conservarea in-situ

7/27/2019 .Conservarea in-situ

1/27

CONSERVAREA

RESURSELOR VEGETALE

IN SITU


2/27

Strategia de conservare in situ

Conservarea in situ e definita ca o activitate de conservare a

ecosistemelor si habitatelor naturale, cu mentinerea si refacerea

variabilitatii populatiilor, in mediul lor natural.

Se refera la conservarea padurilor si a siturilor valoroase prin amplavariabilitate, sau a unor ecosisteme valoroase din punct de vedere

socio-economic.

Avantaj: asigur meninerea populatiilor de plante si animale in

habitatul lor natural sau agricol, astfel ncat acestea isi pot continua

procesele de evolutie.


3/27

Eficienta si utilitatea activitatilor de conservare in situ depind de

anumite considerente care trebuie bine precizate:

1. Asigurarea unor masuri specifice de conservare In ariile protejate,

pentru speciile salbatice, pt plantele salbatice care se pot utiliza in

scop alimentar sau medicinal ex: afin, soc.

2. Asigurarea unui management adecvat pt zonele cu paduri intinse si

ecosistemele locuite de oameni.

3. Conservarea si folosirea sustinuta a soiurilor locale.


4/27

In prezent, este necesar ca toate tarile sa-si evalueze propria

biodiversitate si sa isi determine cat mai rapid densitatea genetica a

speciilor autohtone.

In Romnia exista conditii pentru evaluarea intregului potential de

diversitate, dar acestea trebuie continuate prin inventarierea,

evaluarea si conservarea speciilor.

Speciile aflate in pericol trebuie inscrise in Lista Rosie, document

general recunoscut si utilizat de toate arile, iar apoi luate urgent

msurile de protectie atat pt indivizii speciei cat si pentru

habitatul acestora.


5/27

Clasificarea speciilor ameninate

Specii extincte:

Sunt speciile disprute din flora sau fauna unei ri, sau a caror

prezenta nu a putut fi reconfirmata.

Se marcheaza cu semnul intrebarii (?) speciile a caror prezenta a fost

ndoielnic sau despre care informaiile mai vechi au fost eronate.

Specii periclitate:

Speciile aflate in pericol de disparitie, acaror supravietuire depinde

de adoptarea unor masuri de protectie si prin inlaturarea factorilor

care le pericliteaza existenta.

populatii mici, izolate, aflate intr-un regres.


6/27

Specii vulnerabile:

Specii aflate intr-un sensibil regres;

daca regresul continua, devine critic ameninat, este incadrata

imediat in categoria precedenta (periclitata).

Specii rare:

Specii care inca nu sunt periclitate, dar a caror raspandire geograficaeste restransa, sau indivizii sunt raspanditi difuz, pe un areal mai larg,

in populatii cu efective reduse.

Specii indeterminate sau incerte:

Specii ce apartin la una din categoriile precedente, dar informatiile

detinute asupra lor, sunt prea putine, sau insuficient de concludente.


7/27

Cunoaterea speciilor nvederea conservrii


8/27

Clasificarea organismelor

Pentru evitarea confuziilor cu privire la existena organismelor,

trebuie folosii termeni corec i descrierea plantelor cunoscute i

clasificarea lor n grupuri, categorii sau uniti sistematice de diferite

valori, numite taxoni.

Principalele ranguri de taxoni admii n ordine descendent sunt:

- Regnul

- ncrengtura

- Clasa

- Ordinul- Familia- Genul- Specia


9/27

Specia

Constiutuie unitatea taxonomic de baz a lumii vii.

Se caracterizeaz prin:

- capacitatea de a se reproduce

- rspndire pe Glob- evoluie proprie.

n natur specia este reprezentat de indivizirspndii neuniform pe un areal.


10/27

Specia

Speciile cu areal larg de rspndirealctuite din numeroase populaii,

diferite ntre ele prin anumite particulariti morfologice, fiziologice

i genetice se numesc politipice.

Cele care ocup un areal restrns deseori reprezentate printr-o

singurpopulaie se numesc monotipice (ex: Astragalus peterfii are

o singurpopulaie, n punile de la Suatu, jud. Cluj).


11/27

Specia

Variabilitatea din interiorul speciei intraspecific poate fiexprimat prin subspecie.

Numele unei specii este format de obicei dintr-o combinaiebinar,

numele generic fiind urmat de un singur epitet specific (ex. Cornus

sanguinea, Papaver rhoeas, Musca domestica, Canis familiaris).

Specia cuprinde un grup de taxoni inferiori numii infraspecifici:

varietatea, populaia, biotipul, ecotipul.


12/27

Specia

Taxonii infraspecifici difer la plantele cultivate fa de ale celorspontane.

Plantele spontane

- subspecia

- varietatea

- forma

Plantele cultivate

- subspecia

- convarietatea

- varietatea- conculta

- cultivarul


13/27

Populaia

Este o unitate de baz a organizrii organismelor

n populaii au loc relaii biotice ntre indivizi, de concuren, de

cooperare.

n general populaia face parte la rndul ei dintr-un sistem de

populaii.

