INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEIProiect

C O N C E P Ţ I Aevaluării rezultatelor şcolare în instituţiile de

învăţământ preuniversitar din Republica Moldova

Aprobată de Consiliul ştiinţifico-didactic alInstitutului de Ştiinţe ale Educaţieila 20.11.2000, Proces-verbal nr.11

Autori: Vlad Pâslaru, coordonator; Ion Achiri; Aglaida Bolboceanu; Aurelia Răileanu; Ion Spinei.

Lucrarea prezintă documentul conceptual de bază pentru desfăşurarea celor mai importante acţiuni ale evaluării elevilor din învăţământul preuniversitar, ca subsistem al sistemului general de evaluare a educaţiei şi învăţământului în Republica Moldova. Tezele şi principiile inserate, obiectivele, standardele etc. ale evaluării vor servi la elaborarea cadrului legislativ şi normativ al evaluării, la dezvoltarea acestora în lucrări speciale, vor ghida procesul de elaborare a conţinuturilor şi instrumentarului evaluării pentru toate tipurile şi formele învăţământului preuniversitar, pentru toate disciplinele şcolare.

INTRODUCEREConcepţia / evaluării rezultatelor şcolare îşi propune să răspundă

pozitiv, adică prin elaborări aplicative speciale, unuia dintre cele mei importante şi complicate domenii ale educaţiei, oferind principii, criterii, norme etc. necesare unei autentice diferenţieri valorice a elevilor, a profesorilor, a instituţiilor şcolare, a sistemului însuşi în totalitatea componentelor şi a proceselor sale.

Două idei esenţiale stau la baza lucrării, fiind considerate coordonatele ei principale.

Prima idee ţine de considerarea evaluării ca una din procedurile pe care le comportă activitatea de educaţie, integrată într-o manieră strânsă şi permanentă cu predarea şi învăţarea.

A doua idee constă în aceea că rezultatele şcolare, în consecinţă, actul evaluativ, nu pot fi disociate de subiecţii care le-au obţinut şi cărora le aparţin.

Constatăm că în practica evaluării mai predomină fenomenul informaţionalului, deoarece ea se sprijină pe docimologie, ştiinţa evaluării, examinării, care îşi îndreaptă atenţia prioritar către evaluarea cunoştinţelor şi mai puţin asupra celorlalte rezultate.

Pornind de la atare situaţie, prezenta lucrare are menirea să propună un cadru conceptual pentru evaluarea, în mare măsură, şi a rezultatelor de natură formativă, care nu pot fi măsurate riguros, standardizat. Reperele teoretico-ştiinţifice propuse servesc drept fundament pentru realizarea evaluării rezultatelor întregului spectru de comportamente şcolare care contribuie la dezvoltarea personalităţii elevului

(cognitive, afective şi psihomotorii, unele rezultate extraşcolare, cu influenţă directă asupra rezultatelor şcolare, deprinderi autoevaluative sau rezultate indirecte ale procesului de instruire etc.).

Concepţia descrisă în lucrare are următoarea structură:I. Definirea evaluării rezultatelor şcolare.II. Principiile evaluării rezultatelor şcolare.III. Obiectivele generale ale evaluării rezultatelor şcolare.IV. Funcţiile evaluării rezultatelor şcolare.V. Tipurile de evaluare a rezultatelor şcolare.VI. Repere metodologice ale evaluării rezultatelor şcolare.VII. Repere manageriale ale evaluării rezultatelor şcolare.VIII. Finanţarea evaluării rezultatelor şcolare.Bibliografie.

Prin tezele, principiile, obiectivele, reperele metodologice şi cele manageriale încorporate, lucrarea se adresează:- factorilor de decizie (administraţiile şcolilor, DJITS, departamentele Ministerului

Învăţământului şi Ştiinţei), pentru elaborarea mecanismelor(regulamente, programe, dispoziţii etc.) de funcţionare a sistemului de evaluare a rezultatelor şcolare în totalitate pe întregul lor spectru de comportamente şcolare;

- specialiştilor în domeniu, pentru elaborarea concepţiilor de evaluare a rezultatelor şcolare la diferite discipline sau / şi pe arii curriculare; pentru elaborarea unor modele de tehnologii adecvate evaluării rezultatelor de origine formativă; pentru abordarea problematicii şi desfăşurarea cercetărilor în domeniul reformei sistemului de evaluare în învăţământul preuniversitar; pentru dezvoltarea curriculară etc.

- cadrelor didactice, pentru perfecţionarea lor teoretică continuă; pentru posibilitatea de cercetare şi generalizare, de dezvoltare a experienţei de evaluare a rezultatelor şcolare; pentru sugerarea de noi cercetări ameliorative; pentru conştientizarea raţionalităţii şi reconsiderării procesului evaluativ;

- studenţilor, pentru construirea unei scheme mentale asupra problemelor de bază ale teoriei şi practicii evaluării în învăţământ, pentru cunoaşterea tabloului însuşirilor şi competenţelor ce trebuie formate şi autoformate, pentru o integrare eficientă în exercitarea profesiunii, pentru înţelegerea actului evaluativ din perspectiva ştiinţei, tehnologiei, creativităţii.

