concepţia psihosomatică În medicin

Upload: cabinetpsihoterapieludmilafluture

Post on 08-Jan-2016

24 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • CONCEPIA PSIHOSOMATIC N MEDICINDr.psih.Aurora Frunz

  • Concepia psihosomatic CPS( I) Abordarea /reconsiderarea bolnavului fizic psihic. Aceasta atitudine influenteaza : demersul teoretic diagnosticul demersul terapeutic presupune o abordare holistic a individului, adic att din punct de vedere al examenului clinic si al investigaiilor paraclinice, cat si din p.d.v. psihologic, al tririlor pacientului generate de suferina sa, de restriciile impuse de boala sau chiar de ctre echipa terapeutic.

  • Concepia psihosomatic CS( II) Aproximativ 1/3 din tulburrile pacienilor au o cauz exclusiv psihologic. Este evident faptul c boala nsi reprezint o surs major de stress. Factorul psihic poate fi : Cauza/factor precipitator/de risc a bolii Factor agravarea /de ntreinere a bolii Factor de rezisten la tratament

  • Concepia psihosomatic CPS( III) CS are ca scop : Inventarierea comportamentelor nocive pentru sntate generatoare de boli PS

    Elaborarea conduitelor antistress individuale i colective

  • Concepia psihosomatic CPS( IV) CPS aduce n discuie : Reconsiderarea relaiei medic-pacient dpv al implicarii componentei psihice ca factor:

    precipitator/de risc a bolii

    agravarea /de ntreinere a bolii

    complian/rezisten la tratament

    alian terapeutic medic-pacient/ pacient echip terapeutic/medic- aparintori

  • Concepia psihosomatic CPS(V)Suferinele n plan psihologic pot genera boli psihiceboli somatice anumite boli somatice pot determina tulburri psihice importante generate de :disconfortul simptomelor (reacia la simptom, ateptarea anxioasa a recidivelor i complicaiilor ) situaia de bolnav( reacia la situaie). o afectare a indicilor de calitate a vieii i a statutului socio-profesional a individului.

  • Simptomele psihosomatice(I)Simptomele psihosomatice sunt legate n mod obiectiv de:

    cantitatea i natura hormonilor de stress

    minima rezisten a organelor i aparatelor la nivelul crora preexist disfuncii bazate pe existena unor vulnerabiliti structurale sau biochimice, nnscute sau dobndite.

    Unii autori consider c tulburrile i bolile PS apar mai frecvent la anumite tipuri de personalitate care se caracterizeaz prin:

    reactivitate emoional crescutrigiditate n derularea proceselor corticaleagresivitate orientat de cele mai multe ori spre sinetenacitate sau ncpnaresusceptibilitate, orgoliu, egocentrism

  • Simptomele psihosomatice(II) Teorii restrictive:un anumit tip de personalitate este predispus la o anumit BPS infirmat prin faptul c la aceeai persoan pot aprea mai multe boli PS teoria conflictelor specifice conform creia personaliti diferite fac aceeai boal n condiii de stress asemntoare Diferene interindividuale

  • Factori psihici predispozani (I) vulnerabilitatea la stressul psihic

    trsturi disimunogene de personalitate ( anxietate, nevrotism, depresie )

    trsturi psihocomportamentale cu risc de mbolnvire

    nemplinirea unor nevoi psihice fundamentale

    expectaii nerealiste i /sau discrepante

  • Factori psihici predispozani (II) Comportamente nocive pt sntate : FumatulSedentarismulConsumul excesiv de alcoolStressul psihic acut sau cronic Dificulti n planul relaiilor interpersonale(frustrare, anxietate, timiditate i inhibiie)

  • Factori psihici predispozani (III)

    Terenul de organ morfofuncional sau predispoziia de organ genereaz o tulburare sau o boal PS organul ,,fragilconstituie o ,,cutie de rezonanpentru stress canalizarea stressului psihic ctre un organ sau aparat se realizeazde catre :

    Factori psihologici care implic momente din biografia subiectului de interferen ntre SP i o disfuncie somato-visceral

    Factori care in de hiperactivitatea unui organ, inclusiv o anumit predominant a unor receptori pt. diferii hormoni de stress ( de exemplu: bronic pt astmatic, cardio-vascular pt cei cu tahicardie paroxistica, intestinal pt cei cu colon iritabil)

  • Modelul bio-psiho-social (Engel)abordare holistica unitatea dintre soma i psihic

    bazat pe observaii clinice, rezultate experimentale psiho-fiziologice i neuro-endocrinologice

    recunoaterea influenei mediului social asupra bolii

    reliefarea la bolnavii psihosomatici a unei duble vulnerabiliti: psihic i de organ

    stressul psihic reprezint factorul de risc major i/sau sumativ n patogeneza.

