constantin argetoianu memorii vol 9

CONSTANTINARGETOIANU

=======ILl 111

Cal memorii Film

==aNFATRI9a1==

112

A

JJJ

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN ARGETOIANU

MEMORIIvol. a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro


MEMORIIPENTRU CEI DE MAINEAmintiri din vremea celor de ieri

Volumul al IX-leaPartea a VIII-a (1930-1931)

Editie *i indicede

STELIAN NEAGOE

EDITURA MACHIAVELLIBucure§ti, 1997

www.dacoromanica.ro

ColectiaISTORIE & POLITICA

este coordonatdde

STELIAN NEAGOE

Cartea a ap5rut cu sprijinul Ministerului Culturii

Toate drepturile pentru tipthireaacestei editii apartin in exclusivitate

EDITURII MACHIAVELLIBucure$6-1, B-dul Banu Manta nr. 22

ISBN 973-96599-9-10

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI

Partea a VIII-a din Memortile lui Constantin Argetoianu insumea-z5 1519 pagini dactilografiate. Incepe in aprilie 1930 si se sfdrseste indecembrie 1934. In editia noastr5 am impArtit manuscrisul in dou5 volu-me respectiv al IX-lea si al X-lea.

Volumul de fat5 debuteaz5 cu descrierea atmosferei politice din Bucu-resti la finele lui aprilie 1930 si deapánä firul aducerilor-aminte argeto-ieniene p5n5 in decembrie 1931.

In primele capitole autorul si-a centrat spovedaniile pe evenimen-tele circumscrise autorestaurkii ex-Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe Tronul Rom5niei, la 8 iunie 1930. Precipitatele acte aleRestauratiei il surprinseser5 pe Argetoianu intr-o excursie automobilis-tics prin lugoslavia. A trebuit sà-si intrerupä la Split cal5toria de agre-ment, intruck liderii national-liberali (in special I.G. Duca) reclamauprezenta sa urgenta in tar5 spre a mijloci la nivelarea asperitAtilor dintreconducerea P. N. L. si noul Suveran. Revenit in Capitala, C. Argetoianua incercat far-a tragere de inim5 imposibilul: reconcilierea Vintilá Bra-tianuRegele Carol al II-lea. N-a reusit, evident, si a stIrsit prin a acor-da tot creditul t5n5rului Monarh, gest ce a atras dup5 sine previzibila sidorita excludere a boierului de la Breasta-Dolj din rãndurile PartiduluiNational Liberal.

Vis-à-vis de noua Domnie, Constantin Argetoianu a propus un am-plu program politic si economic de redresare a t5rii. Planul ca atare eraindr5znet si tentant, insa Regele Carol al 11-lea, silit s5 tin5 seama de im-ponderabilele epocii, si-a apropriat, pentru moment, doar in parte ideileintronarii unui regim de mina forte preconizat de Argetoianu. La aceadata, partidele politice erau Inca bine articulate in structurile lor. A fostnevoie, in cdtiva ani buni, de rnetodicc actiuni diversioniste intru thr5-mitarea prin disidente si diluarea substantei doctrinare a puternicelor or-ganisme politice, pentru ca in cele din urrnd voluntarul Rege sa-si poat5impune dictatura personala in februarie 1938. Piln5 atunci ins5, Suvera-nul a uzat intr-o sterilà opozitie popularitatea personalitatilor potrivniceautoritarismului regal, precum Iuliu Maniu, maresalul Al. Averescu,I.G. Duca; a exersat solutii de guvernare vremelnic5 si de casii, gen

www.dacoromanica.ro

6 NOTA ASUPRA EDITIEI

Ghita Mironescu; a comprornis pana la ridicol eforturile sincere depusein vederea instituirii regimului politic situat deasupra partidelor i giratde personalitati si de tehnicieni. In acest din urma sens se inscriu ese-curile unor Nicolae Titulescu, maresalul C. Prezan, dar mai cu seam5hibrida guvernare Iorga din anii 1931-1932.

Din pacate, intre timp, peste vointa oarnenilor s-a mai abatut siprapadul crizei economice care a adancit si mai mult abisul dintre gu-vernanti si guvernati. Fiind in Guvernul Iorga un fel de factotum, Arge-toianu este cel mai indicat s5 dea, bun5oara, m5sura dezastrului care aatins sistemul bancar, culminat cu dramatica pr5busire a &Moil Mar-moroschBlank.

Destule capitole din acest volum sunt consacrate raporturilor din-tre ministrul Argetoianu si Familia Rega15. Ni se dezvaluie in aceste pa-gini inedite scene memorabile, uneori insolite, din culisele palatelor re-gale. Dupa cum persoana prim-rninistrului Nicolae Iorga se bucur5 demalitioasa atentie a memorialistului. Coabitarea guvernamental5 Ior-gaArgetoianu a avut mornentele ei reusite, intersectate nu de puline oride susceptibilitati, orgolii si gelozii nern5surate abil intretinute de parti-zanii politici si de presa de scandal.

Desigur, scriitorul politic Constantin Argetoianu poate sa fie su-biectiv in Ainintirile sale. In perspectiva timpului nepartinitor, poate saapart' pe alocuri nedrept, chiar cinic. Din acest punct de vedere judecataposteritatii trebuie sa fie, pe cat posibil, impartiala fata de toti protago-nistii vietii politice romanesti interbelice. De altfel, lectura comparatd aMemoriilor lui Argetoianu cu scrierile unor Iorga, Goga, Manoilescueste surprinzator de instructiva si de edificatoare. Nicolae lorga, deexemplu, si-a justificat opera" de prim-ministru in dou5 ocazii specia-le. In 1932 imediat dupa demisia Guvernului sat' a tiparit lucrareade acida sintez5 intitu1at5 semnificativ Doi ani de restauratie. Ce a fist.Cc am wut. Ce am putut. Dupd alti sapte ani, in 1939, Iorga publi-cat volumul al VI-lea de Memorii, anii 1931-1932, in care un loc aparteeste rezen at mariajului guvernarnental evocat de Argetoianu cu atatalux de amimunte. Cum acesta din tirmil redactat memoriile in timpulr5zboiului mondial este limpede cd Amintirile sale s-au dorit a fi o ne-disirnulata replica la insinuant r5ut5cioasele incondeieri ale lui N. Iorga.

Dintre oamenii politici proerninenti pomeniti adesea in scrierile luiArgetoianu, rnai sunt doi care au ambitionat sa lase marturii pentru isto-rie. Octavian Goga a notat intr-un Jurnal politic* (din nefericire repedeabandonat) tensionatele tratative titulesciene purtate cu factorii politici

* Jurnalul politic a lost tiparit, mai intai, in Revista de istorie i teorie literara",nr. 2-4/1985. nr.1/1986, nr. 3-4/1987: textul respectiv a fost publicat (cu destule para-grafe cenzurate) si in Precursuii. volum editat de Ion Dodu Man in 1989.

si-a

si-a

www.dacoromanica.ro

NOTA ASUPRA EDITIEI 7

responsabili, pentru injghebarea Guvernului de concentrare (de uniune)nationala in martiemai 1931. Insernnarile lui Goga au fost astemute pehartie atwzci. Sunt infricosator de sincere si nu au fost date publicitätiicleat tarziu (dupà anul 1984), dar cat sunt de revelatoare! La randulMihail Manoilescu a lasat in manuscris Memoride* sale, intre filele ca-rora sunt si patetice referiri la perioada istorica prezentata de Argetoianu.

Date le si faptele sunt in general riguros exacte la toti patru (lorga,Goga, Manoilescu, Argetoianu), dar cata deosebire in modul de inter-pretare i 615 satisfactie patimasá in forfecarea adversarilor! Corobora-te, toate aceste izvoare de istorie politica ne zugravesc o lurne roma-neascii in rniscare, atat de bogata in diversitatea ei, originala i fecunda.

Constantin Argetoianu nu-si dezminte nici de aceasta data talentulliterar. Portretele oamenilor politici ai vremii, altii decat cei deja con-turati in volumele anterioare, vor face in continuare deliciul publiculuicititor. Exceleaza in acest sens caracterizarile inchinate Regelui Carolal II-lea, lui Nicolae lorga, G. Mironescu, Nae lonescu, Mihail Sadovea-nu, A.C. Cuza, Mihail Manoilescu s.m.a.

Pentru Partea a VHI-a, memorialistul a prevazut un volum separatde Anew. (in numar de 62). Astfel ca in volumele al IX-lea si al X-leasunt doar consemnate in mansetele paginilor trimiterile la Anexe ur-rnfind ca acestea sa fie tiparite aparte, in ultimul volum al XI-leaal illemorillor lui C. Argetoianu.

Transcrierea textelor s-a efectuat cu toata fidelitatea de pe caiete-le-manuscrise. Toate sublinierile, punctele de suspensie, precumnotele de subsol (mai putin adaugirile noastre marcate prin parantezedrepte) apartin autorului.

STELIAN NEAGOE

* Vezi Mihail Manoilcscu, Mcmorii, vol. II. ed. Valeriu Dinu, 1993.

sat,

ai

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

Atmosfera politica in Bucuresti la snrsitul lui aprilieinceputul lui mai 1930 Convorbiri cu Vaida si cu

Madgearu Plecare la Belgrad Excursie in Bosnia,Hertegovina, Muntenegru si Dalmatia Aflu la Splitinapoierea Printului Carol la Bucuresti.

- 0-Pe la inceputul primaverii 1930, Automobil-Clubul din Belgad

poftise Automobil-Clubul din Bucuresti sa participe la o excursie pecare o organizase pentru primele zile ale lunii iunie in Bosnia, Herte-govina, Muntenegru i Dalmatia. Toata organizatia privea pe sarbi, darbucurestenii trebuiau sa vie cu automobilele lor. 0 serie de concurentesportive care urrnau sa fie disputate la Belgrad, inainte de plecare, maifusesera puse in program pentru automobilistii romani. Frumusetilecoastei dalmate ma ispitira; o calatorie prin muntii Bosniei i Herte-govinei despre care citisem mult i pe care nu-i vazusem era inconditiile exceptionale ce ni se propuneau, o ocazie rara. M-am inscris

eu pe lista participantilor, i singur cum eram rn-am invoit cu IancuMitilineu, presedintele Automobil-Clubului nostru sa-1 iau impreuna cud-na Mitilineu in masina mea. Dupa mai multe saptamani de negocieriintre ambele cluburi, intalnirea tuturor participantilor la Belgrad fu fixa-ta pentru ziva de 30 mai.

M-am tot intrebat in cursul lunilor aprilie si mai daca voi puteapleca, caci in nenorocita noastr5 meserie politica nimeni nu e sigur de adoua zi si vorba romanului, nu aduce anul ce aduce ceasul. Incepuse sase vorbeasca cu oarecare insistenta despre o posibila inapoiere a Printu-lui Carol; dezrnintite categoric in cercurile oficiale, zvonurile totusi luaudin ce in ce mai multa consistent& Se povestea despre intrevederi pecare Iunian, Goga i chiar generalul Averescu le-ar fi avut sau trebuia sale aiba cu Printul. Se spunea ca in cursul iernii fusese vizitat la Neuillyde generalul Cihoski si de alti generali si ofiteri superiori. Guvernul td-g5duia mice legatura cu Printul exilat, si marturisesc cà n-am dat atuncinici o importanta la tot ce se colporta. Nici chiar informatiile destul deprecise privitoare la atitudinea Printului Nicolae, la desele sale vizite inprovincie pe la trupe, la mesele lui cu ofiterii pe la regimente nu mi-audat nimic de banuit. Socoteam aoiunea Printului Regent ca foarte natu-rala pentru strangerea legaturilor dintre armata si Dinastie i deoarece

si

si

www.dacoromanica.ro

10 CONSTANTIN ARGETOIANU

partidele de guverriam5nt se declaraser5 pe fat5 impotriva inapoierii luiCarol, nu-mi puteam inchipui c5 Regenta, sau fie chiar numai un mern-bru al ei, putea face alt5 politic5 V impinge tara in foc.

Cu toate acestea Vintil5 Br5tianu nu era preocupat dec.& de rein-toarcerea Printului. Nu se &idea dec.& la asta i tr5ia sub obsesia uneiidei fixe, asa incat ajunsesem sà ma intreb dacA nu cumva Via el lucruripe care nu le viam eu i intr-o zi am pus lOrnurit chestiunea lui Duca pecare-1 socotearn tot atat de ostil Printului cat V Vintila. Duca s-a juratmi-a declarat categoric cà n-avea nici o informatie specialà cu privire lao posibil5 lovitur5 din partea lui Carol, ca Via pozitiv ca nici Vintilä nuavea vreuna i cá atitudinea lui nu putea fi explicata cleat prin suges-tiile unei idei fixe, unei adevárate marote"1. Duca mai adáuga aera si-gur ca Carol nu va incerca nimic in acel moment, situatia fiindu-i defa-vorabila, dar cä, chiar dacä ar incerca, n-ar reuV Guvernul i Regentafiind hotOrdti sá impiedice orice aventur5.

Senindtatea lui Duca imi párea justificata. In dorinta de a fi fixat a-supra posibilitOtilor mele de deplasare, nu rn-am márginit totuV la pa-rerea lui §i m-am dus j la SAráteanu cu care rátrasesem in excelente re-latii personale de la colaborarea noastr5 de la Iasi, relatii intárite Incaprin casatoria lui ulterioarä cu d-na Olga MOldárescu, var5-mea prin a-liantà. SgrOteanu rn-a asigurat Ca Regenta nu avea nici o informatie alar-manta cu privire la rni§cdrile Printului, câ chiar Printul Nicolae era im-potriva unei reintoarceri a lui frate-sau, i ea' ma poate asigura câManizise va opune chiar cu forta la o restaurare. Mi-a mOrturisit cà deV nuputea pune la indoial5 corectitudinea" Printului Nicolae, se cam indoiade sentimentele lui, dar cO intrucdt priveVe pe Maniu 4i pe Vaida, lega-turile sale cu ei erau de asa natur5, inc.& cunostea tot gandul lor §i cá nuse putea indoi nici macar de sentimentele lor, chiar de cele mai ascunse.Concluzia lui Sarateanu era c5 pot s5 plec in linive (ii explicasem mo-tivul vizitei mele), caci nirnic senzational nu era s5 se intdmple pe tim-pul lipsei mele din tar5.

In ziva de 14 mai am luat parte la un prânz la Legatia Frantei, la ca-re erau poftiti i Vaida i Madgearu. Dup6 masa, pe cAnd eram cu cewade cafea in m5n5, Madgearu, farà nici o provocare din partea mea imi

Marota" sau nu, Vintila a incercat sa nu ramaie izolat in cazul unei reintoarceri aPrintului Carol. Convins ca nu era nimic de facut cu Maniu caci n-avea nici o increderein el, Vintila a cautat sä se inteleaga cu Averescu a can't antipatie fata de Printul Carol ocunostea, dar ale carui sforarti, misiuni incredintate lui Goga i voia) la Bellinzona nu lecunr)stea.

Emanuel Antonescu mi-a povestit mai tarziu, cum ea' cu cateva saptamani inainte desosirea Printului, Vintild I-a trimis sa vorbeasca cu Goga si cu Averescu (Antonescu erape atunci inserts in Particlul- Liberal, dar rarnasese prieten cu Averescu para-sise...). Averescu, mai cu rezerve, Goga pe sleau, au spus lui Antonescu Ca erau gata sasemneze un pact cu Vintilã impotrira aventurii, dacaRegenta

luat impotrivase obliga sa aduca Par-

tidul Poporului la putere, in vederea masurilor de Printului.

si

desi-1

0

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 11

spuse c5 nu pricepe cum cei doi oaineni care :wax pe Printul Carolmai mult in Roincinia, Vintil5 Brätianu i Maniu, nu ajungeau sä se inte-leaga. Nici nu apucasem sa-i raspund, cand Vaida, trágand dintr-o pipapared' ar fi fost intr-o curte de cazarma iar nu in mediul distins" al lumiidiplomatice, se apropie de noi §i luandu-ma la o parte incepu sä m5piseze cu problema comunista §i sa-mi explice cat de nedrept fusesemfata de el in Parlament. Dupa dougtrei fraze mai mult sau mai putinbanale din partea mea, find inca sub impresia ie§irii lui Madgearu amadus conversatia pe chestiunea Printului. Copil5rii, imi spuse Vaida.Toate zvonurile raspandite n-au alt temei cleat n5zuinta unor nechematisa se afle in treaba. Sunt cony ins ca nici Print 111 Carol nu se gandete inimprejurdrile actuale s5 vie in tail. Daca, ceea ce nu cred, s-ar gandi laceva, apoi te asigur ca atata vrerne cat va fi Maniu in capul Guvernului§i voi fi eu ministru de interne, nici o tulburare a ordinii actuale de lu-cruri, a ordinii legale, nu va fi cu putinta. 0 revenire a Printului Carol(pe vremea aceea nu se vorbea Inca de «Restauratie»!) nu este posibilanu numai fiindca n-o vrern, dar, mai ales fiindcii nu se poate concepeo Monarhie cu un Rege fcirci de relatii cu celelalte Dinastii. Or, PrintulCarol, din nenorocire pentru el, prin hnoralitatea purtaiii sale, esteastizi la index i repudiat de toate C'asele Doinnitoare. Sunt imponde-rabile mai tan dec.& vointa omului, tii vorba lui Bismarck." Si mandrude ce spusese ma parási §i-§i indrepta imaculatul plastron scrobit i pipadin care tot tragea spre un grup de cucoane, speriate de atacul acestei lo-comotive pe doua picioare. Est-ce la pipe du pere Duchene?" imi flutu-fa' in treacat la ureche ironicul Puaux care, ca stapan de casa i ministrual unei Puteri Aliate, inghitise luleaua regimului dar nu o putea mistui.

Dau aici toate aceste am5nunte pentru a arata C, cu trei saptamaniinainte de lovitura din 6 iunie, nimeni nu o banuia. Am aflat mai tarziuchiar din gura Printului Nicolae Ca nici dansul nu §tiuse nimic. Mi-amarturisit ca lucrase in ultimele 6 luni pentru inapoierea lui Caroldupa cum voi povestismai la vale dar c5 nu crezuse Ca lucrurile vormerge atat de repede. In realitate lovitura din iunie a fost planuitä §i exe-cutata de Print numai cu cativa intimi, toti cei care duper" Restauraties-au laudat Ca fuseser5 in curent cu tot, ca tiusera tot ba chiar c5luaser5 parte activa la complot, au povestit curate basme.

Nu numai cercurile noastre romane§ti, dar i cele straine n-au fostin curent cu nimic. Imi amintesc un pranz la Mogowaia, in ziva de 16mai, la care au luat parte minitrii Angliei, Frantei i Italiei, pranz lacare s-a vorbit destul de zvonurile care circulau i nimeni nu le-a dat ceamai mica important5. Imi reamintesc o lunga vizita a lui Meige (in zivade 19 mai) in care, totdeauna bine informatul agent al Foreign Office-ului, inlatura ofice posibilitate de inapoiere in tail a Printului, fiindc5

.yi

www.dacoromanica.ro


acesta nu va putea pleca de unde se afla, toate miscárile lui find su-pravey,lieate, controlate i impiedicate.

In aceast5 stare de unanim6 securitate, o singur5 not5 discordanta,pe care am facut atunci greseala s5 nu o pretuiesc la justa ei valoare. Inziva de 12 mai a venit la mine Nicu Gatoschi, un bliat deschis, loialcurajos, o veche cunostint5 din vremea guvemarii averescane si care, decdnd plecase Printul, devenise carlist infocat, de o fidelitate incercata.Gatoschi venise sa" ma informeze c5 Printul se intoarce, si voia sa cu-noascá atitudinea mea eventual5 fat5 de acest eveniment. I-am spus c5nu cred in posibilitatea de intoarcere a Printului, fiindca aceasta in-toarcere, orice Guvern hotárk putea s o impiedice si in aceast5 privint5am toate motivele s5 cred ca. Guvernul Maniu era un Guvern hot5rdt. Dec5nd a b5gat pe S5r5teanu intr-insa, Maniu este foarte multumit deRegenta i nici un alt regim nu-i poate prezenta aceeasi sigurant5. El vaface tot ce omeneste Ii va sta in putint5 pentru a conserva Regenta. Apa-renta simpatie i contactul pe care din and in când 1-a luat cu PrintulCarol, printr-unul i printr-altul n-au fost in gandul lui Maniu dec5t jo-cul unui tactician care incerca s5 aibà toate sforile in mân5. Printul Nico-lae se va supune celorlalti Regenti i armata nu se va misca impotrivaordinelor primite. Dacä impotriva tuturor prevederilor, Printul Carol arizbuti totusi sá vie si s5 se reinstaleze pe Tron, sau chiar numai s'a incer-ce o Restaurare, sentimentele mele nu puteau fi dubioase. Toatä lumeastie i-am ad5ugat cat de legat am fost de Printul Carol, in care imipusesem mari n5dejdi. Imi dedese ce e drept o mare deceptie, plecând.Nimic nu putea justifica aceast5 plecare, care a echivalat cu o dezertie.Viata pe care a dus-o in str5ingtate nu era de naturá s5 fi diminuataceast5 deceptie, dimpotriv5. Socoteam ca mice tentativ5 de RestaurareNrd invoiala Guvernului, oricare ar fi el, ar duce la razboi civil, ceea cear fi pentru tara o nenorocire si mai mare dec.& Regenta. Printul, spu-neam eu, trebuie s5 astepte in liniste un Guvem simpatic inapoierii sale,si atunci s5 se intoarc5 nestAnjenit in mijlocul nostru. Dac5 insà, ne-socotind sfaturile bunului simt, Printul n-ar voi sd mai astepte, i brus-când lucturile ar face totusi o tentativ5 sub un Guvern ostil, ca GuvernulManiu, eu cu sigurant5 nu as adopta Is* de el atitudinea Partidului Libe-ral de care probabil c5 m-as desp5rti. Cu toate deceptiile mele, nu pot sáuit ce a fost intre noi. Printul va gási in mine pe vechiul prieten devotat,cu conditia cei va veni aqa cum trebuie. Gatoschi mi-a ripostat numai-decdt c5 o Restaurare nu se poate concepe deceit in anumite conditii, lacare Printul va trebui sa se supunâ. Párásindu-má, Gatoschi mi-a repetatca Printul vine, dar márturisesc ca nici un minut nu m-am gdndit s5-1cred.

Din toate c5te le povestesc aici reiese limpede, nu numai c5 n-amjucat nici un rol in preggtirea Restauratiei, dar ca nici n-am stiut nimic

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 13

despre aceastä pregatire. Ca si mine mai nimeni, in lumea noastran-a stiut ceva, ceea ce n-a impiedicat, dup5 implinirea faptelor, o

droaie de politicieni sa se inghesuie in jurul lui Carol al II-lea, marturi-sind complicitati care n-au existat dec.& in imaginatia lor.

Bazat pe bogata mea informatie si sigur ca nimic senzational nuera sa se intample in cursul lunii iunie, am parasit linistit Bucurestiul in21 mai si dupa cateva zile petrecute la tara m-am imbarcat in 28 di-mineata, la Severin, impreund cu sotii Mitilineu, dupa ce mi-am urcat siautomobilul pe vapor. Trecerea prin Cazane i calatoria pe Dunare, carea tinut ziva intreaga, au fost foarte placute. La Belgrad am sosit dupaora 10 seara pe un intuneric intens care nu lasa nici o forma sa se contu-reze. Debarcaderul find in albia Savei a trebuit sa inconjurárn Kalimeg-danul care desparte Duniirea de confluentul ei. Sutele de lumini de peuscat, de pe povàrnisurile orasului, se amestecau si se confundau cu lu-minile vapoarelor, slepurilor si automotoarelor, &and astfel portului sat--besc, In ochii celor care nu-1 cunosteau, aparenta unor dimensiuni fan-tastice. In fine dupa o lunga i anevoioas5 manevra, cu ajutorul lui Dum-nezeu si a catorva hamali, dupa placerea unei calduroase si oficiale re-ceptii, am debarcat si Lincolnul meu cu care calcand pe urmele d-luiJancovici, presedintele Automobil-Clubului iugoslav, am ajuns la hote-lul Srpski Kralj (Regele sarbilor), cel mai bun din Belgrad, in care ni sepreparase cuartirul.

Binecuvantata a fost gresita mea cumpanire a evenimentelor, cacimi-a permis sà petrec patru zile placute in capitala Iugoslaviei i sa stra-bat in fuga automobilului dar cu rost i cu confort cel mai frumoscolt al Europei. Dac5 nu as fi pornit sa povestesc in aceste amintiri maimult despre oameni i despre legaturile lor i daca ar trebui sa descriutoate ate le-am vazut de la Dunare si pana la Mare, in Bosnia si in Dal-matia mai ales, mi-ar trebui un volum intreg.

Belgradul nu are nimic impresionant afara de pozitia lui. 0 coamade deal coboard dinspre Ayala, intre Dunare si Sava pe care o impingespre nord. Pe o fata i pe alta a dealului, inspre Sava si inspre Dunare,dar mai mult inspre Sava se intinde orasul. Coama se tennina printr-oveche cetatuie turceasca asezata in capul piscului care domneste asupraapelor i desparte un rau de celalalt, la imbucatura lor. Kalimegdanulnume turcesc ramas si astazi cetatuiei cu complexul ei de curti si de gra-dini a fost restaurat si arnenajat dup5 razboi ca loc de petrecere pen-tru populatia orasului. Castelul propriu-zis a Minas sa fie utilizat in ceamai mare parte de armata, dar toate anexele lui, bastioane, curti i te-rase, escarpe i contraescarpe au fost transformate intr-o serie de gradinisuspendate, desenate si intocmite dupa moda italian5, cu mult gust. Pri-velisti asupra sesului Savei, asupra Semlinului sau asupra Dunarii si aVoivodinei inc5nta ochii in toate directiile i aspecte neasteptate räsar

-

www.dacoromanica.ro


dupà fiecare colt, jur imprejurul temeliilor cetAtuiei. Cu fata c5tre celedou5 rduri simbolic impreunate, cu spatele fazimat de zidul secular mar-tor al atâtor umilinti i suferinti, se ridic5 de la 1928 Anuntätorul Vic-toriei:`, figura' monumental5 cioplit5 de Mestrovici in piatra sàrbeasc5.

In afarà de Kalimegdan, tot ce Belgradul poate inn.* strAinilor ede calitate secundarà. 0 veche casa a Obrenovicilor unde s-au adápostitcdteva tablouri moderne fara interes §i cdteva obiecte vechi interesante;Topciderul, gr5din5 fnirnoas5 cu platani gigantici; Dedinje noul Pa latRegal, sau cel vechi in mijlocul ora§ului pot fi vizitate sau nu, dup5timpul de care dispune fiecare. Mai interesantà insA dee& fiecare monu-ment, decat fiecare constructie in parte este lectia de energie nationa15,de vointa colectiv5 pe care o dä 'Drawl in totalitatea lui. In Belgradulnou de dup5 razboi lucrurile se infati§eaz5 in stare de evolutie accelera-ta. 0 singurá vointa pare cA stApasne§te totul, *i in dou5 decenii (multu-mita' i desp5gubirilor speciale primite de Belgrad, pentru bombardkilesuferite in cursul razboiului), micul ora§ oriental de 60 000 locuitori s-atransformat intr-o Capita la modern5 de peste 400 000, cu bulevardemonumentale, cu palate arátoase, cu un pod peste Dun 5re §i altul pesteSava minuni ale tehnicii moderne cu str5zi canalizate si admi-rabil pavate, intr-un cuvãnt cu aspectul cerut de capitala unui Stat nou incare Zagrebul, Fiume, Spalato §i Ragusa, cetáti ilustre §i cu vechi tradi-tii au limas numai ora§e de provincie.

Regele Alexandru a fost foarte dr5gut cu noi. A asistat la dejunulce ni s-a oferit pe muntele Ayala lâtigg Mausoleul Soldatului Necunos-cut, iar pe mine si pe Mitilineu ne-a primit in lungi audiente. Cu mine adiscutat economie politic5 §i doctrin5 financiark interesându-se foartemult de ideile mele, cam indráznete in aceste materii. Mi-a vorbit apoidansul, de necesitatea consolidárii autorit5tii de Stat in toate iàrile, ará-tandu-mi ce bine a prins noul regim dictatorial din Iugoslavia, §i cat demultumit5 e lumea de când a luat el in man5 directia Guvernului. Pecand vorbea, mi-am aruncat privirile pe fereastr5 §i am dat nth' s6 vreaude acoperisul uneia din numeroasele cazármi ale Gárzii, care la poaleledealului, jur-imprejur, despart printr-un cerc de baionete Palatul Dedin-je de restul 1,5rii. Ochii Regelui au urmArit pe aimei, si vorbind probabilmai mult cu sine dee& cu mine a murmurat: In orice tar5 i inainte detoate armata trebuie s5 fie multumità". M-a intrebat apoi, brusc, ce creddespre posibilitatile de intoarcere ale Printului Carol. *tia ceva? N-amavut impresia §i in tot cazul mi-a spus c5 nici el nici Regina Maria(mama) nu credeau in aceasta intoarcere, cel putin pentru moment. Laintrebarea lui am räspuns parc5 a§ fi fost prooroc: Inapoierea PrintuluiCarol depinde numai de Guvern, caci opinia publica 1-ar primi cu bra-tele deschise. Guvernele noastre pot avea trei atitudini in aceastà ches-tiune prima s5 se opun5 la revenire, chiar cu forta, a doua s5 fa-

www.dacoromanica.ro

AIEMORII, 1930 1931 15

ciliteze restaurarea Prinotului *i in fine a treia, piarda capul in fatafaptului implinit i sa lase lucrurile in voia Domnului. Pentru Guvernulactual, cred c5 a treia ipotez5 e cea mai probabil5".

Am gasit la Belgrad, ca ministru al Frantei pe vechiul meu colegDard, de la Viena. Nu-1 mai vazusem de 20 de ani. Am dejunat la dan-sul, intr-o casa foarte bine tinuth dar cam demodata, ca i stapanul ei,casa care contrasta mult cu noul palat ultramodern, pe care R.F. il con-struia in fata Kalimegdanului. De cand nu-1 vázusern, Dard pasise cumodestie, una cate una treptele carierei sale si era in ajun de a fi scos lapensie. N-avea nimic de povestit i banalitatea conversaiei sale seanima putin numai cand vorbea de sarbi. Nu-i iubea si n-avea incredere

N-avea incredere decat in Rege, dar se intreba daca si acestan-ar ezita intre Franta *i tara lui (ba bine ca nu!). Dard socotea Ca Frantase valise prea adanc in interesele sarbesti; peste cloud miliarde francierau investite in intreprinderile de Stat. Ce e drept ca o numeroasa misi-une francez5 cateva sute de ofitefi impana armata sarbeasca sicontrola toate resorturile ei de directie. Armata facea de altminteri oexcelenta impresie; prin toate orasele pe care le-am strábatut, nu numaiin Belgrad, soldatii erau bine echipati si se prezentau cu un ifos care a-mintea tinuta armatei germane dinainte de razboi. Material de razboiparea a fi din bel*ug, se zicea chiar Ca o buna parte din el era materialfrancez depozitat" numai in Iugoslavia. Mi s-a spus c5 trei fabrici deavioane functionau in bunä regula iar la Ercegnovi (Castelnuovo) inBocche di Cattaro, am vazut un arsenal al Marinei i destul de multetorpiloare *i submarine toate sub pavilion sarbesc. Va fi bagat Frantamulti bani in Iugoslavia, dar pe lang5 c5 nu sunt pierduti, asigurat incentrul Europei o baza militara solida, pentru orice eventualitate. Ami-cul ineu Dard era un baiat bun, dar nu privea departe.

In 1930, titularul Legatiei noastre la Belgrad era N. Filodor, om dezahar; fara nici o aluzie la diabetul de care suferea de pe vremea luiSturdza (Mitità). Filodor se nascuse, crescuse *i imbatranise cu frica insan. Teama a fost axa in juml careia s-a invartit intreaga lui existenth. Iiera teama de toti si de toate, mai ales de el insusi, de vorbele care le spu-nea si care ar fi putut sa-1 compromita. Cuvintele cele mai banale nu-iieseau din gura decat cu ezitare, cu greutate *i parc5 cerand iertare. A-vea ca principiu s5 nu afinne niciodata nimic. Mergand cu dansul sa de-pun cateva carti de vizit5 la oficialitatea din Belgrad *i find cu ma*inamea, Filodor trebuia sa ne indice drumul *i suferea adanc de necesitateain care se gasea de a transmite precizari *oferului. Incotro, Filodor?-intrebam eu. C'red a la dreapta, sau cred ca la stanga" nispundea eldesi toate adresele ii erau familiare.

Teama 11 facea un ezitant in viat5, desi nu era lipsit de caracter. hithcuse studiile in Germania *i fusese multa vreme in post la Berlin unde

sà-si

intr-insii.

--

www.dacoromanica.ro


legase prietenie cu familia ambasadorului austriac Szogenyi-Marischcare-1 invita in toti anii la tard la el, in Ungaria. Evenimentele din anii1914-1919 n-au putut schimba germanofilia lui pe care a pastral-o dis-creta asa cum fusese inainte de razboi, cand ar fi putut fi afisata. In cala-toria in jurul lumii menita sa-1 faca sa uite pe Zizi Lambrino, Printul Ca-rol fusese insotit de Filodor, ca mentor si din aceasta calatorie men-torul riimasese cu mari simpatii tacute pentru Print. Nu fait mirare, darsi nu fara still* am gasit in biroul ministrului nostru la Belgrad, in locde onoare, portretul Printului Carol. In gluing, am spus lui Filodor Cavoi raporta cazul la Bucuresti; bierul om a inceput sa tremure din mainisi din voce si rn-a rugat sa nu o fac. Bine, dar scoate portretul!"Nu-1 scot". I-am grans mina si 1-am linistit, dandu-i cuvantul de onoa-re cä nu-I voi denunta.

Filodorii erau foarte iubiti la Belgrad si in corpul diplomatic. Aveaucea mai frumoasa Legatie, cam incarcata cu mobile de arta mostenite dela Vatica Arion1, dar in care primeau bine. Cu toata prietenia PrintuluiCarol, Filodor a fost maturat dui:A Restauratie pentru a face loc lui Gu-ranescu, una din figurile rusinoase ale diplomatiei noastre. Cat am statla Belgrad, Filodor s-a ocupat foarte gentil de noi i ne-a fost de marefolos, punandu-ne in contact cu diverse personalitati politice. Dintre oa-menii de Stat sarbi, cel mai pricepâtor si mai ager la minte mi-a parutMarinkovici, ministrul de externe. Era frate cu Marinkovici care fuseseministru la noi in timpul razboiului, si ca si acesta de o sanatate subredacare nu-i permitea o activitate continua si prea prelungita. Intre cloud'refaceri la Davos, indeplinea in 1930 cu multà inteligenta functiile deministru al afacerilor straine. Am stat mult de vorba cu dansul; nu eradeloc ademenit de geniul" lui Benes pe care-1 tinea drept un om siretcu vederi generale banale si superficiale, preocupat numai sa traga spu-za pe turta lui nici de volubilitatea patologica a lui Titulescu desprecare mi-a vorbit numai in treacat, ca sa nu ma jigneasca (!) probabil.Considera Geneva ca o simpla Bursa pentru schimbul ideilor si nu pu-nea prea mare pret pe aliantele noastre cu cei mari. Socotea ca trebuie sane aparam singuri 4i ca prieteniile i aliantele valoreaza cat valoreazainteresele care le mana, si pentru acest cuviint avea desavarsita incre-dere in potentialul aliantei Iugoslaviei cu Romania, cfici nimic nu nedespartea i totul ne unea. i fiindca tinea atat la alianta aceasta, vedeacu parere de ran framantarile noastre politice si neputinta pe care odovedeam de a ne organiza puterile. Nici un moment nu mi-a dat impre-sia sã fi avut vreo informatie despre iminenta noastra schimbare deregim.

Doamna Ita Filodor era fiica generalului Eracle Arion si a sotiei sale Vatica Alexandrescu (Idea lui Cafegi-Basa) femeie ticnita dar cu gust, care adunase o viata in-treaga mobile si tot felul de obiecte de arta.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 17

Mull mai putin interesant, mull mai sarb, desi isi da aere de euro-pean si de international" mi-a p5rut predecesorul lui Marinkovici,domnul Nincici. M5runtel, slab si curatel bine pieptánat, cu haine, cugesturi si cu o discretie la vorba importate de la Londra, Nincici vorbeaca sa nu spuie nimic. Trebuia sa fie om cu parale c5ci pe lang5 o ma-dame Nincici intolit5 la Paris avea o vild frumoas5, in mijlocul uneisplendide gradini pe dealul ce se ridica de la Topcider spre oras. Ne-aoferit acolo un ceai, cu toate rafinamentele Palasurilor, in servicii en-gleze§ti de cea mai pur5 factur5.

In afara de Marinkovici si de Nincici, nu ni s-au arkat deckoameni politici de duzin5, caci toti cei care pan5 in 1929 reprezentaser5ceva, budau dictatura si nu mai circulau. Diverse le straturi sociale cucare am venit in contact p5reau ins5 foarte multumite de noul regim. Sefacea treabä si nu se mai fura, cel putin asa zicea lumea. Genera lulJifkovici care cumula functiile de comandant al Gtirzii Regale cu acelede presedinte al Consiliului,15sa celorlalti ministri grija guvernarii else multumea sä controleze de dimineata pana seara, i pretutindeni.Imbr5cat in civil, singur, cu o gentulita in man5, se urca in tren, se opreaintr-un ora§ si se prezenta ca simplu solicitator in birourile publice saula tribunate. Vedea, nota si a doua zi porneau din Belgrad pedepsele dis-ciplinare i destituirile. Un avocat din Zagreb mi-a povestit cum gene-ralul Jifkovici a sosit intr-3 dimineat5 acolo, i farà s5-1 recunoasc5nimeni a ajuns pan5 in sala unei judec5torii i s-a instalat in mijloculpublicului pe o banc5. Sedinta nu se mai deschidea. Necunoscutul vizi-tator a intrebat pe usier la cate incepe sedinta, dupa regulament. La ora8 dimineata", i-a r5spuns usierul. Pe la ora 11, nil s5-si piard5 rabdareaa intrebat pe acelasi usier: Dar bine, unde este dl. judecdtor?" Lavan5toare" a fost rtispunsul. A doua zi, judecAtorul Ii pierduse postul.Asemenea exemple repetate bagaser5 frica i ordinea in functio-n5rime, si toate mergeau mai bine. Cu atat mai mult ca prin impartireaOra in banovine autonome se simplificase i aparatul de Stat si seinlesnise contactul intre autoritatile superioare si cele inferioare. Pro-fesionistii politici i agentii electorali erau singurii nemultumiti; ei pur-tau ins5 pe umeri rdspunderea unui trecut odios si urati de toat5 lumea,nu indr5zneau ins5 sa" zic5 ceva.

Pe un plan special si secundar zbarnaia fostul ministru Jankovici,care ne-a insotit in toatd cAl5toria noastrà. Destept si far5 scrupule, a-gent electoral iscusit, ajunsese ministru pe vremea lui Pasici. Furase ifi-rã perdea, dar cu bonomie. Ministru al comunicatillor in cele din urmd,insotise la Paris pe Regele Alexandra i tratase o importantd comand5pentru caile ferate. Supusese insä pe furnizori la o dijrn5 exageratá si a-cestia s-au plans Regelui care a pus imediat lucrurile la punct, iar la ga-râ, cand a p5rasit Parisul, a intors spatele lui Jankovici, 1rà sd-i dea

www.dacoromanica.ro


maim. A urmat nu numai demisia imprudentului ministru dar si corn-plecta lui dizgratie, dizgratie cu atat mai accentuata politiceste cu catfusese lasat si de Pasici, cu fiul c5ruia nu se intelesese intr-o imp5rtea1 ade wert. Dar Jankovici nu era orn s'a se lase batut. Avea parale i n-aveaobraz; in loc s5 se dea la o parte, aduse nAvalà, se infipsese i trecandpeste cateva jigniri de amor-propriu ajunse in anturajul Printului PaulKarageorgevici, pe care v5rul ski Regele Alexandru II indrurnase spreorganizarea i protectia sporturilor sarbesti. Jankovici contribui la insta-larea Jockey-Clubului si la refacerea modestului Hipodrom de la Top-cider; a mai contribuit pe unde s-a mai putut, a contribuit si a ajuns ast-fel intr-o butià diinineat5 presedinte al Autornobil-Clubului iugoslav,reorganizat i instalat din nou.

Invitandu-ne la Belgrad si insotindu-ne pretutindeni, presedinteleJankovici s-a reg5sit la Ayala fata in fat5 cu Regele Alexandru si a urcatastfel ultima treapt5 a reabilit5rii sale. Nou5, care nu 1-am cunoscut caministru ci numai ca gazda vese1 5 primitoare, ni s-a p5rut o gfadinade om. Serviabil, prevenitor, vesnic ocupat s5-si distreze musafirii, Jan-kovici a fost tot timpul c516toriei noastre cea mai simpatic5 si iscusit5c51511z5. Printr-o ingratitudine natural5 firii omului 1-am poreclit bandi-tul", desi fat5 de noi cel putin s-a purtat ca cel mai cinstit si mai cumse-cade om. Ii botezasem asa in unna unei partide de maus la care luasemparte impreun5 cu Mitilineu, cu Nincici si cu Inca un sarb; Jankovici ba-tea, se retrágea, schimba mai multe c5rti deck trebuia afirmand c5 asase joac5 la noi", exasperand pe Mitilineu, jucator artágos i Ara' noroc,pe care-1 bágase adanc. Am ridicat partida sub pretext de somn si de obo-sealà, iar Jankovici a r5mas, in cercul nostru, banditul".

Dup5 patru zile de petreceri in Belgrad banditul" ne-a pus pedrum in ziva de 3 iunie. Am pkisit Belgradul la ora 4 dirnineata si prinKragujevac, Kralievo, Cacak, Uzice, Vardiste, Vi§egrad am ajuns searape la ora 8 1/2 la Serajevo, strabatand astfel o buna parte din vecheaSerbie si din Bosnia, pe cea mai minunat5 sosea, ref5cut5 dup5 toateretetele tehnicii moderne de un consortiu francez. A fost o calkorie in-cant5toare printre dealuri p5duroase si printre vãi bogate; toate sateleprin care treceam erau impodobite cu steaguri romanesti i sarbesti,populatia ne iesea inainte in haine de s5rbatoare i prirnarul sau inv5t5-tom! ne adresa eke un discurs la care r5spundea Mitilineu cu banditul"ca talmaci. Scena se sfarsea in fiecare sat prin decorarea catorva fruntasicu medalia Automobil-Clubului rornanesc (insigna), in emojia victi-melor care credeau c5 dobandiser5 o adevarata decoratie" romaneas-c5. Amenintarea mea cu calificarea de escroc" i cu mutarea lui intr-omasin5 cu banditul", n-a facut deck s5 inteteasa zelul lui Mitilineu,care la sfarsitul zilei decora pe toat5 lumea, ca un simplu automat.

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 19

Cu cat ne apropiam de valea Drinei si de Bosnia, dealurile se ridi-cau tot mai mult. La Uzice, unde ni se preparase un excelent dejun,eram deja in plin munte, si de acolo pana la Serajevo n-am facut decatsA urcAm si sA cobordm. Privelistile variau, de la deschisele si tihnitelepásuni insorite care se ridicau pe coaste in suisuri line, intre malul cateunui pardu grAbit si sprAnceana unei pAduri pAnA la clocotisul zgo-motos din defileurile rAcoroase prin care isi faceau drum soseaua si apa,luptfindu-se cu steii de piatrA, serpuind prin neasteptate cotituri panA laluminisul cel din urmA.

Am scobordt in Serajevo printre munti inalti, dupg apusul soarelui,pe intuneric, asa Inc& prima impresie a orasului, influentatä si prinamintirea crimei istorice care ma obseda, a fost pentru mine cam lu-gubrA. A doua zi dimineata insä, pe o radioasA zi de varà aceastä impre-sie s-a schimbat cu totul. Serajevo este o gräding asezatá de-a lungulMiljackgi intr-o vale ingustA, intre dotig siruri de munti pietrosi si inalti.In pArtile vechi, cele mai interesante, orasul are inc5 un aspect turcesc sise aseamana mult cu mahalalele Stambulului. Begova-Giamia, sauMoscheea beiului Chosrew, ziditA in secolul al XV-lea, cu fantana ei inmijlocul curtii umbrite de platani, poate sta alaturi de cele mai frumoasegiamii din Constantinopol. Bazarul e banal, mai mult balcanic dec.&musulman. SearbAdele constructii ale celor mai bine de 30 ani de ocu-patie austriack intre care si primaria in oribilul stil moresc" n-au putut.occidentaliza orasul care rAmAne pironit pe planul Orientului nu numaiprin numeroasele sale minarete albe dar si prin portul si moravurile popu-latiei din care o treime a limas habotnic mahomedaná, desi de curatárasa sarbeascA.

Numele asasinului Princip dat podului lang6 care au fost ucisiArhiducele Franz-Ferdinand si sotia sa, placa emfaticá (Aici prin ges-tul säu Princip a eliberat popoarele in 28 iunie 1914") incastratà in zidulcasei din fatä si transformarea monumentului comemorativ austriac in-tr-o bancA de sezut sunt dovezi de prost gust care nu cinstesc un po-por atat de simpatic si de demn de toatä admiratia ca poporul sarbesc.DupA baia de turquerie" din Serajevo, am fost cu totii sa luárn o ade-vAratà baie in apele cristaline de la Ilidze, la cativa kilometri de oras siam vizitat alAturi, la izvoarele Bosniei, cea mai frumoasA crescatorie depästrAvi din Europa, ramasa de la austrieci. Noroc ca mostenirea a cAzutla sarbi, caci daca ar fi cazut la noi, nimic n-ar mai fi rAmas.

Paná la Serajevo cAlAtoria noastrà a fost desigur interesantd, dar nupot sa' zic cA interesul nostru fusese desteptat si mentinut prin senzatiistraine de ritmul notiunilor noastre obisnuite. De la Serajevo inainte, aminceput sA inaintAin intr-o lume noua, iar dupá Mostar am avut iluziacuratä de a cálátori in lunA sau pe o planeta impietritA lipsità de viatá.Am stfabätut o zi intreagA, in goana automobilului, nesfarsite intinderi

www.dacoromanica.ro


de piatra, am urcat si am coborat, am trecut prin minute de groaza pemuchii si pe fete aproape verticale, pe dungi sapate pentru drum pe flan-cul muntelui, cu prapastia de o parte si steiul de alta. Pentru cine n-a maivazut-o, privelistea acestei man de granit cu valurile ei impietrite intitanice convulsii, cu nesthrsita ei goliciune fata de nesthrsitul cerului,este adanc impresionanta.

Bineinteles, toate aceste intinderi sunt pustii. Pe ici pe colo,torul poate zari cate o oaza unde pe cativa metri patrati ingfaditi cuziduri, creste ceva verde. E pamantul adus de departe prin sarguinta vre-unui incapatanat, i asternut in cate o albie de piatra, la adapostul van-turilor. Ni s-a povestit crt aceste minuscule proprietati au dat nastere laun delict special acestei regiuni: furtul de imobile. Se intarnpla intr-ade-var cdteodata ca pamantul adus cu atata greutate este furat peste noapte

instalat in alta parte; nu ramane proprietarului spoliat decat sa inten-teze o actiune pentru furtul propriet5tii sale! In junil acestor oaze, zbar-naie cateva capre slabe si salbatice care traiesc din muschiul ce creste pedosurile mai umede ale muntilor. Neputand fi vorba de fintana in aceas-ta regiune vulcanica, bazine speciale cu planuri inclinate si convergenteau fost sapate in piatra ca sa adune si sa retie apele de ploaie.

Am iesit din acest noian de piatra pe la Nik§ic, sat fara pretentie.De la Nik§ic inspre sud, muntii au inceput sa se imbrace cu verdeata, celputin pe poalele lor si oamenii si vitele sa-si redobandeasca putinta deviata. Peisajul, tot frumos, a inceput insa sa se banalizeze si sa se inca-dreze in obisnuitele privelisti de munte; cu cat ne apropiam de versantulAdriaticii aspectul dealurilor i vailor, stilul caselor si gradinilor luau uncaracter din ce in ce mai italian. In fine si-au facut aparitia si viile si ast-fel am ajuns pe un plai mai intins, bine cultivat si fertil la margineacaruia, inspre lacul Scutari, se ascunde Podgoritza.

Podgoritza unde am petrecut noaptea intr-un hotel curätat in-tra-dins pentru noi e o nenorocire, o nenorocire murdara i banala. 0sosea bulevard mai larga, cateva strazi paralele si altele care le taie, ma-ghernite i dugheni tipul targuletului balcanic, cu pretentii dar f5ramerite. Drurnul spre Cetinje, pe care am pornit a doua zi, paraseste re-pede platoul Podgoritzei, desfasoara o minunata panorama peste lac sispre Scutari, trece apoi prin Rijeka frumos asezata, care servea de re-sedinta de vara Regelui Nichita, i de-a lungul vaii Dobrskoselo peametitoare inalt.imi, ajunge in fine in fosta capitala a Muntenegrului.Cetinje este un Oberamergau balcanizat, cu reminiscente italiene. Unsat de boieri si de burghezi retrasi din meseria de banditi dar care isi maiaduc din cand in cand aminte de ea. Cetinje e mic si oribil de banal;cateva strazi drepte destul de curate, un hotel cu pretentii nejustificate, ocazarma, o prirnarie modesta, o casa de arendas romanesc chiabur inti-tulata Palat" groaznic mobilata, dar plina de amintiri lasate de Regele

câlä-

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931

Nichita si de toti copiii lui, cateva alte case albe mai mici, o biserica i ogradina publica jerpelita iata bilantul celor vazute in scurta noastravizita. Ma insel: la dejunul ce ni s-a oferit in hotelul cu nejustificate pre-tentii am mai putut constata si prezenta unui Ban" al nou createi Baniia Muntenegrului, sub forma unui vistavoi cu galoane de general (ni s-aspus spre scuze c5 ar fi un erou, un tovaras al lui Putnik)aceea mult mai placuta a seducatoarei doamne Radovici o nepoata afostului Rege dar i o frumusete tali defect. Purta costumul national cuun farmec special si ochii si profilul ei simbolizau mai bine cerbicia siputerea muntenegreana decat tot ce vazusem in Cetinje, cu amintirile luiNichita cu tot.

De la Cetinje la Split (Spalato) am pus doua zile de mers intins. Deate ori n-as fi vrut sa ma opresc in drum, macar cateva ceasuri, in a-tatea locuri de o frumusete neintrecuta! Banditul" insa, care conduceatumeul, nu vrea sa stie de nimic decat de ceasul la care trebuia sa ajungaseara la etapa. Préparé bon diner, pas «attendre»" era tot ce scotea din-tr-insul minunatul spectacol. A quelque chose malheur est bon, curn zi-ce francezul; gratie insensibilitatii i zorului banditului" am putut facedrumul pana la Split si vizita i acest oras altfel probabil ca ar fi tre-buit sa parasesc caravana la Ragusa, caci Printul Carol nu si-ar fi ama-nat sosirea in tara de dragul meu.

$oseaua de la Cetinje la Cattaro construita de austrieci in anii1875-1880 este o lucrare de arta ramasa multá vreme fard pereche inEuropa, mai ales coborasul spre Cattaro in nesfarsite curbe pe poaleleLovcenului. Calatorul care vine dinspre Cetinje, urea" intai coama destulde Malta care inchide plaiul muntenegrean spre Mare; trece prin satulNjegus cateva case unde s-a nascut Regele Nichita si da bruscde cea mai fantastica panorama pe care si-o poate inchipui, mai alesdaca nu s-a urcat vreodata in aeroplan sau in Zeppelin. Asa-zisele Boc-che di Cattaro, cu oglinda apelor lor albastre, cu orasul Cattaro, cu insu-lele San Giorgio si Santa Maria dello Scalpello, cu Risano, cu Perast, cuCastelnuovo, cu toata coasta inflorita care despica marea in doua, intrei, in patru lacuri divinele Bocche de Cattaro zac la picioarele lui,la o adancime abrupta de mai bine de 1 000 de metri, masurata pe pe-retii muntilor ce marginesc orizontul din toate partile. Am vazut multeminuni de frumusete daruite omului pe vechiul nostru colt de pamant,am vazut Bosforul si Prinkipos, Golful Salaminei, Napoli, Palermo, Ta-ormina cu Etna in fata, fiordurile Norvegiei i Valle Alpilor nimic nuse poate compara cu privelistea de pe Lovcen.

Coborasul in serpentine e lung, dar ochii omului nu se satura deatata frumusete. La nivelul marii, la Cattaro, tot decorul se schimba,deodata. Orice nota slava sau balcanica dispare ca i orice flora alpestra;totul ia un aspect meridional si pur italian. De la Cattaro i pana la Split,

si

21

www.dacoromanica.ro


de-a lungul intregii coaste dalmate, Venetia si-a pus peste tot indelebilaei pecete. Toate edificiile sunt supuse proportiflor si ritmului italian;fiecare casa rasárita din cotiturile drumului, printre leandrii si granatiiinfloriti, s-a infratit ca o mangaiere pentru simturile noastre brutalizatede atata vreme. Dupà nemiloasa ariditate a privelistilor din ziva prece-dent5 am avut impresia, iesind din Cattaro spre Perast, cä intram intr-obaie de mirodenii...

De la Castelnuovo palmieri infoiati, magnolii si camelii in flori,un colt de rai in sus, incepe soseaua construit5 de maresalul Mar-mont in cei doi ani cat a administrat Dalmatia. Fara aceasta lucrare ocu-patia franceza ar fi fost de mult uitata, dar Napoleon invatase de laromani ca strazile durabile sunt fire care leaga sufletele oamenilor si ia-tä de ce memoria marelui cuceritor si a ucenicului &au, Duce le de Ragu-sa, e proslavita si astazi de-a lungul Dalmatiei, de toti trecatorii. Panaaproape de Ragusa soseaua se desparte de mare si indata dupa iesireadin Castelnuovo patrunde din nou in domeniul pietrei. Aspectul locu-rilor, framantate si ele prin convulsii telurice, nu este atat de tragic ca alpustiului vulcanic de pe culmile Hertegovinei. E mai apropiat omului,caci printre stanci se mai vad si intinderi destul de mari domesticite,acoperite cu pamant aproape cultivabil sau pasunabil. Uscaciunea dom-neste ins5 peste tot si viata pare sa se desfasoare sub zodia setei.

Am ajuns la Ragusa tdrziu, odata cu asfmtitul soarelui. Desi n-ampetrecut cleat o jumatate de ceas in frumoasa cetate, sosirea noastrami-a limas intipdrita in minte printre cele cateva senzatii mai de seamadin intreaga mea viata. Ragusa cu edificiile ei publice si particulare, custrazile ei pardosite cu lespezi taiate in piatra alba, cu piata ei central5pe care dau o multime de calli" strdmte si obscure nu numai aseaman5 cu Venetia, dar face chiar parte vie din Venetia in came si inoase, adica in piatra si in cristalizata lumina. Inainte de a intra in orasprintr-o monurnentala poarta de impecabile proportii, pazita de leul luiSan Marco, am trecut de-a lungul nobilelor ziduri ale conventului Do-minicanilor, excelenta pregatire vizuala pentru spectacolul ce ne asteptadincolo de poarta, pe piata orasului. Aceasta pima' a orasului se intindein forma' de echer, cu o parte usor incurbata ce se indreapt5 inainte sprebiserica si conventul Franciscanilor iar cu alta ce carmuieste la stanga,intre biserica Sfantului Blasiu si Palatul Municipal si constituie spatiulde onoare al orasului, caci in jurul lui se tidied Palatul Rectorilor, Pala-tul Episcopal si in fund Catedrala. Pentru primirea noastra se evacuasepima de orice vehicul; pe vechile si tocitele lespezi lasate libere pentrunoi se inaltau si se lasau porumbei albi intocmai ca pe piata SfantuluiMarco din Venetia. Rectorii orasului si autoritatile, imbracati in togasau in vechi costume venetiene ne asteptau cu un discurs de bun5 primi-re; clopotele sunau, ghirlande de flori si de verdeata se leganau de la un

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 23

stalp jubiliar la altul. Peste toate i peste toti cgdea abureala senior demai, iar valurile intunericului ce incepuserà s5 se desprindà din vazduh,pAreau agkate de luminile orasului ce se aprindeau una dup5 alta, ca depiroane de aur. In aceastä stfavezie imbiere a zilei cu noaptea, tot deco-ml din jurul nostru, tot ce vedeam, tot ce simteam, se identifica in min-tea mea cu decorul venetian al vechilor stampe colorate, ce-mi erau atatde familiare, si nu mai stiam unde se sfarsea realitatea i unde incepeavisul. Ragus5 mult doritä, sestiere di Levante" al falnicei Republici, cenoapte divinä ce dimineat5 aprig6 imi fag5duiam in zidurile tale!

Fágkluiala a rámas ins5 ngkluiala, c5ci, lucru de necrezut, desipornisem in aceastà c5latorie mai mult ca sg vAd Ragusa, n-am vutRagusa cu toate ea am pAtruns pentru cateva clipe in zidurile ei. Bandi-tul", care se ocupa de aproape de fericirea noastr5, de a lui Mitilineude a mea, aranjase lucrurile dupa gustul lui i ne g5zduise la un prietenintr-o vilä frumoas5 i confortabilk raga Ragusa zicea el. Era noap-te, nu vedeam nimic si nu cunosteam locurile i ne-am l5sat astfel taratidui:4 automobilul lui Jankovici panä la Trsteno sau Cannosa la 26 kilo-metri de Ragusa pe drumul Splitului, dezastru constatat numai dup5 ceam coborat in vila d-lui Dimitriev si am putut arunca ochii pe o hang.Eram prea obositi ca sä ne intoarcem la Ragusa si mi-am dat seamhnumaidecat c5 nici a doua zi dimineata (plecarea spre Split fusese fixat5la amiaz5) nu ne vom mai inckca etapa deja destul de lung5 cu 50 de ki-lometri suplimentari. Trebuia s5 ne multumim cu ce v5zusem din Ragu-sa. Dac5 a fi putut, a fi grans de gat, in acel moment, pe Jankovici. Si asfi s5varsit o nedreptate mare, cki foarte bine sortise el lucmrile. Mul-tumitä lui, Ragusa mi-a o nepieritoare impresie de vis pe care poa-te cà realit5tile zilei urm6toare ar fi Multumità lui m-am bucu-rat de spectacolul divinei feerii care s-a desrasurat in acea searà, pe ma-lul mkii, la poalele gr5dinii fermecate din Cannosa.

N-am putut preciza, i nici n-am prea càutat, cui apartinea vila incare coborasem. Nu stiu cine a clklit-o, a cui a fost. Am fost primiti cuafabilitate de un tank domn Dimitriev si de o dam5 blondä foarte fru-moasà, care era si nu era nevasta lui. Mister. P5reau st5panii casei, si to-tusi in casA poruncea banditul" ca la el si ne Ikea onorurile gazdei. Altmister. Dar ce ne /Asa nou5 la urma urmei? Casa era mare, spatioasfifrurnoas5, de stil italian, da pe mare, de care o despktea o gr5din5 cecobora in terase coplesite de portocali, de palmieri, de magnolii si decamelii. Era o resedinta princiara, i princiar5 fu si masa care ne astepta.

