corespundere cu condiţiile tehnico­economice de acces.

Nivelurile de accesPlenitudinea informaţiei oferite consumatorului depinde de conţinutul şi drepturile asupra acesteia. Este prevăzută delimitarea drepturilor de acces la setul de acţiuni prestabilite (spre exemplu, citirea, înregistrarea, îndeplinirea) permise pentru operare în privinţa obiectelor sistemului informaţional (informaţia, purtătorii acesteia, procesele şi alte resurse)Fiecare dintre participanţii la procesul de creare, funcţionare şi utilizare a sistemului, la fel, consumatorii de date oferite în funcţie de drepturile şi rolurile prestabilite, vor avea diferite niveluri şi condiţii de acces la obiectele SI şi la interfaţa acestuia.Nivelurile dreptului de acces la obiectele informaţionale ale sistemului sunt reglementate la etapa elaborării sarcinii tehnice şi proiectului tehnic.Condiţiile accesului la obiectele informaţionale de diferite niveluri sunt stabilite în baza contractului între deţinătorul şi consumatorul acestuia, fiind stabilite de proprietarul, deţinătorul SI.

Aspecte fundamentale ale mecanizmului de funcţionare a sistemuluiFuncţionarea stabilă a sistemului este asigurată din contul unui mecanism ajustat de colectare, păstrare, prezentare consumatorilor a informaţiei totalizate despre starea învelişului de sol. Mecanismul de interacţiune a datelor în cadrul sistemului nu va prezenta dificultăţi pentru executantul lucrărilor, iar principiile prestabilite de funcţionare nu vor afecta veridicitatea şi calitatea informaţiei despre varietăţile solului.Asigurarea funcţionării sistemului este îndeplinită de o structură specializată în corespundere cu documentul oficial aprobat (regulament, statut, licenţă, recomandare practică).Administraea datelor în sistem este îndeplinită cu ajutorul SABD care susţine posibilitatea de păstrare şi monitorizare a datelor spaţiale.Oferirea informaţiei. Sistemul realizează aspectele reprezentării „orientate spre obiect” a informaţiei spaţiale pe întreg teritoriul ţării. Accesul la datele spaţiale este realizat prin Internet.Reprezentarea şi schimbul de date spaţiale. Integrarea în SGIN şi utilizarea informaţiei spaţiale din resursele informaţionale departamentale, ramurale etc. este realizată în baza

5

protocoalelor de publicare a informaţiei spaţiale (wms, wfs,etc.), elaborate conform standardelor Consorţiului Geospaţial Deschis (OGC)Colectarea datelor este efectuată de specialişti competenţi din structurile de ramură.Materiale iniţiale. La colectarea informaţiei ca iniţiale, pot fi datele spaţiale ce asigură precizia prestabilită de poziţionare a obiectelor şi includ informaţia descriptivă (atributivă) ce conţine proprietăţile specifice şi caracteristicile obiectelor cu proprietăţi metrice.Evidenţa informaţiei. Principalul obiect de evidenţă şi înregistare în sistem este conturul şi profilul solului. Fiecare obiect de evidenţă este reflectat în informaţia de evidenţă documentată.Înregistrarea. Evidenţa şi înregistrarea datelor în sistem este realizată de registrator. Temei pentru înregistrare serveşte dosarul, prezentat de executantul lucrărilor, incluzând întregul spectru de documentaţie necesară şi informaţie de evidenţă, colectată conform cerinţelor.Procesarea datelor. Datele înregistrate în sistem sunt procesate în mod automatizat sau generalizate în scopul creării şi prezentării ulterioare a raportarelor și hărţilor tematice.

V.SPAŢIUL FUNŢIONAL AL SISTEMULUISI “Solurile RM” din punctul de vedere al funcţionării tehnologice, reprezintă un complex Sistemul va oferi consumatorului posibilitatea utilizării datelor prin Internet, prin intermediul Internet­browserului. Interfaţa web trebuie să permită utilizarea datelor oferite fără cheltuieli suplimentare pentru produse program specializate. Pentru procesarea mai aprofundată (detaliată) a informaţiei grafice în baza produselor program ale SGI vor fi prezentate web­serviciile WMS, WFS etc.

tehnico­informaţional ce conţine date (inclusiv spaţiale) despre obiecte şi programe funcţionale ce asigură interacţiunea cu sistemul.Interfaţa web. Interacţiunea cu alte sisteme. SI “Solurile RM” va oferi susţinere pentru interacţiunea cu alte surse informaționale ce utilizează serviciile web – metoda, tehnic egalată cu tendinţele contemporane de colaborare în procedurile de examinare a adresărilor sau de difuzare a informaţiei. La baza interacţiunii cu alte sisteme este pusă unificarea resurselor informaţionale prin implementarea următoarelor principii:

utilizarea unor codificatoare şi ghiduri unice; utilizarea surselor primare în calitate de date iniţiale; standardele general­acceptate de schimb şi oferire a datelor.