  • Manifestrile clinice psihosomatice(I) Manifestrile clinice PS sunt numeroase i pot fi : simptome i semne PS tulburri PS boli PS Unii autori susin c ntreaga patologie este de natur PS, de ex: chiar i o fractur poate fi rezultatul unui SP (ex: ngrijorare, preocupare) ce a dus la neatenie.

  • Manifestrile clinice psihosomatice(II)Simptomele i semnele PS = manifestri clinice asociate emoiilor, care dureaz puin i sunt rapid reversibile. Ex : palpitaii, paloare, roeaa, tremor,etc

    Tulburrile PS = modificri clinice structurate , ample ca intensitate i durat, care depesc firescul. TPS sunt considerate tulburri funcionale, n general benigne i reversibile, care pot fi de natur vegetativa, umorala, biochimic sau electric (ex: cefalee, dispnee, crize de tahicardie paroxistica supraventriculara, tulburri de dinamic sexual, prurit, diverse algii)

    De regul, stressul cronic transforma TPS n BPS prin:

    persistenta sau repetarea aciunii unor ageni stressori

    suprasolicitarea funcional a unor structuri afectate de anumite defecte

  • Manifestrile clinice psihosomatice(III) O noiune complementar celei de TPS este aceea de tulburare somatopsihic (TSP)

    TSP reprezint ecoul n sfera psihic a unei boli somatice, ele sunt de fapt rezultatul unui stress psihic determinat de boala iniial i pot s exprime o nou boal, de ex : o stare depresiv instalat n urma unui infarct miocardic. n boli incurabile precum SIDA, unele forme de neoplasm exist frecvent afectarea mai multor nivele : cognitiv, voliional, afectiv i comportamental

    Strile de anxietate i depresie apar frecvent la bolnavii de cancer, SIDA, inclusiv n anumite boli care mpiedic exercitarea profesiei: de ex; o discopatie lombar la un hamal, un astm la un brutar Este evident aici cercul vicios psihic-somato-psihic

  • Manifestrile clinice psihosomatice(IV)Bolile PS au de regul o baz organic, sunt acele boli organice survenite la un individ cu un anume tip de personalitate, determinate de o serie de factori dintre care factorul psihogen joac un rol important, uneori decisiv

    BPS sunt condiionate obligatoriu de preexistenta unui teren de organ vulnerabil la aciunea SP.

  • Mecanisme prin care SP poate induce o BPS Exist cel puin 2 mecanisme prin care SP poate induce o BPS:

    Hormonal: este implicat axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliana i descrcarea crescut de cortizol

    2. comportamental : SP poate determina, concomitent cu mecanismul hormonal, adoptarea unor comportamente nocive pt sntate, care constituie ele nsele factori n apariia BPS ( de ex: n ulcerul duodenal, consumul de alcool, tutun, cafea).

  • Bolile somatice cu etiologie psihic bolile psihice - psihogeniileboli endocrine boala Basedow, amenoreea de stressboli psihosomaticeunele boli infectioase tuberculoza, hepatita virala Aunele boli metabolice diabetul zaharat, obezitateaneoplasm

  • Bolile psihice - psihogeniile MICHAEL ODOUL SPUNE-MI UNDE TE DOAREEditura DERVY, 1999

  • Psihogeniile(I) Dezechilibrele sistemului nervos central sunt semnul dificultatilor noastre de a integra constient, voluntar si intelectual viata noastra si emotiile pe care le traim. Duritatea, excesul in munca, tendinta de a trai si de a rezolva lucrurile rational si nu prin sentimente se vor manifesta prin dezechilibre, boli sau tensiuni ale sistemului nervos central.

