conspect irp

7/25/2019 Conspect IRP

1/30

Samuel Adams precursor al R.P.

S-a afrmat in timpul Revolutiei AmericanePrimul care a neles importana publiculuii a opiniei publice.Cel care mobilizeaz publicul, recurgn! la un plan !e relaii publice,

care inclu!ea"# a!optarea unor organizaii care s promoveze i!eile revoluiei prin aciunilepe care le ntreprin!$# utilizarea simbolurilor care s emoioneze publicul$# utilizarea unor sloganuri$# organizarea !e evenimente care au nclinat balana opiniei publice n%avoarea !eclanrii Rzboiului !e &n!epen!en, evenimente precum " TheBoston Tea Party, The Boston Massacre, The Sons of Libertyetc.

'ste vzut in mo! unanim !e ctre cercettori !rept artizanulevenimentelor care au !eclanat reacia colonitilor !e respingere a

regimului controlat !e &mperiul (ritanic.)e*nicile sale, i!entifcate !e Scott Cutlip in tratatul !e!icat istorieirelaiilor publice premergtoare secolului ++ /0, sunt consi!erateelemente premo!erne comunicrii !e mas, !in care, ulterior, s-au alimentatpropagan!a, publicitatea i, mai tarziu, relaiile publice.

Cunoscut in istorie ca 1propagan!istul2agitatorul numrul unu alRevoluiei Americane3, A!ams este consi!erat unul !intre cei mai !e seamprecursori ai !omeniului relaiilor publice.

&n conte4tul Revolutiei Americane, grupul ra!ical !orea s conteste!reptul Parlamentului britanic !e a impune ta4e in colonii %r consultarea

prealabil a acestora.Pentru a avea succes, !emersul trebuia s in!eplineasc simultan mai

multe cerine" (i) s aib un temei 5uri!ic i politic$ (ii) acest temei s fecunoscut i insuit !e toi membrii ra!icali !in parlamentul !e la (oston$ (iii)!iscursul ra!icalilor !in (oston s fe %cut cunoscut, i eventual insuit, !ecelelalte 6 colonii.

&n acest sens, se pare, 7ames 8tis i-a a!resat lui Samuel A!amssolicitarea !e a re!acta un !ocument, cunoscut sub numele !e Instruciuni,care, pe !e o parte, s legitimeze aciunile ra!icalilor i, pe !e alt parte, s%uncioneze pe post !e g*i! pentru fecare parlamentar.

Prin re!actarea acestui !ocument, A!ams i-a regsit una !intre

preocuprile sale !in tineree, flosofa politic, e4ersat un timp pe bncilecolii.

&n Instruciuni, A!ams %olosea !in plin retorica loc9ean legea%un!amental a naturii i legile naturale0 i speculaii 5uri!ice care !erivau!in Magna Carta pentru a argumenta !emersul micrii ra!icale.

Ivy L. Lee parintele R.P.


2/30

&v: ;. ;ee este cea mai cunoscuta personalitate a R.P., el marcan! etapa !einceput a acestui !omeniu.

S-a %acut remarcat si, mai ales, a ramas in istoria PR-ului prin %aptul caa impus anumite concepte care pana atunci nu erau atribuite acestui

!omeniu" transparenta si onestitatea.)ocmai acest mo! !e a ve!ea lucrurile, a %acut ca aparitia lui &v: ;ee sia conceptelor sale sa a!uca acea !oza !e inovatie !e care Relatiile Publiceaveau nevoie.

=.

Cel mai important !ocument re!actat !e &v: ;. ;ee a %ost ?


3/30

Roata lui Bernstein numit! a"a dup! #avid Bernstein cel carela sf$r"itul anilor %&' "i(a ima)inat le)!turile dintre or)ani*a+iepublicurile sale "i canalele de comunicare.

Roata lui Bernstein scoate ,n eviden+! multiplele posibilit!+i

a-ate la dispo*i+ia comunicatorului.n centrul roDii se aE organizaDia.Pe nivelul interior al roDii sunt trecute canale !e comunicare %olosite !e

organizaDie pentru a a5unge la publicul !orit" publicitatea a!vertising0,elemente !e i!entifcare permanent me!ia0, puncte !e vnzare point o%sale0, materiale tiprite literature0, relaDii in!irecte impersonalpresentation0, relaDii !irecte personalizate personal presentation0, relaDiipublice public relations0, corespon!enDa purtat corespon!ence0 Fi pro!usulori serviciile o%erite.