Pentru informaţia spaţială se utilizează standardele Consorţiului Geospaţial Deschis (OGC) ­ organizaţie internaţională, benevolă, responsabilă de elaborarea standardelor în domeniul serviciilor geoinformaţionale.Protecţia datelor. Mijloacele funcţionale ale sistemului trebuie să permită delimitarea nivelurilor accesului la obiecte, protejându­le contra accesului nesancţionat la informaţie.Arhitectura. Lund în consideraţie scopurile şi proprietăţile funcţionale ale SI “Solurile RM”, este oportună implementarea arhitecturii client­server (de 2 niveluri şi mai sus) care susţine:

logica repartizării datelor între server şi client; păstrarea datelor, preponderent, pe server; schimbul de informaţie prin reţea.

6

Sistemul trebuie să fie bine structurat, hotarele stabilite strict pentru fiecare nivel şi reprezentate efectiv prin interfeţe.Scalabilitate. Pe plan funcţional, sistemul realizează o soluţie fiabilă şi scalabilă, atât în rezultatul majorării numărului utilizatorilor care utilizează concomitent resursele sistemului, cât şi în cazul majorării volumului informaţiei.Oferta platformelor multiple. Consumatorul serviciilor trebuie să dispună de posibilitatea de a lucra mai mult decât pe o singură platformă sau într­un singur sistem operaţional (spre exemplu, atât pe staţiile UNIX, cât şi pe staţiile Windows).

Desenul 1. Schema de bază a funcționării SI „Solurile RM"

Тendinţă de dezvoltare. Principala tendinţă de dezvoltare este majorarea permanentă a funcţiilor nucleului informaţional­geografic al sistemului şi creşterea numărului modulelor de extensie.Funcţiile de bază pentru SI “Solurile RM”, sunt: pregătirea şi colectarea, introducerea, prelucrarea, stocarea (manipularea) şi extragerea datelor.Printre funcţiile standard ale unui sistem informaţional de importanţă statală, care vor fi prezente şi în cadrul SI “Solurile RM”, trebuie menţionate următoarele:

asigurarea depozitării şi recuperării datelor; asigurarea utilizatorilor cu funcţionalităţile şi informaţia stabilită în baza rolului lor în

sistem; asigurarea securităţii informaţiei prin metode de autentificare a utilizatorilor; asigurarea controlului nomenclatoarelor şi al clasificatoarelor; generalizarea rapoartelor necesare; asigurarea administrării şi configurării parametrilor şi datelor din sistem;

7

integrarea şi gestionarea băncii de date a sistemului; organizarea asigurării informaţionale, conform nivelului de acces şi rolurilor atribuite în

modul stabilit; asigurarea interconexiunii cu alte sisteme informaţionale de stat.

Funcţiile specifice cu privire la utilizărarea sistemului datelor geospaţiale sunt următoarele: Introducerea de la distanţă a datelor grafice şi descriptive de pe diferite dispozitive; Transformarea formatelor; Procesarea interpelărilor pentru date spaţiale; Geocodificarea (localizarea adresei); Posibilitatea extinderii, în vederea îndeplinirii funcţiilor specifice de utilizare, procesare şi

analiză a informaţiei spaţiale; funcţia asigurării accesului concomitent de la distanţă pentru mai mulţi utilizatori la banca

de date spaţiale; alte funcţii descrise în timpul elaborării sarcinii tehnice pentru crearea produsului program

al sistemului.Modulele funcţionale ale SI „Solurile RM” asigură îndeplinirea atît a funcţiilor de bază ale sistemului informaţional standard, cît şi a funcţiilor specifice, conform destinaţiei sistemului şi sunt:

Evidenţa profilurilor şi contururilor solului; Prezentarea datelor; Administrarea şi monitorizarea acţiunilor utilizatorilor; Procesărea datelor de bază, inclusiv:

cartografieri tematice, rapoarte.