TERMENI CHEIE Rezultatul se identifică cu schimbarea pe care activitatea de învăţare o produce în

personalitatea (comportamentele) elevului; rezultatele şcolare sunt expresia efectelor activităţii de predare / învăţare.

Performanţa semnifică nivelul rezultatelor obţinute, ale schimbărilor produse, sub raport cantitativ şi calitativ. Exprimă un "rang pozitiv" ceva mai mare decât stări anterioare, chiar dacă nu unul superior. Performanţa este un indicator al concordanţei unui rezultat cu aptitudinile şi cu activitatea unui elev, vrând să esprime, pe lângă rezultatul propriu-zis, efortul investit, năzuinţa autodepăşirii,

2

adică o biruinţă incontestabilă. Cu alte cuvinte, performanţa exprimă cota atinsă în procesul realizării unui obiectiv.

Progresul de predare / învăţare este definit prin performanţă şi rezultate; performanţa evocă rezultatele care marchează un progres în învăţare, realizare deosebită într-un domeniu de activitate.

Competenţa se identifică, până la un punct, cu priceperea (abilitatea) de a face ceva; dar ea presupune şi rezultatul activităţii, nu numai cunoaşterea, ci şi capacitatea de a efectua bine, corect.

I. DEFINIREA EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLAREI.1. Evaluarea rezultatelor şcolare este un sistem de activitate educaţională,

constituit din obiective, conţinuturi şi tehnologii specifice, orientate la măsurarea, aprecierea şi luarea de decizii cu privire la formarea / dezvoltarea elevilor în baza obiectivelor curriculare.

I.2. Ca sistem multidimensional (a se vedea anexa) evaluarea rezultatelor şcolare se formează din:

- principii şi criterii de evaluare;- obiective de evaluare;- conţinuturi de evaluare;- tehnologii de evaluare:- un ansamblu de strategii, metode, tehnici de evaluare; - subsistemul de evaluare externă, cuprinzând examenele naţionale, evaluările

externe realizate pe eşantioane de populaţie şcolară sau prin sondaje;- instrumentele şi acţiunile de evaluare a aptitudinilor, intereselor şi

atitudinilor elevilor; instrumentele de diagnoză a elevilor aflaţi în dificultate;

- modelul criterial de apreciere a rezultatelor şcolare capabil să determine creşterea credibilităţii evaluării realizate de evaluator şi comparabilitatea rezultatelor;

- modelul de certificare a performanţelor şi de informare sistematică a factorilor interesaţi privind nivelul performanţelor (părinţi, autorităţi şcolare, societate).

Funcţionarea eficientă a sistemului de evaluare revendică: - coordonarea oportună a componentelor sistemului, datele şi informaţiile căruia să

poată fi prelucrate, asamblate, transferate şi utilizate la nivelul oricărei componente (evaluarea realizată pe parcursul programului de predare / învăţare, examenele, evaluări externe, realizate de factori autorizaţi, concursuri, competiţii, evaluări la nivel de sistem);

- completarea evaluării cu acţiuni autoevaluatoare; capacitatea de autoevaluare se va dezvolta la nivelul tuturor "participanţilor" din sistem, ca şi a unor atitudini favorabile faţă de evaluarea externă, ceea ce presupune, între altele, dezvoltarea unei culturi a evaluării.

3

Evaluarea rezultatelor şcolare se află în raporturi multiple de condiţionare şi influenţă reciprocă, uneori de cauzalitate circulară (curriculumul - personalul didactic - procesele de predare / învăţare - evaluare etc). De exemplu, evaluarea rezultatelor se întemeiază pe obiectivele şi standardele curriculare, iar acestea, la rândul lor, pe rezultate. De asemenea, rezultatele şcolare sunt în funcţie de procesele de predare / învăţare şi de experienţa de învăţare şi în acelaşi timp influenţează asupra predării şi învăţării.

Evaluarea rezultatelor şcolare este în raport direct cu curriculumul, depinde de obiectivele curriculumului. Dar se înregistrează şi influenţa evaluării asupra curriculumului, cunoscută sub denumirea de efectul backwash - reducerea curriculumului realizat sub influenţa evaluărilor externe (în special examenele). Se va ţine cont de natura acestui efect pentru a determina schimbări calitative în celelalte componente ale educaţiei.

I.3. Evaluarea este un fenomen caracteristic oricărei activităţi umane şi constituie compararea scopului - imaginea psihică a rezultatelor ce anticipă acţiunile individului, cu produsul, rezultatul real al activităţii; în raza acestui concept e vorba despre autoevaluare.

În structura activităţii de învăţare realizarea scopului, obţinerea rezultatului prezintă momentul central al învăţării. Acţiunile care contribuie la realizarea scopului sunt selectate şi păstrate, deci sunt achiziţionate de individ; şi invers, reacţiile greşite care nu contribuie la obţinerea rezultatului pozitiv sunt abandonate, "uitate" imediat. Această permanentă apreciere a situaţiei, a reacţiilor vine din interiorul individului şi e numită "evaluarea internă" (1). În realitate, în rezultatul evaluării se constată realizarea scopului şi se "decide" conţinutul pentru memorizare.

