Obiect: Criminalistica

Profesor. Boris Talpă (judecător Jud. Dubăsari)

Obiect tehnico-juridic.

Bibliografie:

1. „Tratat de criminalistică” Emilian Stancu

2. „Criminalistica” Simion Doraș3. „Monografii” Gheorghe Golubenco

4. „Metodica Criminalistică” Mihai Gheorghi ăț

1. Tema: No iune, obiect i sarcini ale criminalisticii.ț ș

No iunea de Criminalisticăț

Criminalistica este o tiin ă despre legită iel apari iei acumulării, examinării, aprecierii i ș ț ț ț șutilizării probelor, cât i despre mecanismul infrac iunii, participan ii la infrac iune, ș ț ț țelaborarea i aplicarea în legătură cu aceasta a metodelor i mijloas=celor de descoperire ș ș

i prevenire a infrac iunilor.ș ț

Obiectul

Legită ile, rela ii obiective cunao terea cărora este necesară pentru căutarea cu succes i ț ț ș șprevenirea infrac iunilor.ț

Aceste legită i ale realită ii obiective sunt clasificate în trei grupe:ț ț

1. Legită iele apari iei i dezvoltării legăturilor i rela iilor în mecanismul infrac iunii ț ț ș ș ț ț(legătura dintre ac iune sau inac iune i rezultat, repetarea ac iunii în situa ii ț ț ș ț țsimilar, stereotipul comportării suboiectului infarc iunii etc.)ț

2. Legită iel infarc iunii, conceperea i realiarea metodei de săvâr ire i camufare a ț ț ș ș șinfrac iunii, legătura mijlocului de săvâr ire cu personalitatea infractrului, ț șdependen a mijlocului de săvâr ire cu circumstan ele concrete de săvâr ire.ț ș ț ș

3. Legită iel apari iei i decurgerii fenomenelor legate de infrac iune, care au ț ț ș țimportna ă la cercetare: conspirativitatea pregăr=tirii în vederea săvâr irii ț șinfrac iunii, alegerea mijlocului i metodei de comitere, cunoa terea obiectului ț ș șatentării criminale etc.

Criminalistica ca tiin ă are ca obiecte de studiufaptele, fenomenele, procesele în care se ș țdepistează prezen a următoarelor elemente indicate: activitatea criminal, activitatea de țdepistare, descoperire i cercetare a infrac iunilor, obiecte material re inute ca corpuri ș ț țdelicte, procesul de formare i deounere a declara iilor de către martori, bănui i, învinui i, ș ț ț țprocedeele tactice de ob inere a acwestor declara ii veridice. ț ț

Sarcinile criminalisticii

Sarcina generală a criminlaisticii o constituie acordarea ajutorului intellectual organelor de

urmărire penală în lupta cu criminalitatea.

Ca sarcini concrete ale criminalisticii sunt enumerate următoarele:

a) Cunoa terea mai profundă ale legită ilor obiective care formează obiectul ș țcriminalisticii, dezvoltarea teoriei generale a criminalisticii, dezvoltarea teoriilor

particulare,elaborarea metodelor, mijloacelor procedeielor i recomandărilor noi la șdescoperirea, cercetarea i prevenirea infrac iunilor.ș ț

b) Elaborarea i înnoirea asigurării tehnicilor criminalisticii a cercetării criminalisticii șprin îmbunătă irea performan elor ob inute în tiin ele tehnice, fizice, umanitare ț șț ț ș țetc.

c) Elaborarea mijloacdelor i metodelor de prevenire a infrac iunilor.ș țd) Cunoa terea, studierea performan elor i a succeselor atinse de criminali tii de ș ț ș ș

peste hotare i a practicii criminalistice interna ionale. ș ț

2. Tema: Sistemul criminalisticii

Sistemul criminalisticii îl constituie un system interdeoendent de comportamente

sau păr i. Acesta este compus din trei coampartimente(teoria generală)ț1. Tehnica criminalistică

Cuprinde în sine recomandările tiin ifice de aplicare a metodelor i mijlaocelor ș ț ștehnice destinate acumulăriii i examinării probelor i efecturării altor măsuri ș șde descoperire i prevenire a infrac iunilor. ș țTehnica criminalistică con ine domenii ca: ț- Gabitologia judiciară

- Balistica judiciară

- Metode i mijloace tehnico-criminalisticeș- Fotografia judiciară

- Cercetarea documentelor

- Cercetarea scrisului.