  • Psihogeniile(II)Procesul de raionalizare domina si vrea sa regleze totul sau sa inteleaga totul dar nu reuseste Raportul nostru cu viata este construit pe ratiune, pe logica rationala si rationament Tensiunile sau patologiile cerebrale exprima aceasta vointa de a regla totul prin gandire pura si fara emotii.

  • Psihogeniile(III)Rationarea oricarui lucru in termeni de rationalitate binara, de rentabilitate, atat de caracteristica unui numar mare de oameni de stiinta / manageri se traduce prin probleme cerebrale

    Plecand de la simplele migrene, trecand de vertij, probleme de concentrare si de memorie, apoi probleme circulatorii ale creierului si terminand uneori prin tumori sau disjunctaje totale datorate suprasolicitarii

    Acestea se numesc burn out in America de Nord, sau karochi in Japonia unde face ravagii omorand mii de persoaneRomania (caz tv)

  • Psihogeniile(IV)Dezechilibrele cerebrale vorbesc despre dificultatea noastra de a lasa loc placerii si bucuriilor simple in viata noastra

    Prevalena > urban studii superioare/medii < studii primare

  • Psihogeniile(V)Dezechilibrele sistemului neurovegetativ exprima dificultatea noastra de a uni constientul cu inconstientul. Ele ne spun ca inconstientul are dificultati in a integra solicitarile /emotiile venite din lumea exterioaraAre loc atunci un fenomen de suprasaturatie a sistemului nervos central, constient care nu mai poate controla activitatea noastra psihica si astfel sistemul neurovegetativ preia comanda Ne obliga sa facem /sa nu putem face un anumit numar de gesturi, acte sau ne impiedica accesul la anumite nivele ale constiintei sau memoriei.

  • Psihogeniile(VI) SpasmofiliaToate manifestarile spasmofiliei: tremurat, ticuri asa-zis nervoase, ameteli, migrene, crampe, crize de tetanie sunt expresia acestei dificultati interioare de a stapani si de a raspunde corect solicitarilor venite din lumea exterioara

    Sa ne amintim ca sistemul nervos neurovegetativ /endocrin este cel pe care Maestrul Interior se sprijina pentru a ne trimite in permanenta mesaje

  • Psihogeniile(VII) MALADIA ALZHEIMER(I)n accepiunea comun Maladia Alzheimer este o degenerare progresiva si generala a creierului

    Prin studiile stiintifice actuale au demonstrat ca frecventa creste odata cu varsta( dar sa ne amintim ca stiinta spunea acelasi lucru cu privire la cancer, acum vreo 30 de ani)

    Aceasta degenerare se traduce printr-o degradar/ disparitie a facultatilor mintale ale persoanei

  • Psihogeniile(VIII) MALADIA ALZHEIMER(II)Cunostintele pe care le avem, ne permit sa stim ca MALADIA ALZHEIMER atinge procesele constiente ale individului

    In ceea ce priveste facultatile inconstiente, nu se stie nimic

    Studiile lui Jung despre arhetipuri par sa demonstreze ca in afara de constiinta de veghe, inconstient, umbra exista prin ea insasi. Ea simte si intelege. Ea se imbogateste cu gandurile care-i sunt exterioare. Ea integreaza datele inconjuratoare.

    Dezordinea care apare in manifestarile constiente nu poate fi o dezordine de structura ci, fara indoiala, o dezordine de expresie a bolii sau o necunoastere a codului pentru cei care sunt in relatie cu boala.

  • Carl Yung(I)n Dialectica eului i incontientului Jung descrie procesul de confruntare a eului cu incontientul sau mai precis cu coninuturile incontientului, cu imaginile arhetipale

    Dintre acestea el citeaz cteva, universale: Umbra, Anima/Animus, Btrnul nelept i Personalitatea ManaDar ce este arhetipul?

    Un dat ereditar care modeleaz i transform contiina individului. Un dat care se definete mai degrab printr-o tendin dect prin coninuturi specifice, imagini etc. motenite

    O matrice care influeneaz conduita uman att n planul ideilor ct i n cel al moralei, eticii, conduitei n general

    Jung vorbete despre arhetip (la nceput numit "imagine primordial") ca despre acele patterns of behaviour (trsturi comportamentale nnscute) ale biologilor. Deci, tendine nnscute care modeleaz conduita uman.