Evaluarea "internă" este legată de scopurile semnificative pentru individ, raportate la satisfacerea directă a unor necesităţi. Activitatea de învăţare, special organizată, este dintr-un anumit unghi de vedere convenţională; ea nu urmăreşte satisfacerea imediată a necesităţilor. Scopurile învăţării nu sunt elaborate de elevi, ele se impun de societate prin cadrul didactic sau prin alte persoane interesate. Ele pot fi acceptate sau nu de elevi. În acest caz nu funcţionează controlul şi aprecierea internă. Evaluarea făcută de profesor sau de oricare alt evaluator este consemnată prin noţiunea de evaluare "externă" venită din afara individului. În cadrul procesului educaţional autoevaluarea, sau evaluarea "internă" se dezvoltă pe baza evaluării "externe", care o stimulează pe ultima şi pune la dispoziţia persoanei "instrumentele" necesare: elevul învaţă să se autoevalueze de la evaluator.

Sunt evidenţiate trei operaţii ierarhice ale evaluării pedagogice: măsurarea - aprecierea - decizia. Măsurarea reprezintă constatarea unor "caracteristici observabile" exprimate în termeni cantitativi (scor, cifre, etc.) sau / şi prin descrieri concentrate asupra unor zone restrânse de manifestare. Caracteristica centrală a măsurării este tendinţa spre obiectivitate. Aprecierea constituie interpretarea faptelor constatate în raport cu anumite criterii pedagogice, calificative, care nu depind de instrumentele aplicate la măsurare. Decizia - o judecată evaluativă finală - reprezintă expresia concentrată a aprecierii într-o notă şcolară, calificative, caracterizare, hotărâre sau recomandare (3).

4

I.4. Etapele acţiunii de evaluare didactică:a) elaborarea obiectivelor de evaluare, în baza celor curriculare, ale operaţiilor de

măsurare - apreciere; b) delimitarea domeniului de aplicare a operaţiilor "măsurare-aprecire" - obiectul

evaluării;c) prezentarea informaţiilor necesare pentru realizarea obiectivelor elaborate în

domeniul delimitat;d) depistarea informaţiei disponibile în mod direct şi imediat;e) elaborarea tehnologiilor specifice pentru obţinerea informaţiei scontate în anumite

intervale grafice temporale, a criteriilor de evaluare;f) aplicarea tehnologiilor elaborate;g) analiza informaţiei obţinute conform criteriilor pedagogice specifice;h) aprecierea în baza criteriilor de evaluare;i) elaborarea deciziilor cu valoare de diagnoză pedagogică;j) evidenţierea valorii prognostice a deciziei;k) obiectivarea deciziei printr-un raport cu funcţionalitate pedagogică rezumativă şi

anticipativă sub formă de îndrumări metodice, recomandări etc.

II. PRINCIPIILE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLAREII.1. Orientării evaluarii rezultatelor şcolare la personalitatea elevului. În

pregătirea procesului de evaluare, la realizarea lui şi la analiza rezultatelor sale se vor lua în consideraţie trebuinţele de dezvoltare ale elevului, particularităţile psihologice de vârstă şi individuale şi drepturile lui personale.

II.2. Realizării evaluării pe fonul relaţiilor de colaborare între elev şi profesor.II.3. Transparenţei şi informării oportune a persoanelor interesate (părinţi,

elevi, factori de decizie, public) asupra scopului, timpului, procedurii şi rezultatelor evaluării.

II.4. Utilizării adecvate şi echilibrate a diferitelor strategii de evaluare.II.5. Centrării pe rezultatele pozitive ale evaluării şi nesancţionării celor

negative.II.6. Deschiderii evaluării spre mai multe perspective ale spaţiului şcolar

(competenţele relaţionale, comunicarea profesor - elev, disponibilităţile de integrare în social); se vor lua în calcul, în afară de achiziţiile cognitive, şi alţi indicatori cum ar fi conduita, personalitatea, sistemul de valori, atitudini etc.

II.7. Asigurării coerenţei dintre diferite tipuri de evaluare (iniţială, curentă, sumativă).

II.8. Diversificării tehnicilor de evaluare şi intensificării gradului lor de adecvare la situaţii didactice concrete.

II.9. Stimulării capacităţilor de autoevaluare a elevilor şi implicării acestora în procesul de evaluare.

II.10. Aplicării operative a rezultatelor evaluării în procesul educaţional, structurării feed-back-ului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare.

5

II.11. Evidenţierii diferenţelor dintre rezultatele evaluării precedente şi ale celei actuale ca indicator central al progresului şcolar pentru fiecare elev.

II.12. Apropierii curriculumului evaluat de curriculumul prescris pentru predare / învăţare.

III. OBIECTIVELE GENERALE ALE EVALUĂRIIREZULTATELOR ŞCOLARE

III.1. Stabilirea nivelurilor de formare / dezvoltare a personalităţii elevului în raport cu obiectivele curriculare.