VI. SPAŢIUL INFORMAŢIONAL AL SISTEMULUIMonitorizarea datelor în sistem se bazează pe acordarea informaţiilor permanent accesibile, actualizate şi veridice despre învelişul de sol, pentru a permite utilizatorilor de orice nivel să ia decizii fundamentate.Tehnologiile Web. Transmiterea informației geospațiale privind starea învilișului de sol direct consumatorilor se efectuiază prin intermediul tehnologii web, reducând la minimum necesitatea deţinerii produselor program specializate. Dispunând de o staţie de lucru conectată la Internet, consumatorul are acces la informaţie şi nemijlocit participă la anumite aspecte ale procesului de monitorizare a datelor.

8

Desenul 2. Principiile de monitorizare şi prezentare a datelor în sistem

Baza de date. Datele se păstrează în baza de date în formă de obiecte cu setul de atribute ce sunt determinate de arhitectura sistemului informaţional, asigurând accesul concomitent pentru mai mulţi utilizatori în vederea utilizării, corectării şi actualizării acestora.Bazele de date asigură păstrarea datelor geospaţiale, oferind accesul la informațiai atributivă și grafică.Principalele posibilităţi tehnologice:

prezentarea datelor geografice prin următoarele modalităţi: datele vectoriale – pentru prezentarea amplasării profilurilor, hotarelor

contururilor de sol şi altor posibile obiecte ale evidenţei solurilor; datele de rastru­ pentru reflectarea fenomenelor realităţii obiective în formă de: date tematice (discrete), reflectând asemenea obiecte, cum sunt tipurile,

subtipurile de sol etc., imaginile (hărţile scanate, desenele, fotografiile).

păstrarea obiectelor spaţiale şi dispunerea de mijloace pentru stabilirea sistemelor de coordonate şi managementul acestora;

stabilirea relaţiilor generale şi arbitrare între obiectele spaţiale şi nespaţiale; menţinerea integrităţii sistemului de atribute.

Obiectul de bază al evidenţei. Sistemul în calitate de obiect de bază al evidenţei utilizează datele geografice spaţiale, determinând astfel structura specifică a sistemului, inclusiv informaţia geospaţială şi produsele program specializate.Principalele obiecte de evidenţă a obiectelor spaţiale în baza de date sunt:

profilul de sol – obiect punctiform caracterizând locul creării şi adâncimea pofilului; conturul de sol – domeniul (poligonul) determinând amplasarea, forma, hotarul şi

suprafaţa lui.Pentru fiecare obiect spaţial este ţinută o evidenţă a informaţiei de gestiune şi documentare,

9

adunată şi alcătuită în rezultatul lucrărilor efectuate (învestigații pedologice, agrochimice și etc.).Cerinţe faţă de date. Lucrările în vederea colectării geodatelor despre sol trebuie să asigure precizia poziţionării şi gradul necesar de detaliere a hotarelor contururilor de sol şi locurilor amplasării profilurilor, corelate cu planurile pedologice la scara 1:10000 (de bază în procesul investigaţiilor pedologice). Informaţia spaţială despre învelişul solului trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

Datele grafice: sunt create în cadrul sistemului național de coordonate Moldref99; sunt formate în dependență de zona efectuării lucrărilor potrivit următoarelor reguli

topologice: hotarele contururilor de sol trebuie să fie corelate cu obiectele înregistrate

anterior, hotarele contururilor de soi nu trebuie să se suprapună, în cadrul contururilor de soi nu trebuie să existe arealuri nefondate;

utilizează semne convenţionale, acceptate pentru obiectul de un anumit tip concret; asigură transformarea prin program a informaţiei din formatul vectorial în cel de rastru,

posibil şi viceversa; structura de prezentare a datelor trebuie să asigure accesul la orice element sau obiect; asigură obţinerea datelor atributive ce caracterizează obiectul.

Datele atribuive (informaţia descriptivă despre obiect): sunt completate potrivit structurii elaborate a datelor şi în conformitate cu clasificatoarele; plenitudinea completării tuturor atributelor depinde de tipul lucrărilor executate (cercetări

pedologice, agrochimice și etc.) datele introduse trebuie să corespundă semnificaţiilor din clasificatoarele speciale

elaborate care determină caracteristicile obiectelor.Documente ale sistemului. Temei pentru înregistrarea obiectelor spaţiale în sistem serveşte documentaţia de gestiune, adunată de executant în urma îndeplinirii lucrărilor de colectare a datelor despre starea învelişului solului.