  • Carl Yung(II)"Noiunea de arhetip - scrie Jung - deriv din observaia repetat adeseori c miturile i povetile literaturii universale conin teme bine definite care reapar pretutindeni i ntotdeauna. ntlnim aceleai teme n fanteziile, visele, ideile delirante i iluziile indivizilor care triesc n zilele noastre." Aceste imagini tematice sunt reprezentri ale arhetipurilor, au la baz un arhetip. Ele ne impresioneaz, ne influeneaz i ne fascineaz.

  • Carl Yung(III)Arhetipurile nu au un coninut determinat "dect din momentul n care devin contiente, adic alimentate cu materialul experienei contiente... Arhetipul este vid, el este un element pur formal, nimic altceva dect o posibilitate de preformare, tendin de reprezentare dat a priori". Arhetipurile corespund instinctelor care, i ele, nu pot fi recunoscute ca atare dect din momentul n care se manifest n intenie sau act. n fine, arhetipul este psihoid pentru c el nu este accesibil direct contiinei (minii contiente), ci este transcendental

  • MALADIA ALZHEIMER(III) S revenim la MALADIA ALZHEIMER !!!!

    Aceasta teribila boala are doua aspecte e distincte:Primul aspect are legatura cu persoana afectataAl doilea cu cei apropiati eiIn ceea ce priveste persoana, sensul asociat acestei patologii este foarte global cel de moarte constienta.Treptat ,bolnavul isi pierde constienaPerceperea constient a realitatii are loc in perioade scurte de timp fiind de aspect degradat, trunchiatRegasim efectul comun multor patologii mentale, in care unul din efecte este detasarea de realitateTotusi, spre deosebire de marea majoritate a bolilor de acest tip, boala Alzheimer este mereu calm, iar momentele mai mult sau mai putin frecvente de revenire a constiintei sunt insotite doar de amintiri frumoase.

  • MALADIA ALZHEIMER(IV)Ca numeroase alte boli, ea vorbeste, fara indoiala si celor care-l inconjoara pe bolnav.

    Ce suferinta sa vezi astfel un apropiat a carui minte se degradeaza pana a-si pierde chiar coerenta de sine. Lectia e dura. Si ne incita sa reflectam la zadarnicia vointei si a cautarii absolute de a stapanii lumea materiala.

    Suferinta este aceeasi ca si in cazul unui handicap, cu incarcatura suplimentara de a-l fi cunoscut si pe cel sanatos. Ce lectie dura de dragoste neconditionata, de atasament si de acceptare!

    Bolnavul o simte? Ne observa el dincolo de constientul sau simte suferinta noastra, disperarea sau aversiunea fata de el?

    Sa fim sinceri atat fata de noi cat si de el ca nu stim acest lucru.

  • AMNEZIA TULBURARILE DE CONCENTRARE TULBURARILE MEMORIEITulburarile memoriei sunt dificultati care intervin in procesul de fixare/evocare a amintirilor Fie ca sunt importante sau nu, persoana se confrunta cu un fel de absenta care face ca sa nu poata sa-si aminteasca ceva foarte recent sau din contra ceva foarte indepartat Tulburarile frecvente de concentrare se produc in acest caz si-l impiedica sa se fixeze asupra ideilor

  • AMNEZIA (I)Amnezia partial sau total manifetat clinic prin absene apare dup un traumatism important care ar putea fi de natur : Fizic Psihic MoralObservaia empiric i stiinific pune n eviden faptul c aceste tulburari ale memoriei apar, de regul atunci cand traversam perioade de impas existeial (suntem contrariati, suprasolicitai de griji sau nelinisti, traversam perioade dificile n care toat fiina noastr este solicitat la maxim i din toate partile, un episod depresiv de aspect clinic sau subclinic )

    Psihosomaticienii consider c suntem n prezenta unei cutari a protectiei din partea Inconstientului nostru

  • AMNEZIA (II) Multiplele i nesfritele solicitari fac ca interiorizarea lumii exterioare sa fie dificil de realizat, mai mult chiar periculoas pentru constientul nostru (vezi concepia stressul cronic) Metaforic ....Vizitiul este prea solicitat din toate partile, intersectiile aparute in drum sunt prea complicate i fr indicatoare i direcii bine definite

    Toate drumurile sunt importante i nu mai tie pe care s-l aleagRisc s fac un accident