Pe &and mancam, luna a iesit din nori, i dup5 mas6 ne-am coboratpaná la tärmul marii. Terasele si grádina coplesite de flori si de miresmeimbátatoare, erau luminate ca ziva; pe marea linitit i abia incretità unrfiu de argint se indepkta spre larg, iar in fata, dar ceva mai spre stangao insulá din cele multe fasfirate de-a lungul coastei, o insulA sau mai

si

si

ldsatsl5bit-o.

si

www.dacoromanica.ro


exact un munte invelit in catifea neagra, bloca orizontul. Pe pamant sipe apa totul era tacere si seninatate; nici un zgomot, in afara de cla-potisul märunt al valurilor scurte ce se spargeau pe stancile tarmului.Din cand in cand silueta neagra a unei barci si a unei panze aluneca dinstanga 5i desfacandu-se din masa neagra a muntelui taia &Ira de argint sise pierdea iarfisi in intuneric, spre dreapta.

Sunt clipe in viata omului in care formele iau aspecte de vis, incare banala silueta a unei femei se poate imbina cu liniile unui nobil ori-zont intr-un tot divin. Sunt clipe in care din fundul subconstientului seridica acordurile unei perfecte armonii, clipe in care realitatea dandu-simina cu visul ne leagana si ne inseala, lasandu-ne intr-o stare de ne-definita euforie. Asemenea intalniri cu nemarginitul nu pot fi descrise,ele trebuiesc traite si simtite!...

in aceasta incantare a simturilor, in linistea si in pacea de pe inde-partatul tarm al Adriaticii, am trait noi cativa romani, seara de 6 iunie1930, in care Printul Carol cobora de pe un aeroplan la Bucuresti.

A doua zi dimineata, Inca nedezmeticiti de cele resimtite in ajunam vizitat vila contelui Bassegli-Gozze, cu o splendida gradina din1525 si cu o interesanta colectie de amintiri din vremea lui Napoleon 1

si nth' sa uitám cei doi platani uriasi care fac gloria localitatii (ra-murile fiecáruia acopera un cerc de 60 metri diametru, iar trunchiul lorare mai bine de 10 metri in circumferintd) am plecat spre Split, pri-vind cu regret inapoi spre Ragusa.

Prin vai si peste dealuri, de-a lungul coastei sau departandu-ne deea, am strabiltut Metkovic, portul Hertegovinei, Dusina, Makarska (pla-id elegantil unde am luat o masa si o baie), Almissa si cateva sate ano-nime si am ajuns pe la ora 9 1/2-10 seara la Split, unde toatil populatiaorasului se stransese pe Francuska Obala, in fundul portului, intru in-tampinarea noastra. Splitul, sau mai bine zis Spalato, e un oras italian,dar mai putin venetian ca Ragusa, aduce mai mult cu Napoli. Desi nu elocuit decat de 36 000 locuitori, are aparentele milli oras mult mai mare.Am asistat la sosirea noastra in Split la ultimul discurs al lui Mitilineu,cazi la masa care a urmat am aflat despre evenimentele de la Bucuresti,si presedintelui nostru i-au cam inghetat vorbele in gura.

Gazetele locale publicasera chiar in acea zi telegrame laconice dinBucuresti, evident trecute prin dotiä cenzuri, din care reiesea clar 6Printul Carol sosise la Bucuresti, vineri seara, in ajun, cu un aeroplan;cd debarcase fail sa fie impiedicat de cineva, si ca fusese primit cu insu-fletire. Mai departe, stirile erau contradictorii; dupa unele Printul intrasein Regenta, dupa altele fusese proclamat Rege. Banul local, care venisela masa cu noi, nu stia mai mult ne-a spus numai ea' sosirea PrintuluiCarol la Bucuresti fusese oficial confinnatâ.

www.dacoromanica.ro

MEMORIL 1930 1931

Pentru mine, dup5 toate informatiile culese la Bucuresti inainte deplecare i insemnate mai sus, stirea era atiit de neasteptata incdt nu-mivenea s5 cred urechilor. Un sentiment de bucurie nerationat, intuitiv,

cuprins pe loc; cu toate buclucurile pe care le provocase si in carese incurcase, mai aveam Inca incredere in insusirile politice pe carePrintul mi le dovedise inainte de plecarea lui si credeam in posibilitatilelui de realizare, mai ales dac5 va fi bine sthtuit. 0 mare multumire mi-aadus vestea ci debarcarea Printului se facuse ffir5 nici o impotrivire,c5ci o impotrivire a Guvernului ar fi dus probabil la lupte sAngeroase maiales dac5 armata s-ar fi rupt in dotiä.

Am hothr5t, natural, s5 plec imediat la Bucuresti i sa renunt la res-tul calfitoriei noastre. Am l5sat masina lui Mitilineu care a terminat cubine parcursul fixat. Am pierdut astfel prilejul s5 vad cele 16 lacuri de laPlitvice care-si scurg unul intr-altul apele cristaline, printr-o serie decascade cotite printre munti. Am renuntat la Bled si la drumul de acolop5n5 la Novi Sad, care m-ar fi interesat. Am putut ins5 s5 vizitez Spala-to o zi intreag5, caci nu pleca decdt un tren direct la Zagreb si pleca toc-mai seara la ora 7.

Am petrecut ziva de 8 iunie plimbdndu-m6 in Split dar cu gandulmai mult la Bucuresti. NeputAnd avea vesti directe, rn-am dus la dl. Xamabilul Ban local, si de la d'ansul am putut telefona la Belgrad, lui Fi-lodor. Nu stia nici ansul mai mult decat noi; la Bucuresti itele nu pa-reau Inca complect descurcate, si oficial Legatia nu primise informatiiamanuntite. Sigur era numai un lucru si anume Ca incepea o era nou5,Domnia lui Carol. Cum si in ce fel, ca si atitudinea fiecdrei grupdri poli-tice fat5 de noul curs nu erau Inca cunoscute peste granitä. Singura con-cluzie ce-mi era permisã de departe, era ca ai mei" nu se compromise-sera, si ea' ratiunea ratiunea de Stat, chiar fusese mai tare ca pati-ma. Nu cunostearn Inca discursul lui Duca din 7 iunie!

Trei sferturi din vechiul Spalato sunt incrustate in Palatul lui Dio-cletian. De aici si numele orasului. Palatul, in realitate o vil5 imperiathsituata in afar5 de vechiul orasl, in fata marii libere, se impunea maimult prin dimensiunile dee& prin proportiile lui. Opera de decadentii incare colosalul inlocuia frumosul, incercimile de restauratie care n-autrecut de faza machetelor, expuse la muzeul arheologic nu provoacaentuziasmul. Din punctul de vedere al pitorescului s-ar putea chiar sus-tine ca lucrurile stau mult mai bine cum sunt azi, cu cladiri medievaleIncalcite printre anticele coloane, cu Domul crestin tdsnit din MausoleulImparatului, decal- cum erau acum 1 500 ani and monotona constnictieisi profila propileele neinsufletite pe oglinda apelor.

1 Orasul roman Salona. distrus de avari in secolul al VII-lea, se ridica in fundul gol-fului situat in dosul Splitului.

rn-a

25

www.dacoromanica.ro


Muzeul arheologic din Split e o minune. 0 minune datorit5 b5trd-nului monsignore Franz Bulic, muncitor neobosit care de o jurnátate deveac mpg, dezgroap5 i descrie pe tot intinsul Dalmatiei. Am avut plä-cerea sá-1 cunosc si sd vizitez muzeul sub inteligenta sa conducere. Citi-sem deja, cu 30 de ani inainte, la Roma, din lucr5rile lui. Om de aproape80 de ani, lucreaz5 si'azi de dimineata pAnd seara. E dictatorul artistic alSplitului. Regele Alexandru a avut buna inspiratie de a numi in cele c5-teva orase din Dalmatia care si-au p5strat vechiul lor caracter (Trogir,Split, Ragusa etc.) cäte un dictator artistic, cu o singur5 atributie: con-trolul lucr5rilor i constructiilor publice i particulare din punct de vede-re al traditiei estetice. Nimic nu se poate construi, nimic nu se poate d5-rfima, nimic nu se poate schimba in aceste ()rase far5 invoirea scris5 adictatorului artistic. Caracterul estetic al acestor orase, care incepuse sAfie alterat prin atentatele contemporanilor lipsiti de cultur5 si de rusine,va fi astfel salvat si mostenirea trecutului transmis5 intact5 urmasilor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL II-LEA

Plec din Split Cane tali La Zagreb ma intampind$oneriu trimis de Duca M5 inapoiez cu dfinsul laBucuresti Prima intrevedere cu Duca Imi poves-teste sosirea Printului Carol si evenimentele care auurmat Sunt chemat de Printul Nicolae si de RegeRevedere emotionant5 cu Regele Carol Atitudinealui Vintil5 si a Brdtienilor La liberali, toti sunt cu o-chii asupra mea Atitudinea lui G. Brdtianu.

0

Condus seara in alai la gara de tovarasii mei de drum, am ajunsdimineata urmatoare la Zagreb, unde am fost nevoit sá astept din noupang seara tarziu Simplonul care trebuia sa ma duca la Bucuresti. Ca sipang la Tiperary it is a long way" de la Split si pana la Bucurestii nos-tri. Zagrebul e un oras croat cu o parte mai veche ce se ridica pe o coasta

o parte mai noua, cu pretentii europene ce se intinde in ses, Inge garacoasta. Jurnatatea veche e banalk jurnatatea nouà e si mai banala, dar

cu ifose de moderna metropola. In tot orasul nimic interesant, afara deun hotel, un Palace ce poarta pomposul nume de Esplanade care ca di-mensiuni, confort i eleganta n-ar fi deplasat la Paris sau la Londra, darcare la Zagreb e cum zice neamtul wie ein Faust auf ein Aug".

Coborand in acest Palace, am intalnit pe amicul meu Soneriu, tri-mis dupa mine de la Bucuresti, si care dupd ce mn cautase cu telefonulpe drumurile Dalmatiei, ma astepta linistit in Zagreb. Plecase de samba-tá din Bucuresti si nu mai stia ce se intamplase duminica, dar avu-sese placerea sa auda discursul lui Duca cu dezonoare, lirica iesire a luiSassu care propunea revolutia sau sinuciderea in masa, prostiile lui Xe-ni care exagera nota lui Duca si mitocaniile lui Costinescu (dr. I.) careinjura ca la usa cortului. Soneriu imi mai povesti tot ce vazuse si tràisein seara de vineri 6 iunie la Duca acasa, unde fusese mai tot timpul, siuncle se perindau, venind si plecand i venind iarasi, cu tot felul de vesti,Franasovici, Tatarescu, Budurescu, generalul Nicoleanu, Bébé Bratianu

atati altii. Intr-o atmosfera de panica se afla rand pe rand ca PrintulCarol debarcase, ca nu debarcase ca fusese primit si aclamat de douaregimente (al lui Gavrita Marinescu si al lui Paul Teodorescu), Ca fusesearestat cum pusese piciorul la Pipera. Informatiile lui Nicoleanu pusera

seara

si

si

www.dacoromanica.ro


capul, tarziu, tuturor nedumeririlor, i atunci incepu ca la lavr5 o discu-tie-cearta cu invective reciproce asupra responsabilitatilor fiecaruia intrecut, asupra programului de indeplinit stante pede". S5 protesteze?Sa fuga? S5 se supun5? Toate evenimentele au fost examinate si toatesolutiile trecute prin ciur. Deodata Duca Ii aduse aminte: Ce face Ar-getoianu? Unde e? Trebuie numaidecdt adus. Cine merge dupa el? So-neriu, du-te d-ta, pleaca imediat, sa vie numaidecãt!" Si Soneriu a plecatdupd mine, cu yreo 20 de gazete in geanta din care ap-i aflat si eu tot cese intdmplase. In cursul zilei de 9 iunie, telegramele sosite la Zagreb neinformaser5 despre proclamarea Printului Carol ca Rege al Rom5niei, inaclamatiile unanirne ale Corpurilor Legislative, asa incdt in momentulcand am pornit spre Bucuresti, eram pe deplin 15murit despre tot ce seintdmplase in tara si multumit.

Am sosit in Bucuresti in ziva de miercuri 11 iunie, pe la ora 7 di-mineata. In ajun, prin ziarele cumparate la Timisoara luasem la cunos-tinta si de discursurile de la Clubul liberal din 9 iunie, si de excludereadin partid a lui George Bratianu. La Gara de Nord, pe langa cdtiva prie-teni personali, ma asteptau doi emisari: Franasovici din partea lui Ducasi colonelul Manolescu, in civil, din partea Printului Nicolae. Duca maruga prin Franasovici sa nu vorbesc cu nimeni pânä nu-1 vad pe el seimbraca, era aproape gata si venea numaidecat la mine. Am asigurat peFranasovici ca nici nu aveam pe cine sa vad, la o ora asa de matinalaca asteptam cu placere pe Duca. Colonelul Manolescu venise sa-mi spu-ie, confidential, ca Printul Nicolae m5 asteapta la ora 10 1/2 la Cotro-ceni si-mi mai sopti la ureche: Va fi si Majestatea Sa Regele, acolo..."Bineinteles ca am raspuns colonelului ca voi fi exact la int5lnire. Mano-lescu, sincer devotat i Regelui i Printului, imi vorbea din ochi ca s5pricep ca avea multe sa-mi istoriseasc5, dar di nu putea inaintea lumii.In tot cazul parea un om fericit, si fata multumita a aghiotantului princi-ar parea si mai radioasd alaturi de fata plouata a calfei liberale Frana-sovici. Franasovici facea o mutra de un cot parc5 isi inmormantase pa-rintii, si mi-a permis sa judec numaidec5t despre starea de spirit din par-tid si din anturajul lui Duca. Numai d-ta poti sa dregi lucrurile si säscapi partidul!" Voi incerca, dar cum a putut Duca..." ... Nustiu, nu still, au innebunit toti!"

Ajuns acasà, abia apucasem sà ma spal, si iata pe Duca. Era fiert.Vezi ca tot bietul Vintild a avut dreptate!" 5i a inceput sa-mi poves-teasca, pe când ma imbracam. Nu stiuse nimic p5nd vineri 6 iunie dupaamiaz5, cdnd a fost alertat prin telefon de Vintila Bratianu, care aflasedin sursa Sigurantei c5 Printul Carol sosise cu un aeroplan in Ardeal.S-a dus numaidecat la Ministerul de Interne unde n-a gásit pe nimeni side acolo la Madgearu care i-a spus ca nu stie nimic, Ca daca ar fi cevaadevarat ar sti el desigur ca prin urmare zvonurile sunt din domeniul

28

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 19

fanteziei. Ca de altminteri daca asa ceva s-ar intampla, toate mdsurilesunt luate pentru ca Printul Carol sd fie imediat arestat. De la Madgea-ru, Duca s-a dus la Principesa Elena convins Ca aceasta va spune tot ceva ti, si ca daca cineva trebuia sa stie ceva era dansa. Printesa 1-a pri-mit imediat i i-a povestit ca zvonurile unei sosiri a Printului Carol cu avi-onul ajunsesera si pand la urechile ei, inca de la amiaz5, Ca chemase pePrintul Nicolae care a linistit-o spunandu-i ca nu poate fi adevarat si i-adat chiar cuvantul de onoare a nu stie nimic despre un asemenea eve-niment. De la Principesa Elena, Duca s-a dus la Vintila Bratianu, de un-de a mai telefonat o data lui Madgearu, care i-a repetat cii nimic din celezvonite nu erau adevarate. Generalul Nicoleanu, in fine, prins si el la te-lefon, a dat aceeasi dezmintire si chiar in numele lui Vaida pe care-1 pa-rasise cu cateva minute inainte. Oarnenii se linistisera, cand dupa ora 10seara se raspindi vestea ca un fulger: a sosit Printul Carol in Bucuresti!

Fata de planurile de intoarcere ale Printului erau trei categorii deoameni: oamenii care nu stiau nimic (printre acestia erau si cei mai mar-canti membri ai Guvernului, orient se va lauda ulterior Maniu ca a facutRestauratia), erau apoi oamenii care stiau ca Printul vrea si planuieste siise intoarca, care vorbiseri sau chiar negociasera cu clansul dar care nuerau in curent cu datele si cu precizarea momentului (nu erau prea multinici acestia, mult mai putini decat s-au gasit pe urma) si era in finemana de oameni care a pregatit lovitura, anturajul imediat al Printuluicolonelului Tataranu, atasatul nostru militar la Paris cativa ofiteri a-viatori si coloneii Paul Teodorescu si Gavrili Marinescu la Bucuresti.Complotul, caci a fost un adevarat complot, a fost condus i realizat cuatata discretie incat nimeni n-a stiut ceva pand la ultimul minut. La Bu-curesti, Guvernul i autorit5tile s-au g5sit brusc in fata faptului implinit.Dupa ce Printul a sosit, Vaida si Nicoleanu, convinsi ca Pretendentul"a dat gre i ca se ascunde, s-au repezit pe urmele lui sa-1 aresteze. Ne-g5sindu-1 pe unde-1 cautasera, s-au dus la Cotroceni, sa se sfatuiasca cuPrintul Nicolae. Acolo au fost ins5 intampinati cum se stie de Regimen-tul 6 Mihai Viteazul i informati ca Majestatea Sa Regele Carol al II-lease afla in cordiali conversatie cu fratele sau, fostul Regent.

Actul Restauratiei, asa cum a fost savarsit, a fost savarsit cu multcuraj, dar si cu mult noroc. A fost un moment cand totul era sa fie corn-promis. Complicii din Bucuresti asteptaserd la aerodrom vreo trei cea-suri mai mult decat ora convenita. Pe la ora 9 seara se facuse noapte

convinsi ca Printul nu va mai sosi (fie ca nu plecase conform inte-legerii, fie Ca' fusese oprit din drum), ofiterii veniti intru intampinarealui plecaser5 acas5 destul de ingrijati de propria lor soarta. AvionulPrintului condus de la Cluj de aviatorul Opris intarziase in fapt enorm,ba era chiar sa se prapadeasca in lupta cu o teribila furtuna pe care aputut pana in cele din urma sa o invinga. Pe la ora 9 112 nu mai era la

pi

www.dacoromanica.ro


aeroport decal directorul acestuia, Cantacuzino-Pascanul gata sa piecesi el. Luminile fusesera stinse toate, caci asa era regula pe atunci. Deo-data', un zbarnait de motor pe sus atrase atentia lui Cantacuzino. SA' fieavionul plecat la Constanta si care trebuia sa se inapoieze a doua zi di-mineata? In once caz era un avion care-si cauta aeroportul. Luminile aufost aprinse din nou un avion necunoscut a coborat linistit din cer.Din avion au coborat doi tineri, pilotul si un calator. Calatorul era im-brobodit de nu i se vedeau dec.& ochii; pilotul s-a numit era capita-nul Opris i vázand ca nu era altcineva de fata a rugat pe Cantacuzi-no sh-I duca pe el si pe tovarasul sau in oras. Abia in automobil Printulfu recunoscut de Cantacuzino, un sincer carlist de altminteri, dar care nufacea parte din complot. Opri i Printul erau foarfe deprimati prin lipsaofiterilor pe aerodrom. Pascanu le spuse ca vazuse cativa ofiteri, intrecare pe Paul Teodorescu, 6M/a vreme inainte, dar ca plecasera toti. Po-rumbeii calatori se crezurá tradati; ba chiar Printul vorbea despre preda-re si cerea sa fie dus la Cotroceni. Opri i Cantacuzino se opusera,convinsera sâ mearga la Cantacuzino acasa sa se ascunda, pana se vorlarnuri lucrurile. Acolo, la Cantacuzino-Pascanu fu gasit de coloneii Pa-ul Teodorescu i Gavrila Marinescu i dus cu alai, intre regimentele kr,la Cotroceni. Daca in locul celor doi colonei 1-ar fl gasit generalul Nico-leanu, e foarte probabil ca Restauratia nu s-ar fi facut i ea" Iuliu Manius-ar fi laudat cu fidelitatea lui fata de jurämantul depus Majestatii SaleRegelui Mihai I.

Nu numai cá n-am luat vreo parte activa la reinstalarea PrintuluiCarol pe Tron, dar, du/A cum se vede, nici n-am fost in Bucuresti cand asosit Printul, asa incat am fost silit sa cred ce mi-au spus altii. Am con-semnat aici ce mi-a spus Duca, fiindca cred ca mi-a spus adevarulcredinta in care rn-au intarit confidentele ulterioare facute de Printul Ni-colae care au confinnat toate cele povestite de Duca. Cum n-am insa odovadà de netagaduit despre exactitatea versiunii Duca consemnatà maisus, socotesc ca o datorie de impartialitate sa dau i versiunea lui Ma-niu, cu totul diferita de a lui Duca, cu atat mai mult cu cat in memoriulsalt scris cinci ani mai tarziu2, se ocupa mai mult de cele petrecute ina-inte i dupa sosirea Printului, lasand numai &à se inteleagä ca a fost incurent cu amanuntele sosirii. Aceastä versiune Mantu" mi-a dat-oconfidentul primului ministru de atunci, Virgil Madgearu, in 1936.

Fiul natural al lui Alexandru Cantacuzino-Pascanu, nababul de la Baia. Pand in aniidin urma ii chema Pascanu. Dupà ce s-a insurat a inceput sä se numeasca Cantacuzino-Pascanu. Tata-sau care nu-Iputea suferi i-a facut proces i 1-a castigat in prima instantadar fiul 1-a castigat in apel. Intre instante a cerut lui Zizi Cantacuzino Granicerul sA-1

adopte; Zizi a refuzat dar a scris de la Cdlimanesti Constantei Cantacuzino sA-ladopte ea!2 Memoriul din aprilie1935, trimis in plic i cu adresa semnatá de dansul sefilor de

partide.

i

si-1

si

--

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 31

Dupg Madgearu, Maniu a fost nu numai in curent cu toate mi§-carile Printului, dar chiar 1-a pus pe dansul, pe Madgearu, in curent cu a-ceste miF5ri. Pe dansul *i numai pe ddnsul in tot cazul nu pe Vaidal.Maniu ar fi fost chiar inteles sa aducá pe Print (fapt pe care Maniu ilconfirma §i in memoriul s5u), dar numai cu conditia despartirii de d-naLupescu §i impacarii cu Principesa Elena. Cum aceasta conditie nu fu-sese inch primita de Print decal in principiu, cum nu fusese Inca nici inparte realizata, Maniu nu socotise oportuna (!) inapoierea Printului. Ast-fel se explica, povesteVe Madgearu, lipsa lui de initiativa in evenimen-tele imediatei pregatiri a acestei inapoieri *i debarcari. Dar dl. Maniu,daca nu lua nici o initiativa (pana ce conditia morald impusa de dansulnu era indeplinità), dl. Maniu era in schimb foarte exact informat desprefiecare mi§care a Printului. Joi seara 5 iunie, a chemat pe Madgearu sa-iimpart4easca o veste senzationald: Printul Carol, calatorind cu un a-vion spre lark sosise la Munchen. Ce-o mai fi vorbit cu Maniu in aceaseará nu mi-a spus, atat mi-a povestit arnicul Madgearu, ca tirea ce i-odedese primul ministru 1-a naucit a§a de mult incat n-a putut s5 doarmatoat5 noaptea. Nedormit la ora 7 dimineata s-a infiintat la Maniu carei-a rectificat informatia din ajun in sensul ea' abia in acea dimineata (vi-neri) ajunsese Printul la München, §i c5 0115 seara trebuia sa soseasc5la Bucure§ti. Maniu ar fi fost tinut toata ziva de vineri in curent cu eta-pele Printului2, i ar fi insárcinat pe generalul Nicoleanu A-1 primeascila aerodrom, s5-1 roage s5 nu mearg5 la Cotroceni §i sa-1 pofteasca laPreedintia Consiliului unde solicitudinea d-lui Prezident ii pregatise unconfortabil pied a terre" (c'est le cas de le dire!). Maniu voia sä vadape Print inaintea tuturor, mai ales inaintea Printului Nicolae, ca sa se in-teleaga cu el §i s5-i impuie impacarea cu Principesa Elena. Planul luiManiu a fost s6-1 numeased pe Printul Carol intdi Regent (in locul luiSarateanu care ar fi demisionat) §.1 sà-lproclame Rege numai dupa ce arfi executat conditia morald (indepartarea d-nei Lupescu, impacarea cuPrincipesa Elena §i anularea divortului). Din nefericire idiotul de Nico-leanu (Madgearu vorbqte) s-a iwlat de aerodrom i in loc sa mearga lacel militar de la Pipera, s-a dus la cel civil de la 135neasa, unde naturaln-a sosit nici un Print. Guvernul a pierdut astfel firul Printului dupà de-barcarea lui §i Madgeam recunoVea ea de la ora 8 la ora 11 (o cam fiuitat orele, dup5 alte versiuni Printul a fost ascuns de la ora 9 1/2 la ora12) nimeni n-a §tiut uncle sa-1 gaseasia.

I In momentul in care Madgearu mi-a povestit aceste lucruri, Vaida nu mai faceaparte din partidul lui .Fi era certat cu Maniu. Nernaifiind sigur de el, nemaifiind sigur cäs-ar mentine in limitele legendei create de Maniu, Madgearu 1-a scos din confidenta.

2 hi. contradictie absoluta cu afirmarile Printului Nicolae catre Principesa Elena inacea zi de 5 iunie, i mai tarziu cgtre mine.

www.dacoromanica.ro


La observatia pe care am facut-o lui Madgearu c.a. Duca mi-a afir-mat c5-1 v5zuse in dup5-amiaza zilei de vineri 5 iunie, i ca el Madgearuii declarase cã nu stie absolut nimic despre o eventuald sosire a Printu-lui,cidndu-i chiar cuvdritul de onoare, zisul Madgearu cu obisnuita lui vi-olenta de limbaj mi-a ripostat: Duca a mintit! Nu 1-am vAzut decdt sea-ra, tocmai in momentul in care pierdusem urma Printului dupa debarca-rea lui, intr-un moment prin urmare in care Duca stia deja ca Printul sosi-se. Era atdt de emotionat incdt abia vorbea. M-a intrebat ce aveam degand sa facem, iar eu i-am raspuns pundndu-i la rdndul meu intrebarea cear fi ficut el si cu Vintil5 Brätianu dac5 ar fi fost la Guvern. Duca mi-araspuns c5 raspunsul il pot g5si la Mare le Stat Major, intr-un plic, in carea fost prev5zutä i ipoteza sosirii inopinate a Printului. Acesta trebuiaimediat arestat, dus la Giurgiu, pus intr-o salup5 (sic) si expediat la Kar-lovac pe Duniire in sus, de unde o sa1up5 iugoslav5 urma s5-1 transportemai departe spre Viena. Cdnd am spus lui Maniu ce ne povatuiesc libera-lii facem, a Lis cu poft57. Maniu n-a putut s5 dea de Print decdt pe laora 11 1/2 si a stat cu el de vorb5 pan5 la ora 1 dimineata. L-a convins sis-a inteles cu ddnsul s5 intre mai intdi in Regenta si sa fie proclamat Regemai tarziu (faimoasa conditie). De la Cotroceni, primul ministru a venitla Presedintie, unde-1 asteptam toti i ne-a adus vestea bun6 Ca se intele-sese cu Printul Carol. S-a hofirdt s5 ne intrunim a doua zi la orele 9 dimi-neata ca s5 fix5m procedura si protocolul intr5rii Printului in Regentà".

Madgearu mi-a mai povestit ca Maniu i-ar fi spus atunci: Ei vezide ce am bagat pe S5r5teanu in Regentil? Ca s5 am un loc vacant in oricemoment de Pop5 si de Printul Nicolae, nu eram sigur." In timpulnoptii Printul a mai vazut si alti oameni politici, a fost lucrat de PrintulNicolae, si a doua zi situatia se schimbase cu totul. Madgearu pretindec5 au fost violente discutii in Consiliu, cä Costachescu, ornul Regelui demai tdrziu, ar fi declarat cd niciodatá nu va primi sã fie ministrul RegeluiCarol si cdte si mai cdte. Cana lia de Manoilescu s-a dus chiar in noap-tea aceea sa spuie Regelui cá eu (Madgearu) am pus la cale asasinarealui! Mi-au trebuit ani de zile ca sá ma disculp in ochii Regelui! Toate li-chelele din anturaj forfoteau in junil Printului, care mai de care cu min-ciuni, cu bdrfeli, cu intrigi!"

Din toate cdte mi le-a povestit Madgearu nu cred deplin decat inistorioara cu Statul Major si in cea cu intriga lui Manoilescu. Amdndouàsunt croite pe calapodul celor in sarcina carora au fost puse. Tot restuleste legendá menit5 s5 prearn5reascá rolul lui Maniu, s5 arate cA a fostpentru restaurarea Regelui, i pentru Principesa Elena si contra Lupeas-c5i. Si in treac5t s-a justificat si de injustificabila alegere a lui Skateanuin Regent5. Asupra acestei sosiri neasteptate a Regelui ramdne ca vii-torul sA fac5 complecta luminà.

ii

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930- 1931 33

Dup5 ce Duca mi-a istorisit cele intamplate, depresia lui Vintil5Br5tianu si trädarea lui Gheorghel, 1-am intrebat: Toate bune. Dar pen-tru ce cuvintele iremediabile pe care le-ai spus siimbata, si pe care Vin-til5 nu le-a spus; pentru ce confirmarea lor luni, dupd ce Carol al II-leafusese proclatnat Rege; pentru ce greseala gravA de a exclude pe Gh.Bratianu din partid? Te previn ea" rn5 voi duce si eu, chiar azi, la Rege

ma yeti exclude si pe mine?" Doamne fereste, Ifni raspunse Du-ca, e chiar foarte bine cd te duci si de aia am venit sa-ti vorbesc. Nu stiuce rn-a apucat siimb5t5, m-a luat gura pe dinainte, n-am vrut s5 am aerulcá ma desolidarizez de Vintila, ca vreau s5-i iau locul. Sunt destul de ne-norocit de ce am fdcur (o asernenea m5rturisire cred c5 n-a mai facut-oDuca nimanui), dar odata lucrul f5cut era de demnitatea mea sa' nu mamai dezic (si cat s-a mai dezis de atunci). in chestiunea Gh. Bratianu amfost contra excluderii, dar n-a fost chip, BrAtienii erau desantati, maiales Dinu. Ei 1-au exclus!" .

Bine. Dar acum ce faceti? Persistati intr-o atitudine de protes-tare, considerind Domnia care incepe ca o aventur5, sau vreti s5 dregetilucrurile si sä v5 raliati?" D-ta ce faci?" ma intreb5 cu ochii in ochiimei. Inat ma priveste chestiunea nu se pune. Nu poate fi vorba deraliere sau de neraliere. Eu sunt incântat de inapoierea Printului. Dac5voi v5 raliati ramdn cu partidul, daca nu va raliati v5 p5r5sesc".

Aveam in fata mea" un om desfiintat. Cunosteam pe Duca de mult,il cunosteam de aproape dar niciodat5 nu mi-am dat searnA ca in aceaclip5 cat canfarea de putin. Vazusem pe Duca pentru prima oard la Pa-ris, cu vreo 30 de ani inainte. Era un tan5r sArguitor, ein Streber" cumzice neamtul, cu mult5 tinuta, dar fard farmec si fdrd nici o notd perso-nald. Trecuse vremea si se cam uscase, dar ca porumbul surprins debrUm5, f5r5 s5 se coac5 imb5tranise t5n5r. Lipsa lui Duca de persona-litate era nu numai moralà, dar si fizic5: cine si-1 putea intr-adevár inchi-pui in afarà de accesoriile lui vestimentare prin care se deosebea de res-tul lumii? 0 viat5 intreaga, Duca a fost o pereche de ochelari sub o 015-rie cenusie uzata, un veston negru peste pantaloni v5rgati si deformati.Cine zicea Duca, vedea un costum si dou 5. cioburi, nu un om. Inteligent,era desigur dar de o inteligenta marginita la anumite compartimente alecuget5rii, cu o deplorabila facilitate de elocutiune" dupa puternicasi plastica expresie a lui Matei Cantacuzino si mai ales cu o sup5ra-toare dib5cie de manuire a locurilor comune. in afar5 de intriga politica'si de Nadia Polizu-Rosca nu-1 interesa nimic pe lume decal caii de cursesi sonoritatea numelor nobilimii italiene. Mormaia toat5 ziva si repeta caun ianatec Ludovisi Buoncompagni di Piombino! sau don Marc 'Auto-

I Gheorghe Bfatianu, fiul lui Ionel si al soliei sale prime si trecdtoare MarioMoruzi (Cuza).

www.dacoromanica.ro


trio Colonna Principe di Palestrina! scandfind silabele cu accente ex-taziate de actor de provincie, cu gesturi care chttau s5 cuprindâ infinitul

sà-1 inchidd intr-o cutie de chibrituri. N-a 15sat o ddr5 in urma lui niciin familie, nici printre cunoscuti n-a 15sat un prieten c5ci n-a iubit penimeni si nu 1-a iubit nimeni. Imi aduc aminte ca la moartea lui lonelBrátianu pAna i adversarii acestuia erau induiosati: singurul nepasator afost I.G. Duca, tovar5sul de fiecare zi a celui disparut c5ruia Ii datoraintreaga lui carier5. Ciudat, imi spunea el, moartea lui Bratianu ma las5indiferent." Nesimtindu-se legat de nimic si de nimeni ii determina ac-tiunile nurnai dupg propriile lui interese si tr5da pe rand pe toti, aproapefara dea seam5. E de neinchipuit cum acest cerebral in arta de a-sicdrmui viata, cum acest ambitios, cum acest abil a ajuns sa dea drumuldiscursului de la 8 iunie. Dezmeticit, pravalit in fata mea, m5surase toa-t5 adâncimea santului ce s5pase, si nu stia cum s5 sara peste el.

Desigur c5 ne raliem nu putem distruge partidul, trebuie s5 neinclin5m in fata faptelor indeplinite"...

Povestea cu aventura i inddrjirea Partidului Liberal durase 48 deore. Pentru planurile mele, capitularea Partidului Liberal era binevenitá.in cele trei zile de c615torie de la Split la Bucuresti avusesem i vremealibertatea necesara de cuget sà analizez situatia i s5 fac bilantul posibi-litàilor de pe urma intronkii lui Carol. Cunosand bine ideilePrintului dinainte de 1926 si stiind de la cei ce veniser5 de atunci in con-tact cu ddnsul ca nu le abandonase, eram in drept sA cred ca schimbareade regim din 8 iunie insemna totdeodat5 i o schimbare in sistemul nos-tru de guvernare. Eram in drept sA cred cA se sfarsise cu sistemul rotati-vei partidelor incapabile i abuzive care adusesera tara in sap5 de lemn.Momentul era cu atdt mai prielnic pentru o schimbare radicalà, cu catpornirile opiniei publice se potriveau in totul cu presupusele proiecte alePrintului, devenit Rege atotputernic prin creditul unei nemaipomenitepopularitáti. Ideea unei carente in indeplinirea datoriei sale nu venea ni-mànui in minte in acele frumoase inceputuri i fiecare ne gandeam nu-mai cum sà-i us,urám mai mult sarcina. Capitularea Partidului Liberal eraimportant5, pe de o parte fiindca mai toatã lumea afacerilor, bancheriicapitalistii, gravitau in jurul lui pe de alta, fiindc5 daca ar fi stat la oparte, flied raporturi i vrajmasit cu noul regim ar fi format tin nucleu decristalizare pentru toti nemultumitii sau nebdgatii in seama. WA de ce cu-vintele lui Duca, confirmându-mi cele aflate deja pe drum, rn-au

Atitudinea lui Vintila Bratianu intre 7 si 15 iunie nu se poate expli-ca dec.& prin starea s5n5thtii sale care ii slàbise probabil i facultátile in-telectuale. Nu trebuie pierdut din vedere c5 era deja insemnat de moartepe fabojul ei i ca, desi sfdrsitul i-a fost brusc i neasteptat in aparent5, ofoarte inaintatà arteroscleroil II osdndise de multà vreme. Vreo lun5jurnAtate dui:4 evenimentele din iunie 1-am intdInit in tren, se suise la Pi-

si

s5-si

politice

si

linistit.

si

si

www.dacoromanica.ro

MEMORIL 1930 1931 35

teSti, §i timp de 2 ore mi-a vorbit in stare de subdelir uremic. Numai ostabire fiziologic5 a personalit5tii sale poate explica cum de Vintild nusi-a dat seama ca ziva de 7 iunie trebuia s5 fie ziva lui, c5 in acea clip5,printr-un discurs moderat in forma dar ireductibil in fond, trebuia sa seretrag5 nu numai din fruntea Partidului Liberal dar si din politic5. Duse-se personal o lupta atat de apriga impotriva Printului Carol, o luptä in ca-re trecuse chiar peste limitele permise, incat nu mai putea sa se apropiede dansul decat cu pretul demnit5tii sale. Se inselase in prevederile lui,sau fusese infrant indiferent, singura atitudine demna ar fi fost pentrudansul sa nu se predea i sa ramaie credincios convingerilor sale. Sa la-se partidul sa-si croiasca singur drumul mai departe, cum va crede, iarel, izolat, s5 stea la Mihaesti, s5 taca si sa astepte. Ar fi devenit repedeun adversar cu atat mai de temut pentru noul regim, cu cat ar fi stat mai

Fiecare greseala a regimului ar fi adus o piatra mai mult lapiedestalul Bratienilor prevazatori i ireductibili la al Bratianuluiidentificat cu constiinta neamului romanesc i ridicat la demnitatea destegar al nazuintelor viitorului. Bineinteles cu o conditie: sa fi trait. Darcare e omul care sa-si presimtd moartea? In iunie 1930 Vintila Bratianutrebuia sa fac5 singurul gest pe care-1 dicta trecutul sau. Frate-sau Ioneln-ar fi ezitat o clipa.

Pentru norocul Regelui Carol, Partidul Liberal nu mai avea infruntea lui pe Ionel ci pe Vintilà. Eu unul eram hotarat sà fac tot ce-mista in putinta pentru a apropia momentan pe cat se putea partidulde Rege. Fata de Partidul Liberal aveam o priza destul de putemica pecare am simtit-o din primele vorbe de pe buzele lui Duca: teama de odezmembrare a partidului. Sosirea Printului Carol, lucrul trebuie m5r-turisit, zguduise partidul din temelie. Corabia Ikea apa din toate partilesi multi sobolani cäutau sa fuga. Nepolitica excludere a lui GheorgheBratianu aruncase unt-de-lemn pe foc; se intrebau oamenii daca viitomlnu era araturi de acesta i panä i cei mai intimi prieteni ai lui Duca, caAtta Constantinescu (fiul Porcului) i Vasilescu Valjean amenintau cuplecarea. Toi ma asteptau pe mine. Dacá cumva luam cauza lui Gheor-ghe in brate, daca ma solidarizam si plecam cu el ne urma jumatatepartidul. Vedeam in ochii lui Duca cat de mult cantarea hotararea mea.II rugai s5 mearga imediat la Vintila spuna ea" eram gata sä masolidarizez cu el, prin scrisoare publick dacd consimtea fdrif nici o reti-centii la o totala schimbare de orientare a partidului in chestiunea Carol,

dacA ma autoriza sa fac demersurile necesare pentru o normalizare araporturilor dintre Coroana si partid. Incantat, Duca imi multumi cu efu-ziune i pleca imediat la Vintild, de raspunsul earuia nu se indoia. I-amcerut sa-mi aducii acest raspuns inainte de ora 10 fiindcá trebuia sa-1 aminainte de a vedea pe Rege.

linistit.

si s5-i

si

www.dacoromanica.ro


Duca s-a intors dupa o jum5tate de ora si mi-a comunicat c VintilaBrátianu era de acord fait' nici o rezerva asupra celor propuse de mine.Am dictat imediat lui Duca textul scrisorii mele de solidarizare cu direc-tia partidului, scrisoare care a apárut imediat in ziare; ea a pus stavil5 in-ceputului de debandad5 din partid, dar a mirat pe unii care cunosteau sen-timentele mele fat5 de Print dar ignorau cele pertractate intre Vintil5Br5tianu, Duca si mine.

La orele 10 am pornit spre Cotroceni, foarte emotionat. Printul Ni-colae rn-a primit imediat; era radios, incantat ca sc5pase de povara Re-gentei, i primele lui cuvinte au fost ca s5 mi-o spuie. A scuzat apoi peft-ate-ski, care voind sa ma vadd indat5 dupd sosirea mea, in particular,imi fixase aceastä intalnire la Cotroceni, dar nu putea veni fiind retinutde diferite audiente in legatura cu constituirea noului Minister si maruga sa merg la ora 12 1/2 la Palatul Regal, dar sd intru prin dos, pringrddind. °neva md va astepta la poartd si md va conduce. Am raspunsPrintului c5 ma voi conforma dorintei Regelui si am vrut s5 plec. Ami-cul Nicolae avea insa mancarime la limbd si rn-a retinut incepand sd-mipovesteasca tot ce facuse el pentru a inlesni inapoierea lui Carol.

De mai bine de 6 luni Ii dedese seam5 ca nu era alt5 solutie, si sehotarase s5 o sprijine cu toate mijloacele de care dispunea ca Print i caRegent. Operatia era ins5 delicath si ca s5 reuseasca trebuia sa se lucrezecu mult tact, si in secret. Nu s-a deschis la nimeni, decat sora-sii Elisa-beta. Mi-a reamintit ceaiul nostru in trei, la dansa in ianuarie trecut, i s-ascuzat ca n-a putut fi atunci mai comunicativ. Vedea si el ca si mine catoate mergeau pe dos, dar din nenorocire nu-mi putea vorbi despre solu-tia lui. Actiunea inceput-o prin sondaje in armata, cu prilejul cator-va mese la regimente, organizate sub cuvfint de a strange legaturile intreofiteri i Dinastie. Fara sa se compromità, fara sa afirme nimic, a pututconstata ca pretutindeni, in armata, inapoierea Printului ar fi fost bineprimit5. Cu Regenta, cu Regenta in trei mai ales, armata se simtea deca-pitata i voia un sef, un sef suprem pe deasupra tuturor sovietelor de ge-nerali, un sef care nu putea fi dec.& un Rege. Indata ce a fost sigur de spi-ritul armatei, s-a pus in legatura cu frate-s5u, infornnandu-1 ca poate con-ta pe dansul cu conditia sa lucreze amandoi in buna intelegere i sa nuse stie nimic despre atitudinea lui. Pe fiecare zi simtea cum Ii fuge te-renul de sub picioare, ca Regent; nu era thcut pentru aceast5 meserie lacare nimic nu-1 preg5tise. Ceilalti doi Regenti erau si mai putin pregdtitidecat dansul, si mai putin rezistenti. Daca nu tara, riscam s5 punem inprimejdie Coroana". Planul lui era sa pregáteasca totul in asa fel incatCarol sa fie chemat cu consimtamântul fatis sau tacit al tuturor. Baza opunea insa pe armatd. Era in curent cu toate tratativele lui Carol cu A-verescu, cu Iunian, cu Goga i credea ca lucrurile se vor invarti astfel in-cat totul sa fie gata pentru toamna. Despre venirea lui Carol asa cum s-a

si-a

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 37

facut n-a stiut nimic. Chiar in ziva de 6 iunie dirnineata primise o seri-soare de la Paris in care frate-sau Ii vorbea de planurile lor, dar din carenu reie.yea intru nimic hotdriirea unei actiuni imediate (probabil ca pebaza acestei scrisori putuse sa-si dea cuvantul de onoare Printesei Elenacá nu stia nimic despre venirea lui Carol). Crede-ma, n-am stiut nicidespre plecarea, nici despre calatoria lui Carol, nici despre sosirea lui inArdeal. Am aflat si eu ca venise, dupa ce venise, ca toata lumea. Primamea miscare a fost de necaz, mi-a fost frica sa nu fie totul pierdut. Stiicum am aflat? Am auzit galágie jos si am iesit in capul scarii sa vad ceeste. Manolescu era plecat, si am vazut pe Vaida i pe Nicoleanul carese certau cu feciorii fiindca nu-i lasau sa se urce la mine. I-am poftit sus.

Unde e Printul Carol? Cautam pe Printul Carol. Cum? le-arn spus,pe cine? Pe Printul Carol, a sosit cu avionul si nu-1 gasim

Aici nu e, cautati-1 i preveniti-ma indata ce-1 yeti gäsi. In acel mo-ment am crezut ca totul era pierdut. De ce venise pe neasteptate, lard sama previe, atunci cand stia ca eu Ii pregatesc calea? Nu rn-am linistit de-cat dupa ce am vazut pe Carol in siguranta la mine si cu armata hotaratasi la dispozitia noastrd".

Printul Nicolae mi-a vorbit apoi de fmmoasele planuri pe care lefacusera impreuna, de realizarile ce trebuiesc sa fie imediate, de o eranoug in viata politica a Romaniei. In tot cursul conversatiei Printul ziceavom face, voni reface, twin drege, vom ardta, vorbea incontinuu in doi,ca Puiu Dumitrescu sase luni mai tarziu. Erarn Inca in faza eroica a Res-tauratiei i confidentul si colaboratorul era Inca un Print de sange. Unmare rol te asteaptä, Argetoianu, continua Nicolae. Ai sa vezi, are sa-tispuna Carol; iti dai seama ca nu mai poate sa mearga asa. Trebuie sa oterminam odata cu minciunile dernagogice, sä punem spertarii la zid"!

dea Dumnezeu", fu concluzia mea, si ma sculai sa plec. Inaintede a ne desparti, Printul imi mai spuse ca spera sa impace i pe Elena cuCarol. Lucru nu e usor, dar sunt foarte multumit de ce s-a facut 0115acurn. Sunt sigur ca voi reusi. Vreau sa o mai fac si pe asta i apoi, voiputea zice ca mi-am indeplinit datoria. Nu uita la ora 12 si un sfert!"

La ora 12 si 10 minute ma prezentam la poarta din dos a Palatului,in gradina casei locuita de Drosso, i pe vremuri de Misu. Ma intrebacum pentru ce m-a primit atunci prin dos; sa-i fi fost deja frica de Ma-niu? Ma intreb cu atat mai mult, cu cat m-au poftit la plecare sa ies prinfata, in tuturor. Ma intreb si acum" dar nu rn-am intrebat atunci,caci eram prea emotionat i atilt de departe de orice banuiala de rneschi-narie. Un ofiter de vanatori mi se pare Orasanu rn-a dus prin cu-loarele de jos la cabinetul cel mic de lucru, in care rn-a bagat prin intra-

I Aceasta a fost prima vizitä a lui Vaida si a lui Nicoleanu la Cotroceni. Au mai venitdupd o ord si au g5sit acolo pe Carol inconjurat de armat5.

nic5ieri.

S5

earn!

ai

www.dacoromanica.ro


rea dinspre sera palmierilor. Cabinetul era gol. Dupä cdteva minute s-adeschis usa dinspre bibliotec5 si Printial Carol, asa cum il väzusem ulti-ma data in 1925, aproape neschimbat, era in fata mea. M-au podidit la-crimile, i lui i s-au muiat ochii a venit la mine si rn-a imbriitisat. Demult nu te-am vdzur au fost primele cuvinte pe care le-a spus. Demulr, i-am rOspuns, dar nu este vina mea; de ce ai plecat?" A tre-buit si plec." Nu putea exista nici un motiv valabil, nu exist5 nici ojustificare pentru gestul pe care 1-ai f5cut. Ne-aislOsat pierduti, pe noi ca-re pusesem toata nOdejdea in Maria Ta." Iti voi spune tot, odat51,si vei vedea ea' nu putearn sa fac altfel. Sunt sigur ca-mi vei da dreptate.Dar acum, iat5, m-am intors si vreau s5 stiu daca mai pot conta pe d-ta?"

Orice s-ar intampla, poti conta pe tot devotamentul meu, pe tot con-cursul meu." Iti multwnesc, si de azi inainte contez pe mata. Azi terog sã ma ierti, am pOna peste cap cu reconstituirea Guvernului; am vrutnumai sa-ti strang mdna din primul moment. Indat5 ce voi fi mai liber,peste 2-3 zile, am sa-ti fac semn, s5 stain mai mult de vorbg."

Am reprodus aici aproape textual primul meu dialog cu M.S. Re-gele Carol al II-lea. Am crezut nirnerit s5 o fac pentru a 15muri in acesteamintiri, de la inceput, atmosfera de cordialitate si de incredere care adomnit in relatiile mele cu tOngrul Rege. Am iesit din aceastà primaaudient5 convins cá intr-adevar vremuri noi incep pentru tara noasträ,ca Regele s-a lapadat de toate ate le f5cuse Printul, i c ne-a pus intr-a-devár Dumnezeu indna in cap.

Abia ma intorsesem acasá i m-am i pomenit cu Franasovici venitsà iscodeasc5 din partea lui Duca. I-am spus ce puteam sd-i spun, si c5audienta mea la Rege fusese foarte scurt5, mai mult o luare de contact,

cä nu putusem vorbi nimic despre Partidul Liberal. C5 voi vorbi ins5desigur, in prima audient5 mai lune' care mi se va acorda, probabil pes-te cdteva zile. Franasovici a plecat oftOnd, spundndu-mi cà Vintila vreasà" ma vad5. I-am márturisit intentia mea de a-1 vizita chiar in acea zi.

Dupá Franasovici a venit la mine Gheorghe Bratianu, cu o fat5 decopil dezorientat. Se mira si el de ce i se intOmplase, si arunca tot in spi-narea lui Duca, desi nu-si f5cea nici o iluzie asupra sentimentelor un-chilor sOi Dinu i Vinti15, fata de dOnsul. In realitate Gheorghe Brátianufusese luat de valuri, invOrtit i aruncat la mal aproape f5r5 voia lui. So-tia sa (Elena Sturdza, fata lui Dimitrie Sturdza, de la Dieppe, cu care ma-md-sa Principesa Maria Moruzi 11 logodise pe patul ei de moarte) fe-meie inteligenta, simpaticO i ambitioasa se cam incurcase in ultimavreme a Regentei in cuconetul carlist din Iasi, condus de fetita lui NicuCananau mOritatO pentru a treia oath' cu Dim. Sutu, colonel in rezervdfostul sot al Elenei Chrissoveloni, máritat5 apoi cu Paul Morand. Printe-sa Valentina Sutu, Printesa Alice Sturdza ngscutä Cantacuzino. (fata

I Nu mi-a mai spus niciodata!

ai

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 39

Maruc6i si a lui Misu), Printesa Olga Sturdza n5scut5 Mavrocordat,Printesa Claire Mavrocordat (sotia lui \Vladimir) riascutil de Divoune,Printesa Sturdza c5s5toritd Gheorghe Brátianu formau un grup deAltete intirne, increzute, bune de gue5 dar rele de musc5, hot5rate s5 re-genereze tara prin procedee sumare. Prin inraurirea Printesei Canaria!(Dim. Sutu a fost intotdeauna printre cei mai devotati ai Printului) gru-pul a alunecat incetul cu incetul spre carlism. A stiut ceva GheorgheBr5tianu despre legaturile politice care, dup5 conceptia familii" ase-zau pe sotia sa in randurile criminalelor? Probabil ca da, dar nu o puteam5rturisi. Faptul este c5 in anturajul printului se conta pe GheorgheBrätianu si se punea pret pe numele lui. In caz de lupta, un BrAtianu al&turi de Pretendent ar fi fiicut bine in striiiniitate. Cu nitic5 bun5voint5 sicu obisnuita confuzie a francezilor in afacerile orientale, Parisul ar fiputut chiar crede e5 Ion Braianu redivivus era al5turi de Carol, imp5cat

multirmit. Indatà ce Printul a sosit la Bucures,ti, insotitorii sài, plini dezel, au telefonat lui Gheorghe Bratianu la Iasi, sa vie imediat c5-1 chea-ma Regele. Chematul s-a urcat intr-un aeroplan si a sosit. Prima vizita aficut-o lui unchiu-s5u Vintil5 pentru a-1 informa despre cele petrecute.Vintila 1-a tratat de carlist, 1-a afurisit si i-a defins s5 se apropie de Sa-tana. Era tocmai in ziva de samba5 7 iunie, cand turbasera toti. NepotulGheorghe a arMat respectuos unchiului cA nu putea refuza sá se prezinteRegelui tárii cand acesta ii chema. Si s-a dus. Blestemul i excludereacare au urmat sunt cunoscute. Gheorghe Bratianu sta acum in fata measi se intreba si ma intreba ce s5 fac5. Parea foarte plictisit, c5ci tot ce seintamplase nu se incadra deloc in programul s5u de tank ambitios, darprevazátor si metodic. L-am incurajat pe cat am putut. Am cAutat sa-idemonstrez ca hotardri pripite ca cele ce se luaserà de partid, in momen-te de enervare, nu puteau ranane definitive ci trebuiau dimpotriva revi-zuite. I-am arätat cat se schimbase orientarea lui Vintila si a lui Duca incloud zile, de unde luni fusese el exclus din partid fiindc5 fusese la Rege,miercuri eram rugat eu sa ma duc in audienta si pledez cauza rebelilor

s5 caut sá impac lucrurile. Gheorghe nu s-a 15sat ins5 convins de ar-gumentele mele; credinta lui neclintit5 era a Duca n-a cAutat decal unpretext ca s5-I dea afara din partid, i cti a reusit cu atat mai usor cu catunchii lui nu-1 puteau suferi. Voia s5 stie ce fac eu. Rdman in partid c_attimp voi putea, 1ar5 mare nadejde, ca sa' caut sà-1 impac cu Regele. Inmaterie de program, in materie de program economic mai ales, nu mainteleg deice cu Vinti15, i cred cã mai devreme sau mai tarziu va trebuisá ne despartim." Gb. Bratianu crede cà multi vor parasi partidul i vorveni cu dansul. L-am asigurat de toata simpatia mea, simpatie pe care dealtminteri nu i-am retras-o niciodatà, in nici o ocazie.

si

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL III-LEA

Prima s'aptárrifind a Restauratiei Efemerul MinisterMironescu Incercarea Prezan Maniu reface Guyer-nul Audientele mele la Rege Obtin de la dânsul säprimeasca pe Vintila Brdtianu, pe Duca il amfindDiscut cu Regele chestiuni de program si cddem deacord asupra anumitor puncte Regele vrea sd mentiepfind in toamnd Guvernul sprijinit de Parlamentul ca-re i-a dat Coroana MA autorizeazd sá dezvolt intr-unmemoriu ideile expuse in audientele mele Rapor-turile dintre Carol si Elena Puiu Dumitrescu si nea-murile lui Memoriul inaintat de mine Regelui in zi-ua de 2 august.

0 -Prima s5ptamind a Restauratiei a fost pierduta in pertractári inutile

pentru refacerea Guvernului. Maniu demisionase a doua zi dupd sosireaPrintului, declar5nd ca nu putea fi sperjur si servi pe Regele Carol dupdce jurase credint5 Regelui Mihai, ceea ce nu-1 impiedica sa pertracte-ze" in acelasi moment cu Printul Carol si sa-i ofere un loc in Regentaapoi Coroana, in numele Parlamentului, dupa ce se convinsese Ca la ne-voie Printul si-ar insusi-o singur. Parlamentul urmdnd s5 proclame in-data pe Carol al II-lea se cautase un prim ministru dintre mernbrii fostu-lui Guvern, care s5 primeasca s5 fie sperjur si se g5sise Mironescu, onulitate decorativk acelasi Mironescu care cu zece ani inainte petreceaceasuri in anticamera mea ca sä-1 aleg" (!) vicepresedinte al Senatului!Mironescu constituise un Guvern la repezealä cu ce g5sise in jurul lui,caraghiosi i agenti electorali, care de atunci au devenit corifei ai Nea-mului i fac cinstea Cabinetelor. Ministerul Mironescu prezidase la in-tronarea Regelui i dernisionase la randul s5u, ca sA se poatd reface laloc Ministerul Maniu. Dar Maniu avea oroare de linia dreapta i sugera-se o incercare cu generalul Prezan, scos din cutie, pentru formarea unuiGuvernde colaborare national5, al tuturor partidelor, mai putin cel libe-ral. Incercarea generalului Prezan a dat bineinteles gres si atunci a apa-rut din nou dl. Maniu si si-a reconstituit fostul sau Guvern.

Toate aceste operatii de bucAtarie politica au necesitat negocieri,tratari i pertractari prin urrnare timp, asa incat nu.sam fost primit in adoua audienta de Rege dec.& 7 zile dupd cea dintdi. Inainte de a mergela Palat am v5zut pe Vintila Bratianu si pe Duca, separat. Vintild eracam jenat, i rn-a rugat s5 explic Regelui cá Partidul Liberal e inainte de

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 41

toate in serviciul tdrii, c5 fat5 de dansul a avut atitudinea pe care a avu-t-o fiindc5 a crezut c5 intoarcerea sa nu era in interesul tdrii care nu tre-buia tulburatà in ordinea legala pe care si-o dedese, cu consirnt5mantultuturor; 0 acum, dupa ultima intorsurà a evenimentelor, Partidul Libe-ral nu vrea sd tulbure noua ordine stabilit5 de fapt si c5 va da tot con-cursul Regelui, daca Regele credea acest concurs util, pentru binele ob-stesc. Dacd Regele vrea sd md vadd, sunt gata sd merg la el mi-aadaugat Vintilii dar nu voi cere audientd dee& dacd Regele isi expri-md dorinta sd md vadd. Cat drum fiicuse amicul Vintilà de la brosuradin luna mai, si mai ales in ultimele opt zile, de la excluderea lui ne-potu-ski Gheorghe! Asa cum I-am cunoscut, a trebuit sä sufere mult inorgoliul lui beatienesc, si nu rn-ar mira dac5 refularea fortat5 a unor sen-timente atat de irnperioase ar fi zdruncinat indestul sisternul lui nervospentru a-i grabi sfarsitul. Cu Duca lucrurile au fost mai putin dramatice.Nu se consola de imprudente si de lipsa de orice sens a gestului pe ca-re-1 facuse. Vezi daca vrea sa m5 primeascA. Eu sunt gata s'a cer o audi-ent5, si s5 in5 explic."

Audienta mea cea de-a doua a fost lung5, si urmata de alte dou5 in-trevederi. Avearn un sac intreg de golit si voiam sa" cunosc si ideile Rege-lui asupra principalelor noastre probleme si asupra metodelor de guver-n5mant ce era hot5rat sa inaugureze. Ar fi prea lung s5 reproduc aici dis-cutii de ceasuri intregi, pe care le-am notat aproape cuvant cu cuvant, in-data ce rn-am inapoiat acas5, si m5 voi multumi sä rezum in cateva punc-te concluziile la care am ajuns .si care au servit de bath intregii mele ac-tiuni politice ulterioare si atitudinii mele fatd de Regele Carol al II-lea.