2. Tactica criminalistică

Este un sistem de legită i tiin ifice bazate pe recomandările referitoare la ț ș țorganizarea i planificarea cercetării infrac iunilor, stabilirea recomandărilor i ș ț șa metodelor de comportare a persoanelor implicate în cercetarea infrac iunii. țTactica crimnalistică are ca scop aplicarea cât mai eficientă în procesul cercetării

infrac iunilor a procedeelor tactice de efectuare a actelor de urmărire penală, țrecomandă aplicarea anumitor mijloace tehnico-criminalistice la efectarea

acestora, din care motiv, tactica i tehnica păstrează legătura între ele.șTactica criminalistică oferă posibilitatea efecturii diferitor modalită i de țcercetare(Ex. deplasarea la fa a locului, efectuarea propriu-zisă a carcetării faza țstatic/faza dinamică)

3. Metodica criminalistică

Metodica cercetării i prevenirii anumitor tipuri de infrac iuni include în sine ș țlegită ile tiin ifice, indica iile i recomandările metodologice la cercetare a ț ș ț ț șomorurilor, furturilor, tâlhăriilor, escrocheriilor, accidentelor rutiere etc.

3.Temă: Metodele criminalistice

Metodele criminslisticii sunt mijloace de solu ionare a sarcinilor tiin ifice în procesul ț ș țcercetărilor criminalistice, teoretice i apliicarea lor în practică.ș

Metodele elaborate i applicate de către criminalistică pot fi clasificate după diferite criteriiș

logice.

După criterial generalită ii, metodele criminalisticii pot fi distribuite în ț general tiin ificeș ț

i special.ș

Metodele general tiin ifice sunt aplicabile în toate ramurile de tiin ă i sferele de ș ț ș ț șactivitate practică. La acestea se atribuie:

1. Metode ra ionale de percepereța) Observarea – perceperea oricărui fenomen

b) Descrierea – se indică la semnele obiectelor fiind un mijloc de fixare a

informa iei observatețc) Compararea – obiecte ale comparării sunt urmele formă, urmele materie,

informa ii memorte.țd) Eperimentul i reconstituirea fenomenului, evenimentului pentru ci=unoa tereaș ș

legită ii lui.țe) Modelarea – constă în schimbarea obiectului original cu un model special

confec ionat. ț2. Metode logice:

a) Analiza

b) Sinteza

c) Induc ațd) Deduc iațe) Ipoteza

f) Analogia

3. Metode matematice:

a) Măsurarea – greutatea volumul

b) Calcularea - -

c) Calculi geometrice – planuri, schi e…țd) Modelare matematică

4. Metodele cibernetice:

4.Temă: Legătura criminalisticii cu alte tiin eș ț

5. Temă: Identificarea criminalistică

1. Indentificarea criminalistică. Ionescu .L Sandu. D

2.L. Cârjan Curs de criminalistică Ed. Curtea Veche

3.E. Stancu Tratat de criminalistică, Editura Universitară

Criminalistica – tiin a contra crimeiș ț

„Criminalistica se întemeiează, pe faptul că un infractor, cel mai adesea fără tirea sa, lasă șîntotdeauna urme la locul faptei; reciproc, el prelevă pe corpul său, pe haine i pe obiectele șpurtate alte urme, toate indicia, de obicei imperceptibile dar caracteristice.” (Ceccaldi)

Furt cu pătrundere în încăpere, prin for area u ii.ț ș

1. Arma crimei

2. Chei speciale

3. Chibrituri

4. Fragmente de vopsea

5. Fragmente de materiale de construc iiț6. Lăcat, păr ile lor, alte tipuri de încuietoriț7. Mucuri de igarăț8. Rumegu , bucă i de lemnș ț9. Urme de spargere(for are)ț10. Sânge

Urme în locuin ăț

1. Cioburi de sticlă

2. Deteriorări ale geamului

3. Fibre de esătură sau alte materialț4. Încăl ăminte, articole de vestimenta ieț ț5. Instrumente de spargere

6. Mucuri de igarăț7. Obiecte, probabil lăsate de infractor

8. Fire de păr

9. Sânge

10. Urme de buze

11. Urme de mâini

12. Urme de picioare

13. Urme de spargere

14. Particule de vopsea

Stabilirea adevărului în justi ie se realizează prin intermediul probelor. ț

Art. 93 alin. (1) CPP – „Probele sunt elemente de fapt dobândite…”

Obiectul proba iunii este cee ace trebuie dovedit: fapte, împrejurări, stări sau situa ii…ț ț

Valoarea probantă a urmelor care sunt investigate de criminalistică se disting prin

identificarea probelor i indiciilor.ș

Semnifica ia identificatoare a urmelorț

În fun ie de modul de formare se disting:ț Urme statice

Urme dinamice

Urme de suprafa ăț Urme de adâncime

Urme de stratificare

Urme de desrtatificare

Urme vizibile

Urme latente.