    Contientul risc s explodeze

    Atunci, instana Incontient scaneaz ,elibereaz, taie, diminueaza numrul elementelor la care constientul ar putea avea acces in acelasi timp, cam tot asa cum se intampla in procesul numit automatism pe care-l intalnim la epileptici.Criza nsi fiind o eliberare a tensiunii acumulate n creier

    Protejeaz astfel contientul, evitnd suprancarcarea, saturarea care l-ar fi fcut sa explodeze ca un sistem informatic

    Elementele accesibile nu mai sunt dect elemente de baz, i astfel tensiunea interioar este sczut/diminuat aproape fiziologic i.....Manejul continu n adncime la nivelul inconstientului.

  • AMNEZIA (III)Cel mai bun remediu cunoscut de medicina clasic i modern: Odihna activ sau pasiv Deconectarea de la grijile cotidiene Relaxarea fizic i psihic

    i ca prin minune revine memoria Constientul poate astfel ncetul cu ncetul s reinvee s integreze informatiile sau s le accepte n cazul unui traumatism moral.

  • AMNEZIA (IV)n cazul amneziei pariale, aceasta poate avea legatur cu un eveniment din viata persoanei Apropiat sau indepartat, acest eveniment este un moment dureros sau un traumatism pe care persoana l-a suferit i pe care-l ascunde inconstient pentru a se proteja de suferinta asociata amintirii

    Perioade din copilarie, doliu, violenta suferit sau trait, sunt sterse din memorie dar uneori continu s actioneze din subteran

    Soluii terapeutice :eliminarea acestor amintiri cu ajutorul tehnici corespunzatoare

  • AMNEZIA (V)n genereal ne confruntm cu tulburari usoare ale memoriei care sunt semnul clar al unei saturaii a constientului. Fr indoial suntem preocupati, contrariati, suprasolicitai, supraincarcati de gnduri, de indoieli de temeri. Incontietul ne trimite un mesaj foarte clar cerandu-ne s-l eliberam, s scdem putin presiunea,ne someaz s mergem la esenial, dac nu, se ocup el de aceasta situaie

    vom avea mai greu acces la memoria noastr i n acelai timp vom avea dificultai de concentrare

    De fapt tulburarile de concentrare sunt intotdeauna asociate cu cele de memorie, scopul lor fiind acela de a evita sa ne fixam prea mult asupra ideilor

  • EPILEPSIA(I)Epilepsia este produs, mecanic vorbind, de descarcri electrice intense n anumite grupe de neuroni localizai pe anumite regiuni ale creierului i mai exact ale cortexului cerebral Ne aflam deci, in dimensiunea cea mai inalta a individului Emotionalul profund, nevoia de crestere, de subtil, de finete sunt cu siguranta foarte importante pentru individ. Aceste nevoi, desi foarte puternice, sunt inconstiente La nivel constient, individul se comporta si duce un stil de viata total diferit de cel al asteptarilor sale profunde (reale, idealizate, fantasmagorice sau nu) Diferenta de espectaii contiente /incontiente recurge la adevarate electrosocuri, violente, intense, asa cum sunt descarcarile electrice aflate la baza fenomenului mecanic al epilepsiei.

  • EPILEPSIA(II)Epilepsia este agravata de alcool si calmata de calmantele chimice care taie relatia cu inconstientul Actiunea alcolului, pe moment, este opusa medicamentelor. Ea elibereaza cenzura pusa in aplicare de un constient educat/supraeu Cealalta actiune a alcoolului este de a distruge increderea Aceasta actiune isi are sens, pentru ca stim ca intrebarea filozofica asociata energiei increderii este cine sunt? Epilepticul este adesea o persoana dezamagita de sine, de incapacitatea ei de a actiona, de a decide, chiar daca nu constientizeaza acest lucru Aceasta veleitate este traita rau si produce o furtuna interioara care explodeaza uneori in violenta interioara (criza de epilepsie) sau exterioara (agresiune).

