consiliul judeŢean preȘedinte anexa nr. 1 la dispoziția nr ... site/anunturi de...

1

ROMÂNIA

JUDEŢUL GORJ

CONSILIUL JUDEŢEAN

PREȘEDINTE

Anexa nr. 1

la Dispoziția nr. _______ /________

CAIET DE OBIECTIVE

pentru elaborarea Planului de management la Școala Populară de Artă Târgu-Jiu

Perioada de management este de 3 ani, începând cu data de 01.10.2014 (dată estimată).

I. MISIUNEA ŞCOLII POPULARE DE ARTĂ TÂRGU-JIU

I.1. Subordonare

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 118/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu este un așezământ

cultural, cu statut juridic de instituție publică, furnizoare de servicii culturale de utilitate publică, înființată și

organizată în subordinea Consiliului Judeţean Gorj, care desfășoară activități în domeniul cultural, de

informare și de educație permanentă, cu rol în asigurarea coeziunii sociale și a accesului la informație.

Finanţarea acestei instituţii se realizează din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul

local, prin bugetul Consiliului Judeţean Gorj.

I.2. Obiectivele instituţiei se circumscriu unei diversități de servicii culturale cu rol deosebit de

important în cadrul mediului cultural gorjean și se conformează scopului pentru care a fost înființată instituția.

În esență, acestea sunt:

1. educaţia permanentă şi formarea continuă de interes comunitar, în afara sistemelor formale de

educaţie, în domeniul artelor scenice şi vizuale, populare sau culte, în cel al meşteşugurilor

tradiţionale, precum şi în alte domenii care să satisfacă cerinţele comunităţii;

2. conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a

patrimoniului cultural imaterial al zonei;

3. oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare.

I.3. Misiunea instituţiei Misiunea Școlii Populare de Artă Târgu - Jiu este de a contribui la dezvoltarea mediului cultural urban

și rural al județului Gorj, prin inițierea și desfășurarea de proiecte și programe educaționale, în afara sistemelor

formale de educație, în domeniul cultural-artistic, prin cultivarea valorilor autentice ale creației naționale

contemporane și artei interpretative neprofesioniste, în scopul creșterii gradului de acces și de participare a

cetățenilor județului Gorj la viața culturală.

Pentru realizarea misiunii sale, Școala Populară de Artă Târgu - Jiu desfășoară activități în următoarele

domenii:

În domeniul educaţiei permanente:

- susţinerea programelor de revitalizare şi învăţare a meseriilor tradiţionale;

- susţinerea programelor de revitalizare şi promovare a domeniilor artistice tradiţionale (muzică vocală

şi instrumentală tradiţională, joc popular, datini şi obiceiuri etc.);

2

- susţinerea programelor de iniţiere, dezvoltare şi perfecţionare a aptitudinilor şi talentelor individuale

şi de grup din domeniul artei populare şi artelor culte.

În domeniul activităţii de conservare şi transmitere a valorilor morale şi artistice ale

comunităţii gorjene, precum şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal:

- pregătirea formaţiilor de amatori ale Şcolii (de la sediu şi cele 35 de secţii externe), în vederea

participării acestora la manifestările culturale locale, zonale, naţionale şi internaţionale;

- cultivarea valorilor artei interpretative din toate genurile şi promovarea acestor valori; stimularea

creativităţii şi talentului;

- organizarea de proiecte de socializare, divertisment şi petrecerea timpului liber pentru membrii

comunităţii gorjene;

- realizarea unei bănci de date a judeţului Gorj în domeniul culturii tradiţionale, în special al arhivei

sonore şi video de muzică tradiţională, dansuri, datini şi obiceiuri.

Ca furnizor de produse și servicii culturale în domeniul teatrului de păpuşi şi marionete, muzicii

simfonice şi folclorului scenic, pune la dispoziţia membrilor comunităţii produse artistice de valoare şi

evenimente culturale cu rol educativ sau de divertisment, în scopul creșterii gradului de acces a cetățenilor la

viața culturală.

II. EVOLUŢIILE ECONOMICE ŞI SOCIOCULTURALE ALE COMUNITĂŢII ÎN CARE

INSTITUŢIA ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA

Sub aspect instituțional, mediul cultural gorjean oferă servicii culturale diverse, în perioada ultimelor

decenii fiind înființat Teatrul profesionist ,,Elvira Godeanu”, iar pentru a acoperi lipsa unor entități culturale

de sine stătătoare, în cadrul Școlii Populare de Artă s-au organizat sectoare de activitate denumite cu titlu de

deziderat instituțional ,,Teatrul de păpuși ,,Pinocchio” și Orchestra de cameră ,,Lyra Gorjului”.

Gorjul, Târgu-Jiul, în special, constituind o zonă în care, spre deosebire de alte zone, nu există

instituții de artă cultă consacrate în timp, dezvoltarea instituțiilor/sectoarelor de activitate existente și

organizarea instituțională a acestora în cadrul unor servicii culturale durabile reprezintă încă un deziderat.

În atare condiții, preponderent pentru mediul cultural Gorjean este segmentul artistic folcloric, o

dovadă în acest sens fiind oferită, cu titlu de exemplu, prin conținutul agendelor culturale anuale ale județului

Gorj.

Prin urmare, considerăm că se poate vorbi totuşi la Gorj de un public educat/avizat pentru segmentele

artei culte, scenice sau audiovizuale, cu toate că numeric el este încă subdimensionat în raport cu alte zone ale

ţării. Mai mult, chiar şi gustul pentru creaţiile folclorice a fost şi este serios pervertit de influenţele manelei,

ale sârbismelor sau turcismelor de tot felul. Majoritatea covârşitoare a interpreţilor de muzică populară

folosesc doar segmentul comercial al acestui gen muzical, scoţând în faţa publicului „compoziţii proprii” sau

„creaţii ale maeştrilor dirijori”, în fond, producţii de subcultură.

Pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat domeniului, atât din partea bugetului public cât și din

partea finanțatorilor privați, se impune identificarea unor soluții viabile de management al instituțiilor de

cultură de interes local.

Tocmai pentru a sublinia dificultatea misiunii instituţiilor şi aşezămintelor culturale din Gorjul

începutului de mileniu, se cuvin a fi evidențiate trei alte realităţi dureroase pentru orice operator cultural

gorjean:

- sărăcia resurselor financiare la majoritatea consiliilor şi primăriilor partenere în derularea diverselor

programe şi proiecte culturale realizate în comun cu instituţia;

- orientarea multor manifestări organizate de autorităţile locale spre un populism ieftin, în detrimentul

calităţii actului de cultură (cu referire strictă la cererea de produse culturale);

- atacul agresiv al ofertei de produse subculturale, venită dinspre televiziuni, iniţiative artistice private,

studiouri de înregistrări etc.

3

III. DEZVOLTAREA SPECIFICĂ A INSTITUŢIEI PUBLICE DE CULTURĂ

A. DATE DESPRE ACTIVITATEA, BUGETUL ETIMAT SAU CUNOSCUT ŞI

SPECIFICUL ŞCOLII POPULARE DE ARTĂ TÂRGU-JIU

III.1. Obiectul de activitate

Consiliul Judeţean Gorj, prin activitatea Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu asigură:

- perpetuarea tradiţiei culturale în domeniul artelor populare şi meşteşugurilor pe cale de dispariţie,

prin programe de educaţie permanentă;

- promovarea valorilor creatoare şi interpretative din diverse domenii ale culturii şi artei tradiţionale

sau contemporane gorjene, prin realizarea de programe şi proiecte culturale organizate în cadrul Agendei

culturale a judeţului Gorj;

- încurajarea tinerelor talente afirmate în cadrul cursurilor de iniţiere sau de perfecţionare a măiestriei

artistice, organizate de Şcoală, precum şi a celor afirmate în afara cadrului instituţional; încurajarea

iniţiativelor, a demersurilor diverselor categorii sau grupuri, a organizaţiilor negurvernamentale, aşezămintelor

culturale etc.

- susţinerea de stagiuni permanente de concerte şi spectacole în domeniul muzicii culte, al teatrului de

păpuşi și folclorului scenic.

III.2. Structura existentă

III.2.1.Scurt istoric

Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu este o instituţie relativ tânără, înfiinţată în anul 1972. Încă de la

începutul anilor 90 instituţia excela prin buna răspândire în teritoriu a activităţilor legate de cultura

tradiţională, cu preponderenţă cea scenică, sau a celor de însuşire a meşteşugurilor tradiţionale. Manifestările

cultural-artistice realizate în instituţie erau, cu rare excepţii, unele „de circuit închis”, fără impact şi fără a fi

incluse în Agenda culturală a judeţului şi, implicit, intrate în conştiinţa publică.

Odată cu anul 2004, activitatea instituţiei a cunoscut o dezvoltare şi o diversificare fără precedent.

Astfel, în numai un an, numărul de elevi a crescut de la 700 la 1460, în 2009 la 1786, în 2012 sunt înscrişi

1670 elevi, iar în anul şcolar 2013-2014 1880 elevi. Veniturile extrabugetare ale instituţiei au crescut în

perioada 2004-2012, ajungând, de la 720 milioane ROL în 2004, la peste 290.000 RON (incluzând

sponsorizările), la finele anului 2012. În anul 2013 acestea au fost de 235.112 lei, inclusiv sponsorizările.

A crescut numărul de secţii externe ale Şcolii, de la 35 în 2012, la 38 în 2013, plus sediul de bază.

Prin constituirea, în anul 2005, a Teatrului de păpuși „Pinocchio”, a Orchestrei de cameră „Lyra

Gorjului” şi a Ansamblului folcloric „Maria Lătăreţu”, care traversează fiecare, la această oră, stagiunea

permanentă de concerte/spectacole cu numărul 9, Şcoala Populară de Artă realizează activităţi similare

instituţiilor de spectacole şi concerte.

Treptat, dar sigur, s-a produs şi implicarea Şcolii în viaţa cultural-artistică a comunităţii gorjene. Dintr-

un participant sporadic la realizarea unui eveniment (statutul său înainte de 2004) la ora actuală, instituţia a

devenit unul din cei mai importanţi trei operatori culturali ai Gorjului, figurând, în calitate de organizator/

coorganizator în nu mai puţin de 65 de evenimente din Agenda culturală a judeţului Gorj pe anul 2012 şi 68 în

anul 2013. La acestea trebuie adăugate alte câteva zeci de activităţi, cum ar fi expoziţii diverse, lansări de cărţi

şi reviste, recitaluri, mese rotunde etc., ca şi zecile de spectacole şi concerte din stagiunile permanente.

Rezultate notabile s-au obţinut şi în planul gospodăririi şi al îmbogăţirii patrimoniului. Sediul

instituţiei, ca de altfel întreaga incintă a Teatrului de Vară, au la această oră o nouă faţă, modernă şi

aspectuoasă. Au fost achiziţionate: un microbuz, un autoturism Logan MCV, aparatură profesională de

amplificare audio pentru interior şi exterior, instrumente muzicale performante, aparatură informatică. A fost

amenajat şi dotat la standarde de performanţă un studio audio/video de înregistrări document.

4

Pentru diversificarea activităților desfășurate și atingerea obiectivelor de dezvoltare instituțională,

structura organizatorică a Școlii Populare de Artă Târgu - Jiu a parcurs mai multe transformări, numărul total

de posturi fiind în anul 2009 de 51.

Începând cu luna august 2010, numărul total de posturi a fost redus semnificativ, prin desființarea a 10

posturi, ca urmare a aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010.

Cele 41 de posturi aprobate în condițiile ordonanței mai sus menționate au fost menținute până în luna

iulie 2013, când, prin aplicarea măsurilor stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013,

numărul de posturi s-a diminuat la 40.

III.2.2.Prezent

Structura organizatorică a Școlii Populare de Artă Târgu - Jiu totalizează 40 de posturi, repartizate

după cum urmează:

Posturi de conducere:

- Manager

- Director adjunct

- Contabil șef

Structuri funcționale:

- Compartimentul programe, marketing şi impresariat - 5 posturi

- Secţia teatrul de păpuşi - 5 posturi

- Compartimentul de instruire şi formare continuă de interes comunitar - 17 posturi

- Compartimentul achiziţii publice, IT şi relaţii publice - 2 posturi

- Compartimentul personal de instruire auxiliar - 2 posturi

- Compartimentul financiar-contabilitate, resurse umane şi administrativ - 6 posturi

Relațiile funcționale în cadrul instituției sunt evidențiate în organigramă.

5

ORGANIGRAMA

ŞCOLII POPULARE DE ARTĂ TÂRGU JIU

CONSILIUL JUDEŢEAN GORJ

PREŞEDINTE

Număr total posturi: 40

Personal conducere: 3

Personal de execuţie: 37

VICEPREŞEDINTE

ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ,,TÂRGU JIU"

MANAGER

DIRECTOR ADJUNCT CONTABIL ŞEF SECŢIA TEATRUL

DE PĂPUŞI

1

1

5

COMPARTIMENTUL DE INSTRUIRE ŞI

FORMARE CONTINUĂ DE

INTERES COMUNITAR

COMPARTIMENTUL PERSONAL DE

INSTRUIRE AUXILIAR

COMPARTIMENTUL

PROGRAME, MARKETING ŞI IMPRESARIAT

COMPARTIMENTUL

FINANCIAR-CONTABILITATE,

RESURSE UMANE ŞI ADMINISTRATIV

COMPARTIMENTUL

ACHIZIŢII PUBLICE, IT ŞI RELAŢII PUBLICE

17

2

5

6

2

6

III.3. Personalul şi conducerea

III.3.1. Personalul

Analiza statului de funcţii

Nr.

crt. Posturi

Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

1 TOTAL 41 41 40

2 Personal de conducere 3 3 3

3 Personal de execuţie 38 38 37

Scurtă descriere a posturilor din instituţie pe anul 2013:

Total posturi: 40, din care:

Personal de conducere: 3

din care:

- 1 manager;

- 1 director adjunct;

- 1 contabil şef.

Personal de execuţie: 37

din care:

- personal economic şi administrativ: 8

- personal de instruire şi personal de instruire auxiliar: 19

- personal artistic şi tehnic (compartimentele teatru de păpuşi şi tehnic în domeniul arte

vizuale, tehnoredactare, amplificare, scenografie şi studio înregistrare document, precum şi impresariat

artistic-regie scenă): 10.

În afara celor 40 de posturi, mai sunt prevăzute 1600 de ore/săptămână în sistemul contractelor cu timp

parţial de muncă, în special pentru acoperirea necesarului de personal de instruire la discipline de meşteşuguri

populare şi artă tradiţională de la cele 35 secţii externe din judeţ.

III.3.2. Conducerea instituţiei

În prezent conducerea instituţiei este asigurată de un manager, sprijinit de un director adjunct şi un

contabil şef.

Atribuțiile managerului sunt următoarele:

a) răspunde, conduce, gestionează, coordonează activitatea şi buna administrare, în condiţiile legii,

a integrităţii patrimoniului Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu şi duce la îndeplinire hotărârile Consiliului

Judeţean Gorj cu privire la activitatea instituţiei;

b) reprezintă instituţia în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice şi juridice

din ţară şi străinătate;

c) elaborează proiectul de buget al instituţiei şi contul de închidere a exerciţiului bugetar pe care le

supune aprobării Consiliului Judeţean Gorj;

d) decide asupra modului de utilizare a bugetului aprobat al instituţiei conform prevederilor

contractului de management, cu respectarea prevederilor legale;

e) asigură respectarea destinaţiei alocaţiilor bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite;

f) verifică şi aprobă propunerile de achiziţii, asigurând legalitatea procedurilor;

g) răspunde de îndeplinirea programelor şi proiectelor culturale minimale proprii, precum şi a

indicatorilor economici şi culturali;

h) identifică nevoia de personal la nivelul instituţiei şi elaborează propuneri privind organigrama,

statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare, pe care le supune analizei Vicepreşedintelui

Consiliului Judeţean Gorj;

i) negociază clauzele contractelor de muncă, în condiţiile legii;

7

j) în exercitarea atribuţiei prevăzute la alin. 1, lit. i), managerul poate încheia contracte individuale

de muncă pe durată determinată, contracte încheiate potrivit Codului civil, precum şi contracte privind dreptul

de autor şi drepturile conexe, fără ca durata acestora să depăşească cu mai mult de un an durata contractului de

management.

k) dispune selecţia, angajarea, promovarea, sancţionarea şi concedierea personalului, în condiţiile

legii;

l) negociază clauzele contractelor încheiate conform prevederilor codului civil sau, după

caz,conform legilor speciale şi urmăreşte derularea lor;

m) încheie acte juridice în numele şi pe seama instituţiei, în limitele de competenţă stabilite prin

contractul de management;

n) întocmeşte şi prezintă Consiliului Judeţean Gorj rapoarte privind activitatea instituţiei;

o) elaborează programele de activităţi culturale, de cercetare şi de perfecţionare a personalului

instituţiei;

p) asigură condiţiile pentru participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, cu

respectarea prevederilor legale în acest sens;

q) încheie contracte de colaborare ştiinţifică sau artistică şi urmăreşte îndeplinirea lor;

r) elaborează şi aplică strategii specifice, în măsură să asigure desfăşurarea în condiţii performante a

activităţii curente şi de perspectivă a instituţiei;

s) coordonează şi răspunde de activitatea de promovare a instituţiei, realizând parteneriate şi alte

tipuri de colaborare în vederea creşterii credibilităţii acesteia;

t) întocmeşte şi prezintă Consiliului Judeţean situaţia economico – financiară a instituţiei, modul de

realizare a obiectivelor şi indicatorilor din proiectul de management, inclusiv măsurile pentru optimizarea

activităţii acesteia, când este cazul;

u) întreprinde demersurile necesare în vederea identificării de noi surse de venituri şi pentru

utilizarea eficientă a acestora;

v) conduce şi îndrumă întregul proces instructiv – educativ din instituţie;

w) organizează activitatea de testare a aptitudinilor candidaţilor la examenul de admitere în şcoală,

precum şi examenele de sfârşit de an şcolar şi de absolvire şi asigură predarea documentelor şcolare la

secretariat;

x) asigură asistenţă de specialitate, atât la sediul şcolii din Târgu – Jiu, precum şi la secţiile externe

din judeţ;

y) organizează activitatea metodică, schimburile de experienţă şi practica artistică (spectacole,

expoziţii) prin stagiunile de toamnă - iarnă şi primăvară - vară;

z) stabileşte taxele şcolare anuale la disciplinele prevăzute prin planul de învăţământ şi aprobate

prin Hotărâri ale Consiliului Judeţean;

aa) poate dispune, în cazul cursanţilor cu o situaţie materială precară, dovedită prin acte, ca şi în

cazul cursanţilor merituoşi, care au obţinut rezultate deosebite în confruntări naţionale, diminuarea sau

acordarea unor scutiri de taxe;

bb) la cerere, poate aproba scutirea de taxe pentru copiii salariaţilor Şcolii;

cc) poate aproba, la cerere, reducerea cu 50% a taxelor pentru copiii cadrelor didactice din

învăţământul preuniversitar şi universitar, ai salariaţilor instituţiilor de cultură sau/şi Consiliul Judeţean Gorj;

dd) coordonează activitatea personalului financiar - contabil, administrativ şi de secretariat,

activitatea secţiei teatru de păpuşi, precum şi a celorlalte formaţii din instituţie;

ee) duce la îndeplinire şi alte sarcini repartizate de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj.