Plenitudinea şi conţiinutul informaţiei documentare de gestiune depinde de tipul lucrărilor executate.

Întregul spectru al tipurilor de lucrări, reglementate de sistem, este stabilit la etapa elaborării şi se poate modifica pe parcursul întregului ciclu vital al resursei informaţionale.Documentele de bază ale sistemului sunt clasificatorul solurilor RM , notele de bonitate şi coeficienţii de rectificare la notele de bonitate.

Parametrii de bază a solului. Numărul parametrilor şi indicatorilor de bază ai solului, care caracterizează profilurile şi contururile solului, sunt stabilite reieşind din necesitatea evaluării optimale a învelişului de sol, evitând aglomerarea nejustificată cu prea multe date.

Indicii principali ce caracterizează profilurile de sol:

Chimici Conţinutul de humus; Conţinutul de carbonaţi;

10

Conţinutul de carbonaţi activi; Reacţia soluţiei solului; Cationii de schimb (calciu şi magneziu); Cationul de natriu; Capacitatea de absorbţie; Aciditatea hidrolitică; Conţinutul de gips; Conţinutul de fier (Fe2O3); Elementele nutritive: fosfor (P2O5), potasiu K2O, azotul; Analiza extrasului apos cu determinarea conţinutului de cationi şi anioni:

Rezidiul uscat, Alcalitatea totală, Alcalitatea de la carbonaţi(CO3), Anionul de clor (Cl­), Anionul de sulf (SO4

2­), Cationul de calciu (Ca2+), Cationul de magneziu (Mg2+), Cationul de natriu (Na+), Cationul de caliu (K+);

Alţi parametrii chimici.

Fizici

Apa higroscopică; Compoziţia granulometrică; Structura agregatică; Structura microagregatică; Masa volumetrică; Umiditatea de cîmp; Higroscopicitatea maximă a solului; Umiditatea de ofilire; Capacitatea de reţinere a umidităţii de cîmp a solului; Compacitatea; Plasticitatea; Gerutatea specifică; Permeabilitatea; Porozitatea; Alţi parametrii fizici.

Unitățile taxonomice de bază a solului. În rezultatul datelor colectate despre profilele de sol sunt stabiliţi indicatorii contururilor solului, care în mod obligatoriu trebuie să conţină informaţii despre unităţile taxonomice de bază ale solului:

Clasă de sol ­ grupează solurile cu acelaşi orizont diagnostic; Tipul de sol ­ grupează solurile care se disting prin acelaşi tip de procese pedologice şi

aceiaşi succesiune de orizonturi; Subtipul de sol ­ diferenţiază solurile în funcţie de prezenţa sau absenţa unor orizonturi de

tranziţie între două tipuri; Genul de sol ­ grupa de soluri în cadrul subtipului ale căror particularităţi sunt determinate

11

de influenţa condiţiilor locale(eroziune, gleizare, alcalizare,salinizare, ş.a.); Specia de sol ­ grupa de soluri în cadrul genului care se caracterizează prin gradul de

dezvoltare a procesului de solificare de bază(grosimea stratului humifer); Varietatea de sol ­ grupa de soluri în cadrul speciei asemănătoare după compoziţia

granulometrică; Categoria(rangul) de sol ­ grupa de soluri în cadrul speciei asemănătoare după compoziţia

granulometrică a rocii parentale.

Clasificarea solurilor. Solurile se clasifică după clasă, tip, subtip şi coeficienții de rectificare la notele de bonitate privind: gradul de erodare, alcalizare, salinizare, gleizare şi textură conform clasificatorului aprobat.

Datele tematice despre sol. Contururile solului, păstrate în bazele de date, sunt supuse procesării şi generalizării, pe planul diferitor parametri caracteristici acestora, astfel fiind create hărţi şi planuri tematice, cum ar fi:

Clasele de grosime a stratului humifer (grosimea totală a orizonturilor cu conţinutul de humus mai mare de 1%);

Clasele conţinutului de humus în stratul arabil (0­30 cm); Gradele de eroziune sau de decopertare a solului; Clasele de adîncime a apariţiei şi de conţinut de carbonaţi; Gradul de colmatare (solurile cumulice); Gradele de alcalizare (soloneţizare) şi adîncimea de apariţie a alcalzării; Gradele de salinizare şi adîncimea de apariţie a salinizării; Gradele de gleizare şi adîncimea de apariţie a salinizării; Clasele de conţinut de pietre şi adîncimea de apariţie a orizontului pietros; Clasele texturale de sol (compoziţia granulometrică) Complexe de soluri pe alunecări de teren; Clasele de adîncime a nivelului apei freatice în profilului de solului; Transformarea antropică a solurilor.