  • MALADIA PARKINSON (I) Maladia Parkinson este o afectare neurologica cerebrala. Ea atinge cativa neuroni si perturba gesturile si miscarile persoanei bolnave Manifestri clinice: Tremuraturi Tulburari ale tonusului Dificultati de grafie sunt cateva din manifestarile bolii Este interesant sa ne oprim asupra celulelor nervoase in cauza afectate de aceasta maladie Vorbim de neuronii numiti dopaminergici, adica cei care actioneaza, functioneaza datorita unei substante care se numeste dopamina dopamina este un neurotransmitator, precursor a doi hormoni distincti care sunt adrenalina si noradrenalina

  • Adrenalina Noradrenalina La ce servesc acesti hormoni? Adrenalina accelereaza ritmul cardiac, creste presiunea arteriala, dilata bronhiile si pupilele si creste valoarea zaharului din sange. Noradrenalina are rolul de repartitie in corp si de gestionare a efectelor adrenalineiEfectele adrenalinei sunt bine cunoscute in procesul de fuga, de exemplu, sau de agresivitateUnul din efectele mai putin cunoscute este acela de a ridicare a parul, fenomen mai bine identificat la animale decat la oameniInteresant sa ne amintim ca parul se ridica cnd simim furie.

  • MALADIA PARKINSON (II)Afectarea celulelor dopaminergice care se afla la baza maladiei Parkinson ne spune foarte clar ca suntem in prezenta unei inhibitii a procesului de reactivitate sau de expresie a furiei individuluiDificulatea la demaraj a bolnavilor ilustreaza bine acest lucru Al doilea efect al acestei afectiuni este bineinteles neindemanarea datorata tremuratului si dificulatii in actiune Maladia Parkinson afecteaza n principal barbatii.

  • MALADIA PARKINSON (III)Avand in vedere toate acestea, sensul pe care-l putem da este urmatorul: e vorba fara indoiala de o persoana careia, toata viata i s-a spus ce trebuia sa faca, cum si cand

    Au facut acest lucru fara sa se revolte niciodata (adrenalina), retinandu-si furia, inabusindu-si sentimentele de revolta

    Sunt adesea barbati care au trait adesea aceasta stare in cuplul lor

    Nu e ceva sistematic, dar adesea femeia cuplului (mama, sotie, sora) este o femeie puternica, dominanta sau sufocanta

    Se poate ca aceasta constrangere sa vina din zona socio-profesionala sau a unei structuri de constrangere(mai rar)

    Responsabilitatea este impartita intre femeia puternica si barbatul care accepta sa se supuna. Pretul platit i poate parea greu i e mereu semnul unei mari suferinte

    Si aici e interesant sa observam ca patologia aleasa, intoarce constrangerea contra celui sau celei care l-a facut sa o sufere.Femeia puternica va trebui sa indure la randul ei barbaul slab. Ea nu-i mai poate spune ce sa faca, ea va fi obligata sa faca singura totul si pentru el Vom vedea cum situaia se exprima in scleroza in placi.

  • SCLEROZA N PLCI (I)Scleroza in placi este o distrugere, in placi, a mielinei care este partea protectoare a sistemului nervos central sau motorRolul mielinei este de a accelera influxul nervosDistrugerea mielinei face dificila conducerea mesajului nervos motor, partiala sau totala Mielina actioneaza si asupra capacitatii senzoriale, ceea ce face ca persoana sa fie nevoita sa faca mai putin dar si sa simta mai putincapacitatea de a simti are pentru ca ea priveste aspectul feminin, aspectul sensibil al persoanei

  • SCLEROZA N PLCI (II)E interesant sa ne amintim de incriminare vaccinurilor care este foarte suspectata pentru scleroza in placiDeci,exista o legatura intre sistemul nervos si sistemul imunitar? Exista o legatura intre capacitatea de a simti, adica modul de a percepe exteriorul si capacitatea noastra de a ne proteja si apara?Aceast teorie a aprut ptr prima dat n Frana i pare a fi la baza unor lucrari extraordinare efectuate de neuro-bio-imunologii din USA.

  • SCLEROZA N PLCI (III)Suntem intr-un proces invers fata de maladia Parkinson, chiar daca exista un element comun care e incapacitatea de a gesticula

    In scleroza nu exista tremuraturi, adica miscari necontrolate si jenante care se amelioreaza prin gesturi

    In Parkinson nu exista afectarea senzorialului si persoana continua sa simta ceea ce atinge

    Scleroza are un efect de neputinta pasiva. Muschii nu mai raspund din cauza lipsei conductivitatii fluxului nervos. Influxul nervos nu mai ajunge si in acelasi timp persoana nu mai simte (mod special durerea. ).