Atribuţiile directorului adjunct, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare, sunt:

a) asigură, împreună şi sub conducerea managerului, gestionarea şi administrarea, în condiţiile legii,

a integrităţii patrimoniului instituţiei;

b) participă la realizarea programelor şi proiectelor culturale minimale ale instituţiei, precum şi la

realizarea indicatorilor economici şi a indicatorilor culturali;

c) elaborează împreună cu managerul şi să aplice strategii specifice, în măsură să asigure

desfăşurarea în condiţii performante a activităţii curente şi de perspectivă a instituţiei;

lnk:CIV%20PRL%201000000%202009%200

8

d) stabilește atribuţiile de serviciu, pentru compartimentele aflate în directa coordonare sau

subordonare, conform organigramei şi statului de funcţii, precum şi obligaţiile profesionale individuale de

muncă ale personalului de specialitate astfel repartizat;

e) propune managerului, în funcţie de rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale

salariaţilor, menţinerea, diminuarea sau creşterea drepturilor salariale ale acestora, precum şi alte măsuri legale

ce se impun, pentru salariaţii aflaţi în directa coordonare sau subordonare;

f) adoptă măsuri, împreună cu managerul, în vederea îndeplinirii prevederilor bugetului anual de

venituri şi cheltuieli al instituţiei, pentru dezvoltarea şi diversificarea surselor de venituri extrabugetare, în

condiţiile reglementărilor legale în vigoare;

g) asigură împreună cu managerul respectarea destinaţiilor alocaţiilor bugetare aprobate de

ordonatorul principal de credite;

h) negociază, în absenţa şi din dispoziţia managerului, clauzele contractelor încheiate, conform

prevederilor Codului Civil sau, după caz, conform prevederilor speciale;

i) administrează, împreună şi sub conducerea managerului, cu diligenţa unui bun proprietar,

patrimoniul instituţiei publice;

j) reprezintă, în absenţa şi din dispoziţia managerului, instituţia în raporturile cu terţii;

k) încheie, în absenţa şi cu dispoziţia managerului, acte juridice în numele şi pe seama instituţiei,

conform competenţelor sale;

l) coordonează nemijlocit activitatea secţiilor externe, a compartimentului de surse extrabugetare din

cadrul Şcolii;

m) supraveghează direct şi nemijlocit modul de desfăşurare a programului, frecvenţa personalului de

instruire şi auxiliar, precum şi a colaboratorilor din cadrul formaţiilor cu statut semi-profesionist şi

profesionist ale Şcolii;

n) ia măsuri împreună cu managerul pentru asigurarea pazei instituţiei şi pentru asigurarea pazei

contra incendiilor în instituţie;

o) stabilește măsuri împreună cu managerul privind protecţia muncii, pentru cunoaşterea de către

salariaţi a normelor de securitate a muncii;

p) asigură condiţiile pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă;

Atribuţiile contabilului şef, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare, sunt:

a) pregăteşte şi întocmeşte lucrările referitoare la proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli,

înaintându-l spre aprobare managerului;

b) organizează şi urmăreşte evidenţa contabilă şi execuţia bugetară în conformitate cu prevederile

legale;

c) întocmeşte referate, atunci când este cazul, privind propuneri de modificări de alocaţii bugetare şi

virări de credite;

d) analizează lunar stadiul execuţiei creditelor bugetare, constatând nevoi suplimentare sau

disponibilizări de credite, ocazii cu care informează managerul şi ordonatorul principal de credite;

e) conduce evidenţa angajamentelor bugetare şi legale, aşa încât să poată furniza în orice moment

informaţii pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exerciţiul curent, cu privire la creditele

bugetare consumate prin angajare şi creditele bugetare disponibile;

f) verifică operaţiunile de deschidere şi închidere a conturilor anuale;

g) îndrumă personalul din subordine în vederea executării corecte şi la zi a evidenţei contabile;

h) întocmeşte bilanţul contabil şi dările de seamă contabile trimestriale şi anuale privind execuţia

bugetului şi asigură îndeplinirea tuturor obligaţiilor instituţiei faţă de stat;

i) organizează activitatea de inventariere a patrimoniului, de instruire a comisiilor de inventariere,

înregistrează, verifică şi valorifică rezultatele inventarierii şi informează conducătorul instituţiei privind

desfăşurarea activităţii de inventariere;

j) urmăreşte situaţia debitelor restante, ia măsurile necesare pentru încasarea acestora şi informează

conducerea instituţiei în acest sens;

k) angajează instituţia prin semnătură, alături de managerul instituţiei în relaţia cu terţe persoane;

9

l) exercită controlul financiar preventiv propriu, în condiţiile legii;

m) ia măsuri pentru păstrarea integrităţii patrimoniului;

n) verifică statele de salarii lunare, declaraţiile lunare, fişele fiscale anuale, declaraţiile, situaţiile

statistice şi alte documente privitoare la cheltuielile de personal şi numărul de personal al instituţiei;

o) îndeplineşte şi alte atribuţii date în sarcina sa de către manager.

Consiliul administrativ, cu rol deliberativ, în domeniul profesional–artistic şi administrativ este

format din 5 membri, după cum urmează:

Preşedinte – manager

Membri:

- director adjunct;

- contabil şef;

- reprezentatul salariaţilor;

- reprezentantul Consiliului Judeţean Gorj.

(2) Consiliul administrativ are următoarele atribuţii;

a) decide strategia imediată şi de perspectivă în domeniul dezvoltării procesului de învăţământ;

b) aprobă agenda culturală a instituţiei, dezbate şi programează stagiunile, schimburile de experienţă,

turneele, concursurile etc.;

c) dezbate, analizează şi aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

d) dezbate şi propune sancţiuni şi/sau premieri pentru personalul instituţiei şi pentru elevi.

III.3.2.1. Evoluţia criteriilor de performanţă ale conducerii instituţiei între anii 2011-2013:

Nr.

crt.

Denumirea criteriilor de performanţă Anul

2011

Anul

2012

Anul

2013

1 2 3 4 5

1.

Capacitatea de a pune în valoare şi a gestiona oferta

de bunuri şi servicii culturale a Şcolii Populare de

Artă Tg-Jiu

Strategia managerială a ultimilor ani a stabilit

că, în funcţie de performanţa profesională a

membrilor colectivului de specialişti ai instituţiei

sau de posibilii colaboratori, să se lărgească aria de

cuprindere în teritoriu a cursurilor şi, în funcţie de

cerere, să se majoreze şi să se diversifice oferta de

secţii şi de discipline pusă la dispoziţia comunităţii

gorjene.

În calitate de operator cultural, instituţia a

continuat, prin acţiuni proprii sau organizate

împreună cu alte aşezăminte, să-şi consolideze

poziţia din Agenda Culturală a judeţului Gorj,

aceea de a fi unul din primii trei organizatori de

proiecte şi programe culturale de la nivelul

judeţului. Indicatorii care certifică realitatea

acestor afirmaţii se găsesc la punctul următor.

Cât priveşte statutul de furnizor de produse și

servicii culturale, acesta a apărut în urma

înfiinţării, în 2005, a unor formaţii care să umple

goluri evidente în oferta de servicii culturale a

Gorjului. Este vorba de:

- Orchestra de cameră „Lyra Gorjului” –

singura formaţie de muzică simfonică din judeţ;

- Teatrul de păpuși „Pinocchio” – unică şi

aceasta în peisajul cultural artistic gorjean;

10

- Ansamblul folcloric „Maria Lătăreţu”,

împreună cu grupurile „Măriile Gorjului” şi „Ca la

Gorj”, au fost create în ideea unei rampe de lansare

pentru talentele Şcolii. Ele şi-au dovedit utilitatea,

valoarea şi rentabilitatea, contribuind substanţial la

creşterea vertiginoasă a numărului de elevi şi a

fondurilor băneşti.

2.

Competenţă în diversificarea ofertei culturale, în

interdisciplinaritatea acţiunilor culturale, racordarea

la standardele şi direcţiile de evoluţie ale culturii

europene şi mondiale din domeniile de activitate

ale Şcolii Populare de Artă Tg-Jiu

Oferta de bunuri şi servicii a Şcolii a fost

diversificată în anii raportaţi.

Astfel:

a. oferta din domeniul educaţiei permanente,

adică al indicatorilor legaţi de cursurile

organizate de instituţie este prezentată în

continuare, iar informațiile privind

activitățile la nivelul secțiilor externe sunt

prezentate la punctul III.3. 2.2.

- nr. de cursanţi:

1885 1670 1880

- nr. secţii externe:

38 35 38

- nr. cursuri:

92 92 92

b. ca organizator de manifestări (programe şi

proiecte) din Agenda Culturală a judeţului

Gorj

- nr. de proiecte înscrise în Agendă, având

Şcoala drept organizator/ coorganizator:

81 78 72

c. ca furnizor de produse și servicii culturale

- nr. premiere:

15 15 17

- nr. spectacole: 128 (118 ale Teatrului de

Păpuşi „Pinocchio” şi 10 ale Orchestrei de

Cameră „Lyra Gorjului”

- Spectacolele Ansamblului Folcloric „Maria

Lătăreţu” sunt reliefate la alt capitol (cel referitor

la proiecte realizate în parteneriat);

- nr. spectatori plătitori:

17.253 12.761 13.825

3. Competenţă în promovarea imaginii şi vizibilităţii

Şcolii Populare de Artă Tg-Jiu

Buna comunicare cu mass-media, îmbinată cu

un marketing insistent (prin conferinţe de presă,

comunicate, afişe, pliante, panouri, bannere,

roll-up-uri, clipuri radio şi tv etc.), dar şi (poate în

primul rând) seriozitatea dovedită în realizarea de

evenimente extrem de numeroase şi de diverse,

toate având însă drept constantă calitatea şi

substanţa ireproşabilă, au inoculat în mintea

târgujienilor şi a celorlalţi gorjeni, dar şi în

conştiinţa presei, ideea că Şcoala Populară de Artă

Târgu-Jiu este locul unde mereu “se întâmplă

ceva” de valoare, de bun gust şi de suflet.

11

Fără a suporta costuri pentru publicitate,

instituţia a fost deseori prezentată în articole de

presă, ştiri sau în emisiuni din audio-vizual. În

acest sens, se poate consulta colecţia anuală a

oricărui cotidian gorjean sau oltean, ori se pot

folosi motoarele de căutare de pe internet la adresa

www.artegorj.ro.

Cifric, numărul de apariţii al instituţiei în

presa scrisă se prezintă astfel:

- nr. apariţii în presa scrisă:

93 95 105

4.

Capacitatea de a colabora şi a realiza

parteneriate cu alţi operatori similari din ţară şi

din străinătate

Opiniile favorabile exprimate de numeroase

personalităţi din varii domenii ale culturii naţionale

în legătură cu competenţa şi seriozitatea puse în

muncă de oamenii Şcolii au condus la dorinţa unor

instituţii sau organizaţii de elită, precum Institutul

Cultural Român, Muzeul Ţăranului Român,

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”,

Uniunea Epigramiştilor din România, Uniunea

Caricaturiştilor Români, Uniunea Scriitorilor din

România, U.A.P. - Filiala Gorj, Dolj, Vâlcea,

televiziunile şi radioul naţional, Muzeul “Astra”

– Sibiu, Muzeul Bucovina etc., de a intra în

parteneriat cu instituţia noastră.

La fel, în perioada analizată 2011-2013 instituţia a

avut privilegiul de a colabora cu câteva organizaţii

din spaţiul european. Este vorba de Institutul

Cultural şi Ambasada României din Viena, de

Fundaţia Culturală de Binefacere “Casa Limbii

Române” din Cernăuţi, Republica Ucraina,

condusă de scriitorul Vasile Tărâţeanu, de

Asociaţia Vlahilor din Bulgaria, coordonată de

preşedintele Plamka Lyubomirova şi Asociaţia

pentru Cercetarea, Îngrijirea şi Înaintarea

Culturii Românilor “Valea Timocului”, Serbia,

preşedinte Iovan Petrovici. Legăturile cu românii

din Serbia şi Bulgaria au continuat şi continuă

frecvent, pe baza unor parteneriate extrem de

active, concretizate prin spectacole, simpozioane,

tabere de creaţie sau prin vizite reciproce ale

delegaţiilor din ţări

Colaborarea exemplară cu toate instituţiile

culturale judeţene, cu autorităţile publice locale,

regionale şi centrale, cu aşezăminte culturale din

mediul urban şi rural al ţării, cu instituţii de

învăţământ de toate gradele, cu organizaţii

nonguvernamentale culturale sau cu alte entităţi

din Gorj şi din ţară, s-a concretizat într-un mare

număr de protocoale/acorduri de

parteneriat/convenţii de colaborare:

65 64 79

http://www.artegorj.ro/

12

Chiar şi în condiţiile de criză economică

generalizată, Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu a

izbutit să găsească resurse, posibilităţi şi modalităţi

de colaborare în calitate de

partener/(co)organizator de proiecte culturale

internaţionale, majoritatea dintre ele de

incontestabil prestigiu.

În anul 2011, la iniţiativa Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului

României, o formulă restrânsă din Ansamblul

"Măria Lătăreţu” a efectuat un turneu de 10

spectacole în comunităţile româneşti din zona

Vidin – Bulgaria. Dincolo de succesul obţinut, solii

cântecului românesc tradiţional au adus şi o sumă

considerabilă în bugetul de venituri proprii.

Tot la finele lunii februarie, managerul instituţiei

a fost prezent, în orăşelul Fano din Italia, la

schimbul cultural din etapa a doua a Proiectului

cultural internaţional Minerva, dedicat istoriei

exilului din şi în zonele miniere ale Europei.

Patru luni mai târziu, soliştii vocali şi

instrumentişti, orchestra şi formaţia de dansuri a

Ansamblului amintit mai sus au fost prezenţi la

Festivalul Balcanic de Folclor de la Ostrelj (Bor),

Serbia - PetrovDanFest. Au participat ansambluri

de muzică şi dansuri tradiţionale din trei localităţi

oltene şi din comunităţi de pe Valea Timocului

sârbesc şi bulgar. Ca de fiecare dată, ansamblul a

evoluat în finalul Festivalului, obţinând aprecierea

unanimă a spectatorilor, juriului şi organizatorilor.

Tot în luna iulie, formaţia de fluieraşi şi

ansamblul de dansuri din Drăgoteşti, secţie a Şcolii

Populare de Artă, împreună cu câţiva solişti vocali

şi instrumentişti dintre elevii şcolii, coordonaţi de

profesorii şi instrumentiştii Ştefan Popescu şi

Constantin Stana, au participat la Festivalul

Internaţional de Folclor de la Heidelberg,

Germania, la invitaţia Fundaţiei Culturale

Al.I.Cuza, condusă de profesorul Iosif Herlo.

În luna august, două tarafuri din Gorj organizate

pe lângă Şcoala Populară de Artă, au ieşit în prim

planul muzicii tradiţionale, la nivel naţional.

Astfel, taraful Cristi Geagu Cătăroiu, din Tismana,

a participat, împreună cu managerul instituţiei, la

Festivalul Internaţional Drumurile lui Leşe,

organizat la Târgu - Lăpuş de Societatea Culture

Ireland, condusă de Peter Hurley şi avându-i ca

director de festival pe acelaşi Grigore Leşe. Zece

zile mai târziu, Taraful Gorjului (care grupează o

selecţie a câtorva dintre cei mai vestiţi lăutari din

Pârău de Pripor şi Tismana) a reprezentat Oltenia

13

la Festivalul Naţional al Tarafurilor şi Fanfarelor

Ţărăneşti de la Suceava, organizat de Muzeul

Etnografic la Bucovinei şi Cotidianul Jurnalul

Naţional şi avându-1 ca director de proiect tot pe

maestrul Grigore Leşe. Tot aceeaşi formaţie a

concertat la Bucureşti în sala Muzeului Naţional al

Ţăranului Român, cu ocazia prezenţei marelui

etnomuzicolog elveţian Laurent Aubert, custodele

Arhivelor Internaţionale de Muzică Populară de la

Geneva, însoţit de ambasadorul Elveţiei, chiar de

ziua naţională a acestui stat.

Exact în acelaşi timp, la Târgu-Jiu, un număr de

30 elevi târguieni, elevi ai profesorilor noştri:

Viorica Sârbu, Aurel Popescu şi Narcis Iacob, au

beneficiat de cursuri de măiestrie susţinute de

pianista Veronique Thual Chauvel din Franţa,

sprijinită la vioară de fiica sa, Claire Chauvel.