MArturisesc aici cu plkere si cu multà recunostintà &à Regele Ca-rol rn-a prirnit si rn-a ascultat intotdeauna ca pe un vechi si bun prieten,asa inc.& toate audientele pe care mi le-a acordat in vara anului 1930mi-au procurat momentele cele mai pldcute, nu numai fiindca Regele afost constant de acord cu pArerile mele, dar si pentru cordialitatea si sin-ceritatea familiarà de care mi-a dat in tot acest rástimp dovadä.

Am inceput aceste conversatii preliminare unei actiuni mai efica-ce, prin a scoate din discutie chestiunea Partidului Liberal pe care amrezolvat-o in cateva cuvinte. Am explicat Suveranului rostul scrisoriimele de solidarizare cu Vintilä Bratianu si interesul de ordin general catoatà lumea sá adere la noul regim. I-am expus evolutia Partidului Libe-ral in ultima saptaman5 si am adáugat c5 adeziunea unei gmp5ri atat deimportante, prin organizarea si prin trecutul ei istoric, adeziune care iida unanimitatea tuturor fortelor politice gásite la Restaurarea lui meritacateva politeti: Vintila Brätianu si Duca voiau s'a se prezinte in audienta,era bine s5-i primeasc5. Regele a pärut surprins si multumit de dorintafmntasilor liberali de a se apropia de dansul; dar desi subliniasem cAVintil5 pusese conditii la audienta sa, iar Duca nici una, imi zise fall nici

www.dacoromanica.ro


o ezitare: Spune-i lui Vintila c5 doresc sa-1 v5d, sà-mi cear5 o audienta;Duca sa mai astepte." De ce nu primesti i pe Duca?" E o

sä mai astepte, am sa-1 primesc mai tarziu. Vintila e altceva; potisa-1 urasti, poti s5-1 cornball tnais c'est un Monsieur." Cu 15 ani ina-inte, tatal Regelui Carol tratase de lichea pe Nicu Filipescu in fata tata-lui meu; Regele Ferdinand se inselase cu totul lui insa, numai pejumatate. Asupra Partidului Liberal n-am mai insistat, c5ci odat5 readusin albia normalitatii constitutionale socoteam inutile si imposibile lega-turile mele cu un partid al carui rol trebuia sd fie nul in evenimentele pecare imi faceam ilu=ia cti le pregyiteam.

Concluziile la care am ajuns in conversatiile avute cu Majestatea Sa,in primele zile ale Domniei Sale, se pot rezuma sub urrnatoarele puncte:

1) Constatarea necesitatii unei consolidari a principiului autoritatiide Stat si a unei normalizari in selectionarea valorilor, atat in ierarhiaadministrativa cat si in cea politica.

2) Pentru atingerea acestui scop deparcrzitarea intregii noastre vietipolitice prin suprimarea, pentru un anumit timp, a Guvemelor de partid(m5sura ceruta cu insistenta de intreaga noastra opinie publica), prin in-stituirea unui Guvern de autoritate (cu sau fra" Parlament, de v5zut),printr-o reforma care sa creeze un corp tehnic administrativ, printr-o or-ganizare mai rationala a Ministerelor i printr-o revizuire a functio-narimii reducandu-se numarul si sporindu-se salariile.

3) 0 noua asezare a impozitelor in concordanta cu noile conjunc-turi economice, deplasandu-se centrul de greutate de la impozitele di-recte la cele indirecte, creandu-se anumite monopoluri (alcoolul, zaha-rul etc.) si diminuandu-se fiscalitatea excesiva care a paralizat intreaganoastra activitate economica.

4) Stabilirea unui program de investitii pe un termen de 15-20 de ani,prin colaborare cu capitalul strain canalizat prin Societatea Natiunilor,c5reia s-ar putea in acest caz recunoaste chiar un drept de control in apli-carea programului si in intrebuintarea transelor anuale de capital investit.

5) Recunoasterea ca pentru moment, in Romania, economicul pri-meaza politicul, i ca tinandu-se seamd de aceasta situatie, viitoarea gu-vemare trebuia alcatuita in vedereamaximului de randament economic.

6) Necesitatea pasivului aglomerat atat in sarcina Statu-lui cat si a particularilor prin pagubele aduse de razboi i prin tulburarilemonetare postbelice.

7) Necesitatea urgenfa a organizárii si a inzestrarii armatei si in le-gatura cu apararea nationala i cu economia general5, refacerea cailorde comunicatie, unde au fost i s-au stricat crearea lor acolo unde n-auexistat niciodatä (Basarabia).

Intrand in amänuntele acestor puncte, am constatat cu mare multu-mire ca n-am avut niciodata nevoie sci conving pe Rege, flindca asupra

fiat

li-chea,

&hide/14i

5

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 43

tuturor eram de la inceput de aceeaqi parere. Eram incantat; gasisem nunumai omul intelegator i binevoitor, dar inca o inteligenta hotarataconvinsa de valoarea unor solutii la care cugetase mult i pe care le tre-cuse prin toate sitele rationamentului. In toate aceste conversatii, ches-tiunile de persoane 12-au fost atinse; am vorbit numai de program, numaide ce trebuia neut. Imi inchipuiam ca odata programul fixat, chestiuneapersoanelor insarcinate execute se va rezolva de la sine.

Am cerut voie Regelui sa-i redactez un pro-memoria, rezumand ide-ile i datele vanturate intre noi. Regele nu numai ca mi-a dat autorizatiaceruta, dar rn-a rugat sa-1 fac cat de repede, desi adäuga el un nouregirn nu putea fi instaurat imediat (prima scartaitura a carului) caci nuputea schimba imediat un Guvern sprijinit de Parlamentul care ii dedeseCoroana, iar Parlamentul nu putea fi dizolvat, din aceasta cauza, de in-data. Trebuia sä mai tie cateva luni Guvemul i Parlamentul existent, darpe toamna, pe la octombrie, s-ar fi putut face schimbarea. Am cautat säconving pe Rege cà n-avea dreptate. Parlamentul i-a dat Coroana find-ca n-a avut incotro in fata faptului indeplinit si in fata atitudinii armateisi opiniei publice. Coroana i-a dat-o poporul intreg intr-un insufletit a-vant de incredere i tocmai in nadejdea unei radicale schimbari in con-ducerea tarii. Camera, ca toate Camerele noastre, nu era o adunare de a-lei Orli, ci o adunatura de rniluiti ai regimului rotativei. Cu cat intar-zia in rasturnarea regimului odios tuturor, cu Mat Ii slabea popularita-tea. Nu era tinut fata de nici un partid politic, avea insä o legatura puter-nica cu popoml, pe care nu trebuia sa o nesocoteasca. Am vorbit degea-ba, caci n-am putut sa conving.

Oricat de gresità imi páruse tactica de temporizare a Regelui, in-crederea mea in hotarata lui actiune ramasese neatinsa. Nu numai a mea,dar a tuturor. Imi aduc foarte bine aminte de capetele reprezentantilorautorizati ai tuturor partidelor; erau toti fierti i convinsi ca se tenninasecu dãnii. Intarzierea slabea actiunea, dar nu o inlatura.

Amanarea avea o singura latura buna: permitea reglarea prealabiladefinitivä a raporturilor dintre Rege si Principesa Elena. Un regim de

mana tare nu se putea concepe dec.& sprijinit pe autoritatea Regelui;aceasta autoritate trebuia prin urmare sa fie nestirbiti i neintinata prinscaderi de ordin moral, fie chiar si in viata privatä.

Toata lumea, Familia Regald ca i poporul, voia o impacare intre Re-ge i Principesa Elena care in timpul Regentei stiuse castige dragos-tea tuturor. Lumea vrea o impacare intre soti i alungarea tarfei care nuputea cleat sa compromità prestigiul Coroanei, oricat de discreta ar fifost prezenta ei. N-am vorbit niciodata cu Regele despre patima lui, n-amvazut niciodata pe Lupeascal, dar din cate stiu, din cite am aflat de la

' Nu o vitzusem pand in mornentul in care am scris aceste rfinduri. Multi ani mai tar-ziu am cunoscut-o la Miliardari dar n-am frecventat-o niciodata.

s5-1

ai

sii-si

www.dacoromanica.ro


altii, cred cä dac5 la inceput Regele Carol s-a imp5cat cu ideea uneiconvietuiri de ordin pur formal cu Principesa Elena, nu a primit nici unmoment ideea unei desp5rtiri reale si definitive de amanta lui.

. De altminteri, nici Principesa Elena n-a cerut o astfel de despartiretoat5 lumea era gata s5 inchid5 ochii asupra unei patimi ce parea de ne-

invins. S-a facut o mare gresealä. Dac5 a doua zi dup5 sosirea lui, se pu-nea Regelui de c5tre civili si de dare militari, neted, chestiunea impac5-rii cel putin formale cu Principesa Elena, conditia ar fi fost primit5 si toa-te lucrurile ar fi luat un alt aspect. Am fi fost scutiti de mult5 msine si demulte umilinte. Dar gestul salvator, salvator si pentru noi si pentruRege, nu s-a facut i conditia sine qua non n-a fost pus5. Dup5 suireaRegelui pe Tron, manevra era mult mai grea.

Prima greseald a facut-o insá Principesa Elena, greseala de tact ca-re a dus ap5 la moara fostului ei sot. Femeie art5goas5 i frumoas5, dinacele fmmuseti cu duzina, Principesa Elena era fat5 bund dar si din punctde vedere moral si intelectual resorturile ei erau montate in serie. Tra-ditia familiei inlocuia la &ma intuitia personala i aparenta ei simplici-tate ascundea multiple straturi de atavice deformari ca sä zic asa profe-sionale. Heratica i increzutd coboratoare dintr-un neam atat de ilustrun-a putut sa se obisnuiasca cu destrabalatele maniere ale Printilor nostri

cu obiceiurile lor de bordel. Pe langa aceasta avusese o sarcina foartegrea i riscase sa moarl ca sa puns pe Mihai pe lume, asa incat deja du-pa cateva luni de casatorie fugea ca de o pacoste de ofice raporturi con-jugale, normale sau anormale. Cand Printul Nicolae a doua zi dupà sosi-rea lui Carol, se duce sa-i ceara sa primeasca pe fostul ei barbat, primulei strigat a fost: Da, sä vie, dar cu o conditie, sa nu-mi vorbeasca de a-nularea divortului!" Greseala de tact, caci atat astepta Printul Carol.

Desi pasise cu stangul, se pare ca.' Principesa Elena n-a primit ráupe fostul ei sot, si multumità complicitätii tuturor, lucrurile se indrumaucum trebuia. Printul Nicolae, care-i avusese pe amandoi la dejun, imi ará-ta canapeaua pe care se asezasera unul laugh' altul: Carol isi trecuse chiarbratul dupà gdtul Elenei i o tinuse imbratisata... Nicolae era incantat,aghiotantii erau incantati mai putin incantatä era, zice-se, Regina Ma-ria care n-ar fi vazut cu ochi buni o Regina in plus intre ea si Rege. S-aspus ca si-ar fi bagat codita 0 in aceasta afacere i cà ar fi contribuit sastrice lucrurile. Simki Lahovari mi-a afirmat mai tarziu ea' Regina Mariaa facut tot ce a putut, atunci, ca sa impace pe Carol cu Elena si parea in-dignata de acuzarea adusä patroanei sale. Cert este ea', daca Maniu ar fiintervenit cum trebuia ca sef de Guvern, s-ar fi ajuns la un modus viven-di acceptabil. Nu numai ca Maniu n-a facut-o, dar a lasat chiar lucrurilesä dea inapoi cu prilejul titulaturii ce urma sa se dea Principesei Elena.Se convenise de Guvern cu Regele sa i se dea titlu de Regina si dreptul dea fi chematä Majestate. Cu un om ca Regele, lucrurile nu trebuiau lasate

1

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 45

din mana pan5 in ultimul moment. in loc s5 mearga chiar dansul cu co-municatul la semn5tura Regelui, Maniu a trimis pe hahalera de Starcea.Regele a faiat cuvantul Regimi", läsand Majestate, iar Starcea n-a zisnimic. Dinu Cesianu mi-a afirmat ulterior ci dacà ar fi fost el in locullui Starcea, Regele ar fi semnat luirtia asa cum i se trimisese; judecanddup5 experienta mea, cred c5 Cesianu avea dreptate. Din neglijenta luiManiu si din s15biciunea lui Starcea a iesit primul act farzi rost al Rege-lui Carol si o jignire inutila pentru Principesa Elena.

Aceasta jignire, intrigftrii intre personalul inferior al ambelor Curti,o neintelegere progresiv5 cu privire la educatia Printului Mihai cres-cut in teroare de mama si ldsat de capul lui, cu slugile Palatului, de cawori venea la tatá au inceput sa r5ceasc5 relatii care abia incepuserà s5se incalzeasc5. Cel care a contribuit ins(' mai mult la aceast5 facire, celcare a izbutit sã instraineze definitiv i pentru totdeauna pe Carol de Ele-na, a fost pezevenghiul de Puiu Dumitrescu, duhul rtm al Regelui. Zveltde talie si mai mult simpatic la prima vedere, familiar si spurcat la gur5,devenea odios la a doua. Analfabet dar inteligent, sau mai bine zis des-tept i siret, fiir5 nici un scrupul, gata s5 fac5 orice pentru parale, deve-nise indispensabil Regelui, ca o galeata pentru láturi. Invoit cu Lupeasca,care avea o sl5biciune pentru dansul, dupa cate se zicea pusese ince-tul cu incetul st5panire pe toate resorturile ce comandau misc5rile Prin-tului. Factor determinant al plec5rii lui Carol din Paris, sosise la Bucuresticam in acelasi timp, cu alt aeroplan si cu uniformele noului Rege. E inte-resant de insemnat c5 acest caraghios care a indrumat Restauratia, care aguvernat doi ani de zile tara romdneascd prin procur5 in reguld si care afurat de a stins pamantul cat timp a stat lang5 Rege, a fost indirect intro-dus pe lang5 Printul Carol de Duca! Iat5 cum: mai toti ofiterii aviatori a-flati la studii in Franta erau carlisti, i printre dansii Printul alesese pe unlocotenent Teodoru ca secretar; cum a aflat Duca pe atunci ministrude interne despre indeletnicirile lui Teodoru a dispus rechemarea luiimediat i omul a l5sat in locul sat', proviLoriu, pe fratele nevestii sale,tanarul Puiu Dumitrescu. Acesta abia is, i trecuse bacalaureatul in Bucu-resti si se incurcase, apoi se insurase impotriva vointei parintilor Sal, cud-na Jeny, nepoata lui madame Lorentz', ospitalierii" in afar5 de ran-durile Maltei. Colonelul si doamna Dumitrescu (viitoarea mama Gica",cum sunau dedicatiile Regelui pe fotografii) isi dedese odrasla afar5, siodrasla f5rá franc dar cu Jeny se refugiase la Paris la som-sa Teodo-

1 Madam Lorentz, patroana cunoscutei case de intalnire" din Calea Plevnei. a avut 3fete. Una din ele, Florica. s-a maritat cu capitanul Christescu, un ticnit care a fost si pre-tendent la Tronul Albaniei. Jeny era fiica lor, si frumusica de pica, s-a casatorit intai cuPuiu Dumitrescu, apoi dupd ce acesta a lasat-o. cu Rateanu, fiul unui spite'. din Iasi, carea lasat-o si el ca sa ia pe Pussy Callirnachi. Ca sá oblie divortul, Puiu a daruit d-nei Jenyun imobil in 13ulevardul Ferdinand. imobil cu 11 apartarnente.

www.dacoromanica.ro


ru. Odat5 intrat in serviciul Printului, pentru un dibaci far5 scrupule ca dl.Puiu, a fost floare la ureche s5 transforme un provLorat intr-un definiti-vat. Dac5 Duca nu recherna pe locotenentul Teodoru, poate c5 nu se faceaRestauratia i c5 nu intra generalul Dumitrescu la puscariel. Mai stii?

Puiu Dumitrescu care tinea pe Rege prin Lupeasca simtea cá impa-carea cu Printesa Elena si o posibila indepartare a tarfei ar fl putut za-clarnici toate proiectele sale de viitor. Si s-a pus pe lucru, pe de o parte s5strice raporturile abia reluate dintre Carol si Elena, pe de alta sà aduc5pe jidoavca cat de repede in tar5. Cu toate uneltirile lui Puiu, partida n-afost considerat5 ca pierdut5 de oamenii cumsecade, 1)5115 la sf5rsitul luiaugust, cdnd, pe aceast5 chestiune era chiar s5 prece Guvernul Maniusi 135115 n-a venit in tarà Lupeasca. In iunie si in iulie, militarii se tineauInca d5rji; nu iesisem din epoca eroicd a Restauratiei i ofiterii din jurulRegelui mai aveau mult5 trecere. Intifinind la Sinaia, la sfiirsitul lui iuliepe unul din aghiotantii regali, acesta n-a ezitat s5-mi spund cã Regele tre-buia s5 se impace cu Printesa i c5, daca Lupeasca s-ar aventura in Ro-mania, vdfl impnscatd. M5 intreb dacd bravul colonel stia cA in acel mo-ment dama" era pe drum de seara spre tar5 (cum scrie Iorga), adusli dern5n5 de alt suspect, de Manoilescu.

M-a luat firul scrisului i rn-a dus prea departe. SA revenim la Bucu-resti. Ultima mea audient5 a avut kc in ziva de 8 iulie. Am plecat dupàcloud zile la Breasta si de acolo la Sinaia unde am redactat memoriuldestinat Regelui. Am rugat pe Nicu Ottescu s5 mi-1 copieze pe h5rtiefrumoasá si in ziva de 2 august 1-am inaintat in plic inchis Majestãtii Sa-le, insotit de o scrisoare. N-am cerut alt5 audienta fiindc5 voiam ca Re-gele sa fi citit memoriul meu inainte de a relua cu ansul conversatiile in-cepute. Reproduc aici scrisoarea si memoriul fiindcá din ele reiese lim-pede cum vedearn eu situatia in acel moment si care erau bazele politi-ce, economice i sociale pe care socotearn c5 s-ar fi putut reface tara2. Me-moriul din 2 august a servit de baza tuturor negocierilor mele politice pa-nd la formarea Ministerului Iorga in aprilie 1931. Toate ideile cuprinsein memoriu, aprobate principial de Rege in conversatiile avute cu dansul,se incadreaz6 in punctele programatice insemnate mai sus drept conclu-zii ale audientelor mele. Regele binevoise a se declara de acord chiar cuconsideratiile de ordin critic de la inceputul memoriului, pe care le schi-tasem in cursul audientelor.

Iat5 scrisoarea:SIRE,

Rog pe,Majestatea Voastra sa binevoiasca a citi aldturatul memoriu in ca-re, conform Inaltei autorizath ce mi-a fost data, am incercat sa schitez in liniile

Scris intre condamnarea generalului Dumitrescu.si casarea sentintei sale.2 Memoriul a fost remis nurnai Regelui. Mai firm. in septembrie cu autorizatia Sa

am remis un exemplar lui Timlescu. Tot cu autortzatia Regelbi, Epoca a reprodus pe lasrarsitul lui octombrie si noiembrie, pärti din el.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 47

sale generale situatia actuala politica si economica. Mai mult din punct de ve-dere economic, caci latura economica deterrninfi acordul momentului.

Desi am cautat sa fiu cat se poate de concis, memoriul meu a iesit camlung. Indraznesc totusi s rog respectuos pe Majestatea Voastra sa-mi faca cin-stea si favoarea de a-I citi, fiindca din acest examen sinoptic al desfasurarii eve-nimentelor din ultimele vremuri, se pot trage concluzii utile pentru viitor.

Sunt parti in acest memoriu, mai ales pe la sfarsit, in care nu am pututdecat sa conturez subiectul pentru a nu lungi prea mult manuscrisul. As dorifoarte mult sa dezvolt verbal aceste parti, inaintea Majestatii Voastre, cu prile-jul unei audiente pe care imi voi pet-mite sa o solicit de la Majestatea Voastra,indata ce voi putea fi prima.

Rog pe Majestatea Voastra sa binevoiasca a primi etc. etc.Iata §i memoriul:

MEMORIUasupra situatiei politice economice

La breve destinée de ce que l'on appelle ladémocratie dans l'antiquite m'a fait sentir que lepropre de cet regim n'est que de consommer ceque les périodes d'aristocratie ont produit. La pro-duction, l'action, dernandaient un ordre puissant.La consommation est moins exigeante: ni le tu-multe ni la routine ne l'entravent beaucoup. Desbiens que les generations ont lentement produits etcapitalise, toute democratic fait un grand feu dejoie. Mais une flamme est plus prompte a donnerdes cendres que le bois du bacher ne l'avait ete

Charles McInnis

1. Consideratii generale.Tara noastra se zbate de la razboi incoace in greutati cu atat mai apasdtoa-

-re cu cat puterea de rezistenta a organismului nostru social slabeste din zi in zi.Criza este genera la si totalà: ea este de ordin material prin ruina progresi-

va a productiei agricole, industriale si comerciale si de ordin moral prin pra-busirea increderit producatorilor in intreprinderile lor, a capitalistilor in produ-&Mori si a tuturor cetatenilor in posibilitatea unei schimbari in bine sub regimulactualelor noastre asezari politice si sociale.

Saracia i insttccesul ultimelor Guverne de a o vindeca au indrumat popu-latia tot mai mult, in urmarirea castigului, pe caile extralegale i extramorale.Respectul ierarhiei valorilor si al principiului autoritatii de Stat a fost adanczdruncinat. Mai mult ca oricand, lipsa de remuneratie echitabild a muncii, para-lizia producatorilor determinata de lipsa unei organizari rationale si de scum-petea uzurara a creditului imping astazi evolutia noastra sociala spre frauda sispre anarhie.

Fara indoiala aceste stari de lucruri sunt datorate in mare parte rázbotuluisi procesului de adaptare a tinuturilor alipite la o viata comuna cu Vechiul Re-

i

mOrir...A

www.dacoromanica.ro


gat. Dar dezechilibrul belic si postbelic nu poate explica, singur, neputinta noas-trd de normalizare atat pe terenul politic cat i pe cel economic.

Cauza profunda a crizei atat de grave prin care trecem trebuie cdutatd aiu-rea i cred c5 se poate gdsi intr-o conceptie gresita de indrumare a Statului, concep-tia ckeia am inchinat. de la räzboi incoace, toate puterile noastre, istovindu-le.

Supuse de veacuri atotputerniciei otomane i cupidit5tii fanariote, soco-tite ca bunuri de schimb si ca pdmant de pradd in luptele dintre rui i turciPrincipatele Romane, maltratate i ruinate, se trezesc in a doua jumatate a vea-cului al XIX-lea la o viatd de sine statkoare si in scurtd vreme trec din cea mai u-mild stare de robie si de inconstientd nationald, prin Autonomie, Unire i in sfar-sit prin Independentd la starea de Stat constient in intelesul modern al cuvantului.

Nu este locul aci sd analizdm metodele si principiile aplicate de cdtre gene-ratiile care ne-au precedat in acele solemne inceputuri ale unei vieti noi. Oame-nii din 1848 si din 1878 au facut ce au putut si cum s-au priceput rnai bine; fap-tele lor au fost cercetate, comentate, si asupra chestiunii de a se sti dacd i cums-ar fi putut face mai bine, s-a scris destul. Sd nu uitdm Ca bunavoint5 nu era a-tunci ajutata de experienta si cit criteriile, in materie de guvernare, stau Inca' inacele timpuri sub intluenta romantismului politic si a curentelor revolutionarece se intinsesera in 1848 si in anii urmdtori asupra intregului continent. Dar fa-ra a reveni asupra unui trecut care apartine istoriei, s5 ne fie ingdduit a reaminticit punctul de plecare in evolutia Statului roman modem a insemnat o ruperebruscd fat5 de trecut i ca Romania constitutionald a Jbst de la pimii ei pasiindrumatd pe calea democratiei integrale si a celui mai aprig nationalism.

Nesocotirea romanticd a terenului pe care aveau sa se dezvolte cele cloudprincipii, al democratiei si al nationalismului, consfintite ca singure mantuitoa-re de lumea intreagd, au dat Romaniei modeme acel aspect politic sui generispe care probabil nu ni-1 invidiaza Europa, dar care a dus la tin antagonism deinterese. izvor dep5rtat al mai tuturor stkilor de dezechilibru moral si material,pe care le constatdm astazi.

Aceste cloud principii politice calduzitoare: democratismul si nationalis-mul, n-au influentat evolutia noastra sociald in aceeasi masurd. Explicatia estesimpla: ogorul romanesc era mult mai pregatit pentru samanta nationalismuluideck pentru aceea a democratismului. Putem chiar zice, cd pentru acesta dinurma nu era pregatit deloc. Auguste Comte precizeazd trei etape pentru

istorica a popoarelor: cucerirea, apdrarea. industria. Poporul romanesc, in-tarziat in evolutia lui Etta de popoarele occidentale, se afia incd la inceputulerei sale constitutionale in etapa dintai a cuceririlor (pe toate terenurile). Aceas-td etap5 e nu numai propice ideologiei nationaliste, dar as zice chiar cit telurilede atins in dezvoltarea ei nu sunt accesibile deck cu concursul unei asemeneaideologii. Ideologia democratica insa apartine etapei a treia, etapei dezvoltkiiindustriale, etapa la care nu am ajuns nici astdzi.

Iata de ce, intrucat priveste nationalismul nostru am putut fi Inca de la in-ceputurile noastre constitutionale pe un teren real, iar intrucat priveste democra-tismul ne-am aflat de la primii nostri pasi pe un zerenfictiv. Aproape o jumkatede veac am fficut nationalism politic si economic util fiindca era real, si de-mocratism inutil fiindca era mincinos.

evolu-tia

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 49

perioada care se incheie cu razboiul mondial, ideologia democratica ne-adaptabild unei perioade de cuceriri ne-a dus la falimentul politic in care ne-augasit marile prefaceri istorice. Ideologia nationalistii dimpotriva a plarnaditcheagul sufletesc multumita caruia poporul nostru a putut aduce jertfe i supor-ta suferintele care au izbutit la infaptuirea Romaniei intregite.

Dar nu mai putin insemnate pe terenul economic ca pe cel sufletesc aufost roadele ideologiei nationale in acea perioada de cuceriri. Din punct de ve-dere national, atilt coarda politica cat si cea economica au vibrat intr-un acordarmonic. Rationalizarea culturii mari agricole, liberarea cailor de comunicatiede sub jugul speculei straine, crearea Bancii Nationale si a unui solid regim mo-netar bazat pe etalonul aur, infiintarea institutelor de credit si a bancilor roma-nesti, incurajarea industriei indigene etc. au fost treptele pe care le-am suit pandla razboi sub imboldul unui nationalism sfinatos. S-a creat astfel Statului romano armaturr) indispensabila existentei sale. Intregul edificiu al economiei noastrenationale s-a construit Ind' nu nurnai fard nici o fobie impotriva experientei si acapitalului strain, dar chiar in mare parte cu ajutorul lor.

In rezumat bilantul nostru se incheie pentru perioada care a precedat rdzbo-iul intr-un echilibru acceptabil: minus-valuta unui democratism fictiv fiind corn-pensata prin plus-valuta unui nationalism politic si economic, real si bine chibzuit.

Echilibrul acestui bilant se rupe insa dupa rdzboi. Fictiunea democraticdcontinua mai departe, cu deficit sporit, fiindca sub imboldul demagogiei nascu-te pe urma sufragiului universal minciuna creste din zi in zi, aparentele i vor-bele goale lufind tot mai mult locul realitatilor si al faptelor. Pe de altd parte, peterenul economic cel putin, un nationalism rat inteles i exagerat Ii pierde bu-sola, trece i dansul de la realitati la fictiuni, devine stramt i amenintator in-tr-un cuvant intra in absurd. Plus-valuta nationalismului dinainte de razboi de-vine si pe acest teren o minus-valuta. Ideologia care a contribuit mai mult la in-thptuirea Romfiniei Mari, de astä data gresit aplicata, sapa temeliile edificiuluipe care ea insasi s-a straduit sa-I ridice.

Purtati de iluzii si imbatati de vraja cuvintelor, protagonistii acestui natio-nalism economic, care din nenorocire au fost in acelasi timp si indrumatorii tu-turor Guvernelor noastre de la incheierea pacii si pdtfa azi, au inchis cu indardt-nicie ochii in fata acestor cloud adevaruri:

1) Posibilitatile de refacere econornica de pe urma unui rdzboi si de nor-malizare rnonetard de pe urma unei intlatii, sunt realizabile pentru orice tara infinctie de re=ervele de bogdtii acumulate din generatie in generatie sau de po-sibilitdtile efbrturilor de supraproductie intr-un moment dat.

2) Interdependenta economica intre diferitele tari ale Europei este un im-perativ categoric nu numai pe cale de consecinta a conjuncturilor razboiului,dar Inca si mai ales, in virtutea tendintelor sociale i scopurilor politice mdrtu-risite astdzi de omenirea intreagei.

Romania este singura tard din lume care in politica ei din ultirnii ani a ne-socotit aceste adevaruri. Rezultatele se \lid.

Gre4elile scivársite.Din consideratiile ce preced se degajeaza concluzia Ca toate scopurile un-

märite pe cai gresit alese nu puteau fi atinse. Bunele intentii i sincerele sfortari

in

II

www.dacoromanica.ro

50 ('ONSTANTIN ARGETOIANU

spre o imbunatatire a situatiei nu puteau duce deck la succese efemere, la ame-liordri vremelnice si mai mult aparente, iar mai devreme sau mai tarziu la un fa-liment general.

Din gresita indrumare de Stat a ultimilor ani, voi sublinia aici trei puncteflindcd ele grupeaza initiative (sau lipsuri de inisiativa) ce au influensat adfincstdrile de azi, si constituie totdeodata centre in jurul cdrora ar fi urmat sa se dez-volte in viitor actiunea noastra de refacere si de tamacluire. Aceste trei punctesunt: I ) Nesocotirea firctorului productie", 2) Romantismul monetar i 3) Ideo-logia contabilisticd.

1) Nesocotirea fdctorului productie". Situatia Romaniei dui:A incheie-rea pacii ar fi putut sa fie excelenta din punctul de vedere al productiei. Räzbo-iul, mai ales un rázboi lung, tulbura inainte de toate pe acest teren al productieiraporturile industriale si comerciale. Distrugerea materiald de fabrici si uzinesau adaptarea lor pentru fabricatii de razboi (arme i munisii), pierderi de per-sonal tehnic i schimbari de condiSii pentru recrutarea mainii de lucru, pierderide debuseuri, greutati de transporturi, dificultati de investiSii (totusi indispensa-bile), zdruncinarea creditului si crizele monetare sunt atatia factori care ingre-uneaza retgcerea industriald a unei sari. Productia agricola dimpotriva nu e su-pusa la mai nici una din aceste dificultati, in urma unui razboi. Pamantul ràmâ-ne tot pamânt oricat ar fi fost &Meat de vrajmas. Consumarea stocurilor si redu-cerea producliei campului prin mobilizarea mainii de lucru in timpul razboiuluiridica prepile i compenseaza dupa rgzboi zdruncinarea creditului, singurul ne-ajuns belie pe care trebuie sa-1 suporte i agricultura.

Tara eminamente agricola" Romania trebuia sg se &eased dupã rgzboi in-tr-o situatie buna chiar foarte bung., dacä unicul ei instrument de producSie nu arfi fost ca i scos din uz. Fara a mai Sine seamd de faptul ca o bogata producsie a-gricola ar fi impiedicat prgbusirea monedei noastre in masura in care s-a produs,este invederat Ca scaderea leului permiSand degrevari iefline i beneficii mari carenu erau toate fictive, ar fi compensat in bung parte greutasile transporturilor.

Prima grija, grija esentiala, grija unica a Guvemelor de dupa razboi trebu-ia deci sa fie sporirea cu ofice pret a productiei noastre agricole i punerea eiin valoare (refacerea rapida a transporturilor, organizarea creditelor i desface-rii etc.). In locul acestei preocupari de ordin real, Guvernele romanesti, sub im-boldul romantic si demagogic al ficSiunilor nationaliste si democratice s-au pre-cipitat in infaptuirea reformei agrare, uitfind in serviciul intereselor momentaneelectorale interesele permanente si superioare ale Orli.

Nimeni nu contesta necesitatea unei reforme agrare in Sara noastra, mai a-les faSa de starile sufletesti create in timpul razboiului. Ea putea sä fie intsaptuitafara nici un pericol pentru productia noastrg agricola daca ar fi fost desavarsitàdupg criterii economice, iar nu dupg criterii politice i juridice. Quasi gratuita-tea si procedura exclusiv juridica in infgptuirea reformei agrare au pus de la in-ceput pecetea falimentului pe o opera care putea fi rodnicd. S-a distrus dintr-odata instrumentul de productie existent, cultura mare i nu s-a inlocuit decfitprin liste de improprietarire si certificate de proprietate. Am demonstrat intr-o lu-crare aparuta in 1913 (si argumentele mele nu au putut fi combatute decat prininvective de intrunire publica) ca Sara noastra fiind o sara exportatoare de ce-reale este condamnatd la cultura mare (care singura permite reducerea spezelor

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 51

de productie si de manipulare iar drept consecinta cid posibilitatea de concurarepe pietele mondiale importatoare). Aceasta cultura mare nu este catusi de putinincompatibila cu proprietatea mica; cooperatia, mutualitatea, asociatia ne dauformule excelente de impacare intre doua notiuni numai in aparenta antago-niste. Facutu-s-a ceva in aceasta directie in momentul cfind,s-a distrus incerca-tul nostru instrument de productie agricola (cultura mare)? Incercatu-s-a macarsi se faca cu toate dificultkile ce rezulta din deductiile economice dinproletarul improprietkit un adevkat producator agricol? Raspunsul 11 poate daoricine, categoric: nimic.

Distrugerea demagogicd a celui mai important instrument economic cu-rat romanesc a fost cea mai mare greseala savarsita dupà razboi. Pentru complec-tarea dezastrului pe terenul productiei, o politica de stramt si de neinteles na-tionalism si etatism (acesta in intelesul mai mull politic deck economic) a im-piedicat dezvoltarea nascfindei noastre industrii miniere iar o gresita politicabugetara i financiara a paralizat si a compromis prin inanitie cele cfiteva focareindustriale pe care le preluasem odata cu tinuturile alipite.

2) Romantismul monetar. Inflatia monetard din timpul razboiului si de du-pa razboi a impins fatal moneda noastra pe panta devalorizkii. Pierderea stocu-lui metalic al Ranch de Emisiune depozitat la Moscova, scaderea productiei,schimbul nechibzuit al rublelor i coroanelor si dezechilibrul balantei de plati inlath si in strainatate au accelerat miscarea. Fata de dezastrul monetar Guvernelenoastre si-au incrucisat Intâi bratele i n-au facut nimic; mai apoi le-au descru-cisat si au facut gesturi, dad nu inutile, cel putin inoperante. S-a incercat, dada'ceva s-a incercat politica de prestigiu. Leul nu putea sa cada fiindca... era roma.-nesc! Alexandru Perieteanu si subsemnatul am analizat in numeroase lucrariconferinte, Inca din anul 1922 toate datele problemei aratfind ca singura solutieera mai intfii stabilizarea i apoi inlocuirea monedei devalorizate printr-una in-tacta. Glasurile noastre s-au pierdut in desert. Ani de-a randul pretiosii anidud criza economica nu izbucnise Inca in Europa apuseang i cand capitaluriieftine si abundente ar fi putut sa ne salveze gospodkiile, daca ar fi gasit la noiun instrument de schimb stabil ani de-a randul am fost alintati in suferintelenoastre cu lozinca revalorizarii leului pe baza dragostei ce i-o purtam si a teo-riei" consolidarii Romfiniei Mari. Producatorii (?) erau indemnati prin discur-suri patriotice sA sporeasca productia tarii (fail sä li se puna i mijloacele ladispozitie) iar creverea (?) leului era pusd in directa legatura cu echilibrareabugetului. Este inutil sa insistam asupra acestei politici cunoscuta de toatalumea (si dezaprobata de toata lumea).

In fine tarziu, dupa ce rnijloacele de productie ale tarii au fost aproape scle-rozate prin scumpetea camatareasca a creditelor, in conjuncturi mondiale cat sepoate de nefavorabile pentru migratia capitalurilor s-a realizat i stabilizareanoastra monetara. Aceasta stabilizare s-a facut in conditii cat se poate de rele:

a) fiindca cota de stabilizare s-a fixat prea sus fata de cursul leului;b) fiindca imprumutul de stabilizare a fost mult prea redus (tot preocupa-

rea echilibrului bugetar) si sumele astfel dobandite n-au fost suficiente pentrusoldarea unui pasiv care apasa si astazi asupra elasticitàii noastre economice:

fii

www.dacoromanica.ro


c) fiindca nu s-au procurat odatd cu stabilizarea posibilitki de credit ief-tin pentru dezvoltarea productiei nationale si pentru degrevarea producatorilorcoplesiti de datorii i prin urmare paralizati in miscarile lor.

Experti dubiosi, mai mult samsari si bancheri deck economisti dezintere-sati, s-au preocupat numai de situatia Bdncii de Emisiune, cu iluzia Ca o BancaNationala intarita va putea ddinui intr-un Stat dezorganizat si sleit.

Stabilizarea monetara nu trebuia considerata ca o operatiune finala si desine statatoare. Ea era nwnai o etapd pe calea asanarii noastre economice,numai un inel dintr-un lant. Cu un mel, fie el si de aur, nu poti face nimic candai nevoie de un Ian/. Stabilizarea trebuia sa constituie nurnai ojixare momenta-nh a instrumentului de schimb multumita caruia, printr-o actiune complementa-rd, urma sa fie normalizata circulatia, normalizate schimburile si normalizatecreditele. E de ajuns sa constathm ca, un an dupd stabilizare, circulatia noastramonetara a scazut de la 21 la 18 miliarde, cd dobanda s-a mentinut intre 20% si35%, ca investitiile particulare de capital strain au fost aproape nule in acestrastimp pentru a evidentia ca stabilizarea noastra monetara, realizata preatdrziu, izolata in timp intre o perioada de romantism economic si a lta de incom-petentii speciala si generala, izolata in spatiu prin lipsa legaturilor necesare din-tre Institutul de Emisiune si factorii producatori a fost o operatiune gresitconceputd i incomplect executatà.

3) Ideologia contabilisticd Atingem aici buba cea mare. Romania intre-gità urinal-este de la infiintarea ei i pana azi realizarea unui ideal de contabili-tate. Ca si când, in abstracto" raportul intre cloud obiecte ar putea inlocui in-sesi obiectele. Aceasta enorma eroare a fost matca tuturor celorlalte eke s-ausavarsit Si obarsia tuturor mizeriilor noastre morale si materiale.

Tin sa evit orice confuzie: nu ma gfindesc catusi de putin sa contest intr-oopera de refacere importanta ordinei in socoteli i necesitatea unui buget de chel-tuieli si de venituri ordinare echilibrat. Dar ma ridic cu energie impotriva cre-dintei ca echilibrarea bugetului trage dupd sine normalizarea conditi ilor econo-mice si financiare ale unei tan, si cd in consecinta aceasta echilibrare trebuie un-marita cu sacrificiul oricdrei alte preocupari. Orizontul omului de Stat nu poa-te fi astfel mkginit la orizontul special al unui sef-contabil.

0 tard incercata printr-o criza economica nu-si poate vindeca ranile sinormaliza situatia deck printr-o plus valuta a productiei. Orice alta retetà e prafin ochi. Desigur cà acest excedent de productie nu se poate realiza nth' multachibzuiala i prin urmare cu bund reguld in conturi, dar inainte de toate trebuiespor la munca, cu alte cuvinte libertate pentru producator, maximul de randa-ment pentru unelte si maxirnul de rentabilitate pentru materia prima. Toate a-ceste conditii cer insa investitii, investitii si iarasi investitii. Credinta ca strati-gfindu-ti cureaua i nemaiproducand nimic pop sd te imbogatesti nu mai este onobila utopie ci o grosolana eroare.

Regimul de restrangere (si constrangere) sub care a lancezit tara roma-neasca de la razboi incoace, idealul urmdrit de exclusivd echilibrare a buge-telor prin reducerea cheltuiehlor (chiar a celor necesare) si suprimarea inves-titiilor productive au dus pe de o parte la o fiscalitate excesiva, pe de alta lasleirea izvoarelor de productie, intr-un cuvant la o stare de scleroza economica.

www.dacoromanica.ro

MEMORIL 1930 1931 53

Aceasta stare patologica a economiei noastre este atat de grava astazi, in-cat numai inifloace croice mai pot scapa tara de falimentul general &ate care,fara cuvenita reactiune, ne indreptam de acum inainte cu viteza accelerata.

indreptarea situatiei.Indreptarea starilor de azi se poate concretiza intr-o formula simpla: nor-

malizarea productiei prin ridicarea producdtorilor. Pentru realizarea acestuipostulat, data find gresita indrumare imprimatã intregii noastre vieti economi-ce, masurile partiale, sporadice, nearticulate intr-un plan general de refaceretrebuiesc lasate la o parte ca inoperante.

Toate initiativele de indreptare trebuiesc incadrate intr-un plan general,alcatuit in mod rational pe baza unei orientari economico-financiare cu totul di-ferità de cea urmata !Dana azi.

Trebuie sa inauguram, in ceasul al unsprezecelea, o noud politicd finan-ciard, bugetard ci monetard i trebuie sa incepem cu toata vigoarea ce ne-a mailimas o actiune de salvare imediatd a principalei noastre ramufi de produc-tie, a agriculturii.

Restul va veni de la sine.Lozinca Guvernului de maine trebuie sa inceteze de a fi echilibrarea bu-

getului cu orice pret. Ea trebuie sa fie: in:estrarea produccitorilor cu putereamorald i cu ini loacele materiale necesare sporului de productie care singurpoate sccipa tam de fidimentul care ne amenintd.

In acest scop, bugetul trebuie impartit in cloud parti, care in realitate re-prezinta doua bugete distincte, deosebite i prin obiectul lor si prin mecanismulalcatuirii lor. Vom avea astfel un buget ordinar cuprinzand cheltuielile de func-tionare si intretinere ale organismului de Stat precum si sumele destinate cu-poanelor si amortismentului Datoriei Publice consolidate i un buget extra-ordinar cuprinzand cheltuielile de investitie necesitate de refacerea si de pune-rea la punct a intregului nostru aparat economic precum i cheltuielile necesi-tate de lichidarea pasivului neconsolidat.

Bugetul ordinar va fi alimentat la venituri din resursele permanente aleStatului, adica de impozitul direct, de impozitele indirecte si de veniturile bunu-rilor, intreprinderilor i monopolurilor Statului. Bugetul extraordinar va fi ba-lantat la venituri numai cu intrarile exceptionale produse din imprumuturi, dinprime de concesiune sau din orice sume recuperate pe alta cale deck aceea aveniturilor ordinare (despagubiri de rdzboi, vanzari de bunuri etc.).

Viramente de sume din bugetul ordinar in cel extraordinar se vor puteaface, in caz de excedente, la incheierea bugetului ordinar. Asemenea viramentemi se vor putea insd face niciodata din bugetul extraordinar in cel ordinar.

Stabilirea a cloud bugete va permite mai cu usurinta aplicarea a doua prin-cipii contradictorii: compresiunea pentru cheltuielile bugetului ordinar i lar-ghetea pentru cheltuielile bugetului extraordinar.

Ambele bugete vor trebui sa fie alcdtuite cu cea mai atentd chibzuiald darspectrul deficitului nu trebuie sa mai domine, ca !Dana acum, situatia.

Pentru bugetul ordinar, cea dintfii grijd a zilei de maine va trebui sa fie a-mendarea excesivei fiscalitati care in epocile de saracie si de refacere istovestepe contribuabil si paralizeaza efortul producdtorilor in straduintele lor spre mai

www.dacoromanica.ro


bine. Minusul de venituri ce va rezulta din ingradirea fiscalitatii va trebui corn-pensat prin reducerea cheltuielilor ordinare. Socotesc Ca nimic nu este mai u§orin momentul de fata, date fiind: abuzurile care s-au facut in ultima vrerne la ca-pitolul personalului, capitol ce va reprezenta doua treimi din viitorul buget.Fara a intra aici in arnanunte cred ca s-ar putea reduce (i va trebui sa se faca)50% din surnele prevazute la acest capitol. Chiar cu sporurile anuale inevitabile(interese i amortizari) provenite la capitolul Datoriei Pub lice din datoriile con-solidate prin bugetul extraordinar, cred ca s-ar putea astfel echilibra bugetul or-dinar. Dar chiar daca nu s-ar putea echilibra, mai bine an deficit cinstit decát anechilibru fictiv bazat pe o fiscalitate sterilizantd.

Elasticitatea bugetului extraordinar va fi determinata de creditul tarii qi deconjuncturile internationale care vor contura posibilitatile de valorificare ale a-cestui credit. In aplicarea acestor principii va trebui sa se OM seama de renta-bilitatea directä sau indirecta a investitiilor ce se vor face, de posibilitatile deconsolidare ulterioara a eventualelor deficite §i de necesitatea mentinerii stabi-litatii qi solidaritatii monetare.

Va trebui sa se recurga la imprumuturi numai pentru investitiile _indispen-sabile dar cu rentabilitate nula sau numai cu rentabilitate indirecta. In aceastacategorie intra investitiile necesitate de refacerea §i de complectarea cailor decomunicarie §i de punerea la punct a apararii nationale.

In ce privqte caile ferate i oselele, principiului regiei autonome este buncat e vorba de a se scoate aceste exploatari de sub influenta vicisitudinilor po-litice i a inertiei administratiei de Stat dar este gre§it intrucat privgte inde-pendenta lor bugetard. Chile de comunicatie, caile ferate mai ales, intr-o peri-oada de refacere economica sunt instrumentul cel mai eficace al acestei refaceriinse§i; a cere unei politici tarifare de transporturi un echilibm bugetar de ex-ploatare ar fi a compromite obiectivul principal (normalizarea productiei) in fa-voarea unui obiectiv secundar (balanta de conturi). In perioada in care ne a-flam, caile ferate, Calle de comunicatie in genere (inclusiv porturile) nuli potincheia i nu trebuie incheie bugetele (exploatare i investitii) decal cu de-ficite i chiar cu deficite insemnate care raman sà fie recuperate de Stat ulterior,prin augmentarea veniturilor sale in functie de propa§irea generala a economieinationale.

Pentru toate investitiile cu rentabilitate certa (exploatarea padurilor, a pes-cariilor, a terenurilor inundabile etc.) cea mai buna formula este concesiuneasau asociatia dupà formule variabile ce ramfin a fi determinate caz cu caz. .

In alcatuirea bugetelor, in determinarile apelului la capitaluri sub o formasau alta (e vorba de capitalurile straine, caci rominqti nu exista Inca) nutrebuie pierduta din vedere nici o clipa situatia monetara. Dad normalizareaeconomici se reduce in ultima analiza la sporirea productiei, recte la noi la spo-rirea productiei agricole aceasta nu se poate concepe (dupa cum voi aratamai la vale), fara o ieftinire imediata a creditului, adica a banului. 0 asemeneaieftinire nu este insä posibila fdrd o sporire a circulatiei monetare. Am aratatmai sus greFala stabilizärii noastre care s-a facut in conditii neprielnice, cu oscadere a circulatiei de la 21 la 18 miliarde lei. Sporirea circulatiei noastre esteun irnperativ categoric fara de care orice incercare de ameliorare a situatiei estezadarnica. Ea nu poate fi insä realizata prin scont, din cauza sclerozei creditului

shti

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 55

in stratul producatorilor si comerciantilor i nici prin cumparare de devize fi-indca o asemenea operatiune efectuata pe baza de oferta (a leului) iar nu de ce-rere, ar duce repede la o scadere a cursului monedei noastre. Singura posibilita-te ramfine introducerea de devize prin canalul intreprinderilor concesionare saucointeresate ci intrebuintarea lor in lard pentru pldti lajata locului. Devizeleprovenite din exportul cerealelor vor merge intr-adevar mai toate la plata da-toriilor agricultorilor, in mare parte bazate pe credite straine, vor merge prin ur-mare la echilibrarea balantei de conturi internationale si nu vor servi la sporulcirculatiei (dolarii si livrele vor fi schimbati in lei pentru plata marfii agriculto-rilor leii vor fi schimbati din nou in dolari si livre pentru plata creditorilorstraini). Numai devizele care vor intra in Ord pentru plata muncilor si materia-lelor indigene au sanse sa 'inland in tezaurul Bancii Nationale si sa puna astfelin circulatie lei noi.

Creditele in banci fiind astazi pasive (adica cu miscare indreptata din taliinspre strainatate) din cauza sclerozei debitorilor, singurele mijloace de intro-ducere a unor asemenea devize generatoare de lei sunt, prin urmare, imprumu-turile de Stat destinate investitiilor in lucrari indigene si concesiunile sau cointe-resarile care comporta asemenea lucrari. Socotesc conjunctura concesiunilor sicointeresarilor, datorita somajului si crizei de debuseuri industriale in Apus cae mult mai favorabild in momentul de fata decfit conjunctura imprumuturilor deStat, prea putin remuneratoare pentru capitalisti cu rezerve reduse.

In concluzie, atfit in interesul unei cat mai repezi normalizari economice,unei cat mai -complecte valorizari a bogatiilor noastre azi improductive, cat siin interesul consolidarii noastre monetare Guvernul de maine va trebui sä al-catuiasca un program rational de exploatare a bunurilor Statului in colaborarecu capitalul strain, in cadrul unei politici financiare si bugetare mai elastice siin afara de preocuparile idealului strict contabilistic, urmarit pana acum.

Dar principala grija a Guvernului de maine va trebui sa fie refacereanoastra agricold. Celelalte ramuri de productie, reduse in importanta si secun-dare fata de cea agricola, Ii vor putea recastiga vigoarea in cadrul masurilorgenerale ce vor decurge dintr-o politica economica mai bine chibzuità. Pentmrestabilirea norrnalitdrii in productia noastrd agricold; aceste mdsuri de ordingeneral ar fi insuficfente, caci neputinta agricultorilor este mare si ruina lor a-proape consumati Inainte de a putea recurge la creditul ieftin prin colaborareacapitalului strain si a asigura astfel viitorul agriculturii noastre, trebuie sa lirn-pezim trecutul qi s punem pe producatorii nostri in masurd sa realizeze unefort productiv in loc sleiasca puterile ca astazi, intr-o lupta stern pentruexistenta, de la o zi la alta.

Din cauza conjuncturilor postbelice aproape intreg activul producatoriloragricoli este astazi egal cu pasivul lor. Beneficiile de exploatare cand suntabia acopera plata dobanzilor si a darilor catre fisc. Statul ca reprezentant alcomunitatii si al intereselor permanente ale neamului are datoria sa intervina infavoarea unor debitori de la salvarea carora depinde insusi viitorul Orli si carenu au ajuns in starea in care se Ai din vina lor, ci din cauza imprejurarilor acaror raspundere ei nu o au.

0 asemenea actiune de degrevare ar trebui, strict vorbind, intinsä la toatecategoriile de producatori. Pentru a nu impune insi Statului sacrificii prea mari,

si.i

www.dacoromanica.ro


actiunea de degrevare ar putea fi márginita la debitorii agricoli, in beneficiilecarora nu se vor gäsi 'Inca mult5 vreme, in conditiile libere ale creditului, exce-dentele necesare pentru amortizarea datoriilor din trecut. Raporturile economi-ce agricole odatà normalizate comertul i industria isi vor putea recuperaele elasticitatea de credit necesark prin propriile lor forte.

Pe baza acestor consideratii pasivele produatorilor agricoli ar urma s'a fiereduse prin interventia Statului cu o cota care ar arnane de fixat, dar care noicredem ea' n-ar trebui sd fie mai mica de 50%, caci celputin atdt reprezintà as-tAzi, in aceste pasive, acumularea dobinzilor excesive. In aceastd ipoteza, pe deo parte debitele in cont curent si portofoliile la bänci, pe de altà parte datoriileipotecare la particulari, la societAti sau la bAnci ar urma sá fie preluate in pro-portie de 50% de catre Stat. Statul ar lichida aceast5 cot5 fie in numerar, dob5n-dit pe cale de imprumut, fie prin titluri de rentà dupd cum s-ar intelege cu fieca-re creditor'. Debitorul, pentru partea din datorie pe care Statul ar prelua-o asu-pra lui, ar contracta o datorie corespunzdtoare &ate Stat, rambursabilã intr-untermen lung (30-40 de ani) cu o dobdridà cat se poate de redusa. Statul ar lua i-potecd legal5 asupra bunurilor debitorului, ipotec5 care, in subsidiar, ar mai im-piedica pe debitorii imprudenti sà contracteze din nou datorii nesAbuite si armai putea servi in acelasi timp, minuite de Statul creditor ca gaj, in anumite

creditului agricol ieftin ce trebuie infiintat in vederea investitiilor pro-ductive.

Deoarece in aceste conturi debitoare ale agricultorilor va trebui sá se fac5,dupä cum e de la sine inteles, oarecare discriminäri, suma de platit va fi multmai mica cleat jumdtate din debitele actuale, fard a mai vorbi de reducereaconturilor si datoriilor in vederea achitárii lor. Socotim cA o sum5 de 15 miliar-de lei ar fi suficientá pentru degrevarea agriculturii i calculfind pentru aceastasuma o dobbindä de 10% ar urma sá mkim datoria noastrà publica cu 15 miliar-de lei hfirtie si sá ingreunam bugetul Statului cu o suma anualà de circa 1 1/2miliarde. Tinand socotealä cà intreaga datorie publicA a Romaniei Mari se ureala circa 150 miliarde lei hfirtie, adica la mai putin de 5 miliarde lei aur, o sporirea acestei datorii cu inca o jumatate miliard lei aur nu trebuie sà" ne inspaimintepentru scAparea tarii de faliment. Chiar cu o datorie de 6-7 miliarde lei aur, si-tuatia României famine din acest punct de vedere strálucita, fatã de celelaltetari iesite din rázboi.

Nu putem ins5 privi cu acelasi optimism sporirea sarcinilor bugetare a-nuale cu suma de 1 1/2 miliard lei hartie la care va trebui sä se mai adauge su-ma de circa 5-600 milioane lei tot hartie pentru subventia anualä a creditului a-gricol despre care vom vorbi imediat. Pentru aceste sarcini bugetare noi, nu vamai fi posibil s5 gasim sporuri corespuniatoare la venituri, caci pentru favo-rizarea procesului de refacere economic5 va trebui sà" nu mai intensifica'm con-strângerea fiscala, ci dimpotriv5 s5 o usuräm. Nu rimâne pentru compensareaacestor sarcini noi deck comprimarea cheltuielilor ordinare actuale2.

Aceasta cola ar putea fi redusa intrucAt priveste plata ei cgtre Stat, micsorandu-sedin oficiu cu 10-15% debitele actuale. Toti creditorii ar primi bucurosi o asemenea re-ducere in schimbul lichidarii a jumdtate din datorii.

2 Cand s-au scris aceste randuri (1930) comprimarea cheltuielilor bugetare ordinarenu prezenta dificultate.

conditii,

si

1

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 57

Situatia agricultorilor find astfel usurata prin lichidarea trecutului, putempa§i mai departe pe calea refacerii economiei nationale gi privi cu folos in fataproblema normalizarii agriculturii. In aceasta privinta, ca pentru toate ramurilede productie, problema se reduce la urma urmelor §i pentru agriculturd, la ochestiune de credit. Chestiunea creditului se prezinta insa pentru agricultura inmod cu totul special. Agricultura are nevoie de credit foarte ieftin i de termenefoarte lungi. Daca comertul §i industria pot lucra cu termene de 100 zile cudobanzi de 10-15%, agricultura nu poate pläti mai mult de 6-7% §i nu poaterambursa sumele inlprumutate inainte de un an. Sa nu uitam ca prin natura lu-crurilor agricultorul e greu mobilizabil i nu se poate pune, ca si comerciantulsau industria§ul, in raport direct cu capital4tii, mai ales peste granita. Pe de aka'parte, credite ieftine neputandu-se concepe astazi frá concursul capitaluluistrain, n-ar fi prudent sa lásam acest capital strain sa vie in contact direct cu a-gricultorul nostru nevoia i dezarmat. Pentru toate aceste motive interventiaStatului pentru infiintarea Creditului Agricol ieftin este indispensabila.

Statul va trebui sa intervina intre capitalul strain §i agricultor; multumitiigarantiei pe care el o va da, Statul va putea procura capitalul in conditii mai fa-vorabile, pentru a-I pune apoi la dispozitia cultivatorilor prin Creditul Agricolin conditii §i mai favorabile. Statul va trebui intr-adevar sd intervie §i cu o sub-ventie bugetara anuald care sa permita reducerea dobanzilor exigibile de la a-gricultori pana la 6 sau 7%. Statul garantând sumele imprumutate va lua ipote-cd asupra bunurilor imprumutatilor, fie direct, fie prin organul autonom al Cre-ditului Agricol. Aceasta ipoteca va veni in rang imediat dupd aceea constituitàpentru degrevarea agricultorului.

Creditul Agricol fiind infiintat nu in favoarea agricultorilor (a cdror soar-fa. se imbunatate§te prin proiectul de degrevare mai sus schitat) ci in favoareaagriculturii, urmeazd ca intrebuintarea imprumuturilor acordate printr-insul säfie supuse unui control. Disponibilitatile noi realizate de agricultori trebuiescintrebuintate numai in interesul exploatarilor agricole, iar nu pentru nevoileturalnice, fie chiar legitime, ale proprietarilor. Spre a atinge acest scop, Credi-tul Agricol nu va imprumuta pe proprietari individual ci sub forma de asociatie.Intinderea minima a asociatiei se va fixa prin lege intre 200 §i 500 hectare. Su-mete fiind imprumutate asociatiei, ele nu vor putea fi cheltuite pentru interese-le personale ale unora dintre asociati, controlul facandu-se automatic de ins4iasociatii ci intrebuintate numai in folosul agricol al asociatiei. Nu trebuiepierdut din vedere ca infiintarea unor asemenea asociatii agricole mai este §i sin-gurul mijloc de ameliorare tehnica a agriculturii noastre, dand micilor proprie-tari posibilitatea de a se folosi de ma§ini, de seminte selectionate, de metode ra-tionale in munci qi in desfacerea produselor. Pe de altà parte numai asociatiileagricole. intruceit priveste pe proprietari, vor putea oftri o garantie ipo-tecard serioasd capitalului pe care-I solicitd, i dovedi ri o Arid de rezistentdsuficientd, in momentul valorificdrii productiei, fiad de concurenta culturilorcu intinderi mai mari.

Infiintarea acestor asociatii va trebui incurajata nu numai prin accesul lacredit ieflin, dar Inca prin degrevari fiscale speciale.

Pentru marii proprietari (de la 50 sau 100 hectare in sus), institutiile decredit vor ramâne i de aici inainte institutiile infaptuite pe baza principiilor

qi

la-

erica

www.dacoromanica.ro


Creditului funciar rural. Creditul Agricol nu-i va imprumuta in numerar (im-posibilitate de control la intrebuintare) dar va putea sa-i debiteze in conturi spe-ciale pentru cumparari de masini si unelte sau de seminte selectionate.

