consilui judetean aradapmar-old.anpm.ro/files/apm arad/reglementari... · 2011. 2. 3. · suportă...
TRANSCRIPT
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
1
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Nr 464/01.02.2011 Completări ale studiului de evaluare adecvată după dezbaterea publică de la Pecica din
data de 10.01.2011, privind realizarea proiectului „Construire pod rutier peste raul Mures pe DJ 709 E la km 3+160,
modernizarea drumului judetean DJ 709 E”, 1. BIODIVERSITATEA
Proiectul ce urmează a fi realizat se află în arie naturală protejată – sit Natura 2000
ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior – Ordinul 1946/13 decembrie 2007, privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, stabileşte Lista tipurilor de habitate şi a
speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară.
Conform acestui ordin fişa sitului ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior conţine
următoarele habitate şi specii:
Tipuri de habitate: 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip
Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri; 3270 - Râuri cu maluri
nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 40A0* - Tufărişuri subcontinentale
peri-panonice; 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până
la cel montan şi alpin; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă
(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 9160 – Păduri subatlantice şi medioeuropene
de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor
râuri (Ulmenion minoris); 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba.
Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuţă).
Specii de amfibieni şi reptile: 1193 Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); 1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă);
1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean).
Specii de peşti: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 1124 – Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); 2511 - Gobio kessleri (Petroc); 2555 - Gymnocephalus
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
2
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
baloni (Ghiborţ de râu); 1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); 1145 - Misgurnus fossilis
(Ţipar); 2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare); 1146 -
Sabanejewia aurata (Dunariţă); 1160 - Zingel streber (Fusar); 1159 - Zingel zingel (Pietrar).
Specii de nevertebrate: 4056 - Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig); 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare); 4057 - Chilostoma banaticum; 4045 - Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă);
1074 - Eriogaster catax; 1052 - Euphydryas maturna; 1083 - Lucanus cervus (Rădaşcă); 1037 -
Ophiogomphus cecilia; 4064 - Theodoxus transversalis (Melc); 1032 - Unio crassus (Scoica de
râu).
Specii de plante: 4081 - Cirsium brachycephalum (Pălămidă).
1.1. INFORMAŢII DESPRE FAUNĂ Nevertebrate identificate în aria protejată Lunca Mureşului În sectorul de interes pentru implementarea proiectului au fost identificate următoarele
specii de nevertebrate:
Rusalii - Palingenia longicauda - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.
Lithoglyphus naticoides - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.
Planorbarius corneus - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.
Chilostoma banatica - specie protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor
de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice; Anexa IV A - Specii de interes comunitar; Specii de animale şi de
plante care necesită o protecţie strictă). Specia a fost identificată în apropierea
zonei de interes. Numărul de exemplare identificate în apropierea zonei de interes a
fost de 9 exemplare.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
3
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Helix lutescens - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 - suportă habitate antropizate. Suportă habitate antropizate.
În zona de interes nu au fost identificate specii de libelule, libelule care sunt amintite şi în
fişa sitului (MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 98 bis/7.II.2008).
Ihtiofaună identificată în aria protejată Lunca Mureşului Ihtiofaună din bazinul râului Mureş – cursul inferior este variată, având în componenţă
peste 50 de specii de peşti.
În sectorul de interes pentru implementarea proiectului au fost identificate următoarele
specii de peşti:
Perca fluviatilis (bibanul) – specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Trăieşte în ape salmastre şi dulci, urcând până în zona mrenei. Preferă apa limpede, lin
curgătoare şi nu prea adâncă. Peşte răpitor, se hrăneşte cu peşti mici, raci, viermi, scoici
şi melci de apă, larve de insecte, icre, broaşte. Reproducerea are loc în martie-aprilie, imediat după topirea zăpezii, femelele depunând icrele aproape de mal, pe plante şi
pietre. Răspândit în regiunea circumpolară şi mediteraneană. La noi este prezent în
lacurile litorale, în Dunăre şi bălţile acesteia, în Bistriţa, Olt, Timiş, Mureş, Cibin, în lacul
Snagov, în Razelm şi Mangalia. Suportă habitate antropizate. Abramis brama (platica) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de
urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. La noi este reprezentată prin ssp. Abr.br. danubii, răspândită în Dunăre şi bălţile sale, în
limanurile litorale cu apă dulce, în cursul inferior al râurilor şi bălţile lor, în unele lacuri
interioare (Snagov). Preferă apa liniştită cu fund mâlos. Suportă lipsa de oxigen şi chiar
prezenţa de hidrogen sulfurat. Este un peşte paşnic, hrănindu-se cu plante de baltă,
viermi şi larve de insecte, pe care le înghite o dată cu mâlul în care acestea trăiesc.
Primăvara consumă raci, iar înainte de reproducere icre de ştiucă şi costriş. Se reproduce prin aprilie-mai, când apa are 18OC, trecând din Dunăre în bălţi, unde femelele depun icre lipicioase pe plantele acvatice. Suportă habitate antropizate.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
4
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Esox lucius (ştiuca) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Preferă apele curate şi trăieşte, de obicei singură, în toate apele dulci stătătoare din ţară
şi chiar în râuri (care formează bălţi) până în zona mrenei. Este cel mai lacom răpitor de
apă dulce. Consumă peşti mari şi mici, păsări şi mamifere acvatice, broaşte, insecte,
vânând mai mult dimineaţa şi seara. Se reproduce prin februarie-martie, când apa are 8-10OC în locurile proaspăt inundate. Suportă habitate antropizate.