III.2. Acumularea şi utilizarea informaţiei pentru formarea - dezvoltarea elevului, perfecţionarea procesului educaţional a cadrelor didactice şi al documentelor directoare în domeniu.

III.3. Informarea comunităţii locale, judeţene, naţionale cu privire la sistemul educaţional şi eficienţa lui.

IV. FUNCŢIILE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLAREIV.1. Pedagogice:- de informare a cadrelor didactice despre nivelul de formare / dezvoltare a

elevilor;- de diagnosticare pedagogică; - de prognostică; - decizională.

IV.2. Psihologice:- influenţarea imaginii de sine a elevilor;- stimularea sau inhibiţia activităţii de învăţare;- influenţare a relaţiei "profesor-elev";- influenţare asupra statutului sociometric al elevului în diferite grupuri de elevi;- de orientare şi autoapreciere a eficacităţii activităţii de învăţare.

IV.3. Manageriale:- de informare a actorilor educaţionali asupra evoluţiei procesului; - de estimare, diagnoză pedagogică;- de ameliorare şi prognosticare pedagogică; - de stabilire a nivelului de dezvoltare a clasei de elevi ca obiect complex de

evaluare.Raportarea rezultatelor evaluării şcolare la sistemul educaţional acţionează

următoarele funcţii:- identificarea achiziţiilor şcolare;- identificarea celor mai productive căi de instruire şi educaţie -perfecţionarea

sistemului;

6

- recunoaşterea şi ameliorarea socială a schimbărilor operate asupra celor educaţi.

4.4. Sociale:- validarea socială a produselor activităţii educaţionale;- orientarea socială, şcolară şi profesională a elevilor;- selecţia socială, şcolară şi profesională a elevilor.

V. TIPURILE DE EVALUARE A REZULTATELOR ŞCOLAREŞtiinţele educaţiei şi experienţele educaţionale au stabilit:- evaluarea iniţială, care premerge un program de predare / învăţare;- evaluarea curentă, formativă;- evaluarea sumativă, cumulativă.

5.1. Evaluarea iniţială urmăreşte cunoaşterea potenţialului de învăţare, a premiselor cognitive şi atitudinale necesare integrării în activitatea educaţională care urmează, şi anume:

- ceea ce ştiu elevii şi identificarea lacunelor în formarea / dezvoltarea lor;- determinarea nivelului posibil de învăţare;- prezenţa unor concepte de însuşire a materiilor noi;- capacitatea de a lucra independent;- capacitatea de comunicare ca actant al procesului educaţional;- depistarea unor deficienţe şi dificultăţi de învăţare;- prezenţa cunoştinţelor şi capacităţilor pentru asimilarea noilor conţinuturi şi

formarea noilor competenţe - comportamente necesare realizării noilor obiective.

5.2. Evaluarea curentă se bazează pe obiectivele şi standardele definite pe trepte de învăţământ / pe ani de studiu şi pe discipline şcolare, şi include:

- orientarea acţiunilor de evaluare curentă către cele trei tipuri de comportamente ale elevului: cognitive, afectiv-atitudinale şi psihomotorii;

- informarea elevului cu privire la nivelul atins de dezvoltare conform obiectivelor curriculare, precum şi despre dificultăţile pe care acesta le întâmpină în învăţare;

- informaţiile despre progresele înregistrate de către elevi (care vor fi furnizate şi părinţilor, factorilor de decizie şi publicului larg);

- utilizarea formelor complementare de evaluare curentă: evaluarea formativă şi evaluarea sumativă.

5.3. Evaluarea finală (sumativă, cumulativă). Ultimele 2-3 săptămâni ale trimestrului vor fi dedicate recapitulărilor finale şi evaluării, în baza următoarelor obiective:

- recapitularea, sistematizarea şi consolidarea materiei studiate;- diagnosticarea şi ameliorarea rezultatelor învăţării;- elaborarea unor programe suplimentare de învăţare pentru elevii cu rezultate

foarte bune şi a unor programe de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe.

Rezultatele evaluării finale vor include, în mod obligatoriu şi, rezultatele evaluării curente.

7

În funcţie de cantitatea informaţiei sau de experienţele elevilor au fost stabilite evaluarea parţială (evaluarea unor secvenţe cognitive sau comportamentale) şi evaluarea globală (cantitatea integrală de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini apreciate).

Examinată dinspre obiectivele de evaluare aceasta poate fi: normativă - evaluarea atingerii obiectivelor educaţionale generale; criterială - evaluarea obiectivelor educaţionale specifice, concretizate în

disciplinele şcolare; punctuală - evaluarea obiectivelor operaţionale.

După numărul de elevi evaluarea este: individuală; parţială; globală.

Conform scopului educaţional distingem evaluarea: de informare; de dezvoltare; de proiectare.

VI. REPERE METODOLOGICE ALE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE

Evaluarea rezultatelor şcolare se axează pe obiective şi standarde curriculare: VI.1. Standarde curriculare

- sunt elaborate şi realizate pentru fiecare disciplină şcolară şi pe trepte; de şcolarizare - clasa a IV-a, clasa a IX-a, clasa a XII-a.