Diferenta de dobanda platita de Stat in favoarea imprumutatilor Creditu-lui Agricol se va considera ca o subventie anuala data agriculturii si nu va firambursata. Socotim ca maximul acestei subventii se va urca la 500 milioane leianual. Este tocmai suma care s-a alocat in bugetul anului 1929 ca ajutor agri-culturii" si care s-a aruncat in vant.

0 nourt indrumare a politicii noastre financiare, bugetare si monetare onormalizare i o inviorare a productiei noastre agricole vor fi sarcinile covar-sitoare care vor apasa pe umerii viitorului Guvern. 0 asemenea opera nuva pu-tea lira fi realizata i prin urmare situatia nu va putea fi indreptata farà schim-bàn si pe terenul etic, in obiceiurile i apucdturile noastre politice. Su-pralicitatia electorala a partidelor, tirania prostilor i nepregatitilor, sovaielileoamenilor bine intentionati dar slabi de ingeri i nevolnici trebuie sa faca locactiunii bine determinate a oamenilor constienti de datoriile si de drepturile u-nui Guvern, competenti i hotarfiti, care sa poata lucra in linive i in afara deorice influenta demagogica.

Regimul pseudo-democratic sub care traim a distrus ierarhia valorilor ne-socotind munca, cinstea i competenta in favoarea intereselor electorale si con-sideratiilor de gascfi; a zdruncinat adanc principiul autoritatii de Stat subordo-nand toate actele de guvernamant intereselor celor mai meschine de partid; aslabit in fine la extrem sentimentul raspunderii publice, prin impunitatea asigu-rata tuturor ca sa se poata salva partizanii i prin declinarea spiritului de initiati-va, diluare datorita sporirii neincetate a functiilor i fiinctionarilor.

Functiile politice au ajuns sa fie simple sinecuri destinate sd procure tra-iul sau luxul (dupa categorii) oamenilor devotati i protejatilor acestora. Subpretext de succesive organizari s-a dezorganizat totul, si raspunderea, pana larazboi concentrata, s-a luat din maini determinate pentru a fi firimitata i neso-cotità, fiindca a devenit anonima. Acest anonimat al raspunderii si al initia-tivei este plastic concretizat prin regimul introdus in ultimii doi ani, al co-misiilor, al consilieratelor tehnice si al delegatiilor. Pentru a se eluda raspunde-rea personala (putin compatibila cu incompetenta) s-au creat in toate Ministe-rele, in toate administratiile publice comisii peste comisii. Din informatiile pecare le-am putut culege acum, la Ministerul Agriculturii functioneazi (?) peste40 asemenea comisii (compuse din 5 pana la 12 membri, toti platiti cu jetoaneinsemnate); la Ministerul Finantelor 23 (afara de comisiile de apel fiscal) laDirectia Generala a Cailor Ferate 43. La Ministerul Muncii, la Sanatate, la In-stiuctie etc. si mai multe. Aceste comisii se inscriu cu zeci de milioane in buge-tul Statului desi rezultatul practic al activitatii lor este egal cu zero. Singura lormenire este sa acopere raspunderea consilierilor tehnici", specialisti ai vertu-lui sau ai demagogiei care au dublat mai pretutindeni in Ministere pe directorii

directorii generali de cariera.Pentru a se pune de acord Constitutia, Statutul functionarilor i interese-

lor de club s-a recurs nu numai la institutia consilierilor tehnici" dar i la aceeaa delegatiilor". Persoane neindreptatite sa ocupe fiinctii de Stat (fie prin situ-atia lor de deputati, senatori etc. fie prin lipsa de titluri) sunt totusi chemate

radicale

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1941 59

sA exercite asemenea functii prin delegatie" gi bineinteles cu lefuri qi diurnegrase care se adaugg la altele. Un mare numAr de deputati, de senatori, de con-silieri comunali sau judeteni cumuleazd astfel salarii considerabile fard sd adu-CA nici un folos Statului, comunei sau judetLilui. Sunt persoane care acumu-leazA pAnA la 4 qi 5 lefuri.

Nu numai in interesul bugetului, dar mai ales in interesul unei normali-zdri etice toate aceste comisii, consilierate tehnice, delegatii trebuiesc tkatedintr-o trAsAturd de condei. In fiuntea fieckui serviciu sA fie un om cu simtulrAspunderii sale; in fruntea fiecArui Departament, un om cu conqtiinta peifectAa acestui sims. $i in capul Guvernului omul care sà poatd centraliza toate acesteraspunderi qi sà qtie sA descurce la nevoie itele lor. Tot restul e de importantAsecundarA, i cele bune yin de la sine.

IV. Posibilitdii de executare.Necesitatea investitiilor in stil mare pentru refacerea utilajului tArii §i a u-

nor insemnate sacrificii baneqti pentru salvarea agriculturii, pe de o parte tà-ieri sfingeroase in bugetul ordinar, mai ales la personal pentru uwrarea sar-cinilor extraordinare, pe de alta determinA, din punct de vedere economic, Ca-dml activitkii viitomlui Guvern.

Guvernul de maine va trebui sA dispunA:- de autoritate neingrAditA pentru a putea duce la indeplinire grelele sar-

cini ce-i incumbA;- de libertate in actiune, care sA nu fie stânjenitA de nici o consideratie in

afarA de interesul imediat al Statului i de nici un fel de legAturi personale saude partid;

- de duratd, cAci numai certitudinea de a putea duce la bun sfAr§it execu-tia unui plan determinat indreptke§te punerea lui in aplicare.

Aceste trei indispensabile insugiri ale viitorului Guvern de refacere nu nepar realizabile in nici o formulA de Guvern de partid sau de partide. Trecutul neInvatA cA chiar cei mai autorizati qefi de Guveme §i de partide, cu mdinile le-gate de atatea ite ce se innoadA de atatea interese, cu nevoia de a trece orice ho-t:Ai:Are prin ciurul partizanilor trecAnd din qefi prin sublefi gi ageki pfinA la ul-timul alegAtor n-au putut niciodatà realiza, nici mAcar partial, programul lorpolitic astfel cum il concepuserA.

Un regim de partid sau de partide nu va putea da viitorului Guvern au-toritatea de care are nevoie fiindcd partidul sau partidele vor constitui instantede recurs fatA de actele Guvernului, fie chiar numai de recurs platonic Mope-rant in fapt (cu tot pericolul de conflict), dar suficient pentru a slAbi prestigiulomului sau oamenilor care iqi vor fi asumat rAspunderea guvernArii.

Un regim de partid sau de partide nu va putea da viitorului Guvem liber-tatea actelor sale fiindcA interesele generale ale partidelor i cele particulare aleorganizatiilor qi ale partizanilor nu vor putea fi nesocotite deck cu pericolul prA-buqirii Guvemului insuqi prin dezagregarea bazei pe care s-ar sprijini intregulregim.

Un regim de partid sau de partide nu va putea in fine garanta viitoruluiGuvern durata, fiindca in afard de faptul cA lipsa de autoritate qi de libertatevor compromite realizarea programului insuqi abuzurile §i samavolniciile

www.dacoromanica.ro


partizanilor vor exaspera (ca si ieri, ca i astazi) opinia publica care va refuzarepede regimului concursId fara de care o opera de refacere nu este posibild.

Un Guvern parlamentar in afard de partide nu ar fi incompatibil cu celetrei postulate mai sus enuntate, cu conditia ca Parlamentul sa fie ales pe liste al-catuite in afara de orice consideratie de partid numai la centru, de primul minis-tru. Sunt incredintat cã sub un Guvern prezidat de un om de incredere al opinieipublice si alcatuit sub auspiciile Coroanei, asemenea liste, rezultate dintr-o in-grijita selectie, ar culege majoritatea voturilor, fara nici o presiune. La nevoie s-arputea exercita i obisnuita presiune, nth de care nu s-a fa:cut nici o alegere intara romaneascd. Sub un asemenea regim parlamentar, Guvernul viitor ar puteaincerca real izarea programului de refacere; seful Guvernului ar trebui insa sa ai-1)5 in buzunar decretul de dizolvare si Parlamentul sa stie ca-1 are. Avantajeleunui asemenea regim ar fi cà nu s-ar calca nici litera nici spiritul Constitutieicä s-ar respecta o ideologie politica adoptatd, cu sau fara entuziasm in toaterile civilizate. Dezavantajele stint mai ales cloud (thra a ne mai preocupa de celemárunte): se va ingreuna efectuarea planului de refacere prin imposibilitatea ma-surilor repezi, ()rice solutie urmand a fi cu atat mai mult discutath in Parlamentcu cat compunerea acestuia va fi mai selectionata; se va compromite succesuloperatiilor prin actiunea de dethimare sistematica pe care o vor intreprinde dinprimul moment partidele politice inlaturate de la carma tarii. C'dci sub un regimparlamentar nu se poate concepe dizolvarea partidelor i controlul eficace alpresei.

Singurul regim absolut compatibil cu sarcinile exceptionale ce vor in-cumba viitorului Guvern, ar fi un regim exceptional. Un Guvern special de li-chidare a trecutului si de indrumare a viitorului, s-ar putea alcatui in afard depracticile parlamentare, pe baza consensului intre Coroand si opinia publica. Elar urma sa fie constituit din oameni care se bucura astazi de increderea acesteiopinii publice i sa lucreze pe rdspunderea lui dar sub auspiciile directe si ime-diate ale Coroanei. Un asemenea Guvern vremelnic, cu un program de realizat,definit Si märginit, ar urma sit functioneze fara Parlament si mai ales jard piedi-cile partidelor. Partidele ar trebui dizolvate caci actiunea lor asupra maselor, inopozitie, este tot atat de claunatoare ca actiunea lor la Guvern. Supralicitareademagogica este poate chiar mai periculoasa pentru organizatia de Stat decat sa-botarea intereselor superioare nationale in favoarea cardasiilor politice. Un ase-menea Guvern de salvare s-ar intelege mai usor cu presa deck cu partidele fi-indca ar putea läsa cea mai complecta libertate discutiilor obiective, impiedi-cand numai falsificarea opiniei publice prin polemici personale si prirestiri ten-dentioase. 0 lege a presei stabilind rospunderi reale ar fi de ajuns pentru a pu-ne lucrurile la punct. Cat timp Guvernul ar fiinctiona in consensul opiniei pit-blice, n-ar avea nimic de temut din partea presei care, la noi, urmeaza mai multcurentele de opinie decat le creeaza.

Un Guvern Ara Parlament ar fi fart indoiala potrivnic literei Constitutieiel s-ar putea impaca insa cu spiritul legii noastre fundamentale. Intr-adevar,

daca in trecut, cand scopul Constitutiilor era sa ingradeasca absolutismul mo-narhic, caracterul de pact intangibil era caracterul esential al acestor legi as-tazi, cand nu mai poate fi vorba de absolutism in vechiul inteles al cutantului, ca-racterul esential al unei Constitutii este consensul catre Coroana si Popor pen-

ta-si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 61

tru stabilirea unor anumite norme de organizare a Statului. 0 schimbare, rnaiales vremelnicA a acestor norme este perfect incadratd in spiritul constitutional,daca e bazatä pe acel consens al Coroanei si al Poporului. Nu cunoastem pare-rea Coroaneil cu privire la alcatuirea unui Guvern extra-parlamentar. Dar pu-tern garanta consensul Poporului care in unanimitatea lui cere sa fie scdpatin afarà de orice consideratie de ordin politic sau economic de pacostea par-larnentarismului si de boala electoralitei.

In rezumat, Coroana are de ales pentru alcrituirea viitorului Guvern intreurmAtoarele trei regirnuri politice:

A. Guvem parlarnentar de partid sau de partide (si de falirnent), cu conti-nuarea traditiilor, obiceiurilor i neajunsurilor existente;

B. Guvem parlamentar de incercAri i tatonki cu nesocotirea partidelordar f5rá dizolvarea kr;

C. Guvern exceptional de salvare, vremelnic, fail Parlament si cu dizol-varea partidelor.

Nimeni nu se poate indoi de CoroanA Ca Ij va lua hotkarea in afara decontingentele meschine ale vietii noastre politice, tindnd seamA nurnai de inte-resele superioare i permanente ale Tarii.

I Rezervii in vederea darii memoriului in publicitate. Pärerea Coroanei o cunos-team, si stiam ca este conformã vederilor mele.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IV-LEA

DezamAgiri Sosirea d-nei Lupescu Regele Carol alII-lea qi deslugirea temperamentului ski AnturajulMajestAiii Sale Aristide Blank, Tabacovici, Malaxa,Mavrodi, Nae Ionescu LegAtura Regelui cu d-na Lu-pescu Excese de ardoare sau neput1nt0 Ura impo-triva lui Stirbei Regina Maria imi cere sá intervin pelângä flu-ski Refuzul meu.0

Am scris acest memoriu in convingerea ca argumentatia mea vaservi de justificare pentru alcatuirea unui Guvem dupâ formula C demai sus, unui Guvern de salvare nationalà, exceptional §i vremelnic, fa-fa Parlament gi cu dizolvarea partidelor. Cel putin a§a eram in drept sàcred, dup5 toate cate le vorbisem cu Regele. Intentiile Regelui nu erauun secret pentru nimeni, i toata lumea era convinsä de iminenta unuiGuvern de dictatura, cad a.,sa ii numeau democratii §i toti imbuibatii par-tidelor. In realitate dup5 cum reiese §i din memoriul meu, nu era vorbáde dictatur5, caci dictatur5 gra dictator nu se poate concepe dar re-cunosc cà se plAnuise un Guvem cu metode dictatoriale.

0 data mai mult ins5, socoteala de acasä nu s-a potrivit cu cea dintarg. Guvernul de autoritate hotarat in iunie se präbu§ise in iulie, §i ast-fel Regele Carol al II-lea intrand pe calea concesiilor §i compromisurilorpolitice a comis prima lui mare gre§eal5 politica. Din nenorocire n-a fostultima, ci prima dintr-o lung6 serie care trebuia sA-1 duc5 in trei ani dezile de la o popularitate nemaipomenita la o izolare aproape complect5.

In momentul in care i-am inaintat memoriul meu la 2 augustimi dam deja seama ca solutia cea buna se naruise! L-am inaintat totusiin speranta ca se va putea cel putin ajunge la injghebarea unui Guvern inafara de partide (solutia B) i cà programul meu de refacere, de§i mai cugreu, va putea totu§i fi realizat.

Am reprodus in aceste amintiri, in extenso, memoriul meu din 2august nu numai fiindcá intr-insul sunt rezumate, dupg cum am spus-omai sus, ideile care au cálàuzit actiunea mea politica dupà Restauratie,dar §i pentru ea a insemnat o data in politica româneasc5. Intr-adev5r,chiar dac5 Regele n-a urmat intocmai sfaturile mele, ideile pe care le-amexpus atat de lamurit au impresionat indeajuns pe Suveran ca sA le im-punk pe cat s-a putut, diverselor regimuri hibride care s-au succedat lacarma Statului in primii ani ai Domniei sale. Ideile mele au gäsit nu

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 63

numai aprobarea Capului Statului, ceea ce m-a magulit, dar mi-au fostinca pe rand furate de toate partidele ceea ce m-a magulit mai putin, fi-indcfi cei care mi le-au. furat le-au sabotat. Toti rn-au injurat cand amvorbit pentru prima data de lichidarea pasivului, si toti pe rand au intro-dus acest principiu in programul lor. Cum 1-au priceput vom vedea maitarziu. Toti rn-au injurat cand am impartit pentru prima data bugetulnostru in doua, in ordinar i in extraordinar si Guvernele care au ven-it dupa mine au mentinut reforma mea. Toti, dupa ce tn-au criticat, auincercat sa puna in picioare regimul asociatiilor in agricultura si sa in-fiinteze un credit agricol ieftin, cu contributia Statului. Nu e vina meadaca incercarile au dat gres. Povestea briciului pe mana maimutei...

Programul preconizat de mine era un tot, in care diversele parti searticulau intre ele. A fost o mare greseala sa se incerce numai aplicatiipartiale. Chemat la raspunderea guvernárii in primavara anului 1931, in-tr-o formatiune guvernamentala de inalta fantezie, in care n-am fost la-sat sa lucrez in libertate si in care nu mi s-a dat timp sa fac ceva, n-amputut sa-mi aplic ideile si am fost nevoit sa ma marginesc la conversi-unea datoriilor agricole si la lucruri secundare ca reforma bugetuluimonopolul alcoolului. Samanta aruncata de mine in august 1930 a in-coltit insa; nu este vina mea iarái, daca n-a dat roadele asteptate de in-crederea multimii.

Ce se schimbase din iunie pana in august in tara romaneasca, ce seintâmplase in acest scurt rastimp in care avanturile primelor ceasuricusera loc celei mai de neinteles inertii?

Venise Lupeasca. Restauratia trecuse brusc din faza eroica in fazacompromisurilor si a compromiterilor.

Istoria ne invata ca amestecul fustelor in politica e intotdeauna fa-tal cuiva, mai ales cand sub fuste se invarteste o tarfa. Prezenta d-neiLupescu in bilanturile noastre politice ne-a incurcat mai mult socoteliledecat ni le-ar fi incurcat 7 ani de seceta.

Samfinta rea n-ar fi prins probabil cu atat succes daca n-ar fi cazutpe un teren admirabil adaptat pentru incoltirea ei. Scriu aceste randuriaproape sase ani1 dupà suirea Regelui Carol pe Tron, i enigmatica sapersonalitate e tot atat de nedeslusita, pentru cei mai multi, ca in mo-mentul in care a parasit tara in 1925. In lunga mea cariera am cunoscutoameni de tot felul; n-am intalnit niciodata insa o fire mai imprecisa,mai sucita, mai schimbatoare o Iipsá atat de totala de armatura mo-rala i de legaturd intre conceptie i executie. Cuvintele Cardinalului deRetz2, prin care contureaza caracterul ducelui d'Orleans, fratele luiLudovic al XIII-lea, imi sung la ureche: ... Monsieur, dans la faiblesseduquel ii y avait bien des étages. IL y avait tres loin de la velleité a la

in februarie 1936.2 Memoires du Cardinal de Retz, pag. 241, Ed. Gamier.

tl-

www.dacoromanica.ro


volonté, de la volonté A la resolution, de la resolution au choix des mo-yens, du choix des moyens A l'application. Mais ce qui était le plus ex-traordinaire, ii arrivait meme assez souvent qu'il demeurait tout courtau milieu de l'application..."

0 analiza amanuntita a insusirilor Regelui Carol, urmata de o in-cercare de sinteza din care sa se desprinda personalitatea lui vie, ar cereo rabdare si o perspicacitate psihologica pe care nu le posed. L-ain cu-noscut insa bine si de aproape; cred cd sunt unul din oamenii politici ro-mani care i-au patruns mai bine contradictiile si opozitiile de sentimen-te, aparente sau ascunse avAnturile i sciiderile morale, veleitatilemaniile. Ar fi pacat ca intreg acest material uman" sa se piarda si iatade ce, fara pretentie de analiza si de sinteza psihologica, voi insira aicitot ce stiu despre dAnsul, si-1 voi arata asa cum I-am vazut si cum 1-amcunoscut eu, in lungul sir de ani in care am venit in contact cu dAnsul.

Am vazut pentru prima data" pe Printul Carol la Viena. Eram secretarla Legatia de acolo; Printul irnplinise 9 ani si a venit cu Regele Carol I,sa fie prezentat Imparatului Franz-Joseph. M-am dus cu ministrul EmilGhica la gara sa Ii primim. Regele RomAniei Mici calatorea in conditiimult mai modeste ca Regele RomAniei Mari: un vagon agatat de accele-ratul ordinar. Nu vazusem pe Printul Carol niciodata; pe cAnd salutampe Rege, care, binevoitor cum era, s-a intretinut un moment cu noi, copi-lul lipise nasul de gearnul usii care da pe peron i urinal-ea cu atentie in-cordata evolutia locomotivelor. Protocolul cerea sa" salut si pe Alteta SaRegard; rn-am apropiat de usd in acelasi timp colonelul Barangai,aghiotantul Regelui, a insfAcat pe Print de umeri, 1-a intors spre mine sis-a rastit la el: Dobitocule, nu cunosti pe Domnul?" Dobitocul s-a uitatin ochii mei, n-a spus o vorba si mi-a scos o limb6 de un cot! Din ferici-re scena se petrecuse fhrã martori; obisnuit cu eticheta Curtilor Strainesi mai ales cu cea de la Viena, am rdmas inmarmurit de manierele" dela Bucuresti si am trecut mai departe.

A doua intrevedere a avut loc tot la Viena dupa cAtiva ani. De dataasta Printul Carol trecea daca nu ma insel spre Sigmaringen cu ma-ma-sa Principesa Maria si cu Principesele Elisabeta si Mignon. Era invremea eroica a automobilismului, eram insdrcinat cu afaceri i rn-amdus cu automobilul meu, un Mercedes splendid pentru acele vremuri, saiau Familia Princiara de la Staatsbahnhof i sa o duc la Westbahnhogde unde trebuia sa continue calatoria. Cum a vazut autornobilul, PrintulCarol ajuns bdiat de vreo 16 ani s-a repezit langa sofer, s-a vardt

I Baranga era un tip sui generis", de mitocan. Despre el s-a povestit Ca trebuind sãanunte Regelui pe ajutorul primarului din P1oieti, 1-a anuntat: Le secours du maire,Sire!"

2 in amintirile despre Viena, am povestit acest transfer" subliniind ciudata lipsä deorice jena a Printesei Maria.

ai

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 65

intre volan i aparatele de reglaj, s-a agatat de toate manivelele si a in-ceput sa ne ceara mie i rnecanicului lamuriri dupa lamuriri asuprafiecarei piese. 0 adevarata patima Ii lucea in ochi, nimic alt in afara demasina nu mai exista pentru el. Oh, Carol adore les automobiles", mi-aexplicat Principesa Maria; se vedea si fait explicatie. Multa vreme, vi-itorul i cel de-al treilea Rege al Romaniei, mi-a ramas caracterizat princele douà trásaturi una fizica: limba scoasa de un cot, alta morala:vocatia de mecanic.

Continuarea peregrinarilor mele in strainatate, si mai apoi, lipsamea de contact cu sferele palatiste dupa inapoierea mea in tard, nu mi-aumai dat prilejul sá intalnesc pe Print pana dupa razboi. In ianuarie 1918

o prezentare protocolara si scurtil iar in iunie sau iulie din acelasi ano intalnire scurta i ea, in prezenta lui Zizi Lambrino' pe soseaua Ro-manBath], si atata tot.

Relatiile noastre nu s-au incalzit decfit dupa inapoierea la Bucu-resti, dupa Ministerul Averescu din 1920-1921, si mai ales dupa des-partirea mea de general, in 1923. Nu ma amestecasern deloc in afacereaPrintului cu Zizi Lambrino, pe care o rezolvase personal Averescu si depe urma careia Printul ramasese cu o vadita antipatie pentru general. Du-pa ce tn-am separat de Averescu, curn eram pe atunci i unul din cei maiseriosi adversari ai lui Bratianu, Printul s-a apropiat din ce in ce de mi-ne. Dejunuri, partide de bridge, audiente la Bucuresti si la Sinaia cu lungi,lungi discutii politice au dus la o adevarata intimitate, la raporturi de in-credere din partea Printului Carol, de o adevarata pretuire din partea meapentru inteligenta sa atat de clara i pentru sanatoasele sale indrurnaripolitice. Eram incantat de personalitatea lui si pusesem cele mai mari na-dejdi in actiunea sa de Print Mostenitor, in influenta sa asupra RegeluiFerdinand, cand deodata a izbucnit bomba dezertarii de la datorie i fu-ga cu Lupeasca. Ce s-a intamplat de atunci am povestit-o pe capitole. Pen-tru ce a plecat si pentru ce s-a intors, sunt douà intrebari la care n-amputut Inca gasi un raspuns logic si care trebuiesc puse intr-un sac cu a-tatea altele pe care Istoria nu le va putea lamuri decat dupà ce toateascunzisurile acestei intortocheate si complicate firi vor fi descoperite,daca vor fi vreodatd.

Nu e om care &à se prezinte sub un aspect fizic mai normal si maiplacut ca Regele Carol al II-lea. Dacá Ii lipsesc caracteristicile selectieide rasa, pe care le poseda intr-un grad atat de impresionant frate-sau Ni-colae, Regele se infatiseaza sub aparentele unei perfecte sanatati, unuiperfect echilibm fizic si moral. Ina lt si bine prins, fata lui rotunda si 1)5-145 scaldata in lumina ochilor albastri i buni, nu tradeaza nici anomalii

I tnt5lnire povestitä in partea acestor amintiri referitoare la sraritul pribegici noas-tre in Moldova.

www.dacoromanica.ro


morale, nici perversit5ti cerebrale. Prin afabilitatea cu care intampin5 peoricine, cucereste din primul moment pe interlocutorii s5i. Si cu cat vor-beste cineva cu dansul, cu atat impresia unui robust bun simt, unui ex-ceptional dar de judecat5 si unei neasteptate intinderi de cunostintecreste. Cred c5 nimeni n-a iesit de la dansul, dui:4 o or5 de conversatie,f5ra sa-si zica: 5sta e omul care ne trebuie! Imi aduc aminte de primelenoastre discutii politice mai serioase, in anii 1924 si 1925; imi aduc a-minte de lungile mele audiente din 1930 dupä intronarea lui, si nu-mivine sä cred a omul care stia sà asculte, care stia sä cump5neascä fieca-re argument, care g5sea de multe ori formule atat de fericite in propriuldomeniu al ideilor mele incat ma grabeam sä mi le insusesc c5 omulcare &idea cu atata precizie era unul si acelasi cu omul incoerentei peterenul determinárilor practice. Imi amintesc Consiliile de Ministri pre-zidate de dansul, pe vremea Guvernului lorga, sedinte de multe ofi peni-bile in care trebuiau dezlegate probleme grele si in care Regele Carolg5sea totdeauna solutia cea mai nimerit5, si ne minuna pe toti cu sigu-ranta si cu competenta interventiilor sale.

Marea deceptie pe care ne-a dat-o Regele Carol, absoluta lui impo-tenta de a realiza ceva, incoerenta politicii sale dacA politica' se potnumi zigzagurile si dibuielile in manuirea intereselor publice n-ar fi,dupä pArerile unora, decat consecinta unei stari sexuale patologice. De-sigur slabiciunea vointei sale poate pan5 la un oarecare punct sa fie si a-tavick mostenit5 de la defunctul s5u pArinte, Ferdinand abulicul". Ere-ditatea nu este insA o explicatie suficienta fiindca ea n-ar putea l5muridecal slábiciunea vointei, nu si incoerenta succesivelor incerari de vo-litiune. Inainte de a cerceta insä aceast5 problem6 de ordin psihologic,cred util s5 spun cateva cuvinte despre personalit5tile pe mana carora ca-zuse Regele Carol, dupà ce ii azuse, lui, Coroana pe cap.

N-am cunoscut si nu cunosc personal pe d-na Elena Lupescu, zis5Duduia, desi s-a spus ea' jucam regulat bridge cu dansa si cá Ministeruldin aprilie 1931, 1-am constituit la orele 2 noaptea in casa ei. N-am cu-noscut-o nici tn5car din vedere si paria in momentul cand scriu acesteranduril n-am intalnit-o niciodatá, si-mi pare rAu fiindc5-mi lipseste ast-fel un important element de judecat5 a celor intamplate dup5 Restaura-tie. Cele insemnate in aceste amintiri despre dansa sunt din domeniulcelor auzite iar nu din al celor vazute.

Sosirea Duduiei in tali a fost inconjurat5 de mister. Numai cativainitiati .., si astfel a luat nastere faimoasa camarila au stiut de mis-cárile ei. Inca douà luni dupa ce sosise la Sinaia erau oameni care juraucà nu era in tari. Speriatä de toata valva care se racuse in jurul numeluiei, dama de ghind5 sta ascunsa dupa perdele. Multa vreme nimeni n-a

1 Scris in septembrie 1934.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 67

v5zut-o, nu ieea nic5ieri; tr5ia intre Carol, Dumitre0i, Manoilescu §imultsuspecta pereche Wieder toti membri fondatori ai Camarilei, ceamai Malta Institutie a Domniei Regelui Carol al II-lea, succesiv complec-tatä cu trei §mecheri: Aristide Blank, Tabacovici i Malaxa i un peste,Alecu Mavrodi, plus satelitii lor.

Sosirea Duduiei in tail a fost evenimentul determinant al prábu0-rii Regelui Carol. Pare &à fatá de principalii colaboratori ai Restauratiei,Principele Carol luase angajamentul s5 nu aducä pe d-na Lupescu in ta-r5, cel putin pentru moment. Acela0 angajament se pare ca-1 luase §i fa-t5 de militarii care i-au dat concursul in tara inclusiv Printul Nicolae. A-§a se explic5 faptul ea in iulie Inca, un aghiotant al Regelui mi-a declaratc5 d-na Lupescu va fi impu§catà dacà vine in tall.

Din tot cat am putut s5 descurc am famas convins ci n-a adus-oRegele: i-a adus-o altul. i odat5 adus6 a fost bineinteles primità cu dra-goste, dar aseunsd, fiindc5 prezenta ei nu corespundea cu angajamen-tele luate.

Multà vreme am crezut a a adus-o spurcatul de Puiu Dumitrescu.Maniu, care era in acel moment prim-ministru, mi-a povestit mai tdrziuea' a adus-o Manoilescu, pe tácute i pe ascunse, §i astfel se explic6 §i fa-voarea regalà care s-a revàrsat peste capul lui cu intarziere i nu din pri-mul moment al Restaurkii cu toat5 puscaria pe care o indurase in1927 peritru Sfanta Cauzà. Colonelul Tát5ranu fusese lasat la Paris ,cumisiunea sa p5zeascä pe d-na Lupescu i sà n-o lase s'à plece in tail. In-tr-o bunA zi dama a fugit ins5 de acas6 §i a pornit spre tara cu Manoiles-cu trecând la granite drept doamna Manoilescu. Tataranu a telegrafiatnumaideck Regelui, care a facut pe sup6ratul 0 a injurat de mama pePuiu Dumitrescu, nevinovat skacutul ca un copil in fa§5. S-a supAratRegele, dar a decorat pe Manoilescu cu Coroana de Spini", care nicio-data nu 0-a justificat mai bine ca in acea zi titulatura frantuzeascá: LaCouronne des pines".

Prezenta Duduiei a fost un dezastru pentru Rege, nu numai prin in-fluenta ei directa, dar i prin faptul ca aceast5 prezent5 1-a izolat de ele-mentele cinstite pe care le-ar fi putut atrage i 1-a dat pe maim lichelelor

escrocilor.Elementele bune care luasera parte activa la intronarea Regelui, pre-

cum: colonelul T5t5ranu (farà concursul cáruia Printul n-ar fi putut ni-ciodata p5r5si Franta) sau colonelul Paul Teodorescu, bAieti loiali ca Ga-toschi sau colonelul Dim. Sutu, cap sec dar om cinstit, au fost pu0 la in-dex, ba unii din ei chiar de-a dreptul ostracizati. In cdteva saptamani ban-da neagra a pus stapanire pe Rege, gratie madamei §i a izbutit sà-1 izo-leze complect s5pand un §ant din ce in ce mai addric in jurul lui.

Echipa Dumitrevilor (condusä in realitate de Wieder, cel mai inte-ligent printre aceste haimanale) &Mut joc de tam romaneasc5 trei ani

www.dacoromanica.ro


si jumatate in cap, pana la detronarea lui Puiu Dumitrescu prin maiorulUrddreanu (Murdareanu, cum 1-a poreclit Printul Nicolae), intimplareciudate cum zicea Iulian in Zigeunerbaron. Sef zgomotos al bandei seinfatisa Puiu Dumitrescu, l'enfant chéri de la Victoire" intr-o lupfa incare batäliile se dau in jurul unui tucal. Dar in fapt, cel care tinea toateitele scandaloasei tovarasii a fost Felix Wieder, gentleman de aspect oc-cidental, elegant si simpatic, cu un minimum de tip jidovesc i cu un ma-ximum de sex-appeal de manevrat in persoana frumoasei sale sotii.Wieder fusese inainte de razboi un nimica tot de impiegat in BancaBlank, de unde fusese dat afara, ca incorect. Dar probabil ca inteligentasa facuse oarecare impresie asupra specialistului Aristide caci 1-a reco-mandat lui Hildebrandt care venise in tali in timpul neutralitatii sacumpere cereale in contul Guvernului german. Wieder a castigat repedeprietenia neamtului care i-a incredintat intreaga lui intreprindere in mo-mentul intrarii noastre in razboi. Drept recompensa, Wieder si-a insusitpe loc tot ce a gasit disponibil din averea lui Hildebrandt. Dupa ocupa-rea Bucurestilor, nemtii au pus maim pe el, dar Hildebrandt fiirld ocupataiurea n-a putut veni la Bucuresti si a insarcinat un rezervist german oa-recare cu apararea intereselor sale si cu urmdrirea lui Wieder. Amiculnostru Wieder s-a invartit insä pe loc, s-a inteles cu rezervistul german,

amandoi impreund au dat iama in ce mai nimsasese din activul lui Hil-debrandt. Asa a inceput Wieder stralucita lui carierd. Cum a ajuns in con-tact cu Duduia i cu Dumitrestii? Am auzit ca tot prin Aristide Blank,ceea ce ar dovedi daca nu mai mult cà potlogariile reusite consti-tuie cea mai bunA recomandatie intr-o anumita lume. Si cu acest prilej,cloud cuvinte despre amicul Aristucheles.

Aristide Blank este unul din oamenii cei mai periculosi din cati amintalnit. L-am cunoscut mai de aproape la Iai eram vecini in Pacu-rani in timpul razboiului. Locotenent de rezerva, taia cainilor frunze,se tara in tinuta destrabillata pe Lapusneanu, gafaia si se vhita. Se luptade moarte cu accese zilnice de astma admirabil simulate (dupà razboin-a mai avut nici unul) pe care le invingea succesiv, ca un voinic. Aces-te nenumarate victorii 1-au dus la demobilizare si la Paris unde o speci-ala vocatie 11 chema sa se devoteze cauzei nationale. Foarte inteligent,pricepand toate din zbor, framantat de ambitie, frã cultura serioasa darincrezut ca nimeni, socotindu-se bun la toate, inconsolabil pana laurà Aristide a jucat un rol covarsitor pe langa Regele Carol in calitatede sfetnic economico-financiar si de inspirator politic. Regele datorestetrei sferturi din prostiile care le-a facut, mai ales in politica, acestui pri-eten nedespartit care stia cânte si sa-1 incante. L-am intrebuintat a-colo la Iasi intr-o misiune pe 15nga generalul Averescu, pe care am po-vestit-o. Apoi nu 1-am mai vazut multa vreme. Am auzit ca la Paris a a-jutat bäneste pe romani i ea' a dat sume insemnate pentru propaganda.

sa-i

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 69

Dezechilibrata lui personalitate n-a inceput insa sa se afirme in publicdecat dup5 razboi, pe másura ce in Banca Marmorosch puterile batranu-lui Moritz scadeau.

Afinitati speciale au strans legaturile intre Carol si Aristide, indatace au fost pusi in contact. Amandoi sunt victimele unei imaginative hi-pertrofiate si a unor anomalii de ordin sexual, stari patologice din im-preunarea carora rezultà tipul desavarsitului veleitar. Sub influenta exci-tatiilor sexuale hiperacute, care sporesc potentialul imaginaiei, creierulveleitarului faureste planuri i proiecte pe care o vointa coplesita prin .

pennanenta icoanelor libidinoase nu le mai poate indruma pe calea rea-lizarilor. Neizbutind sà realizeze nimic, veleitarul sexualo-cerebral ga-se*te totdeauna in inteligenta lui argumente plauzibile pentru a justificao defectiune si pentru a scuza o lasitate. Asemenea temperamente au gd-sit in imprejurarile de dupa razboi in care intreaga ierarhie a valorilor afost nisturnatd, prilejuri foarte prielnice pentru jocul slabiciunii i imagi-natiei lor exasperate. Intr-o vreme cand nu se vorbea decat de adanciprefaceri, Aristide Blank s-a aruncat mai intai in valtoarea luptelor socia-le, dand din maini i activand" Ara sir, fara" fir si prin urmare f5r5 rost.La Paris a facut pe nationalistul creand i intretinand camine de stu-denti, pravalii cu tesaturi i broderii romanesti, expozitii de arta tar&neasck La Bucuresti a facut pe internationalul, a lucrat maria in manacu Ciprut, bancher veros i comunist i mi-a sp.us mie sunt gata s5 dauonce suma pentru orice actiune negadvd; nimic insa pentru spri-jinirea autoritatii de Stat". A dat bani comunistilor, dar veleitarul fard sirin actele lui n-a mers mai departe. In 1920, Siguranta era pe punctul sa-1aresteze, odata cu expulzarea lui Ciprut; 1-am scapat eu, marginindu-mgsa cer batranului Moritz sal.' mai tie odrasla in frau. Pe rand, s-a crezutautor dramatic genial montand cu cheltuiala mare o piesa ridicola la Pa-ris (sub pseudonim) i facand sa circule manuscrisul alteia, idioata, laBucuresti s-a crezut economist original inventând sisteme financiare

economice copildresti rezumate in memorii pe care nu le citea niciTabacovici (creatura lui, pe cand avea parale) s-a crezut indrumatoral tineretului, care 1-a huiduit si era sa-lbata in singura conferinta pe ca-re a incercat sa o tina. Mai tarziu, dupkce se prabusise, si-a publicatpenile" in dona volume intitulate, unul Incercdri Economice, celAlalt In-cercdri Literare, despre care Sopkez, care-1 iubea mult nu c vorb5, zicea

sunt foarte interesante numai ca din eroare se schimbaserd titlurilevollunelor!

Daca s-ar fi marginit la atat, Aristide Blank ar fi fost i ar fi ramasun simplu caraghios, fànã consecinte. Dar s-a mai crezut i un fel de DonJuan unsuros c5ruia nici o femeie nu putea reziste. Erotoman ca maitoti ovreii, s-a aruncat asupra damelor ahtiate de parale si lux, cheltuindadevarate averi cu cateva din ele i sute de mii de lei cu celelalte. Ur-

si

ci

sa-i

www.dacoromanica.ro


cand treptele tuturor patimilor i coborand pe ale tuturor viciilor a ajunsjumatate nebun.

Paranoic, neputandu-si satisface megalomania pe terenurile ce-ifugeau de sub picioare (pana i femeile pentru care se mina si-au batutjoc de el, una dupg alta), Aristide s-a anincat cu furie dupa deceptiile sa-le politice i literare, asupra bancii patrimoniale, pe masura ce aceastascapa din mainile slabite ale batranului care prin cumintenia lui, prin ex-perienta lui, prin probitatea lui o ridicase la primul rang al institutiilor noas-tre de credit. Aici comicul a facut loc tragicului. In zece ani a dat gata o-pera unei vieti intregi. La banca, Aristide a gasit in fine terenul fait' ob-stacole, pe care-1 cautase in zadar aiurea. Stapan aproape fail control peBanca Blank, gratie abdicarii batranului orbit, in batranetile lui, de pre-supusul geniu al fiului, si-a imaginat ca, date find vremurile si preface-rile, putea prin mijloace de care dispunea sa stapaneasca intreaga viataeconomica a tarii romanesti. Cu surle i cu tobe a pornit mai intai la da-ramarea citadelelor liberale", vazand de la inceput in visurile sale Ban-ca Romaneasca, Creditele Funciare si mai ales Banca Nationala la a-man, ingenuncheate inaintea lui. Nebunia i iluzia cifrelor au fost la noi,intr-o vreme, atat de mari, incat tanarul Aristide, poet in afaceri, nu si-adat un minut seama de lipsa de raport intre poftele i puterile sale. In ca-binetul sail directorial estetic decorat numai cu cateva obiecte de arta'alese; infundat in fotelul salt de la Maple, in fa/a vastului thu birou, pi-ronit intre un tablou telefonic pe care se aprindeau si se stingeau in mutechemari discuri luminoase, i o cununa de lauri cu panglica tricoloral,cu o tigara de Havana de 500 de lei in gura Aristide Blank se credeaRothschild, se credea Morgan, se credea Rockefeller, uitand cà banca saera numai o bancuta si ca cele 125 milioane capital valorau 4 milioanelei aur, adica exact jurnatate din capitalul Ranch Marmorosch Blank &Co. dinainte de razboi, dinainte de construirea palatului cu zece cabi-nete directoriale, dinaintea lui Maple si a laurilor de la Paris. Cu aceas-ta bancuta Aristide a voit sa cucereasca nu numai Romania, dar i lumeatoata. Nu s-a multumit sa investeasca prin viramente si combinatii du-bioase aproape 2 miliarde de lei in intreprinderi i afaceri romanesti, dara mai infiintat i o sucursala la Paris in cel mai frumos palat de pe PlaceVendiime, alta la Viena, alta la New York si asa mai departe. Broasca nuse poate umfla cat un bou, i chiar fara criza generala bancara din 1931,Banca Blank trebuia sa se prabuseasca. Pentru Aristide, criza generala afost un noroc, findca i-a servit de scuza: s-a putut pune pe socoteala im-prejurärilor i conjuncturilor financiare ceea ce nu trebuia pus decat inseama nebuniei sale.

0 amintire a investitiilor sale nationale la Paris pe timpul razboiului vremuri a ca-ror glorie o impartasea cu Pavlica Bratasanu, cu Take Ionescu, cu Honigmann-Fagure etc.

9

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 71

Daca tn-am intins atat asupra personalitAtii lui Aristide Blank e cas5 pun in lumina' omul care a avut cea mai covdrsitoare influentd asu-pra Regelui Carol al II-lea in primul an al Domniei liii. Putina inraurirepe care am avut-o eu in acele vremuri asupra Regelui, o datoresc faptu-lui cd Aristide Blank nu s-a ridicat impotriva mea ci din contra s-a de-clarat un adept hotarat al indrumarilor mele economice i politice. Inochii lui, eram chiar singurul om politic roman in stare s5 dreg ceea cealtii i imprejurárile neprielnice stricasera. Din nefericire ideile melepolitice nu constituiau decat o parte limitata in carnpulambitiilor neli-mitate ale singurului sfetnic financiar ascultat de Rege. In fond, putin Iip5sa lui Blank de tara romaneasck scopul pe care-1 urm5rea el, era sapun5 pe Rege direct in jocul intereselor sale bancare i s5 convingà lu-mea intreag5 (speculand fobia Suveranului fat5 de liberali) cd dntmuloricdror incheieri financiare salt economice trecea prin cabinetulMai era §i Banca Nationald, cu care Aristide i firma Blank aveau o ve-che ráfuialà, rafuiala pe care nu izbutea sä o lichideze i in care manaDomnului" urma s5 joace un rol miraculos...

Influenta lui Aristide Blank asupra Regelui Carol se datoreste desi-gur inainte de toate inteligentei sale. Carol a fost totdeauna sensibil laargumentele bine prezentate i.srevarsate din plin. Farsorii sonori au avuttotdeauna rnultà trecere la el. Increderea pe care a acordat-o mai tarziului Gutá Tät5rescu nu s-a intemeiat pe altceva. Vorb5ria amuzantà 0 nes-far0t5, aerele de competentà i mkturiile de sinceritate jongleriileteoretice cu care Aristide ademenea de obicei numai pe pro0i produse-ser5, dupd cum am putut sd o constat personal, o adancg impresie asu-pra Regelui, care nu era prost deloc, dar lipsit de cele mai elementarecuno0inte in materie financiarà i economic5. In afara de aceast5 influ-ent5 de ordin spiritual, existau §i alte legaturi de ordin material intre Re-ge i bancher. Deja inainte de plecarea lui din tarä pe cand Printul seocupa cu pasiune de inceputurile organizatiei noastre aeronautice, Aris-tide se apropiase mult de sufletul Altetei fricand pe Mecenatele aviatiei,§i ludnd initiativa creärii Aero-Clubului. Cat timp Printul a fost in str5i-nAtate, Fouquet-ul nostru mai mult din spirit de negatie" (a se vedeamai sus) decat din dragoste a limas in terrnenii cei mai buni cu Mo-tenitorul oropsit §i i-a facut importante servicii" de ordin bancar. Im-prietenit cu Lupeasca prin ajutorul lui Elohim, Aristide a simtit nu-maidecat punctul nevralgic al intregii chestii" 0 a tras in plin. AruncaPrintului 0 mai tarziu Regelui praf in ochi, cu fel de fel de combinatiiincurcate ca sa nu le priceapâ clientul, care nici nu prea cduta s5 le pri-ceap5, multumit ca raportau sumele in a ckor ves,nic5 eautare era. Lu-mea n-a priceput de ce Regele, chiar dup5 ce a trebuit sa-0 piarda iluzi-ile asupra capacitatilor. financiare ale lui Blank, n-a incetat sà-1 asculte.Cum era s5 o faca, cand de exemplu (ca sa nu insemnez aici decat ceea

§i

mitt

www.dacoromanica.ro


ce stiu pozitivs) cele 11 milioane pentru cumpararea casei Lupeascai (ne-vasta generalului Dumitrescu nu dat decat numele pentru contractulintre parti) au iesit din punga lui Aristide fara pretentie de rambursare?

"'Ana dupa caderea Ministerului Iorga, Aristide a domnit in tara ro-maneascd. Intra Ia Rege cand vrea, ci in jurul Regelui cumparase tot ceera de cumporat.. In afara de militari, toti erau ai lui. Cumparase pe Du-mitresti. Plasase in intimitatea lor si a Duduiei perechea Wieder si o Se-rie de javre, slugile lui plecate.

Printre javre, Tabacovici era dulau. Aceasta corcitura de valah, desarb si de tigan, e una din cele mai reusite canalii ce mi-a fost dat sä in-talnesc. Student sarac iesit din bezna straturilor de jos fusese angajat capedagog in casa lui Serban Stoenescu (fiul lui Grigorita Stoenescu dinCraiova i casatorit cu Medge, flica colonelului de Pontbriant, a caruimama era Feoni Gradisteanu) §i dupà ce a devenit amantul cucoanei, adivortat-o si a luat-o in casátorie. Destept i harnic s-a ridicat repede,servind pe unul si pe altul. Dupa un scurt stagiu in invatamant (la Uni-versitatea din Iasi) a intrat la Blank unde s-a facut topor de oase in sluj-ba fanteziilor lui Aristide, care 1-a impins pana in fruntea bãncii. Desi e-ra numai unul dintre directori, ajunsese un fel de factotum in oficina dinstrada Doamnei. Malaet de aspect dar simpatic, ager la minte, siret si là-rá un fel de scrupule se adapta la toate capriciile stapanului si la toa-te slujbele regasindu-si echilibml ori de cate ori scapa din mana, ca pa-pusile de cauciuc. 0 boiereascã casa in Parcul Filipescu la Bucuresti, ovila la Sinaia si o frumoasa avere au fost rezultatul slugamiciei sale fatade familia Blank. Dupà Aristide, Tabacovici ducea cea mai mare ras-pundere pentru prabusirea Bancii Blank, ceea ce nu 1-a impiedicat sa fieprimul care sa se lepede si de banca si de Blank, Inca din august 1931,indata ce si-a dat seama de intorsatura lucrurilor. De la Blank a trecut inslujba lui Titulescu, ca scuipatoare. Desi indignat de purtarea lui, Aris-tide (care-I injura cat putea)l-a introdus in cercul Camarilei, socotind cudrept cuvant ca o lichea patentata putea totdeauna fi folosità intr-un ase-menea mediu. Vreo doi ani de-a randul, Tabacovici a colectionat cojileoualelor rascoapte la picknickurile Duduiei, la Paraul Rece. La C.F.R.unde a ajuns presedinte al consiliului de administratie si dictator econo-mic gratie Camarilei, a colectionat in schimb tantieme grase si sperturiapreciabile.

0 mentiune speciala printre aventurierii care au acaparat pe Regedupd sosirea lui, o merita Malaxa i Alecu Mavrodi (acesta inscaunatdefinitiv ceva mai tarziu). Mavrodi a fost o simplä lichea i ca individn-ar merita nici doua randuri in insemnarile acestea daca in ultimul an alvietii sale n-ar fi ajuns la o influenta covar§itoare. Malaxa, dimpotriva, afost o personalitate in toata puterea cuvantului. Tip de levantin oache§ sitnárunt, provoca la primul contact un sentiment de repulsie, ca anima-

nici

gi-a

www.dacoromanica.ro

MEMORIL 1930 1931 73

lele cu sange rece, dar de vorba cu el, acest sentiment se topea incetul cu .

incetul si omul te castiga prin inteligenta lui raioasa i prin cuvantul luiconcis si precis. Inginer obscur, a inceput cu nimic si fara protectie niciinsusiri batatoare la ochi, numai prin puterea lui de munca si mai alesprin arta lui de a se invarti a ajuns intr-un deceniu i ceva in fruntea in-dustriei si a oamenilor nostri de afaceri. Stia din experienta lui si a alto-ra ca in tara romaneasca totul se sump:ark si ea' in materie de spert tre-buie sa tii sá dai la timp si gros. Indata ce a putut constituit un fondde rulment al coruptiei pe care 1-a manevrat cu discretie si dibacie. Mis-a spus ca in casa de fier din biroul lui avea intotdeauna in numerar osuma de 4 pand la 5 milioane, gata pentru atac. Pana la venirea Regeluioperase aproape exclusiv cu Calle Ferate si cu imense beneficii. Res-tauratia 1-a gasit deja bine asezat si in plin exercitiu al talentelor cu careii inzestrase Dumnezeu. Nu cunosc exact cararile pe care s-a apropiat debanda neagra, dar presupun ca amicul Nae Ionescu (pe care-1 ajuta cugenerozitate sä scoard Cuvantul) i-a dat o mana de ajutor. Odata patrunsin intimitatea Camarilei, a umplut pe toti cu bani i i-a mai acoperit i cudaruri adevarat regesti. Mai ales pe Maria Sa Duduia. Pentru madameJeny, pentru madame Wieder, chiar pentru madame Gica punea la con-tributie, la fiecare serbare, praznic sau an nou, pravalia giuvaergiuluiWeiss, transferat dinadins de la Cernauti la Bucuresti ad usum camaril-lae". Lui Puiu Dumitrescu, intre multe altele, i-a daruit un loc de caskpe care delicatul Puiu se zice cà 1-ar fi restituit in momentul expulzariisale pastrand, ca amintire, numai celelalte daruri (mai convertibile).Nici Printul Nicolae n-a scapat, la un moment dat de generozitatea luiMalaxa: i-a cumparat pe 12 milioane casa din Parcul Filipescu, pe carePrintul o luase cu 4 milioane. Prin astfel de metode a devenit in catevaluni sfetnic ascultat in materie economica i financiard singurul careputea tine piept in cercul Camarillei genialului Aristide. La umbra teorii-lor dezinteresate si pe urma francilor lansati in batalioane de asalt, s-aaruncat in toate combinatiile posibile i imposibile. Poet al banilor, seincurca si se descurca in afaceri pe care le incheia i le lichida cu topta-nul, balantand considerabile active cu formidabile pasive, inaintand dinreport in report asa incat nimeni, nici chiar el nu-si putea da seama dacaera bogat ofi ruinat. Marta sparta ca toti poetii, cheltuia nebuneste, cum-Ora ce-i iesea in cale, oameni i scule i da la toata lumea. Unei guver-nante engleze, numai de doi ani la copiii lui, i-a cumparat o casa cu pri-lejul casatoriei ei; barbiemlui care venea sa-1 rada dimineata i-a instalatun salon de coafura model in imobilul Frascatti renovat. Actele lui degenerozitate erau nenumarate. Politica nu 1-a atras niciodata si nu s-aamestecat intr-insa decat in masura in care ii era necesara pentru afa-cerile sale, sau de dragul lui Nae lonescu, pentru care avea o adevarataprietenie, de cate ori acesta Ii cerea o mana de ajutor. E de la sine

si-a

www.dacoromanica.ro


inteles ca Malaxa bagase in buzunar pe Duduia si pe Dumitresti, in doitimpi si trei miscari.

Cleiosul Mavrodi, vietate de speta inferioara se tarase de-a lungulunei vieti intregi din culisele unui teatru de provincie, printre gunoaielesi dejectiile presei, 0115 in capul oficiosului liberal Viitorul. Incult si si-ret, incapabil sa scrie cloud' randuri, ajunsese director de gazeta si ofti-cos, luptand din greu si castigandu-si galoanele printr-o dibace combina-tie a acestor dou5 puteri: obraznicia si platitudinea. Nu stiu cum ne-ampomenit cu el carlist, dupa ce fusese purtatorul de cuvant al lui Ionel siVintil5 Bratianu ca sa nu mai vorbim de Duca. Iesise in balconul Vii-toruhti la sosirea Regelui si fluturase o batista. Primit prin scara din dos,a limas un credincios al tuturor dosurilor, depánandu-si intrigile la ada-postul intunericului. Tiptil, tiptil, a patruns panà unde n-a patruns nimeni,si pe cand noi nici nu banuiam legaturile lui, prin 1933, Marioara Ven-tura admis5 din cand in cand in laboratorul tainelor, era impresionaa deinfluenta sa. Cand si-a constituit Duca Ministerul, Regele a impus peMavrodi ca subsecretar de Stat-spion la Presedintie si daca nu murea,era sä-1 vedem ministru plin, la remanierea Ministerului Tatarescu. Prinmoartea lui, tara a sc5pat de o rusine. Au rAmas altele, destule.

Nae lonescu n-a f5cut parte din Camarilà, desi era prieten cu toticei care o alcatuiau. Figura pe un plan cu totul deosebit, arghirofil de-sigur, dar pentru placerile si mai ales pentru puterea pe care o puteau dabanii, Nae lonescu era inainte de toate un ideolog pasionat. Pe toate ta-ramurile, nu-1 interesa decat ciocnirea ideilor pe care le clasa, le manga-ia, le imperechea sau le opunea unele altora. Analist de o remarcabil5 a-gerime intelectuala, cu mutra lui simpatic5 §i fina de rum" sublimizatprin practica zilnicä a disciplinelor filozofice, amicul Nae a incercat sadescurce multe §.1 in realitate le-a incurcat s'i mai rau. Admirabil ziarist,de o p5trundere unica in presa noastrà, a f5cut din Cuveintul singuruljurnal scris din tara romaneasca. Din nenorocire, pe cat era de tare in a-naliza, pe atat era de slab in sinteza, asa incat neintrecuta lui inteligentanu a putut aduce Orli foloase reale pe timpul celor aproape 3 ani, cat afost ascultat de Rege si de anturajul acestuia.

Daca la aceste cateva persoane mai adaug5m pe Printul Nicolae cucare la inceput Regele Carol s-a inteles perfect, pe Printul Nicolae cusau farä (lama, pe Printul Friedl de Hohenlohe-Langenburg (nepotul Re-ginei, fiul surorii sale Alexandra) care in primii ani ai Restauratiei ne-acinstit aproape incontinuu cu prezenta sa legatà de o serie de afaceri pro-iectate, mai mult sau mai putin veroase si cativa umili paraziti spo-radici fail drept de parere si de cuvfint, am inchis cercul persoanelor ca-re inconjurau pe Rege. Dintre prietenii copilariei si tineretii, Dinu Cesi-anu era departe, altii ca Nindi Romalo, Puiu Filitti, Lambrino, fratii Da-vila, nu mai erau primiti, iar dintre devotatii de pe vremea pribegiei,

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 75

Dim. Sutu, Gatoschi, Barbu Ionescu si cativa alti indezirabili, erau tinutisi ei la distantä.

In afara de audientele oficiale, Regele nu-si putea controla itnpre-siile si verifica ideile decat in restransa továrasie a acestor lacomi caretransformasera Restauratia intr-un sindicat de interese si fereau cu grijape Suveran devenit prizonierul lor, de orice alt contact. De fapt, Regele-papuc era sub dominatia exclusiva a Duduiei care exercita aceasta do-minatie prin procuristul (ca sa nu zicem curistul) ei Puiu Dumitrescu. Pu-iu Dumitrescu la randul lui a organizat banda din jurul Regelui pus subobroc, a indepartat pe cei cu note discordante si ludndu-si nasul la pur-tare s-a socotit in serios printre factorii nostri constitutionali.

Se va pune desigur intrebarea, de catre cercetatorii de maine, cumun om inzestrat cu o inteligenta atat de vie precum Carol, incapatanat siincrezut, a putut sa fie dominat intr-un astfel de grad de o femeie cu in-susiri fizice si morale mai mult decat mediocre si cu o cultura cu totulrudimentara. Necunoscand pe Lupeasca imi lipseste, dupa cum am maispus-o un important element de judecatä, dar din cate am aflat si eu separe ca aceasta influenta nefasta a fost de ordin pur fizic si patologic.Pentru a pricepe mai bine starile sufletesti in care s-a zbatut Carol maiintai ca Print si apoi ca Rege trebuie bine deslusit punctul initial al tutu-ror miscarilor sale. Acest punct initial este hotdrdrea absolutd, incdpd-kinatd, nestrdmutatd de a mentine neatinth legdtura lui cu d-na Lupes-cu. Oricine este impotriva acestei legaturi, devine vrajmasul lui; oricineeste pentru, prietenul lui. Neutrii, cei care nu se amesteca in chestiunepot fi folositi cu prietenie, dar nu vor castiga niciodata deplina lui incre-dere. Duduia nu a avut o influentä politicd directd, une emprise", asu-pra lui Carol, ci una indirectd. Era destul sa-1 convinga cà cutare sau cu-tare hotarare, cà cutare sau cutare om prin actiunea lui puteau compro-mite legatura lor, pentru ca hotardrea sa fie revizuita si omul inlaturat.Si viceversa. Astfel se explica cum acest Print incapatanat si clarvazatorin politica a putut fi influentat nu numai de Lupeasca dar si de Puiu Du-mitrescu 5i de atâtia altii. Securitatea colajului" lui a fost singurul cri-teriu care a determinat toate hotärarile Regelui Carol. Veleitar visator sibine intentionat dar WA" vointa in toate domeniile straduintelor sale, Ca-rol n-a fost om" decat in apararea legaturilor sale cu nefasta jidoavca.Ani de-a randul, Ministerele s-au schimbat, oamenii au fost numiti sauinlocuiti in cele mai inalte functii (chiar si in armatà), favoruri au fostacordate sau retrase numai in leg6turà cu atitudinea Atis5 sau b'anuitàa fiecAruia fat a. de intangibila legatura.

In fata unei asemenea legaturi, multi au cautat sa dezlege misterulei si &à priceapa cum un om cu ochi atat de ageri putuse sa fie orbit panala prostie, OM la compromiterea situatiei si chiar a vietii sale. Cei carenu puteau banui nuanta mai sus insemnata (legatura cu dama mai presus

www.dacoromanica.ro


decal dama insasi) au crezut intr-o priza directa a femeii iubita orbesteasupra unei vointe slabite. 0 asemenea ipoteza nu s-ar putea sprijini de-cat pe o iubire pãtima i exclusivii din partea Regelui. Despre un ase-menea amor unic nu poate fi insa vorba caci nu stiu ce o fi facut cat astat in Franta, dar de cdnd s-a inapoiat in Bucuresti, incoronatul amantal Duduiei si-a incornorat cucoana aproape zilnic. Chiar dacd un aseme-nea amor ar fi existat, pe langá ca priza directa asupra unui asemeneaom incapatanat si inchipuit era riscata, Duduia nu s-a aratat nim5nui cafemeia cu cap politic care sit' se intereseze de inersul treburilor publice.Nu pot sa nu insist asupra acestui punct si sa nu repet adânca mea cre-dinta Ca intrucat priveste reactiile politice n-a fost, intre Lupeasca si Ca-rol, atat actiune directa cat grija comuna de soarta legaturii lor. CaLupeasca tinea in ruptul capului la aceasta legatura, chiar fdra amor,este lesne de inteles, dar e mai greu de priceput pentru ce tinea tot at5t laea si Carol dacd excludem marele i unicul amor, care se pare cà trebuieexclus.