Pe nivelul e4terior apar tipurile !e public, !e la publicul general saune!efnit la clienDi actuali, instituDii fnanciare, me!ia, autoritDi, parteneri,

grupuri !e inEuenD, public local Fi public intern.Roata lui (ernstein nu este un f4, n sensul n care la publiculne!efnit se poate a5unge !oar prin reclam sau pro!use, ori relaDiile publicese preteaz e4clusiv n cazul publicului local Fi a grupurilor !e inEuenD ncaFteptm o lege !e lobb:-ului0, !in contr, interiorul roDii se roteFte ast%elnct orice canal !in cele nou poate f %olosit pentru a a5unge la o categorie!e public.

Gn mesa5 poate trimis prin interme!iul site-ului Beb Gn!e l-am nca!ra!ac ne uitm la roata lui (ernsteinH ;a relaDii in!irecte.0 a5unge la mai mutecategorii !e public, !e un!e rezult necesitatea mprDii n publicuri primare,secun!are Fi marginale cum spunea Seitel.

Alocm resurse proporDional cu implicarea publicurilor.n mo! similar, mai multe canale pot f %olosite pentru a5unge la unpublic anume, clienDi !e e4emplu, !ac ei ne intereseaz n primul rn!.

(ernstein, citat n !icDionarul !e me!ia amintit !eclara c roata sa emenit 1s stimuleze noi abor!ri Fi ncura5eaz comunicatorul s va!comunicarea ca un ansamblu, mai !egrab !ect o serie !e mesa5e !iscrete,trimite unor au!ienDe !iscrete.3, 18 companie trebuie s a!opte perspectiva*olistic a comunicrii ntruct ea comunic tot timpul, fe c Fi ! seamasau nu, cu toate aceste nou categorii !e public

IP/RI #E P/BLI0 LA BER1SEI10 Publicul general sau ne!efnit general public0. Pre%er s-i spun

ne!efnit !in cauza componenDei eterogene Fi aici intr orice subiect careemite 5u!ecDi cu privire la organizaDie precum %oFtii parteneri sau anga5aDi,ru!ele acestora, clienDii mai vec*i, Fam!.


4/30

60 ClienDi actuali clients0. Sunt benefciarii !irecDi ai pro!uselor Fiserviciilor livrate !e organizaDie. Ir ei nc*i!em Fan!ramaua Fi plecmacas. Je %acem blog $0

K0 &nstituDii fnanciare fnancials0. Aici intr pe lng bnci sau instituDii

!e cre!it Fi 5urnaliFtii !in !omeniul fnanciar sau instituDiilor !e rating precumStan!ar! L Poors, Moo!:s ori Iitc* Ratings.

=0 Me!ia t*e me!ia0. Personal v! mass-me!ia mai !egrab un canal!e comunicare, !ar pe tipicul roDii lui (ernstein voi inclu!e aici publicul care%oloseFte mass-me!ia ca surs pre!ilect pentru a se in%orma.

/0 AutoritDi government0.


5/30

Sec. ++ U 8!ata cu !ezvoltarea mi5loacelor mo!erne !e comunicare,R.P. au !evenit, !intr-un proces !e comunicare uni!irectional si %ara reguli, unproces !e comunicare bi!irectional, ec*ilibrat, bazat pe un co! etic si!eontologic.

6K U '!Bar! ;. (erna:s publica @Cristalizarea opiniei publice3

R.P. ca functie a mana)ementului

. Anticiparea, analizarea si interpretarea opiniei publice, a atitu!inilorsi elementelor care pot avea un impact, pozitiv sau negativ, asupraoperatiunilor si planurilor organizatiei.

6. Consilierea con!ucerii, la toate nivelurile, cu privire la politica!ecizionala, cursul evenimentelor si comunicare, luan! in consu!eraree%ectul lor public si responsabilitatile sociale si cetatenesti ale organizatiei.

K. Cercetarea, coor!onarea i evaluarea continu prin programe !eaciune i comunicare pentru a obine in%ormarea i spri5inul publicului,

elemente necesare atingerii cu succes a obiectivelor organizaiei.=. Planifcarea i implementarea e%orturilor organizaionale !e ainEuena sau mo!ifca politicile publice.