- exprimă nivelul dorit, "aşteptat" ceea ce favorizează apropierea aprecierilor emise de diferite persoane asupra unui rezultat obţinut (7, p.261). Cuvântul standard presupune scop, obiectiv ce trebuie atins;

- sunt standarde naţionale, absolut necesare în condiţiile realizării unei oferte educaţionale diversificate, concretizate prin noul plan-cadru de învăţământ, noile curricula şi manualele de alternativă;

- reprezintă criteriile de evaluare a calităţii procesului educaţional, vizând sfârşitul unei trepte de învăţământ (clasa a IV-a,clasa a IX-a, clasa a XII-a);

- definirea cât mai precisă a standardelor presupune stabilirea, încă de la începutul programului de instruire, a rezultatelor principale, comportamentelor de bază (liste de obiective pe care populaţia şcolară trebuie să le realizeze, parcurgând în condiţii normale programul);

- reprezintă enunţuri sintetice, menite să determine gradul de atingere a obiectivelor curriculare de către fiecare elev, privind cunoştinţele, competenţele şi atitudinile preconizate. Obiectivele pot fi utilizate drept standarde pentru învăţământ în măsura în care îndeplinesc următoarele condiţii: sunt suficient de specifice, adică

8

pot constitui criterii în funcţie de care să fie apreciate rezultatele măsurate; sunt corelate cu celelalte componente ale curriculumului, fără depăşirea şi fără reducerea acestora;

- asigură conexiunea între curricula şi evaluare. Pe baza lor vor fi determinate nivelurile de performanţă, vor fi elaboraţi descriptorii de performanţă şi instrumentele de evaluare ;

- au un caracter normativ pentru toţi agenţii implicaţi în procesul educaţional. Ele sunt orientate spre profilul de formare al elevului la finalizarea parcursului şcolar şi la încadrarea în viaţa socială, permiţând evidenţierea progresului realizat de elevi de la o etapă de şcolaritate la alta;

- sunt exprimate sintetic, la un nivel intelegibil pentru toţi agenţii educaţionali, vizând finalităţile pe treaptă de şcolaritate pentru fiecare disciplină şcolară.

Astfel, cunoscând standardele: elevii vor şti care sunt aşteptările explicite privind atât învăţarea - în termeni

de cunoştinţe, competenţe şi atitudini, cât şi criteriile de evaluare a rezultatelor şcolare la sfârşitul unei trepte de şcolaritate la disciplina şcolară respectivă;

profesorii îşi vor coordona activităţile didactice în funcţie de standarde; părinţii vor cunoaşte aşteptările pe care le are şcoala faţă de elevi; conceptorii de curriculum, autorii de manuale vor avea un sistem de

referinţă coerent şi unitar, vizând performanţele elevilor; evaluatorii vor avea la dispoziţie repere pe baza cărora vor fi determinate

nivelurile de performanţă, vor fi elaboraţi descriptorii de performanţă itemii respectivi de evaluare, întrebări pentru conversaţii etc.

VI.2. Formele de evaluare- Evaluarea orală constă în realizarea unei conversaţii, a interogării sau a

comunicărilor orale prin care evaluatorul urmăreşte indentificarea cantităţii şi calităţii performanţelor.

- Evaluarea scrisă are ca avantaje verificarea unui număr mare de elevi într-un interval de timp stabilit; anonimatul lucrării şi deci subiectivitatea scăzută, unul şi acelaşi conţinut al sarcinilor pentru toţi elevii, încurajarea elevilor timizi sau cu exprimare orală defectuoasă.

- Evaluarea prin probe practice, de laborator, atelier, în condiţii naturale, în special la disciplinele experimental-aplicative sau la anumite profiluri de învăţământ tehnic, medical, economic etc. deţine validitatea înaltă în procesul de evaluare a capacităţilor de aplicare în practică a cunoştinţelor, capacităţilor şi a atitudinilor.

- Formele mixte de evaluare tind să excludă dezavantajele şi să amplifice astfel valorile evaluării orale, scrise şi practice.

- Observarea sistematică a elevului dă posibilitatea de a urmări comportamentul acestuia în complexitatea şi integritatea sa. Observarea sistematică în timpul activităţii didactice se realizează, prin: fişa de evaluare; scara de clasificare; lista de control / verificare.

9

Forma de evaluare se alege de către evaluator în funcţie de obiectivele evaluării, situaţia educaţională, posibilităţile profesionale şi economice.

VI.3. Metode şi tehnici de evaluare Metode tradiţionale: interogarea, sau expunerea orală; lucrări de control; teze;

examene; lucrări practice etc. Metode moderne: Portofoliul este un instrument de evaluare complex, care include rezultate

obţinute prin celelalte metodici şi tehnici de evaluare. Aceste rezultate vizează probele orale, scrise şi practice, observarea sistematică a comportamentului şcolar, proiectul, autoevaluarea, etc. Portofoliul reprezintă "Cartea de vizită" a elevului în care este vizualizat progresul lui de la un trimestru la altul, de la un an şcolar la altul.