Izbânda incontestabilă în privinţa prezenţelor

internaţionale este dată tot de ,,Taraful Gorjului”,

care, între 6 şi 9 octombrie, a susţinut două

concerte extraordinare, prezentate de

etnomuzicologul Speranţa Rădulescu, la Forumul

Internaţional România, organizat de Ambasada

României în Austria, Institutul Cultural Român de

la Viena, Academia Austriacă de Ştiinţe - Institutul

de Romanistică şi Arhiva Internaţională de

Etnomuzicologie, Universitatea de Muzică şi Arte

din Viena etc.

În luna noiembrie, cu ocazia Festivalului Naţional

al Cântecului Popular MARÍA LĂTAREŢU,

ansamblul omonim al Şcolii a avut ca invitaţi în

recitalul susţinut în prima zi a festivalului interpreţi

vocali şi instrumentişti din Bulgaria şi Serbia,

împreună cu trei conducători ai unor asociaţii

culturale ale românilor de peste Dunăre; Iovan

Petrovici, preşedintele Asociaţiei pentru cultura

românilor şi vlahilor "Valea Timocului" din

Republica Serbia; Ivo Gherghiev, preşedintele

Asociaţiei etnicilor români din Bulgaria şi Plamka

Liubomirova, liderul Asociaţiei Vlahilor din

Bulgaria. Aceste colaborări au avut ca rezultat un

acord complex de parteneriat pentru următorii trei

ani, cu Plamka Liubomirova.

În luna decembrie, artistul plastic Armand Landh,

expert al instituţiei, a trecut Dunărea la Vidin,

participând la ediţia inaugurală a Taberei

Internaţionale de Pictură din oraşul bulgăresc

amintit mai sus. Succesul acestei ediţii a născut

idea repetării, în aceeaşi componenţă, a unui astfel

de proiect şi în Oraşul lui Brâncuşi.

În anul 2012, în luna mai, tot Armand Landh, a

14

„recidivat”, urmând manifestările ocazionate de

Tabăra Internaţională de Pictură de la Rabrovo,

judeţul Vidin, Bulgaria, unde a lăsat încă o dată o

foarte bună impresie, reuşind să-l convingă pe

primarul localităţii bulgare să vină în România, în

Gorj, şi să înceapă demersurile de înfrăţire a

localităţii sale cu comuna Teleşti şi de organizare

împreună cu Școala a unei ediţii „gemene” a

taberei, în localitatea gorjeană menţionată mai sus.

În luna iulie, între 13 şi 15 ale lunii, a fost

continuată implicarea în Festivalul Balcanic de

Folclor de la Ostrelj (Bor, Serbia), purtând numele

PETROVDANFEST, după care, la insistenţa

gazdelor, dar şi a administraţiei din localitatea

Luka, din acelaşi Raion Bor, am oferit un spectacol

de neuitat membrilor comunităţii lukane, în

majoritatea lor de origine română sud-dunăreană.

Conform tradiţiei, în a patra săptămână a lunii

august, respectiv între 20-25, s-a desfăşurat în

municipiul reședință de judeţ Tabăra Muzicală

Internaţională de Vară de la Târgu-Jiu (la sediul

Şcolii Populare de Artă), la care au urmat cursuri

de măiestrie 20 participanţi, elevi de la clasele de

pian ale profesorilor Viorica Sârbu şi Aurel

Popescu şi de la clasa de vioară a profesorului

Iacob Narcis. Ca de obicei, cursurile au fost

susţinute de profesoarele Veronique Thual Chauvel

şi Claire Chauvel, din Normandia, Franţa.

Tot conform tradiţiei, cu ocazia Festivalului

Naţional al Cântecului Popular „Maria Lătăreţu”,

Ansamblul omonim al Şcolii a avut ca invitaţi în

recitalul susţinut în 7 noiembrie - ziua de naştere a

,,Privighetorii”, un solist instrumentist din Valea

Timocului sârbesc şi o solistă vocală din Vidin -

Bulgaria. Cei doi, împreună cu rapsodul român din

Serbia Dusko Oprici, au fost însoţiţi de Iovan

Petrovici, preşedintele Asociaţiei pentru cultura

românilor şi vlahilor ,,Valea Timocului" din

Republica Serbia şi de Plamka Liubomirova,

liderul Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria. Cu acest

prilej a fost semnat un protocol de realizare a unui

festival trilateral de datini şi obiceiuri, cu un ritual

specific doar celor trei zone: celebra Horă de

pomană.

În octombrie 2012 Ansamblul Maria Lătăreţu al

şcolii l-a întâmpinat, prezentându-i un recital

extraordinar la Coloana fără sfârşit a lui Constantin

Brâncuşi, pe domnul Martin Schultz, preşedintele

Parlamentului European, la conferinţa de presă

susţinută cu ocazia finalului vizitei sale în

România oaspetele s-a arătat impresionat de

15

vivacitatea şi frumuseţea programului oferit de

tinerii gorjeni.

În anul 2013, prima manifestare de amploare şi

rezonanţă naţionale a fost manifestarea Zilele

Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MŢR), la

care au fost invitate două din ansamblurile

tradiţionale reprezentative pentru Gorj, consiliate

metodic de doamna profesor universitar doctor

Speranţa Rădulescu, respectiv Taraful Gorjului şi

Taraful Rapsozii Gorjului (Taraful lui Nicu şi Rela

Ciulei)

În luna iulie, scurtul turneu efectuat în fiecare an

în Serbia, cu ocazia PETROVDANFEST a intrat

deja în tradiţia legăturilor dintre Şcoală şi

Asociaţia pentru cercetarea, îngrijirea şi înaintarea

culturii românilor „Valea Timocului”, preşedintele

acesteia, Iovan Petrovic, propunându-ne de această

dată un spectacol extraordinar prezentat

comunităţii româneşti din localitatea Luka, la 30

km de Bor, recital finalizat cu un deosebit succes

de public. O lună mai târziu, a fost realizată cu

succes o nouă ediţie a Şcolii Muzicale de Vară de

la Tg-Jiu, în care 26 de elevi ai şcolii noastre au

beneficiat de cursul de măiestrie artistică susţinute

de pianista Veronique Thual Chauvel din Franţa şi

de fiica sa, violonista Claire Chauvel.

Ca de obicei în ultimii ani, la ediţia 2013 a

Festivalului Naţional al Tarafurilor şi Fanfarelor

Ţărăneşti în 31 august şi 1 septembrie, desfăşurată

la Teatrul de Vară din cadrul Muzeului Naţional al

Satului Românesc „Dimitrie Gusti”, organizatorii,

în frunte cu interpretul şi omul de cultură Grigore

Leşe au solicitat prezenţa la Bucureşti a Tarafului

Relei şi Nicu Ciulei şi a Tarafului Gorjului, ambele

din partea Şcolii Populare de Artă. Lăutarii gorjeni

au confirmat excelenta lor reputaţie ca neîntrecuţi

reprezentanţi ai muzicii tradiţionale gorjeneşti.

De o amploare fără precedent, Complexul de

manifestări „Zilele Turismului gorjean” a reunit un

număr record de proiecte culturale, majoritatea

dintre ele de certă calitate artistică sau culturală, în

responsabilitatea Şcolii Populare de Artă intrând:

un spectacol folcloric în omagiul Mariei Lătăreţu,

derulat în amfiteatrul din zona centrală, un recital

excepţional al lui Mike Godoroja şi a trupei sale,

“Blue Spirits”, ediţia 2013 a Festivalului

interjudeţean de folclor Maria Apostol de la

Runcu, concertul de deschidere a stagiunii 2013-

2014 a orchestrei târgujiene de cameră “Lyra

Gorjului” şi ediţia din acest an a Atelierului

Naţional de poezie “Serile la Brădiceni”.

16

Pentru prima oară în existenţa Festivalului

Naţional al Cântecului Românesc „Maria

Lătăreţu”, în rândul organizatorilor/finanţatorilor

ediţiei a XX-a a intrat şi Autoritatea Naţională

pentru Turism din cadrul Guvernului României. În

această condiţie şi din implicarea financiară a

acestui organism, sărbătoarea folclorică a părăsit

sala şi s-a mutat în cetate, prima zi a festivalului

incluzând un spectacol maraton al tarafurilor

tradiţionale din Gorj realizate din iniţiativa Şcolii

Populare de Artă (7 tarafuri), precum şi o

expoziţie/târg în aer liber, cu lucrări realizate de

meşterii populari – instructori şi de elevii şcolii. De

asemenea, la zilele de concurs şi la concertul

omagial dedicat patroanei festivalului de către

Ansamblul Maria Lătăreţu al şcolii, au fost invitaţi

cei doi conducători ai Asociaţilor

Românilor/Vlahilor din Valea Timocului bulgăresc

şi sârbesc, cu care s-a hotărât includerea în

agendele culturale ale şcolii şi ale celor două

entităţi amintite, Festivalul de Datini şi Obiceiuri

„Hora de Pomană”, o trilaterală extrem de

interesantă şi de oportună care va putea atrage cu

siguranţă finanţări europene.

5.

Competenţă în adecvarea ofertei culturale la

solicitarea şi nevoile publicului, atragerea unor noi

categorii de public, creşterea audienţei, fidelizarea

publicului, în creşterea calităţii şi a diversităţii

serviciilor oferite

Oferta culturală pusă la dispoziţia publicului

gorjean de către Şcoala Populară de Artă din

Târgu-Jiu este una extrem de largă şi de variată,

comparabilă cu aceea oferită de un aşezământ

cultural de rang judeţean, de o instituţie de

educaţie permanentă şi de nu mai puţin de trei

entități, una din domeniul teatrului de păpuşi şi

marionete, celelalte două din domeniul muzicii

simfonice, respectiv al folcloricului scenic. Este cu

adevărat puţin probabil ca preocupările culturale

ori artistice ale vreunui membru al comunităţii

gorjene, indiferent de pregătire şi vârstă, să nu-şi

găsească debuşeu în vreuna din activităţile

organizate în cadrul acestei instituţii.

Parcurgând lista programelor şi proiectelor

culturale minimale pentru anii 2011, 2012, 2013,

se observă multitudinea manifestărilor cu tentă

folclorică, una din particularităţile mediului

cultural al judeţului: 12 festivaluri folclorice, de la

cele pentru copii la Festivalul Naţional al

Cântecului Românesc “Maria Lătăreţu”, 14

manifestări complexe, cultural-artistice şi de

spiritualitate creştină, 3 târguri ale meşterilor

populari şi 6 expoziţii de artă populară

gorjenească, 13 sărbători ale comunităţilor, şi

acestea preponderent folclorice. Se adaugă la

acestea: 3 manifestări închinate moştenirii

17

brâncuşiene de la Târgu-Jiu şi din Gorj, 2

festivaluri de literatură (unul, Festivalul Naţional

de Literatură “Tudor Arghezi”, cu adevărat de

anvergură naţională şi cu deschidere

internaţională), 3 evocări ale unor personalităţi

literare din Gorj, 3 festivaluri de umor, unul

(Festivalul Naţional de Umor “Ion Cănăvoiu”), de

asemenea de rezonanţă şi de impact naţional, un

festival de folk, altul de muzică uşoară, 2 saloane

de fotografie artistică şi câteva expoziţii de

caricatură, de pictură, grafică şi/sau sculptură,

câteva seri dedicate vârstnicilor, una femeilor, alta

copiilor şi, în cele din urmă, câteva evocări

istorice, cu tentă patriotică - iată paleta de

manifestări derulate în aceşti ani.

În privinţa sferei de activităţi de instruire, printr-o

politică flexibilă a taxelor de şcolarizare/instruire,

au fost încurajate activităţile ţinând de strategia

culturală pe termen mediu şi lung, diminuând

taxele sau chiar desfiinţându-le. Pentru cursurile de

mare căutare, dar ameninţând obiective culturale

strategice (de pildă, orga electronică), s-a procedat

invers, majorând taxele până la niveluri

prohibitive.

Odată cu primele semne ale declanşării crizei

economice şi până la această oră s-a procedat la

„îngheţarea” taxelor de şcolarizare şi la mărirea

numărului de cursanţi scutiţi parţial de plata

taxelor, toate acestea ca o protecţie aplicată

elevilor merituoşi, dar cu situaţii materiale precare.

6.

Competenţă în identificarea unor noi surse

alternative de finanţare, participarea la programe

naţionale, europene şi internaţionale

Dacă până acum câţiva ani, majoritatea

veniturilor extrabugetare ale Şcolii proveneau

dintr-o singură direcţie – taxele de curs, prohibitive

mai ales în mediul rural şi în primul rând pentru

meşteşugurile tradiţionale, odată cu noile strategii

manageriale în domeniul scutirii de taxă a

cursurilor considerate strategice pentru instituţie şi

pentru judeţul Gorj, dublat de majorarea taxelor

pentru alte activităţi, mai căutate şi mai lipsite de

interes pentru strategia culturală, a fost creat un

echilibru, nu doar în beneficiul respectivelor

strategii, ci şi al bugetului de venituri proprii.

Treptat, sursele de venituri proprii s-au diversificat,

proporţia actuală a ,,intrărilor” din diverse domenii

de activitate aducătoare de venit fiind modificată.

Astfel:

Venituri proprii realizate (lei):

357.396 290.300 235.112

Procent de autofinanţare:

22,29% 16,80% 12,15%

18

7.

Competenţă în gestionarea eficientă şi cu

eficacitatea a mijloacelor financiare, a resurselor

umane şi materiale ale Şcolii Populare de Artă

Târgu-Jiu

Modul de gestionare a resurselor financiare

este reflectat în situațiile financiare trimestriale,

semestriale, anuale, precum și în indicatorii

economici menționați la punctul III. 4. - Bugetul.

8. Capacitatea de autoperfecţionare și de valorificare a

experienței dobândite

Experiența și cunoștințele dobândite pe

parcursul exercitării managementului au fost

valorificate în realizarea programelor de educație

permanentă, în organizarea evenimentelor cultural

- artistice și în adecvarea ofertei de produse și

servicii culturale, în scopul atragerii de noi

categorii de beneficiari

9. Capacitatea de a planifica şi de a acţiona strategic

pe termen scurt, mediu şi lung

Cursuri planificate și organizate în cadrul

programelor de educație permanentă

92 92 94

Protocoale/acorduri de parteneriat/convenții de

colaborare

65 64 79

Proiecte realizate ca organizator/coorganizator

78 72 79

Premiere realizate

15 15 17

III.3.2.2. Informații despre secții

Activități de instruire la secțiile externe

• Secția externă Alimpești

- Iconărit

- Ceramică

• Secția externă Baia de Fier

-Dans popular

• Secţia externă Bălăneşti

- Țesături tradiționale

• Secţia externă Bălcești

- Grupul folcloric ,,Bălceștii Mariei”

• Secţia externă Bălești

- Grup vocal

- Ansamblu de cântece și dansuri

• Secţia externă Bâlta

- Dansuri populare

• Secţia externă Bâlteni

- Chitară

• Secţia externă Bărbătești

- Dans modern

• Secţia externă Bârsești - Târgu-Jiu

- Olărit

19

• Secția externă Borăscu

-Fluier, nai

-Grup vocal folcloric

• Secția externă Bumbești-Jiu

- Canto muzică ușoară, populară, acordeon, orgă

- Obiceiuri populare

• Secția externă Căpreni

- Dansuri populare

• Secția externă Cloșani

- Ansamblul de datini si obiceiuri ,,Roua”

• Secția externă Crasna

- Ansamblul folcloric “Ciobanașul”

- Arta lemnului

- Artă decorativă

• Secția externă Curtișoara

- Grup obiceiuri populare

- Arta lemnului

• Secția externă Dobrița

- Dansuri populare

• Secția externă Dumbrăveni (comuna Crasna)

- Ansamblul folcloric „Ciobănașul”

• Secția externă Drăgotești

- Grup de fluierași

- Dansuri populare

• Secția externă Godinești

- ,,Taraful Gorjului”

• Secția externă Gureni-Peştişani

-Iconărit

• Secția externă Licurici

- Dansuri populare

• Secția externă Motru

- Artă decorativă

• Secția externă Muşeteşti

-Grup vocal-folcloric

• Secția externă Negomir

- Grup de fluierași

- Dansuri populare

• Secția externă Pociovaliștea (Novaci)

- Artă decorativă

• Secția externă Peștișani

- Taraful tradițional „Rapsozii Gorjului”


- Arta lemnului

• Secția externă Polovragi


- Dansuri populare, Ansamblul ,,Polovragi”

- Arta lemnului

• Secția externă Rovinari

- Vioară

20

- Canto muzică populară

- Dans popular

• Secția externă Runcu

- Ansamblul folcloric ,,Maria Apostol”

• Secția externă Săcelu,

-Balet, dans modern

• Secția externă Stănești

- Grup de fluierași și frunzărițe

• Secția externă Stejari

- Canto popular

- Canto muzică ușoară,

- Instrumente

- Dansuri populare

- Nai, fluier

• Secția externă Sohodol - Tismana


• Secția externă Stoina - Dansuri populare

• Secția externă Târgu - Cărbunești

- Ansamblu coral

- Dans modern

- Ansamblul folcloric ,,Gilortul”

- Machete

• Secția externă Telești

- Cusături tradiționale


• Secția externă Tismana

- Grupul vocal-instrumental ,,Muguri de castan”

- Ansamblul de datini și obiceiuri ,,Tisa”

- Iconărit

• Secția externă Topești


- Dansuri populare

• Secția externă Turburea - Grup vocal de muzică populară

• Secția externă Turcinești

- Obiceiuri populare

- Artizanat, croșetat

• Secția externă Ţicleni

-Vioară

-Chitară

-Orgă electronică

-Grup vocal-folcloric

21

III.4. Bugetul

În perioada de la 01.01.2011 la 31.12.2013

a) Au fost prevăzuţi şi realizaţi indicatorii economici din tabelul de mai jos:

- lei

Nr.

crt.