Silurus glanis (somnul) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Peşte de apă curgătoare, mai rar în cele stătătoare, întâlnindu-se în bălţi numai în timpul
reproducerii. Se hrăneşte în tinereţe cu larve de diptere, efemeride; după un an, cu puiet
de peşte, broaşte, viermi, crustacei mici, iar mai târziu cu ţipari, caraşi, obleţi, ţigănuşi;
atacă chiar păsări de baltă, câini în timpul înotului. Se reproduce în aprilie-mai, la apă caldă (18-20OC). Când apele scad, pleacă. Femelele depun icrele la rădăcinile plantelor
acvatice într-o gropiţă săpată cu Pp, păzindu-le timp de 8 zile, cât durează clocirea.
Răspândit în Dunăre şi bălţile sale, Snagov, în lacurile salmastre (Taşaul, Mangalia), în
Prut, Siret, Ialomiţa, Argeş, Olt, Jiu, Mureş şi în bălţile acestora, urcând până în regiunea
dealurilor. Suportă habitate antropizate. Carasiius auratus gibelio (carasul) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în
Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Peşte paşnic, tipic de apă stătătoare de şes, trăind împreună cu crapul în bălţile puţin
adânci şi cu funduri mâloase. Rezistă mai bine decât crapul la lipsa de oxigen. În iazuri
este rotund şi roşiatic, iar în bălţile cu nămol devine aproape negru. Se hrăneşte cu
resturi organice şi viermişori din mâl. În zilele călduroase, către seară şi noaptea, roade
mugurii tineri de la tufele de stuf. Suportă habitate antropizate. Reproducerea are loc prin aprilie-mai, când apa are 16-20OC. Femelele depun icrele la adâncime mică, lângă trestiile de la mal. La noi este răspândit aproape în toate apele
stătătoare, în afară de regiunea muntoasă: în bălţile Prutului, Siretului, Dunării, inclusiv
deltă; în Olt, Timiş, Bega, Mureş, Someş, în iazuri şi heleşteie.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
5
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Barbus barbus (mreana) - specie nevulnerabilă şi nu se regăseşte în Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Trăieşte în râurile şi pâraiele de deal şi din regiunea muntoasă până la Dunăre,
preferând fundurile tari cu ceva prundiş sau scobiturile malului. Se hrăneşte mai ales
noaptea cu viermi, moluşte, larve de insecte, chiar peştişori. Se reproduce prin aprilie-mai, urcând în grupuri, cu femelele în frunte, până aproape de zona păstrăvului, unde, la curent de apă repede, pe fund adânc, pietros sau nisipos, are loc depunerea icrelor care
se lipesc de pietre. Icrele sunt otrăvitoare. Suportă habitate antropizate. Aspius aspius (avat) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de
plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de
conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr. 57
din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Trăieşte singuratic în curent puternic, în ape curgătoare şi stătătoare, urcând până în
regiunea dealurilor; preferă fundurile pietroase. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton,
iar ca adult cu obleţi, cleni, porcuşori, scoici şi melci de apă, pe care-i atacă prin lovituri
de coadă, ameţindu-i, apoi îi înghite. Se reproduce în martie-aprilie, imediat după dezgheţul apelor, femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase, la curent
repede. Primăvara trece din Dunăre în bălţi, de unde fuge când apele încep să scadă.
Răspândit în Dunăre, în bălţile sale, în lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), în faţa deltei,
în Prut, Siret, Olt, Timiş, Bega, Mureş, Criş, Someş.
Cobitis taenia (zvârluga) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Trăieşte în ape stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase. Se hrăneşte cu viermi,
larve de insecte, cu icrele altor peşti. Reproducerea are loc în aprilie-iulie, femelele lipind icrele de plantele acvatice. Răspândită în toate râurile şi afluenţii lor, în deltă şi
bălţile ei.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
6
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Gobio albipinnatus (porcuşor de şes) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea
ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă
de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Pieptul fără solzi sau, în cazuri rare, cu 2-3 solzi izolaţi; gura inferioară şi orizontală;
orificiul anal mai aproape de Vv decât de A. Solzii de pe spate cu 3-5 striuri longitudinale.
Lobii codali neegali. Înălţimea maximă a corpului se cuprinde de 4,4-5,6 ori în lungimea
sa, fără C. Coloraţia în general verzuie-cafenie; abdomenul alb-argintiu; pe laturile
corpului adesea cu câte 8 pete mici, slab perceptibile.
Reproducerea debutează la sfârşitul lunii aprilie şi se încheie la finele lunii mai. Misgurnus fossilis (ţipar) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III –
Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Trăieşte în ape stătătoare sau cu curent încet, cu fund nămolos, mai mult îngropat.
Rezistent la lipsa de oxigen. Se hrăneşte cu faună de fund, viermi, larve de insecte,
moluşte mici. Se reproduce în martie-iunie, femelele lipind icrele de plantele acvatice. Răspândit la noi în toate bălţile, heleşteiele, canalele şi în cursul mai liniştit al râurilor, din
deltă până în zona submontană, mai rar în limanurile deschise ale Mării Negre; în Siret şi
afluenţii săi, în Bârlad, Olt, Cerna, Bega, Mureş, Crişu Negru.