Proiectul reprezintă o activitate care ia start în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii, rezolvarea parţială a acesteia şi ulterior este finisată la domiciliu, pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni. Analiza, concluziile şi aprecierea realizării proiectului se fac la lecţii, conferinţe şcolare etc.

Investigaţia constituie o posibilitate pentru elev de a aplica în mod creator capacităţile sale şi de a explora situaţii noi de învăţare. Ea solicită elevul în îndeplinirea unei sarcini de lucru precise în care să-şi demonstreze, în practică, un întreg complex de cunoştinţe şi capacităţi. Prin aplicarea investigaţiei se urmăreşte evaluarea unor tehnici de lucru în grup, individual precum şi exprimarea atitudinii elevilor implicaţi în rezolvarea sarcinii.

Autoevaluarea. Elevii sunt îndrumaţi să compare nivelul la care au ajuns în raport cu obiectivele învăţării şi standardele curriculare. Ea influenţează dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere şi autoreglare a activităţii de învăţare, stimulând elevii să-şi dezvolte un program propriu de învăţare, să-şi evalueze şi să valorifice atitudini, comportamente.

Tehnici de evaluare:- fişe de evaluare sau grile de observaţii a elevilor în timpul realizării unor sarcini

de lucru;- lucrări scrise la final de semestru;- activităţi practice;- referate;- conversaţii dirijate;- sarcini de lucru individuale şi de grup;- teme pentru acasă;- fişe de autoevaluare. Testul docimologic este una din tehnicile cele mai eficiente de evaluare. El

constituie un set de probe sau întrebări cu ajutorul cărora se evaluează nivelul cunoştinţelor şi al competenţelor de a opera cu ele prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon, elaborată în prealabil. Probele sau întrebările din test se numesc itemi. Itemii pot fi simple întrebări, un enunţ urmat de întrebare, exerciţii, probleme, întrebări structurale, eseuri. Uneori itemii conţin şi tipul de răspuns aşteptat de la elev. Testul docimologic trebuie să fie valid - să măsoare cele prevăzute de obiectivele de evaluare, să dispună de fidelitate - calitatea de a

10

produce rezultate constante în cursul aplicării sale repetate - şi de obiectivitate - gradul de concordanţă între aprecierile făcute de către evaluatori independenţi în ceea ce priveşte un răspuns bun.

Testele docimologice standardizate cer resurse speciale pentru elaborarea lor, procesul de construire este complicat şi îndelungat. El va fi utilizat în cazul evaluării sumative finale. Testele elaborate de profesor sau selectate din literatura pedagogică pot fi utilizate de profesor pentru evaluarea curentă.

Evaluarea la finele treptelor de şcolaritate este un proces în care se integrează rezultatele evaluărilor iniţiale, curente şi sumative. Un rol important în acest proces îl au evaluările externe (având o anumită

pondere în aprecierea finală a rezultatelor şcolare, stabilită prin regulamente): testările naţionale cu funcţiile de prognoză şi diagnoză, în particular, de

stabilire a performanţelor şcolare pe diferite structuri şcolare; examene cu funcţii de cercetare şi selectare.Pentru minimalizarea (excluderea) efectului negativ backwash

curriculumul evaluat la nivel naţional (judeţan) va fi apropiat de cel prescris pentru predare / învăţare prin:- diversificarea formelor, metodelor de testare în cadrul examenelor, astfel încât

unele tehnici care se întâlnesc în evaluarea curentă să fie transferate examenelor;- valorificarea în conţinutul examenelor a rezultatelor evaluării curente.

VI.4. Evaluarea la finele treptelor de şcolaritate.Evaluarea sumativă externă la clasele primare se realizează la finele clasei a

IV-a prin testarea naţională la două discipline şcolare sau printr-un test care ar verifica realizarea obiectivelor de la mai multe discipline şcolare. Testarea naţională în clasa a IV-a se efectuează pe baza regulamentului elaborat şi aprobat de către M.E.Ş. Această evaluare nu este certificată, fiind o evaluare de diagnoză şi prognoză. Ponderea rezultatelor testării pentru aprecierea finală constituie 30%.

La finele treptei gimnaziale evaluarea sumativă are şi funcţia de certificare şi de selectare pentru înscrierea la instituţiile de învăţământ (liceu, colegiu, şcoli polivalente etc.) La finele claselor a IX-a se organizează evaluarea la nivel naţional prin:

1) examen la limba maternă (scris);2) examen la matematică (scris);3) test docimologic, care ar verifica realizarea obiectivelor privind cunoştinţele,

capacităţile şi atitudinile de la toate celelalte discipline şcolare.La finele licealui (cl.XII-a) evaluarea sumativă certificată se

realizează prin examene la disciplinele de profil şi prin testare la alte discipline, în conformitate cu regulamentele respective aprobate de către M.E.Ş.

Elevii liceelor alolingve susţin şi o probă de evaluare la limba şi literatura română. Aprecierea finală, la absolvirea gimnaziului şi a liceului, va lua în consideraţie în

egală măsură rezultatul evaluării interne continuie şi pe cel al examinării (testării) externe.

La finele liceului evaluarea sumativă certificată poate avea şi funcţie de selectare pentru înscrierea la instituţiile de învăţământ superior.