Categorii Prevăzut Realizat

2011 2012 2013 2011 2012 2013

1 2 3 4 5 6 7 8

1 Venituri proprii

(totalitatea surselor

atrase)

357.500 338.020

272.000 357.396 290.300 235.112

2 Subvenţii/alocaţii 1.246.000 1.459.980 1.734.100 1.245.796 1.453.040 1.699.568

3 Cheltuieli de

întreţinere, din

care

- cheltuieli de

capital: investiţii

626.900 706.600 786.980 626.592 643.164 715.560

41.000 52.000 38.000 40.796 52.000 32.530

4 Cheltuieli de

personal, din care:

- chletuieli cu

colaboratorii (PO)

976.600 1.081.400 1.219.120 976.600 1.075.176 1.219.120

254.790

337.000

381.760

254.790

336.460

381.760

5 Cheltuieli pe

beneficiar

(cursanţi), din care

- din subvenţie

- din venituri

proprii/surse atrase

625 740 763 608 718,61 763

475

640

643

471

616,68

643

150 100 120 137 101,93 120

6 Cheltuieli pe

beneficiar

(spectator), din

care

- din subvenţie

- din venituri

proprii/surse atrase

34,3 20 25

33,6 19,27 25

30,7

14

17

29,8

13,42

17

4,3 6

8 3,8 5,85 8

b) Gradul de acoperire din surse atrase şi venituri proprii a cheltuielilor instituţiei:

- 2011........................................22,29%

- 2012........................................16,80%

- 2013.........................................12,15%

c) Veniturile proprii realizate

1. Veniturile proprii realizate din activitatea instruire (taxe şcolare):

- 2011.......................................160.072 lei;

- 2012.......................................141.195 lei;

- 2013.......................................119.579 lei.

2.Venituri proprii din încasări bilete şi abonamente spectacole:

- 2011....................................... 26.507 lei;

22

- 2012....................................... 16.755 lei;

- 2013....................................... 29.267 lei.

3.Venituri realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi:

- 2011........................................154.777 lei;

- 2012........................................110.250 lei;

- 2013........................................ 50.600 lei.

4.Alte venituri:

- 2011........................................ 16.040 lei;

- 2012....................................... 22.100 lei;

- 2013....................................... 15.344 lei.

d) Gradul de creştere a surselor atrase în totalul veniturilor:

- 2011......................................... 4,25%;

- 2012......................................... -5,64%;

- 2013......................................... -4,50%

e) Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor:

- 2011.......................................... 60,92%;

- 2012.......................................... 62,21%;

- 2013......................................... 63,01%.

f) Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total:

- 2011.......................................... 2,54%;

- 2012........................................... 3,01%;

- 2013........................................... 1,68%

g) Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie:

- 2011.........................................…100,00%;

- 2012.............................................100,00%;

- 2013............................................ 100,00%

h) ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă

(contracte prestări servicii şi drepturi de autor):

- 2011...............................................33,15%

- 2012...............................................26,40%

- 2013...............................................28,20%

i) cheltuieli pe beneficiar - cursant:

- 2011................................................ 608 lei, din care:

- din subvenţii.................471 lei;

- din venituri proprii.........137 lei.

- 2012...................................................718,61 lei, din care:

- din subvenţii..................616,68 lei;

- din venituri proprii.........101,93lei.

- 2013....................................................763 lei, din care:

- din subvenţii.................643 lei;

- din venituri proprii.......120 lei.

23

III.5. Programele

Programele realizate în perioada anterioară de management:

a) Programe realizate în domeniul educației permanente (activitatea de bază):

1. Brățara de aur (pentru meșteșuguri tradiționale)

2. Tradiţii gorjeneşti (pentru folclor scenic)

3. Ars Litua ( pentru arte culte)

b) Programe ce vizează activitatea de operator în Agenda Culturală a Județului Gorj:

1. Obârşii, identităţi, tradiţii ( pentru cultură şi artă tradiţională)

2. Columnele prezentului ( pentru cultură şi artă modernă)

c) Programe realizate ca furnizor de produse și servicii culturale prin:

1. Orchestra de cameră ,,Lyra Gorjului” (muzică simfonică)

2. Teatrul de păpuși ,,Pinochio" (spectacol de teatru)

3. Ansamblul folcloric ,,Maria Lătărețu" ( muzică și dans popular)

III 6. Situaţia programelor

Înainte de a trece la analiza cifrelor din tabelul de mai jos, sunt necesare câteva precizări, de natură să

explice posibile inadvertenţe, ca de pildă cea de natură să explice numărul mic de proiecte culturale cuprinse

în secţiunea b) (Agenda Culturală):

- în Agenda Culturală a judeţului Gorj, pe anul 2011, de pildă, figurează nu mai puţin de 94 de

proiecte culturale care au ca organizator Şcoala Populară de Artă, împreună cu alte instituţii şi aşezăminte

culturale, autorităţi publice şi ONG-uri. Dintre acestea, marea majoritate nu au presupus şi nici nu presupun

pentru realizare decât: efort tehnic-profesional, asistenţă metodică şi un sprijin logistic din partea Școlii. Cele

mai multe dintre ele au fost şi sunt chiar generatoare de venituri, în calitate de prestator de servicii cultural-

artistice. Numărul proiectelor semnificative, presupunând implicit şi un aport financiar cât de cât consistent

din partea noastră, este de 17.

- la fel stau lucrurile şi în cazul Ansamblului Folcloric „Maria Lătăreţu", care, cu excepţia Festivalului

omonim, a Concertului anual de aniversare, ori în cazul deplasării la festivaluri în străinătate, este producător

de venituri. De altfel, şi implicarea financiară în ocaziile menţionate mai sus se face tot din veniturile proprii.

Aşadar, şi din acest punct de vedere, vor fi analizate doar cele trei proiecte despre care s-a făcut vorbire în

cadrul punctului 4) Obârşii, identităţi, tradiţii.

- întrucât, cu excepţia celor 7 membri ai Teatrului de Păpuşi „Pinocchio", restul personalului angajat

cu normă de bază sau prin contracte cu timp parţial de muncă din cadrul instituţiei sunt angrenaţi în activitatea

de bază a Şcolii, cea de instruire prin educaţie permanentă, este firesc ca majoritatea fondurilor din buget să fie

consumate pentru salarizarea, pentru cheltuielile funcţionale sau cele materiale legate de această activitate;

- în câteva din proiectele analizate mai jos există o discrepanţă semnificativă între valoarea estimată şi

cea realizată. Aceasta se datorează faptului că în sumele estimate sunt evidenţiate numai cele plătite din

bugetul nostru propriu, pe când la cele realizate apar şi fonduri guvernamentale sau provenind de la autorităţi

locale, sponsorizări, donaţii, atrase de instituţie cu ocazia organizării şi, fireşte, reliefate în devizul final.

Tabel cu date comparative de cheltuieli (estimări şi realizări) pentru programele şi proiectele derulate

de instituţie

Limite valorice ale investiţiei în programele din perioada 01.01.2011 – 31.12.2013

1) - Proiecte mici………. de la 100 la 5000 lei

2) - Proiecte medii……... de la 5001 la 20.000 lei

3) - Proiecte mari……….. peste 20.000 lei

24

-lei-

Nr

crt. Programul Denumirea proiectului

Devizul Devizul

Raportarea costurilor

proiectelor realizate la

limitele valorice ale

investițiilor în proiecte din

perioada 01.01.2011-

31.12.2011

estimat realizat

2011 2011

a) Educaţie

permanentă

1) Brăţara de aur

(meşteşuguri

tradiţionale)

Cusături, 3 activităţi 4000 3200 mic

Machete, 1 activitate 2000 1600 mic

Împletituri, 1 activitate 2000 1600 mic

Olărit, 2 activităţi 3000 2100 mic

Iconărit, 4 activităţi 5000 4800 mic

Arta lemn, 3 activităţi 8500 6000 mediu

Ţesături, 7 activităţi 30.000 26.800 mare

- - -

2) Tradiţii gorjeneşti

(folclor scenic)

Ansamblul datini şi obiceiuri,

5 activităţi

12000 8500 mediu

Grupuri vocale,

2 activităţi

3000 2400 mic

Canto popular,

6 activităţi

11000 10800 mediu

Ansamblul folcloric,

7 activităţi

29000 22700 mare

Grupuri instrumentale şi vocal-

instrumentale (taraf),

6 activităţi

38000 34000 mare

Dansuri tradiţionale,

11 activităţi

24000 19200 mediu

Instrumente tradiţionale,

10 activităţi

58000 43500 mare

3) Ars Litua

(arte culte)

Arte vizuale, 4 activităţi 12000 11500 mediu

Dans modern/balet, 4 activităţi 12000 9000 mediu

Instrumente muzicale, 9 activităţi 65500 58400 mare

Canto muzică uşoară, folk clasic,

5 activităţi

47840 47440 mare

b) Agenda Culturală

Sesiuni de înregistrări document

„Lăutari gorjeni"

4000 6000

mediu

Salonul de iarnă al artelor

populare

1800 1200 mic

Dragobetele la Poarta Sărutului 2000 2500 mic

25

4)

Obârşii,

identităţi, tradiţii

Cântec din Ţara Jiului de Sus 12000 11800 mediu

Festivalul Portului şi Dansului

popular „Memorial Liviu

Dafinescu"

1000 600 mic

PETROVDANFEST - Serbia 4800 5000 mic

Festivalul Cântecului Popular

Românesc „Măria Lătăreţu"

11000 20000 mediu

Salonul „Artă & Meşteşug" 6000 6800 mediu

5) Columnele

prezentului

Sărbătoare Eminescu 700 1200 mic

Salonul de primăvară al

fotografiei de artă

1000 900 mic

Festivalul Naţional de

Literatură

„Tudor Arghezi"

3500 3600 mic

Gorjul istoric şi cultural 1000 800 mic

Zilele Şcolii Populare de Artă 13000 2800 mic

Evocarea „Răsunet în Poiana lui

Mihai"

3000 2400 mic

Festivalul Naţional de Folk şi

Baladă „Poarta Sărutului"

13000 21391 mare

Atelierul Naţional de Poezie

„Serile Ia Brădiceni"

1200 1100 mic

Festivalul Naţional de Umor „Ion

Cănăvoiu"

3500 3000 mic

c) Produse și

servicii culturale

6) Stagiunea

„Lyra Gorjului"

Concerte septembrie - decembrie

(4 concerte)

55000 54000 mare

7) Stagiunea Teatrul

Păpuşi

,,Pinocchio"

Ministagiune vară, stagiune

toamnă 2010

105000 101000 mare

26

Nr.


Devizul Devizul


proiectelor realizate

la limitele valorice

ale investițiilor în

proiecte din perioada

01.01.2012-

31.12.2012

estimat realizat

2012 2012

a) Educaţie

permanentă

1. Brăţara de aur

(meşteşuguri

tradiţionale)


Machete, 1 activităţi 2000 1800 mic

Împletituri, 1 activităţi 2000 1900 mic



Arta lemnului, 3 activităţi 6900 6900 mediu

Ţesături, 7 activităţi 27000 27000 mare

2. Tradiţii

gorjeneşti

(folclor scenic)

Grupuri vocale, 2 activităţi 2400 2200 mic

Ansamblul datini şi obiceiuri, 5 activităţi 9500 9400 mediu

Instrumente tradiţionale, 10 activităţi 5600 5100 mediu

Canto popular, 6 activităţi 11000 11000 mediu

Ansamblul folcloric, 7 activităţi 23000 23000 mare


instrumentale, 6 activităţi

33500 33500 mare

Dansuri tradiţionale, 11 activităţi 21000 21000 mare

3. Ars Litua

(arte culte)




Canto muzică uşoară, folk clasic, 5

activităţi

48000 48000 mare

b) Agenda

Culturală

4. Obârşii,

identităţi,

tradiţii

Salonul „Artă & Meşteşug" 1200 800 mic

Salonul de iarnă al artelor populare 1400 1400 mic


Cântec din Ţara Jiului de Sus 12000 11400 mediu

Sesiuni de înregistrări document „Lăutari

gorjeni" - ianuarie, februarie, noiembrie

6300 800 mediu

Festivalul Portului şi dansului popular

„Memorial Liviu Dafinescu"

5500 7300 mediu

PETROVDANFEST - Serbia 6000 7300 mediu

Festivalul Cântecului Popular Românesc

„Măria Lătăreţu"

18000 24000 mare

27

5) Columnele

prezentului


Salonul de primăvară al fotografiei de artă 900 200 mic

Festivalul Naţional de literatură

„Tudor Arghezi"

3800 3800 mic


Evocarea „Răsunet în Poiana lui Mihai"

2800 2800 mic

Atelierul Naţional de Poezie „Serile la

Brădiceni"

1400 1400 mic

Festivalul Naţional de umor „Ion

Cănăvoiu"

3500 3500 mic

Festivalul Naţional de Folk şi Baladă

„Poarta Sărutului"

22000 37500 mare

Zilele Şcolii Populare de Artă 24000 24000 mare

c) Instituţii de

spectacole

6. Stagiunea

„Lyra

Gorjului"

Concert aprilie-iunie şi septembrie-

decembrie (2) (8 concerte)

48000 48000 mare

7. Stagiunea

Teatrul Păpuşi

,,Pinocchio"

Ministagiune vară, stagiune toamnă-

primăvară (70 spectacole)

120000 120000 mare

28

Nr.


Devizul Devizul


proiectelor realizate

la limitele valorice

ale investițiilor în

proiecte din perioada

01.01.2013-

31.12.2013

estimat realizat

2013 2013

a) Educaţie

permanentă

1. Brăţara de aur

(meşteşuguri

tradiţionale)


Machete, 1 activităţi 2000 1800 mic

Împletituri, 1 activităţi 2000 1900 mic



Arta lemnului, 3 activităţi 6900 6900 mediu

Ţesături, 8 activităţi 30000 28000 mare

2. Tradiţii

gorjeneşti

(folclor scenic)

Grupuri vocale, 3 activităţi 3500 3000 mic

Ansamblul datini şi obiceiuri, 5 activităţi 9500 9400 mediu

Instrumente tradiţionale, 12 activităţi 5600 5600 mediu

Canto popular, 6 activităţi 11000 11000 mediu

Ansamblul folcloric, 7 activităţi 23000 23000 mare


instrumentale, 6 activităţi

33500 33500 mare

Dansuri tradiţionale, 12 activităţi 22000 21000 mare

3. Ars Litua

(arte culte)




Canto muzică uşoară, folk clasic, 5

activităţi

48000 48000 mare

b) Agenda

Culturală

4. Obârşii,

identităţi,

tradiţii

Salonul „Artă & Meşteşug" 1200 800 mic

Salonul de iarnă al artelor populare 1400 1400 mic


Sesiuni de înregistrări document „Lăutari

gorjeni" - ianuarie, februarie, noiembrie

4000 800 mediu

Festivalul Portului şi dansului popular

„Memorial Liviu Dafinescu"

5500 7300 mediu

PETROVDANFEST - Serbia 5000 4200 mic

Festivalul Cântecului Popular Românesc

„Măria Lătăreţu"

10000 10000 mare

29

5) Columnele

prezentului


Salonul de primăvară al fotografiei de artă 900 200 mic

Festivalul Naţional de literatură

„Tudor Arghezi"

3800 3800 mic


Evocarea „Răsunet în Poiana lui Mihai"

6000 5300 mic

Atelierul Naţional de Poezie „Serile la

Brădiceni"

4000 2600 mic

Festivalul Naţional de umor „Ion

Cănăvoiu"

3500 3500 mic

Festivalul Naţional de Folk şi Baladă

„Poarta Sărutului"

40000 45700 mare

c) Instituţii de

spectacole

6. Stagiunea

„Lyra

Gorjului"

Concert ianuarie-iunie şi septembrie-

decembrie (2) (9 concerte)

48000 48000 mare

7. Stagiunea

Teatrul Păpuşi

,,Pinocchio"

Ministagiune vară, stagiune toamnă-

primăvară (118 spectacole)

123000 121700 mare

III. 7. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A INSTITUȚIEI

B. Regulamentul de organizare şi funcţionare al Școlii populare de Artă Târgu - Jiu, este prezentat în anexa

nr. 1 la Caietul de Obiective.

IV. SARCINI PENTRU MANAGEMENT

IV.1. Sarcini

Pentru perioada 01.10.2014-30.09.2017 (durata estimată a planului de management), managementul va

avea următoarele sarcini:

1.1 În domeniul educaţiei permanente:

a) susţinerea programelor de revitalizare şi învăţare a meseriilor tradiţionale; de conservare şi

promovare a domeniilor artistice tradiţionale din patrimoniul imaterial al Gorjului (muzică

vocală şi instrumentală tradiţională, joc popular, datini şi obiceiuri etc.);

b) susţinerea programelor de iniţiere, dezvoltare şi perfecţionare a aptitudinilor şi talentelor

individuale şi de grup din domeniul artei populare şi artelor culte.

1.2. În domeniul activităţii de conservare şi transmitere a valorilor morale şi artistice ale comunităţii

gorjene, precum şi ale patrimoniului cultural naţional şi universal:

a) pregătirea formaţiilor de amatori ale Şcolii, în vederea participării acestora la manifestările

culturale locale, zonale, naţionale şi internaţionale;

b) cultivarea valorilor artei interpretative din toate genurile şi promovarea acestor valori,

stimularea creativităţii şi talentului;

c) organizarea de proiecte de socializare, divertisment şi petrecere a timpului liber pentru

membrii comunităţii gorjene;

d) realizarea unei bănci de date a judeţului Gorj în domeniul culturii tradiţionale, în special al

arhivei sonore şi video de muzică tradiţională, dansuri, datini şi obiceiuri.