Pelecus cultratus (săbiţa) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Se hrăneşte cu viermi, crustacei, unii peştişori sau cu insecte pe care le prinde sărind din
apă. Reproducerea prin aprilie-mai; intră în bălţi pentru depunerea icrelor pe plante, unde rămâne până încep apele să scadă, plecând înaintea altor peşti. Răspândită în
Dunăre, în bălţile sale, în deltă şi în mare în faţa acesteia, în Olt, Timiş, Bega, Criş,
Someş, Tisa, rar în Prut.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
7
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Rhodeus sericeus amarus (boarţa) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea
ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă
de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Peşte de apă stătătoare, preferând fundurile nisipoase şi pietroase. Se hrăneşte cu
plancton şi vegetale. Reproducerea are loc în mai-iunie, femelele depunând icrele în orificiul cloacal al scoicii de râu (Unio sp.) sau de lac (Anadonta sp.) cu ajutorul papilei
genitale. La noi ssp. R.s. amarus răspândită în toate bălţile, japşele, lacurile de câmpie,
zătoanele râurilor, în iazuri şi in apele curgătoare încete.
Zingel zingel (pietrar) – specie vulnerabilă şi protejată (Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice - Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare
necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială
avifaunistică; Anexa IV - Specii de interes comunitar Specii de animale şi de plante care
necesită o protecţie strictă; Anexa V A- Specii de interes comunitar - Specii de plante şi
de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din
natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management). Trăieşte în mod constant în ape dulci, pe funduri pietroase şi nisipoase, hrănindu-se cu
viermi, larve de insecte, icre şi pui de peşti. În timpul viiturilor intră de nevoie în bălţi.
Reproducerea are loc în aprilie-mai, femelele depunând icrele pe funduri pietroase. Specie endemică în bazinul Dunării, urcând până aproape de cursul mijlociu al râurilor
Prut, Siret, Olt, Jiu, Timiş, Bega, Criş, Someş.
Herpetofauna identificată în aria protejată Lunca Mureşului În sectorul de interes pentru implementarea proiectului au fost identificate următoarele
specii:
Buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) – specie aproape ameninţată; biotop: băltiri, înmlăştiniri, suportă şi habitate antropizate. Perioada de reproducere este
din martie – aprilie până în august. Specie protejată - Anexa IV A – Specii de interes comunitar - Specii de plante şi de animale care necesită protecţie strictă - Ordonanţă de
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
8
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice).
Broasca verde mare de lac (Rana ridibunda) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice - Anexa V A-
Specii de interes comunitar - Specii de plante şi de animale de interes comunitar, cu
excepţia speciilor de păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul
măsurilor de management); suportă habitate antropizate. Broasca verde mare de lac, poate fi întâlnită pe întreg teritoriul României până la
altitudinea de 1600 m, populând lacuri, bălţi, râuri, heleşteie, canale şi orice luciu de apă.
Reproducerea: cu toate că trăieşte 10-15 ani, maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3
ani. Se reproduce în lunile aprilie şi mai, la temperaturi ale apei ce depăşesc 18 °C.
Brotăcelul (Hyla arborea) - Specie protejată – specie aproape ameninţată (Anexa IV A – Specii de interes comunitor - Specii de plante şi de animale care necesită protecţie
strictă - Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice). Masculul nu
posedă calozităţi nupţiale. Pielea guşii la mascul este încreţită şi colorată închis, pe când
la femelă este netedă şi de culoare albă. În momentul în care se dilată, sacul vocal al
masculului din regiunea guşii, depăşeşte ca volum capul. Reproducere: după ce şi-a petrecut iarna în pământ, spre sfârşitul lunii martie apare la suprafaţă şi se apropie de bălţile unde se va reproduce.
Avifauna identificată în zona proiectului. Pentru identificarea şi determinarea speciilor de păsări s-a folosit ca metodă de cercetare
metoda fâşiilor, s-au facut secţiuni şi s-au delimitat suprafeţe, unde s-au facut numărări şi apoi
s-au desprins concluziile pentru toată suprafaţa potenţial afectată. Pentru identificare şi
determinări s-a mers pe jos şi s-au observat toate păsările de pe cele 2 maluri ale râului şi de
pe partea dreaptă şi stângă a drumului propus pentru modernizare. Distanţa de observare a
păsărilor nu a fost mai mare de 20 până la 50 de metri. Speciile de păsări enumerate pe o
anumită suprafaţă, rezultată prin aplicarea acestei metode, permit concretizarea unor aprecieri
privind dominaţia populaţiilor precum şi a altor caractere cenologice.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
9
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
In urma studiului efectuat pe teren, prin metoda fâşiilor, au fost identificate pe amplasament
şi în vecinătatea acestuia următoarele specii de păsări:
Ciconia ciconia (barza albă) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie. Apropiată omului şi aşezărilor sale, îşi instalează cuibul masiv pe stâlpii electrici, pe hornul caselor ori coama şurei.
Răspândit în Europa şi în ţinuturile palearctice ale Asiei. În România, oaspete de vară,
din martie până în octombrie.