Identificarea persoanei – constă în stabilirea identită ii infractorului, a victimei, a țcadavrului, a persoanei dispărute, necunoscute sau care î i ascunde identitatea încercând șsă se sustragă urmăririi penale, judecă ii ori executării pedepsei. ț

Ca elemente de apreciere se iau în considera ie:ț

Identificarea după semnalmentele exterioare

a) Semnalmente anatomice: (sex, vârstă, înăl ime, constitu ie, culoarea părului, forma ț țfe ei, cicatrici etc.)ț

b) Semnalmente func ionle (expresia fizionomiei, atitudinea, gesticula ia, mersul, ț țvocea);

c) Semen particulare (cicatrici, pete, negi, malforma ii congenitale, tatuaje etc)ț

Identificarea după fotografie

Identificarea antropologică se bazează pe caracterele de grup i individuale de ordin șanthropologic constând în particularită i morfologice normale i patologice, de pildă aleț ș

sinusului cranian, ale maxilarelor sau ale sistemului dentar. Identificarea antropologică

se aplică atât persoanelor în via ă, cât i cadavrelor.ț ș

Reconstiturea fizionomiei după craniu

Identificarea urmelor papilare – digitale, palmare i plantare – constituie, până l șmomentul de fa ă, mijlocul cel mai sigur de individualizare a persoanei. ț

Iurghen Torvald - Criminalistică

Identificarea după urmele plantare – ale piciorului gol(mărime, forma degetelor etc.)

Identificarea după urmele de din i ț – urme de adâncime, mu cături, sau chiar șperforare ale pielei.

Identificarea după urmele de buze – amprentele labiale apar de obicei pe pahare,

tacâmuri

Identificarea după urmele de urechi – aceste urme sunt rare.

Identificarea după urmele de unghii – acestea apr pe corp în cazul unei starngulări.

Identificarea după urmele biologice – biocriminalistica- (saliva, sânge, spermă sau

alte fluide) se depistează cu ajutorul lampei ultravioletă.

Identificarea genetică – constă în determinarea codului genetic al fiecărui individ,

descoperire de data recentă, care prefigurează o adevărată revolu ie în domeniul țidentificării criminalistice: a a-numita ș amprentă genetică.

Identificarea după miros – Mirosul, care poate fi la locul faptei, reprezintă un alt

indiciu asupra identită ii persoanei. În R. Moldova sunt foosi i câinii special dresa i.ț ț ț

-fiecare prsoană are propriul miros

- miros de la locul de muncă

- mirosul în func ie rasă ț

- miros de parfum

- mirosuri produse de anumite boli

- miros de medicamente

Identificarea persoanei după voce i vorbire ș se bazează pe idividualitatea

caracteristicilor vocale i pe men inerea lor relative constantă de la postpubertate i ș ț șpână la sfâr itul vie ii. Particularită ile procesului de fona ie sunt determinate de ș ț ț țconstruc ia aparatului fonator(plămâni, coarde vocale, gură i nas).ț ș

Identificarea instrumentelor i obiectelor ș

Instrumente de lovire –

a) Instrumente contondente

b) Instrumente în epătoarețc) Instrumente tăietoare-despicătoare

d) Instrumente de spargere

Mijloace de transport

a) Auto

b) Cu trac iune animalț

Arme de foc

Pistol, armă automată

Instrumente de reproducere

a) aparat foto, video, copiator Xerox,

Urme soloidea) dure

b) moi

Substan e lichideț

Substan e gazoaseț

Etapele identificarii criminalistice

Trăsături caracteristice

6. Balistica judiciară Reprezintă o ramură distinctă a tehnicii criminalistice, destinată examnării armelor de foc

Are trei componetnte

1. Balistica interioară- studiază fenomenele produse în interiorul armei la efectuarea tragerii

2. Balistica exterioară - studiază fenomenele ce se produc din momentul în care glontele părăse te gura evii i până la atingerea intei(petraiectorie).ș ț ș ț

3. Blistica intei – cercetează fenomenele ce se produc la intă.ț ț

Spre deosebire de balistica general, balistica judiciară î i propune să identifice o armă șdupă urmele lăsate de pe tub

Legea nr. 130 din 08.06.2012 privind regimul armelor i a muni iilor cu destina ie ș ț țspecial.

Legea privind modul de aplicare a for ei fizice, a mijloacelor speciale i a armelor ț șde foc nr. 218

Art. 129. Armele Cod Penal

Arma de foc – un dispozitiv ethnic destinat nimicirii sistemelor vii cu tragerea de

proiectile puse în mi care de energia gazelor, formate ca urmare a exploziei puberii sau șa unui substituient al acestuia.