1.3. Ca furnizor de produse și servicii culturale în domeniul teatrului de păpuşi şi marionete,

muzicii simfonice şi folclorului scenic, va pune la dispoziţia membrilor comunităţii produse artistice de

30

valoare şi evenimente culturale cu rol educativ sau de divertisment, în scopul creșterii gradului de acces a

cetățenilor la viața culturală.

1.4. Îndeplinirea tuturor sarcinilor prin asigurarea unui management financiar şi administrativ

eficient şi performant;

1.5. Protejarea producţiilor artistice proprii, potrivit Legii dreptului de autor;

1.6. Adaptarea şi diversificarea permanentă a specificului activităţii desfăşurate, precum şi

reevaluarea continuă a sarcinilor reglementate prin actele normative în vigoare privind organizarea şi

desfăşurarea activităţii, urmărind implementarea de strategii şi programe care să asigure îndeplinirea misiunii

specifice a instituţiei.

1.7. Îndeplinirea tuturor obligaţiilor care derivă din aprobarea planului de management, şi în

conformitate cu dispoziţiile Consiliului Judeţean Gorj, respectiv cele prevăzute în legislaţia în vigoare şi în

reglementările care privesc funcţionarea instituţiei;

1.8. Transmiterea către Consiliul Judeţean Gorj, conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 189/2008, cu

modificările şi completările ulterioare, a rapoartelor de activitate şi a tuturor comunicărilor necesare.

IV. 2. Obiective

Pentru perioada 01.10.2014-30.09.2017 (perioada estimată a Planului de management), managementul

va avea ca obiectiv principal dezvoltarea Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu, Judeţul Gorj, urmărind:

a) Managementul resurselor umane

Obiectiv: asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul instituţiei în

vederea realizării cu maximă eficienţă a obiectivelor acesteia şi satisfacerii nevoilor angajaţilor.

(I) Conducerea - rolul managerului:

1. creşterea eficienţei şi eficacităţii personalului;

2. reducerea absenteismului, a fluctuaţiilor de personal; identificarea şi soluţionarea conflictelor;

3. creşterea satisfacţiei în muncă a angajaţilor;

4. asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competenţelor

cheie care să permită acestora să performeze sarcini aferente unor posturi prezente sau viitoare, potrivit

prevederilor legale;

5. creşterea capacităţii de inovare, rezolvare a problemelor şi dezvoltarea activității instituţiei.

(II) Personalul - planificarea resurselor umane are în vedere asigurarea:

1. oamenilor potriviţi;

2. în numărul necesar;

3. cu cunoştinţele, abilităţile şi experienţa necesare;

4. în posturile potrivite;

5. la locul şi timpul potrivit;

6. cu un cost adecvat.

Analiza organizării instituţiei şi propunerile de restructurare/reorganizare ale acesteia vizează corelarea,

într-o manieră integrată, a politicilor şi sistemelor privind resursele umane cu misiunea şi strategia instituţiei.

b) Managementul economico-financiar

Obiectiv: Previzionarea evoluţiei financiare a instituţiei raportat la perioada de management, corelată

cu resursele financiare necesare de alocat din subvenţii/alocaţii bugetare acordate instituţiei de către Consiliul

Judeţean Gorj

I) Bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii) - vor fi avute în vedere:

1. creşterea veniturilor proprii şi a surselor atrase în totalul bugetului de venituri al instituţiei;

2. proiecţia ponderii subvenţiilor/alocaţiilor în totalul bugetului de venituri al instituţiei;

3. proiecţia evoluţiei veniturilor proprii realizate din activităţi conexe ori complementare activităţii de

bază;

4. previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase, cu menţionarea surselor vizate.

31

II) Bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor

speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale) -

vor fi avute în vedere:

1. măsuri de eficientizare a cheltuielilor;

2. proiecţia cheltuielilor efectuate din subvenţii/alocaţii bugetare;

3. previzionarea evoluţiei cheltuielilor (separat pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli de bunuri şi

servicii) în totalul cheltuielilor şi definirea surselor şi procentelor de finanţare;

4. previzionarea cheltuielilor de capital ale instituţiei şi definirea surselor şi procentelor de finanţare;

5. proiecţia evoluţiei costurilor aferente proiectelor şi programelor propuse, prin realizarea de previziuni

financiare privind investiţiile preconizate în proiecte, pe întreaga perioadă de management.

c) Managementul administrativ

Obiectiv: întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor, acţiunilor şi activităţilor

cultural-educative;

(I) Modificarea/completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordanţă cu

obiectivele de dezvoltare a instituţiei şi prevederile legale în domeniu;

(II) Reglementări prin acte normative - elaborarea unor propuneri ce vor fi incluse în proiecte de hotărâre

vizând îmbunătăţirea modului de administrare a instituţiei.

d) Managementul de proiect

Obiectiv: elaborarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare instituţională - incluzând strategia

culturală (cultural-artistică, după caz) - pentru întreaga perioadă de management;

1. stabilirea principalelor obiective rezultate din strategia de dezvoltare;

2. elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor pentru realizarea strategiei;

3. prioritizarea activităţilor pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategie;

4. realizarea unor parteneriate în plan intern şi internaţional care să conducă la realizarea obiectivelor.

V. PERIOADA PENTRU CARE SE ÎNTOCMEŞTE PLANUL DE MANAGEMENT

Planul de management întocmit de candidat (autor responsabil), în baza legii române, cu respectarea

prevederilor din actele normative indicate în bibliografie, nu este limitat la un număr de pagini + anexe şi

trebuie să conţină punctul de vedere al candidatului asupra dezvoltării şi evoluţiei Şcolii Populare de Artă

Târgu-Jiu, Judeţul Gorj, în perioada 01.10.2014-30.09.2017 (perioadă estimată).

În întocmirea planului de management se cere utilizarea termenilor în înţelesul definiţiilor prevăzute la

art. 2 din O.U.G. nr. 189/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

În evaluarea planului de management se va urmări modul în care oferta candidatului răspunde

sarcinilor şi obiectivelor formulate de autoritate în baza prevederilor art. 12 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă,

având în vedere următoarele prevederi, care reprezintă totodată şi criteriile generale de analiză şi notare a

planurilor de management:

a) analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind

evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent;

b) analiza activităţii instituţiei publice şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia;

c) analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau reorganizare, după caz;

d) analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei;

e) strategia, programele și planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei publice

de cultură, conform sarcinilor formulate de autoritate;

f) previziunea evoluţiei economico-financiare a instituţiei publice de cultură, cu estimarea resurselor

financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte

surse.

Planul de management, structurat obligatoriu pe modelul de mai jos, trebuie să conţină soluţii

manageriale concrete, în vederea funcţionării şi dezvoltării instituţiei, pe baza sarcinilor şi obiectivelor.

32

VI. STRUCTURA OBLIGATORIE PLANULUI DE MANAGEMENT:

A. analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri

privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent a.1. prezentarea succintă a instituţiilor/organizaţiilor care se adresează aceleiaşi comunităţi;

a.2. prezentarea listei programelor/proiectelor europene/internaţionale şi o scurtă descriere a acestora;

a.3. prezentarea listei acţiunilor din care să rezulte cunoaşterea activităţii instituţiei în/de către

comunitatea beneficiară a acestora;

a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi PR/de strategii media;

a.5. reflectarea activităţii instituţiei în presa de specialitate, prin ataşarea de articole (cronici, recenzii,

reportaje, anchete etc.), fără a se proceda la ataşarea de comunicate de presă, ştiri sau anunţuri;

a.6. profilul/portretul beneficiarului actual;

- analiza datelor obţinute;

- estimări pentru identificarea altor categorii de beneficiari, comparativ cu

ultimul raport;

a.7. beneficiarul ţintă al activităţilor instituţiei:

- pe termen scurt;

- pe termen lung;

a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul informaţiilor:

studii, cercetări, alte surse de informare);

a.9. utilizarea spaţiilor din instituţie destinate publicului pentru primire, prezentare, producţie, prin

delimitarea birourilor administrative sau a altor spaţii folosite de instituţie în acest scop;

a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz.

B. Analiza activităţii instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia:

b.1. analiza programelor/proiectelor instituţiei;

b.2. analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel

naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state);

b.3. analiza misiunii actuale a instituţiei: - ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută, factori de

succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor etc;

b.4. concluzii: - reformularea mesajului, după caz;

- descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii.

C. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau reorganizare, după caz:

c.1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente;

c.2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative incidente;

c.3. funcţionarea instituţiilor, delegarea responsabilităţilor, analiza activităţii consiliilor de conducere,

prin formularea de propuneri de modificare a regulilor de organizare şi funcţionare ale acestora, şi, după caz,

ale celorlalte organe colegiale, precum şi propuneri de modificare a limitelor de competenţe la nivelul

structurilor de conducere ale instituţiei;

c.4. analiza nivelului de perfecţionare a personalului angajat – propuneri privind cursuri de

perfecţionare pentru conducere şi restul personalului, prin prezentarea listei cuprinzând propuneri pe funcţii de

execuţie şi/sau de conducere, cu menţionarea duratei şi tipului cursului de formare/perfecţionare profesională.

D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei:

d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii

solicitate/obţinute de la instituţie:

- bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii);

- bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor

speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale);

33

d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada/perioadele indicate

în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie:

N

Nr.

crt.

C

Programul Tip proiect Denumire

proiect

Deviz

estimat

Deviz

realizat

Observaţii,

comentarii,

concluzii

! (2) (3) (4) (5) (6) (7)

Proiecte mici

Proiecte medii

Proiecte mari

total: total: total: total:

Tabelul trebuie să ofere o imagine a investiţiilor derulate în proiecte (mici/medii/mari). În cazul mai

multor proiecte de acelaşi tip se recomandă şi menţionarea separată, în coloana (5) şi (6), a investiţiei

planificate şi realizate pe fiecare proiect în parte.

În coloana (4), denumirea proiectelor va conţine titlul producţiei artistice specifice Şcolii Populare de

Artă Tg-Jiu (expoziţiilor, prezentărilor publice, cercetărilor, altor reprezentaţii etc.)

d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei:

- analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de

bilete/tarife practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu menţionarea

celorlalte facilităţi practicate;

- analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei;

- analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte

autorităţi publice locale;

d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor;

d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor;

d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total;

d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/alocaţie:

- ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de

muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile);

d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care:

- din subvenţie;

- din venituri proprii.

E. Strategia, programele și planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei

publice de cultură, conform sarcinilor formulate la punctul IV

e.1. prezentarea strategiei culturale (cultural-artistice, după caz) pentru întreaga perioadă de

management;

e.2. prezentarea programelor propuse pentru întreaga perioadă de management cu denumirea şi, după

caz, descrierea clară a fiecărui program, a scopului şi a publicului ţintă a acestora, definit/identificabil, cu

exemplificări;

e.3. în prezentarea proiectelor propuse în cadrul programelor legate de producerea şi exploatarea,

găzduirea unor producţii artistice - solicităm a se prezenta detalii concrete pentru un an, iar pentru proiectele în

cadrul programelor expoziţionale - solicităm a se prezenta detalii pentru întreaga perioadă de management;

e.4. alte evenimente, activităţi, programe, proiecte, acţiuni etc. ocazionale specifice instituţiei,

planificate pentru perioada de management, care prin natura lor nu fac parte din activitatea curentă a

instituţiei, dar prin care managerul apreciază că va putea facilita realizarea sarcinilor şi obiectivelor

manageriale;

34

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei publice de cultură, cu o estimare a

resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi

atrase din alte surse:

f.1. o previzionare a evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 3 ani (perioada

estimată a planului de management), corelată cu resursele financiare necesare spre a fi alocate din

subvenţia/alocaţia acordată instituţiei de către Consiliul Judeţean Gorj.

- previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei;

- previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu menţionarea surselor

vizate;

f.2. o previzionare a evoluţiei costurilor, cuprinsă în anexa nr. 2, aferente proiectelor (din programele

propuse) prin realizarea unei proiecţii financiare privind investiţiile preconizate în proiecte, cuprinsă în anexa

nr. 3, pentru întreaga perioadă estimată de management (de la 01.10.2014-30.09.2017);

f.3. proiecţia veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de

bilete/tarife practicate, cuprinsă în anexa nr. 4.

VII. ALTE PRECIZĂRI:

Candidaţii, în baza unei cereri motivate, pot solicita de la Consiliul Judeţean Gorj informaţii

suplimentare, necesare elaborării proiectelor de management.

În termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii privind solicitarea de date

suplimentare, Școala Populară de Artă Târgu-Jiu este obligată să furnizeze informațiile solicitate.

Relaţii suplimentare, privind întocmirea proiectului de management, se pot obţine şi de la Serviciul

resurse umane, managementul funcţiei publice, IT, din cadrul Consiliului Judeţean Gorj, telefon:

0253/217115, interior 236, 241, 251.

VIII. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul caiet de obiective.

PREŞEDINTE, Avizat pentru legalitate,

ION CĂLINOIU Secretar al judeţului,

Elena-Cristina Rădulea- Zamfirescu

35

ROMÂNIA

JUDEŢUL GORJ Anexa nr. 1

CONSILIUL JUDEŢEAN la Caietul de obiective pentru elaborarea Planului

PREȘEDINTE de management la Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu

R E G U L A M E N T

DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL

ŞCOLII POPULARE DE ARTĂ TĂRGU-JIU

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Art. 1. (1) Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu este o instituţie publică organizată în subordinea

Consiliului Judeţean Gorj, în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (2) lit. b şi din Legea administraţiei

publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 5 alin. (1) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/2006, privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii

aşezămintelor culturale, modificată şi completată prin Legea nr. 357/2007.

(2) Desfăşurarea activităţii Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu urmăreşte, în principal, realizarea

următoarelor obiective:

a) educaţia permanentă şi formarea continuă de interes comunitar, în afara sistemelor formale de

educaţie, în domeniul artelor scenice şi vizuale, populare sau culte, în cel al meşteşugurilor tradiţionale,

precum şi în alte domenii care să satisfacă cerinţele comunităţii;

b) conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii tradiţionale şi a

patrimoniului cultural imaterial;

c) oferirea de produse şi servicii culturale diverse pentru satisfacerea nevoilor culturale comunitare.

Art. 2. (1) Şcoala Populară de Artă Târgu–Jiu este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu

buget propriu de venituri şi cheltuieli, realizat din subvenţii de la bugetul local şi din venituri extrabugetare

provenite din taxe de şcolarizare, vânzare de bilete pentru diverse spectacole, prestări servicii culturale,

închirieri de săli sau aparatură, valorificarea unor produse şi altele.

(2) Şcoala Populară de Artă Târgu–Jiu funcţionează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 118/2006, privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale,

Ordinului Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2883/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

desfăşurarea activităţilor specifice aşezămintelor culturale, cu modificările şi completările ulterioare, ale

Ordonanţei Guvernului nr. 21/2007, privind instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte, precum şi a

hotărârilor autorităţii publice judeţene;

(3) Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu desfăşoară activităţi de impresariere a propriilor producţii

artistice.

(4) Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu desfăşoară activitate secundară de transport rutier de persoane

(pentru transportul salariaţilor cu microbuzul propriu, la manifestări didactice şi/sau culturale organizate de

instituţie).

Art.3. Asistenţa metodică şi controlul procesului de instruire, precum şi a activităţii de prestări de

servicii şi produse culturale se face de către Ministerul Culturii şi Cultelor, prin direcţiile de resort, precum şi

de către comisiile şi direcţiile de resort din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Gorj.

36

CAPITOLUL II

ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Art.4. Organigrama, Statul de funcţii şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Şcolii Populare

de Artă Târgu-Jiu se aprobă de Consiliul Judeţean Gorj.

Art.5. (1) Managementul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu este asigurat de un manager numit în baza

susţinerii unui concurs de proiecte de management şi a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 3 din

Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009.

(2) În îndeplinirea sarcinilor sale managerul unităţii este sprijinit de un director adjunct.

(3) Evaluarea managementului reprezintă verificarea de către Consiliul Judeţean Gorj a modului în

care au fost realizate obligaţiile asumate prin contractul de management, în raport cu resursele financiare

alocate şi este realizată de o comisie de evaluare, înfiinţată în acest scop la nivelul autorităţii.

4) Consiliul Judeţean Gorj încredinţează managerului organizarea, conducerea şi gestionarea activităţii

Şcolii Populare de Artă Târgu–Jiu pe baza obiectivelor şi indicatorilor culturali cuprinşi în proiectul de

management.

(5) Managerul răspunde de realizarea atribuţiilor ce îi revin prin fişa postului şi contractul de

management încheiat cu Consiliul Judeţean Gorj, şi are obligaţia de a-şi folosi întreaga capacitate de muncă în

interesul instituţiei, să dea dovadă de loialitate şi confidenţialitate faţă de instituţie.

(6) Managerul informează conducerea Consiliului Judeţean Gorj asupra problemelor importante cu

care se confruntă şi prezintă anual sau la cererea acesteia, un raport asupra activităţii desfăşurate pe o anumită

perioada de timp sau anual.

Art.6 (1) Consiliul administrativ, cu rol deliberativ, în domeniul profesional–artistic şi administrativ

este format din 5 membri, după cum urmează:

Preşedinte – manager

Membri:

- director adjunct;

- contabil şef;

- reprezentatul salariaţilor;

- reprezentantul Consiliului Judeţean Gorj.

(2) Consiliul administrativ are următoarele atribuţii;

a) decide strategia imediată şi de perspectivă în domeniul dezvoltării procesului de învăţământ;

b) aprobă agenda culturală a instituţiei, dezbate şi programează stagiunile, schimburile de experienţă,

turneele, concursurile etc.;

c) dezbate, analizează şi aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

d) dezbate şi propune sancţiuni şi/sau premieri pentru personalul instituţiei şi pentru elevi.