Egretta garzetta (egreta mica) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale
de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Reproducerea: în lunile aprilie-mai, femela depune între 3 şi 5 ouă verzui-albastrui ce sunt clocite împreună cu partenerul. Incubaţia durează între 22—24 de zile, puii părăsind
cuibul înainte de a putea zbura, căţărându-se cu multă abilitate printre crengi.
Cuibăreşte în sudul Europei în colonii, în zone mlăştinoase. Cuibul şi-l construieşte în
colonii adesea mixte, pe arbori în locuri greu accesibile pentru om.
Hirundo rustica (rândunica) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată. Trăieşte în număr mare în localităţi. Suportă habitate antropizate. Rândunica (Hirundo rustica) iernează în Africa subsahariană şi Asia de Sud. Ea se
întoarce primăvara pentru a se reproduce în Europa. Rândunicile sunt păsări foarte
adaptabile, care trăiesc în proximitatea aşezărilor umane, căutând habitate deschise de
toate tipurile (inclusiv în zonele agricole), în apropierea apelor şi pot fi întâlnite adesea în
apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor şi a altor aşezăminte de gen.
Depunerea pontei debutează în a doua jumătate a lunii aprilie. Cuibareşte aproape exclusiv în localităţi, cuibul de rândunică este complet deschis în
partea superioară.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
10
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Parus major (piţigoiul mare) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată. Este unul dintre cei mai cunoscuţi piţigoi, prezent atât în pădurile joase cât şi în cele de munte
până în zona coniferelor. Are creştetul negru, spatele verde-cenuşiu, aripile şi coada
albăstruie, iar partea inferioară e galben-verzuie cu o dungă neagră longitudinală.
Frecvent se întâlneşte în parcuri, grădini, livezi. Cuibăreşte în scorburi, crăpături, ţevi
metalice de garduri, acceptă şi cuiburile artificiale. Cele 10-12 ouă albe, pătate cu ruginiu sunt depuse în luna martie-aprilie, femela le cloceşte 14 zile. Iarna ramân în aceleaşi regiuni, fiind o pasăre sedentară. Suportă habitate antropizate.
Sturnus vulgaris (graurul) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa V C – Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate - are 23 cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe spate şi reflexe verzi-violacee pe cap şi
piept. Cuibăreşte în scorburi dar şi în găuri de ziduri, stâlpi de beton sau sub ţiglele
acoperişurilor. Ouăle, 5-7 la număr, sunt albastru deschis, depuse în aprilie şi clocite 14 zile de ambii parteneri. Creşte două generaţii de pui pe an. Iernează în sud- vestul Europei.
Turdus merula (mierla neagră) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are 27 cm. Specie comună întâlnită în pădurile joase şi de deal, în zăvoaiele apelor, grădini şi
parcuri publice. Masculul este negru, iar femela cafeniu închis. Cuibăreşte în tufişuri,
cuibul este construit din lut şi ierburi, cuibul e plasat de obicei la mică înălţime faţă de sol,
în tufişuri sau la baza unei craci mai groase. Ponta este depusă în luna aprilie, costituită din 4-5 ouă albastru-verzui stropite cu brun, clocite de femelă 14-15 zile. Pe
vară apar 2-3 rânduri de pui. Este o pasăre sedentară, dar efectivele se reînnoiesc cu
exemplare din regiunile nordice. Suportă habitate antropizate. Athene noctua (cucuveaua) - specie protejată (Anexa IV B– Specii de interes naţional
– Specii de plante şi animale care necesită protecţie strictă - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Are 25 de cm, corpul este cafeniu cu pete deschise, pe partea inferioară albicios şi obrajii sunt coloraţi
deschis. Trăieşte pe lângă locuinţele omeneşti în păduri, găuri de maluri, stâncării, depune 5-7 ouă, chiar şi 9, de culoare alba în luna aprilie, clocite de femelă 28 de
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
11
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
zile. Este o specie sedentară. Cuibăreşte în scorburi de copaci, găurile din rape şi ziduri,
poduri, de regulă în apropierea locuinţelor.
Streptopelia decaocto (guguştiucul) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa V C – Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă - Ordonanţă de
urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate – are 28 cm, este o specie cu mare plasticitate ecologică. Coloritul este pământiu în partea din
spate a gâtului are un guleraş negru, aripile sunt mai cenuşii. Cuibăreşte aproape tot
timpul anului, numai în localităţi sau în imediata apropiere a lor, în cuiburi simple
construite din crenguţe sau sârme plasate în copaci sau pe diverse platforme. Ponta este
formată din două ouă albe, ce sunt clocite de ambii părinţi timp de 14 zile. Este sedentar
la noi. Specie cu o mare capacitate de adaptare. Passer domesticus (vrabia de casă) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are
15 cm, este specie antropofilă. Masculul este cafeniu pătat pe spate, cenuşiu pe frunte,
creştet şi piept, negru pe bărbie. Femela are penaj cafeniu-striat. În primăverile calde
cuibăritul începe după prima decadă a lunii martie şi durează până la începutul lunii
august. Este specie sedentară. Specie cu o mare capacitate de adaptare. Suportă habitate antropizate.
Pica pica (coţofana) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are 48 de cm. Coloritul este negru cu alb pe umeri şi piept, iar coada e neagră cu reflexe verzui.
Cuibăreşte în regiunile joase şi cele de deal şi pe văile râurilor. Face un cuib sferic din
crenguţe, cu intrări laterale tapisat în interior cu lut. Ouăle sunt 5-7 depuse în luna aprilie, de culoare verzui cu pete brune. Femela le cloceşte singură 17-18 zile. Este specie sedentară.