11

Evaluarea sumativă certificată la nivelul şcolii medii (clasa a XI-a) se va realiza pe baza examenelor de absolvire stabilite anual de către M.E.Ş.

Examenele de absolvire şi bacalaureat se vor desfăşura pe baza unor seturi de teste standardizate clonate la disciplinele şcolare respective, elaborate şi publicate din timp.

Evaluarea sumativă în cadrul învăţământului (educaţiei) preşcolar se va realiza anual prin probe de inteligenţă şi dezvoltare a personalităţii, în baza curriculumului educaţiei preşcolare.

Pentru ca efectul backwash să acţioneze pozitiv este necesară integrarea evaluării curente interne şi a celei externe (examene, testare).VI.5. Aprecierea rezultatelor şcolare.

Nota, în înţelesul tradiţional, reprezintă valoarea cantitativă a obiectului evaluat (capacităţi ale elevului), prin care se măsoară mai mult sau mai puţin precis cantitatea de memorare sau, în cazul cel mai bun, nivelul de atingere, îndeosebi, a obiectivelor cognitive. Or, evaluarea ca act didactic complex nu poate fi separată de procesul de predare - învăţare, aceasta permiţând obţinerea unor date importante atât despre achiziţiile cognitive, cât şi despre cele psihomotorii şi calităţile de personalitate ale elevilor.

În condiţiile schimbării paradigmei educaţionale, inclusiv privind evaluarea, este necesară realizarea trecerii de la măsurarea şi aprecierea tradiţională la o reală apreciere a performanţelor şcolare privind cunoştinţele, capacităţile şi atitudinile elevilor.

Accentul se va pune pe evaluarea progresului elevilor în învăţare privind atingerea obiectivelor preconizate. În acest scop toate notele (1-10) se vor folosi doar pentru înregistrarea progresului. Acest proces ar putea demara în cazul suspendării repetenţiei, ceia ce ar conduce la eliminarea .,li98din practica pedagogică a notelor negative.

Rezultatele şcolare pot fi apreciate prin note (sistemul de 10 puncte) şi / sau calificative (excelent, foarte bine, bine, suficient, insuficient). Calificativele pot fi introduse în clasele I-VI cu condiţia elaborării unui program

complex de implementare.Pentru fiecare notă (calificativ) vor fi stabiliţi descriptorii de performanţă. Introducerea unui sistem de criterii calitative (descriptori de performanţă) asociate fiecărei note (calificativ):

va asigura comparabilitatea în acordarea notelor (calificativelor) la nivel naţional atât în cadrul evaluării curente (formativă sau sumativă) cât şi la examene;

va reduce "erorile de măsurare" în evaluare prin aplicarea cu consecvenţă de către toate cadrele didactice a criteriilor stabilite pentru disciplina şcolară respectivă;

va reprezenta, pentru cadrul didactic, suportul necesar în definirea nivelurilor de performanţă aşteptate şi în planificarea procesului de predare - învăţare în vederea atingerii acestor performanţe;

va crea, pentru elev un climat educaţional mai puţin stresant, care cunoscând şi înţelegând aceşti descriptori, va accepta conştient aprecierea prin notă (calificativ).

12

VII. REPERE MANAGERIALE ALE EVALUĂRII REZULTATELOR ŞCOLARE

7.1. Managementul evaluării rezultatelor şcolare este un proces complex privind asigurarea calităţii evaluării performanţelor şcolare, trebuind să rezolve o serie de probleme noi cum ar fi:- iniţierea unor modificări legislative care ar facilita modernizarea structurii şi a

funcţionării unui sistem eficient de evaluare a rezultatelor şcolare în instituţiile de învăţământ preuniversitar din Republica Moldova;

- asigurarea unui cadru de acţiune la nivel naţional pentru realizarea politicii evaluării;

- redistribuirea responsabilităţilor decizionale la diverse niveluri de decizie, central (naţional), judeţean, local, al unităţii de învăţământ;

- redefinirea inspecţiei şcolare ca modalitate esenţială de asigurare a calităţii educaţiei;

- dezvoltarea unei reţele de formare profesională a evaluatorilor de toate categoriile; formarea managerială a inspectorilor judeţeni şi de sector privind realizarea evaluării rezultatelor şcolare;

- evaluarea aplicării politicii naţionale de evaluare la nivel local;- constituirea unui sistem informaţional pentru managementul evaluării;- asigurarea comunicării şi colaborării între instituţiile implicate în organizarea şi

desfăşurarea evaluării.7.2. Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei (M.E.Ş.): elaborează politica naţională în

domeniul evaluării, antrenând instituţiile şi specialiştii din ţară şi de peste hotare; realizează managementul general, la nivel de politică naţională, privind evaluarea rezultatelor şcolare; coordonează formarea continuă a agenţilor educaţionali (cadrelor didactice, cadrelor manageriale de toate categoriile) privind implementarea metodologiei evaluării rezultatelor şcolare.