Raman motivele patologice. Pentru unii cei mai multi dintreinitiati, Carol e un priapic vesnic nesatisfacut, cu insusiri fizice hiper-trofiate, gata sa se arunce pe orice femeie i sa-i dea poalele peste cap.Intimele Printesei Elena lásau sa se inteleaga cà motivul principal al fo-biei acesteia pentru regalul ei sot era brutalitatea cu care o supunea zi sinoapte, in pat sau la repezeala pe un colt de canapea indatoririlor eiconjugale. De aici son cri du coeur" la inapoierea Printului: tot cevreti dar nu anularea divortului". Generalul Perticari, fostul guvernatoral Printului, mi-a povestit in legatura cu aceasta insusire specialä, debu-turile amoroase ale Altetei Sale. Regele Carol I socotind cd varsta luinepotu-sau cerea anumite initieri, se sfatuise cu Perticari asupra modali-tatilor de executare, i amandoi cazusera de acord asupra lui AlexandruDavila (cumnatul lui Perticari) ca procurist si specialist. Davila a pus ladispozitia Printului apartamentul sat' si o fetiscana curatica, aleasa prin-tre nenumaratele prietene ale celui mai popular din Don Juanii nostri.Dupa indeplinirea riturilor, a doua zi, fetita s-a dus la Davila sa se jeleas-ca: M-a omorAt, nene Alecule, de 14 ori nici o data mai putin!"

Mes pareils a deux fois ne se font pas connaitre,Et pour leurs coups d'essai veulent des coups de maitre!Experienta repetath de fiecare data cu alta caci damele incercate nu

se mai intorceau, au silit pe Print sa-si caute o partenera la inaltimea a-petitelor i puterilor sale. Aceasta partenera a gäsit-o in fine, dupd lungisi complicate dibuiri, in persoana Lupeascai, singura femeie care puteasuporta tot si oricAt. lath de ce ii era indispensabila. Il cherchait les horsd'oeuvres ailleurs, elle c'était le plat de resistance."

Impotriva acestei ipoteze a priapismului ca baza a legaturilor luiCarol cu Duduia se ridica alta, opusa, aceea a erotismului neputincios,

1

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 77

care, data find seriozitatea si importanta personalitatii care a emis-o,trebuie sa fie consemnata aici. Pe la sfarsitul lui 1933 reluasem raporturidirecte cu Averescu, dupà cum voi arata la timp; in ziva de 17 ianuarie1934 (tin sa precizez data din cauza enormitatii confidentelor), ma-resalul, in cursul unei vizite ce-i faceam, mi-a spus Ca Printul Carol i-amdrturisit c numai cu Lupeasca mai poate avea erectiuni" (sic). Du-duia, a continuat Averescu, tine pe Rege prin cunostinta secretelor luide anornalie sexuald; stie c aproape in toate noptile Carol pleaca singurcu tin mic automobil si ridica de pe strada cate o curva, i o aduce laPalat unde se deda cu prostituata zilei la acte de perversitate anormalà.Ce face cu ferneile e asa de rusinos incat, daca s-ar ti, n-ar mai putea daochi cu nimeni."

Confidentele batranului rn-au impresionat adanc. Pana atunci ma&earn inca, cand incercam i eu sa-mi deslusesc Tosturile rusinoaselornoastre aventuri dinastice, pe linia confidentelor lui Perticari. Priapis-mul tineretii nu excludea insa impotenta maturitatii, dimpotriva, o expli-ca medical vorbind, prin excesele comise intr-o prima perioada de ac-tivitate istovitoare. Ca ministru de interne in 1931, fusesem pus in cu-rent cu iesirile nocturne ale Regelui, i rn-a mirat cat de bine era infor-mat Averescu caci credearn ca numai cei care trecusem prin Minister e-ram in curent cu aceste porcarii. Informatia maresalului era cat se poatede exacta; de 4-5 ori pe saptamana prefectul Politiei trecea prin nadu-seli, caci Regele o pornea pe din dos, imbracat civil, singur intr-un micFord cu 2 locuri, si prin Brezoianu, prin strazile de Bug' Sarindar abor-da cate o prostituata, o ducea la Palat (ce Ikea cu ea nici n-am incercatsa stiu cat am fost ministru de interne, si ipoteza lui Averescu ramaneipoteza) si dupa o sedinta, mai scurta sau mai lunga, Ii da drumul cu unbilet de 500 sau de 1 000 lei. La iesirea din Palat, patachina era ridicatade agentii politiei i dusa la Gavrild Marinescu care ii mai da 5 000 lei sio arneninta cu moartea dacti spune ceva. Cu timpul, Gavrila organizasesi acest serviciu inlaturand din drumul Regelui libera concurenta si pre-sarand trotuarele strazilor din junil Palatului cu clientele lui. Prin dis-cretia i dibacia cu care indeplinea acest serviciu Gavrila Marinescu si-aasigurat increderea Regelui si permanenta la Prefectura Politiei, cu toateabuzurile pe care le-a savarsit. Nu pot sti pana la ce punct ipoteza sus-tinuta cu convingere de Averescu corespundea cu realitatea; ea ar fi pu-tut sti explice insa multe si nu ar fi fost in contradictie cu fapte ce ar pa-rea ca dovedesc contrariul. Ea ar putea sä explice, de exemplu, tot atatde bine ca ipoteza contrarie, aversiunea Principesei Elena, femeie nor-mala, neobisnuita cu exigentele anormale ale unui pervertit sexual. Eaar explica pasadele" zilnice cu prima târfà intalnita, buna pentni riturilemasochistice, pasade care nu influentau in esenta lor raporturile incoro-natului degenerat cu stapana lui permanenta. Si pe cand imi vorbea ma-

www.dacoromanica.ro

78 CONSTANTIN ARGETOIANIJ

resalul mi-am adus aminte de atfitea sedinte de lucru, dimineata, cuRegele istovit, cu ochii scursi, cu privirea sticloasa si cu mintea inchisá

infátisare ce párea mai mult consecinta unei epuizári nervoase pato-logice cleat a unei oboseli naturale dar voioase a omului tdn5r si satisfa-cut in irnperioasele lui cerinte. i mai imi aduceam aminte si de anecdo-ta ce mi se povestise (si pe care cfind mi s-a raportat am respins-o cu dis-pret), de anecdota cu faimosul Thutu arm5sar de profesie care so-sind la Lupeasca fusese primit ca un salvator cu strigatul: Ia-mg te rogin brate, c5 nu mai pot de cloud ceasuri ma... sdrutd Carol, de rn-ainnebunit!..."

Fie una, fie alta din ambele ipoteze, ceea ce importa este faptul cdlegatura intre Carol si Duduia se infatisa ca o legaturá indisolubil5, ba-zatä unicamente pe raporturi de ordin sexual, probabil patologic, si nici-decum pe raporturi de ordin cerebral sau sentimental. Asa se explick cain discutiile lui de pe vremea pribegiei, mai int5i cu prieteni ca Dinu Ce-sianu si Gatoschi, mai apoi cu Iorga, cu Goga, cu Iunian, cu Averescudesi afirma incontinuu ca chestia Lupescu nu conteaza" a refuzat totatAt de constant s5 ia un angajament formal in sensul unei definitiveseparatii.

Cer iertare celor care ma vor citi pentru toat5 mocirla prin care i-amplimbat, dar obligatia pe care mi-am luat-o fatà de mine insumi de a in-semna aici tot ce am v5zut in jurul meu, si tot ce am stiut, mi-a impinscondeiul de-a lungul ultimelor foi. Pe de altä parte politica RegeluiCarol al II-lea a fost atat de incoerent5 incdt determinkile ei nici n-arputea fi pricepute fará lámurirea atmosferei si mediului in care tr5ia sif5'rä descoperirea resorturilor secrete care comandau actele omului.

In rezumat, Carol s-a inapoiat in WA si s-a suit pe Tron cu dorintade a fi un mare Rege, de a reforma totul, de a pune mana la toate si de aimprima pecetea geniului" sau in toate ramurile activitatii noastre na-tionale. Din acest program, tanarul Rege n-a realizat decat schimbareauniformelor si thscolirea decoratiilor: a schimbat panglicile si lampa-surile, a infiintat o serie de medalii si de ordine de la ridicola Coroa-na- de Spini 0115 la cele 8 sau 10 Merite Culturale, diferentiate pe bresle

si a creat doi maresali. Dar pe lang6 aceastA dorintd, Printul nostrus-a mai inapoiat in tall si s-a suit pe Tron si cu hottirdrea fermä de a /As-tra neatinsá legatura lui cu Lupeasca, si aceast5 parte a programului s5ua realizat-o pe deplin, in mare parte multumit5 slábiciunii celor care tre-buiau sá-i reziste. i era greu sá fie altfel, caci indeplinirea primei partia programului n-avea alta bazá decat visurile unui veleitar, pe cdnd in-deplinirea partii a doua s-a impus pervertitului sexual cu toat5 putereaunui imperativ categoric.

Numai asupra unei astfel de personalit5ti in care av5nturile cere-brale se pierdeau in neantul volitiunii, in care toate pornirile anormale si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 79

exasperate ale acelei libido" definità de Freud cereau o imediat5 satis-factie numai asupra unui asemenea amoral si pervertit putea o sleah-ta de netrebnici s5 aib5 priza pe care au avut-o. Am scris unele din pagi-nile care preced cu batista la nas, dar fata de desavarsita sinceritate pecare mi-am impus-o in aceste amintiri, nu puteam s5 ascund, de rusine,insusiri si sc5deri in jurul c5rora s-a imbuibat sleahta de netrebnici"care a mai facut si tara de rusine.

Axa politicii Regelui Carol a fost prin urmare lucrul s-a doveditmai tarziu legátura lui cu Lupeasca. Dar la aceasta s-a mai adaugat,cel putin in primii doi ani ai Domniei lui, ura impotriva lui Barbu Stir-bei. Aceasta fobie nu era de altminteri decat consecinta celeilalte slabi-ciuni. A fost un fel de bifurcare a aceleiasi patimi, asa incat ura cerebra-là pe de o parte si excitarea sexuala pe de alta au determinat dac5 nugesturi identice, cel putin paralele.

Ura impotriva lui Stirbei, la inceput mai ales a avut un caracter ha-lucinant si in primele saptámani ale Restauratiei aceasta fobie, patolo-gic5 si ea in manifestarile ei, ni s-a infatisat ca una din principalele par-ghii care determinau vorbele, actele si politica noului Rege 'Inca des-*tit de Duduia lui ramasa la Paris. Se vede c5 Maria Sa nu era de pare-rea Regelui Ludovic al XII-lea caruia i se atribuie frumosul cuvant: LeRoi de France ignore les ennemis du duc d'Orleatis", caci se inapoiasedin pribegie cu puteri marite de ura. Voia numaidecat distrugerea com-plecta a fostului &Au vrajmas, a prietenilor lui, a neamurilor lui pana la asaptea spita. Atitudinea Regelui fata de Regina Maria in care nu mai ve-dea o mama ci un simplu instrument in mainile lui Stirbei n-a fost decatunnarea neimpacatei sale uri. C5 odata Carol pe Tron, Stirbei nu mai pu-tea insemna nimic in politica romaneasc5 era la mintea omului si a-ceasta schimbare era bine v5zut5 si bine primità de mai toat5 lumea,cáci rolul Printului Barbu nu fusese simpatic nimanui. Daca Regele seoprea aici si se multumea sa ignore pe omul de dup5 perdea, care tàiasesi spanzurase pe timpul Regelui Ferdinand, nimeni n-ar fi avut nimic dezis. Regele a facut insa greseala sii intre in luptd, pe fatil si pe nefata cufostul sfa'tuitor al parintilor sail si facand dintr-un ou un bou, a dat oame-nilor impresia c5 nu se urcase pe Tron decat ca sa se rázbune pe Stirbeisi sa schimbe uniformele in armatà. Caci in afar5 de declaratiile de prin-cipiu si platonice impotriva tiraniei si incapacitatii partidelor, noul Regea p5rut din prima zi mult mai preocupat de aceste douà chestiuni secun-dare decal de marile problerne economice si politice pe care tara eragrabita sä le vada solutionate. Nasturi, trese, modele de sepci si de chi-piuri, schite de tunici si lampasuri de pantaloni zaceau azvarlite pe me-sele si canapelele saloanelor de jos din Palatul Regal pe cand sus, in ca-binetul sail de lucru, Regele Carol combina cand nu se ganclea la Lu-peasca sau la alt5 ecuatie sexuala exterminarea lui Stirbei. Insárcinat

www.dacoromanica.ro


de acesta i-am pus intr-o zi chestiunea neted si 1-am intrebat daca pelangd ruina politica urmarea si ruina materiala a fostului sal adversar, Sidacd socotea ca Stirbei trebuie sa se retraga din toate consiliile de admi-nistratie in care figura. Raspunsul Regelui a fost categoric ca nu", ciisituatia lui Stirbei nu-1 intereseaza decat din punct de vedere politic, dinpunct de vedere material, nu. Am avut naivitatea sa-lcred si sa comunicacest rispuns lui Stirbei, la un dejun, la Callimachi. Am aflat mai tarziucã in realitate Regele trimisese vorba societatilor conduse de Stirbei cadaca nu vor sa fie puse la index, trebuie sa scape cat mai curand de nea-greatul lor presedinte sau consilier.

Nu stiu ce se va fi petrecut in sufletul lui Stirbei dupa actul Restau-rafiei, dar atitudinea lui a fost impecabild. L-am intalnit in acele vremuride cloud ori, la dejun la Callimachi, si n-am auzit din gura lui nici un cu-vint riuvoitor, de critica sau chiar ironic. Mi-a spus cu insistenfa ca do-reste Regelui cel mai deplin succes, ca toata lumea trebuie sa se strangain jurul lui, fiindcd joaca ultitna carte a Monarhiei impotriva anarhieicare ne pandeste. Vorbea insa cu antipatie de fosta Regenta si de gre-selile ei. Dupa ce i-am adus rispunsul Regelui mi-a declarat ca nu vreasa stea in calea lui nici chiar cu aparentele unei opozifii care in realitatenu exista, si ca se va retrage din toate locurile ce ocupa, fard sa fie sea-mil de paguba ce aceasta hotardre ii pricinuia. Dorea sa se supuna dorin-(elor Regelui, pe care le binuia contrare celor spuse mie si nu voia maiales sa impund pagube societatilor (care fuseseri atat de generoase cudinsul) sau sa le puna in stare de inferioritate fata de altele. De fapt, incursul verii 1930 si-a dat demisia din toate consiliile de administrafiedin care Ikea parte.

Raporturile mele cu $tirbei, dupa Ministerul lui din 1927 rimase-sera aceleasi ca inainte: amabile insa lipsite de cordialitate. Tempera-mentul lui nu se potrivea cu al meu, si parerea mea asupra rolului saupolitic pe timpul lui Ferdinand nu se schimbase. Cu nevasta-sa rapor-turile erau si mai reci iar cu fetele ma margineam la un buna ziva, la unan o data. Principesa Nadeja nu ma putea ierta ca o poreclisem la bochea dents" pe timpul neutralitafii, delicata atenfie fata de sentimentele eigermanofile si de formidabila dentifie cu care o nenorocise Dumnezeusi pe care cloud buze subtirele nu izbuteau sa o ascunda. La Iasi imi in-torsese chiar spatele intr-o zi, la Natalifa Vlidoianu; ne impacasem insadupa razboi, dar numai pe jumatate. Am insemnat deja entuziasmul cucare intrasem in Ministerul-pacileali din 5 iunie 1927, prezidat pe ne-asteptate de Barbu Stirbei. Scurta noastra colaborare nu schirnbase ni-mic intre noi, si am continuat mai departe sa ile intilnim prin consilii sisa ne vedem pentru afaceri sau pentru politica. In acest din urma caz, ini-fiativa venea totdeauna din partea lui. Nevasta-mea, foarte intimadinainte de casatoria noastri cu Nadeja $tirbei si cu fetele ei, mergea

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 81

des la dansele, in Bucuresti si la Buftea eu insä, pana in vara anului1930, nu le facusem o vizita si nu luasem o masa la dansele. Am vazutBuftea numai fara Stirbei, in 1918 sub nemti, ca negociator al Pacii, siea sa fiu cu totul precis inca o data prin 1923 sau 1924 cand am luat par-te la un banchet oferit membrilor consiliului de administratie al Ste leiRomane (societatea petrolifera). Restauratia n-a modificat pentru minenimic in raporturile mele cu familia Stirbei: am continuat, eu, sa nu ofrecventez i nevasta-mea sá o frecventeze, exact ca inainte. Am intratin toate aceste detalii pentru a incadra un demers care s-a facut pe langamine prin august, la Sinaia, si care este tipic i pentru mentalitatea Re-gelui Carol si pentru aceea a celor din jurul lui. M-am pomenit intr-o zicu un aghiotant regal, care cu reticente cu jet* a venit sa-mi spuna Casotia mea merge prea des la Brasov, la Stirbei (familia Stirbei se insta-lase pentru yard in splendida ei vila din Brasov). Am raspuns imediat:Spune Regelui cd nu tiu ce a facut i va face nevasta-mea, dar cã eucare n-am fost niciodata la Stirbei la Brasov, ma voi duce sa-i fac o vizi-ta la prima ocazie!!" Daca i eu si ai mei puteau fi banuiti de complot"cu $tirbei, ce putea fi pentru altii, mai putin legati ca mine de nadejdiilenoii Domnii!!

Fobia Regelui contra lui $tirbei se intindea 'Jana' la familia lui (os-tracizarea lui Constantin Hiott si a fiului sau Dinu, a lui Alexandru Cre-tianu etc.) dar si dincolo de prietenii lui sau de oamenii care fusesera inlegaturi de afaceri cu el. La Banca de Credit, Kaufmann a cunoscut mo-mente de adevarata persecutie (era aici si codita lui Aristide Blank) si atrebuit sä muncim din greu, Printul Friedel Hohenlohe i eu ca sa imp&cam lucrurile. Pe Nindi Roma lo, prieten din copilarie n-a vrut s5-1 pri-measca in audient5 fiindca $tirbei fusese presedinte la Dacia-Romania.Iar pe Iancu Mitilineu (amicul i tovardsul lui $tirbei de la Banca Gene-rala) 1-a tinut la distanta, desi-1 iubea i Ii zicea nene Iancule". De ekeori mai tarziu, ca ministru, am propus pe Mitilineu pentru un post im-portant, mi-a raspuns: Lasa-lpe nenea Iancu la Automobil-Club, e bineacolo." Pe frate-sau Charles Mitilineu, ministru la Stockholm abia nu-mit, 1-a ras in cinci minute, desi omul cheltuise din saracia lui sa se in-staleze cum trebuie in capitala Suediei.

Doua vorbe pentru a incheia aceasta lunga poliloghie in jurul to-varasiilor i naravurilor Regelui Carol. S-a vorbit mult se mai vorbes-te si in momentul cand scriu aceste randuril de casatoria lui cu Lu-peasca. Multi au crezut si cred ca exista intre ei o casatorie clandestina.Eu nu cred, i n-am crezut niciodat5. Cat timp a stat in strainatate, Prin-tul Carol a fost urmarit pas cu pas nu numai de un intreg serviciu de spi-onaj romanesc dar si de Sigurantele locale. Oricat de clandestina ar fi

Octombrie 1934.

si

www.dacoromanica.ro


putut fi o ceremonie de casátorie, ea nu putea scapa agentilor care mi-§unau in jurul indragostitei perechi. La Bucure0i se trimiteau rapoarteamanuntite despre fiecare gest al Printului, in Franta, in Anglia sau inBelgia. Nu trebuie uitat protestul lui in instanta de divort cu PrincipesaElena in 1928, la care mai adaug eu vehementa cu care a calificat, in fa-ta mea . eram ministru de interne casätoria Printului Nicolae, in1931. Pricep toate, spunea el, dar nu sa introduci in familie persoane acaror situatie nu e compatibila cu demnitatea unei Dinastii."

Un rol misterios pe langa Carol §i Lupeasca 1-a jucat un oarecareparinte Laur, irlandez dubios, iezuit expulzat din Ordinul lui Loyola, Ca-ruia foarte probabil se datore0e trecerea Lupeascai la catolicism. Ovrei-ca dui:4 tata §i dupa mama, Lupeasca fusese botezata ortodoxa la na--tere, fiindca muma-sa se lepadase de iudaism (e inmormantata la Bellu,in cimitirul ortodox), a§a Inca la catolicism a trecut din ortodoxie (!),nu din religia mozaica. Cred ca Vladimir Ghica, abate catolic §i monsig-nore papal a jucat un oarecare rol in aceasta conversiune, prin care sperala un moment dat sa influenteze pe Carol. Le pére Laur" a venit de vreocateva ori in Romania dupà 1930, dar oricat de misterioase au fost tre-cerile lui pe la noi, nu cred ca ele sa fi fost in legatura cu o casatorieclandestind. Pe cand eram ministru de interne, in 1931, am luat informa-tii la Paris §i la Londra asupra acestui ciudat ex-iezuit: informatiile aufost deplorabile. Dar faptul ea' in jurul Regelui era un escroc mai multnu justifica singur ipoteza unei casatorii clandestine 0 mai ales inutile.Caci nu noi i suplimentare legáturi legale (ele insele, inexistente in ca-zul unei celebrari tainuite) puteau sa ferece pe Carol dupa cum s-adovedit mai strans decat legaturile de ordin psiho-patologic deja exis-tente. In concluzie, ipoteza unei casatorii clandestine intre d-na Duduia0 Rege, trebuie respinsa.

M-am intins cam mult 0 sa ma creada cititorul, fara nici o pla-cere asupra anturajului Regelui nou sosit. Trebuia sa facem punctul,cum zic marinarii, ca sa 0im in ce ape ne aflam. Mai toate cele insem-nate aici in aceastä privinta le-am aflat mai tarziu, incetul cu incetul §iastfel se explica cum cu toate maruntele dezamagiri suferite in cursuldrumului am avut curajul sa merg inainte, sa cred in posibilitatile Re-gelui de realizare, 0 sa-i dau concursul meu, de multe ori cu prepdchiar a unor sacnficii de constiing Daca a§ fi 0iut atunci ate am aflatpe urma, e probabil ca nu m-a§ fi aventurat printre spini §i prapastii, a§acum am facut-o. Entuziasmul meu de la inceputul Restauratiei a fost unsentiment frumos dar naiv, neintinat de stropii unei mocirle pe care nu obanuiam §i nezdruncinat Inca prin fortele oculte pe care am avut sä leinfrunt succesiv. Astfel se explica §i deosebirea intre optimismul celorscrise de thine in 1930 (memorii, declaratii, interviuri) §i amaraciunea

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 83

randurilor de fata scrise dupa experienta facuta §i in deplind cuno0intade cauza.

Cu cat influenta Camarillei cre§tea mai ales dupa sosirea Duduieicu atat pnsele Principesei Elena 0 a unei normalizäri" de raporturi

in jurul Regelui, scadeaul. Lumea, 0 chiar in anturajul Regelui elemen-tele cinstite militarii mai sperau Inca, pe la sfar0tul lui iunie, in iu-lie §i la inceputul lui august, ca lucrurile vor lua o intorsatura bunk i caintre ratiune i nebunie, Carol al II-lea va alege calea cea bung. DO de-votatii Regelui cei buni, adica aghiotantii sai, ascundeau partile urate aleaventurii pe care totu0 incepeau sa le intrevada o oarecare descuraja-re pe fetele acestor oameni cumsecade incepuse sa ne ingrijoreze 0 penoi. Eu, unul, ma hotarasem sa fac partea focului de0-mi dam seama cáera o mare släbire a regimului, §i sa ma impac la urma urmelor 0 cu osituatie absurda in Familia Regala ca pret al unei atitudini hotarate 0 ne-§ovaitoare pe terenul politic. Din nenorocire a trebuit sä inregistram perand toate falimentele...

Am fost incapatanat in increderea mea. Intr-o zi (era prin august1930, la Sinaia), Regina Maria a chemat pe sotia mea §i a insOrcinat-osa-mi transmità, expusa pe capitole toati ingrijorarea ei mgandu-masa intervin cu toata energia pe langa flu-sau, ca unul care aveam mare in-fluenta asupra lui (credea dansa). Ar fi vrut spunea dansa sä vor-beasca de-a dreptul cu mine, dar nu indraznea, caci Regele ii interziseseorice contact cu oamenii politici. Marturisesc ea' am fost destul de prostsa nu cred nici jumatate din sfertul doleantelor Reginei, convins ea' vor-bise impinsä de necazul despartirii ei de Barbu Stirbei, despartire impu-sa de Carol. Acesta interzisese intr-adevar Reginei 0 Principesei Ileanaorice raporturi cu familia Stirbei. Din plangerile Reginei, orbit cum e-ram, una singura mi-a parut serioasà, aceea privitoare la un anumit antu-raj (banda de la Paris) care cauta sa se impuna izoland pe Rege §i s5-1indrume pe caile pieirii lui 0 procopsirii lor. Am trimis raspuns Reginei,tot prin sotia mea, ea' intrucat privea relatiile personale ale Regelui, nuaveam nici o posibilitate sa intervin, iar pentru rest trebuia &à avemincredere in hotararea Regelui de a face bine, de a-si indeplini functiilecu inteligentä §i de a restabili autoritatea regala care släbise pe timpulRegentei. Am adaugat ea' Regele poate conta pe mine i ca-lvoi servi inlimita puterilor mele in toata activitatea lui publica. In cat prive0e viatalui privata insa, nu ma puteam amesteca, de frica proverbului romanesc:cand te amesteci in tät.* te mananci porcii...

1 Prima dare inapoi oficialr a Regelui pe drumul impickii sale cu Principesa Ele-na s-a manifestat cu prilejul hicoronarii, la inceput fixard pentru luna septembrie 1930 siamanata sine die, fiindcii in programul Guvernului si in dorinta poporului era Incoro-narea ambilor soli, a Regelui si a Reginei.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL V-LEA

in lumea politica Atitudinea lui Maniu Arbitrajullui Titulescu Criza avortata Titulescu imemoriulrneu Ma inteleg cu dansul in principiu In PartidulLiberal Vintila Bratianu doborat de boalii; intalnireamea cu dfinsul in tren Fnmt*i partidului pe rand lamine Toti vor inlopuirea lui Vintila prin Duca In-vartelile lui Duca Intalnirea mea cu el la FagarasHot:Aram decapitarea lui Vintila Vizita la $tirbei laBrawv.

0in timpul ce Camarilla tesea in jurul Regelui o pfinza intreaga de in-

trigi in scopul de a-I izola, de a-I desp5rti deflnitiv de Principesa Elenasi de a-1 pune din nou sub epitropia Lupeasc5i in lumea politica dom-nea un calm numai aparent. Guvernul Maniu se simtea amenintat prinveleitatile dictatoriale pe care Regele facuse greseala sa le afiseze la fie-care ocazie, prin nemultumirea publica impotriva metodelor taraniste;dar mai ales prin constiinta propriei sale slàbiciuni, subliniata zilnic prinacte de guvernilmänt impuse direct de Coroand. lezuiticul democratismal lui Maniu nu se putea imp5ca deck cu Ufl regim de anonimat in CapulStatului si de atotputernicie pe treapta a doua, pe care sta el. Formula Re-gentei,, asa cum o ticluise in ultimele luni, era formula care ii conveneamai bine, si Restauratia fusese pentru dansul un eveniment rau venit. Ma-niu s-a läudat, mai tarziu, c5 a repus pe Rege pe Tron; o asemenea afir-matie nu poate sa fie primità decat cu surdsul ironiei. Era desigur infruntea Guvernului cand a sosit Prinfid Carol, si n-a facut nimic seriossa-1 impiedice sa-si reuseasca lovitura, dar nu fiindca n-a vrut ci fiindc5n-a putut. 0 ora dup5 sosirea Printului, toata situatia era in maim arma-tei i Maniu a priceput ca trebuie sa joace dupd cum i se canta sau sadispara de pe arena politica. A preferat sa joace, si a dantat dup5 cum i-aucantat lautarii pe care nu-i chemase.

In realitate, in fiindul sufletului sàu, Maniu a fost totdeauna impo-triva reintoarcerii Printului Carol (sa nu se uite confidenta facuta mie deMadgearu la dineul Legatiei franceze, confidenta raportata in paginileprecedente). Dar pe c5nd altii luaserá impotriva Printului o atitudine dArza

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 85

pe fata, Maniu, dupa vechiul sat' obicei, a manevrat. Era contra dar nu ospunea, pertracta" chiar cu Printul, niciodata direct dar prin persoaneinterpuse, ca sa poata lua, dupa imprejurari si dupa oportunitate, masu-rile ce corespundeau intereselor sale personale sau de partid. Pe timpulRegentei, la Alba Iulia, s-a jucat cu gogorita sosirii Printului ca sa inti-mideze Guvernul liberal de atunci; odata el insusi la Guvem a dat sfoarazmeului in loc sa-I doboare la pamant. Cunostea desigur, si el, planurilePrintului, planurile lui vagi, dar nu credea in realizarea lor imediata,

cine stie se gandea poate chiar sa speculeze Restauratia intr-o vi-itoare perioada de opozitie. Dupa inapoierea Regelui, am facut la 23 iu-nie o vizita de politete celor doi fosti Regenti, Patriarhului Miron si luiSarateanu, care mi-au marturisit si dansii ca nici ei, nici Guvernul nusfiau de sosirea Printului. Ca Patriarhul nu stia nimic, nu va surprindepe nimeni, caci niciodata n-a stiut ceva. Dar Sarateanu, prin legaturilesotiei sale, era came din camea lui Maniu, si este absolut exclus sä nu fiaflat cat de putin despre pregatirea unui asemenea eveniment, daca Ma-niu ar fi pregatit vreo lovitura. Mai mult, Sarateanu nu s-a jenat sa-mispuna cã iscodise pe Printul Nicolae, fata de zvonurile care circulau, casä afle cat de putin, dar cà nici Printul Nicolae nu avea aerul sa fi stiutceva precis. Sunt convins ca Satiteanu nu a iscodit pe Printul Nicolaedin cauza zvonurilor care circulau" (bietul om nici nu stia ce circula saunu circula) ci fiindcdfitsese pus de Maniu sd iscodeascd.

E cert ca, daca de la distanta relatiile dintre Carol si Maniu nu fuse-sera rele, ele s-au stricat indata ce au venit in contact. Carol nu puteaierta lui Maniu nici ceasul de panica din seara de 6 iunie, intre aterizareala Pipera si conjunctia cu trupele carliste nici propunerea ce-i facusede a ocupa un simplu fotel in Regenta. Iar Maniu nu putea ierta Regeluiprabusirea unei omnipotente asigurata printr-o Regenta in care Nicolaeera un fute-vant, Sarateanu omul lui de familie iar Patriarhul un simpluinstrument pe care-1 avea in mana, multumita atator istorioare" si ghe-sefturi pe care le cunostea. Raporturile intre prezident i Rege s-au Tacitastfel repede, i Maniu a vazut limpede ca Guvemul lui nu putea dura.Si atunci, stiind cá trebuia sa se duca o luna sau trei, nu putea schim-ba situatia Maniu s-a gandit sa dea o lovitura, sa nu plece in opozitieca un falit, ci dimpotriva sa-si creeze un piedestal de popularitate. Opi-nia publica era toata de partea Principesei Elena se bucura de inapo-ierea Regelui, dar voia impacarea lui cu Principesa, si mai ales nu voia saauda de Lupeasca. Maniu s-a declarat jignit in virtutea lui, i fatis pentruo imediata impacare intre Rege si fosta lui sotie, i amenintand cu de-misia a chemat pe Titulescu ca arbitru, pe Titulescu care trebuia sa im-presioneze pe Carol cu judecata cercurilor politice din Apus.

Regele, siret, ca sa nu lase nici macar aparentele unui arbitraj sauunei mijlociri vizitei lui Titulescu, 1-a chemat si el telegrafic, ca sal

si

www.dacoromanica.ro


consulte asupra posibilitalilor de colaborare cu capitalul strain, prinGeneva in realitate ca sa' ia contact cu el, si prin el cu anumite cercuridin strainatate (presa lui Titulescu fusese constant ostila Priniului Carol,in tot timpul pribegiei).

Titulescu a sosit la Sinaia la inceputul lui august, asteptat in gara sila Palace-Hotel (Inca nu la frontiera) de reporterii gazetelor din Bucu-resti. Maniu sta inchis in vagonul lui ministerial unde a si primit vizita Ma-relui Eunuc. Chiar in ziva sosirii sale, Titulescu a fost invitat la dejun laCastel, dar lard Maniu, ceea ce a impresionat adanc lumea neobisnuitaInca cu impolitetele Regelui si care a vazut in acest fapt marunt semnulunei rupturi intre Suveran si primul sail ministru. Cate a trebuit sá in-ghitim toti de atunci, numai de fricd de mai tyiu! Impolitetele Regelui auajuns cu timpul aproape semne de favoare, dar atunci nu eram Inca obis-nuiti cu moravurile unei Curti in care madame Lupescu, madame Wiedersi madame Jenny jucau rolurile duceselor, iar Puiu pe al lui Lauzun. Ti-tulescu a facut douà zile naveta intre Castel si vagon, iar Maniu si-a a-gate a treia zi salonul" de un tren spre Bucuresti §i si-a convocat Con-siliul de Ministri ca sa-si dea demisia. Nu stiu ce a invartit Titulescu la Cas-tel, dar fapt este ca salonul" n-a ajuns pang la Bucuresti ci de la Ploiestia reluat drumul spre Sinaia, unde Maniu a fost seara la masa invitatulRegelui impreunä cu Titulescu. Iar ministrii au fost adusi la Sinaia a do-ua zi spre a afla ca lucrurile se impacasera. N-am jucat nici un rol in a-ceastä mica tragicomedie, asa incat nu stiu exact ce s-a intamplat. Titu-lescu, care a venit sä ma vada in zilele de 7 si de 8 august, mi-a spusnumai ca a avut mari greutati ca sa convinga pe Maniu sa mai stea. Tezalui era identica cu a lui Maniu, adica necesitatea absoluta a impacarii Re-gelui cu Principesa Elena, dar si aici se deosebea de Maniu imp&carea nu trebuie impusd Regelui de elementele politice, ci trebuie sa viede la Rege sub forma unui act spontan, nesilit. Parea ea' Regele Mgadu-ise ceva foarte vag in acest sens, si in acelasi timp mina mai li-bera lui Maniu, in guvemare (adoptand probabil si el principiul iezuitical rezervelor mentale, din arsenalul lui Maniu). Asa incat Maniu a trebu-it, momentan, sa dea inapoi. Titulescu mi-a mai adaugat ca nu era mo-mentul unei schimbari de Guvern, ea' trebuia adastat Inca pail dui:4 se-siunea Sociefalii Naliunilor de la Geneva, in care el va vedea dacd se maipoate face ceva pe calea preconizatd in 1928 §i de dansul si de minel.

Spre marea mea mirare, Titulescu cunostea memoriul meu: Regeleii vorbise de el, sau chiar i-1 dedese sa-1 citeasca. Titulescu a aprobat con-(inutul lui si s-a declarat gata sa colaboreze la infaptuirea programului

economic si politic schitat de mine. Am discutat problemele in a-

1 Titulescu facea aluzie la propunerea noastrii de a realtza stabilizarea monetarli prinGeneva.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 87

mAnunt (ceea ce a necesitat a doua vizità a lui Titulescu) si cu mici retu-sári, Titulescu s-a declarat, in concluzie, gata sA lucreze cu mine in vede-rea refacerii tArii. Mi-a declarat cA a gAsit multá bunAvointa si priceperela Rege (in afarA de chestiunea lui matrimonialA), dar ea' Maniu nu price-pe lucru mare in afarà de solidaritate" si democratie". El spera sä gA-seascA la Geneva un teren propice pentru planurile noastre, cAci a fost con-venit intre el si mine s5 lucrAm paralel, el in strAinAtate si eu in tali, invederea singurului plan posibil de refacere, in afard de particle. Titules-cu a parásit Sinaia si tara, si a limas sA ne revedem in toamnA tarziu, du-pa Geneva. Astfel s-a savarsit in deplinA incredere si prietenie pri-ma mea luare de contact cu Titulescu, sub Domnia Regelui Carol al II-lea.

Intermezzul Titulescu nu a infarit, e de la sine inteles, Guvernul Ma-niu, a cArui cAdere era scontatA de toatá lumea pentru inceputul toamnei,inainte de deschiderea Parlamentului. Situatia mea politica' era oarecumdelicatá. Hotarasem sà-mi inchin toate puterile realizArii unui programpe care-1 credeam indispensabil tarii, program pentru infAptuirea cAruiaobtinusem importanta colaborare a lui Titulescu dar pe de altA parte,eram Inca membru al Partidului Liberal, partid oropsit de Rege, partidcu seful cAruia nu ma intelegeam pe nici un punct programatic partidin fine cu care nu era nimic de realizat in fonnafia lui de atunci, fiindcanu avea nici o sansA &A culeagA succesiunea Guvemului Maniu.

In lagArul liberal era o jale. Vintilà BrAtianu pierduse capul; la bui-maceala loviturii primite in iunie, prin inapoierea Printului Carol, se ada-uga teama, din zi in zi crescandA, a unei complecte desfaceri a partidu-lui. Pe de altA parte sAnAtatea lui rasa tot mai mult de dorit; i§i trAia inzbucium ultimele luni. L-am vazut pentru ultima datA in tren, veneam dela Craiova spre Bucuresti §i la Pitesti s-a urcat in compartimentul meuun VintilA garbovit si istovit. Venea de la Mihaesti 0 facuse etapa VAl-ceaPitesti cu automobilul. Mi se spusese CA trebuia sA piece in strAing-tate, sA se odihneascA si sA se caute; 1-am intrebat indatA, ca sA evit saucel putin sA aman cat mai mutt o conversatie politica, dacA a fixat dataplecArii sale. Mi-a rAspuns evaziy CA peste cateva zile, si a continuat fAratranzitie: Mi se intamplA o mare nenorocire, am pierdut mosia".re mosie?", il intreb eu. MihAesti" Dar cum a§a?" Am fAcutun contract de asociatie cu administratorul meu, si acum el pretinde cAmosia e a lui." PrAbusit pe locul sAu, VintilA ofta adanc. Am incercat sä-iexplic cA printr-un contract de asociatie pentru exploatarea unei mosiinu se putea dobandi insAsi mosia, 0 cA nu risca nimic. Dar VintilA otinea una: El zice CA mosia e a lui. Cum sA plec? SA las pe biatA nevas-tA-mea incurcatA? N-am sA mai plec. El zice cA mosia e a lui"... L-amlAsat in pace, cAci mi-a pArut cA vrea sA atipeascA dar dupA catevaminute de jnotaialA, si-a ridicat bmsc capul, si uitandu-se in ochii mei:Toate merg prost. Biata tarA! Ce ne facem? Nu vAd solutii... El zice ca

Ca-

www.dacoromanica.ro


mosia e a lui!" I-a cazut capul pe piept si a adormit. Aveam evident de-aface cu un usor acces de uremie; o profunda mila rn-a cuprins pentruacest nenorocit care calatorea singur in bezna lui, i pe care-1 simteamizolat de toata lumea, chiar de ai sai, si m gandeam cu melancolie ladarzul si incapatanatul luptator de odinioara. Trec anii, dar trec i ceasu-rile: adormit pana ia Bucuresti i n-am mai vorbit cu el.

Asta era Seful. In jurul lui misunau panica, lasitatea, platitudinea sideznadejdea. Duca, prins in discursul lui din 8 iunie se zbatea ca pestelein tigaie, nu stia pe unde sa scoata camasa i alerga de la mine la Mavro-di si de la Mavrodi la mine ca sa-si obtie iertarea Stapanului, scarbos deplatitudine. Ceilalti fruntasi" imi dau tarcoale, si de dimineata pand sea-ra nu auzeam decat fraza: Numai d-ta poti sa ne scapi, coane Costicr.La Sinaia veniserá la mine pe rand dr. Angelescu, C. Dimitriu (Doyle-cel), N. Chirculescu, Nicu Saveanu, Leonte Moldoveanu, Xeni etc. si totiimi cantau pe aceeasi struna: Nu mai merge cu Vintila!" Iar eu le las-pundeam la toti: Aveti dreptate, dar nu pentru motivul pe care-1 credetivoi. Nu mai'merge Vintila, fiindca omenirea se rnisca intr-un ritm pecare seful Partidului Liberal nu-1 pricepe. A Limas omul traditiei libera-le de acum 30 de ani. Partidul Liberal trebuie sa renasca din cenusa lui,Ii trebuie o prefacere radicalà, daca vrea sä mai fie numarat printre for-tele vii ale acestei tari. Cu neintelegerea incapatanata a lui Vintila fatade problemele economice ce trebuiesc rezolvate de urge*, nu e nimicde facut". Mai toti tin minte ca. d-ml Angelescu era mai rezervat inaceastä privinta, dar cazuse si el de acord cu prietenii sai pana in celedin urma, desi cu buzele pe jumatate mai toti voiau sa ceara lui Vin-tila sa se demita din sefie i sä-linlocuiasca prin Duca. Si toti imi cereaumie sa iau initiativa unei miscari in acest sens, i sa impac definitiv peDuca cu Regele. Am declarat net ea' nu voiam sa ma amestec in lupteleinterioare ale partidului, ca era treaba membrilor vechi sa rezolve crizade sefie, ca in afara de aceste consideratii ma simteam prea putin atrasde ideologia partidelor, in general vorbind, pentru a putea primi o insar-cinare care incumba altora. Tot ce puteam incerca o spuneam zilnicfiecaruia era sa lucrez la o impacare intre Duca si Coroana, odata ceDuca va fi inscaunat sef.

Situatia mea era in realitate foarte neplacua. imi dedesem seamaca politica de partid ducea tara de rapà; gasisem un Rege care era de a-cord cu mine pe acest punct i caruia inaintasem un memoriu (fail a maisocoti lungile sedinte de capacitare" verbalà) in care ii ceream sa re-nunte la guvernarea prin partide si totusi faceam Inca parte din Parti-dul Liberal. Traiam ce e drept la o parte de cercurile de conducere, si inafara de sfortarile facute in iune pentru a aduce partidul plocon Regelui

a-i procura astfel unanimitatea fortelor politice constituite in momen-tul sosirii lui, nu mai dedesem semn de viata. Ma pasionasem pentru ce-si

o

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 89

ea ce numisem eu ritmul not! in politica si aveam toate motivele sa credCa acest ritm Ii voi putea vedea realizat. Dac5 a fi facut parte dintr-unpartid agreat, din Partidul Nationa1-T5r5nesc spre exemplu, mi-as fi datimediat dernisia punand astfel capät echivocului de a f inscris intr-unpartid si de a duce in acelasi timp o lupta inversunata impotriva partide-lor. Ma aflam insa inscris intr-un partid oropsit, i gestul de a-1 p5r5si inmornente tragice pentm el imi parea lipsit de eleganta. La inceput, dupainsc5unarea Regelui, facusem ce putusem pentru o apropiere intre libe-rali si Coroana in vederea realizárii unanimitätii despre care am vorbitmai sus. Mai tarziu, dup5 ce aceasta unanirnitate fusese realizatä, amstaruit mai departe cat am putut pentru o impacare a Regelui cu condu-c5torii liberali numai pentru a pune partidul intr-o situatie destul de nor-malà ca s5-1 pot Or5si fara a avea aerul ci p5r5sesc o corabie care se i-neac5 i pentru a raspl5ti totdeodatd, inainte de plecare, printr-un real siinsemnat serviciu oamenii care ma primiser5 far5 multâ simpatie, dar cuomenie.

In situatia speciala in care ma aflam, schimbarea lui Vintilà nu-miconvenea. *fain bine Ca intre dansul si mine erau deosebiri atat de pro-nuntate incat coarda, deja intinsa la extrem Inca dinaintea sosirii Printu-lui Carol, trebuia s5 plesneasc5 intr-o zi sau in alta. Cu Duca, un conflictnu era posibil, eaci el primea tot cel putin in aparenta. In momentulin care am inaintat memoriul meu, eu nu rn-am mai considerat ca mern-bru al Partidului Liberal, si am spus-o Regelui. I-am expus in acelasitimp i scrupulele mele i am ad5ugat ca preferam ca ruptura s5 vie de lapartid, iar nu de la mine. Cum nu aveam nici o intentie sa-mi ascund ide-ile i tendintele, era mai mult ca sigur cà aceastä ruptura dat find sicaracterul lui Vintila nu putea s5 intarzie prea mult. Vintil5 Brátianuplecase in strain5tate si urma s5 se inapoieze in tail pe la inceputul luiseptembrie; eram convins cä abia inapoiat conflictul intre noi trebuia saizbucneasca.

Socotelile mele nu se potriveau insa cu ale bunului meu prieten Du-ca. Pe de o parte el vedea in mine ornul in stare de a-1 apropia de Rege side a sterge dezastruoasa impresie a nenorocitelor si nechibzuitelor saledeclaratii din 8 iunie iar pe de alta o forta de intrebuintat impotrivalui Vintilá, ca sá ajung5 el la sefie. In tot cursul verii 1930 a stat in rela-tii aproape zilnice cu mine. Ma pomeneam cu el dimineata, pe cand m5imbracarn, cautand o cat de mica imbarb5tare, facandu-mi confidentedup5 confidente, cersind aproape in ochii mei raejdea unei impacaricu Regele. Cand ne-am despartit apoi, el stabilindu-se la Mald5resti, euimpktindu-ma intre Breasta i Sinaia, nu era zi de la Dumnezeu in cares5 nu-mi trimit5 pe cineva sau sä nu-mi scrie un bilet in urmarirea uni-cului sau scop. Am o colectie intreaga de favase i scrisori de la el. Du-pa prima audienta care i-o mijlocisem la Rege imi scria:

www.dacoromanica.ro


Mon cher amiImpossible vous atteindre. Deux mots pour vous dire que 9a c'est (sic)

bien passe. Mieux que je ne croyais.A demain matin

VotreI. G. D.

Eram Inca la Bucuresti. Din colectia mea de autografe desprindurmätoarea scrisoare, trimisA mai tdrziu la Sinaia:

MaldareVi, 10 Aoilt 1930Mon cher Argetoianu,

On me communique de (in loc de que") l'on a fait des intrigues aupresdu Roi, entre autres celle que le Parti Liberal continue (subliniat de mine, fiindinteresant) dans les villages sa (idem) campagne contre lui. Il s'en est plaint aMihai Popovici entre autres. Inutile de vous dire que c'est faux, archi-faux. Jecrois qu'il faudrait le prévenir et le mettre en garde. Vous itez le seul qui pou-vez le faire (subliniat tot de mine). Faites-le je vous prie avant votre depart pourBreasta. Moi je veux absolument vous voir et si je ne vous derange pas je seraidimanche 17 Aoilt pour diner a Breasta. (Prin comunicatiile noastre, cum amspus aproape zilnice, Via ca intentionam sà plec din Sinaia pentru a petrece ca-teva zile la Breasta, cu muma-mea, destul de suferinda.) Si cette combinaisonne vous convient pas, télegraphiez moi. Si je ne re9u pas de télegramme c'estque je puis venir sans inconvenient.

Votre,I. G. D.

Cu cdteva zile inainte, in 5 august, imi telegrafiase de la M51d5resti:Rog telegrafiaza daci aq putea veni sambata 16 august la Breasta.

DucaTelegram5 la care r5sPunsesem a doua zi:Voi fi la Breasta duminica 17 august i pana inclusiv 20 august.

Argetoianuin ziva de 15 august am primit o noug telegramä:Nicu Maxim va veni sà-ti povesteasca. Amicitzii

DucaSi a venit Maxim sg-mi povesteascA de Duca c5 nu putea veni la

Breasta in zilele fixate, cä pe de altà parte ii era greu s5 vie la Sinaia dincauza prezentei Regelui. Dacg i-ar cere o audienta, e probabil ea' nu 1-arprimi iar dacg nu i-ar cere, amicii" s-ar gr5bi sa spuná sau ea' Regelenu 1-a primit, sau c5 el Duca a nesocotit pe Rege. Mi-a sugerat sä neintillnim aiurea, s5 facem fiecare jumAtate drumul (dup6 inapoierea meade la Breasta la Sinaia) si sA ne int5lnim la Fâgäras. Am propus ziva dejoi 28 august. Duca a primit scrisoarea si mi-a telegrafiat:

Rárnine inteles joi 28 august intre orele 12 si 1.Duca

Am reprodus aici aceste cateva telegrame si scrisoarea din 10 au-gust pentru a dovedi c5 nu eu am cäutat sä pun la cale intrevederea dinFágàras, ci Duca. Stiu ca Duca si-a scris si el amintirile; se poate ea' in

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 91

aceste amintiri s fi sarit peste intrevederea noastra din Fagaras dar,fatarnic cum era, se poate sa fi pus pe socoteala mea planul de actiunepe care mi 1-a dezvoltat acolo. Data fiind importanta celor pertractate"la ROI-as, tin sa se stie ca initiativa a venit din partea lui Duca, nu dinpartea mea. De altminteri, cele spuse mai sus despre sentimentele melepolitice fata de Partidul Liberal excludeau orice actiune pornita de lamine cu privire la sefia acestui partid.

Inainte de a merge la Fagaras, in ziva de 25 august am fost la Regesi rn-am achitat cu toata caldura compatibila cu timpul racoros de la Si-naia, de insarcinarea ce mi-o dedese Duca prin scrisoarea lui din 10 au-gust. Nu pot afirma ea' am convins pe deplin pe Rege, care mi-a obiectatca se putea foarte bine ca centrul, si in special Duca, sa nu fi dat instruc-tiuni organelor periferice, in sensul unei propagande anticarliste, dar Caaceste organe periferice socotind probabil Ca sunt pe placul centrului,continuau campania de ponegrire pusa la cale pe timpul Regentei. Infor-matiile Regelui erau pozitive in aceastä privinta_ L-am asigurat ca in tot ca-zul directia partidului era straina de aceasta activitate speciala a anumitorpartizani din judete, i cá voi cere lui Duca sà-si supravegheze oamenii.

In dimineata zilei de 28 august am pornit cu automobilul la Faga-ras, insotit de Nicu Ottescu si de Alecu Radian. La Fagaras am gasit peDuca, care sosise de la Maldaresti insotit de subseful lui din Valcea,avocatul Nicolescu. Am luat masa la Taflanl impreuna cu o droaie de li-berali din Fagäras care se stransesera in jurul nostru. Duca anuntase dinajun venirea lui, ca sfi ne pregateascä masa si prezenta noastra in FAO-ras pusese in miscare tot oraselul.

Dupà masa ne-am retras intr-o odaie si Duca mi-a facut o larga ex-punere a situatiei partidului, asa cum o vedea el. Era satul de incapatana-rea lui Vintila, de neintelegerea lui fata de recentele evenimente cafata de exigentele vremurilor in materie economica. Ca pe de altà partesanatatea nu-i ingaduia lui Vintila Bratianu activitatea indispensabila inceasurile de grea incercare prin care trecea partidul. Drept concluzie,Duca mi-a declarat ca, dui:4 multä ezitare, dupà un amanuntit examen altuturor obiectiilor ce propria lui constiinta i le punea in cale, se hotarasesa /*eased pe calea inlocuirii lui Vintila de la sefie. Avea insa o rezervaesentiala de facut, pe care intalnirea noastra avea menirea sa o lamu-reasca: nu intelegea sa tulbure linistea partidului, s5 jigneasca ofices-ar zice pe Bratieni i sa ia o r5spundere atat de mare, aid sa stiedaca ostracismul la care-1 supunea Regele era definitiv sau daca existaposibilitatea unei imbunatatiri a raporturilor sale cu Coroana. Numai inacest din urmà caz s-ar putea simti indreptatit sä ceara locul lui Vintila.

considera pe mine nu numai ca cel mai indicat s5-1 lamuresc asupra

Carciumar, punga§ §i mare elector liberal din Pagara.

MA

si

www.dacoromanica.ro


sanselor lui viitoare la Rege, dar i ca singurul in stare s5 determin unrev iriment.

Inutil sa mai spun c5 planul lui Duca nu se potrivea deloc cu al meu.Dar ce-i puteam spune? Primise cu cateva minute inainte toate sugesti-ile mele in materie economic5 si se declarase gata sa-si insuseasc5 pro-gramul meu asa cum i-1 expusesem. Date find relaiiile mele cu Vintil5

pe care le cunostea nu puteam sa-i refuz concursul decal pärdsindpartidul, ceea ce nu voiam (asteptam, dup5 cum am spus-o mai sus, s5ma paraseasca el). Am declarat prin urmare lui Duca ca eram gata säsprijin actiunea sa, iar in ce privea Coroana 1-am incredintat ca o impa-care era nu numai probabild dar chiar sigur5, dac5 intr-adevar s-ar hotarisa paseasca pe calea programatica ar5tata de mine. Intelesi in pricipiu,am trecut la practica. Nu pricepusem bine prin ce procedur5 Duca cre-dea ca putea sa ia locul lui Vinti15. Mi-a expus arunci in amanunt planulsau, care era simplu. Indat5 ce Vintil5 se va inapoia din strainatate, se vaduce la el, la Mihaesti, i ii va afata cá fuirá o imp5care cu Regele i farto reintinerire a cadrelor i o primenire a programului s5u, partidul esteosandit la pieire; cá ambele prefaceri nu sunt posibile cat timp va fi el infruntea partidului in fine, ca toti fruntasii liberali Ii cer demisia dinsefie. Duca era convins c5, data find starea s6n5t5(ii sale si mai ales pl.&busirea lui mora15, Vintil5 nu va pune nici o greutate in drumul proiec-tatei schimbari si ca va renunta voios la sem. Duca conta mult (si aicise insela amar) i pe familia Br5tianu, cáci medicii serios ingrijorati destarea lui Vintila, nu ascunseser6 sotiei si rudelor sale necesitatea unuirepaus complect.

M-am despartit de Duca in F5g5ras cu o intelegere bine stabilitadefinitivd. El trebuia s5 lucreze la Mihaesti i eu la Sinaia si fiindcaplecam pentru 15 zile la Berlin, urma ca partea intai a piesei sa o joaceDuca in lipsa mea. M-am angajat totusi sá aduc la cunostinta Regeluicele planuite, inainte de plecarea mea, ceea ce am si facut.

Am plecat din F5garas cu convingerea ca rasturnarea lui Vintil5 eraun fapt indeplinit, atat de hotarat imi páruse Duca. Pe drum, am impar-fasit lucrul lui Ottescu si lui Radian, de a cAror discreie eram sigur (sicare nici mai tarziu n-au tradat secretul) si am inceput sà-mi refac soco-telile in minte. De fapt situalia se schimbase sensibil in cele trei luni dela urcarea Regelui pe Tron. In audienta mea din 25 august (asupra care-ia voi reveni numaidecat) nu mai gasisem entuziasmul din primele zilepentru schimb5ri radicale i pentru indrumari noi. In locul militarului sprin-ten si vioi de la Bucuresti, m-am aflat la Sinaia in fata unui civil obosit

deprimat (il luase Lupeasca in primire), care nu renuntase bineintelesla proiectele lui, dar care nu mai párea deloc zorit sä le pun5 in aplicare.Programul meu economic era independent de cel politic; realizarea aces-tuia din urm5 trebuia sa inlesneasca mult infaptuirea celui dintai, dar la

pi

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 93

urma unnelor, dacá nu se putea altfel programul economic putea fi adusla indeplinire (cu oarecare retusdri) i fard prefacerea politicã. In caz decarentil a Regelui, Partidul Liberal sub sem lui Duca putea deveni uninstrument un instrument defectuos, dar totusi un instrument pen-tru realizarea cel putin a programului meu economic. Combinatia Ducaimi aparea astfel ca o po1it5 de asigurare in caz de prAbusire a planului

-bazat numai pe autoritatea regalá. Cu Vintilá Brätianu nu era nimic decu Duca se putea face ceva, fie si numai o parte din cele dorite.

La inapoierea din Fdg5ras, trecand prin Brasov mi-am adus amintede fagaduiala facut5 catäva vrerne inainte unui trimis al Regelui, i rn-amdus sd fac o vizit5 lui *tirbei. Aveam pe Ottescu i pe Radian cu mine,ca martori, i i-am autorizat sä dea drumul la gur5. Stirbei cump5rase penimic o proprietate de vreo 16 jug5re, deasupra Brasovului, pe dealulcare prelungeste Post5varul. La 10 minute pe jos din Piata Prefecturii, des-pàrtit de oras in toate directiile prin jocul capricios al catorva muchii dedeal, se ridica castelul incantat i incant5tor al Printului Barbu. P15tisetoatà proprietatea vreo 200 000 coroane, dupà pace, adic5 vreo 100 000lei, dar b5gase in constructiile pe care le ridicase pe locul vechilor san-dramale d5ramate vreo 16 milioane. Cu spatele proptit in munte, simplà

solida, vila Stirbei" n-avea decat o pretentie: sá fie o locuintà in-c5pátoare i facoroasá. 0 curte interioar5 inconjuratà cu atcade lAsa sätasneascä apa" rece de munte dintr-un havuz frumos i douà caturi de o-&di cu ziduri albe, Varuite i neinarcate cu orori inutile, p5reau cu atatmai ispititoare cu cat confortul lor nu Lisa nimic de dorit. Dar ceea ce ar5mas f5rá pereohe in amintirea mea, a fost privelistea ce se intindea depe pragul casei. In fat5, pe o culme, se ridica cetatuia veche a Brasovu-lui la dreapta Tampa si coama Post5varului imbr5cate in verdeata co-drilor. Pe toate poalele dealurilor, casele gr5m5dite se infatisau, cu ola-nele lor roii, ca paturi de muscate inflacdrate s5dite de maim unui grà-dinar pe pajistile orizontului. Armonia culorilor si a liniilor care aler-gau unele dup5 altele era o adev5rat5 desfatare pentru ochi. Terasele

aleile gràdinii erau acoperite de iarb5 fraged i deas5, tuns6 scurt: peacest covor verde firul pasilor era inseilat prin lespezi mari de piatr5 ne-cioplità.