/. Stabilirea obiectivelor, planifcarea, bugetarea, recrutarea i%ormarea staV-ului, !ezvoltarea unor spaii !e activitate U pe scurt,a!ministrarea resurselor necesare realizrii celor !e mai sus.

. Printre cunotinele necesare in practica pro%esional a relaiilorpublice se numr" arta comunicrii, psi*ologia, psi*ologia social,sociologia, tiinele politice, economia, precum i principiile managementuluii eticii. Cunotine i abiliti te*nice specifce sunt necesare pentru" stu!iulopiniei publice, analiza problemelor legate !e public, relaiile cu presa,

vanzarea prin pot, reclam, publicaii, pro!ucii vi!eo, evenimente!eosebite, !iscursuri i prezentri.

2odelele R.P.

&n T=, !oi autori americani, 7ames '. runig i )o!! Ount, auconstatat c intre teoria i practica relaiilor publice e4ist o !i%eren greu!e tolerat.

&n aceeasi perioa!a, Ric*ar! Ji4on U scan!alul !e la Watergate U @;etsPR itX3

runig si Ount au reluat traseul istoric parcurs !e Re4 I. OarloB.

A. 2odelul impresariat3publicitate 4pressagentry/publicitymodel5

Acest mo!el este caracterizat !e o comunicareuni!irecional, !inspreorganizaie ctrepublic, in care a!evrul nu este calitatea esenial a in%ormaiei transmise.


6/30

Scopul comunicrii este unul propagan!istic, !e promovare acre!inelor organizaiilor, iar strategiile !e comunicare %olosite nu seinca!reaz intr-o matrice %un!amentat teoretic.

Mo!elul apare in a !oua 5umtate a secolului al +&+-lea.A %ost specifc aciunilor !e comunicare !es%urate in perioa!a T/>-

T !e P. ). (arnum, consi!erat, !e alt%el, promotor al mo!elului.Y !intre organizaii practic acest tip !e relaii publice.

#. 2odelul relaiilor publice bidirecionale 6i simetrice 4two-way symmetric model5

Acest mo!el poate f consi!erat ultima %rontier in evoluia relaiilorpublice.


7/30

Joutatea const in %aptul c feed%bac'-ul este nu numai un instrumentprin care se stu!iaz posibilitile !e a atinge obiectivele organizaiei, ci i omo!alitate !e a i!entifca acele nevoi ale publicului care pot f acoperite prinpoliticile practicate !e organizaie.

&nteresul publicului conteaz in egal msur pentru organizaie ca i

propriul interes, iar relaiile publice sunt per%ormante numai !ac me!iazintre cele !ou interese, ast%el incat ele s ating punctul !e ec*ilibru.Comunicarea poate f iniiat !e organizaie sau public i nu se mai

poate vorbi !e un control strict al uneia !in pri, ceea ce 5ustifcbi!irecionalitatea i simetria mo!elului.

&ntre organizaie i public se stabilete un parteneriat !e lung !urat,in care fecare ii asum anumite responsabiliti.

Autorii estimeaz c /Y !intre organizaii, in special cele carecontientizeaz %uncia social pe care o au !e in!eplinit, practic astziacest gen !e relaii publice.

Mo!elul a %ost iniiat !e '!Bar! ;. (erna:s i ali pro%esioniti ai

relaiilor publice care, in anii Z>, au %ost preocupai !e re!imensionarea!omeniului prin aezarea lui pe %un!amente etice i !eontologice.

eoria interactioismului simbolic a lui 7. 0. 8ordon

&n Q, 7o:e C. or!on se apleac i el asupra celui mai !iscutat i!isputat subiect !in relaiile publice" !efnirea !omeniului.

or!on inverseaz perspectiva !e abor!are, !etaan!u-se !e reperele!e5a i!entifcatepentru a a5unge la interpretri noi.

or!on consi!er c teoria interacionismului simbolic, !ezvoltat !e

Oerbert (lumer i care se bazeaz pe teoriile anterioare ale lui . O. Mea!,o%er terenul propice pentru o nou para!igm in relaiile publice.

&n opinia lui or!on, interacionismul simbolic o%er o baz e4celentpentru construirea unui nou concept !e relaii publice.