VII. SPAŢIUL TEHNOLOGICSI „Solurile RM” este un complex informaţional de telecomunicaţii (CIT) de nivel central,

ce trebuie în fond să asigure colectarea, amplasarea (înregistrarea) şi păstrarea în baza de date a informaţiilor spaţiale cu prezentarea acestora utilizatorului prin intermediul portalului informaţional şi altor standarde accesibile de publicare a datelor grafice.Baza de date spaţiale va consta din următoarele componente de bază:a) baza de date grafice;b) baza datelor atributive (informaţia descriptivă);c) blocul de module sistemice (de program): Pentru procesarea şi administrarea bazelor de date; Pentru soluţionarea sarcinilor utilizatorilor.În componenţa complexului de nivel central intră: Banca centrală de date; Locurile de muncă ale administratorilor sistemului; Locurile de muncă ale registratorilor de date în sistem; Complexul de asigurare a funcţionării sistemului;

12

Utilajul de telecomunicaţii, ce asigură conexiunea internă şi externă (Internet) a întregului complex.

Prezenţa produselor program componente şi mijloacelor tehnologice în complexul informaţional de telecomunicaţii de nivel central este stabilită la etapa elaborării sarcinii tehnice şi proiectului tehnic, în corespundere cu legislaţia în vigoare referitoare la infrastructura informaţională de telecomunicaţii de stat.

VIII. ASIGURAREA SECURITĂŢII INFORMAŢIEICerinţele generale de securitate. Sistemul complex al securităţii informaţionale reprezintă totalitatea măsurilor legislative, organizatorice şi economice, precum şi a mijloacelor tehnologice şi a metodelor de protecţie software­hardware, care sînt orientate spre asigurarea unui nivel necesar al integrităţii, confidenţialităţii şi accesibilităţii resurselor informaţionale ale SI „Solurile RM” pentru minimalizarea prejudiciilor posibile suportate de utilizator şi proprietar.

Obiectivele principale ale securităţii sînt: asigurarea integrităţii informaţiei – protecţia împotriva modificării şi distrugerii datelor; asigurarea confidenţialităţii ­ protecţia împotriva accesării neautorizate a datelor; asigurarea disponibilităţii – protecţia împotriva blocării accesului utilizatorilor autorizaţi la

resursele informaţionale.

Cerinţele principale ale securităţii: complexitate; obiective orientate;continuitate; fiabilitate, durabilitate; gestionare centralizată; suficienţă rezonabilă.

Pericole pentru securitatea informaţională. Prin pericol pentru securitatea informaţională se înţelege un eveniment sau o acţiune posibilă, orientată spre cauzarea unui prejudiciu resurselor sau infrastructurii informaţionale.

Principalele pericole pentru securitatea informaţională a SI „Solurile PM” sunt: colectarea şi utilizarea ilegală a informaţiei; încălcarea tehnologiei de prelucrare a informaţiei; implementarea în produsele software şi hardware a componentelor care realizează funcţii

neprevăzute în documentaţia cu privire la aceste produse; elaborarea şi distribuirea programelor care afectează funcţionarea normală a sistemelor

informaţionale şi telecomunicaţionale, precum şi a sistemelor informaţionale de securitate; nimicirea, deteriorarea, suprimarea radioelectronică sau distrugerea mijloacelor şi

sistemelor de prelucrare a informaţiei, de telecomunicaţii şi comunicaţii; influenţa asupra sistemelor cu parolă­cheie de protecţie a sistemelor automatizate de

prelucrare şi transmitere a informaţiei; scurgerea informaţiei prin canalele tehnice; implementarea dispozitivelor electronice pentru interceptarea informaţiei în mijloacele

tehnice de prelucrare, păstrare şi transmitere a informaţiei prin canale de comunicaţie, precum şi în încăperile de serviciu ale organelor puterii de stat;

nimicirea, deteriorarea, distrugerea sau sustragerea suporturilor de informaţie mecanice sau de alt tip;

interceptarea informaţiei în reţelele de transmitere a datelor şi în liniile de comunicaţii,

13

decodificarea acestei informaţii şi impunerea informaţiei false; utilizarea tehnologiilor informaţionale necertificate, a mijloacelor de protecţie a informaţiei,

a mijloacelor de informatizare, de telecomunicaţii şi comunicaţii necertificate la crearea şi dezvoltarea infrastructurii informaţionale;

accesul neautorizat la resursele informaţionale din băncile şi bazele de date;încălcarea restricţiilor legale privind răspîndirea informaţiei.