Clasificarea armelor de foc

Arme militare

Arme de apărare sau autoapărare

Arme de tir

După modul de func ionare:ț

Arme simple

Arme cu repeti ieț

Arme semiautomate

Arme automate

După construc ia canalului eviiț ț

Arme cu eava lisăț

Arme cu eva ghintuităț

Arme cu evi combinateț

După calibru

Calibru mic 6,35mm

Calibru mijlociu 6,35 i 9 mmș

Calibru mare – peste 9 mm

După lungimea eviiț

Arme cu eava lungă arme de vânătoareț

Arme cu eava mijlocie Kala nicovț ș

Arme cu eava scurtă revolverț

Ansamblul mecanismelor de închidere, percu ie i scoatere a tubului ars.ț ș

Elementele din care este format un cartuș

Proiectilul(glon ul) se prezintă sub forma gloan elor, alicelor sau mitraliilor.ț ț

Un glon e compus din miez de o el sau plumb ț ț Mai sunt i ș alice confec ionate din plumbț

Tubul cartu ului, ș confec ionat din metal plastic sau cartonț

Încărcătura de pulbere

Pulbere coloidală – praful

Elementele tragerii

Viteza proiectilului

Traiectoria

Bătaia armei

Urmele formate de arme pe cartuș

Urmele de pe glon - ț au prin excelen ă un character dynamic. Dacă eava este ghintuită ț țrămân stria ii pe glonte.ț

Urme pe corpul uman

Tema: Bazele tehnicii criminlistice

Tehnica criminalistică este un compartiment al criminalisticii care con ine metode i ț șprocedee tiin ific documntate de tiin ele fizice i tehnice applicate la descoperirea, ș ț ș ț șfixarea, ridicarea, examinarea i interpretarea urmelor material ale infrac iunii cât i ș ț șprevenirea lor.

Ridicarea urmelor infrac iunii i a altor obiecte presupune: împachetarea lor, oformarea ț șprocesuală pentru anexarea ulterioară în calitate de probă la dosarul penal.

Mijloace de depistare a urmelor infrac iunii:ț

1. Mijloace de iluminare care constau din diferite surse de lumină artificială care sunt

applicate în cazul insuficien ei acesteia sau la necesită ile posibilită ilor de ț ț țfotografiere, înregisttrare video etc.

2. Mijloace optice: diferite unlete de mărire care permit lărgirea limitelor

posibilită ilor obi nuite a ochilor: lupa, microscopul..ț ș3. Mijloace de căutare destinate pentru descoperirea unor obiecte, cadavre, metale etc.

4. Mijloace chimice aplicate la rezolvarea urmelor de provenien ă biologică: vaporia deț

iod.

Procesul de fixare a urmelor infrac iunii se caracterizează printr-un ir de ac iuni ț ș țcriminalistice. Fixarea presupune stabilirea precisă a locului depistării crimei, obiectului

material de probă, aprecierea stării sale la momentul depistării, alegerea metodelor i șmijloacelor de fixare a urmelor infrac iunii:ț

1. Mijloace fotografice: aparate de fotografiat de diferite modele i accesorii.ș2. Mijloace de măsurare – se folosesc pentru deosebirea caracteristicilor constitutive

i mărimilor reale a obiectelor depistate: riglă, ubler, compass, raportor etc.ș ș3. Materiale pentru realizarea mulajelor i copiilor: sunt folosite în majoritatea ș

cazurilor la fixarea urmelor de adâncime(gips, ceară, parafină, silicon) pentr fixarea

urmelor papilare sunt folosite pelicule dactiloscopice, prafuri magnetice.

Mijlocul principal de fixare este descrierea în procesul verbal al ac iunii de țurmărire penală.

Tema: Fotografia judiciară

Face parte din compartimentul tenhnicii criminalistice.

Fototgrafia judiciară reprezintă ansamblul de procedee tehnico- tiin ifice necesare ș ținvestigării, fixării, redării rezultatelor criminalistice sub forma imaginilor fotografice.

Avantajele fotografiei judiciare

Fotografia judiciară diferă de fotografia obi nuită diferă prin :ș

a) Fidelitatea în fixarea i redarea imaginii locului fapteișb) Obiectivitatea în prezentarea datelor ob inutețc) Rapiditatea i relativa simplitate de executare a fotografieișd) Eviden a probatorie a fotografieițe) Influen a psihologică pe care o poate avea asupra învinuitului sau ț

inculpatului.