!e ani, or!on avanseaz o nou !efniie a !omeniului"

Relaiile publice sunt participarea activ la construirea social asemnifcaiilor.


8/30

fin! un participant la construcia simbolic social, inEuenan! sau fin!inEuenat, persua!an! sau fin! persua!at.

&n opinia lui Outton 0, problema acestei teorii nu este !oar aceeac nu reuete s !i%erenieze relaiile publice !e propagan!, publicitate,

mar9eting, 5urnalism sau arte vizuale.Cupola pe care o contureaz or!on este atat !e larg, incat sub ea sepot aeza %oarte como! i sociologia, psi*ologia, stu!iile culturale sau multealte !omenii, toate activan! in spaiul construirii sociale a semnicaiei.

eoria adapt!rii3concilierii

&n acelai an, Q, o ec*ip mi4t, %ormat !in practicieni icercettori, a publicat in*ournal of Public +elations +esearch un stu!iu carere!esc*i!e subiectul !efnirii relaiilor publice.

&n acest articol, autorii, Aman!a '. Cancel et al, %ormuleaz cateva

ipoteze !e lucru pe care in acelai material le %un!amenteaz teoretic,con!ucan! la ceea ce ei au numitteoria adaptrii,concilierii in relaiilepublice.


9/30

'i au i!entifcat mai intai %ormele e4treme !e mani%estare ale relaiilorpublice, consi!eran!, pe !e o parte, ple!oaria ad.ocacy0 ca %orm !ecomunicare >>Y bi!irecional i asimetric i, pe !e alt parte,a!aptarea2concilierea accommodation0 ca %orm !e comunicare >>Ybi!irecional i simetric.

&ntre aceste limite, relaiile publice pot imbrca orice %orm, %r smai fe constranse !e mo!ele pre!efnite.)otui, aceast %orm !epin!e !e un set !e %actori interni i e4terni,

care vor !etermina aezarea relaiilor publice un!eva intre ple!oarie ia!aptare2conciliere.

Cu alte cuvinte, concentran!u-se numai asupra %ormelor e4treme alerelaiilor publice i ale elementelor care inEueneaz Euctuaiile intre acestelimite, autorii au inlocuit abor!area !iscret a lui runig i Ount, care o%ereanumai patru tipuri !e comportament, cu o abor!are continu, care o%er, celpuin teoretic, o infnitate !e mo!uri !e aciune.

)ermenul ad.ocacy vine !e la ad.ocate a.ocat0 i activeaz in zonarelaiilor publice inc !e la primele tentative !e !efnire ale !omeniului,specialistul in relaii publice fin! consi!erat avocatul care ple!eaz intribunalul opiniei publice cauza unei organizaii.

)otui, (erna:s 6K26>>K0 atrgea atenia asupra %aptului c unpro%esionist in relaii publice trebuie s ple!eze in acelai timp pentruambele pri, atat pentru organizaia care l-a anga5at, cat i pentrupublicurile acesteia.

Practica ins nu confrm intot!eauna acest punct !e ve!ere, %oartemuli !intre cei care activeaz in relaiile publice a!optan! poziii clarunilaterale, ple!an!, !eci, numai cauza organizaiilor lor.

Acest tip !e comportament este consi!erat !e Cancel et al-mo!elulpur !e comunicare bi!irecional i asimetric, respectiv modelul pledoariei.


10/30

&n acelai an, , i c*iar in acelai numr al revistei Public +elations+e.ie& in care Cancel et al- publicau rezultatele verifcrii in teren a teorieilor, 7ames . Outton %ace un pas mai !eparte in !elimitarea ca!rului teoretici practic al relaiilor publice.

Outton ii asum atat ipoteza %ormelor continue !e mani%estare a

relaiilor publice, in !etrimentul mo!elelor !iscrete, cat i tablourilematriceale !in spatele procesului !e relaii publice.Ceea ce pune in !iscuie Outton este !imensiunea inc linear pe care

se !es%asoara relaiile publice.'l consi!er c abor!area simetric vs. asimetric nu spune prea multe i

c aceast !imensiune unic ar trebui !escompus in mai multe pricomponente care, impreun, ar putea !escrie mai bine %enomenulcomunicrii organizaiilor cu publicurile lor.