Am g5sit pe Barbu tirbei plimbandu-se pe terasa lui, ca un motanimbAtranit. Cand rn-a Vazut, i s-a deschis fata, c5ci se stia párasit de toa-t5 lumea. Principala lui insusire ins5, tinuta, nu-1 abandonase. Ne-a pri-mit cu mare multumire, se vedea, dar cu aparentele unei politeti obis-nuite, ca si cum ne-ar fi asteptat. Conversatia a fost banal5, de altminterinu venisem sà-i spun ceva, iar dansul, care ar fi avut probabil sà-mi spu-nd multe, nu indráznea din cauza prezentei prietenilor mei. Profitand deun moment cand rie aflam impreung mai la o parte, mi-a fluturat din noucà nimeni nu doreste mai mult cleat dansul succesul Regelui, dar

facut,

ca ii

si

www.dacoromanica.ro


era mare teama de anturaj" si ca vedea cu durere raporturile dintre Ca-rol si Regina Maria racindu-se din zi in zi. Socotind ca eram dintre ceicu trecere la Rege ma conjura sa-1 influentez in bine, apropiindu-1 deMuma-sa. I-am spus si eu ea' fac ce pot, dar ca mi-e teama ca nu pot multsi am continuat conversatia vorbind de una si de alta. Dupa o ora pia-cuta in incantarea acestei nu princiare ci regale resedinte, spre amurgulsoarelui, am pornit spre Sinaia cu tovarasii mei, nedumeriti de rostul a-cestei vizite.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VI-LEA

Dau in vileag planurile mele economice Polemica cuAndrei Corteanu Audiegla la Rege din 20 august$ovaielile Suveranului II inmanez un supliment dememoriu Ingrijorat de planurile lui Duca ce puteausa ma lege de Partidul Liberal, cam descurajat de sem-nele de slabiciune date de Rege, plec la Berlin LaBerlin, Tasca in locul lui Comnen Atasalii nostri depresa Dau un intervin in Deutsche Allgerneine Zeitung.

0 --

Lamurirea raporturilor care ma legau Inca de Partidul Liberal rn-aindepartat de insemnarile preocuparilor mele principale, in acea epociin care nu pierdusem 'Inca increderea in Rege, nici nadejdile unor reali-zari conforme cu planurile facute la inceputul Restauratiei. Planurile po-litice le destainuiam numai Regelui si ele n-aveau nevoie de nici o pu-blicitate, succesul lor find in mare parte in functie de surprinderea opi-niei publice. Nu tot astfel se prezentau lucrurile in ceea ce privea planuleconomic. Era aici nevoie de o familiarizare a opiniei publice cu idei sireforme indraznete. De altminteri, daca planul meu politic se nascuse o-data cu urcarea Regelui pe Tron, planul economic era mai vechi si uneledin punctele sale esentiale fusesera deja date la iveala cu mult inainte deRestauratie. In conferintele mele de la Societatea Agronomilor si de laTimisoara, intrasem chiar in amanuntele lichidarii datoriilor agricole, sipropunerile mele fusesera discutate in presä. Am socotit nimerit sa re-vin in fata opiniei publice asupra acestor idei, tocmai in momentul incare inaintasem memoriul Regelui. Am inceput sa expun in dreapta si instanga planurile mele economice ceea ce nu facusem cat timp nuinmanasem Regelui memoriul si sa le discut fie cu prietenii, fie cu ad-versarii. S-a creat astfel puting valva in jurul ideilor mele si in ziva de29 august, Andrei Corteanu (cu care trebuia sa colaborez atat de intimca ministru de fmante in 1931/1932, si care m-a lasat" cu atata elegan-t-a a doua zi dupà demisia mea), Andrei Corteanu co care nu discutasemmi-a consacrat sub titlul Planul Argetoianu" un lung articol in Argus,articol care, fail intentii rele, trada ideile mele. Am gasit un bun prilej inpublicarea acestui articol, pentru a rezuma intr-un raspuns precis si con-cis, programul meu, nu atat pentru a pune la punct cele scrise de Cortea-nu, cat pentru a obisnui opinia publica cu proiectele pe care speram ca

www.dacoromanica.ro


le voi putea realiza, i pe care in parte le-am si realizat cu anurniteretus'ari in guvernarea din 1931. Ca si pentru lungul memoriu adresatRegelui, cer si aici iertare cititorilor acestor amintiri pentru intercalareain aceste pagini a unor astfel de documente aride cu atat mai mult dedata asta cu cat reproduc un articol deja publicat. Dar adversarii mei auraspandit atatea neadevaruri, a putea zice atatea calomnii, asupra inten-tiilor care rn-au purtat in legiferarea conversiei, incat socotesc necesarpentru apararea mea sã consemnez in aceste amintiri tot ce poate lãrnurigestatia uneia din cele mai mari reforme realizate dupii razboi.

Drept raspuns articolului lui Corteanu am trimis urmatoarea scri-soare directorului ziarului Argus, scrisoare care a fost publicata in nutria"-nil din 3 septembrie:

Domnule Director,DI. Andrei Corteanu a binevoit s5 consacre in ziarul Argus din 29 august

1930 un articol sub titlul Planul Argetoianu" solutiilor propuse de mine pentruindreptarea crizei prin care trec agricultorii i agricultura noastrA.

Obiectiile pe care dl. Andrei Corteanu le opune propunerilor mele sunt, inmare parte, bazate pe informatii eronate, culese probabil putin cam in pripA.Dac5 nu ar fi decAt persoana mea in joc, cu toata deosebita stimA1 ce o pAstrezd-lui A. Corteanu, poate alline de la o polemical inutilà. FiMd insA vor-ba de probleme care intereseazA in clipa de fata atita lume, cred necesare ate-va rdspunsuri la obiectiile d-lui Corteanu.

Recurg prin urmare la amabilitatea dvs. mgandu-va sà binevoiti a da aces-tor rAnduri ospitalitatea ziarului dvs.

Nu am afirmat niciodatA cA pentru ajutorarea agriculturii Statul trebuie sAcontracteze Un imprumut de I miliard lei aur (adicA peste 30 miliarde lei hartie).Dacá aq fi afirmat aqa ceva, nu ar mai fi putut fi vorba de calul Troian, cum scriecu intentii malitioase dl. Corteanu, ci de mAgarul de pretutindeni.

Eu am enumerat diversele sacrificii pe care Statul ar fi chemat sá le facAsub diferitele forme in favoarea agriculturii si am socotit cà aceste sacrificii arputea fi evaluate la un total de 1 miliard lei aur. E o nuantà insemnata.

Propunerile mele sunt bazate pe urmátoarele 3 consideratii:1) In str5duintele noastre de normalizare agricolà, problema degrev5rii pro-

ducatorilor agricoli, echivalenta cu o lichidare a trecutului, trebuie deosebitA deproblema rationalizArii qi sporirii productiei agricole, problemä ale cárei elemen-te se proiecteazd numai asupra viitorului.

2) Pentru degrevarea producdtorilor agricoli sacrificiile trebuiesc fa-cutede Stat. nu de creditori.

3) DobAnzile ce vor urma sA ramAnd in sarcina agricultorilor sA fie cat sepoate de mici (am specificat 6% pentru creditele de investitii noi 1% pentmlichidarea pasivului).

Asupra primului punct constat cu plkere CA dl. Corteanu e de acord cu mi-ne. Regret totu§i ca d-sa disjunge, in discutie, ambele probleme.

' Era in 1930.

cã m-as

i

www.dacoromanica.ro

1fEMORI1, 1930 1931 97

Ele nu pot fi intr-adevar rezolvate decat concomitent fiindcd veniturilepe care le va produce Statului plus-valuta unei productii sporite vor fi chematesa acopere decasarile anuale impuse prin degrevarea debitorilor.

Punctul al doilea e cel cu pricina. Degrevarea trebuind pus5 in sarcina Sta-tului, in mornentul in care ne adresdm capitalului strain si-1 solicitam cu atiltainsistent& ar fi o neiertata greseala sa modificdm cu sila conditiile creantelor. crc-antele trebuie sd ninuind intangibile. Reducerea lor cu 10%, in propunerile me-le, ar reprezenta o reducere benevolâ si prin urmare numai eventuala.

In conferintele mele de la Societatea Agronomilor si de la Timisoara, amindicat i imprumutul de Stat ca un mijloc pentru despagubirea partiala a credi-torilor in cazurile când aceasta despagubire nu s-ar putea face decat in numerar.Pentru majoritatea cazurilor insa am prevazut posibilitatea despagubirilor prinemisiune de renta. Bancile ar primi desigur cu pfacere aceasta renta in loculportofoliului lor imobilizat i neproductiv.

Mi s-a obiectat ea pachete atfit de considerabile de rental aruncate pe piataar cobori vertiginos cursurile. Nu vad insa pentru ce aceste probleme de renta artrebui aruncate pe piata. S-ar vinde din ele cat s-ar putea f5rd a se influenta preamult cursul. Dar operatia normala a institutelor detentoare de asemenea rente arfi lombardarea la Banca National& lombardare supusa bineinteles controluluioficiului regulator al circulatiei monetare, dar lombardare care ar permite o sen-sibild augmentare a acestei conditii. Noile bilete urmand a fi emise nu pe bazaacestor rente, ci pe baza stocului de aur al Bauch de Emisiune, nu poate fivorba aici de inflatie. Sporirea circulatiei ar contribui la ieftinirea numerarului

prin urmare la cresterea preturilor.Cred ca dl. Corteanu greseste cand vorbeste de scdderea preturilor fata de

valoarea fixi a numerarului. Valoarea intrinseca a marfurilor a limas aceeasi(cu exceptia fluctuatiilor normale la pretul mondial al cerealelor), potentialul deplata al numerarului.devenit prea rar a crescut ins& Golul despre care vorbestedl. Corteanu e de acoperit in sens invers fata de cel prevazut de d-sa.

Sacrificiile pe care Statul ar urma sa le faca se incadreaza in aproape to-talitatea lor in necesitatea reducerii dobanzilor ce cad in sarcina agricultorilordebitori. Statul va trebui sá plateasca intr-adevar mai intai diferenta intre 1% sidobanda tipului de renta ce se va conveni cu institutele creditoare sou, pentru omica trans& cu capitalistii care vor impmmuta Statul.

Aceasta pentru degrevarea debitorilor.Agricultura nu suporta insa nici in circumstantele cele mai normale

dobanzi mari. Statul va trebui prin urmare sa mai suporte si diferenta intre 6% sidobânda ce va trebui platita capitalului pentru investitiile necesare agriculturii sicare se vor face prin Creditul Agricol.

Recunosc ca aceste sarcini sunt insemnate. Ele se vor putea urca la 1 miliardsau douà lei hartiel in fiecare an si nu vor putea fi acoperite (in asteptarea conver-siunilor viitoare) inainte de realizarea plus-valutei productiei agricole regenerate.

Statul trebuie totusi sa le suporte, chiar cu riscul de a-si dezechilibra bu-getul. Deficitele bugetare, and nu sunt datorate risipei si luxului inutil, pot filecuite.

1 Nu exista o statistica a debiteior agricole in acea vreme.

www.dacoromanica.ro


Din acest text reiese clar cd in 1930 nu mei giindeam la posibilita-tea amputdrii brutale a creantelor. Socoteam asanarea debitorilor agri-coli indispensabila, dar in cadrul principiilor economice si de drept peatunci neatinse Inca de criza care a rästurnat mai tarziu toate conceptiilenoastre teoretice si consecutive unui secol si jumatate de experienta ca-pitalista. In toamna anului 1930 echilibrul societatii noastre capitalistenu era inca rasturnat. Criza, teribila criza bancara americana din toamnaanului 1929 Inca ne aparea ca o crith locald datorità inflatiei de credite,criza cu repercusiuni speciale asupra pietelor din Europa dar fail puterede a le zdruncina. Vechiul continent plasase capitaluri insemnate in A-merica si multe din aceste capitaluri pareau compromise prin vertigi-noasele scaderi din New York. Dar majoritatea plasamentelor europenepeste Ocean erau credite bancare, care puteau Inca fi recuperate. Capi-talurile care luasera drumul New York-ului urmau sä se intoarca acumin masa spre Londra si Paris, asa incdt, oricdt de paradoxal s-ar parea,criza americana trebuia sa sporeasca disponibilitatile de numerar pe pie-tele Europei. Toate planurile mele, in toamna anului 1930 erau bazatepe aceste eventuale disponibilitati si pe speranta de a le putea atragespre Romania in stil mare. Vederile mele nu erau izolate: si Titulescuvedea posibilitatea unui imprumut in transe anuale, cu ajutorul Genevei

si Guvernele Maniu si mai tdrziu Mironescu au contat pe un mareimprumut pentm a iesi din incurcatura. Guvemul Mironescu a pututchiar realiza imprumutul in martie 1931 Mira dificultati prea mari, desi afost conceput si negociat fara nici o norm& Dupa cum se va vedea, abiain toamna anului 1931, tarziu, am fost silit sa renunt la principiul intan-gibilitatii creantelor, dupà ce criza generalizata maturase tot in calea ei,principii si disponibilitali.

Dupa ce am remis memoriul meu Regelui, in 2 august, am lásat sätreaca 15 zile ca sa-i dau timpul sä-1 citeasca si sa-1 rumege. Pe la 20august, am cerut audienta si Suveranul m-a primit in ziva de 25 august.In fata mea am gasit alt om. Se schimbase boierul. M-a primit desigu?cu aceeasi burfavointa, cu aceeasi simpatie si indraznesc sä zic cuaceeasi incredere ca la Bucuresti. Dar, pe cand la Bucuresti imi lua vor-ba din gull si era mai ambalat ca mine asupra unui program si asupraunor metode de guvernamânt care erau singura justificare a prezentei luipe Tron acum, in loc sa vorbeasca, asculta. Aproba din cand in când,dar in toata maniera lui se al-Ma o mare rezerva. In aceastä audienta mi-apus inainte pentru prima data teoria momentului" cu care trebuia sa mafrece ani de-a rândul. Era de acord asupra tuturor punctelor pe care i leexpuneam, dar zicea el trebuie sa asteptam momentul". 11 maiWept si acum, in 1934 cand scriu aceste rinduri, si cine stie daca va ve-ni vreodata!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 99

Am iesit de la Rege tulburat. Era prima dezamagire mai serioasa,dar n-am pierdut Inca toatä increderea. Mi-am zis: fie, sa asteptam mo-mentul, poate ca asteptarea nu va fi prea lunga si a quelque chosemalheur est bon vom avea astfel ragazul sa preparam ritmul nou" intoate amanuntele lui. Caracterul meu optimist nu s-a predat la primaciocnire. Am rezistat cu atat mai usor, cu cat din anturajul Regelui (vor-besc de partea cumsecade a acestui anturaj, in special de militari) imiveneau, inainte ca i dupa audienta, vestile cele mai incurajatoare. Totiimi cereau sa am incredere, caci foarte repede voi vedea acte decisive.La sfarsitul audientei am inmanat Regelui un mic supliment la memo-riul meu din 2 august, o mica nota de incurajare pentru a-1 impinge pecalea cea buna. 0 reproduc aici i pe aceasta; ea n-a fost niciodata co-municata nimanui si cu atat mai pith data publicitatii.

NOTif CU PRIME LA VIITORUL GUVERN.(Urmare la memoriul din 2 august)

Nous ne sommes pas assez riches pour pa-yer sans cesse education des ministres.

Casimir Périer(in Camera franceza, 1827)

Guvernu/ viitor nu trebuie alcatuit ca Guvern de lupti impotriva partidelor.Ritmul politic sub care traim constitutionalism, parlamentarism, demo-

cratism nu poate fi schimbat, oricat de justificate critici i s-ar aduce in pre-zent, oricate vädite greFli i s-ar putea imputa in trecut. Nu poate fi schimbat fiind-ca este un ritm generalizat §i acceptat (cu mai mult sau mai putin entuziasm) in lu-mea intreaga. Nu un Stat cu puteri limitate" ca al nostru s-ar putea ridica im-potriva unei normalitdti fixate prin consensul Universal. Rezultatele incercari-lor de dictatura in Grecia §i in Spania intaresc aceasta pdrere pe care nu o slä-besc nici experienta Italiei, nici experienta Iugoslaviei: in Italia, durata dictatu-rii (in ipoteza cea mai favorabila) e legatà de existenta genialului ei conducator

iar in lugoslavia se cauta deja puntile de trecere la un regim reprezentativ.Daca normalitatea politica urmeaza sa fie ingradita de stalpii constitu-

tionalismului, parlamentarismului §i democratismului functionarea partide-lor devine indispensabila pe cale de consecinta.

Partidele nu trebuie prin urmare distruse, ci reorganizate in vederea uneiorientari noi conforma intereselor tarn iar nu, ca pana azi, intereselor indivi-duale sau colective de partid.

Guvernele de partid sunt singure compatibile cu ritmul politic sub care tra-im, in tinip normal, in vremuri anormale insä, se pot concepe i Guverne eoc-ceptionale, cu program i termen limitat, tocmai in vederea restabilirii uneisituatii care sä permita din nou functionarea unui regim potrivit ritmului nor-mal, adica guvernarea prin partide.

Un asemenea Guvern exceptional este necesar in momentul de fat& dinmotive nu politice, ci tehnice.

Intr-adevar, sarcinile viitorului Guvern fiind cunoscute, este evident caele nu vor putea fi indeplinite decat:

www.dacoromanica.ro

100 CONSTANTIN ARGE I OIANU

1) Printr-o serie de masuri repe:i. coordonate intr-un plan unitar, con-cepute i executate nth §ovairi fard tocmeli, frá concesii i compromisuri;

2) prin suprimarea oricaror cheltuieli inutile, ceea ce insemneaza thieri instil mare in functionari i in anumite beneficii;

3) printr-o colaborare stransä cu capitalul strain.Un Guvern de partid nu va putea niciodata lucra in asemenea conditii teh-

nice, cerute de necesitatea unei redresari cat mai repezi a starilor noastre politi-ce §i economice.

Un Guvern exceptional §i vremelnic, in cadrul constitutionalismuluiun Guvern tehnic, este impus asthzi de irnprejurdri.

In aceast5 notit5 se vorbea pentru prima data de un Guvern excep-tional sau tehnic, formule care trebuiau sa capete dupa cateva luni rasu-netul cunoscut. Aceastä notit5 secreta, menitä sa incurajeze pe Rege ininitiativele lui politice, ii da o formula intermediara intre regimul de dic-tatura pe care imi dam seama c5 nu-1 vom mai putea obtine de la so-vaitorul Suveran i regimul de partid de care incepusem sd m5 temCa va fi mentinut. De fapt, din acel moment, am renuntat sa mai impingpe Rege spre forme de guvernamant bazate pe o excludere a principiilorreprezentative, multumindu-ma s5 propovaduiesc formule in care drep-turileexecutivului &à nu fie incalcate prin abuzurile electoratului.

In paginile care preced am c5utat s5 schitez cat se poate mai pescurt activitatea mea politica pfina la sfarsitul lui august 1930. Cam ingri-jorat de planurile lui Duca care riscau sa ma lege mai strans de partid,cam descurajat de semnele de slabiciune pe care Regele incepea sã ledea pe toate terenurile, am plecat in ziva de 5 septembrie la Berlin uncleurma sa se intruneasca comitetul de directie al Societatii Bancare Romane.

La Berlin n-am mai gasit atmosfera de nebunie din anul precedent.Se mai potolise lumea; pe strazi animatie mai putina, iar viata de noaptemai redusa. Nu se simtea Inca safacia cum trebuia sa se simta in aniiurmatori, dar in toate miscarilor oamenilor se ghicea deja o jenä i opti-mismul care ma izbise ca ceva anormal intr-o tará invins5 j supusa u-milintelor Tratatului de la Versailles, era mult scazut. In urma krahuluide la New York, creditele americane fuseserd taiate si toti jongleurii dedolari incepeau sa se dezmeticeasca din visul lor.

In locul lui Comnen, am gasit la Legatia noastra pe Gh. Tasca nu-mit acolo nth' nici un rost si care patrunsese in lumea diplomatica si incercurile berlineze ca cuiul in piatra. Mutarea lui Comnen de la Berlinla Roma (pe langa Vatican) a fost o mare greseal5 a lui Maniu, pe caream reparat-o eu, dar abia in 1932. Comnen ii facuse o situatie excep-tionala la Berlin, dui:4 cum am aratat-o, si a fost indepartat de pe ma-lurile Spreei tocmai in momentul in care negociam cu Germania o con-ventie de comert; cu ajutorul lui poate ca am fi ajuns atunci la o intele-gere economica prielnica ambelor tari. 0 alta greseald a lui Maniu, totatât de mare, a fost trimiterea lui Tasca in locul lui Comnen. Chinez in

nos-tru,

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 101

ale diplomatiei, nefamiliarizat cu cultura i cu obiceiurile germane (nicinu pricepea nemteste) Tasc5, cu pawl valvoi, cu frantuzeasca lui a-proximativ5, cu intregul lui aspect de coafor napolitan b5iat bun dealtminteri i plin de zel ram5sese dup5 sase luni de initiere la Berlincomplectamente strain de intreaga miscare socia15, politica si monden5din capitala Germaniei. Maniu indepartase pe Comnen ca sa flied loc luiR5ducanu de care voia s5 se scape, si poate nitel si ca s5 supere pe libe-rali (Comnen era omul lui Duca, sau cel putin asa trecea). Dar R5duca-nu, cramponat de portofoliul lui, n-a voit sa" aud5 de Legatia ce i se ofe-rea si pe care stia bine bietul om c5 n-ar putea-o pästra dupd c5dereaMinisterului. Maniu, nestind pe cine sá trimitd la Berlin, a oferit locullui Gusti. Gusti a ezitat si a venit la mine sa" m5 intrebe dacä numit deManiu el pretindea pe vremea aceea c5 nu fAcea politica ar fi 15satin post de liberali, la venirea lor la putere. Raspunsul pe care i 1-am dat,dupd ce am vorbit i cu Duca, nu i-a placut, si in cele din urm5 Gusti arefuzat si el Berlinul. Atunci Maniu, nemaiavand pe nimeni, a oferitpostul lui G. Tasc5, ca sd facd o ainabilitate lui Iorga. Iat5 criteriile du-p. care se incredintau in Romania cele mai importante functiuni, subregirnul democratiei integrale.

inainte de a p5r5si Sinaia fusesem rugat s5 fac atmosfera la Berlinin favoarea Restauratiei noastre, sa dau chiar un interviu in care sA ex-plic situatia din Romania si scopurile urm5rite de Regele Carol. Majes-tatea Sa nu prea avusese pand atunci o presti bun5 nici la Berlin (totchestiunea cu Duduia). Am socotit nimerit, cum o f5cusem si cu Corn-nen in alt scop, s5 cer concursul lui Tasca pentru publicarea peltelei me-le. Amicul Tasc5 mi-a r5spuns c5 nu cunostea pe nimeni in presa localá(cerusem publicarea in Berliner Tageblatt), dar ca-mi trimite pe Schio-pul, atasatul de presa roman. Mi-a trimis chiar trei schiopi (am uitat nu-mele celorlalti doi), c5ci aveam lucru de necrezut 3 atasati depresd la Berlin, unul mai mil ca celalalt, dar toti nationali-t5r5nisti ne-mancati de zece ani. Am scris pe romaneste si Schiopul a tradus penemteste o tartind destul de lungii in care analizam in trasiituri largi cri-za din Romania, aratam leacurile posibile si incheiam subliniind nestrà-mutata hotarare a Regelui Carol de a scoate tam printr-o politicä inteli-gentà i printr-o muncd incordata, din ifigasul in care alunecase.

Interviul n-a putut fi publicat in Berliner Tageblatt, fiindca Tasc5si Schiopii lui n-aveau nici o relatie cu acel ziar; prezentat la DeutscheAllgemeine Zeitung si amanat 2-3 zile din cauza lipsei de loc in reali-tate din cauza lipsei de trecere a atasatilor nostri de pres5 a fost infine publicat in ziva de 15 septembrie. inciircat de glorie am luat drumulspre Bucuresti unde am sosit la 18 septembrie, dupa o oprire de o zi laBreslau.

5

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL VII-LEA

inapoiat la Bucumti, aflu ca. Duca nu facuse nirnic pen-tru inlocuirea lui Vintila Bratianu Scuzele lui Atmo-sfera politica in toamna anului 1930 Actiunea lui NaeIonescu §i a lui Dinu Cesianu Prabu*ea GuvernuluiMironescu Vintila adund Comitetul Central al partidu-lui Elaborarea unui Manifest-program Hotiirat sa malas eliminat din partid de catre Vintilä, intni in conflictcu el Palinodiile lui Duca Insarcinat de Rege publicin Universul farà sa previn pe Vintila, un intervin princare afirm ca divortii1 intre Rege i Principesa Elenaeste definitiv Va lva mare Furia lui Vintila i a Guyer-nului Vintila ii adung Cornitetul i declara ca rn-am eli-minat singur din partid Iau act fard a protesta, ma des-part prieteneçte de frunta§ii liberal i i o lung mai tgrziu inSenat, laud insuirile lui VintiRt dupa moartea lui.

0

Inapoiat la Bucuresti, am aflat ca Duca nu facuse pasul hotäratpentru decapitarea lui Vintila. Ma asteptam la asa ceva fiindca citisemin gazetele romanesti sosite la Berlin vestea intoarcerii lui Vintila in ta-ra, dar nimic despre fie si numai un inceput de actiune a lui Duca im-potriva sefului sau. Din contra, o informatie apdruta nu mai stiu in ce zi-ar anuntase ca in urma unei vizite a lui Duca la Mihaesti, acordul intre(Jamul ci .yefid partidului era deplin. InformMii culese la repezeala dupasosirea mea in Bucuresti ma incredintara ca nimic nu se schimbase inPartidul Liberal si ca cele hotarate la Fagaras ramasesera litera moarta.Du/A cateva zile am intalnit pe Duca si i-am cerut explicatii. S-a fast&cit bietul om, dar in loc sa-mi marturiseasca slabiciunea lui, a inceputsa-mi ingane: Se taia partidul in doua, imi era greu nue sa-i propun odemisie pe care, vadit, nu ar fi voit sa o dea etc. etc...." Bine, i-ampuns, dar toate acestea le puteai cantari inainte de Fagaras. Ce s-a schim-bat de atunci? Nu eu ti-am propus decapitarea lui Vintila, ci d-ta. M-aiadus dinadins la Fagaras pentru aceasta. SA se taie partidul in doua? La-sa sa se taie, vor ramane de o parte numai cateva uscaturi!" Ascul-ta-ma, mi-a replicat Duca, nu se poate. Dar ne putem foarte bineintelege cu Vintila."

In drum, de la Berlin spre Bucuresti, prevazusem scena aproape cu-vant cu cuvant, i avusesem vreme destula sa cumpanesc toate i sa-mi

ras-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 103

hotarasc linia de actiune. Daca Vintila ramânea in capul partidului, si camasa parea cã vor merge lucrurile, nu mai aveam eu ce cauta in rindurilelui. Ar fi fost din partea mea o prea mare naivitate sa lupt pentru apro-pierea partidului de Coroana, cu zaddmicirea programului meu ca sin-gur rezultat, in caz de reusitä. Ramana cu bine si seful oropsit, si politi-ca lui perimata. Intalnirea cu Duca dupa toate c5te le aflasem afost o simpla formalitate. Nu numai ca hotararea mea era deja fixata, darimi fixasem i liniile tactice pe care urma sä pasesc. Am ramas la On-dul vechi: sä nu-mi dau eu demisia din partid, ci sd astept partidul s5 selapede de mine. Dar acum lucrurile trebuiau bruscate, caci nu mai a-yearn_mult timp de pierdut.

Inainte de a insemna aici importantele evenimente care tn-au libe-rat de orice legaturä de partid cateva cuvinte pentru a lämuri mai e-xact atmosfera politica din toamna acelui memorabil an. Desi Regeleincheiase audienta mea din 25 august cu cuvintele: Argetoianu, ai in-credere in mine, mai mult nu pot sa-ti spun", increderea mea in el sea-zuse mult sau cel putin se mutase pe un alt plan. Reiese destul din aces-te amintiri, ca dupa suirea Regelui pe Tron, crezusem in inteligenta i vo-ina de la care asteptam o schimbare total5 i radicalä in metodelenoastre de guvernamant. In cateva luni aceasta incredere intr-o radicalatransformare se prabusise W. de nenumáratele sovaieli i reticeMe con-statate, si fmmoasele planuri facute in iunie au trebuit sa fie trecute incolectia iluziilor pierdute. Ma inselasem asupra calitatii, dar totusi soco-team Inca in toamna anului 1930 &á cel putin sperantele unei indreptaride regim nu erau pierdute. Ceea ce s-ar fi putut face cu usurinta V in o-sanalele opiniei publice in iunie sau iulie, se putea in billui parte realizadesi mai greu, cu cateva luni mai tiirziu. De fapt Regele nu renuntasenu renunta la programul, pe care cand vorbea cu mine il numea intot-deauna programul nostru", ci gasea numai, fiindca le cauta, motive deamfinare in asteptarea unui moment prielnic, zicea el, fara sa-si dea sea-ma ca celemai prielnice momente ii scapasera. Daca nu as fi avut zilnicinformatii din anturajul sat', a fi putut sa cred c5-V batea joc de mine si

fi abandonat partida. Ceea ce mi se raporta insa era de natura sa mainfareasca in lupta; imi dam seatna de toate greutatile care ma asteptau,dar eram convins ca p5nal in cele din urma vom izbuti, eu i cei care maajutau in planul meu, sa impingem pe Rege, fie si de umeri, pe calea ceabung. Calea cea build era din nenorocire calea rdspunderilor pentru el,§i toata greutatea era imi dam in fine seama de ea sa hotáram peacest om fard voint5 la un act de vointa.

Cei care rn-au ajutat mai mutt s5-mi pastrez o jumatate de in-credere in succesul final au fost Dinu Cesianu i Nae Ionescu. Dintre pri-etenii lui cred cà Dinu Cesianu este singurul fata de care Regele se des-tainuia in toata sinceritatea si Nae Ionescu singurul care Via sa citeasca

si

lui

as

www.dacoromanica.ro


parth in fundul sufletului sat], cat de intortocheat era. Cu mine, cu toti cei-lalti, nu s-a deschis niciodata pe de-a intregul.

Pand la Restauratie, Dinu Cesianu nu se semnalase decat printr-unrecunoscut talent de fleuretist i printr-o fidelitate neclintita fata de Prin-tul Carol. Avea o incredere oarba in revenirea lui pe Tron si chiar in in-timitate, chiar in momentele in care steaua Printului pdrea cu totul apu-sa, nu-I numea altfel decat: Regele meu-. 0 pasionata activitate in do-meniul sporturilor (teren pe care se intalnise cu Printul inainte de 1926si pe care se intemeiase prietenia lor), o neinsemnata trecere prin poli-tica in Partidul Conservator si mai thrziu in Partidul National Piranesc

incondeiasera gresit ca om f5ra greuthte intelectuala, dar oricine seinclina filth de lealitatea si de cinstea sa. In ochii lumii, date find varstasi ocupatiile lui, nu trecea drept un om pregatit pentru raspunderi de Stat,astfel incat numirea sa la postul din Paris, in locul lui Costica Diamandi,a facut scandal si trebuie sa fim drepti a provocat prima scadere inpopularitate a Regelui. Desi-lcunosteam pe Dinu Cesianu de multa vre-me, pot zice ca nu-1 cunosteam, judecam si eu ca toat5 lumea. Mar-turisesc aici ca a trebuie sa-mi revizuiesc complect judecata. In raporturimai intime cu dansul, dupa Restauratie, in urma atator lungi conversatii,mi-am dat o data mai mult seama Ca oamenii nu trebuiesc cantariti cu u-surinta. Dinu Cesianu a fost nu numai un baiat cinstit si leal, dar i unom de bun simt, de o inteligenta clara si de o culturd mult mai adancadecat s-ar putea crede. In intimitatea Regelui Carol al II-lea a fost singu-rid element bun, si nenorocirea Majestatii Sale a fost ca 1-a surghiunit laParis, caci daca 1-ar fi avut in tot timpul alaturi, desigur cd multe prostiinu le-ar fi facut. La Paris, orice s-ar zice, Dinu Cesianu a facut treabd (do-vedind astfel cã alegerea Regelui nu fusese nesocotità, desi fusese) silucrul nu era usor dupa amintirile läsate de Diamandi si bruscata luiconcediere iar in societatea pariziana impreund cu sotia lui nascutdFilipescu ne-a facut cinste.

Nae Ionescu nu avea nimic comun cu Cesianu. Cu spancenele a-duse ca o incarnare a lui Mefisto, simpatic ca viciul facut om, cu gandulvesnic neasthrnparat i cu cuvantul totdeauna masurat, bun la suflet siräutacios la vorba, seducator pe toate terenurile, nesuferit i deliciosera de ajuns s5-1 cunosti ca sä nu te mai poti lipsi de el, ca de cafeauaneagra dup5 o masa burth. Vreme indelungata trasese pe dracul de coa-da; fusese catva timp in capul Societatii de editura Cultura Nationalddar se despartise de ea certat nu numai cu Aristide Blankl; intrase apoila Cuwintullui Enacovici, i dupà moartea acestuia pusese stapanire pegazeta 15cand dintr-insa monitorul carlismului. Studiase filosofia in Ger-mania, ca atfiti altii, insa un dar de asimilare Thra pereche i un talent re-

1 Dar 0 cu Codul Penal.

II

pi-I

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 105

marcabil de expunere II impinseser5 in profesorat p5nd la catedra de Lo-gica si de Istorie a Filosofiei ocupat5 pe timpuri de Maiorescu si umbrab5tr5nului maestru nu intuneca succesul zveltului succesor care se stre-cura cu iscusinta prin toate inelele metafizicii. Dupà Restauratie, profe-sor universitar, director de ziar si clasat" in rkidurile lumii prin mktu-risita lui legatura cu ilustra si frumoas5 (desi cam coapta) Principes5 Ma-ruca Cantacuzino Nae Ionescu, sfetnic in partibus" al Tronului sicavaler de mod5 englez5, devenise o Putere Mare. De departe imi fuseseantipatic; de aproape tn-a cucerit din primul moment, si afinitäti cere-brale au facut din noi pe neasteptate doi aliati si colaboratori politicivreme de 4 ani.

Cesianu, care era tocmai in concediu, vedea zilnic pe Rege. Nae Io-nescu 11 vedea destul de des, si legase prietenie cu Puiu Dumitrescudin interes, c5ci n-aveau nirnic comun, afara de munificenta regal5 cuPuiu Dumitrescu de la care afla multe i mkunte dar importante. Amdn-doi ma asigurau cñ Regele tintea acolo unde trebuia; imi cereau sä amräbdare i sd nu tocmesc concursul meu. Multumita lor mai ales, o mar-turisesc aici, mi-a mai ramas oarecare incredere in posibilitatea realizä-rilor cu care pornisem la drum dup5 schimbarea de regim din iunie 1930.

Imprejurkile rn-au impins, in s5pt5manile care au urmat inapoieriimele de la Berlin, la o activitate intensä. Pe de o parte trebuia s5recuceresc pe lang5 Rege pozitii pe care le crezusem deja cucerite si sà-1imping spre realizkile in care vedeam salvarea tkii lupta grea cdcitrebuia nu numai s5 capacitez" pe Suveran si sà-i pregátesc un programam5nuntit de guvernare, dar sit i dejoc toate eforturile curentelor con-trare care, multumita venalitatii unui anumit anturaj, aveau acces pan5la treptele Tronului. Pe de alt5 parte trebuia s5 m5 scap de Partidul Libe-ral sans casser les vitres" i farii a-mi crea prea indkjite vrájmIsii cu oa-meni pe care urma sa-i mai intalnesc in viatii.

Oric5t ar fi fost de bogata experienta mea politica, i cu toatà dibä-cia pe care nu mi-o contestii nimeni, acest program bipartit era suficientpentru distractia mea zilnicä. La preocup5rile politice s-a mai ad5ugat in-sa" i amestecul meu nedorit dar impus in raporturile dintre Rege i Prin-cipesa Elena, amestec despre care voi vorbi mai departe 4i care rn-a pusin gura lumii intr-o posturà nemeritatà, fiindcg nu mi-a fost ingkluit deimprejurki sa o 15rnuresc.

Nu ma angajasem inc5 bine in luptã cänd s-a produs prAbusirea Gu-vernului Maniu, prev5zutà de altminteri inc5 din cursul verii. NumireaGuvernului Mironescu, la 10 octombrie a fost o surprindere i o deza-magire pentru toat5 lumea. Nimeni nu pricepea de ce Mironescu, o nuli-tate complect5, trebuia s5 reuseascrt mai bine in fruntea unui Guvernnational-t5r5nist, cleat seful partidului, cu toata autoritatea lui de pestemunti si cu tot prestigiul ce stiuse sg-si c5stige intr-o lungä i ddrz6

politicã

9

www.dacoromanica.ro


opozitie. Sunt anumite rasturnari in ierarhia valorilor care jignesc addricsi pe cei mai nechemati sa le judece. Nae Ionescu a venit sd ma con-vinga c5 un scurt Minister national-taranist era inca necesar ca sa votezebugetul de crunte economii ce se impunea deja si sa taie in camea vie afunctionarilor. Ca formula Mironescu era cea mai potrivit5, fiindca un Mi-nister cu un prost cap putea fi rästurnat oricand si ca Regele era hotardts5-1 rastoarne dupa Craciun. Atunci se va face schimbarea radicala pen-tru care luptam toti; sa am incredere etc. si s5 lucrez mai departe la pro-gramul guvernarii de maine care etc. va fi ... etc. L-am lasat pe Nae savorbeasca, dar n-am putut sà-i ascund parerea mea c5 Regele a recurs laformula Mironescu fiindca altfel trebuia SA fac5 un pas decisiv inainte 4in-a avut curajul sd ia raspunderea acestui pas si fiindca n-a avut cura-jul sá faca acest pas inainte, a facut in realitate, poate fara sa-si deaseama, zece pasi inapoi. Cesianu, care nu-si distila gandurile printr-unalambic atat de complicat ca al lui Nae Ionescu, era tampit de solutia da-ta crizei si venise la mine, la Sinaia, in ajunul numirii lui Mironescu sama duca la Rege ca s5-1 impiedic sa faca o prostie. Am multumit lui Ce-sianu pentru increderea pe care mi-o arata si pentru inalta opinie pe careo avea despre trecerea mea, dar am refuzat sa fac un demers inutil. Ne-asteptata solutie a mult asteptatei crize mi-a zdruncinat si mai mult in-crederea in Rege dar /Jana la un punct provizoratul Mironescu mi-a con-venit fiindca imi da timp sa-mi lamuresc pe deplin situatia fata de libe-rali si sa pregatesc o echipa de lucm pentru viitorul Guvern. Rana in a-cel moment nu atinsesem cu Regele decat chestiuni de program lasandin seama lui alegerea echipei. Evenimentele imi dovedeau a si in aceas-ta directie Suveranul trebuia sa fie indrumat...

Mult mai tarziu Nae Ionescu mi-a marturisit ca obtinuse o mare iz-b5nda asupra Regelui cu prilejul numirii lui Mironescu, izband5 totusiatfit de deprimanta fata de iluziile noastre din acea vreme inc5t nu in-dr5znise sa mi-o marturiseasca, ca sa nu ma descurajeze. Mi-a marturi-sit-o numai dupa ce pierdusem si eu si el orice incredere in posibilitäti-le" Regelui. Nae lonescu obtinuse cu greu Guvern Mironescu" inlocul unui Guvern Mihalache" pe care Regele a fost pe punctul sa-1 fa-ca. Intr-adevar dupa ce Maniu s-a hotarat sa plece, si-a convocat Biroulpartidului, si au desemnat cu totii ca succesor de propus Regelui pe Mi-halache. Mihalache s-a codit, dar a sfarsit prin a primi si a plecat impreu-na cu Maniu la Sinaia. Nae Ionescu, in curent cu hotarkile partidului, si-apus bateriile in joc, si tot ce a putut obtine a fost inlocuirea lui Miha-lache prin Mironescu, la cererea Regelui. Nae Ionescu isi da seama casituatia lui Mironescu in partid era prea slaba ca sa poata rezista tuturorobstacolelor ce i s-ar ti pus in cale, si pe care Mihalache, dat la o parte,nu putea sa nu le gramädeasca. Neputând obtine de la Rege o schimbareradicala, a obtinut cel putin pe Mironescu in locul lui Mihalache.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 107

S515sam in voia ei, pentru moment politica generala i sa ne intoar-cem la procesul meu cu Partidul Liberal. Vintila redactase in iunie unmemoriu pe care trebuia sa-1 prezinte Regelui in prima sa audient5. Au-dienta intarziind, se hotkase intre timp en petit comité" ca memoriulsau s5 nu fie remis, famanand sa fie utilizat ulterior. Dupa inapoierea sadin strainatate, fat5 de agitatia opiniei publice repercutata in toata presasi de simpatia cu care ideile mele de radicale reforme erau primite in ce-le mai largi cercuri, seful Partidului Liberal hotki convocarea Comitetu-lui Central al partidului. Intrunirea fusese de altminteri f5gaduit5 pentruluna septembrie i printr-o circulara trimisa tuturor presedintilor de or-ganizatii judetene la sfarsitul lui iulie, inainte de plecarea lui Vintila in sta.-inatate. Comitetul fu convocat pe ziva de 23 septemb.rie, pentru aproba-rea unui Manifest-program pe care partidul urma sa-1 adreseze Wu. Invederea discutkii acestui program, memoriul lui Vintila din iunie fuse-se tras la sapirograf i impktit pe la inceputul lui septembrie printre mem-brii Comitetului Central. Inapoindu-md de la Berlin, 1-am gasit acasa in-tr-un plic i astfel am luat i eu cunostint5 de el. Memoriul continga oapriga critica a celor doi ani de guvernare national-tkanistä si la fiecarecapitol, dupg critica, formula pioase deziderate de indreptare fara sa pre-cizeze insa i caile pe care se putea urmari aceasta indreptare. Memoriulnu se deosebea de cunoscuta literatura politica a partidelor care deceniiintregi amAgisera tam cand se aflau in Opozitie, pentru a nu face nimiccand ajungeau la Putere, fiindca nurnai cu intentii (cat de sincere) nu sepoate realiza nimic efectiv. Dupa 34 pagini de consideratiuni", memo-riul lui Vintila ajungea la urmatoarele

CONCLUZIIDupà examinarea intregii situatii i a masurilor (?) ce se impun, intreba-

rea fireascä care se pune este: cum se poate pune in aplicare aceasta politici dereparatie?

Partidul National Liberal trebuie sd afirme de la inceput cu toatd ho-tdrdrea cd el nu poate intelege si accepta solutii dictatoriale ii mdsuri ex-ceptionale, din orice parte ar veni ele.1

Situatia este dupg pArerea noasträ prea grava i socotim cá, odatáar trebui ca toate organizatiile politice con§tiente adua contributia lor

pentru salvarea intereselor mari nationale2 ce sunt mjoc.Chiar i acelea care au greit 'Aria acum, trezite, au datoria sà-qi schimbe

nenorocita atitudine avuta in detrimentul acestor permanente interese ale Ro-maniei intregite3.

1 Singura afirmare precisd si interesantä din tot memoriul. $ah la Rege i ... laArgetoianu!

2 Recte: interesele de partid!3 Alineat tip de arnfigurism i fatarnicie politicianista!

rig,ISmo-

si-ci

www.dacoromanica.ro


Timpul de cand aceste greseli s-au produs este desigur prea scurt (!) si ac-tiunea de Guvern a Partidului National-T5ranesc continua din nenorocire peaceeasi cale pentru a nadajdui cà va intelege (sic) in sfarsit gray itatea situatiei.

De aceea nu ne facem iluzii ca actiunea de reparatie sa poata porni si cuconcursul actualilor guvernanti, care au adus starea de lucruri de azi.

Numai sub presiunea opiniei publice lamurite i trezite se poate nildajduica toate partidele politice sd fie aduse si ele la constiinta indatoririlor

Nevoile i primejdiile sunt insa prea mari pentru a putea astepta piina cetimpul Ii va da roadele (roadele timpului?)

Totusi Partidul National-Liberal care a avut un rol atilt de precumpanitorin infaptuirea Romaniei moderne, are datoria sä proclame in fata tarii si nevoilemari nationale ce impun o grabnica implinire.

Programul sail de reparatie este limitat la aceste nevoi cu caracter natio-nal, tocmai pentru a putea sa ralieze pe toti acei ce au grija salvarii RomanieiMari2.

Nu stim cum va fi primita de celelalte partide aceasta solutie (care?) pecare el se socoteste dator sa o preconizeze.

Bazandu-ne ins5 pe bunul simt i pe unele manifestari din ultimul timp,fara a ne face iluzii prea mari, nadajduim insa ca opinia publica (!) va intelegesi grija noastra si nevoia de a reactiona indestul pentru ca sub influenta ei sa setrezeasca partidele ce nu si-ar intelege indestul menirea3.

Programul comun de interes national, care ar trebui sa fie la baza grijiinationale, ar fi:

1) Mentinerea i apararea regimului monarhic constitutional si repunereain normal a vietii parlamentare (care? fitdrnicia intrece aici otice mdsuni!)

2) Revederea masurilor ce tind sa dud la destrdmarea Romaniei intregite.3) Stay ilirea comunismului.4) Asigurarea consolidarii monetare si a unei politici bugetare corespun-

zatoare intereselor tarii Si sacrificiilor ce se pot cere contribuabililor in situatiagrea de azi.

5) Folosirea si nu distrugerea patrimoniului Statului si a instrumentelornationale care pana la consolidarea definitiva sa poati ajuta cat mai intens eco-nomia generala in aceastä epoca de tranzitie.

6) Pregatirea apararii armate.7) Asigurarea functionarii normale a justitiei si administratiei tarii.8) Reparatia moral:a. Sanctionarea prin justitie a coruptiei si jafului.

Prea frumoase nãzuinti, numai ca tara le auzise deja de nenumgrateränduri, si era Wad de vorbe.

Cunosteam prea bine moravurile noastre de partid pentru a nu maindoi un moment cd Manifestul-program ce urma sa fie aprobat de Comi-

Inclusiv Partidul National-Liberal?2 Pentru cine a cunoscut pe Vintilã acest alineat este savuros. Le diable se fait

moine". Omul se vie ostracizat, i vrea V el sã intre in bora'.3 Sa nu se uite Ca acest semnal de alarm-a dat partidelor dateazA din iunie, cand a fost

redactat memoriul.

'

8

lor'.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 109

tetul Central nu era sa fie decal parafraza acestui memoriu. Altfel memo-riul nu ne-ar fi fost distribuit in prealabil. Data find hotararea pe care oluasem, nu puteam sa las aceastã prima discutie programatica, de la eve-nimentele din iunie, fart sä marchez pozitia mea fata de partid. Cu atatmai mult, cä nu imi era nici o teama de un conflict pe care dimpotrivacautam. Nu cu lumanarea, caci deosebirile de vederi se aratau in luminamare, si mai toate pietrele din concluziile memoriului lui Vintila eraupentru gradina mea. Nevoind sa provoc o surprindere dupd (?) am tri-mis inainte de sedinta Cornitetulur, in ziva de 19 septembrie, lui VintilaBreitianu, urmatoarea nota pe care am incredintat-o lui I.G. Duca:

Opinia publica nu se mai multumeste astazi cu frazeologia politica obis-nuita. Ea nu se mai lasa momitä prin formulari de principii generale care potcuprinde tot si nimic. Opinia publica vrea solu(ii concrete si precithri in aplica-rea metodelor de guvernamfint. Asemenea solutii concrete si precizari, P.N.L. edator sà le dea opmiei publice românesti, dad' vrea sa-si atraga increderea ei.

e dator sa le dea i pentru opinia publica straina spre a pune capat unei legen-de impotriva careia se poate protesta, dar a carei existenta nu se poate contes-ta legenda in virtutea careia P.N.L. e prezentat peste granita ca un partid de ho-tarat si aprig xenofobism' .

Pe baza acestor consideratii socotesc cd in manifestul P.N.L. ar trebui facu-te precizari si introduse prevederi in sensul celor ce urmeaza:

A) Colaborarea cu capitalul strdin.Se va propune2 intocmirea unui plan general de investitii si inzestrari pe

termen lung (1 0-20 ani) menite sa pund Romania, astazi singura Ora paraginitadin Europa, in stare de normalitate economica si sociala.

Se vor canaliza pentru indeplinirea acestei opere de refacere, pe langa ca-pitalurile românesti (? concesiune lui Vintila!) ce vor deveni succesiv disponibi-le, capitalurile straine al caror ajutor va putea fi dobindit nurnai prin organiza-rea unei grupari financiare internationale care sub anumite conditii, pe baza pla-nului general aprobat, va pune la dispozitia Statului, succesiv, sumele necesare in-vestitiilor i inzestrdrilor.

Penult a se da capitalului strain increderea necesara, se vor proclama solemn:1) Principiul intangibilitcitii creantelor. Nu se va mai admite interventia

Statului in reglarea raporturilor dintre debitori i creditori pe cale fie de legife-rani generale, fie speciale. fie exceptionale3.

2) Egalitatea complectd a capitalului strain cu capitalul national din toatepunctele de vedere i cu toate consecintele ei.

B) Etapa de reglare a socotelilor Statului dupã haosul postbelic si de indru-mare organica a bugetului public find astazi depasita, nu se va mai urmariinainte de toate echilibrarea bugetului si se va renunta prin urmare pe de o parte

Dupa inteiirea crizei mondiale politica colaborarii cu capitalul strain a cazut pe pla-nul al doilea. In momentul cand aceste randuri au fost scrise, aceasta colaborare era In-ca osibilâ, si numai ea ar fi putut atenua dezastrele noastre ulterioare.

Chiar in dimineala zilei de 19 septembrie am primit si proiectul de manifest, care,dupa curn prevazusem, nu era decal parafraza memoriului lui Vintilä.

Explicarea acestui alineat mai la vale.

ii

3

5i

www.dacoromanica.ro


la a continua restrangere a cheltuielilor productive si utile pe de alta la fisca-litatea excesiva, tot mai excesiva cu cat impozabilii sunt mai sleiti prin defici-tele unei productii lipsite de utilaj si de credite. Bugetul Statului va trebui desigurrestrans cat mai mult in ce priveste cheltuielile zadarnice si risipa; intmcfitpriveste insa investitiile si inzestrarile, el va trebui sa fie alcatuit cat de larg si de-ficitele ce vor rezulta de la aceste capitole pentru plata intereselor si amortismen-telorl vor fi consolidate din timp in timp. In planul general despre care se vor-beste la litera A, se vor prevedea sume speciale pentru aceste consolidari. Defi-citele vor disparea pe masura ce investitiile si inzestrarile isi vor da roadele lor.

Ca o consecinta a acestor indrumari noi, impozitele vor trebui scazute ime-diat pentru a permite producatorilor sa se miste in libertate. Pe masura ce nor-malizarea economica va fi realizata, impozitele vor putea fi marite in anumiteproportii.

C) Regiile autonome se vor desfiinta. Pentru caile de comunicatie (in spe-cial C.F.R.) se va renunta la absurditatea echilibrarii bugetare. Tarifele vor fi cal-culate nu in vederea acestei echilibrari, ci in vederea propasirii productiei si co-mertului. Beneficiile pe care Statul trebuie sa le traga din &dile sale de comuni-catie sa fie indirecte, nit directe. Cea mai mare transa a investitiilor va fi destina-ta cailor de comunicatie care vor inscrie prin urmare in bugetul lor si cele mai in-semnate deficite monetare.

D) Statul va veni in ajutorul producatorilor agricoli prin subventii acorda-te institutiilor speciale de credit, subventii care sa permita imprumuturi cu doban-da mica, atat pentru lichidarea datoriilor agricultorilor2 cat si pentru investitiilenoi cemte de rationalizarea agriculturii. Pentru buna utilizare a creditelor agri-cole subventionate de Stat, se vor organiza asociatii agricole, caci numai aseme-nea asociatii vor permite controlul sumelor investite si vor da posibilitatea manu-irii unei garantii ipotecare.

E) Punerea in valoare a bogatiilor Statului, Inca neexploatate sau gresit ex-ploatate, se va face dupa un plan general si sistematic, nu in mod sporadic si fa-fa legatura, cum se face astazi. Grupul financiar international care va procura ca-pitalurile necesare investitiilor de Stat, va fi preferat pentru punerea in valoarea acestor bogatii nationale.

Acest document are nevoie de cateva comentarii, pentru cititorii demaine. Inainte de toate trebuie sa cer acestora iertare pentru abuzul pecare-1 fac in aceasta pane a amintirilor mele, cu reproducerea notelor simemoriilor. Actele mele, in acea epoca, au fost insa atilt de rastalmacitede catre adversarii mei de rea-credinta, incat ma vad silit sa explic, si casa zic asa, sa documentez fiecare pas pe care 1-am facut dupa inscau-narea Regelui Carol al II-lea. Cu aceste scuze cer voie sa explic catevacontradictii intre nota de mai sus si cele scrise de mine in memoriul a-dresat Regelui.

1 0 ascmenea politic:A bugetarä era preconizata numai in cazul unei intelegeri preala-bile, pcntru investitii cu un grup international conform propunerilor din A.

2 in contradictie cu mcmoriul remis Regelui. Explicatia mai la vale.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 111

Cititorii vor binevoi sa-si dea seama c5 nota adresata lui Vintil5Brátianu nu infdtiseaz d programul meu, si nici macar, in intentia mea, obaz5 de program pentru Partidul National-Liberal. $tiam foarte bine &àsugestiile mele sau ale altora vor aluneca precum apa pe piatr5, peincapatanarea lui Vinti15. Prin aceast5 nota voiam numai sä pun un primjalon pe calea despartirii intre noi doi. $1 primul jalon nu voiam s5-1 in-fig chiar in inima adversarului meu de totdeauna pe terenul economic sifinanciar. lath' de ce am recomandat Partidului Liberal principiul intan-gibilitátii creantei de care nu ma puteam atinge nr5 un scandal imediat.$i de vreme ce eram hotkit s5 ma despart de el, nici nu mi-ar fi conve-nit ca Partidul Liberal s5-si insuseasca programul meu (atunci abiaschitat de altminteri) de lichidare a pasivului produckorilor. A trebuit sdmodific de asemenea si c5mpul de activitate al creditelor agricole, rezer-vat in programul meu numai investitiilor productive, intinzandu-1 si asu-pra conversiei datoriilor existente. In fine, dup5 toate c5te s-au intdmplatde atunci, dupà generalizarea crizei, vor fi oameni care se vor mira ea' amputut aseza la baza unui intreg program de refacere colaborarea capita-lului international, cu alte cuvinte, imprumuturile in stil mare. In toam-na anului 1930 insá, ceea ce numai un an mai tArziu ar fi aparut ca o uto-pie, era 'Inca in limitele posibilitàtilor. Aici nu mai era vorba de un para-graf ad usum Vintilae", ci de chiar baza programului meu personal (cucorolarul säu, bugetele deficitare), baz5 pe care n-am abandonat-o decatin primgvara anului 1931, silit de evenimentele din Occident. A trebuitssa schimb atunci arma din um5r, .yi in locul lichiddrit datoriilor prin con-tributia Statului, sd recurg la legea Conversiunii, aya cum am prefen-tat-o Parlarnentului in toamna lui 1931.

Dar n-am ajuns *Inca acolo. SA rárnânern deocamdat5 in toamna lui1930. Dupà cum ma asteptarn, nota mea nu a schimbat intru nimic hoed-r5rile lui Vinti15. Eu nu m-am dus la sedinta Comitetului Central din 23septembrie, am rugat ins5 pe Nicu Ottescu sd se clued ca observator. Du-pa cate mi-a spus Ottescu, sedinta a decurs intr-o atmosfera de deprima-ta plictisealá. S-a distribuit memoriul lui Vintilä si s-a citit proiectul demanifest, urmAnd ca acesta s5 fie discutat intr-o ulterioard sedinta cares-a fixat pentru ziva de 2 octombrie, dui:4 ce dumnealor domnii membriai comitetului se vor fi familiarizat cu textul propus. Aveau zece zilevreme sá-1 rumege.

Manifestul aprobat bineinteles farà nici o modificare in sedintade la 2 octombrie nu a fost cleat parafraza memoriului. Literatur5 f5.-rá rniez, ca toate manifestele noastre de partid, cerea refacerea intregiinoastre gospodArii, in 18 puncte, farä s5 arate niciodat5 pe ce cale s-arputea realiza pioasele deziderate. Voi cita cateva din aceste puncte, pecele mai caracteristice, pentru ca cititorul si-si poata da seama de men-

www.dacoromanica.ro


talitatea lui Vintil5 Bratianu in momentul in care probleme vitale pu-neau existenta Statului roman in joc.

lath punctul 5: Incetarea politicii de persecutie si de stanjenire aindustriei si a comertului "(?). Industria find o necesitate (!!) intr-o Ora cubogatii naturale ca ale noastre, trebuie sa i se asigure conditii care sa-ipermita sa traiasca si sa se dezvolte" (Textual)

Punctul 7: Asigurarea unor conditii rationale si prielnice rnunciicare constituie un factor tot mai insemnat al productiei" (nu invent nimic!)

Punctul 11: Intarirea prestigiului justitiei (?) care singura in aces-te vremuri de decadere a puterii legislative (!?) si de anarhie a puterii e-xecutive a stiut etc."

Punctul 14 (evident imperios cerut de opinia publica): Suprima-rea luptelor confesionale care au sporit atat de mult (?) in ultima vrerne etc."

i asa mai departe.In toata aceasta logoree, un singur punct categoric si precis pri-

mul: Combaterea hotaratd a curentelor dictatoriale si personale (in einevrea sd loveascd?) sustinute de unele cercuri politice si afirmarea in-crederii in regimul parlamentar (pe care la punctul 11 il declara deed-:mil) etc. etc.

Problema noastra agricola atat de ging* in sine de pe urma re-formei agrare, incurcath Inca si mai mult prin necesitatea degrevarii a-gricultorilor primeste de pe urma manifestului lui Vintila urmatoareledezlegari practice (punctul 4):

Pentru imbundtatirea mijloacelor de cultura trebuie printr-o hot5-rata actiune a Statului si a Camerelor Agricole reduse la rolul si menirealor fireascii (?) sa se intreprinda o intreaga actiune (care?) de incurajare(!) si de sistematica dezvoltare a agriculturii (bravo!).

Pentru asigurarea unui credit ieftin si lesnicios trebuie avut in ve-dere atat cel pe termen scurt cat si cel pe termen mai indelungat.

Creditul pe termen scurt se va inlesni (cum?)si spori, pe de o par-te prin cooperatie (de uncle banii?) care va trebui readusa la functio-narea ei normala de la care a fost abatuta din interese meschine de partid(meschine fiindcd (lle adversarilor!); iar pe de alth parte prin dez-voltarea, cu concursul pietei interne si externe a celorlalte institutii exis-tente si care si in trecut au fost de atat de mare folos agriculturii."