Art.7. (1) Managerul şcolii este subordonat Vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Gorj căruia i-au

fost delegate atribuţii de coordonare şi control a activităţii Şcolii, este ordonator terţiar de credite şi reprezintă

instituţia în relaţia cu terţe organisme şi instituţii guvernamentale, administrative, ale societăţii civile şi cu

mass-media, răspunzând necondiţionat de întreaga activitate a şcolii.

(2) Managerul răspunde de realizarea atribuţiilor ce îi revin prin prezentul regulament şi îşi execută

obligaţiile asumate prin contractul de management potrivit termenelor şi condiţiilor acestuia şi cu respectarea

prevederilor legale.

(3) Managerul îl informează pe Vicepreşedintele Consiliului Judeţean asupra problemelor importante

cu care se confruntă instituţia şi prezintă anual sau la cererea acestuia un raport asupra activităţii desfăşurate.

(4) În activitatea sa, managerul este sprijinit de un consiliu artistic numit de către acesta, care are un

rol consultativ, fiind format din personalităţi culturale din instituţie şi din afara acesteia, acordând sprijin în

elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare artistică.

Art.8. Managerul îşi execută obligaţiile asumate prin contractul de management potrivit termenelor

şi condiţiilor acestuia cu respectarea prevederilor legale, îndeplinind în acest sens următoarele atribuţii:

37

a) răspunde, conduce, gestionează, coordonează activitatea şi buna administrare, în condiţiile legii,

a integrităţii patrimoniului Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu şi duce la îndeplinire hotărârile Consiliului

Judeţean Gorj cu privire la activitatea instituţiei;

b) reprezintă instituţia în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice şi juridice

din ţară şi străinătate;

c) elaborează proiectul de buget al instituţiei şi contul de închidere a exerciţiului bugetar pe care le

supune aprobării Consiliului Judeţean Gorj;

d) decide asupra modului de utilizare a bugetului aprobat al instituţiei conform prevederilor

contractului de management, cu respectarea prevederilor legale;

e) asigură respectarea destinaţiei alocaţiilor bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite;

f) verifică şi aprobă propunerile de achiziţii, asigurând legalitatea procedurilor;

g) răspunde de îndeplinirea programelor şi proiectelor culturale minimale proprii, precum şi a

indicatorilor economici şi culturali;

h) identifică nevoia de personal la nivelul instituţiei şi elaborează propuneri privind organigrama,

statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare, pe care le supune analizei Vicepreşedintelui

Consiliului Judeţean Gorj;

i) negociază clauzele contractelor de muncă, în condiţiile legii;

ff) în exercitarea atribuţiei prevăzute la alin. 1, lit. i), managerul poate încheia contracte individuale

de muncă pe durată determinată, contracte încheiate potrivit Codului civil, precum şi contracte privind dreptul

de autor şi drepturile conexe, fără ca durata acestora să depăşească cu mai mult de un an durata contractului de

management.

j) dispune selecţia, angajarea, promovarea, sancţionarea şi concedierea personalului, în condiţiile

legii;

k) negociază clauzele contractelor încheiate conform prevederilor codului civil sau, după

caz,conform legilor speciale şi urmăreşte derularea lor;

l) încheie acte juridice în numele şi pe seama instituţiei, în limitele de competenţă stabilite prin

contractul de management;

m) întocmeşte şi prezintă Consiliului Judeţean Gorj rapoarte privind activitatea instituţiei;

n) elaborează programele de activităţi culturale, de cercetare şi de perfecţionare a personalului

instituţiei;

o) asigură condiţiile pentru participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, cu

respectarea prevederilor legale în acest sens;

p) încheie contracte de colaborare ştiinţifică sau artistică şi urmăreşte îndeplinirea lor;

q) elaborează şi aplică strategii specifice, în măsură să asigure desfăşurarea în condiţii performante a

activităţii curente şi de perspectivă a instituţiei;

r) coordonează şi răspunde de activitatea de promovare a instituţiei, realizând parteneriate şi alte

tipuri de colaborare în vederea creşterii credibilităţii acesteia;

s) întocmeşte şi prezintă Consiliului Judeţean situaţia economico – financiară a instituţiei, modul de

realizare a obiectivelor şi indicatorilor din proiectul de management, inclusiv măsurile pentru optimizarea

activităţii acesteia, când este cazul;

t) întreprinde demersurile necesare în vederea identificării de noi surse de venituri şi pentru

utilizarea eficientă a acestora;

u) conduce şi îndrumă întregul proces instructiv – educativ din instituţie;

v) organizează activitatea de testare a aptitudinilor candidaţilor la examenul de admitere în şcoală,

precum şi examenele de sfârşit de an şcolar şi de absolvire şi asigură predarea documentelor şcolare la

secretariat;

w) asigură asistenţă de specialitate, atât la sediul şcolii din Târgu – Jiu, precum şi la secţiile externe

din judeţ;

x) organizează activitatea metodică, schimburile de experienţă şi practica artistică (spectacole,

expoziţii) prin stagiunile de toamnă – iarnă şi primăvară – vară;

lnk:CIV%20PRL%201000000%202009%200

38

y) stabileşte taxele şcolare anuale la disciplinele prevăzute prin planul de învăţământ şi aprobate

prin Hotărâri ale Consiliului Judeţean;

z) poate dispune, în cazul cursanţilor cu o situaţie materială precară, dovedită prin acte, ca şi în

cazul cursanţilor merituoşi, care au obţinut rezultate deosebite în confruntări naţionale, diminuarea sau

acordarea unor scutiri de taxe;

aa) la cerere, poate aproba scutirea de taxe pentru copiii salariaţilor Şcolii;

bb) poate aproba, la cerere, reducerea cu 50% a taxelor pentru copiii cadrelor didactice din

învăţământul preuniversitar şi universitar, ai salariaţilor instituţiilor de cultură sau/şi Consiliul Judeţean Gorj;

cc) coordonează activitatea personalului financiar - contabil, administrativ şi de secretariat,

activitatea secţiei teatru de păpuşi, precum şi a celorlalte formaţii din instituţie;

dd) duce la îndeplinire şi alte sarcini repartizate de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj.

(2) În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, managerul emite dispoziţii. Acestea devin executorii din

momentul în care au fost comunicate salariaţilor şi persoanelor interesate.

Art.9. Directorul adjunct al Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu este subordonat managerului

instituţiei şi are următoarele atribuţii:

a) să asigure, împreună şi sub conducerea managerului, gestionarea şi administrarea, în condiţiile

legii, a integrităţii patrimoniului instituţiei;

b) să participe la realizarea programelor şi proiectelor culturale minimale ale instituţiei, precum şi la

realizarea indicatorilor economici şi a indicatorilor culturali;

c) să elaboreze împreună cu managerul şi să aplice strategii specifice, în măsură să asigure

desfăşurarea în condiţii performante a activităţii curente şi de perspectivă a instituţiei;

d) să stabilească atribuţiile de serviciu, pentru compartimentele aflate în directa coordonare sau

subordonare, conform organigramei şi statului de funcţii, precum şi obligaţiile profesionale individuale de

muncă ale personalului de specialitate astfel repartizat;

e) să propună managerului, în funcţie de rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale

salariaţilor, menţinerea, diminuarea sau creşterea drepturilor salariale ale acestora, precum şi alte măsuri legale

ce se impun, pentru salariaţii aflaţi în directa coordonare sau subordonare;

f) să adopte măsuri, împreună cu managerul, în vederea îndeplinirii prevederilor bugetului anual de

venituri şi cheltuieli al instituţiei, pentru dezvoltarea şi diversificarea surselor de venituri extrabugetare, în

condiţiile reglementărilor legale în vigoare;

g) să asigure împreună cu managerul respectarea destinaţiilor alocaţiilor bugetare aprobate de

ordonatorul principal de credite;

h) să negocieze, în absenţa şi din dispoziţia managerului, clauzele contractelor încheiate, conform

prevederilor Codului Civil sau, după caz, conform prevederilor speciale;

i) să administreze, împreună şi sub conducerea managerului, cu diligenţa unui bun proprietar,

patrimoniul instituţiei publice;

j) să reprezinte, în absenţa şi din dispoziţia managerului, instituţia în raporturile cu terţii;

k) să încheie, în absenţa şi cu dispoziţia managerului, acte juridice în numele şi pe seama instituţiei,

conform competenţelor sale;

l) să coordoneze nemijlocit activitatea secţiilor externe, a compartimentului de surse extrabugetare

din cadrul Şcolii;

m) să supravegheze direct şi nemijlocit modul de desfăşurare a programului, frecvenţa personalului

de instruire şi auxiliar, precum şi a colaboratorilor din cadrul formaţiilor cu statut semi-profesionist şi

profesionist ale Şcolii;

n) să ia măsuri împreună cu managerul pentru asigurarea pazei instituţiei şi pentru asigurarea pazei

contra incendiilor în instituţie;

o) să stabilească măsuri împreună cu managerul privind protecţia muncii, pentru cunoaşterea de către

salariaţi a normelor de securitate a muncii;

p) să asigure condiţiile pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă;

q) duce la îndeplinire şi alte sarcini repartizate de către manager.

39

Art.10. Contabilul şef este subordonat managerului şi are următoarele atribuţii:

a) pregăteşte şi întocmeşte lucrările referitoare la proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli,

înaintându-l spre aprobare managerului;

b) organizează şi urmăreşte evidenţa contabilă şi execuţia bugetară în conformitate cu prevederile

legale;

c) întocmeşte referate, atunci când este cazul, privind propuneri de modificări de alocaţii bugetare şi

virări de credite;

d) analizează lunar stadiul execuţiei creditelor bugetare, constatând nevoi suplimentare sau

disponibilizări de credite, ocazii cu care informează managerul şi ordonatorul principal de credite;

e) conduce evidenţa angajamentelor bugetare şi legale, aşa încât să poată furniza în orice moment

informaţii pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exerciţiul curent, cu privire la creditele

bugetare consumate prin angajare şi creditele bugetare disponibile;

f) verifică operaţiunile de deschidere şi închidere a conturilor anuale;

g) îndrumă personalul din subordine în vederea executării corecte şi la zi a evidenţei contabile;

h) întocmeşte bilanţul contabil şi dările de seamă contabile trimestriale şi anuale privind execuţia

bugetului şi asigură îndeplinirea tuturor obligaţiilor instituţiei faţă de stat;

i) organizează activitatea de inventariere a patrimoniului, de instruire a comisiilor de inventariere,

înregistrează, verifică şi valorifică rezultatele inventarierii şi informează conducătorul instituţiei privind

desfăşurarea activităţii de inventariere;

j) urmăreşte situaţia debitelor restante, ia măsurile necesare pentru încasarea acestora şi informează

conducerea instituţiei în acest sens;

k) angajează instituţia prin semnătură, alături de managerul instituţiei în relaţia cu terţe persoane;

l) exercită controlul financiar preventiv propriu, în condiţiile legii;

m) ia măsuri pentru păstrarea integrităţii patrimoniului;

n) verifică statele de salarii lunare, declaraţiile lunare, fişele fiscale anuale, declaraţiile, situaţiile

statistice şi alte documente privitoare la cheltuielile de personal şi numărul de personal al instituţiei;

o) îndeplineşte şi alte atribuţii date în sarcina sa de către manager.

Art.11 Funcţionarea Şcolii Populare de Artă se asigură prin activitatea personalului angajat cu contract

individual de muncă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, în funcţii de specialitate, în funcţii tehnice şi

administrative, precum şi prin activitatea unor persoane care participă la realizarea programelor şi proiectelor

culturale în baza unor contracte încheiate potrivit prevederilor legale privind drepturile de autor şi drepturile

conexe sau în baza unor convenţii reglementate de Codul civil.

Art.12. Personalul de instruire, precum şi cel auxiliar (corepetitor), cu pregătire corespunzătoare,

se selectează potrivit reglementărilor pentru învăţământul artistic elaborate de Ministerul Educaţiei şi

Cercetării şi de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în funcţie de strategia proprie Şcolii.

Art.13. Normarea, încadrarea, salarizarea şi drepturile şi îndatoririle personalului de specialitate

(experţi, instructori, referenţi, muncitori-maeştri) sunt stabilite în conformitate cu prevederile legale în

vigoare.

Art.14. (1) Norma de predare pentru disciplinele artistice este de 18 ore pe săptămână. Norma de

predare pentru meşteşuguri este de 24 ore pe săptămână.

(2) Diferenţa până la acoperirea normei legale de 40 ore pe săptămână a personalului de instruire este

constituită din:

a) pregătire profesională pentru lecţii, activităţi metodice – 6 ore pe săptămână;

b) activitate în cadrul formaţiilor artistice ale şcolii (repetiţii, spectacole, imprimări, filmări,

execuţie scenografie, decoruri, amenajare expoziţii) – 12 ore pe săptămână;

c) activitate metodică - 4 ore pe săptămână;

d) activitate productivă personală pentru realizarea de obiecte necesare comercializării de către

şcoală (pentru maiştrii instructori) – 10 ore pe săptămână.

(3) Corepetitorii, ca personal de instruire auxiliar, spre deosebire de conducătorii de activităţi de

instruire artistică, nu au normă didactică, programul lor de muncă în specialitate fiind de 40 de ore săptămânal.

40

Art.15. (1) În cazurile în care numărul de elevi este superior celui prevăzut în norma de predare, ori

cu ocazia depăşirii numărului de ore de lucru aferente normei săptămânale, salariaţilor în cauză li se pot plăti

ore suplimentare, în conformitate cu prevederile legale, pe baza actelor doveditoare şi a aprobării conducerii

unităţii.

(2) În condiţiile în care la activităţile cu profil de prestări de servicii culturale şi artistice (spectacole

diverse, baluri, cununii, botezuri, sesiuni de imprimări discografice, filmări, fotografieri etc.) se încasează

venituri extrabugetare (prin emiterea facturilor de prestări servicii sau vânzare de bilete), iar activitatea res-

pectivă se desfăşoară în afara orelor de program, salariaţii Şcolii pot fi remuneraţi pentru munca prestată, prin

negociere directă cu conducătorul instituţiei, pe baza Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor şi drepturile

conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Se interzice cu desăvârşire personalului de instruire sau auxiliar:

a) obţinerea de foloase personale de la cursanţi, oricare ar fi sursa acestora;

b) oferirea contra cost de material didactic sau instrumentar, de compoziţii muzicale sau texte

pentru acestea, acompaniament în afara cursurilor, înregistrări audio-video, ca şi participarea la emisiuni ale

posturilor TV comerciale fără aprobarea managerului unităţii.

Art.16 Nerespectarea de către personalul de instruire sau auxiliar a prevederilor art. 15 alin (3)

constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară.

Art.17. (1) Personalul de instruire al Şcolii ce desfăşoară activităţi în zilele de sâmbătă şi duminică

beneficiază de repaus săptămânal în alte zile din cursul săptămânii.

(2) Orele prestate în astfel de zile şi care nu fac obiectul unor activităţi pentru care se emite factură, se

vor recupera în mod individual, pe baza unei planificări, în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003-

Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Personalul de specialitate, dar fără atribuţiuni de instruire, este cel al Trupei de păpuşari

“Pinocchio”, cel din cadrul Studioului audio-video de înregistrări document, precum şi consultantul artistic,

referenţii de specialitate, instructorii şi experţii cu atribuţii de coordonare a activităţilor metodice.

Art.18. Personalul tehnico-administrativ se compune din economişti, secretar, casier, magaziner,

conducător auto, îngrijitor şi alte funcţii cu caracter administrativ-financiar.

Angajarea, normarea şi salarizarea se face conform prevederilor legale în vigoare.

Art.19. Atribuţiile şi competenţele personalului se stabilesc în fişa postului de către conducerea

şcolii, în colaborare cu şefii de compartimente (colective de catedră, artistic, administraţie etc.).

Art.20. Personalul de specialitate cu atribuţiuni de instruire din şcoală este obligat să participe la

toate formele de activitate metodică şi să se preocupe permanent de propria perfecţionare.

CAPITOLUL III

COMPARTIMENTUL PROGRAME, MARKETING ŞI IMPRESARIAT

Art.21. (1) Activitatea Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu se desfăşoară pe baza unui număr de 8

programe culturale anuale sau multianuale, din domeniul educaţiei permanente (programele „Brăţara de aur”,

„Tradiţii Gorjeneşti” şi „Ars Litua”), ca operator în Agenda culturală a judeţului Gorj (programele „Obârşii,

Identităţi,Tradiţii” şi „Columnele prezentului”), precum şi din domeniul instituţiilor de spectacole, fiecare

stagiune permanentă a Teatrului de Păpuşi „Pinocchio”, Orchestrei de Cameră „Lyra Gorjului” şi Ansamblului

„Maria Lătăreţu” constituindu-se în câte un program cultural.