Asio otus (ciuful de pădure) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - are 36 de cm, coloritul este cafeniu pătat, cu stropi întunecaţi pe piept. Cuibăreşte în pâlcuri de
pădure în regiunile joase, în coloniile de ciori de semănătură. Ponta este alcătuită din 4-5 ouă albe, depuse în aprilie-mai şi clocite de femelă 28 de zile. Este parţial sedentar la noi. Suportă habitate antropizate.
Ardea cinerea (starc cenusiu) - specie nevulnerabilă şi nu este protejată - trăieşte în regiunile cu climă blândă din Europa, Asia ca şi în din sudul Africii cu excepţia regiunii de
coastă din sudul Namibiei. In regiunile lipsite de îngheţ este sedentar, numai în regiunile
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
12
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
mai reci unde iarna îngheaţă apele este o pasăre migratoare. Stârcul cenuşiu preferă
regiunile de baltă care sunt înconjurate de vegetaţie. In ultimul timp se apropie de zonele
urbane, putând fi văzut în parcurile cu lacuri. Suportă habitate antropizate. In lunile aprilie-mai depune 4-5 ouă de culoare albastru-verzui, a căror clocire este asigurată de ambii parteneri, alternativ. Incubaţia durează între 25-28 de zile.
Anas platyrhynchos (raţa mare) specie nevulnerabilă, dar este protejată - (Anexa V C – Specii de interes comunitar a căror vânătoare este permisă; Anexa V D - Specii de
pasari de interes comunitar a căror comercializare este permisă - Ordonanţă de urgenţă
nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Este considerată o specie migratoare, deoarece populaţiile de raţe mari - Anas platyrhynchos - vin din
regiunile nordice spre zonele cu iarna mai blândă, dar cele care cuibăresc la noi se
comportă ca specie sedentară.
Speciile de păsări menţionate în materialul nostru au fost identificate în apropierea zonei
de interes, iar numărul exemplarelor de păsări se prezintă astfel:
• Ciconia ciconia (barza albă) – 3 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin observaţie
directă.
• Egretta garzetta (egreta mică) – 1 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin
observaţie directă.
• Hirundo rustica (rândunica) – 17 ex. Sexele se deosebesc numai prin compararea
exemplarelor capturate, diferenţa fiind în îngustimea şi lungimea diferită a penelor din
coadă. Sexele nu se pot identifica prin observarea exemplarelor în zbor.
• Parus major (piţigoiul mare) – 27 ex. Sexele sunt foarte asemănătoare, se disting cu greu în teren prin grosimea dungii negre de pe piept şi abdomen. De obicei sexele, cu
excepţia exemplarelor mature nu se pot deosebi cu exactitate.
• Sturnus vulgaris (graurul) – 63 ex;
• Turdus merula (mierla neagră) – 21 ex (11♀ şi 10♂);
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
13
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
• Athene noctua (cucuveaua) – 1 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin observaţie
directă.
• Streptopelia decaocto (guguştiucul) - 16 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual
Masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi
prin observaţie directă.
• Passer montanus (vrabia de câmp) - 91 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual,
masculii sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi
prin observaţie directă.
• Pica pica (coţofana) – 8 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii sunt identici
cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin observaţie
directă.
• Asio otus (ciuful de pădure) – 3 ex. Sexele sunt similare. Ornitologii experimentaţi pot uneori, pe baza nuanţelor de pe „faţa” unora dintre indivizi şi a nivelului striaţiei de pe
piept să determine câte un mascul bătrân, dar de obicei este imposibil să distingi pe
baza observaţiilor masculul de femelă.
• Ardea cinerea (stârc cenuşiu) – 2 ex. Specia nu prezintă dimorfism sexual, masculii
sunt identici cu femelele, din punct de vedere morfologic, neputând fi deosebiţi prin
observaţie directă.
• Anas platyrhynchos (raţa mare) – 15 ex. (12♀ şi 3♂).
Monitorizarea exemplarelor de păsări s-a făcut în perioada iulie-decembrie 2010,
realizându-se în această perioadă câte 3 ieşiri/lună pentru inventarierea speciilor avifaunistice.
Mamifere identificate în aria protejată Lunca Mureşului În sectorul de interes pentru implementarea proiectului (partea Sânpetru German) au fost
identificate următoarele specii:
Spermophilus citellus – popândăul – specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa III – Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea
ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică; Anexa IV A -
Specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă - Ordonanţă de urgenţă nr.
57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
14
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri,
pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. In România,
popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din Podişul Transilvaniei. Spre
deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari,
urcând numai până la 450 m. (Dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Poate fi identificat în
afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana,
Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi
Dobrogea. Trăieşte în colonii, însă fiecare individ are o galerie proprie. Deşi este un
animal sociabil, cea mai mare parte a timpului o petrece în galeriile sale, destul de
complicate, unele fiind folosite permanent, altele ocazional. Galeriile ocazionale sunt
folosite pe timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă, fie la o adâncime maximă
de 120 cm., fiind prevazute cu 1-2 cuiburi. Galeriile permanente, utilizate pentru
hibernare, au o structură mai complicată şi ating o adâncime de peste 2 m. Cuibul este
amplasat în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt variabile.