Hotarat, Vintila nu se putea desparti de trecut si, desi prezentul numai avea nimic comun cu trecutul, voia sa-Isupuna aceluiasi regim. Trei,patru randuri stint consacrate creditului pe termen lung in care ineaca simarea problema a datoriilor:

Creditul pe termen lung va trebui sa fie asigurat prin institutii decredit speciale (care?, cum?, lumeavrea preci:-..-ii si nu se mai multumes-te cu afirindri (le principiu) avand drept prim scop convertirea apasatoa-relor datorii care greveaza astazi proprietatea agricola."

www.dacoromanica.ro

MEMOR1L 1930 1931 113

Dar sä lasam uitarii aceasta literatura moarta. Manifestul, asa cuma apanit cu nesocotirea tuturor sugestiilor mele, a fost pentru mine unprilej binevenit ca sa mai inaintez cu cativa pasi pe calea despartirii dePartidul Liberal. Din toate informatiile cate le avearn, Vintila ezita s5faca un gest definitiv de frica sa nu fie acuzat ca-1 face din cauza netaga-duitelor mete raporturi de intimitate cu Regele. In partid curentele erauimpartite si flecare canta pe struna care se potrivea mai bine cu interese-le pe care le urrnarea. Astfel Guta Tatarescu, viitonil mare om al Rege-lui Carol, care pe atunci era o simpla trambita de mahala, o utilitate so-nora pe care sefii" o puneau sa sune de ate on simteau nevoia unui a-tac fard sa aibd si curajul sa-i ia raspunderea Guta Tatarescu a venitsa-mi spuna cd tot tineretur era cu mine, ca Vintila nu pricepe vremu-rile, c5 sa am rabdare, ca daca odata si odata se va pune serios (?) ches-tiunea de doctrina si de program, tot partidul se va ridica impotriva luiVintild. Ca si Franasovici, alta stea politica in werden" a partidului (erasä scriu in Wieder"), Tatarescu nu vedea scapare pentru aceasta decatin Duca, in jurul caruia se strangeau toti intelectualii i tineretul partidu-lui si camia ma conjura sa dau tot concursul. Semnul ironiei nefiind in-ventat i o elementara discretie impiedicindu-ma sa povestesc acestordomni palinodiile de la Fagaras, rn-am multumit sa le rfispund evaziv,servindu-le cu vadra ap5 rece de la izvorul intelepciunii. Intr-alta zi a ve-nit la mine d-ml Costinescu, si un ceas si jumatate a injurat pe Duca pecare nu 1-a scos din grecotei", lichea", intrigant" i alte cateva cate-gorii asernanatoare. Cu o artistica emotie mi-a evocat vremurile tineretiinoastre, legaturile dintre noi cu fratii Bratianu i cate altele, pentru a maconjura sd ma apropii de Vintilà care nu e asa negru pe clan pare i cucare se flicea forte el sa ma impace si pe terenul realizarilor economice

nurnai sä-1 dau dracului" pe Duca ce nu umbra' decat dupa sefie, ce-ea ce nu va .fi niciodatd, o spune el Costinescu, care cunoaste pulsulpartidului. Dupa Vintila, conchidea ratatul pediatru, trebuie sä vii tu (a-dica eu) in fruntea partidului, dar pentru aceasta trebuie sa te apropii a-cum de Bratieni." Stiam de multà vreme, oricat de copilaresc ar parealucrul (si dup5 ridicarea lui Tatarescu in 1934 apare ca totul era posibilin tagma liberald), stiam de mult de Costinescu ca urmarea succesiunealui V intila pentni el insusi, si cum Duca ii sta in cale, am priceput tot tal-cul interventiei sale si politicos, i-am fagaduit ea m5 voi gandi" la in-teresantele sale sugestii. Intre aceste doua extreme evolua intreaga ple-vuscarie a partidului, foarte ingrijorata cii prin plecarea mea s-ar puteasapa si mai &Lim santul dintre liberali i Rege, sau mai precis dintre eisi Putere. Acest sentiment il aveau i ministeriabilii" dar atenuat prinsocoteala ca plecarea mea le da un loc mai mult disponibil in viitorulGuvern.

www.dacoromanica.ro

1 14 CONSTANTIN ARGETOIANU

Cea mai cu haz, in tot timpul acestei crize latente a fost atitudineaamicului rneu Duca. Intim al casei mele, in care venea la toate ceasurilezilei, s-a aratat fata de mine de o duplicitate ce ar putea sg path comicg,dacg n-ar fi fost aproape tragica deslusind caracterul unui om cu atat demari ambitii, pe care gestul unui criminal trebuia sa le curme in fasa.Duca venea dimineata la mine, pretindea ca face pe impaciuitorul si pesamsarul cinstit, si-mi cerea sa mai fac cateva concesii fie de fortnii, casa-1 ajut in actiunea lui fata de Vintila cu care trebuia sa ma irnpace. Iarde regulk de la mine pornea la Vintild si arunca untdelemn pe foc. Ade-varul e ca lui Duca ii era fricg de mine. Se ternea ca nu cumva Regele,silit de imprejurgri, sg cheme Partidul Liberal la putere, sa nu punä dreptconditie pentru Minister, presedintia mea indicandu-ma astfel ca viitorser! Era o prostie caci date find sentimentele Regelui, se putea preve-dea ca dacd va ajunge vreodata sa fie silit 01 aduca Partidul Liberal laputere, nu va mai fi in stare sa puna conditii (cum a si fost). Asa incat Du-ca n-avea nevoie sa se sperie de mine care el o stia n-aveam nici oveleitate de sefie sau de prezidentie de Consiliu. In tot cazul naveta cu-stag cu ata alba' pe care o facea intre Vintila si mine, era o porcarie inu-tilg. Mai tirziu, in momentul despartirii, mi s-a raportat de o serie de oa-meni, care nu puteau minti toti, ca Vintila a ezitat ping in ultimul mo-ment sg ma declare in afard" de partid, si ca prietenul meu Duca a fostacela care a determinat hotgrgrea Comitetului din decembrie. Atitudinealui Duca rn-a dezgustat, dar nu rn-a suparat deloc, Oki fara sg vrea fatar-nicul meu prieten m-a servit de rninune.

Prin memoriul incredintat lui Duca intervenisem pe langa Vintilginainte de aparitia manifestului liberal; dupg distribuirea acestui mani-fest cu instructii de popularizare a doctrinei (??) partidului, rn-am hota-rat sa fac 'Inca un pas inainte ca sa oblig pe Vintila la gestul pe care-1doream din partea lui. Cgteva zile dupg aparitia manifestului, i-am tri-mis urmatoarea scrisoare:

Stimute Domnule Bratianu,Tara noastra trece prin cele mai grele vremuri. Statul roman n-a intalnit in

cale de cand s-a inchegat probleme mai spinoase si mai anevoioase de rezolvat.Razboiul, starile postbelice, dezechilibrul economic mondial si national pe de oparte gresita orientare a eforturilor noastre de refacere pe de alta ne-au duspe pragul falimentului material si moral. Conturul nevoilor si mizeriilor noastreva este cunoscut si este inutil sa mai insist asupra lui.

De mai bine de zece ani romanul nu mai traieste din produsul muncii saleci din bani imprumutati, si traieste prost ca orice om indatorat, dintr-o zi pe alta.Mizeria particularilor se rásfrange asupra Statului golurile unui buget ne-chibzuit nu mai pot fi umplute decat printr-o fiscalitate care a trecut toate limi-tele. Nimeni nu se mai gandeste insa ca dupa ce se vor fi luat sapte piei de pe

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 115

spinarea contribuabilului nu se va mai putea lua a opta. Toate rezervele noastrefind astazi epuizate, am ajuns la ziva scadentei, a tuturor scadentelor.

In situatia exceptionald in care ne aflam, orice om de bun simt i*i (15seama ca. leacul nu poate fi gasit dad mai poate fi gasit decfit in eforturiexceptionale. Trebuie sd uitam cu totii ce ne desparte §i in afara de orice preo-cupare de politica ordinark umar la umar sal ne unim puterile §i sä incercarn in-laturarea obstacolelor ce ne stau in cale.

In declamarea acestui efort unitar exceptional, pusesem cele mai mari na-dejdi in cursul acestei veri, in cumintenia Partidului National-Liberal. Puterni-ca lui organizare, trecutul lui glorios, experienta lui de guvernamant ii impu-neau datoria sä ia initiativa unei actiuni de salvare nationali Noua Domnie, des-chizand cu atata bunavointa orizonturi noi in zile atat de grele, era un excelentprilej pentru o revizuire in orientarea tuturor partidelor §i pentru o dezarmaregenerala pe campul competitiilor de partid, naturale in timpuri normale ste-rile i daunatoare in vremuri anormale.

Marturisesc cá am lucrat din toate puterile in sensul acestor vederi, in ul-tirnele trei luni. Convorbirile pe care le-am avut in scopul urinarit, cu mai totifrunta§ii partidului m-au inarit in convingerea ca marea majoritate a acestuiaera hotarata sa impung orientari noi. Nu exceptez pe cei mai apropiati de dvs.in directiunea partidului. Aqteptam prin urmare cu incredere hotararile Comite-tului Central.

Am in fata ochilor memoriul dvs. din septembrie i cele 18 puncte ale ma-nifestului-program aprobate in gedinta din 2 octombrie. Ce dezamagire!

Memoriul dvs. este un aspru rechizitoriu al guvernarii national-taraniste,iar in cele 18 puncte se incearca o timida incadrare a catorva idei sanatoase pecare opinia publica le-a impus in cunoscuta ideologie a Partidului National-Li-beral, ideologie excelenta in tirnpuri normale, dar lipsita de interesul actualitatiiin timpuri de criza.

Nu se &eve un rand in aceste doila documente in care preocuparea departid sa nu fie aproape exclusiva, dupa cum nu se gase§te un rand in care preo-cuparea reala de interesele generale ale tarii &à fie dominanta.

Manifestul din 2 octombrie este un act de partid, este un program de luptäelectorala cu toate abilitatile, cu toate echivocurile; cu toate menajdrile, cu toa-te impreciziile dar i cu toate sciderile inerente unui asemenea act!

El nu este un program national de refacere a tarii, un program care lásandla o parte orice preocupare de competitie politica qi aducand solutii precise, ar fiputut deveni un crez de raliere al tuturor oamenilor de bunavointa!

Nesocotind porunca vremurilor, Partidul National-Liberal se indrumeazaprin adest act spre o linie moara in viata noastra politica.

Am socotit ca o datorie fata de conctiinta mea si IA expun gandul meu fa-fa inconjur, convins ca §i in politica sunt in viata omului momente in care sin-ceritatea trebuie sä pa§easca inaintea oricarei alte consideratii.

Primiti, VA rog etc.Constantin Argetoianu

E probabil cä in fundul inimii lui, dupa ce a prirnit aceasta scrisoa-re, Vintila rn-a condamnat definitiv. Tottisi a trebuit sa mai treaca doualuni pand ca excluderea mea din partidsa devina un fapt indeplinit. Nous

www.dacoromanica.ro


jouions de chaque cote au plus fin." Stiam bine si unul si altul ca o cola-borare nu mai era posibila intre noi, dar fiecare cauta sa puna raspunde-rea despartirii in seama celuilalt. Rabdarea mea a fost insa mai tare ca alui Vintila, ce e drept c a lui a fost puss la mai grea incercare ca a mea.

Dupà cum se intampla deseori in asemenea imprejurari, evenimen-te pornite in afar5 de vointa pdrtilor au precipitat deznodamdntul. In spe-ta, aceste evenimente au fost cloud: publicarea faimosului meu interviuasupra Statutului Casei Regale in Universal i a memoriului catre Regedin august, in Epoca.

Interviul publicat in Universal din noiembrie, in jurul caruia s-a in-vartit toata politica romaneasca timp de cloud saptamani si care era sa pro-voace caderea Ministerului Mironescu, n-a pornit din initiativa mea.Inainte de a povesti cum am ajuns sa-1 dau, trebuie sa lamuresc in cate-va cuvinte situatia in care ma aflam fata de perechea Regala, si cumajunsesern, tot fard voia mea, sa joc un rol in negocierile dintre RegeleCarol si Principesa Elena.

In tot cursul verii si al toamnei, raporturile dintre fostii soti au merstot mai rau. Raporturi directe nu mai existau i impins de banda Lupes-cu, Regele folosise orice prilej ca sd umileasc5 sau sa supere pe Princi-pesa, pe cale indirecta. Ordine transmise prin inferiori, suprimari de ser-vitori pe motiv de economie, interzicere de a aparea in public sau de a pri-mi la ea acasd intr-un cuvant nimic din ce putea exaspera o femeiejigni o mama n-a fost neglijat. Planul vadit era sa fac5 pe Principesd sapiece. Aceasta plecare o dorea si Elena, dar nu voia sa paraseascd Ro-mania ca o izgonità, ci pe baza unei intelegeri care sa-i asigure pe de oparte mijloace onorabile de trai era doar mama Mostenitorului Tro-nului romanesc iar pe de alta posibilitatea de a-si vedea in mod nor-mal copilul fie in tara fie in strainatate. Dac5 n-ar fi fost ura reciprocd siajunsa la paroxism care ii tintuia pe loc, Carol si Elena ar fi putut sacada de acord intr-o convorbire de cateva minute si sá ne lipseasca denisinosul spectacol pe care ni-1 infatisau. Plini de neincredere unul fatade altul, fiecare astepta o formulare de conditii de la partea adversa sinici unul din doi nu voia sa facfi primul pas de fried' sa nu fie *Mit.

Nu cautasem catusi de putin sa-mi var nasul unde nu-mi fierbea oa-la. Pentru mine Regele nu exista ca orn particular cel putin asa macazneam eu sa-i despic personalitatea in cloud.: pe cat imi era de placutsa ma apropii de el ca Suveran, si sa discut cu dansul politica, pe atatmi-ar fi fost de nesuferit sh ma arnestec printre intimii lui i sa-1 incura-jez in aberatiile lui sentimentale sau sã le combat. Nu numai in toam-na lui 1930, dar si mai tarziu ca ministru rn-am ferit ca de dracu sama amestec in afacerile familiale ale Regelui i cele cateva dezagre-abile interventii pe care a trebuit s5 le fac, le-am facut numai dup5directa si presanta solicitare a Suveranului.

www.dacoromanica.ro

MEMORI1, 1930 1931 117

In toamna anului 1930 eram in tot cazul cat se poate de departe deideea unui amestec in drama care se desfasura intre Palatul Regal si $o-seaua Kisselef, drama ale carei peripetii ma mahneau i pe mine adanc,ca pe toti romanii, dar in fata careia ma socoteam neputincios. Incerca-sem sfaturi, far:a nici un folos, si renuntasem la orice n5dejde de a vedeaconflictul aplanat dup5 dorintele intregului nostru popor. Pe vremea a-ceea, Regina Elisabeta a Greciei venea des pe la noi; juca mahjonr ina-inte de mas5 cu nevasta-mea si cu cateva prietene, lua masa si se repu-nea la joc numaidecat dupl. Regele George venea §i el la masa, iar dup5mas5, cum nu juca nici un joc, sta de vorb5 cu mine. Fostul Suveran alGreciei se infatisa ca o dovada vie de ce poate da o educatie perfectd; fa-

s5 fi fost inzestrat de Dumnezeu cu o minte prea vie precum cumna-tul sOu Carol, o disciplinO inteligenta ii indreptase cugetul pe drumurilecele bune si conversatia cu dansul era cu atat mai plOcutd cu cat firea luide adev5rat gentleman, simplu si farà nici o morg5, Ii da un mare far-mec. Ceasuri interminabile de multe ori Regina Elisabeta nu-si ter-mina partida decat dupa ora 1 dimineata vorbeam cu dansul despretoate, despre politicä si despre arta, despre literatura si despre tot ce va-zusem i cunoscusem in lume. Niciodatä nu-mi facuse vreo aluzie la si-tuatia din Familia Regalà, pana ce intr-o seará mi se deschise brusc asu-pra intolerabilei situatii a surorii sale, intrebandu-má dacä n-a§ vrea säintervin pe 151.10 Rege (pretindea i dansul c5 aveam mare influentä asu-pra lui) in vederea unei solutii amiabile. Am Minas cam surprins, si 1-amintrebat de ce n-ar interveni Regina Maria. Ar strica tot" mi-a faspuns

nu, nu, oricine dar nu Regina Maria. Regele nu poate sa o sufere, arfi de ajuns sa-i cearà ceva ca sO n-o facä!"

Nu aveam nici o pofta slà ma amestec intr-o afacere, scarboasá prinprezenta Lupeasciii in dosul paravanului. Imi era pe de altà parte greu sOrefuz un serviciu cerut cu destul5 insistent5, mai ales ca-mi dam seamaca o solutie amiabilâ se putea g5si. $i o solutie era necesara caci stareade tensiune din Familia Regala se repercuta asupra intregii situatii poli-tice, slabind din zi in zi autoritatea Regelui. Am faspuns Regelui Geor-ge ca a fi foarte fericit s5 pot mijloci o intelegere intre Principesa Elenasi Regele Carol, dar cA nu ma puteam amesteca in raporturile lor cleatcu autorizatia fiecáruia din ei. Consideram interventia Regelui Georgeca o dovadO de consimtOmant in aceast5 privinta din partea Principesei

mai r5rnanea sO obtiu si autorizatia Regelui Carol. Regele George afost de acord cu mine 0 mi-a declarat ca Principesa era gata s5 semnezeun inodus vivendi cu fostul ei sot pe urmatoarele baze:

1) Libertatea complectá de miscare, luandu-si dansa angajamentulsä nu se amestece m nici o actiune politicà sau alta precum §i pe acelade a petrece o blind parte a anului in strainOtate;

2) Dreptul de a-si vedea copilul nestanjenita i f5rä controlul nimOnui;

rá

www.dacoromanica.ro


3) Asigurarea mijloacelor suficiente pentru a face fatii cheltuielilornecesitate de prestigiul rangului ce ocupa.

Dupà cateva zile am adus la cunostinta Regelui Carol conversatiaavuta cu Regele George, incredintandu-1 ca nu aveam cea mai mica do-rinta de a ma amesteca in afaceri care nu ma priveau, dar cá eram la dis-pozitia lui &pa' socotea ca interventia mea putea fi utila. Regele n-a pa-rut deloc surprins, poate ca fusese chiar prevenit de demersul ce urma safac, caci 1-am gásit cu conditii de intelegere gata formulate. Poate cã leavea gata i fiindca se &Idea si el neincetat la un aranjament pe care-1socotea necesar. Fapt este ca a fost foarte multumit de pasul meu, i cäla afirmarea pe care o facusem Regelui George ca nu ma voi amesteca inaceasta afacere far5 o autorizare prealabil5, Regele a raspuns insarcinan-du-ma sà spun cumnatului säu urmatoarele conditii precise de intelegere:

1) Principesa va locui 8 luni pe an in strainatate si 4 in tarä. Pentrudestinderea incordarilor existente ar pleca indata in strainatate, de pre-ferinta in Franta sau Italia;

2) Pe timpul sederii in /ark va vedea copilul in plina libertate, intoate zilele iar iri restul timpului pe care-1 va petrece in strainätate,Voievodul Mihai va fi trimis pentru 2 luni la dfinsa, astfel incat in totalva fi 6 luni in contact, in fiecare an, cu fiul ei;

3) Palatul din oseaua Kisselef va ramane la dispozitia exclusiva aPrincipesei, intretinerea lui (si toata cheltuiala in timpul sederilor Prin-cipesei in Bucuresti) privind lista civila;

4) Principesa va primi asupra listei civile o alocatie anualä de lei7 200 000.

Am spus imediat Regelui ca vor fi primite conditiile, dupg pärereamea, fiindc5, data fiind situatia, era maximum ce se putea face. Regelenu impartasea optimismul meu, se mira de dispozitiile conciliante aleRegelui George, pe care i le raportasem i pretindea cà intreaga FamilieGreac5 avea cea mai rea influenta asupra Principesei Elena. Dac5 as finumai eu si ea, ne-am intelege numaidecat. Dar sunt toate neamurile in-tre noi..."

Am mers imediat la Regele George cu conditiile Regelui Carol.Dansul a parut incantat, rn-a asigurat ca le va supune surorii sale si caera convins ca Principesa le va accepta. Fara a insista asupra ei, mi-a fa-cut insa o mica rezerva intrebandu-ma: Cine va garanta executarea a-cestei conventii?" I-am raspuns cä semnatura Regelui, i ca nu price-peam despre ce garantie putea fi vorba. N-a insistat, i ne-am despartitconvinsi i unul i altul Ca lucrurile vor merge de aici inainte repede, sic5 echivocul CarolElena va fi in fine lamurit.

Evenimentele au dat in parte dreptate Regelui Carol, cáci mica re-zervii" a devenit mare si a tinut luni de zile in loc incheierea intelegerii.Principesa a cemt intai garantia Consiliului de Ministri, ceea ce a jignit

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 119

adanc pe Carol. Dupà ce i s-a explicat ca nu se putea i ca de altminterio asemenea garantie ar fi fost fara efect daca nu s-ar fi bazat pe un textde lege, si ca un asemenea text nu s-ar fi putut incadra in traditiile noas-tre constitutionale Principesa a cerut garantia Regelui Alexandrual Serbiei!

In asemenea conditii negocierile au durat mult si nu s-au incheiatdecat sub Ministerul Iorga, in 1931. Fiindca tot eu am fost chemat sa lepun pecetea, voi vorbi la timp despre actul incheiat intre Rege si Princi-pesa Elena, retinand pentru moment numai faptul ca lucrurile n-au mersasa de iute cum credeam i cd negocierile au fost extrein de secrete.

Secretul acestor negocieri a fost cauza enormei valve pe care astarnit-o faimosul meu interviu din Universul, publicat in ziva de 30 no-iembrie. Daca lumea ar fi cunoscut intelegerea nu numai planuità, daraproape acceptata de o parte si de alta, pe care cei initiati o socoteam ca

incheiata intre Rege i Principe* interviul meu ar fi trecut aproapenebagat in seama. Dar lumea nu stia nimic, i multi cei mai multinu renuntasera la speranta sa vada divortul anulat i pe Carol impacat,fie si numai de forma cu Elena. Unii, cei sinceri, intretineau aceasta ilu-zie in public in nadejdea realizarii ei adversarii Regelui (maiales liberalii) o intretineau numai in scopul incordarii opiniei publice im-potriva neagreatului Suveran. Intr-o asemenea atmosfera, interviul meua produs o adevarata stupoare, era prima data cand se spuneau lucrurilepe sleau si era prima data cand se indraznea, in public, sa se pecetluias-ca cadefinitivel despartirea dintre Carol si Elena.

Inainte de a arata cum am ajuns sa-1 public, cred util sá reproducaici acel interviu, fiindca el a fost un punct de plecare in mai multe di-rectii, in politica, si merità sa ramang in istoria vremurilor pe care le po-vestim fie si numai pe sarite.

intalnind pe domnul C. Argetoianu am vorbit asupra chestiunilor la or-dinea zilei.

Am intrebat:In greutdtile in care ne zbatem am dori sd cunoastem pdrerea dvs. a-

supra eficacitdtii proiectelor de legi ,ri mdsurilor jinanciare anuntate de Gu-Vern cu prilejul Mesa] ului.

In programul enuntat prin Mesaj, trebuie sa facem o distinctie intre pay-tea principiala i partea de aplicare a principiilor. Principiile sunt excelente. Infme am trait i eu sa citesc intr-un Mesaj, formulateyrecis s't concis ideile pen-tru care am luptat fara sovaire de la razboi incoace. In incadrarea de ordin prin-cipial din prima parte a Mesajului \fad influenta precumpanitoare a Suveranuluisi ma bucur. Ma bucur fiindca multumita unei asemenea inalte indrumari jau sepoate sa nu ajungem (fie si in zigzaguri) acolo unde trebuie sa ajungem. Intru-cat priveste aplicarea principiilor, solutiile Guvernului enumerate in Mesaj nupot fi socotite ca satisfilcatoare fiindca nu sunt suficiente. Desigur ca retetele Gu-

si

altii,

Iata-1:

-

www.dacoromanica.ro


vernului Mironescu si ale special istilor sili1 nu sunt de aruncat la cos si eu unulnu le voi combate. Fa Id de boala de care suferim, ele formeazd insd numai un tra-tament paliativ. Intr-adevdr enumerarea legilor proiectate si a mäsurilor finan-ciare si economice de pus in actiune nu constituie nici mdcar schita unui pro-gram de curd radicald.

Socotiti cd prin prezenta sa in Parlament. opozitia ar putea determinaniodificarea legiferdrilor proiectate in sensul unei indrumdri spre ra-dicale?

Nu. Sunt foarte multumit de reintrarea opozitiei in Parlament2, din mo-tive de ordin constitutional si etic-politic. S-a Acut prin aceastd reintrare un pasinainte pe calea destinderii in relatiile dintre partide. Dar din punctul de vederecare vd preocupd, prezenta opozitiei in Parlament va fi efect. Mai intdi fi-indca niciodata (si poate din fericire) un Parlament rominesc nu a modificat inpartile ei esentiale o lege adusd de Guvern. Al doilea fiindcd nici partidele dinopozitie n-au o idee clard despre solutiile cerute pentru o curd radical& 0 ase-menea curd radicald cere pentru a putea Ii realizatá un ritm nou in viata noastrdpolitica si sociald. Vechiul nostru organism de Stat trebuie nu numai imbrdcatin toale noi, dar i toate obiceiurile noastre trebuie primenite. Trebuie sd inlatu-ram odatà pentru totdeauna, atdt in domeniul concretului cat si in al abstractu-lui, figuratia de carton a unui trecut romantic ce nu se mai potriveste cu spiritul vre-murilor actuale. Ideologiile nu mai pot fi astazi izvor de energie; ele trebuiesc là-sate deocamdatà la o parte. Exigentele realitAtii trebuie sd ne preocupe singure.

Sarcina omului politic este de a annoniza aceste exigente imperative cu mi-nimul necesar avdnturilor disciplinate ale sufletului omenesc, nth de care viatan-ar mai face nici cinci bani. Combaterea risipei, economiile bugetare (mai aleseand nu au in vedere materialul), rationalizarea culturilor, ingràdirea fiscali-tatii, sporirea creditelor, scaderea dobdnzilor sunt mdsuri foarte bune, dar maimult pe hârtie. Recunosc ca ele sunt singure compatibile cu ritmul actual al vie-tii noastre politice i sociale.

Numai un ritm nou de viatà ar permite subordonarea complectà a dreptu-rilor individuale indatoririlor colective, coordonarea i rationalizarea productieiin vederea rezultatelor comune si a luptei in concurenta international& utiliza-rea fiecdrei unitati de produche in vederea maximului de randament specificutil, in fine incadrarea efortului national in dinamica internationald. Numai pebaza autoritatii nestirbitd a unui nou ritm politic si social se poate concepe si re-aliza normalizarea stdrilor noastre materiale.

Int-un asemenea ritm, in care toatä lumea ar munci fiindcd ar gdsi de lu-cm, politicianul steril si prost, bazat pe vorbe goale, pe fdgdduieli si pe minciuninu ar mai avea nici o inrdurire asupra mersului evenimentelor. Dar sd ne oprimaici, cáci ne-am indepdrtat prea mult de la chestiunea d-tale.

Cum credeti cii s-ar putea imprima vietii noastre ritmul cel nou?Printr-o mai adfincd intelegere a datoriilor fiecdruia si prin trezirea sim-

tului de rdspundere. Prea s-a crezut cd a face politicr este o meserie, pentrucare oricine se crede pregatit si care nu comportd nici rdspundere, nici darea

Madgearu si Manoilescu.2 Partidul Liberal pdfasise Parlamentul, inca sub Regenta.

solutiile

fart

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 121

vreunei socoteli. Rezultatul acestei conceptii daca se poate numi astfel Iivedem i II deplangem astazi cu

cum se produce reactiunea?Printr-o disciplina morala i fizica pe care intreaga natiune trebuie

irnpuna in toate dorneniile. Printr-o regenerare voita si consimtita de toti, a c5-rei pildà o avem in elanul atat de hotardt si de generos al Regelui Carol al II-lea,in care eu personal \did chezasia unui viitor mai bun si a realizarii menirii noas-tre ca popor. Toti oamenii de bine, strans uniti in jurul Tronului, muncind dezin-teresat pentru binele acestei tari, vor da Suveranului acel prestigiu si acea au-toritate fail de care ritmul nou va rfunfine literd moarta. Pentru aceasta, Regeletrebuie pus in situatia de a lucra mai departe cu ravna pe care o dovedeste intoate imprejurarile.

Ce intelegeti prin aceasta?Punerea in aplicare a unui asernenea plan de reinnoire politica nu este lu-

cru usor. Cine va incerca se va izbi de mari dificultati, chici duhurile raului suntnumeroase. Interese particulare pot fi jignite si sunt atatia oameni care se ames-ted si unde nu le fierbe oala. Omul care se va inhama la o atat de covarsitoareopera, fie el si Rege mai ales daca este Rege trebuie sa fie scutit de altepreocupari i inainte de toate, de hartuielile de ordin secundar fata de intereseleesentiale si permanente ale tarii.

Vorbiti de necesitatea de a scuti. in aceste vremuri de grave initiative,pe M. S. Regele de alte preocupdri". Faceti aluzie la Statutul de Familie alMajestcitii Sale?

Da si nu'. Dar fiindca imi vprbiti de aceasta chestiune, nu ma sfiesc sàva spun parerea mea. Regele Carol al II-lea, la suirea sa pe Tron a gasit urma-toarea stare legalà: divortul pronuntat intre A.S.R. Principesa Elena si Majes-tatea Sa, iar pe A.S.R. Principesa Elena cu titlul de Principesa Mama a Moste-nitorului Tronului. Divortul n-a fost cerut de Principele Carol, ci pronuntat im-potriva lui si a avut ca urmare o ingreunare morala a situatiei Principelut in le-gaturile lui cu copilul s5u. Totusi M.S. Regele, la inapoiere, a acordat Principe-sei Elena dreptul sa poarte titlul de Majestate.

Aceste stari legale nimeni nu se gandeste si le atinga. Ele consfintesc ostare de lucruri create in absenta Suveranului din tali, ale carei consecinte fi-resti M. Sa le trage astazi, caci la inapoierea sa a gasit aceste dispozith ne-schimbate2:

Cercurile care at- incerca sa sugereze modificarea acestor raporturi legale,nu-si dau oare seama de enorma indelicatete ce ar savarsi ca sa nu zic maimult? Ele n-ar obtine alt rezultat deck si tulbure linistea Familiei Regale, in-tretinand o agitatie in folosul nimanui si in dauna tuturor.

Un divort poate fi un eveniment regretabil, dar nu este un lucru ilicit, cacialtfel nu ar fi consfmtit prin lege'. Acest divort este si ramane definitiv, iar ra-porturile personale create de pe urma lui. nu privesc cleat partile interesate.

I Partea aceasta a interviului a fost publicatd de Universul, pand la ultima intrebare,cu caractere groase.

2 Acest alineat ca i cel urrnätor au lost scrise in intregime de mina Regelui.3 Aceste cateva randuri au fost publicate de Universul (fard sa i se ceara) cu litere ma-

juscule.

sä si-o

tolii.

www.dacoromanica.ro


N5zuinta legitim5 a Orli este s5 fie condusa de un Rege intelept in mijlocul Di-nastiei iubite si respectate, in care fiecare membru sa-si aibil locul sau in con-formitate cu legea si cu actele incheiate i liber consimtite. Toni valva care seface in jurul raporturilor dintre M.S. Regele i fosta lui sotie, face räu tarii si bi-ne nimanui.

Avefi intenfia sd luati o parte foarte activd Ia dezbaterile Parlamentului?Nu. Prin scris si prin grai mi-am spus cuvintul asupra mai tuturor pro-

blemelor la ordinea zilei. Socotesc Ca acum a trecut vremea discutiilor. Lumeaasteapta acte i fapte. Le Wept si eu.

Cu aceste cuvinte, incheie Universul, dl. C. Argetoianu a sfarsit convorbi-rea ce a binevoit a ne acorda.

Am binevoit, e intr-adev5r cea mai nimerità formula. Caci nici numi-a trecut prin minte sá dau un asemenea interviu: mi-a fost cerut, maimult, a fost redactat punct cu punct in colaborare cu Majestatea Sa!

E locul aici in amintirile mele s6 dau lámuriri complecte asupra a-cestui incident istoric care a pus punct unor stráduinti generoase darinutile, l5muriri care n-au ajuns niciodat5 in vileag, asa Inc& tot ponosulunui gest in aparenta inelegant a limas in sarcina mea.

In acest nenorocit litigiu trebuia pornit de la faptul ca Regele eraferm hotäral sA famâng pe terenul legal al divortului, divort pe care dealtminteri nici Principesa Elena nu dorea vadà anulat. Lumea insdvrea imp5carea Suveranilor, si Regele nu indraznea s5 spunA cu-vantul hotàrâtor de team5 sa nu indispunä prea mult opinia public6 im-potriva sa. Dorinta lui ar fi fost ca acest cuvânt sä fie spus de PrincipesaElena si dAnsul sa" i se supunä; de aici toate sfortárile pentru a sili pe Prin-cipes6 s5 piece en claquant les pones". Principesa ins6 la rândul ei eraferm hotArdtä s5 lase initiativa in materie fostului ei sot, ca sà poat5 ast-fel pe de o parte sa-i pun5 conditii, iar pe de alta sa" nu piard5 reala popu-laritate de care se bucura in calitatea ei de victim5. Neputdnd ajunge lanimic cu Elena, Regele s-a gandit la o cale piezis5: s5 ins5rcineze pe unal treilea sä facd gestul pe care nici unul din fostii soli nu voia, din moti-ve de oportunitate sà-1 fad. Un om politic cu autoritate, cunoscut ca unintim al gandurilor regale, s5 spuna lucrurilor pe sleau i sa pun5 punc-tele pe i.

Pentru aceasta ingratA misiune Regele rn-a ales pe mine. Daca in-tamplátor n-as fi fost in curent cu negocierile dintre Carol si Elena, dacän-as fi stiut ea' un modus vivendi dand satisfactie ambelor parti era a-proape gasit, dacä a fi crezut cci era cea mai micci midejde de impacareintre fovii sofi cu tot devotamentul meu din acele vremuri pentm Re-ge, cu toatä increderea pe care o aveam inc6 in el, as fi refuzat scurtpropunerea. Dar eu stiam ce stiam, si am socotit c5 era bine ca intreagaagitatie intretinut5 in juml divortului regal &à fie curmatà. Si am prirnitsa fac gestul ce mi.se cerea. Mi s-a trimis un text bátut la masinA care

sa-1tag,

www.dacoromanica.ro

AIEMOR11,1930-1931 123

era inadmisibil, fie si nutnai fiindca se ocupa exclusiv de raporturile in-tre Rege si principesä. Am cerut voie sa redactez eu un text in care pro-cesul dintre Ina ltii Soli, sfi fie adus pe calea incidentala, dar cu toata ex-tinderea doritä. Propunerea mea a fost primita, dar cu conditia unei a-probari a textului inainte de publicare.

Astfel am ajuns la redactarea pe care am reprodus-o mai sus. Tex-tul a facut naveta de 4-5 ofi intre Palat si mine, si pentru a nu se da debanuit nu m-am dus eu cu el: dupa dorinta Regelui, Aristide Blank a fa-cut pe comisionarul. Prima parte a interviului, partea politica a fost pri-mita aproape fara modificare de Rege, care da astfel un gir nou progra-mului meu. Daca n-ar fi fost deck ark, i merita sa iau in spinare tot po-nosul pe care 1-am luat. Partea cu Statutul Familiei Regale" a suferit in-sa numeroase corecturi.

Primul alineat al acestei parti fusese redactat de mine in termeniiurmatori: Regele Carol al II-lea la suirea sa pe Tron a gasit urtnatoareastare legala: divortul pronuntat intre A.S.R. i Majestatea Sa, iar peA.S.R. Principesa Elena cu titlul de Principesa Mama a MostenitoruluiTronului, Inconjuratd de respectul tuturor. In semn de recunogingi ainaltelor sale merite ca mama-, M.S. Regele a acordat Principesei Elenadreptul sa poarte titlul de Majestate". Regele a sters partile subliniate du-pa cum a sters intr-un alineat urtnator cuvintele atat de iubità i respec-tata de poporul nostru" care insoteau numele Principesei.

La randul meu n-am primit afirmari jignitoare ca acestea: Acestdivort a fost consecinta cererii Suveranului pe atunci Principe Mosteni-tor de a fi urmat de sotia sa in exilul pe care si 1-a impus din motive asu-pra carora se va face desigur odata lumina." Sis allele. Pfistrez in arhivamea manuscrisele corectate de Maria Regelui. In sfarsit am cazut de a-cord asupra textului de publicat, in care dupa cum am notat mai sus, do-ua alineate sunt complect scrise de mana Suveranului.

Dui:4 cum n-am avut initiativa interviului, n-am avut nici faspun-derea alegerii ziarului in care a fost publicat. Aristide Blank mi-a adustextul definitiv i mi-a adaugat: Acum ii publicam in Universul". N-amputut sa-mi ascund mirarea i i-am raspuns: Orick de lichea ar fi Ste-lian Popescu, e inscris in Partidul Liberal si nu va publica nimic fara vo-ia lui Vintila, care nu i-o va da niciodata!" E mai lichea deck ilcrezi. I-am inchiriat un etaj din imobilul Universului, pentru Discom, cu1 milion pe an plätindu-i cinci ani inainte.Face tot ce vreau. N-ai grija,e treaba mea, lasa-ma sa aranjez lucrurile si-ti voi telefona rezultatul."Dupa doua ore mi-a telefonat ca Stelian asteapta interviul. M-am dus laUniversul §i am petrecut acolo cateva minute savuroase. Aristide nudestainuise Popescului colaborarea Regelui, se multumise sa-i spuna caSus" interviul era cunoscut §i aprobar. Licheaua voia sa se puna binecu Palatul, dar se temea si de Vintila Popestele se zbatea ca pestele in

www.dacoromanica.ro


tigaie. In fine, f5r5 mare entuziasm, cerindu-mi sa mai modific catevacuvinte fait importantà (pentru mine) a primit interviul i I-a publi-cat cará s5 previe pe nimeni de la liberali.

A doua zi dimineata, foc si pfirjol! Nu se vorbea de nimic mai pu-tin cleat de cliderea Guvernului. Mironescu citind Universul ramasesetable; nici el nici vreunul din ministri nu fusese pus in curent cu lovi-tura" Regelui, si erau toti furiosi. Erau prea in curent cu dorintele si cuintentiile Regelui ca sd nu recunoasch marca" lui in fiecare frazá dinpartea final5 a interviului meu. Fara' sa mearg5p5n5 a crede Ca senzatio-nalele declaratii erau redactate de insási Majestatea Sa, membrii Guyer-nului vedeau, nu f5r5 oarecare dreptate, increderea Suveranului fat5 demine caci interviul dovedea din partea mea cel putin intimitate cugandurile Regale, deci incredere un semn de neincredere pentru ei,consilieri ai Tronului, làsati la o parte intr-o chestiune at5t de importan-t5 pentru viitorul Dinastiei. Madgearu mai ales, o pornise cu trdmbitamare. DupA cAteva consf5tuiri intre ministri i capeteniile partidului,Mironescu fu expediat la Palat cu demisia Cabinetului. Bineinteles c5Regele nu putea 15sa Guvernul s5 piece pe o asemenea chestiune; Miro-nescu pe de altd parte nu avea nici o pond s5 se duc5. Dupà mai multepertractari un comunicat caraghios vazu lumina tiparului, comunicatprin care, in rezumat, se aducea la cunostinta publicd de interviul meuca nu zdruncinase increderea Regelui in Guvernul sail!

Odat5 cu comunicatul Guvernului a aparut i un fel de " comuni-cat liberal in Universul. Popestele, luat in scurt de Vintila Brátianu se ri-dica si el impotriva interviului publicat Ord nici o re.-...ervd in coloanelepropriului ski ziar cu douà zile mai inainte, si dup5 ce ma califica ominteligent, causeur de maim intdia, diplomat de scoal5 veche si mestersforar" ma aseza in marginea (?) Partidului Liberal" si ma facea cu ouási cu otet. Intr-o proza de pusc5rias, Popestele se da, pe de departe, i la Re-ge (o amabila atentie pentru Vintila) i incheia prin aceastd perla literar5:

Ritrn nou da, dar dac5 ritmul nou incepe cu t5mb615u, asa cum s-adesprins numai din publicarea interviului d-lui C. Argetoianu, atunci nelipsim de el, caci dacd este rim ast5zi, va fi mai rau fard r5u, maine."

Tamb615u1" il Meuse presa, nemultumirea Guvernului care sim-tise un deget pus pe sldbiciunea lui si oficinele acrite ale Partidului Libe-ral. Lupta escrocilor Honigman (Albert si Fagure) in solda lui Mirones-cu si ziarele liberale sau liberaloide ma injurau care mai de care. Presaindependentà, ce e drept, dezorientat5 si ea intrucãtva, se ocupa mai multde declaratiile mele programatice i toata lumea la un loc vedea in minepivotul Guvernului urmiitor. bide irae. Fiecare ma judeca nefavorabilsau favorabil dup5 deceptiile lui nemistuite sau dupà nddejdi care ince-peau s.5 se contureze.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930-1931 125

Cea mai comica atitudine a avut-o insa Partidul Liberal. Comich, fi-indca umbldnd cu limba scoas5 dupa o apropiere cu Regele s-a napustitasupra mea sub cuvant ca prin interviul meu jignisem C'oroana! NaeIonescu a scris cu acest prilej o serie de admirabile articole in Cuwintul,articole care pecetluiesc pentru istoricul de maine fat5rnicia si prostiaconducatorilor liberali. A trebuit toatd rlipdceala" de Sus, in anii 111711a-tori pentru ca Partidul Liberal sd se mai ridice de unde cd=use.

Oricum, de data asta, cupa se umpluse pentru Vintil5 Brätianu. in-tr-o serie de consfatuiri urmate de o sedint5 a Sfatului parlamentar, dealta a Delegatiei Permanente si de o ultima a Comitetului Central s-a ho-tardt in fine excluderea mea. Dupà cdte am aflat, lucrurile n-au mers asade usor. Aveam prieteni in partid care ma vedeau plecand cu parere der5u; multi aprobau aproape fara restrictie programul meu, mai alesprintre cei tineri. Oamenii practici, chiar cei care nu-mi erau prieteni, ve-deau in plecarea mea o indepartare de Palat i prin urmait de posibili-tatile unei mult dorite aduceri la putere. E probabil ca, fara codita lui Du-ca, nici de data aceasta nu s-ar fi ajuns la o màsura categorica. Dar dinfericire pentru mine, Duca veghea. Manolescu-Strunga mi-a dat textulscrisorii pe care in numele unui grup de tineri a adresat-o lui Vintila,inaintea sedintei Comitetului Central. 0 reproduc aici:

Stirnate Domnule Brdtianu,Atat eu cat si alti prieteni am aflat cu surprindere cà intr-o consfatuire tinu-

ta la dvs. si in Sfatul parlamentar s-ar fi hotarat excluderea d-lui C. Argetoianu.Socot de a mea datorie sä và declar Ca consideram aceasta actiune cu to-

tul nepotrivita i cà in orice caz ar fi o mare greseald dacd s-ar proceda in con-sec inta.

S-au tolerat la noi oameni, fapte si greseli care au compromis gray presti-giul partidului si nu s-au sanctionat, de ce oare sa se sanctioneze expunerea u-nor pareri personale in contrazicere cu programul sau cu interesele partidului?

Imi permit &á vá aduc aceasta la cunostinta si sa va rog sa tineti seama demarile greutati prin care trece azi partidul si in care situatie este de dorit si nuse provoace inutil noi complicatii.

Totdeodata va rog sa stabiliti definitiva alcatuire a Comitetului Central sialegerea Delegatiei permanente pentru ca organele legale ale partidului sa deci-cid in eventualitatea cà o asemenea chestiune s-ar pune in discutie.

Cu cea mai deosebita consideratie etc.

Aducdndu-mi acest text, bietul Manolescu-Strunga, pornit pe lup-t5, manca foc. Nefiind in curent cu intentiile mele si crezand ca eu m5voi duce sa ma apar i sä lupt in Comitetul Central, ma asigura ca tot ti-neretul va fi alaturi de mine. Am surds, fata de naivitatea unui om carenumai naiv nu putea fi socotit, i 1-am adus sà inte1eag5, cu greu, ca sunthotardt sa nu ma opun intru nimic hotardrilor partidului. Manolescu-Strunga a plecat de la mine mai putin aprins, dar cu toat5 lipsa oricareiopuneri din parte-mi, eliminarea mea din partid a intampinat rezistente

www.dacoromanica.ro


destul de mafi, cAci in loc sA mA excluda, Comitetul Central in sedintalui din 10 decembrie s-a mArginit sA constate cd nt-am pus singur in afa-rd de organizatia Partiduhti National Liberal.

Iatg intr-adevAr, dupg Viitorul, pasajul care mg privea in expunerealui Vintilä BrAtianu in fata Comitetului:

... Profit de prezenta intrunire a Comitetului nostru Executiv, pentm a-iaduce la cunostintà si a supune aprobárii lui propunerea Comitetului parlarnen-tarilor, care examinAnd atitudinea d-lui Argetoianu membm al grupului parla-mentar, in unanimitate II considerA ca prin actele si declaratiile sale s-a eliminatsingur din partidul nostru.

Prin urmare, pe baza acestui proces-verbal, Comitetul Central va binevoia cerceta atitudinea d-lui Argetoianu si apoi, dacA va gAsi cu cale, sà constate cádomnia sa nu mai face parte din organizatia Partidului National Liberal.

S-a luat apoi in discutie hotArdrea Sfatului parlamentar si Comitetul aconfirmat propunerea facutd de Sfatul parlamentar, constatand (7) cd dl. C.Argetoianu s-a pus singur in afard de organizatia Partidului National Liberal.

astfel ne-am scApat, cu maximul de elegantA posibilg, PartidulLiberal de mine si eu de Partidul Liberal. Personal, am limas in terme-nii cei mai buni cu toti membrii partidului. Duca, amicul meu Duca infine usurat de prezenta mea in partid, a venit a doua zi dimineata la mi-ne sA-mi spung tot regretul sAu" pentru despartirea noastrA pe care, aadAugat el, am cAutat-o (eu) cu lumgnarea. Era unul din rarele adevaruripe care le-a spus in viata lui. TAtgrescu a venit si el sA-mi spuie, dupg.cfitva timp, cg m5 bucur de multe simpatii in partid, rAmase intacte. Aumai venit i alii. I-am asigurat pe toti dupA cum si era eft' pArAseampartidul farg nici un resentiment i cA intelegeam sä mentin cu membriilui cele mai cordiale raporturi.

Dup5 cgteva saptamani am avut prilejul sA dovedesc sinceritateaacestor sentimente. La moarte lui VintilA BrAtianu, am luat cuvgntul inSenat si in cfiteva vorbe calde am pus in luming marile calitAti ale de-functului cgci avea si mari calitAti provocdnd o adevAratA emotiein rdndurile prietenilor lui.

Si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIJL AL VIII-LEA

Politica Propun Regelui pe Titulescu in fruntea Gu-vemului nostru" Regele refula Dupà sárbAtori, Gu-vemul Mironescu, in loc s5-§i dea demisia, incepe ne-gocierile unui mare imprumut Supärarea lui Titules-cu MA inteleg definitv cu el prin Aristide BlankPortretul lui Mironescu Nae Ionescu imi explica ge-nialitatea" Regelui care las5 pe Mironescu sali frail-ga gfitul cu negocierile de la Paris... Audientà la Prin-tul Nicolae pe care-I gilsesc foarte pornit impotriva luifrate-sAu Chéradame §i intangibilitatea TratatelorStoenescu imi face portretul.

- 0Interviul meu, cu toata larrna facut5 in jurul lui, venind dup5 publica-

rea memoriului din august, catre Rege, a avut drept efect s5 popularizezesi mai mult ideile mele politice. S5pfamani de-a randul ziarele au fostpline numai de ritmul nou, de reformele radicale si de lichidarea datorii-lor preconizate de mine fie ca ma atacau, fie cà ma sustineau. Mai a-les dup5 despartirea mea de Partidul Liberal, ideea unui Guvern in afarade partide si-a facut din ce in ce mai mult drumul. Daca Regele n-ar fi a-vut in cele sase luni care au urmat, ezitarile pe care le-a avut si n-ar fi sa-botat programul meu asa cum 1-a sabotat, Romania s-ar fi putut indrumala sfarsitul anului 1930 pe o cale politica sanatoasa. Din nefericire Rege-le Carol al II-lea, cu toate insusirile lui, n-a fost omul realiz5rilor, asa cumil crezusem noi, si dezamagirea tuturor a fost mare. Rareori o populari-tate, intemeiatá pe nädejdiile unui popor intreg, s-a prabusit atat de iute.

Plictiselile laturalnice ca descurcarea mea din mrejele Partidului Li-beral sau polemicile din jurul faimosului interviu nu rn-au facut sa pierdfirul pregatirii Guvemului de autoritate pe care-1 urmaream. Pang in no-iembrie n-am vorbit cu Regele, de cate ori 1-am vazut decal de pro-gram". Am evitat sä discut cu dansul partea personala" a problemei fi-indca am socotit a era treaba lui, ca arbitm, sa constituie cea mai bunaechipi de lucru odata programul admis. $i mai era si o chestiune de de-cent5, cáci nu puteam vorbi de mine desi eram convins &á eram cel maiindicat s5 duc la bun sfarsit un program pe care-1 concepusem si sa aplicmetode de guvernamant pe care le definisem.

Constatand insa &I Regele, cu toate manifestarile lui de increderefail de mine, nu da din urechi m-am hotárat sa-i pun chestiunea Gu-

www.dacoromanica.ro


vernului, adicO a compunerii lui. Si fiindca in programul admis econo-micul prima politicului, §i fiindca in acest economic colaborarea cu capi-talul strain, prin Geneva, era partea esentialä, am declarat intr-o buna. ziRegelui ca firma viitorului Guvern, adica persoana preedintelui Con-siliului trebuia sä fie bine cunoscuta §i bine vazuta peste granita. Am a-daugat ca astfel stand lucrurile, nu era de ales intre mai multe persoane

ca una singura se impunea: Titulescu. Regele s-a strambat, §i mi-a re-plicat hotOrat: Nu se poate. Primul ministru trebuie sa fie un om de au-toritate. Titalescu se pane in genunchi in fata oricdrui ga:etar ce 1-ar a-meninta cu trei reinduri nepliicute." Nu rn-am dat batut i am explicatRegelui Ca Titulescu putea fi intarit in chestiunile interne §i ca eram gatasa-i dau tot concursul in aceasta privinta. Dar firma" Titulescu imi 'A-rea indispensabila pentru realizarea programului de investitii fara de ca-re tot programul nostru s-ar fi prabuO. Reamintesc aici Ca criza bancar5americana din 1929 nu se repercutase Inca in Europa cleat tocmai prin-tr-o repatriere a capitalurilor plasate in Statele Unite, creand astfel in-semnate disponibilitati la Paris i la Londra. Regele nu s-a lasat convins

chestiunea a ramas deschisa. Dupá cum se va vedea din paginile ur-matoare, mi-au trebuit trei luni ca sa ca§tig partida. Ceea ce n-a impiedi-cat pe Titulescu indata ce s-a vazut stapan pe situatie sà-mi trag5 chiulul

sau cel putin sa incerce cu o eleganta morala care i-a pecetluit ne-mernicia. Nu e vorba, i-am platit eu polita inainte de scadenta prevazutade el, dei socoteala finala dintre noi a trebuit s-o las in voia Domnului.

La inceputul lui 1931, eram insä departe s5 fi masurat lichelismullui Titulescu i relatiile noastre erau excelente. Cu prilejul scurtei lui vi-zite la Sinaia, in august, putusem constata o perfecta identitate de vederiatat pe terenul economic cat 5,i pe cel financiar i politic. Cu privire laGuvernul ce se pregatea, evitasem orice convorbire cu el. Aveam dejaatunci intentia s5 sugestionez Regelui prqedintia lui; §tiam bine ea' Titu-lescu o va primi c5ci alerga dupd ea.

Dupd ce-i pusesem inainte numele in conversatiile mele cu Regele,am socotit ca venise momentul s5 insist mai mult asupra constituirii no-ului Guvern. Ministeml Mironescu isi indeplinise misiunea. Nae Iones-cu, care dupd cum s-a dovedit mai tarziu a fost un mare naiv in relatiiresale cu Regele i care de cele mai multe ori a luat dui:4 vorba francezilordes vessies pour des lantemes", imi explicase cà Ministerul Mironescufusese inventat ca s5 facà tdieturile necesare in bugetul Orli, amenintatde pe atunci cu mari deficite. Comprimarea bugetului find fortarnente oopera impopulara, era bine zicea Nae sa fie lasata in seama unuiGuvern de partid §i sa nu fie pusa de la inceput in sarcina primului Gu-vern ce urma &à fie numai al Regelui". Rationamentul lui Nae se tineain picioare, numai ca dansul se iwla in socotelile sale. Nu rationamen-tul sal convinsese pe Rege sá cheme pe Mironescu, ci laOtatea 1.50 de o

si

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 129

raspundere de luat i multumirea veleitarului de a fi amanat o hotararepe care nu indraznea sa o ia. Toate acestea le-am vazut limpede mult maitarziu, retrospectiv, dup5 ce printr-o bogata experienta am ajuns sa cu-nosc rnai bine caracterul Regelui Carol. La sfarsitul lui 1930 insa, in-crederea mea intr-insul era inc5 in picioare asa incat naivitate si dinpartea mea crezusem in misiunea limitata incredintat5 CabinetuluiMironescu. Cu atilt mai mult ca insusi Regele spusese cui vrea s5 aud5ca Guvernul din octombrie avea caracter de proxizorat.

Dupa toate socotelile, schimbarea de Guvern trebuia sa se fac5 du-pa sarbatorile Cráciunului si Anului Nou. Spre marea mea mirare am a-flat la inceputul lui ianuarie ca Mironescu pleca in strainatate sa con-tracteze un mare imprumut. Nu mai pricepeam nimic. Egeria Nae venirepede sa-mi explice ca autorizand pe Mironescu sa inceapa tratative deimprumut, genialitatea Regelui se manifesta o data mai mult. Schim-barea regimului se amana intr-adevAr pentru catva timp nu multdar se putea astfel face o dovad5 mai vadita despre incapacitatea Guyer-nelor de partid, caci era sigur ca Mironescu nu putea izbuti s5 incheienici un imprurnut, sau daca ar obtine unul, ii va obtine in conditii atat derele incat Regele nu-1 va aproba, iar Guvernul va pleca in plin faliment.Era si greu, ad:alga Nae Ionescu, s5 se trimitil la plimbare un Guvern du-pa ce izbutise sa puna la cale un buget echilibrat cu sacrificiul populari,tatii (?) unui intreg partid.

Neavand incotro am primit si de ast5 data explicatiile lui nenea Naesi rn-am hotarat sa utilizez ragazul ce mi se impunea pentru a pune lapunct o intelegere concreta cu Titulescu. Ministrul nostru la Londra seafla la St. Moritz unde Ikea pe supgratul. Aflase si el prin zvonul publicdespre proiectul de imprumut, dar nu primise nici o larnurire oficiala pecalea Ministerului de Externe, sau particularà pe cale de scrisoare de laMironescu, pe care-1 considera ca obligatul lui, cu toate marimile la careajunsese, caci dänsul It facuse ministru de externe in 1928. Titulescu eracu atat mai suparat cu cat un nou imprumut incheiat la Paris strica toaterosturile lui la Geneva, unde pusese jaloane serioase in urma convorbi-rilor noastre de la Sinaia si a autorizatiei pe care i-o dedese Regele. Tre-buie sa insemnez aici cä Mironescu a f5cut totusi o incercare sa impacesi pe Titulescu. Oprindu-se la Berna unde avea de consultat un specialistpentru una din nenumaratele sale boli, a telegrafiat la St. Moritz rugandpe Titulescu s5 se coboare pana in capitala Confederatiei. Furios, deatata indraznealà, Titulescu i-a raspuns ea' nu poate pArasi St. Moritzul

ca daca dl. Mironescu are ceva sa-i spuna sa binevoiasca sa se derail-jeze el. Mironescu, care se urcase si el, ca scroafa in copac, n-a dat bine-inteles nici o urmare invitatiei subalternului" s5u, si de la Berna a ple-cat la Paris,. dui:4 o scurta oprire, pare-mi-se, la Geneva.

si

www.dacoromanica.ro


Atitudinea lui Mironescu a contribuit mult &á determine pe Titules-cu la o actiune politica internk MO de care se aratase parfa aici mai multrecalcitrant. Neputfindu-ma deplasa eu insumi, am expediat la St. Mo-ritz pe Aristide Blank cu care ma aflam pe acele vremuri ca si Titulescu,in bune relatii §i care, ca fervent partizan al programului meu economic,contribuise mult la adoptarea amanuntelor lui de catre Rege. Aristide a-vea insarcinarea sa ofere din partea mea lui Titulescu presedintia viitoru-lui Guvern. Ii ceream sa primeasca sau sa refuze, dar categoric, propu-nerea ram5nand in sarcina mea sa obtin eventual de la Rege schim-barea de Guvern si insárcinarea lui cu formarea noului Cabinet. Minis-terul urma sa fie constituit din persoane in afara de partide, cu sau fail'Parlament, dupà cum ne vom intelege ulterior intre noi si arnAndoi cuRegele. Aristide Blank si-a indeplinit misiunea cu deplin succes. Pe lajumatatea lui ianuarie am primit o telegrama de la el inform5ndu-ma caacordul era deplin. In tot ce facea Aristide era si o nota comica: nevoindprobabil sa se stie cà conspira cu mine, telegrama lui era semnata Vota-ris . Mi-a trebuit o zi intreaga ca sa ghicesc ca acest nume bizar era corn-pus din primele silabe din cuvintele Vota si Aristide, cele douà numenu indraznesc sa zic de botez ale perechii Blank.

Inteles cu Titulescu pe program Inca de la Sinaia si .pe formareaGuvernului la St. Moritz cel putin in principiu am mobilizat toatemijloacele de care dispuneamsentru a impune Regelui formula Titules-cu, pe care n-o primise Inca. In acest rastirnp negocierile pentru impru-mut au fost incepute de Mironescu la Paris, sub auspicii favorabile si Mi-hai Popovici, ministrul de finante, a fost chemat de la Bucuresti. Impru-mutul de dezvoltare", caci a§a i s-a zis, realizat in primavara anului1931 e tot ce ne-a limas de pe urma Guvernului din 10 octombrie; voireveni asupra lui, pentru moment fie-mi ingaduite cfiteva cuvinte asupradistinsului om de Stat Ghita Mironescu intrat in istorie fail vina lui.