(2) Veniturile extrabugetare realizate de către Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu provin din:

a) taxe încasate de la cursurile activităţilor de instruire şi educaţie permanentă, taxele de înscriere în

anul I al Şcolii şi taxe pentru eliberarea diplomelor şi atestatelor de absolvire a cursurilor;

b) taxe pentru cursurile de calificare şi/sau perfecţionare realizate în colaborare cu DVV/IZZ (Filiala

Română a Asociaţiei Universităţilor Populare din Germania), EURO-ED, Agenţia Judeţeană de Ocupare a

Forţei de Muncă Gorj (informatică, permis de conducere european a calculatorului, Eurobussines, scriere de

proiecte ş.a.m.d.);

c) vânzări de bilete pentru spectacole de orice gen, concerte, recitaluri;

41

d) prestări servicii artistice, culturale şi/sau de divertisment pentru autorităţi ale administraţiei

locale, agenţi economici, alte persoane juridice şi fizice;

e) prestări-servicii de consultanţă artistică şi culturală;

f) prestări-servicii şi comercializarea de obiecte de artă fotografică, video, artă plastică, artă

populară, tipărituri de mic tiraj;

g) prestări-servicii şi comercializarea de obiecte rezultate din activitatea studioului audio-video de

înregistrări document;

h) închiriere de spaţii şi aparatură;

i) prestarea altor servicii ori activităţi, în conformitate cu obiectivele şi atribuţiile instituţiei şi cu

respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Art.22. Compartimentul programe, marketing şi impresariat al Şcolii Populare de Artă Târgu-

Jiu cuprinde un număr de 5 salariaţi (1 documentarist, 1 impresar artistic, 1 referent, 1 operator sunet, 1

regizor scenă) este subordonat managerului şi îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) activităţi de prestări servicii artistice;

b) organizează spectacole;

c) întocmeşte fişe pentru proiectele şi programele cuprinse în Agenda Culturală a judeţului Gorj,

devizele estimative pentru manifestările menţionate mai sus, dar şi pentru altele, ocazionale, deci necuprinse în

Agendă (simpozioane, dezbateri, mese rotunde,vernisaje de expoziţie de artă plastică, artă populară,

fotografie, lansări de cărţi şi reviste, etc.);

d) redactează şi supraveghează execuţia tipăriturilor şi a altor materiale de publicitate: afişe,

programe, invitaţii, diplome, prospecte, pliante, precum şi a materialelor pentru publicaţia „Lada de zestre” şi

pentru suplimentele acesteia;

e) întocmeşte şi aduce la zi evidenţa fişelor pentru meşterii populari, lăutarii/ muzicanţii / muzicienii

gorjeni din domeniul folclorului, dar şi al muzicii folk, muzicii uşoare, muzicii culte;

f) întocmeşte şi actualizează permanent evidenta scriitorilor, cercetătorilor, autorilor de carte

documentară din domeniul culturii tradiţionale a Gorjului;

g) selectează şi arhivează materialele tipărite, precum şi a dosarului de presă al instituţiei;

h) asigurară evidenţa repertoriului şi a distribuţiei pentru înregistrările realizate în studioul audio-

video al şcolii, fişarea materialului şi valorificarea lui;

i) îndeplineşte atribuţiile de purtător de cuvânt al Şcolii Populare de Artă.

Art.23. Veniturile extrabugetare, altele decât cele provenite din taxele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit.

a), b) şi h), sunt realizate de către:

a) Teatrul de păpuşi „Pinocchio”;

b) Orchestra de cameră „Lyra Gorjului”;

c) Ansamblul folcloric „Maria Lătăreţu”;

d) Taraful tradiţional „Rapsozii Gorjului” şi alte tarafuri organizate de instituţie;

e) meşterii populari care predau cursuri la secţiile de meşteşuguri tradiţionale, precum şi artiştii

plastici şi fotografi, prin realizarea obiectelor comercializate potrivit art. 42, alin (2) lit. f) din prezentul

Regulament;

f) studioul audio-video de înregistrări document.

42

CAPITOLUL IV

SECŢIA TEATRU DE PĂPUŞI ŞI ALTE ACTIVITĂŢI SPECIFICE INSTITUŢIILOR DE

SPECTACOLE

Art.24. Teatrul de păpuşi „Pinocchio”, Orchestra de cameră „Lyra Gorjului” şi Ansamblul

folcloric „Maria Lătăreţu”, realizează producţii artistice (spectacole sau concerte), prevăzute de Ordonanţa

Guvernului nr. 21/2007 privind instituţiile şi companiile de spectacol sau concerte, precum şi activităţi de

impresariat artistic, fiind structuri fără personalitate juridică în cadrul Şcolii Populare de Artă Tg-Jiu.

Art.25. (1) Teatrul de păpuşi „Pinocchio”, constituit ca o soluţie a acoperirii unui segment extrem

de deficitar al activităţilor artistico-educative pentru copii, dar şi din raţiunea sporirii semnificative a resurselor

extrabugetare, este organizat ca secţie a Şcolii Populare de Artă Tg-Jiu, cu un număr de 5 salariaţi şi aflată în

directa subordonare a managerului.

(2) Teatrul de păpuşi „Pinocchio” organizează o stagiune permanentă de spectacole de teatru de

păpuşi în Tg-Jiu, în judeţul Gorj şi în judeţele limitrofe. Numărul minim de spectacole montate într-o stagiune

este de trei. În perioada estivală trupa poate organiza turnee de spectacole pe Litoral şi în alte staţiuni balneo-

climaterice.

(3) Prin hotărâre a Consiliului Judeţean, în organigrama şi statul de funcţii al Şcolii Populare de Artă

este aprobat anual şi numărul de personal al secţiei de teatru de păpuşi, incluzând personalul artistic (actori-

mânuitori), cât şi personalul tehnic de specialitate.

(4) Programul de repetiţii şi spectacole, normele profesionale, cele de protecţie a muncii şi de P.S.I.

se realizează potrivit Regulamentului de ordine interioară şi legislaţiei în vigoare.

Art. 26. (1) Orchestra de cameră „Lyra Gorjului”, este formată din specialişti ai instituţiei şi cadre

didactice ale Liceului de muzică şi arte plastice „Constantin Brăiloiu” şi colaboratori ai filarmonicilor din ţară.

Ea promovează muzica şi poezia cultă, precum şi activităţi din alte domenii artistice. Este tutelată de Şcoala

Populară de Artă Târgu-Jiu şi subordonată direct conducătorului instituţiei.

(2) Formaţia prezintă lunar concerte şi recitaluri în cadrul unei stagiuni permanente realizate la

solicitarea Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului Târgu-Jiu, care finanţează activitatea respectivă pe

baza facturilor lunare de prestări servicii emise de către Şcoală, în limita unui buget aprobat prin hotărâre de

Consiliu Local.

(3) Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu suportă cheltuielile legate de repetiţii şi organizarea

spectacolelor, precum şi o cotă parte din onorariul membrilor orchestrei care sunt plătiţi lunar, în conformitate

cu prevederile Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi

completările ulterioare.

(4) Contravaloarea biletelor şi abonamentelor vândute cu ocazia concertelor intră, de asemenea, în

contul unităţii, ca venituri extrabugetare.

Art.27. (1) Ansamblul folcloric „Maria Lătăreţu” este alcătuit din specialişti ai Şcolii (experţi,

instructori, corepetitori), atât de la sediu, cât şi de la secţiile externe, precum şi din cei mai valoroşi elevi sau

absolvenţi ai cursurilor instituţiei, constituind tribuna de afirmare a talentelor tinerilor artişti gorjeni şi reuşind,

prin notorietatea creată de spectacolele de mare anvergură, de numeroasele apariţii pe posturile naţionale de

radio şi televiziune ori prin imprimările discografice, să contribuie semnificativ la creşterea numărului de

cursanţi ai Şcolii şi, implicit, la majorarea sumelor încasate din taxe.

(2) Ansamblul folcloric „Maria Lătăreţu” susţine o stagiune permanentă de spectacole, imprimări

discografice, înregistrări şi apariţii în audiovizualul local şi naţional, contribuind semnificativ la planul de

venituri extrabugetare al instituţiei.

(3) În cadrul manifestărilor enumerate mai sus, unitatea poate apela la colaboratori, a căror remunerare

se stabileşte prin negociere, în baza prevederilor legale în vigoare.

Art.28. Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu desfăşoară activitate de organizare de spectacole şi

impresariat artistic pentru producţiile proprii ale formaţiilor enumerate în acest capitol, precum şi pentru

formaţiile secţiilor externe ale şcolii, în acest scop având prevăzut în statul de funcţii un post de impresar

artistic.

43

CAPITOLUL V

ORGANIZAREA PROCESULUI DE INSTRUIRE.

COMPARTIMENTUL DE INSTRUIRE ŞI FORMARE CONTINUĂ DE INTERES COMUNITAR

Art.29. Activitatea instructiv-educativă în Şcoala Populară de Artă are următoarele forme de bază:

1. cursuri teoretice şi practice;

2. practica artistică realizată prin:

a) spectacole şi expoziţii interne, organizate pe teritoriul judeţului Gorj, participarea la

concursuri judeţene, interjudeţene şi naţionale;

b) organizare de spectacole şi expoziţii;

c) producţie la finalul semestrelor;

d) organizarea de stagiuni artistice ale şcolii;

e) sesiuni de imprimări audio/video pe suport magnetic sau virtual (hard), individual sau în

formaţii artistice, prezenţe în emisiunile de profil ale studiourilor de radio şi televiziune locale, regionale şi

naţionale;

f) organizare de tabere de creaţie;

g) schimburi de experienţă la nivel judeţean şi interjudeţean;

h) participări la diverse alte acţiuni culturale în municipiu, judeţ şi în ţară;

i) participări la festivaluri şi turnee în străinătate.

Art.30. (1) Programul de instruire se desfăşoară prin cursuri permanente, organizate conform

structurii anilor şcolari, precum şi prin cursuri intensive, organizate la cerere pentru instructori, formaţii şi

cercuri artistice de la unităţile de cultură din judeţ şi pentru alte unităţi care au organizate forme artistice de

interpretare şi creaţie.

(2) Cursurile de bază organizate de Şcoala Populară de Artă sunt, în funcţie de complexitatea instruirii,

de două feluri:

a) cursuri de iniţiere în disciplina artistică respectivă, cu o durată cuprinsă între 1-5 ani, în urma cărora

se obţine, prin examenul de absolvire, certificarea studiilor făcute;

b) cursuri de perfecţionare a tehnicii şi măiestriei artistice, cu o durată cuprinsă între 1-3 ani, în urma

cărora, printr-un examen complex, se obţine o diplomă specială de măiestrie artistică. Aceste cursuri au

caracter opţional.

(3) Şcoala Populară de Artă poate organiza, din iniţiativă şi spre interes propriu sau la solicitarea unor

organizaţii, instituţii culturale, firme etc., cu aprobarea Consiliului administrativ, cursuri intensive cu durata de

6 luni, cu obligativitatea efectuării numărului de ore alocat cursului normal şi cu parcurgerea integrală a

programei şcolare, precum şi sub rezerva achitării integrale a taxelor aferente. Cursurile de acest fel, având ca

obiect formarea de interpreţi pentru formaţiile proprii, sunt scutite de la plata taxelor de înscriere.

Art.31. Activităţile şi cursurile Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu se organizează la sediu, dar şi în

judeţ, prin secţiile externe, cele care instruiesc în special tineri în domeniul artei populare şi meşteşugurilor

tradiţionale pe cale de dispariţie.

Art.32. (1) Activitatea de instruire a cursanţilor se face astfel:

a) pe grupe, în domeniul teatrului, artelor plastice, fotografice, cinematografice, coregrafiei;

b) individual, în domeniul muzicii vocale şi instrumentale, cu excepţia grupurilor muzicale,

coregrafice şi de obiceiuri.

(2) O clasă cu predare individuală cuprinde 18-30 de cursanţi.

Art.33. Durata instruirii variază în funcţie de profilul activităţii între 1 an şi 5 ani, în funcţie de

disciplină, şi este stabilită conform prevederilor legale în vigoare.

Art.34. Cursurile şcolii pot fi frecventate de cursanţi cu vârste cuprinse între 7- 45 ani, indiferent de

pregătirea lor şcolară. Dispensele de vârstă se pot da de către directorul şcolii.

44

Art.35. Admiterea la cursuri se face în baza verificării aptitudinilor artistice în domeniile solicitate şi

în baza locurilor prevăzute în planul de şcolarizare. Locurile rămase libere pot fi ocupate ulterior, dar nu mai

târziu de 15 octombrie.

Art.36. Frecvenţa elevilor la cursuri este obligatorie. Situaţia frecventării cursurilor este consemnată

de către fiecare cadru de specialitate. La 10 absenţe nemotivate cursanţii vor fi exmatriculaţi. În cazul

exmatriculării, taxele plătite nu se returnează.

Art.37. Evaluarea cunoştinţelor teoretice şi practice se face prin note de la 1 la 10. Nota minimă de

promovare la disciplinele cu caracter teoretic este 6 şi la practică nota minimă este 7. Mediile semestriale se

încheie prin rotunjire în favoarea cursantului, iar cele anuale prin calcul exact, matematic.

Art.38. (1) Pentru motive întemeiate, directorul şcolii poate aproba amânarea unor examene de sfârşit

de an şcolar.

(2) De asemenea, în mod excepţional, elevii cu rezultate deosebite în instruirea şi practica artistică pot

parcurge într-un an de învăţământ materia pentru doi ani de studiu, cu condiţia ca mediile examenelor pentru

anii respectivi să fie peste nota 9 (nouă). Acest lucru este posibil numai cu aprobarea expresă a conducătorului

instituţiei. Prezentarea la examenele pentru cei doi ani de studiu cumulaţi se face numai după plata integrală a

taxelor aferente întregii perioade.

Art.39. (1) La sfârşitul fiecărui an de instruire, cursanţii susţin examene de an, respectiv de absolvire,

care constau în susţinerea unei probe practice şi a un interviu pentru evaluarea cunoştinţelor teoretice.

(2) În locul probei practice, cursanţii cercurilor de artă plastică şi de meşteşuguri vor prezenta la

examen o lucrare practică realizată individual sau în grup. Lucrările prezentate intră în patrimoniul şcolii, în

vederea valorificării;

(3) Comisiile de examinare pot fi compuse din 3-5 cadre de specialitate, numite de directorul şcolii

care, de regulă, este şi preşedintele comisiei.

Art.40. Diploma de absolvire a cursurilor se eliberează prin secretariatul şcolii, în ea fiind înscrise

mediile anuale şi media examenului de diplomă.

Art.41. Elevii care au absolvit cursurile ultimului an de studiu şi nu se prezintă la examenul de

absolvire după cel mult un an, vor repeta ultimul an.

Art. 42. Compartimentul de instruire şi formare continuă de interes comunitar este format din experţi

şi instructori. În mod excepţional, pentru meşteşugurile tradiţionale pe cale de dispariţie, personalul de

instruire poate proveni şi din alte categorii de personal, fără studii superioare sau de specialitate.

Art. 43. Compartimentul de instruire şi formare continuă de interes comunitar este subordonat

directorului adjunct.

CAPITOLUL VI

COMPARTIMENTUL PERSONAL DE INSTRUIRE AUXILIAR

Art. 44. Prin personal de instruire auxiliar se înţeleg specialiştii care ajută experţii şi instructorii,

conducători ai activităţilor de instruire artistică de la sediul central şi de la secţiile externe, în pregătirea

individuală sau de grup, asigurând acompaniamentul muzical (corepetitorii) sau, în cazul spectacolelor de

varietăţi şi de teatru de păpuşi, mişcarea scenică (coregrafii).

Art. 45. Corepetitorii, ca personal didactic auxiliar, nu beneficiază de facilităţile oferite de legiuitor

personalului de predare, respectiv normă săptămânală de predare, ore pentru pregătire în vederea susţinerii

lecţiilor, activităţi metodice.

Art. 46. Activitatea personalului de instruire auxiliar (corepetitorii) este coordonată de directorul

adjunct.

CAPITOLUL VII

ACTIVITATEA METODICĂ

Art.47. (1) Colectivele de catedră se constituie din cel puţin 3 cadre de aceeaşi specialitate sau

înrudite. În caz contrar, vor fi constituite şi colectivele de catedră mixte.

45

(2) Şeful colectivului de catedră are următoarele atribuţii:

a) îndrumă activitatea metodică de specialitate;

b) avizează planificările materiei pe semestre şi o prezintă conducerii şcolii;

c) urmăreşte în colaborare cu conducerea şcolii realizarea programei de instruire şi modul cum a

parcurs materia planificată calendaristic;

d) propune teme de natură psihopedagogică ce vor fi discutate în comisia metodică, respectiv în

cadrul schimburilor de experienţă.

(3) Activităţile metodice în plan zonal şi judeţean se organizează, de regulă, de două ori pe semestru

şi constau în realizarea unor activităţi teoretice şi practice la clasă, precum şi organizarea de expoziţii (cu

produse prezentate de fiecare cadru de specialitate) şi spectacole locale, uneori cu deplasări şi de elevi dintr-o

zonă în alta sub forma schimburilor de experienţă.

CAPITOLUL VIII

COMPARTIMENTUL FINANCIAR-CONTABILITATE,

RESURSE UMANE ŞI ADMINISTRATIV

Art.48. (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu se

asigură prin subvenţie de la Consiliului Judeţean Gorj, din venituri proprii sau din alte surse.

(2) Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin hotărâre a Consiliului Judeţean Gorj.

(3) Fondurile aprobate iniţial prin buget nu pot fi modificate decât cu aprobarea ordonatorului principal

de credite în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi

completările ulterioare şi/sau a legilor rectificative ale bugetului de stat.

(4) Operaţiunile financiar - contabile se efectuează de către personalul cu atribuţii în acest domeniu

(contabilitate, casierie) prin contul de bază al instituţiei, dar şi prin cel de sponsorizare deschise la Trezoreria

Municipiului Târgu-Jiu.

Art.49. Compartimentul financiar-contabilitate, resurse umane şi administrativ este

subordonat contabilului şef şi îndeplineşte următoarele atribuţii:

Art.50. În domeniul financiar-contabilitate:

a) asigură respectarea disciplinei economico-financiare în conformitate cu prevederile legale în

vigoare;

b) efectuează operaţii de încasări şi plăţi prin casieria instituţiei cu respectarea prevederilor legale;

c) întocmeşte documentele de plată către trezorerie, documentele contabile, urmăreşte primirea la

timp a extraselor de cont şi verificarea acestora cu documentele însoţitoare;

d) încadrează corect pe subdiviziuni clasificaţia bugetară a cheltuielilor;

e) asigură încasarea la timp a creanţelor sau taxelor, lichidarea obligaţiilor de plată, ia măsurile

necesare pentru stabilirea răspunderilor materiale atunci când este cazul şi aduce la cunoştinţa conducătorului

instituţiei aceste probleme;

f) asigură efectuarea la timp a operaţiunilor de inventariere a valorilor materiale şi băneşti, la

termenele stabilite potrivit prevederilor legale, întocmind documentele necesare;

g) organizează evidenţa patrimoniului, organizează şi efectuează inventarierile anuale şi ori de câte

ori este nevoie, cu privire la bunurile aflate în administrarea instituţiei;

h) îndeplineşte atribuţiile legale de efectuare a vărsămintelor;

i) colaborează cu toate compartimentele serviciului;

j) se preocupă permanent de îmbunătăţirea propriilor cunoştinţe profesionale prin studiul legislaţiei

şi metodelor de lucru nou apărute în domeniu, participă atunci când este posibil la cursuri de perfecţionare;

k) duce la îndeplinire şi alte sarcini repartizate de contabilul-şef.