Acesta este confecţionat din resturi vegetale, frunze uscate de graminee, tulpini, fire de
lana, bucăţi de hârtie sau de pânză şi alte materiale. Cuibul le serveşte atât pentru
hibernare, cât şi pentru creşterea puilor. Arhitectonica galeriei variază în funcţie de sol,
condiţiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârsta, de ex.). Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din hibernare. In această perioadă masculii au un comportament agresiv unii faţă de alţii. Femelele nasc 2 până la 9 pui (cel
mai frecvent 4 sau 5), după o perioadă de gestaţie de 25-28 de zile. Alăptatul durează 6
săptămâni, iar puii ating maturitatea sexuală la un an de la naştere, după perioada de
hibernare.
Popândăul (Spermophilus citellus) a fost identificat în apropierea zonei de interes, mai
exact în apropierea digului. Zona în care a fost identificată este neîmpădurită,
necultivată, dar înierbată.
Plecotus auritus - liliacul urechiat - specie nevulnerabilă şi nu este protejată. Răspândit în toată Europa. La noi destul de comun şi mai mult singuratic decât în colonii,
prin scorburi, podurile caselor, cavouri, peşteri, etc. Iese la vânat când se întunecă
complet şi vânează toată noaptea. Zboară mai ales prin păduri, poieni, livezi. Suportă habitate antropizate.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
15
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Sciurus vulgaris (veveriţa) - specie nevulnerabilă, dar este protejată (Anexa V A – Specii de importanţă naţională - Specii de plante şi de animale de interes national ale
căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management -
Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice); suportă habitate antropizate. Este o specie arboricolă de talie mică. Corpul este alungit şi svelt. Pavilioanele urechilor
sunt bine dezvoltate şi au la vârfuri câte un smoc de peri. Coada este lungă şi stufoasă.
Coloritul dorsal este brun, iar ventral şi pe piept este alb. Poate folosi membrele
anterioare pentru susţinerea hranei în timpul hrănirii. Perioada de reproducere începe din primele luni ale anului şi ţine până la sfârşitul verii. O femelă poate da naştere la două generaţii de pui pe an.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
16
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Perioada de reproducere la principalele specii de interes comunitar şi naţional
Specia Lunile anului
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Aspius aspius (avat)
Cobitis taenia (zvârluga)
Gobio albipinnatus (porcuşor de şes)
Misgurnus fossilis (ţipar)
Pelecus cultratus (săbiţa)
Rhodeus sericeus amarus (boarţa)
Zingel zingel (pietrar)
Bombina variegata (buhaiul de baltă
cu burta galbenă)
Rana ridibunda (broasca verde mare
de lac)
Hyla arborea (brotacelul)
Ciconia ciconia (barza alba)
Egretta garzetta (egreta mica)
Sturnus vulgaris (graurele)
Athene noctua (cucuveaua)
2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA BIODIVERSITĂŢII În timpul realizării proiectului şi în perioada de funcţionare a obiectivului nu se aduc
modificări ale suprafeţelor pădurii, mlaştinii sau a zonelor umede.
Un IMPACT SEMNIFICATIV asupra mediului există datorită faptului că în zona de interes
există o balastieră care exploatează agregatele minerale din albia minoră a râului Mureş. Prin
emiterea acordului de mediu pentru construirea unui pod rutier peste râul Mureş se reduce
semnificativ impactul asupra mediului deoarece balastiera trebuie să-şi sisteze activitatea din
zona de interes.
Modernizarea drumului judeţean DJ 709E va reduce poluarea fonică şi poluarea cu
particule în suspensie (praf).
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
17
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
3. SOLUŢII/MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITATII Datorită faptului că în sectorul investigat au fost identificate unele specii protejate, se
impun următoarele soluţii/măsuri pentru a reduce impactul asupra biodiversităţi:
• efectuarea lucrărilor de construcţie în albia minoră a râului să se facă în afara perioadei
de reproducere a speciilor de peşti de interes comunitar şi naţional (conform diagramei
GANT anterioare);
• executarea lucrărilor de construcţie a pilelor din albia minoră în batardouri cu palplanşe
metalice pentru evitarea contaminării râului Mureş şi implicit biodiversitatea acvatică;
• drumul judeţean DJ 709E va fi prevăzut cu indicatoare de avertizare rutieră (reducere de
viteză, atenţie animale sălbatice etc.). Astfel se evită accidentele cauzate de
autovehicule în rândul animalelor;
• se vor amenaja pasaje de trecere subterane pentru animale (stabilirea punctelor de
trecere se va face împreună cu administraţia parcului);
• reducerea zgomotului produs de autovehicule se va realiza prin amplasarea de panouri
fonoabsorbante, acolo unde se constata ca este nevoie de acest lucru;
• lucrările de modernizare a drumul judeţean DJ 709E se vor efectua în afara perioadei de
cuibărit/reproducere (conform diagramei GANT anterioare);
• utilizarea de utililaje şi mijloace de transport silenţioase pentru a diminua zgomotul
datorat activităţii de construcţie precum şi echiparea cu sisteme performante de
minimizare şi reţinere a poluanţilor în atmosferă;
• refacerea în scurt timp a habitatelor naturale afectate de lucrări. Pentru refacerea
habitatelor se vor folosi exclusiv specii autohtone locale.