Factorii evoluieiaqcioneaz asupra fiecreipopulaii,reuind ntr-o

anumitperioad de timp s transforme treptat ntregul sistem.


14/27

Specia i populaia

Prezinturmtoarelensuiri:

Integralitatea: este calitatea sistemului de a reuni ntr-un tot unitar

componentele sale

Echilibrul dinamic: asigur fluxul permanent de substan, energie iinformaie dintre sistem i mediulnconjurtor

Variabilitatea: capacitatea indivizilor dintr-o populaie sau specie de a

se deosebi ntre ei prin anumite caractere ereditare i neereditare.

Autoreglarea: populaia, ca sistem biologic, i meninensuirile de

integralitate i echilibri dinamic datoritcapacitii de autoreglare.


15/27

Cultivarul i rasa

La plante este recunoscut pe plan internaional termenul decultivar (la noi cunoscut ca soi) pentru definirea unor populaii

de plante cultivate acre au aceleai caracteristici, iar la nimale cel de

ras pentru definirea unor populaii de animale domestice cu

trsturi comune.

Orice cultivaruri i rase, chiar dac nu mai corespund dpdv al

productivitii, calitii, rezistenei, dein i gene utile, putnd fi

folosite pe viitor n lucrrile de ameliorare.


16/27

Zone n care se face protecia in situ

Dupa cum deja s-a mentionat, aceasta se face in habitatele

naturale in care speciile vietuiesc.

Exista 2 mari categorii de habitate:

1. Ariile protejate

2. Ariile neprotejate


17/27

Ariile protejate

Uniunea Internationla pentru Conservarea Naturii a analizat si

clasificat ariile geografice dupa gradul de protectie al biodiversitatii:

Categ. I: rezervatii stiintifice sau naturaleintegrate, formate din

ecosisteme de mare importanta in care traiesc specii vegetale si

animale de interes stiintific deosebit. (Ex: in Romania: ParculNational Retezat, Delta Dunarii si Parcul Rodna)


18/27

Categ.II: parcurile nationale, care sunt teritorii relativ intinse

cuprinzand unul sau mai multe ecosisteme, in general nemodificatede om. (in Romania exista 14 parcuri nationale, in SUA 334, cel mai

cunoascut fiind Parcul Yellowstone)


19/27

Categ. III: monumente ale naturii (pesteri, vulcani, dune, zone

salbatice impadurite, suprafete cu o anumita flora sau fauna


20/27

Categ.IV: rezervatii de conservare a naturii (rezervatii naturale

dirijate), aceste sunt anumite suprafete de teren de dimensiuni nu

prea mari, dar suficiente pentru a asigura mentinerea in stare buna a

faunei si a florei.

Categ.V: peisaje masive si terestre protejate, acestea fiind arii

protejate in care exista o interactuine optima intre natura si om.


21/27

Categ.VI: rezervatii de resurse naturale, cuprinzand areale vaste,

izolate, nelocuite, dar care sunt supuse unor presiuni de colonizare.

Categ.VII: regiuni biologice naturale (rezervatii antropologice), fiind

regiuni izolate in care exista inca populatii primitive din diferite zone

ale Terrei.


22/27

Categ.VIII: regiuni naturale, amenintate datorita utilizarilor

multiple; teritorii vasta ce poseda caracteristici unice si specifice, ce

permit o explatare multipla ( forestiera, piscicola, etc)

Categ.IX: rezervatii ale biosferei; areale protejate pe plan

international, prin intermediul lor fiind demostrata valoarea

principiilor de conservare ale umanitatii.

Categ.X: bunuri de patrimoniu mondial, aceste bunuri fiind oserie de obiective naturale, istorice (Piramide, Acropole, Manastirile

din Bucovina, etc)


23/27

Ariile neprotejate

Pdurile

La nivelul planetei, suprafata padurilor e de 32% (cca 4 miliarde ha).

In Europa 35% (200 milioane ha), dintre aceste paduri doar 135 mil ha sunt

paduri exploatabile, 16 mil ha fiind neexploatabile, iar 45-49 mil. Ha sunt alte

tipuriu de paduri.

In Romania padurile ocupa 27% din suprafata totala a tarii.


24/27

Deserturile

Regiuni cu clima arida, cu ploi extrem de putine, viata vegetala si

animala e redusa, iar populatiile foarte rare.


25/27

Baltile, mlastinile si raurile

Areale reduse, dar foarte bogate in specii de plante si animale.


26/27

Zonele agricole sau fermele

Arie de raspandire extrem de larga, ocupand terenuri situate in cele

mai diferite zone climatice.


27/27

Orasele si zonele populate

Se incadreaza in categoria ariilor neprotejate si sunt foarte vulnerabile.Impactul este cu atat mai puternic cu cat actiunea omului poate distruge

unele specii de plante sau animale.

Extinderea exagerata a oraselor si in special a zonelor poluate, mareste

riscul de pierdere a biodiversitatii.

conservarea in-situ

Documents