Art.51. În domeniul resurse umane:

1. întocmeşte, în condiţiile legii, împreună cu conducerea instituţiei proiectul Organigramei, Statului

de funcţii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu, pe care le

supune analizei Vicepreşedintelui Consiliului Judeţean;

46

2. anual, întocmeşte documentaţiile pentru promovarea personalului în grad profesional superior,

treaptă profesională, sau, după caz, funcţie superioară respectând condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

3. acordă sprijin personalului care are calitatea de evaluator, în condiţiile legii, la întocmirea fişelor

anuale de evaluare a performanţelor profesionale individuale, pe care le păstrează la dosarele personale;

4. întocmeşte documentaţiile necesare pentru încadrarea, stabilirea drepturilor salariale, promovarea,

delegarea, detaşarea, sau încetarea raporturilor de muncă pentru personalul din instituţie;

5. urmăreşte respectarea condiţiilor de studii şi vechime şi stabileşte drepturile salariale (salariul de

bază, alte sporuri); întocmeşte documentaţiile necesare pentru majorarea salariilor de bază şi a altor drepturi

salariale;

6. gestionează dosarele profesionale ale salariaţilor instituţiei, purtând răspunderea pentru

completarea şi păstrarea acestora;

7. completează şi actualizează Registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic şi

asigură transmiterea la Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj;

8. anual, asigură programarea concediilor de odihnă pentru salariaţi;

9. duce la îndeplinire şi alte sarcini repartizate de contabilul-şef;

Art.52. În domeniul administrativ:

a) îndeplineşte funcţia de administrator la nivelul unităţii;

c) înregistrează documentele contabile intrate şi ieşite în registrul de contabilitate;

d) asigură administrarea fondurilor, materialelor destinate întreţinerii şi bunei funcţionări a

serviciului;

e) asigură aprovizionarea cu materiale, obiecte de inventar şi mijloace fixe;

f) organizează activităţi de achiziţii publice pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, împreună cu

specialiştii din cadrul instituţiei, conform normelor legale în vigoare;

g) propune tarife şi calculaţii de preţ pentru activităţile desfăşurate;

h) întocmeşte propuneri pentru planul de aprovizionare cu materiale de întreţinere, piese de schimb,

inventar gospodăresc şi rechizite de birou pentru personalul instituţiei;

i) înregistrează, distribuie sau, după caz, expediază corespondenţa instituţiei;

j) tehnoredactează documentele întocmite în instituţie;

k) asigură multiplicarea şi distribuirea documentelor oficiale, partiturilor, textelor dramatice, alte

materiale (programe, invitaţii etc.);

l) stabileşte legături telefonice, fax, e - mail din dispoziţia conducerii unităţii sau la solicitările din

exterior;

m) înregistrează şi ţine evidenţa tuturor documentelor intrate în arhivă, a celor întocmite pentru uz

intern, precum şi a celor ieşite, conform prevederilor legale;

n) urmăreşte şi răspunde potrivit legii, ca toţi salariaţii să respecte nomenclatorul dosarelor;

o) anual, grupează documentele create potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în

nomenclatorul documentelor de arhivă;

p) arhivează documentele şi se îngrijeşte de arhiva unităţii, în conformitate cu prevederile Legii

16/1996 cu modificările şi completările ulterioare;

q) asigură condiţii corespunzătoare pentru păstrarea documentelor create, asigurându-le împotriva

distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

r) îndeplineşte şi alte atribuţii în vederea aplicării prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr.16/1996,

cu modificările şi completările ulterioare;

s) ţine evidenţa înscrierilor cursanţilor, atât pentru sediu, cât şi pentru secţiile externe, a cataloagelor,

planificărilor şi orarelor pentru toate activităţile de instruire realizate la nivelul şcolii;

t) eliberează diplomele şi certificatele de absolvire a cursurilor şcolii;

u) completează Condica de predare a cursurilor de instruire pentru activităţile de acest tip de la sediul

central, precum şi urmăreşte Condica de prezenţă a celorlalţi salariaţi;

v) îndeplineşte şi atribuţiile de magaziner;

w) asigură deplasarea în condiţii de siguranţă cu mijloacele de transport din dotare sau date în

folosinţă;

47

x) asigură efectuarea curăţeniei în birouri, încăperi şi spaţiile de acces aferente;

y) colaborează cu toate compartimentele şcolii;

z) duce la îndeplinire şi alte sarcini repartizate de contabilul-şef.

CAPITOLUL IX

COMPARTIMENT ACHIZIŢII PUBLICE, IT ŞI RELAŢII PUBLICE

Art.53. Compartimentul achiziţii publice, IT şi relaţii publice este coordonat de contabilul-şef şi

îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură aprovizionarea cu materiale, obiecte de inventar şi mijloace fixe;

b) organizează activităţi de achiziţii publice pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii, împreună cu

specialiştii din cadrul instituţiei, conform normelor legale în vigoare;

c) propune tarife şi calculaţii de preţ pentru activităţile desfăşurate;

d) întocmeşte propuneri pentru planul de aprovizionare cu materiale de întreţinere, piese de schimb,

inventar gospodăresc şi rechizite de birou pentru personalul instituţiei

e) menţine în bună funcţionare staţiile de lucru: devirusări, rezolvarea diverselor probleme de

soft/hard;

f) instalează/configurează pachete software, instalează/configurează periferice şi rezolvă

eventualele incidente tehnice apărute cu această ocazie;

g) monitorizează traficul web (internet şi email-uri: total, pe useri, pe diferite destinaţii);

h) prezintă zilnic conducerii, prin registratura şcolii, poşta electronică, inclusiv atachamentele;

i) actualizează săptămânal, împreună cu referentul pe arte vizuale şi documentaristul sau ori de câte

ori este cazul site-ul instituţiei în sensul completării cu informaţii referitoare la evenimentele din agenda

culturală sau inedite, galeria de personalităţi şi orice alte noutăţi de interes public din activitatea instituţiei;

j) asigură realizarea şi stocarea pe suport digital a băncii de date culturale şi a arhivei de folclor a

judeţului Gorj, pe domenii, genuri şi localităţi;

k) tehnoredactează afişele, programele, diplomele şi alte înscrisuri, răspunde de verificarea şi

lansarea comenzilor de afişe, programe ş.a. către furnizorii de servicii tipografice;

l) asigură circuitul documentelor venind dinspre public sau care se constituie ca o reacţie la petiţii,

reclamaţii, sugestii, propuneri venite din partea salariaţilor, colaboratorilor şi marelui public;

m) îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările

ulterioare, cu privire la desfăşurarea activităţii de informare şi relaţii publice în cadrul instituţiei;

n) organizează în termen legal răspunsuri la corespondenţa adresată de către persoanele fizice sau

juridice; organizează şi ţine evidenţa audienţelor, a conferinţelor de presă; redactează comunicatele oficiale

ale conducerii;

o) redactează, înregistrează şi ţine evidenţa protocoalelor, acordurilor de parteneriat şi a altor

materiale oficiale, vizând colaborarea cu terţe organisme, instituţii, ONG-uri şi alte persoane juridice din ţară

şi străinătate;

p) selectează materiale jurnalistice referitoare la instituţie, în vederea realizării şi actualizării zilnice

a dosarului de presă;

q) duce la îndeplinire şi alte sarcini repartizate de contabilul-şef.

CAPITOLUL X

ALTE PREVEDERI ŞI OBLIGAŢII REGULAMENTARE

ART. 54. Regulamentul de ordine interioară se elaborează în vederea stabilirii regulilor de

desfăşurare a activităţilor din cadrul Școlii şi trebuie adus la cunoştinţa tuturor angajaţilor.

ART. 55. Toţi salariaţii, indiferent de tipul şi durata contractului de muncă, persoanele cu statut de

delegat, detaşat, invitat, vizitator, au obligaţia să respecte prevederile Regulamentului de ordine interioară.

48

ART. 56. Personalul de conducere are obligaţia de a prelucra reguli privind protecţia, igiena,

securitatea în muncă, precum şi normele de prevenire şi stingere a incendiilor.

CAPITOLUL XI

ABATERI DISCIPLINARE ŞI SANCŢIUNILE APLICABILE

ART. 57. Faptele care constituie abateri disciplinare şi sancţiunile disciplinare aplicabile sunt cele

prevăzute în Codul muncii şi Regulamentul de ordine interioară.

ART. 58. Personalul Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu răspunde, după caz, disciplinar,

contravenţional, patrimonial, civil, sau penal, pentru faptele prin care se încalcă normele legale, săvârşite în

exercitarea atribuţiilor ce le revin.

CAPITOLUL XII

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Art.59. (1) Atribuţiile managerului, ale personalului cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul

Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu sunt prevăzute în contractul de management şi în fişele posturilor.

(2) În raport de modificările intervenite în structura sau activitatea unităţii, fişele posturilor

personalului vor fi reactualizate şi completate cu aprobarea directorului.

Art.60. Personalul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu este încadrat potrivit Statului de funcţii cu

respectarea reglementărilor în vigoare.

Art.61. Toţi conducătorii, indiferent de nivelul ierarhic, au obligaţia şi răspund de:

a) aplicarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, potrivit prevederilor legale în vigoare;

b) organizarea, desfăşurarea şi monitorizarea instruirii, pregătirii şi perfecţionării profesionale

pentru personalul din subordine;

c) stabilirea prin dispoziţii sau prin fişele posturilor a câte unui înlocuitor, în vederea preluării

integrale a obligaţiilor şi atribuţiilor de serviciu în absenţa titularului.

Art.62. Toţi salariaţii Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu au obligaţia şi răspund de:

a) respectarea şi aplicarea prevederilor Legii nr. 477/2004 privind codul de conduită al personalului

contractual;

b) colectarea, sistematizarea, păstrarea, conservarea şi arhivarea tuturor documentelor create,

conform Legii arhivelor naţionale nr. 16/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

Art.63. Personalul instituţiei este obligat să cunoască şi să aplice întocmai prevederile prezentului

regulament.

Art.64 Personalul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu răspunde, după caz, disciplinar, contravenţional,

patrimonial, civil sau penal, pentru faptele prin care se încalcă normele legale, săvârşite în exercitarea

atribuţiilor ce îi revin.

Art.65. Prezentul Regulament poate fi completat cu alte prevederi legale.




49

ROMÂNIA

JUDEŢUL GORJ

CONSILIUL JUDEŢEAN Anexa nr. 2

PREȘEDINTE la Caietul de obiective pentru elaborarea Planului

de management la Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu

Tabelul valori de referinţă ale costurilor aferente investiţiei

Categorii de

investiţii în proiecte

Limite valorice

ale

investiţiei în proiecte

din perioada precedentă

(de la 01.01.2011 la

31.12.2013)

Limite valorice ale

investiţiei în proiecte

propuse pentru perioada de management

(de la 01.06.2014-31.05.2017)

(1) (2) (3)

Mici (de la ….. lei până la …..... lei) (de la …. până la …..... lei)

Medii (de la ….. lei până la …..... lei) (de la …. până la …..... lei)

Mari (de la ….. lei până la …..... lei) (de la …. până la …..... lei)

Valorile de referinţă pentru proiectele realizabile pe durata managementului urmează să fie propuse de

către candidat în urma analizei datelor din subcapitolul III.5, 6 din caietul de obiective (după caz, completate

cu informaţii solicitate de la instituţie). Limitele valorice astfel rezultate urmează a constitui:

- elementul de calcul pentru proiecţia financiară;

- limite superioare de cheltuieli pentru management, a căror depăşire atrage

răspunderea managerului.

Împărţirea pe trei categorii de referinţă (mici, medii, mari) permite previzionarea pentru întreaga

perioadă de management a costurilor legate de proiecte.

În lipsa altor informaţii, pot fi utilizate datele din subcapitolul III.5,6. din caietul de obiective (după

caz, completate cu informaţii solicitate de la instituţie).

Stabilirea limitelor valorice maxime ale investiţiei în proiect reprezintă dimensionarea financiară a

proiectului ca unitate de referinţă pentru perioada de management.




Direcţia tehnico-economică,

dezvoltare regională şi relaţii externe,

Director executiv,

Stricescu Daniela

Direcţia juridică

şi dezvoltarea capacităţii administrative,

Director executiv,

Marcău Costel

Şef serviciu resurse umane,

managementul funcţiei publice, IT,

Slivilescu Lidia

50

ROMÂNIA

JUDEŢUL GORJ Anexa nr. 3

CONSILIUL JUDEŢEAN la Caietul de obiective pentru elaborarea Planului

PREȘEDINTE de management la Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu

Tabelul investiţiilor în programe

Nr.

crt.

Programe

/

Surse de

finanţare

Categorii

de

investiţii

în

proiecte

Nr. de

proiecte

în primul

an

(anul….)

Investiţie n

proiecte

în primul an

(anul …)

Nr. de

proiecte

în anul x

Investiţie

în

proiecte

în anul x

TOTAL

investiţie în

program

Primul

an

Anul x

(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

(1) Programul

a)….

(mici)..lei

(medii)..

lei

(mari)..lei

(2) TOTAL ,

din care:

-

Total

nr. proiecte

în primul

an

Total investiţie în

proiecte în primul

an

(lei), din care:

Total nr.

proiecte

în

anul x

Total

investiţie

în proiecte

în

anul x (lei),

din care:

-

-

(3) Surse

atrase - - -

- -

(4) Bugetul

autorităţii - - -

- -

La colana (2), investiţiile în proiecte urmează a se încadra în limitele (mici, medii, mari) propuse de

candidat în tabelul valorilor de referinţă (anexa nr. 2 la caietul de obiective).

La coloana (4), candidaţii trebuie să precizeze valoarea cumulată a investiţiei, în raport cu numărul de

proiecte, din respectiva subcategorie.

La coloanele (5) şi (6), anul „x” reprezintă al doilea, al treilea an de management. Coloanele (5) şi (6)

se vor multiplica în funcţie de numărul de ani pentru care se întocmeşte proiectul de management. Candidaţii,

în coloana (5) trebuie să precizeze câte proiecte din care categorie doresc să realizeze în fiecare an al

managementului, iar la coloana (6) valoarea estimată a investiţiei în realizarea proiectului.

La coloanele (7) şi (8), se calculează valoarea totală, pe programe, pentru întreaga perioadă de

management. Coloanele (7) şi (8) se vor multiplica în funcţie de numărul de ani pentru care este întocmit

proiectul de management.

Rândul (1) se va multiplica în funcţie de numărul programelor. Este necesară menţionarea denumirii

programului, conform descrierii făcute la pct. e.3.al proiectului de management.

La rândul (2), se calculează Totalul pe coloanele (3), (4), (5) şi (6).

51

Rândul (3) reprezintă asumarea de către manager a atragerii de fonduri/producerii de venituri proprii.

Se completează cu estimările candidatului ca scop realizabil autopropus, privind atragerea de fonduri din alte

surse decât bugetul solicitat din partea autorităţii şi urmează a dobândi importanţă sporită cu ocazia

evaluărilor anuale ale activităţii manageriale.

La rândul (4) se menţionează finanţarea care se solicită a fi asigurată din subvenţia, după caz, alocaţia

bugetară acordată instituţiei de către autoritate






Director executiv,

Stricescu Daniela

Direcţia juridică


Director executiv,

Marcău Costel

Şef serviciu resurse umane,

managementul funcţiei publice, IT,

Slivilescu Lidia

52

ROMÂNIA

JUDEŢUL GORJ

CONSILIUL JUDEŢEAN Anexa nr. 4

PREȘEDINTE la Caietul de obiective pentru elaborarea Planului

de management la Şcoala Populară de Artă Tg-Jiu

Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei,

pe categorii de bilete/tarife practicate

Perioada Nr. de

proiecte proprii

Nr. de

beneficiari

Nr. de

bilete/taxe/tarife

practicate

Venituri

propuse

(mii lei)

(1) (2) (3) (4)

(5)

Anul de

referinţă

Primul an

Anul x

Total

La coloana (2), se va menţiona numărul de proiecte proprii propuse (în funcţie de specificul instituţiei),

fără a fi cuprinse proiecte găzduite, evenimente ocazionale etc.

La coloana (3), se va menţiona beneficiarul specific instituţiei: cursanți, vizitatori, spectatori etc., după

caz. Coloana (3) va conţine estimarea privind numărul beneficiarilor, inclusiv cei care accesează gratuit sau cu

bilete onorifice/invitaţii.

La coloana (4), se vor menţiona estimările privind biletele de intrare, taxele, etc. evidenţiate în

contabilitate, pentru care se înregistrează contravaloarea în bani, indiferent de valoarea sau de tipul lor (bilet

cu preţ întreg/redus, profesional, cu excepţia biletului onorific cu valoare zero lei).

Rândul „anul de referinţă” va cuprinde informaţiile aferente, oferite de Consiliul Judeţean Gorj în

caietul de obiective, pentru anul 2013, care pot fi completate, după caz, cu informaţii solicitate de la instituţie.

Cifrele din rândul ,,total” reprezintă ţinta realizabilă în privinţa veniturilor proprii obţinute din

activitatea de bază.






Director executiv,

Stricescu Daniela

Direcţia juridică


Director executiv,

Marcău Costel

consiliul judeŢean preȘedinte anexa nr. 1 la dispoziția nr ... site/anunturi de...

Documents