  • SCLEROZA N PLCI (III)Ne aflam in prezenta unui tip de inhibitie a potentialui de actiune si simtire

    Persoana este victima, ea sufera si nu poate actiona sau misca

    Ea nu mai resimte acest exterior care a facut-o sa sufere

    Ea cauta o protectie fata de aceasta lume exterioara in fata careia se simte dezarmat si care a facut-o s sufere

    Ruperea fata de aceasta lume exterioara, oricare ar fi sensul relatiei (din exterior spre interior = simtire sau din interior spre exterior = actiune), ii da impresia inconstienta de protectie (iata si sistemul imunitar)

    E foarte interesant sa ne amintim aici intrebarea asociata auto-stimei : cine sunt?

    Constiinta de sine este esentiala in procesul imunitar

    si Este tulburator sa stii ca vaccinul suspectat in scleroza in placi este cel al hepatitei B.

  • SCLEROZA N PLCI (IV)Din nefericire, ca si in cazul maladiei Parkinson, prin starea de victima, strategia se intoarce impotriva persoanei

    Aceasta patologie afecteaza mai mult femeile in timp ce Parkinson afecteaza barbatii

    Este interesant sa observam ca aceasta maladie evolueaza in mai multe etape, cu crize care sunt punctate de plaje de remisiune pe parcursul carora conductibilitatea impulsului nervos revine

    Ar fi de cercetat ,in interes de cunoatere persoana cu SC sa noteze pe un calendar fazele de agravare si de remisiune

    Punandu-le in corespondenta cu trairile momentului, persoana in cauza va putea sa inteleaga mai bine boala sa, mai mult chiar sa prelungeasca fazele de remisiune

  • SCLEROZA N PLCI (V) Cazul FlorentinaAceasta tanara femeie a inteles pe parcursul sedintelor ceea ce se afla la baza raului sau. Ea a recunoscut ca in urma cu cativa ani, cand era insarcinata, a descoperit infidelitatea sotului sau

    Rana a fost violenta si sentimentul de tradare imens. Suferinta resimtita atunci a fost teribila, cu atat mai mult cu cat nu a putut sa o imparta cu nimeni si mai mult chiar se simtea in imposibilitatea de a actiona in vreun mod din cauza copilului pe care-l astepta si a constrangerilor socio-familiale pe care le credea de nedepasit

    Primele semne ale screlozei au aparut la putin timp dupa aceea si au progresat odata cu dificultatea ei de a accepta trairea ei

    A trecut ceva timp in care nu am revazut-o, sedintele de lucru asupra iertarii au permis o usoara remisie a maladiei.

  • SPASME/SPASMOFILIA/TETANIA (I)se manifesta la nivelul anumitor parti ale organismului (organele digestive, respiratorii, circulatorii etc) sau a functiilor reglate de sistemul nervos

    Unele studii medicale neaga caracterul real al bolii, a spasmofiliei si o claseaza in categoria gunoi a psihosomaticii

    Cu siguranta cei care pretind acest lucru nu au suferit de asa ceva

    Asemanator cu concepia conform creia epilepsia era considerat o boala mintala, tratata ca nebunia sau asocita cu isteria pe care nu o vedeau decat o maladie specific feminina.

  • SPASME/SPASMOFILIA/TETANIA (II)Sistemul nervos neurovegetativ are un puternic determinism de inconstient. El este cel care regleaza viaa emoional a persoaneiAtunci cand cnd apar dificulti de adaptare,cnd Vizitiul nu mai stie sa conduca Caleasca pentru ca ai sai caluti sunt inspaimantati de elementele din exterior (zgomote, insecte, lumini)

    Incontientul trebuie sa opreasca Caleasca, trebuie sa produca o lovitura de teatru destinat s reaeze lumea si sa opreasca cresterea in intensitate a presiunii inconstiente asupra persoanei

    Semnalul spasmofil soseste in aceste momente si e fara indoiala semnul dificulatii persoanei de a se adapta lumii /exteriorului ostil

    Toate manifestarile spasmofiliei ca tremuraturi, ticuri zis nervoase, ameteli, migrene, spasme, crampe, crize de tetanie sunt expresia acestei dificultati interioare de a stapani si de a raspunde corect solicitarilor lumii exterioare