7.3. Managementul evaluării naţionale externe şi certificarea de stat a rezultatelor şcolare este realizată de către instituţia specializată în evaluare şi examinare (de exemplu, Institutul de Evaluare şi Examinare, sau o altă structură) subordonată Guvernului Republicii Moldova sau având statut de instituţie autonomă. Instituţia specializată (Institutul de Evaluare şi Examinare) acreditată să realizeze evaluarea de stat a rezultatelor şcolare va asigura:

- securitatea suportului didactic pentru evaluarea externă, inclusiv evaluarea certificată;

- fidelitatea şi validitatea materialelor propuse pentru utilizare în procesul evaluării;

- procesul de evaluare externă şi internă cu suportul necesar: documente de politică a evaluării, ghiduri de evaluare pentru cadrele didactice, caiete de evaluare pentru elevi, bănci de itemi, teste standartizate etc.;

- publicitatea şi informarea, privind rezultatele evaluării rezultatelor şcolare.

13

7.4. Managementul evaluării externe, la nivel judeţean, este realizat de către inspecţiile şcolare ale Direcţiilor Judeţene (Municipale) de Învăţământ, Tineret şi Sport. De competenţa acestora este evaluarea externă locală, corelarea tuturor tipurilor de evaluare la nivel local, asigurarea evaluării continue sub aspect managerial.

7.5. Managementul evaluării interne, la nivel de unitate de învăţământ, (liceu, gimnaziu, şcoală primară, instituţie preşcolară) este realizat de către direcţia unităţii de învăţământ, care asigură desfăşurarea procesului de evaluare formativă.

7.6. Evaluarea internă a rezultatelor şcolare, la nivel de clasă, este realizată de către profesorul (învăţătorul, educatorul) care predă disciplina şcolară; în competenţa lor este evaluarea rezultatelor şcolare în scopul asigurării progresului şcolar.

7.7. Organizarea, desfăşurarea şi administrarea evaluărilor externe certificate ale rezultatelor şcolare la disciplinele şcolare este realizată pe baza unor acte normative, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, privind:

- evaluarea externă şi internă la nivelul educaţiei preşcolare;- testarea naţională la finele clasei a IV-a;- examenele de absolvire (capacitate) a gimnaziului (clasa a IX-a);- examenele de BAC (clasa a XII-a);- examenele de absolvire a şcolii medii (clasa a XI-a, în perioada de tranziţie).

VIII. FINANŢAREA EVALUĂRIIREZULTATELOR ŞCOLARE

VIII.1. Managementul financiar al evaluării rezultatelor şcolare este realizat, în baza legislaţiei în vigoare de către instituţiile acreditate în acest domeniu.

VIII.2. Finanţarea procesului de evaluare a rezultatelor şcolare se realizează, de regulă, de la bugetul de stat. Cheltuielile privind evaluarea la nivel local (judeţean) sunt suportate de bugetul local (judeţean). Evaluarea externă de stat (inclusiv cea pentru certificare) este finanţată de la bugetul de stat.

VIII.3. Se vor iniţia modificările legislative de vigoare, se vor elabora şi aproba documente care să reglementeze modernizarea finanţării tuturor acţiunilor evaluării, realizate de persoane fizice sau instituţii, a elaborării, multiplicării şi difuzării instrumentelor şi materialelor necesare evaluării, precum şi informării actanţilor evaluării, elevilor, părinţilor şi societăţii cu privire la conceptul, desfăşurarea şi rezultatele evaluării.

VIII.4. Se preconizează ca principiu de bază remunerarea evaluatorilor în funcţie de calificare (studii, grad didactic, titlul ştiinţific), vechimea în muncă şi volumul lucrărilor de evaluare executate.

VIII.5. Guvernul Republicii Moldova va asigura finanţarea cursurilor de perfecţionare, a stagiilor de formare a agenţilor educaţionali implicaţi în procesul de evaluare a rezultatelor şcolare.

14

B I B L I O G R A F I E1. Bontaş, Ioan. Pedagogie. Bucureşti, 1996.2. Cabac V.Evaluarea prin teste în învăţământ. Bălţi, 19983. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Grupul editorial Litera, Chişinău - Bucureşti,

2000.4. Evaluarea sistemelor şi a proceselor educaţionale (Coordonator

Vl.Krasnoselschi). Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică, 1976.5. Goiţa E. Eficienţa instruirii. Idei pedagogice contemporane. Bucureşti, Editura

Didactică şi Pedagogică, 1998.6. Lisevici P. Calitatea învăţământului. Cadru conceptual, evaluare şi dezvoltare.

Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.7. Radu I.T. Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti, 2000.8. Stoica A., Musteaţă S. Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic.

Chişinău, 1997.9. Stoica A. Reforma evaluării în învăţământ. Bucureşti, Editura Sigma, 2000.10. Testarea de la finele ciclului primar. Raport analitic M.E.Ş. Direcţia evaluare.

Chişinău, 2000 (pentru uz intern)11. Фридман Л.М., Кулагина И.Ю. Психологический справочник учителя. М.

"Просвещение", 1997.12. J.Piaget Psychologie et Pedagogie: la reponse du grade psychologue aux

probleme de l’ enseignement. Paris, 1969.

15