11/30

Primul ar putea f o !onaie anonim, in care realitatea este concret,palpabil, interesul organizaiei fin! atingerea unui obiectiv, i nuconstruirea unei imagini, in timp ce al !oilea ar putea f e4primat !eatitu!inea pree!intelui Ji4on care, prin 1Let0s P+ it13, !enot c era maipuin interesat !e realitate, i mai mult !e mo!ul in care aceasta putea f

cosmetizat.[ariabilele nu sunt f4e, ele planan! !e la o e4trem la alta, in %uncie!e 5ocul in!icatorilor ce !efnesc matricele intro!use !e Cancel et al-

Aceeai organizaie poate f proactiv cu o anumit categorie !e publici reactiv in raport cu alta, aa cum poate f a4at pe substan sauimagine, interes sau responsabilitate public.

Ju e4ist %ormule i!eale, aa cum nu e4ist nici %ormule recoman!ate.

)otui, !in analiza acestui mo!el tri!imensional ar putea s fe!esprinse ase orientri sau roluri situaionale la care organizaiile %ac apelcu prec!ere.

Acestea sunt" persuasiunea, ple!oaria, in%ormarea public, susinereaunei cauze cause%related0, managementul imaginii2reputaiei imanagementul relaiilor.

&n opinia lui Outton,persuasiunea presupune relaii publice proactiveorientate ctre inEuenarea au!ienei pentru a gan!i i aciona in interesulorganizaiei.

Promovarea, propagan!a i 1ingineria consensului3 pot f %olosite cainstrumente ale campaniei !e relaii publice orientate cu prec!ere spreimagine, i mai puin pe substan.

Pledoaria este similar mo!elului prezentat anterior, !ar gra!ul !e

proactivitate este mai re!us. Acest tip !e relaii publice apare !e obicei insituaii controversate sau can! organizaia se con%runt cu o opoziie activ.Informarea public este acel tip !e relaii publice a4ate numai pe

in%ormarea i e!ucarea publicului, pe baza unor in%ormaii reale i neutre.Susinerea unei caue este similar persuasiunii !in punctul !e ve!ere

al tacticilor aplicate, !ar elementul care o !i%ereniaz este inclinaia ctreinteresul general.


12/30

0ampaniile Evenimentele Pro)ramelede P.R.

Campania !e relaDii publice este un e%ort susDinut al unei organizaDiipentru a construirelaDii sociale !emne !e ncre!ere, cu scopul !e a atinge anumite obiective.

Ast%el, un eveniment are o !urat mai scurt !ect o campanie sau unprogram$ el ocup un interval !e timp clar Fi !estul !e scurt, vizeaz numaiun obiectiv Fi un public !eterminat.

8 campanie are o !urat mai mare !ect evenimentul, !ar, ca Fiacesta, are un nceput Fi un s%rFit bine precizate.

Programul se !eosebeFte !e cele !ou activitDi !e mai sus prin !uratamai mare pe care se ntin!e Fi prin %aptul c nu are termen e4plicit Ficategoric !e fnalizare$ el poate continua att timp ct se consi!er necesar

Fi poate f c*iar revzut sau a!aptat perio!ic.

8biective !e anvergur cum ar f combaterea violenDei asupra copiilorn %amilie, sc!erea ratei !e aban!on al copiilor n or%elinate, creFtereanatalitDii necesit programe !e relaDii publice !e anvergur pentrusc*imbarea atitu!inii Fi comportamentului publicurilor vizate.

Pe !e alt parte, este bine s fe realizat !istincDia ntre campania !erelaDii publice Fi campania !e in%ormare public.

Acestea !in urm au un obiectiv ime!iat, limitat Fi bine !efnitavertizarea asupra pericolului %umatului, pstrarea curDeniei oraFului0 Fi %acapel e4clusiv la mass-me!ia.

Campaniile !e relaDii publice %olosesc o palet larg !e canale !ecomunicare, nu numai mass-me!ia, Fi au ca obiective permanente crearea!e relaDii bune ntre o organizaDie Fi publicurile ei.

Campaniile cu obiective mai greu !e realizat comportamentale sauatitu!inale0 trebuie s fe prece!ate !e campanii premergtoare in%ormativeFi s se !es%Foare pe perioa!e mari !e timp.

Ca proces !e relaDii publice, campania este un !emers structurat,planifcat Fi coor!onat.

#e=nirea problemei

conspect irp

Documents