Importan a fotografiei judiciareț

Serve te ca mijloc de fixare a rezultatelor cercetării criminalistice la fa alocului, ș țcompletând procesul verbal de cercetare la fa a locului sau ilustrând demonstrativ țrapoartele de constatare tehnico- tiin ifică sau de expertiză criminalistică.ș ț

a) Fixează tabloul general al locului comiterii infrac iunii, a a cum el se priezintă în ț șrealitate

b) Înregistrează unele aspecte i stări de fapt de la fa a locului care din cauza unor ș țîmprejurări subiective a dimensiunilor i a a ezării lor nu au fost percepute de ș șpersoanele care au cercetat locul faptei.

Clasificarea fotografiei judiciare

1. Fotografia judiciară operativă – la fa a locului. Se înscrie printre cele mai folosite țmijloace. Se execută de către criminali ti în vederea fixării locului fapteișa) Fotografia judiciară la fa a loculuițb) Fotografia judiciară de supraveghere operativă

c) Fotografia judiciară de semnalmente

d) Fotografia judiciară de reconstituire la perchezi ie, la prezentarea pentru țrecunoa tere.ș

2. Fotografia de examinare – exlusiv în condi ii de laboratorț- Reprezintă un ansamblu de procedee destiate cercetării în condi ii de ț

laborator a mijloacelor materiale de probă precum i a fixării rezultatelor șinvestigării tehnico- tiin ifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de laș ț

locul faptei.

Fotografia de examinare în radia ii vizibile:ța) Fotografia de comparare

b) Fotografia de umbre

c) Fotografia de reflexe

d) Fotografia de contrast

e) Fotografia de separare a culorilor

Fotografia de examinare a radia iei invizibile:ț

a) Fotografia de examinare în radia ii ultravioletețb) Fotografia de examinare în radia ii infraro iiț șc) Fotografia de examinare în radia ii rotghen, gamma, beta i neutroniceț ș

Microfotografia i holografia.ș

Fotografia judiciară operativă

Reie ind din scopul i sarcinile fotografiei judiciare opeartive, în practicacriminalistică ș șse aplică metoda panoramică, măsurării fotografice, de reproduc ie, de semnalmente, țstereoscopice, marcrofotografie etc.

Fotografia prin metoda panoramică:

- Reprezintă fotografierea locului faptei prin mai multe fotografii i se șefectuează prin 2 metode:

a) Panoramă circulară;

b) Panoramă lineară.

Metoda măsurării fotografice se efectuiază cu ajutorul unei rigle speciale sau cu ajutorul

oricrei rigle care ne poate ajuta la măsurarea obiectului fotografiat.

Această metodă se efectuează ,...

Metoda stereoscopică – un aparat special cu 2 obiective

În cazuri de explozie aviatică,

Metoda de reproduc ie –ț metoda tip scaner

Metoda signalitică – fotografierea infractorului frontală i din profil(partea stângă sau șpartea cu anumite semnalmente)

Conform acestei metode - persoana trebuie să fie pieptănată cu urechea dezgolită.

În cazul cadavrelor – se efectuaiză după efectuarea toaletei cadavrului(spălarea i în șanumite cazuri i se efectuaiză machajul natural.)

Tipul de fotografii efectuate la fa a locului:ț

1. Fotografia de orientare – poate fi fotografie de orientare- panoramică. Se fixaează

punctele de reper. Ca puncte de reper pot servi: clădirile, străzile, stâlpii, conductele

de gaze, bornele kilometrice etc.

Poate unitară sau formată din mai multe

2. Fotografia schi ă- cuprinde doar locul faptei fără puncte de reper. țAceasta poate fi făcută prin metoda panoramică, pe segmente sau încruci at.ș

3. Fotografia obiectelor principală(fotografia de nod sau nodală):

- În cazul unui omor este fotografiat cadavrul – fotografiat de sus,

perpendicular din partea stângă i din partea dreaptă. Se interzice șfotografierea din partea capului sau a picioarelor.

- În cazul în care cadavrul este în pozi ie ezândă- se fotografiază din fa ă oi ț ș ț șdin lateral. Eventual i din spate.ș

- În cazul cadavrelor înnecate – se fotografiază la locul depsistat, i pe mal șdupă regula generală.

- Cadavrele spânzurate- se fotografiază din trei păr i- frontal i lateral. O ț șaten ie deosebită se acordă nodului de pe funie. ț

- Cadavrele dezmembrate – se fotografiază păr ile componente ale cadavrului țîn locurile unde au fost depistate apoi se adună păr ile componente, se țreconstituie corpul i iar se fotografiază.ș

Fotografia de detaliu.

- Urme de spargere

- Urme de încăl ăminteț- Cărarea urmelor