4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES
COMUNITAR ÎN URMA IMPLEMENTĂRII PP
Ca urmare a implementării PP, statutul de conservare a speciilor şi a habitatelor de
interes comunitar care fac parte integrantă din situl „Lunca Mureşului” va fi influenţat pozitiv din
următoarele motive:
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
18
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
• Transportul va fi realizat în mod „organizat”, se vor evita rutele ocolitoare chiar
prin zona strict protejată sau apropierea acesteia, situate la o distanţă de aprox.
600-800 m faţă de proiectul în cauză, astfel că nu vor fi pericilitate flora şi fauna
pentru care acest sit este declarat;
• Nivelul de poluare cu pulberi datorită drumului pietruit şi neamenajat va scădea
simţitor prin realizarea proiectului;
• Prin realizarea podului, nu va fi afectată fauna la fiecare trecere cu ajutorul
bacului (aici se face referire la undele produse de bac în timpul transportului,
zgomotul produs de acesta sau poate chiar şi o posibilă poluare cu
carburanţi/scurgeri în timpul transportului).
DE MENŢIONAT FAPTUL CĂ ÎN PREZENT ÎN ACEASTĂ ZONĂ, TRANSPORTUL
ORICUM ARE LOC, CHIAR DACĂ ESTE IMPLEMENTAT SAU NU VIITORUL PROIECT.
Prin implemetarea proiectului, statutul de conservare al speciilor ar putea fi afectat doar
în timpul lucrărilor de execuţie, dar dacă se respectă cu stricteţe condiţiile impuse în timpul
lucrărilor, acest impact poate fi mult diminuat.
5. RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR CA URMARE A
IMPLEMENTĂRII PP
O arie naturală protejată funcţionează ca un tot unitar, adică fiecare intervenţie antropică
poate influenţa activitatea acestuia dacă nu este realizată în concordanţă cu statutul de
conservare al speciilor şi habitatelor din regiune. De aceea este nevoie de respectarea strictă a
tuturor condiţiilor impuse, la fiecare intervenţie.
Relaţiile dintre speciile de plante şi animale, precum şi a animalelor cu habitatele
respective (în special în zona strict protejată), sunt foarte importante deoarece asigură
menţinerea lor în zonă.
Prin implementarea proiectului, râul Mureş nu va avea de suferit deoarece podul va
prelua tot transportul rutier dintre cele două maluri, iar fauna şi flora precum şi habitatele nu vor
fi afectate la fiecare trecere.
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
19
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
Din punct de vedere al realizării drumului, vor fi evitate toate potecile actuale, drumurile
colaterale, parcurse de oameni şi maşini ce pot tulbura integritatea ariei naturale protejate.
6. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INCLUSIV EVOLUŢII/SCHIMBĂRI CARE SE POT PRODUCE ÎN
VIITOR PRIN IMPLEMENTAREA PP
În concordanţă cu Planul de management elaborat de custodele Parcului Natural Lunca
Mureşului precum şi a cercetătorilor, starea de conservare a acestei arii naturale protejate este
în cea mai mare parte favorabilă.
Tabel. nr. 1. Statut de conservarea al habitatelor de interes comunitar din arealul Parcului Natural ,,Lunca Mureşului’’
Sursa: Planul de Management al Parcului Natural Lunca Mureşului
Habitate de interes comunitar
Structura şi funcţionalitatea
Statut de conservare
Ape stătătoare oligotrofe
până la mezotrofe cu
vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau
Isoeto/Nanojuncetea
Reprezentat de braţele
moarte ale Mureşului şi de
bălţile şi mlaştinile din teren
deschis în special din zonele
Ceala şi Bezdin
Favorabil
Lacuri eutrofe naturale cu
vegetaţie tip Magnopotamion
sau Hydrocharition
- Favorabil
Lacuri distrofice şi iazuri - Favorabil
Râuri cu maluri nămoloase
cu vegetaţie de Chenopodion
rubri şi Bidention
Reprezentat de Râul Mureş
1300 ha, 88 km în aria
protejată
Favorabil cu excepţia zonelor
de lucru ale balastierelor şi
consolidărilor de mal
Tufărişuri subcontinentale
peri-panonice
Răspândite în special între
Felnac şi Secusigiu Favorabil
Comunităţi de lizieră cu
ierburi înalte higrofile de la
Pe ambele maluri ale
Mureşului de la Arad la Favorabil
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
20
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
nivelul câmpiilor până la cel
montan şi alpin
Nădlac şi doar pe malul
stâng de la Nădlac la Cenad
Pajişti aluviale din Cnidion
dubii
În special între Felnac şi
Secusigiu Favorabil
Pajişti de altitudine joasă
(Alopecurus pratensis,
Sanguisorba officinalis)
În special între Felnac şi
Secusigiu Favorabil
Păduri ripariene mixte cu
Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din
lungul marilor râuri
(Ulmenion minoris)
Habitatul este în general
grupat şi este răspândit în
toate cele şase unităţi de
producţie.
15% din suprafaţa acoperită
este reprezentată de
antropohabitate cu potenţial
de revenire la forma naturală.
Nefavorabil
Zăvoaie de Salix alba şi
Populus alba
Ocupă suprafeţe compacte
în lungul râului Mureş, dar şi
suprafeţe mai mici printre
suprafeţe ocupate de
habitatul 91F0
Favorabil
Prin implementarea proiectului propus „Construire pod rutier peste râul Mureş pe DJ 709 E la km 3+160, modernizarea drumului judeţean DJ 709 E” se va produce un impact nesemnificativ asupra faunei, florei, habitatelor din zonă.