Obiecte ale pericolelor sînt resursele informaţionale şi/sau infrastructura informaţională. Surse ale pericolelor sînt infractorii, funcţionarii de stat corupţi, precum şi utilizatorii de rea­voinţă.

Obiectivele acţiunilor neautorizate sînt următoarele: încălcarea confidenţialităţii informaţiei; încălcarea integrităţii logice şi fizice a informaţiei; încălcarea funcţionalităţii infrastructurii informaţionale.

Modurile de realizare a pericolelor sînt următoarele: accesul neautorizat; acţiunea fizică asupra componentelor infrastructurii informaţionale; organizarea scurgerii informaţiei prin diverse canale; mituirea şi/sau intimidarea personalului.

Securitatea sistemului. Crearea sistemului complex de securitate informaţională include un şir de etape consecutive:

determinarea profilurilor de securitate; clasificarea resurselor protejate; analiza riscurilor; dezvoltarea politicii de securitate; dezvoltarea arhitecturii de securitate; crearea şi implementarea sistemului securităţii informaţionale; certificarea sistemului.

Problemele securităţii informaţionale şi ale sistemului informaţional integrat de securitate, în ansamblu, trebuie examinate sub cîteva aspecte – juridic, organizaţional, tehnologic şi economic. Utilizarea mecanismelor de asigurare a securităţii informaţionale trebuie să fie planificată la etapa proiectării sistemelor informaţionale şi infrastructurii informaţionale.

Componentele de bază ale sistemului securităţii informaţionale sînt: protecţia informaţiei şi infrastructurii de mentenanţă la conectarea la reţelele externe; protecţia informaţiei în procesul interacţiunii între reţele; protecţia fluxurilor de date; protecţia serviciilor sistemului; protecţia antivirus; sigurarea securităţii mediului de program; accesul autentificat; protocolarea şi auditul.

Principalele mecanisme tehnologice de asigurare a protecţiei şi securităţii informaţionale sînt:

delimitarea accesului utilizatorilor la baza de date, în funcţie de rolul lor; accesul la date doar prin interfaţă unică a obiectului; controlul şi gestionarea centralizată a accesului la date.

Securitatea informaţională trebuie să fie menţinută pe parcursul întregului ciclu de viaţă al

14

Sistemului informational geographic “Solurile RM” şi perfecţionată continuă pentru prevenirea noilor pericole.

IX. IMPLIMENTAREA SISTEMULUIPentru funcționarea Sistemului să prevede realizarea următoarelor activități:

Elaborarea actelor normative şi operarea modificărilor în cele existente în scopul fundamentării bazei juridice pentru crearea şi implementarea Sistemului;

Elaborarea standardelor informaţionale ale Sistemului; Crearea complexului tehnic de program al Sistemului; Instruirea personalului; Completarea bazei de date; Furnizarea informaţiei; Menţinerea şi actualizarea permanentă a bazei de date; Obligarea tuturor furnizorilor (executori) de date despre sol de a prezenta informația

spre registrare în SI.

X. ÎNCHEIERECrearea SI „Solurile RM” permite utilizatorilor cointeresați (organizații, întreprinderi,

persoane fizice si juridice, agenți economici, etc) să ofere oricînd acces la informații actuale și veridice despre calitatea solurilor de pe tot teritoriul Republicii Moldova. Datele sistemului vor servi ca bază pentru elaborarea diferitor proiecte: organizarea anti­erozională, ameliorarea solurilor degradate, aprecierea fondului irigaţional şi organizarea teritorială a gospodăriilor.

SI „Soluri RM” va conţine toate datele despre soluri, sistematizate și amplasate centralizat, în baza cărora se vor analiza particularităţile genetice şi pretabilitatea solurilor, bonitatea terenurilor agricole, monitorizarea solurilor degradate, etc. pe întregul teritoriu al ţării.Informația despre contururile pedologice va fi furnizată pentru utilizare publică în toată țara.

Rezulatele elaborării acestui sistem vor fi utilizate la elaborarea diferitor proiecte și hărti tematice etc.

15