7. ALTE INFORMAŢII PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INCLUSIV POSIBILE SCHIMBĂRI ÎN EVOLUŢIA NATURALĂ A
ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PRIN IMPLEMENTAREA PP Pentru o mai bună conservare a acestui sit de interes comunitar considerăm că proiectul
„Construire pod rutier peste râul Mureş pe DJ 709 E la km 3+160, modernizarea drumului judeţean DJ 709 E” va avea un impact nesemnificativ asupra integrităţii şi stării de conservare favorabile a ariei naturale protejate.
Acest proiect finalizează unul deja început (în zonă există un drum pietruit pe care se
realizează circulaţia actuală, o trecere cu bacul a râului Mureş). Ceea ce se realizează este
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
21
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
doar modernizarea drumului şi construirea podului rutier peste râul Mureş, fapt ce va atrage
după sine o mai bună conservare a ariei naturale protejate.
Lucrările permise în cadrul siturilor Natura 2000 se pot realiza în spiritul unei dezvoltări
durabile, neafectând în mod semnificativ flora şi fauna pentru care situl a fost desemnat.
8. ALTE ASPECTE RELEVANTE PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR PRIN IMPLEMENTAREA PP
În condiţiile respectării măsurilor prezentate în studiul de evaluare adecvată, impactul
prognozat asupra zonei de implementare a proiectului, în perioada de construcţie şi funcţionare
este minim.
Ţinând cont de faptul că majoritatea speciilor de animale din Parcul Natural Lunca Mureşului pot ocupa în perioada de realizare a investiţiei precum şi în perioada de exploatare a podului/DJ 709E alte habitate din proximitatea zonei de lucru, se consideră că impactul asupra faunei terestre şi acvatice este redus (nesemnificativ). Mai mult după executarea lucrărilor de construcţie fauna poate să recolonizeze habitatele din vecinatatea investiţiei nou create. Prin măsurile adoptate de beneficiar (exemplificate la cap 3 a prezentului material) se va urmării reducerea la minim a impactului asupra faunei. Zona în care se va realiza proiectul „Construire pod rutier peste râul Mureş pe DJ 709 E la km 3+160, modernizarea drumului judetean DJ 709 E”, face parte din Parcul Natural Lunca Mureşului, însă nu este inclusă în zona de protecţie integrală ( zona în care se va realiza
investiţia face parte din zona de management durabil Sursa: Planul de Management al Parcului
Natural Lunca Mureşului )
Este o zona oarecum „deja antropizată” datorită comunităţilor locale prezente în aria
respectivă.
Traficul din zona, la finalizarea lucrărilor se va realiza în condiţii mai bune, cu un impact
redus asupra mediului comparativ cu situaţia actuală.
KVB ECONOMIC FILIALA CLUJ NAPOCA SRL DIRECTOR
CRISTINA CORPODEAN
-
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
22
Consilui Judetean Arad
Bucuresti Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureşti Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 E-mail: [email protected], Web: www.kvb.ro
Cluj Napoca Strada Emil Racovita, Nr. 25 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045 E-mail: [email protected], [email protected]
9. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. PLANUL DE MANAGEMENT LUNCA MUREŞULUI INFERIOR (ROSCI0108 ŞI
ROSPA0069) – septembrie 2007.
2. BOTNARIUC N., TATOLE Victoria – 2005 – Cartea Roşie a vertebratelor din România;
Tipografia Curtea Veche, Bucureşti.
3. TATOLE Victoria – 2010 – Managementul şi monitoringul speciilor de animale Natura
2000 din România; Ed. Excelsior Print, Bucureşti.
4. TATOLE Victoria, IFTIMIE Al., STAN Melaniya, IORGU Elena, IORGU I., OŢEL V. –
2009 – Speciile de animale Natura 2000; Ed. Imperium Print, Bucureşti.
5. COMBROUX Isabelle, SCHWOERER Christian-Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România.
6. GABRIEL L., STĂNCIOIU T., TUDORAN M. –Habitate forestiere de interes comunitar –
Ameninţări potenţiale; Ed. Univ. “Transilvania”, Braşov.
7. STANESCU D., Pirvulescu L. – Timisoara si pasarile ei, Ed. Tempus, Timisoara 2008.
8. ARSENE G., BANADUCT D., BANATEAN-DUNEA I., BITEA N., DUMA I., FRATILA E.,
GROZEA I., ILIE V., MORET J., PARVULESCU L., STANESCU D. – 2007 - Caiet de
habitate si specii; Ed. Balcanic, Timisoara
9. BĂNĂŢEAN-DUNEA I. – 2008 - Zonarea piscicolă a râului Nădrag; Somnul - Revista
A.P.S. Timişoara, Anul XI, nr. 11,Ianuarie; Ed. Revista Pardon, Timişoara. P.: 19.
10. MANEA I.Gh. – 1985 – Aclimatizarea de noi peşti şi alte organisme acvatice; Ed. Ceres
Bucureşti.
11. PĂCALĂ N., KORBULY B., DUMITRESCU M. – 2006 – Biologia reproducerii peştilor;
Ed. Pardon, Timişoara.