Dupà cum Pronia cereasca a facut pamäntul din nimic, prostia o-meneasca a creat pe Mironescu tot din nimic. Tip desavdrsit al medio-critatii, G.G. Mironescu a intrupat o viata intreaga banalitatea in toatedirectiile. Ca scolarii care alearga dupà media de trecere", a alergat siel dupã ea si a obtinut-o la toate examenele la care soarta 1-a supus. Nicimai prost nici mai inteligent ca orice om de duzink nici mai fau nicimai bine imbracat ca orice burghez cu instalatie de baie in cask mo§Ghitä se infati§a cu o mutra rotunda si muta, inviorata prin taietura unormustati albite de timpuriu §i asezate peste un suris bleg. Cu ochii luistirisi de peste fiert si cu o chelie care, in loc de cap descoperea un ge-nunche Mironescu nu agatase in viata lui atentia nimanui, in cercu-rile prin care trecuse ca o umbra anonima si nebagata in seam& Raisestudii de drept, nici mai bune, nici mai slabe deck atatia altii. Ca atAtiaaltii urmarise situatii de maim a doua §i le dobandise din mila pentru

.-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 131

straduintele lui. Pe timpul razboiului fugise la Paris, unde iarasi ca atatiaaltii, Ii tiparise pe frant,uzeste 2-3 volume subtiri in care compilase datestatistice, geografice si etnografice asupra tinuturilor romanesti. Dupafazboi, prin anii 1920 si 1921 se plimba la Bucuresti cu albele cârtuliiincadrate de un chenar tricolor la subtioara, oferindu-le celor de la carecerea ceva. M-a imbogatit cu ele in 4 sau 5 randuri. Cand cerea, era po-liticos, incolo nu supara pe nimeni i fiindca era un om cumsecade, ob-tinea mai totdeauna ceva din ce dorea. Filipescan fka vaza inainte de1916, se inscrisese in Partidul Poporului in 1918 din antipatie pentruTake lonescu, i fusese ales senator in 1920 sub Guvernul Averescu. Bie-tul om urmarea doua visuri: sà ajunga profesor universitar i vicepre-sedinte intr-una din Adundrile Legislative. A inceput cu primul obiectivsi se transformase in acest scop intr-un stalp al anticamerei mele, la Mi-nisterul de Interne. Am povestit la locul cuvenit amestecul meu innumirile de la Instructia Publicg in 1920 si ma marginesc sg reamintescaici cä nici cu numirea lui Mironescu n-a fost mai usor. In fine 1-amscos de urechi, i 1-am asezat pe catedra. Abia numit, s-a aruncat numai-dec.& pe al doilea obiectiv si nu mi-a mai dat pace pang nu 1-am alesvicepresedinte la Senat impotriva tuturor. Iowa' lumea 11 gasea stersprost. Dar multumità reputatiei sale de prost cumsecade, Mironescu aajuns un om fericit: sot dotal manuitor de milioane in firma Bragadiru,bon-bon" cu vazg, profesor universitar i vicepresedinte de Senat, Iiatinsese toate telurile i Ii mistuia in beatitudine norocul. Cgderea Mi-nisterului Averescu impingand pe Takeionescu la Guvem a facut dinMironescu, la repezeala, un om de Stat. In goana dupà ministrii din ma-joritätile averescane, Take a prins cu arcanul i pe Mironescu. Filipes-canul din preajma razboiului s-a facut peste noapte takist. Ministru de olung, luat apoi nasul la purtare i s-a dovedit pretentios si ambitios.Fuzionat ca takist cu Partidul National i intrat in slujba lui Maniu, apus la bataie cateva din milioanele lui Bragadiru in serviciul partidului.Era cat pe aici sä fie chiar pus sub interdictie de familie. Multumitä mi-lioanelor cheltuite, Maniu 1-a sustinut in contra tuturor, pentru un porto-foliu, in noiembrie 1928. Ar fi ramas totusi de caruta farg fantezia luiTitulescu care 1:a ridicat, dupa cum am povestit-o, ca loctiitor al lui laMinisterul de Externe. Prestanta lui vestimentarâ intre orbi chiorul eImparat i faptul ea' nu purta umbra nimanui 1-au desemnat ca primministru sub Regele Carol al II-lea, intaia oath' pentru opt zile in iunie sia doua oara pentru sase luni in octombrie 1930.

Ca om Ara cap si farg coada Mironescu se adapta de altminteriperfect regimului de succesive amanari si de zilnice compromisuri inau-gurat de noul Rege. Bon-bon" era stereotipul sàu raspuns la ofice intre-bare si confundand mereu starile obstesti cu euforia sa personalg, dma-mica lui de acadea zaharisità se limita la periodice spalituri de stomac,

si

si-a

www.dacoromanica.ro


operatie pentru desavarsirea cáreia nu avea incredere cleat in tehnicaparizian6. Tubul de cauciuc rosu ce si-1 baga pe gat s-a transformat ast-fel intr-o buna zi in marele cordon al Legiunii de Onoare.

Stirea plecarii lui Mironescu in strain5tate pentru tratarea unui im-prumut, cu toat5 glossa si exegeza lui Nae Ionescu, a fost pentru mine oloviturii grea. Regele se declarase doar de acord cu scopurile programu-lui propus de mine, recunoscand pe deplin Ca numai printr-o larg5 inte-legere cu Geneva, care s5 permità executarea unui plan de investitii Remai multi ani, se putea ajunge la o reald refacere economica a tkii. Isiinchipuie el oare ca dup5 ce vom fi batut la usile bancherilor de la Paris

ipoteza lui Nae Ionescu, a unor tentative de imprumut far5 succesc5 dup5 ce ne vor fi reficat direct tocmai bancherii cu care ar fi urmat sdtratdm prin Geneva, ne vom mai putea imelege cu ei indirect? In cazulcel mai bun,viitoarele noastre tratative cu Geneva imi apáreau enorm deingreuiate prin negocierile ce se incepeau la Paris. M5 aflam in fata unuifapt indeplinit si aceastà nesocotire a planurilor noastre de cane Regeimi dedea mult de gandit.

Sub pretextul sàrbatorilor, Regele fugise la Sinaia asa 'Inc& nicin-am mai putut pune Maria pe el. Din anturajul lui, nu aveam cu cinevorbi. Camarilla, interesata sa realizeze cat mai multe ghesefturi si catmai multe beneficii, reusise s5 izoleze din zi in zi mai mult pe Suveran.Regele renuntase 0115 si la cele cateva audiente pe care obisnuise sa' leacorde oamenilor neinregimentati si slobozi la cuget si la gur5. In nepu-tinta" de a opri mersul lucrurilor pe povarnisul pe care alunecau si ingri-jorat de cat ne mai putea aduce viitorul, am 15sat caava vreme politicasi mi-am vazut de alte treburi.

Dar oricat as fi vrut eu &à ma lap5d de politica' nu se lepada ea demine. In ziva de 8 ianuarie rn-a chemat Printul Nicolae si intr-o lungiaudientA mi-a deschis sufletul lui si mi-a aratat cat era de nemultumit detot ce vedea in jurul sal. Frate-meu e un om Ara- voimd, o jucdrie in mi-na aitorva lichele, au fost cuvintele cu care rn-a intrerupt, douà minutedup5 ce am inceput sa vorbesc. S-a aratat apoi de acord cu mine asupragravitátii situatiei si a recunoscut câ o schimbare de regim era urgentá.L-am rugat s5 intervie energic pe lang5 Rege si s5 obtiná o hotárare dinpartea sa. Pot sâ ii vorbesc, mi-a ripostat Printul, dar nu cred sa-1 con-ving. Ca toti oamenii slabi, cand are o idee, se inc5pataneaz5 in ea, nu ocomunici ninia'nui, dar nu i-o scoate nimeni din cap. Care o fi planulRegelui? Eu nu-1 cunosc. Carol lucreazä prea mult, e obosit. Se ocupade toate am5nuntele, nu r5mane pe liniile mari, e o greseala. Eu dimpo-trivá, vac' numai liniile maril. Regele stà la Sinaia paria la 19 (ianuarie).S-a dus acolo ca sà nu vada pe nimeni." Vazandu-1 descurajat, 1-am

1 Ma intreb pe care?

www.dacoromanica.ro

lilEMOR11,1930-1931 133

intrebat dac5 n-ar fi bine s5-1 mai v5d si eu intrebare la care Printulnu s-a sfiit sa-mi r5spundii Nu stiu dac5 te va primi. Te va primi da-cA vrea Dumitrescu. DA-i 2 000 de lei lui Puiu, si Regele te va primi!"Era furios impotriva lui Puiu Dumitrescu care ar trebui impuscat!" sifoarte montat in contra d-nei Lupescu. Numai influentei acestei dame,socoteste Printul, se datoreste incordarea dintre Rege si Principesa Ele-na si numai multumita interventiei ei, Regele n-a f5cut ceea ce trebuiasa faca de la inceput: s5 dea o lovitur5 de m5turoi! Vorbind despre con-tinua scadere a popularitatii Regelui, chiar in armata, Nicolae s-a facutdeodat5 rosu, i scullindu-se in picioare mi-a strigat: Eu nu voi pierdepopularitatea in armata! Repet: eu nu!" Ce i-o fi trecut omului prin cap?Am avut impresia ca nimic precis, dar cA acordul dintre frati trebuia tre-cut in rdndul lucrurilor moarte. Ca incheiere a conversatiei noastre, Prin-tul Nicolae a acuzat pe toti oamenii nostri politici ca nu se arat5 destulde &di fata de Rege. L-am convins usor c5 eu unul nu meritam acestrepros, dar ca m5 aflam dezarmat fata de influenta celor dimprejur" pecare Familia Regali ar fi putut mai usor sa-i inving5 decat noi, fiindcaera in contact zilnic cu Suveranul. Ne-am despartit destul de pesimisti

eu mai putin decdt dansul, fiindca ma incApatlinam sA joc partida pa-na la ultima carte. Dar de ce m-o fi chemat??

Pe la mijlocul lui ianuarie a venit Savel Radulescu sa ma vada. So-sise de la St. Moritz si confirmandu-mi cele ce-mi scrisese Aristide Blank,imi aducea adeziunea lui Titulescu, complecta la programul i planulmeu. Titulescu inc5 socotea ea tratativele lui Mironescu la Paris ingreu-iau mult eventuala noastri sarcina si-mi cerea sit fac tot ce puteam pen-tru o cat mai rapida schimbare de regim.

De mai bine de sase luni ma aflam intr-o stare de incordare nervoa-s5 continua. Jucam de la Restaurare o partida grea pe terenul politico partida care-mi cerea o atentie de fiecare moment si o munca istovi-toare. Dac5 lucrurile ar fi mers cum ar fi trebuit, cum ar fi fOst normal sdmeargd date fiind hotdrdrile principiale ale Regelui, nervii mei, oricatde incordati erau, ar fi ti,nit. Succesul e cel mai bun cordial, si apro-pierea de tinta urm5rita da aripi i celui mai obosit. Lovitura constituiriiMinisterului Mironescu, dar mai ales inceperea negocierilor pentru unimprumut la Paris o adevarata lovituri de mAciuca ma doboraseins5. Simteam nevoia unei odihni complecte, ma bateau chiar gandurilesa las dracului politica si sa-mi vad de treab5. Din nenorocire oricat as fihotarat eu sa las politica, nu mA 15sa ea pe mine am mai spus-o. imi tre-buia totusi catva timp de reculegere i totdeodata o schimbare in ordineapreocup5rilor mele, fie si numai vremelnica. M-am decis astfel sa laspolitica la o parte pentni un timp nedeterminat, cel putin politica dim-mica si plina de deceptie in care ma vdrasem 0115 la gdt, de cAnd se ur-case Regele Carol pe Tron.

www.dacoromanica.ro


Si astfel am inceput s ma ocup cu fleacuri. Primul prilej mi 1-a datvizita lui Chéradame, un poligraf pisalog care cutreiera Europa pentru aintemeia in fiecare tarà antantistà un comitet de actiune pentru apärareaprincipiului intangibilitatii tratatelor. Parc5 tratatele puteau fi apárate decomitete sau de un Chéradame si de semenii lui! Ne-am intrunit intr-osedint5 comun5 solemn5 la lancu Cantacuzino i la un banchet la Cinami se pare ca Mircea Djuvara si Serbescu, pisalogi autohtoni, au fost in-sarcinati cu organizarea comitetului romanesc, care trebuia sá se consti-tuie dup5 modelul comitetelor similare din Polonia, Cehoslovacia si Iu-goslavia, tan pe care apostolul Chéradame le vizitase inaintea Roma-niei. Laudabila initiativá n-a dus la nimic, i dac5 consemnez aici acestfapt divers e numai pentru a dovedi c5 nimic nu e nou sub soare si chzgomotoasa actiune antirevizionist5, cu comitetele ei, pus5 la cale de a-postolul Stelian Popescu in 1934, fusese deja indrumat5 de alt apostol in1931. Trebuie s5 marturisesc c5 in calitatea sa de peste, apostolul Ste-lian s-a strecurat mai bine prin apele tulburi ale politicii decal bietulChéradame. E drept ca acestuia nu i se puseserá la dispozitie fondurilesecrete de la Exteme. Succesul democratiei, al Genevei, al securitaliicolective", in Occident, se datoreste f5r5 indoialã faptului ca nici un altregim nu inlesnea in aceeasi masura parazitismul. Mu i mii de oameni,in cel mai fericit caz mediocrii, tr5iesc de pe urma sfintelor principii. Co-misiile tehnice, de experti, de farsori, propaganda sub toate formeleei, hränesc i procopsesc o lume. Printre toate aceste buruieni, Chéra-dame, om cinstit, era un trandafir.

Neavand altceva mai bun de facut, am primit sá pozez pictoruluiStoenescu pentru un portret ce trebuia sa ne treacä la nemurire i pe mi-ne §i pe el, cel putin asa socotea ddnsul. Stoenescu se tinea de mine deani de zile, dar panä atunci Ii scapasem, cáci n-aveam nici o incredere inputerile lui. Acum, cu prilejul unei expozitii de portrete pe care i-o orga-nizase Automobil-Clubul si la care comisesem imprudenta sa ma duc

ma incoltise i nemaiav5nd nici o sc5pare la indemand, primisem ma-gul itoarea propunere.

Stoenescu e bâiat bun, dar lipsit de orice talent. E dotat cu o de-plorabilä inlesnire de a schita portrete si prinde de cele mai multe ori a-semánarea incolo portretele lui sunt opere de duzinä, mazgdlite dupäretete sãrguitor inv5tate, fara nici o not5 avantat5 sau macar personala inexecutie. Bietul om sufer5 in plus de un cusur congenital: nu distingevaloarea tonurilor nici in naturd i nici pe pdnza de aici o preferintámarcatä i nenorocità pentru cdc5niu. Curcubeul culorilor de pe paletalui rasare dintr-o bogatã colectie de excremente. Opera de arta' din celemai dubioase, portretul meu a avut totusi mare succes, fiindcd e alanda-la, cu crestetul capului prins sub rama (c'est une tete qui fait éclater lecadre", declara cu emfazg malaietul autor), cu contraste care nu fixeaz5

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 135

nici o linie, 5 cu Ufl abuz de cacaniu direct scatologic. Am pozat numaide vreo 4-5 on s edintele n-au fost plicticoase. Priveam cu o nespusaplacere infatisarea de ran* care freca ceva pe panza cum ar fi frecat obucata de argintarie cu o perie si care plimba doi ochi verzui si blegi dela mine la panza si de la panza la mine. Capo d'opera terminata a fostexpusa in mai multe saloane si in fine agatata in biroul meu unde nu semai uita nimeni la ea.

Viata lui Titi Stoenescu (il cheama Eustatiu, du/A tata-sau mare, sii se zice Titi) a fost atat de neprevazuta i atat de putin logic legata de punc-tul ei de plecare incat merita cateva insemnari. Titi era al doilea nascutal celui mai prost om din Craiova, al lui Grigorita Stoenescu pe care1-am pomenit in prima parte a acestor amintiri. Pe cand isi facea liceuls-a dovedit cu talent" la desen si fiindca era lenes si tot ramanea repe-tent, parintii s-au hotarat sa-1 trimitä la Paris dor o face ceva". N-a fa-cut lucru mare, dar si-a invatat meseria care ii placea. E probabil ca ina-poiat la Craiova, Titi ar fi lancezit toata viata, s-ar fi sinucis poate cafrate-sau mai mare erban sau ar fi taiat cainilor frunze ca frate-sau maimic Jonas. Norocul i-a scos o femeie in cale, pe d-na Anagnostiade, fatauratd, inteligentä, arnbitioasä si cu ceva stare. L-a luat de urechi, a plecatdin nou cu el la Paris si 1-a pus pe lucm. Ani de zile 1-a docanit, 1-a mus-truluit, 1-a fasonat. De prost era prost, dar avea usurinta mare de 'nand.

grecoaica se pricepea i la reclamä. Premii la salon, comenzi de por-trete, lansare in lume, toate au mers struna. Cu banii obtinuti din lichiddriin tara s-a cumparat un hotel" in quartier de l'Etoile", i cu portrete pegratis dar presupuse" scump platite, cu expozitii costisitoare i cu cri-tici ticluite, perechea Stoenescu a avut un moment iluzia ca cucerise Pa-risul. Ba au trecut chiar amandoi Oceanul ca sa cucereasca New York-ul. Cariera lui Laslo. Dar era departe griva de iepure, oricat de putinastima merita i Laslo. Voiajul in America a coincis cu inceputul crizeiin Romania, si a fost un mare kix. In cativa ani s:au dus economiile simosiile i hotelul" de la Paris. Insuccesul i saracia au tulburat si me-najul /Dana aici atat de bine asortat. Stoenestii traiesc acum aproape cer-tati, i trag pe dracu de coada.

Inainte de a parasi pe Titi Stoenescu, doua vorbe despre soru-sadespre frate-sau erban caci intreaga progenitura a nefericitului Gri-gorita cel Prost s-a impus intr-un fel sau in altul atentiei publice. Aristita

soru-sa s-a distins de copila printr-o frurnusete rara, tot atat derara ca i prostia ei. Netinuta in frau de nimeni, vorbea thrà rost si de la18 ani inainte a fost tot pe drumuri facand naveta intre casa parinteascadin Craiova i casa tatii Lenii" din Bucuresti (Lina Gradisteanu, vadu-va lui Costica si mama lui Ionas Gradisteanu). Grigorità Stoenescu, po-menitul Prost, tinea de nevasta pe fata lui Pheoni Gradisteanu (Pont-briand) sord cu Costica Grädisteanu. Aristita era prin urmare numai ne-

www.dacoromanica.ro


poat5 de gradul al 2-lea fat5 de coana Lina Grádisteanca, dar aceastanu-si iubea mult copiii pe Ionas fiindcd vorbea pe nas si se incurcaseintr-6 legatur5 condamnatá de ansa, iar pe fiic5-sa c5s5toritä intdi cuCharles Ghika (cu care avusese un baiat, pe Serb5nicA) si apoi cu Stefa-nescu de la Casatie, fiindc5 pe lang5 c5 era proasta era $i urit5. Aristitacel putin dac5 era proastk era frumoasa ca ziva. Coana Lina Gradis-teanu era plind de duh i fusese i nostima in tinerete. Eu am cunoscut-onumai la sfarsitul vietii ei, dupd ce Ii f5cuse casele din Ca lea Victoriei,colt cu strada Romank transformand o locuint5 banald dar distins5 intr-ooroare cu stalactite, cu mobile intortocheate i fard nici un gust. CoanaLina pierduse si ea orice siluetk era o matahala enormä incárcat5 cu scu-le si potrivitâ mediului ce Ii crease. Despre d5nsa mi s-a povestit unabunk Murise Costic5 Gradisteanu; coana Lina care nu fusese us5 de bi-seric5 era departe sii fie inconsolabild de aceast5 pierdere, dar obiceiulp5m5ntu1ui cerea sa se boceasc5 cu exces in ziva inmormânt5rii, in fatagropii abia inchise. Nu ma duc, Costick nu ma duc! Ldriga tine vreausá stau paná m-o lua Dumnezeu!" Mai sta, si iar: Nu ma duc, Costicknu ma duc!" Apucase sá zick dar indata socotise se vede impnidentaangajamentului i incepu s5 arunce priviri disperate in jurul ei, parc5 arfi cersit ajutor. CosticA 015nescu, mare mucalit, i s5 zicem un prieten alcasei, ii flutur5 la ureche: Hai Lino, hai, nu fi copi15!" Nu ma du-u-u-u-c, nu ma duc!" Hai, repeta Oliinescu, hai vino acas5 cd vine el!"

Vine?" intreb5 repede coana Lina, v5dit usurata. Da, vine" repeta015nescu. Atunci hai s5 mergem" i plecá sprijinindu-se de bratul in-geniosului ei prieten.

Coana Lina avea dou5 pasiuni in viat,5: bijuteriile si casa ei. Nu vo-ia in ruptul capului ca nici unele nici alta sá ajungd pe mAinile pata-chinei" lui fiu-s5u. Si astfel combina casàtoria lui Serbánica Ghika cuAristita Stoenescu, care inghiti pe Serbanic6 de dragul perlelor" tatiiLina. Serbánica si Aristita Ghika, la pransesse" Aristita, se laf5iesc as-t5zi in costisitorul i oribilul imobil lásat de coana Lina i continua s5povesteasc5 despre faimoasele perle, despre bijuterii, despre toate flea-curile care au insotit moartea b5triinei Grádistence. Cáci in jurul c5sato-riei Aristitei i al mostenirii coanei Lina a fost catava vreme rascolit totBucure§tiul.

Fratele mai mare al lui Titi Stoenescu, Serban, s-a sinucis in mo-mentul logodirii fiicei sale Yvonna. Ca si tat5-sdu, se casatorise si el cuo Pontbriand (fiica colonelului, vara lui bund). Avusese cu Medgee dePontbriand un baiat (actualmente pictor mediocru la Paris) si pe Yvon-na. Madame Medgée s-a amorezat dup5 cativa ani de casatorie, de pre-ceptorul fiului &Au, pe atunci un domn Tabacovici azi Domnul Taba-covici cu D mare a divortat de Stoenescu, a luat pe Tabacovici, i-aturnat doi copii si a murit. Serban Stoenescu, cu ceilalti doi copii, a fa-

.yi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 137

cut ce a putut, a trait, dar mai ales a mintit. Devenise un mitoman plicti-cos. Sfarsise prin toca toat5 averea si nu mai spera cleat intr-o c5sa-torie bogata a flica-sii. Aceasta frumusic5 foc,15satä in complect5 liber-tate avusese succese multe in diferitele straturi ale societdtii. La unmoment dat s-ar fi logodit cu Principe le de Faucigny Lucinge, Print de-cavat adusl de Hector Economos la Banca Comercialá din Bucuresti invederea fiicei sale Sonia. °liar daca a fost, aceasta logodn5 n-a fost insäserioas5 i doitrei ani mai tarziu, faith-a i frumoasa Yvonne s-a lo-godit pe neasteptate dar de-a binelea cu flescditul Dinu Stolojan, mai invarst5 dee& tat51 ei. Stirea a facut cu atat mai rnulta senzatie cu cat, du-pa logodna, Serban Stoenescu s-a sinucis tragandu-0 un glonte in cap.S-a spus atunci c5 s-a sinucis din gelozie, c5 era amorezat de propria luiflick ea' o urm5rea cu asiduit5tile sale si ca nenorocita s-a aruncat inbratele vestejite ale lui Stolojan, numai ca si scape de tata-s5u... Catenu s-au spus, si caw or fi adev5rate! Le dau i eu curn mi s-au dat.

Pe vremea aceea Regina Elisabeta si Regele George al Greciei ve-neau foarte des la noi. Aproape in fiecare s5ptámanA o data, uneori si dedou5 ori, luau masa cu noi. Ritualul era invariabil: Elisabeta venea pe laora 5 si impreunä cu nevast5-mea i cu alte douà dame2 juca Mah-Jongpan5 la orele 8,25. La orele 8,25 se urca i petrecea ca omul, cinci mi-nute, in cabinetul de toaletà. Apoi cobora i ne puneam la mask in tim-pul mesei nu spunea o vorb5 sau cel mult un da sau un nu radea laglumele mele, se scula la semnalul dat de nevastà-mea, se aseza din nou

imediat la masa Mah-Jongului si juca tot far5 sá spunA o vorb5 pa-ng la ora 1 si jumAtate dimineata. Regele George sosea numai la ora me-sei, mai intotdeauna cu Levidis, fostul &au aghiotant i devenit facto-turn. Partea tragic5 venea dup5 masA c5ci Regele nu juca nici un fel dejoc i pe cand ceilalti oaspeti se asezau la un bridge, trebuia s5-i tin eude urat 135115 Ii termina Elisabeta Mah-Jongul. Zic partea tragic5 fiindc5erarn obisnuit sa m5 culc devreme, iar nicidecum pentru a insemna càRegele rn-ar fi plictisit. Cateodat5 ii era somn si lui i pleca mai devre-me, inaintea Reginei Elisabeta. Erau pentru mine sefi binecuvantate, darrare. Conversatia Regelui era foarte interesantà, plin5 de bun sirnt; jude-ca toate lucrurile cu multà pAtrundere si se exprirna cu un tact desAvar-sit. Ma gandeam la strAlucitul sàu cumnat, si comparatia nu era in fa-voarea Regelui nostru.

La inceput, Regele George venea in smoking, dar incetul cu ince-tul ne-am l5sat la veston i taifasurile noastre au urnmt acelasi drum si

Ralph de Faucigny-Lucinge fiul Principelui Gerard si al Elenei de Montesquiou, acarei mama era nascuta Bibescu.

2 Simki Lahovari, Zozo Bengescu-Carnarasescu, Zoe Simpson-Ghika, Julie Ghika.Titi Mitilineu, Elenuta Leonte, Miouche Duca etc. erau de corvoada cu schimbul.

a-si

t

www.dacoromanica.ro


au ajuns i ele, repede, la intimitate. Am pastrat despre Regele Georgeamintirea unui perfect gentleman, cam intristat de a se fi amestecat intarate; a unui Print care primise intr-adevar o educatie de Print, educatiecare i-a permis mai tarziu sa-si pastreze demnitatea in mijlocul tignimiiin care ii incurcase soarta, pe el si pe nenorocita de soru-sa, PrincipesaElena.

Pe la inceputul lui 1931 tigania era numai cum zice neamtul inwerden" si relatiile Regelui George cu Elisabeta, cu Regina Mariachiar cu Regele Carol erau bune, chiar foarte bune. Atitudinea lui imp&ciuitoare fusese apreciata de toatá lumea si dui:4 cum am insemnat-o inpaginile precedente, Regele George jucase chiar un rol important indestinderea raporturilor dintre Principesa Elena si Regele Carol.

Regele Greciei devenise in Bucuresti o figura populara. Aproapein fiecare sambata seara lua masa la Jockey-Club, unde-1 proclamasemmembru de onoare. Din cand in cand ne da cate un obiect pretios, pentrumasa clubului, imi reamintesc intre altele o splendidd reproducere dui:4o cupà veche elina de aur, din tezaurul de la Mykene. In schimb, il ale-sesem ca membru permanent pe Levidis, omul lui de incredere. Alege-rea fusese grea, caci pe cat era de simpatic Regele, pe atat era de anti-patic tuturor, aghiotantul lui.

In momentul in care scriu aceste randuril se vorbeste cu insistent/despre resuirea Regelui George pe Tronul Greciei. Primul ministru Tsal-daris ca i generalul Condilis, cei doi sfapani ai Guvernului din Atena,vorbesc pe fata de restaurarea monarhica si in alegerile care s-au facutacum dupà desfiintarea partidului Venizelist, monarhistii au avut mareamajoritate a voturilor. Daca Regele George Ii va redobandi Coroana,nu stiu ce se va intampla cu Elisabeta, care va ramane in tot cazul laBucuresti, dar stiu ca Levidis va juca pe langa viitorul Suveran un rol demaim intai. Va fi sfatuitoml intim al Regelui. De altminteri pare facutpentru rolurile clandestine si de mai bine de zece ani de cand se invar-tete in toate culisele politice, innodand i deznodand itele atator intrigi,a invatat mult. Marunt de staturd, gMbui la fata si chel la cap, cu doiochi ascutiti i parsivi, cu o mustacioara tunsa scurt peste o gura lacomacu o voce dezagreabila si cu accent, Perot-Levidis e tipul omului cu apa-rente banale care cauta sa amplifice si mai mult aceasta banalitate prMinläturarea oricarui caracter personal. Precum cheile acelea zise passepartout" ar fi incantat sa se adapteze la toate broastele i n-are deck oambitie: sa stie i sa vada tot. Multi II cred de origine evreu, judecandu-Iprobabil mai mult dupa nume. Am impresia ea din punct de vedere in-formativ poate fi un colaborator pretios, dar ca e mai slab ca om de ju-decatà. Cat a trait cu stapanu-säu in Bucuresti, i-a cam incurcat afaceri_

1 Iunie 1935.

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 139

le; el i-a b5gat pe Scanavi in cas5. Altfel, om amabil si pl5cut. ii plAceasa" trAiasc5 in fustele cocoanele, pe gratis. Era popular printre ele fiindc5nu le cerea nimic si le da cocktailuri si sfaturi bune la bridge. Aveamari pretentii de juditor, la bridge, dar nejustificate; juca in schimb per-fect Mah-Jongul si cu mult noroc. L-aveam aproape zilnic in cas5 si-1confundam cu celelalte mobile. A plecat cum a venit si n-a prea lasat re-grete la Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL IX-LEA

Revin la politica Noua audienta la Rege la 28 ianua-rie 1931 Regele ma asigura 6 imprumutul nu se vaface si Ca ceasul Guvernului nostru" se apropie Pre-vin pe Titulescu despre iminenta schimbare de regim

Bomba Prezan. Perechea Prezan Si lit de impreju-rani pregatesc toate formele Guvernului Prezan careurma sa fie alcatuit la 18 februarie Manifestul Rege-lui Manifestul maresalului. Programul GuvemuluiSuspendarea legii administrative Dizolvarea Par la-mentului Amanarea crizei §i prdb4rea GuvernuluiPrezan inainte de a fi infaptuit.0

Vacantele politice pe care mi le acordasem ma plictiseau. Mer-geam prin cinematografe, pe la club citeam mult, dar gandul mi seindrepta fara sa vreau spre politica. Politica e o adevarath otrava, candte-ai obisnuit cu ea, nu te mai poti lipsi de dansa, oricat te-ar indemnajudecata sa o lasi. Ma simteam in vant. Nu ma induram sa renunt la toa-te nadejdile pe care le pusesem in Domnia Regelui Carol desi experi-enta facutd de cand se suise pe Tron imi dovedea ca.' cladearn pe nisip.Prin rationament ajunsesem la concluzia ca-mi pierdeam timpul. Era to-tusi ceva in inconstientul meu care rezista, prosteste, puterii rationa-mentului. .

Nae Ionescu a fost acela care rn-a readus pe calea cea rea. Regelecontinua sa se zbata in dificultatile pe care si le crea singur si pe carenici nu mai cautam &à mi le explic. Nae lonescu venea des pe la mine sama convinga ca toate merg bine, ca Regele e pe drumul cel bun, dar ea'trebuia rabdare ca toate formele sä fie indeplinite. Miirturisesc cã persis-t= sa nu pricep ce forme trebuiau indeplinite, nici pentru ce, fata detotalul faliment al guvemarilor de partide, nu se proceda cu mai multaincredere la o schimbare de regim. 0 schimbare cat de radicala 'nunumai ca se incadra in prerogativele constitutionale ale Coroanei, nunumai ea' era un drept al ei, dar chiar si o datorie caci o asemenea schim-bare era cerutd cu insistenth de intreaga suflare romaneasca. Nu pricepnici dupa athtia ani cum a putut fi cineva atat de batut la cap ca sa-sisape singur groapa in care trebuia sä cada. Fapt e ca intre intereselesuperioare ale unei tafi intregi si automatul de lemn cu suflet de robot,lipsit de orice interes, pe care un capriciu 11 cocotase in fruntea Guyer-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 141

nului Majestatea Sa ezita. E probabil ca n-as fi iesit din rezerva pecare mi-o impusesem i as fi asteptat mai departe in liniste depanareaevenimentelor, daca nu s-ar fi ingrosat gluma cu imprumutul. *Mile ca-re veneau de la Paris erau din ce in ce mai precise. Departe de a mergespre un esec, negocierile lui Mironescu si ale lui Popovici inaintau cubine. Imprumutul, un mare imprumut, ameninta sa fie incheiat. Intregprogramul nostril.", cum continua sa zica Regele, se prabusea. Cred cacititorul Ii aduce aminte cit acest program era bazat pe investitii siste-matice esalonate pe un lung sir de ani, investitii care cereau capitaluriinsemnate ce nu s-ar fi putut dobandi decat cu concursul Societatii Nati-unilor. Numai prin ajutorul acesteia, printr-o colaborare cu ea si cu oa-recare control din partea ei, am fi putut obtine cu dobanda mica si inconditii favorabile transele anuale succesive, necesare tuturor refaceri-lor noastre. Eram inteles cu Titulescu, dupa curn am spus-o deja, sa in-cercam la Geneva realizarea unei asemenea operatii in stil mare, si Titu-lescu era foarte optimist, asupra sanselor ei. Un imprumut, un imprumutinsemnat, incheiat in conditii oneroase fata de cele pe care le puteamnadajdui prin Geneva, gajand cele mai insemnate venituri ale Statului,ar fi torpilat planurile noastre si punand Geneva fata de conditii grelerecent acceptate de Statul roman ar fi zadarnicit eventuale noi eforturi.Fiindca Regele Carol tot nu renuntase la formula noastra" de guver-namant, cel putin asa ma asigurau intimii lui i mai ales Nae Ionescu,na-am hotarat sa lupt pana la ultima limita, sa caut sa zadamicesc impru-mutul de la Paris si sa cer Suveranului audienta in acest scop.

A sosit aici momentul sit fac un umil mea culpa". Marturisesc can-am vazut consecintele crizei bancare americane din 1929. Nu mi-amdat seama ca in toamna acelui an se declansa in State le Unite inceputulsffirsitului pentru lumea intreaga. Prea putin informat si ceea ce e si mairegretabil, inexact informat asupra raporturilor dintre diversii factorieconomici de peste Ocean, am crezut ca vertiginoasele scaderi in bursaNew Yorkului nu erau decat repercutia unor abuzuri de ordin bancar,ca criza daca de criza era vorba unna sd fie limitatd la pieteleainericane. Mai mult, vedeam in aceasta criza din America o conjunc-tura favorabila planului meu de investitii in stil mare, caci socoteam citnu numai capitaluri noi europene nu vor mai fi investite dincolo deOcean, dar chiar ca multe capitaluri deja expatriate se vor inapoia inEuropa, prin denuntarea creditelor acordate de Paris si de Londra NewYorkului. Consecinta era sa fie, credeam eu, o pletora de numerar pepietele Europei-in cautare de plasament.

De fapt o asemenea stare a existat un moment si multumitä ei s-aputut incheia la Paris impmmutul din martie 1931, impmmut destul deconsiderabil ca volum. Daca s-a realizat in conditii atilt de proaste dinpunctul de vedere al emisiunii, al dobanzii, al comisionului si al amor-

si

si

www.dacoromanica.ro


tizárii, de vina au fost numai incornpetentii i banditii mai ales ban-diii care 1-au negociat. Cititorul va ierta aceastd scurt5 digresiunemenitä s lamureasca numai ca in ianuarie 1931 ma aflam inca p1M deincredere in posibilitatile de aplicare ale programului nostru". Aceastaincredere nu rn-a parasit de altminteri nici in februarie, nici in martie,nici in aprilie. in martie, ea era cu totul irnpartasità si de Titulescu carevenea de la Geneva si de la Paris. Ca nici acolo nu se vedea clar, e o scu-za pentru greseala mea, dar recunosc ca e o slaba scuza. Abia prin lunamai pe la sfarsite am inceput sá vad clar si sa-rni dau seama ea totprogramul ce pregdtisem nu mai Ikea cinci parale.

In ianuarie 11 credeam 'Inca foarte bun, si de aceea am cemt audien-ta Regelui. Regele rn-a primit foarte gentil in ziva de 28 ianuarie i dupace rn-a asigurat ca nu renuntase la nimic din programul ski (care era almeu) dar ca trebuise sa astepte momentul (faimoasa i tampita teoriea momentului, parca momentul creeaza evenimentele iar nu evenimen-tele momentul!) rn-a lasat sa imeleg cà acest mult asteptat momentera iminent. A priceput foarte bine incurcatura pe care ar provoca-oincheierea unui imprumut bancar la Paris si aproape imposibilitatea incare ne-ar pune de a negocia altul economic .yi politic la Geneva. Mi-adeclarat ritos ca imprumutul nu se va face", ca Mihai Popovici a dat degreutati serioase la Paris, ea' Titulescu Ii pune bete in roatet, i ca /Yana lasfarsit negocierile se vor rupe. Fara sa mi-o spunk avea aerul ca se inte-lesese cu Banca Nationalk care urma in tot cazul sa spund ultirnul cu-vant in ipoteza unui succes al tratativelor duse de Guvern. Argetoianu,acest imprumut nu trebuie se facet', ar fi o mare gresealk" Am plecatde la Rege imbarbatat. Ma intelesesern cu el pe toate chestiunile luate indiscutie, afara de una. Era de altminteri singura chestiune personala a-tinsä: continua sa nu vrea pe Titulescu ca sef al viitorului Guvern

in urma acestei audiente situatia imi parea in fine limpezitä. Exis-tenta Guvemului Mironescu era strans legata de reusita imprumutului;deoarece acesta nu trebuia sii se facd, zilele Guvernului erau numarate.Pe de alai parte Regele considera epuizate toate incercarile pe care secrezuse dator sa le faca cu Parlamentul care-i incredintase Coroana (mi-ospusese in cursul audientei) asa incat ceasul realizärii programului meusta in sfarsit gata sä bath.

in ziva de 29 ianuarie am chemat pe Aristide Blank si relatandu-icele vorbite cu Regele (mai putin reticenta fat5 de Titulescu) 1-am rugatsa previe imediat pe Titulescu la St. Moritz despre iminenta schimbarede regim i s5-1 roage sa fie gata. Eram convins cä pang la sfarsit Il voibaga Regelui pe gat. Am rugat totdeodata pe Nae Ionescu sa vada peRege cat de des, zilnic daca se putea, SA' bath' fierul cat era cald i sa-1 in-

I Pe vremea aceea Titulescu n-avea la Paris trecerea pe care a doblindit-o ulterior.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 143

curajeze la o repede schimbare de regim. Nici lui nu i-am vorbit de Ti-tulescu, caci nu-1 putea suferi. Chestiunea Titulescu rarnAsese astfel inintregime in sarcina mea, si numai in sarcina mea.

Dup5 cdteva zile de liniste in cursul c5rora nu m-am interesat deckde termometrul negocierilor de la Paris, rn-am pomenit cu o criza deGuvern sui generis dacd pot sA numesc astfel o criza pe care Guyer-nul insusi a ignorat-o. N-au stiut de ea deck Regele, eu si trei colabora-tori ai mei discreti de care am avut nevoie pentru pregkirea docu-mentelor necesare. Vreau s5 povestesc in amánunte aceastä criz5 avor-tata, pe care n-a cunoscut-o nimeni, fiindcd se vor 15muri astfel mai binemetodele de guvernare ale Regelui Carol al II-lea, metode de care amavut toti s5 ne plangern si de care a suferit atat tara.

in ziva de marti 10 februarie (1931) eram poftit la dejun la Cotro-ceni, impreun5 cu sotia. Dup5 mask aghiotantul Reginei, Rthnniceanulse apropie de mine si-mi comunicg la ureche c5 Majestatea Sa Regele atelefonat c'd ma roag5 sa trec pe la dansul dupá ce voi fi sfarsit la Cotro-ceni. Am asteptat sä se retraga Regina Maria si pe la ora 3 rn-am dus de-adreptul la Palatul Regal. Regele rn-a primit cu aceste vorbe: Nu maimerge, trebuie schimbat Guvernul". O stiu de rnult, Sire, si nu in-cetez s5 o spun." Da, continua Regele, dar numaidecat." Un timp, a-poi: Duminic5. DuminicA e in 15 februarie. Francezii au dat acest ultimtermen lui Popovici. Daca pang la 15 nu se inteleg, negocierile cu Ro-mania vor fi amdnate fiindca Parisul s-a angajat sä inceapfi la acea datanegocieri cu Iugoslavia si cu Cehoslovacia. Cu Romania se vor reluanegocierile dupä ce se vor termina cu aceste cloud tad, dacd se vor relua.Pricepi, n-am vmt s5 tr5ntesc Guvernul pe cand negocia; desi sunt con-vins cä imprumutul nu trebuie thcut nu pot sa-mi iau raspunderea de a-1torpila prin rAsturnarea Guvernului. Dar asa... calea e libera, sA profi-tam de ea." L-am intrebat imediat: Bine, dar cum si cu eine?" Pro-gramul nostru". . Sub presedintia lui Titulescu?" Nu, a lui Pre-zan." Mi-a venit cam r5u. Un ceas am incercat sà-1 conving cá cam omare gresealà si ca compromitea de la inceput un regim (obtinusem intreack un mai tarziu, vom vedea") menit sA refacA intreaga economie atarii. Toata puterea mea de convingere nu 1-a induplecat. Imi repeta in-continuu ca Titulescu nu e posibil din cauza gazetarilor, care ar face dinel ce ar vrea. Era vechea lui marot5 din toamna precedentä. I-am spus infine, ca ultirn argument, c5 eram sigur cil Prezan nu va primi inskcina-rea de a forma Guvernul. Afirmatia mea nu era o afirmatie in vdnt, ci sebaza pe trei vizite consecutive ce le facusem de curând maresalului, sidespre care voi vorbi numaideck. Regele imi r5spunse: Te inseli, pot

.1 Un nepot al generalului de Corp de Armatä Ramniceanu, fost maresal A Palatului

sub Regele Ferdinand. Locotcnent-colonel Ramniceanu era cdsätorit cu o basarabeana

www.dacoromanica.ro

144 CONSTANTIN ARGErOIANU

sa-si spun ca Prezan primeste". Am tras imediat concluzia c lucrurileerau mai inaintate decat le credeam, ca schimbarea Guvernului si nu-mirea lui Prezan erau ferm hot:al-ate, si c chiar angajamente precise fu-sesera luate lath de acesta. Am cerut atunci Regelui sa-mi spuna ce voiade la mine. M-a rugat sa fac toata bucataria" schimbarii de regim, saredactez un manifest al Regelui catre tara, altul din partea maresaluluiPrezan, o declaratie a noului Guvern i un program de másuri urgente,in spiritul memoriului meu din vara trecuta. Parlamentul urma s5 fie di-zolvat si in nici un caz reales pe aceleasi baze organice. L-am intrebatdaca trebuia sä iau contact cu Prezan si s5 m inteleg cu el. Regele, dupao mica ezitare, mi-a thspuns ea mai bine nu, sa-1 las pe dansul sa vorbeas-Ca cu maresalul. Dupa ce va fi primit definitiv (va sa zica in acel mo-ment nu primise Inca?) ne vom revedea i vom vorbi si de alcatuirea Gu-vernului. Nu voia nici un om de partid, si ma ruga prezint la vi-itoarea noastra intrevedere lista oamenilor celor mai indicati sa fie pusiin fruntea Ministerelor. La plecare, Regele-mi strange calduros mana

spune: Sa fie intr-un ceas bun!"Am iesit de la dansul foarte tulburat si mai mult nemultumit. Era in

sfarsit un pas inainte, dar aveam impresia ea' porneam cu stangul. Cu ma-resalul Prezan ma gaseam in termeni excelenti, dar pentru mine chestiu-nile de ordin personal nu jucau rol. Ii castigasem toate simpatiile dis-cutand cu el in Senat, unde ma zvarlise capriciul luptelor electorale in a-legerile din decembrie 1928, asupra diverselor probleme la ordinea zi-lei. Om de dreapta, de alitoritate si de ordine se intelegea cu atat mai bi-ne cu cat anumite imponderabile ii inlesneau calea. Ii facuse intr-ade-var aproape toatá cariera pana la gradul de colonel sub ordinele lui ta-ta-sau de care fusese legat printr-o adevarath afectiune fiasca, si-mi erape de alta parte recunoscator pentru lovitura ce dedesem lui Averescu,pe care continua sa nu-I poata suferi, prin despartirea mea de dansul. PePrezan 1-am cultivat mai ales de la inapoierea Regelui Carol, nu cd m-asfi gdndit ea' putea fi chemat la rolul pe care urma acum sa incredin-teze Suveranul i care nu se incadra deloc in programul meu, dar fiindcaimi dam seama ca un regim de autoritate nu se poate bizui la urma ur-mei decal pe armatd, si stiam cat de mare era Inca influenta lui asupracorpului ofiteresc. In aceastii ordine de idei, intamplarea a vrut i nicide-cum buna informatie sau flerul politic, ca tocmai cu cateva zile inaintede neasteptata hotardre a Regelui, sa am trei fungi conversatii cu mare-salul. In zilele de 2 si 3 februarie in douà sedinte destul de lungi, provo-cate prin discutiile noastre anterioare la Senat, i-am expus in toate am&nuntele lor, programul meu economic si programul meu de guverna-mant. A parut ea se intereseaza atat de mult la ele inc.& i-am incredintatun rezumat scris al memoriului prezentat Regelui in 2 august 1930. M-arugat sä-1 las sa-1 citeasca i sa se gandeasca, si sa mai yin sa discutam

sa-i

i-1

ai-mi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 145

dupa ce va fi meditat asupra solutiilor propuse de mine. Aceasta a treiasedinta a avut loc in ziva de 8 februarie. Maresalul mi-a paint incantatde tot ce citise, s-a declarat de acord cu mine asupra solutiilor propuse,vedea nevoia imediata a unui Guvern de autoritate fard Parlament sisocotea ca singurul om capabil sa clued un program de refaceri radicalela bun sfarsit, eram eu. De altminteri, Inca de pe timpul Regentei, la fie-care ocazie, repeta tuturor cd numai eu as putea pune capat destrabala-rilor existente, dacd asfi ldsat sd fac. Era un vechi si sincer partizan alguvernarii mele. 0 spusese si Regelui Carol. Pentru a-i intoarce polite-/ea, si ca sa vad in ce ape se scalda, i-am propus sa se puna el in capul u-nui asemenea Guvern de autoritate. A protestat cu energie, argumentandca era prea bátran si slabit, Ca nu se pricepea in ale politicii, ca tot ceputea face era sa dea concursul moral cuiva pentru reabilitarea spirituluide disciplina in armata si refacerea ei tehnica. Acel cineva nu puteam ficleat eu etc. etc. Cd dacd totusi nu s-ar putea altfel .si ar fi fortat de Re-ge n-ar primi deceit cu conditia ca disciplina militani sd fie introdusd siin administratia civild, din care orice urmd de politicianisin ar trebui scidispani. Drept consecintd, el n-ar primi puterea decOt cu 71 de colonelactivi ca prefecti de judete. Si incolo, programul mem Dar, a incheiatmaresalul Prezan, toate acestea sunt glume. D-ta esti si ramai singur Ca-lificat pentru a face si a conduce Guvernul ce ne trebuie.-

Am notat aceste conversatii pentru a latnuri ca m-as fi putut foartebine intelege cu maresalul Prezan si ca daca ma simteam adanc tulburatprin perspectiva unui Guv ern condus de dansul, cauzele erau in afara deteama unor frecaturi de ordin personal sau programatic. Tulburarea meaera de un ordin mult mai adanc. Un Guvern Prezan insemna pentru mi-ne abandonarea intregului meu program de refacere economica. Nu nu-mai pentru ca pierdeam colaborarea efectiva si stamitoare a lui Titules-cu la Geneva, caci Titulescu n-ar fi intrat niciodatä intr-un Guvern per-sonal al Regelui, neparlamentar si condus de un militar dar si fiindcanici n-am fi putut sä ne prezentam la Geneva cu tin Guvern prezidat deun militar, Guvern cu miros pronuntat de dictatura si prin urmare de a-ventura, in conceptiile democratice, incontestabil predominante in cer-curile Societatii Natiunilor. Nu numai ca ni s-ar fi refuzat un credit nou,dar probabil cà ni s-ar fi retras si cele existente. Cu atat mai mult ca. Ti-tulescu, mai departe simplu ministru la Londra, ar fi facut in ascuns totce ar fi putut pentru a compromite cat mai grabnic noul Guvern ca sa-ideschida succesiunea.

i mai era Inca ceva. Mai era madam Prezan. D-na Prezan a fostgeniul bun sau pacostea sotului ei, dupa curn se pune in cumpana cari-era maresalului sau totala anihilare a personalitatii lui. Fara d-na Prezan,e probabil ca generalul Prezan n-ar fi ajuns niciodata comandant de ar-matä, generalisim in timpul razboiului si maresal in timp de pace. Dar

www.dacoromanica.ro


Ara d-na Prezan e tot foarte probabil cA tanarul of-ger apreciat de toti se-fii lui ierarhici ca un om cinstit si de caracter si-ar fi pastrat pana la star-situl unei cariere mai putin stralucitA, o demnitate i o libertate de cuge-tare si de hotarare pe care le pierduse in cotiturile vietii. Am cunoscut pePrezan inainte de 1888, pe cand era capitan in Regimentul I de geniu,comandat de tatA-meu. Tata-meu Ii considera ca unul din ofiterii nostricei mai calificati; inainte de toate ca un om al datoriei. L-am regasit lainapoierea mea din Paris prin anii 1895 si 1896, la Palat, impreun5 cu ne-vastd-sa. Era maior sau locotenent-colonel si aghiotantul Printului Fer-dinand, iar d-na Prezan drag*, fmmusicA si plapandd era doarn.-na de onoare a Principesei Maria. Cine ar fi putut crede atunci ca aceaperechiutA stearsa i smerità va juca in prefacerile Romaniei reinnoiterolul pe care 1-a jucat? Bastonul de rnaresal zAcea de pe atunci in bideuld-neiyrezan.

IndepArtatA de la Curte pentru prea multa curte in jurul ei, d-na Pre-zan care-si pusese mana pe jaloanele necesare a inceput abia atunci sdse miste, in plina cunostinta a puterilor ei. Nu atat de frumoasA cat plinade farmec, nu atat de inteligentA (desi nu era proasta) cat de mestera indozarea posibilului cu imposibilul, fara multA cultur5 dar cu intill lad.

Olga Prezan a dus decenii de-a lungul trei oameni de nas: pc 1-crcli-nand Print i Rege, pe Nicu Filipescu i pe onorabilul ei sot. Pentru fio-sul de Ferdinand ea a fost o prietenA dorita cu intermitente i posedatamai mult in pizma altora; pentru Nicu Filipescu marea pasiune a agitateilui vieti, iar pentru sot o stapana ascultata cu smerenie. Tin minte ca pecand eram la Paris, prin 1911 toamna, a venit i Nicu Filipescu cu d-naPrezan, au inchiriat impreuna un apartament pe rue de Rome, si au traitcateva saptamani ca doi pommbei. Cum nu eram la curent i voiarn saajung pand la Nicu Filipescu ma miram de toate piedicile de care maizbeam, mai ales ea' stiam cat tinea dansul la mine. Mult mai tarziu amaflat pentru ce se ascundea. Prin 1914, dacA nu ma IneI, cu prilejul unuiduel' in care am fost martorul lui mi-a incredintat in dimineata intalni-rii, plangand, un plic voluminos pe care In-a rugat sa-1 remit d-nei Pre-zan in caz de nenorocire. Tot gandul lui era in acel moment numai pen-tru &Ansa, uitase si de nevasta si de mama si de copii. 0 data, de dou5ori pe lunA se aranja" cu ministrul de razboi sau cu secretarul general

Duelul a avut loc la Baneasa, cam pe unde este acum campul de aviatie, intre NicuFilipescu i Alexandru Florescu ginerele lui Petrovici Armis si ministru plenipotentiar.Florescu scrisese un articol favorabil exproprierii i Filipescu ii injurase de mama printelefon. Pe teren unul din martorii lui Florescu ma intreba: ti impdcam?" El se gandi-se la o impacare dupti duel, eu pricepusem inainte §i am refuzat net. Combatantii du-elul a fost bineinteles rug nici un rezultat nu s-au impacat decal dupa mai bine de unan. De la Baneasa am plecat cu rilipescu direct la gard caci avcam o intrunire publicala Braila.

I

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 147

(sláloiciunea lui pentru generalul Iliescu n-a avut altä cauzà) sA cheme -pe Prezan la Bucuresti si sA-i inlesneascA astfel douA-trei zile de tete Atete" cu iubita. Cateodatà nu se putea, ceea ce nu impiedica pe FilipescusA dea nAvalà. George Mavrocordat (fratele generalului Leon si al luiEdgard) imi povestea cA de multe ori se pomenea la Vaslui cu vizita ge-neralului sau colonelului Prezan7 nu stiu ce era pe atunci care se in-crusta ceasuri intregi la dansul. Il expedia coana Olga de acasà, cu con-semn de intoarcere la or5 fad, ca sa poata primi, ea, in liniste pe baldio-sul ei amant. Prezan nu zicea nimic si executa consemnul. Ferdinand siFilipescu erau gelosi unul pe altul, si cum parasea unul Bucurestiul, spio-nii celuilalt urmAreau pas cu pas deplasarile b5nuitului. Din cauza d-neiPrezan, Nicu Filipescu nuputea suferi pe Ferdinand cáruia ii ura sAmoarà fie si pe cimpul Turdei, si tot din cauza ei Ferdinand trata pe Fili-pescu de lichea, desi stia bine cA nu era lichea.

Cu totul pe alt plan, cu totul pe altA lume a trait Prezan. El n-a cunos-cut in viatA decdt un singur sentiment: supunerea. Toate celelalte senti-mente omenesti i-au fost necunoscute sau le-a infrânt. Sentimentul su-punerii a avut insA la dansul ceva impersonal, c5ci nu s-a supus nicio-data cuiva nici chiar nevesti-sii decdt in virtutea unui imperativ deordin general. Prezan a fost toatà viata lui omul Regulei". Datoria i seinfAtisa sub forma unor prescriptii scrise si a unor articole numerotate.Probabil a inconstient, de cand era incA in clasele primare si-a faurit unRegulament Interior al vietii foarte inrudit si asernAnat cu Regulamen-tul Interior" militar cAmia trebuia SA jure credintA in zilele maturitatiisale intelectuale. Inarmat cu aceste doug regulamente, Prezan a strAbAtutviata fail sA se abatà cu o iotA de la prescriptiile lor, farA sA stie de nimicce nu era buchisit in catehismele sale, dintre care unul nu era tipArit de-c.& in sufletul lui. Si-a fAcut datoria, intreaga datorie ca ofiter, si-a fAcutdatoria, intreaga datorie ca sot, nu fiindca. astfel i-ar fi dictat frAmAntari-le unei tulburate constiinte sau fiindc5 o nes5tioas5 ambitie 1-ar fi im-pins tot inainte, dar numai si numai fiindcA asa sta scris la carte, si el eraomul cArtii si al regulamentului care nu-1 indreptAteau sA pátrundA si sdcritice actele altora. AfarA de ale subordonatilor sal, categorie in care nuse incadra nici d-na Prezan nici craii ei. A ajuns astfel in capul ierarhieifait' sa se mire, fArA &A se bucure prea mult si cam farA sA stie, convinsc5 toate erau in regul5 de vreme ce el era in regulA cu regula. DupA r5z-boi, n-a facut decdt sa-si potriveascA actele mai departe prescriptiilorregulamentului sAu interior, socotindu-se de and trecuse in neactivitateca o anexA a Casei Dotatiunii Oastei.

Doamna Olga Prezan a avut inteligenta sA nu tulbure dupá razboilinistea bAtrAnului ostas devenit in bratele sale mai mult un ostatic, dupAcum avusese tactul pAnA la räzboi si in timpul razboiului sa nu a-lergedupA satisfactia unei ambitii exagerate. Ea nu a avut in viatA decAt o sin-

www.dacoromanica.ro


gura sleaduinta, aceea de a impinge pe sotul ei in fruntea ierarhiei lui. Areusit si s-a multumit. Istoria va insemna-o in treacat ca una din celemai bune sotii.

M-am cam indepartat de la firul povestirii mele si rn-am cam intinsin jurul perechii Prezan. Cititorul ma va ierta caci aceste cateva randurisunt tot ce va ramane de pe urma proiectatului i avortatului MinisterPrezan. Spuneam cd ceea ce ma instraina de formula Prezan in afard deimposibilitatea realizarii programului meu economic, era si doamna Pre-zan. 0 asemenea afirmatie poate sa parii oarecum in contradictie cu celece preced $i din care rezulta un vadit omagiu pentru inteligenta i tactulsotiei maresalului. Contradictia este insa numai aparenta. D-na Prezanisi incheiase opera vietii sale $i se plictisea. Se plictisea pe toate terenu-rile. Si politica se stie a tentat totdeauna femeile. Plictiseala pe de o par-te, atractie speciala pe de alta, imi era frica ca dinamica cocoana neocu-pat5 pe obisnuitele ei terenuri de manevra sa nu-si bage nasul tocmaiunde Ii fierbea oala.

Tulburat sau netulburat, instrainat sau neinstrainat fata de formulaunui Guvern Prezan asta era situatia, mergeam la un Guvern Prezan.Aveam de ales intre un asemenea Guvern si nenorocirea Mironescu. Nuputearn ezita; rn-am imbarbatat singur cu ideea ca Ministerul Prezan eranumai un prim pasji ca voi izbuti totusi, i repede, sa conving pe Regesá faca ce trebuia. Inapoiat acasd am chemat pe Ottescu i pe Misu De-metrescu $i nn-am pus pe lucru, fuirã nici un chef. Cu Ottescu redactam,iar Misu Demetrescu posesorul unei masini de scris copia documentele.Eram sigur de discretia lor, si de fapt nimic n-a transpirat in public dinaceasta ocultà pregatire a unui Minister ce nu s-a constituit.

Pregatirea Guvernului PreZan a fost ultima etapa pe calea ndruiriiunei man Si scumpe iluzii, iluzia cd Domnia Regelui Carol al II-lea eramenita sa schimbe fata lucrurilor in incercata noastra tart'. Dupà avorta-ta incercare din februarie 1931 Regele a mers din capitulare in capitula-re, pana la cele mai rusinoase comprornisuri politice care au dus tam incativa ani la o demoralizare complecta si la o totala sleire de puteri. Cutoata eroarea alegerii primului ministru semnalata mai sus, GuvernulPrezan dacá s-ar fi constituit ar fi insemnat intr-adevar zorile unor vre-muri noi in dinamica noastra politica $i e pAcat din acest punct de ve-dere ea' proiectatat schimbare de Guvern nu s-a savarsit in acele ultimeclipe de incordare ale vointei Regelui. Schimbarea s-a savarsit dupà do-uà luni, dar atunci coarda plesnise deja...

In cateva zile aproape in cateva ceasuri am asternut pe har-tie, impreurià cu colaboratorii mei, actul de nastere i primele indrunfariale ritmului nou. Caci aceasta era formula pe care am gasit-o atuncicare se aplica de minune proiectelor noastre din acel moment formu-la care a avut oarecare rasunet ceva mai tarziu, tocmai in clipa cand nu

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 149

mai avea la ce sa se aplice. Actul de nastere al ritmului nou se inNisapublicului sub forma unei proclamatii a Regelui c5tre poporul roman,iar indrumàfile noului regim au fost expuse intr-un manifest al Guyer-nului, intr-un program de guvern5mant si intr-un decret-lege pentnl sus-pendarea pailia15 a legii administrative. Un decret de dizolvare a Corpu-rilor Legiuitoare complecta incadrarea noului Guvern.

Reproduc aici aceste documente care n-au fost niciodata publicate.Nu o fac impins de cine she ce resort de amor propriu, fie si marturisit.0 fac ca sä cunoasca i generatiile viitoare spiritul in care s-ar fi pututdezvolta gospodaria Orli daca Regele Carol ar fi avut un pic de vointa,un pic de consecventa in convingerile lui si un pic de independenta fatade lichelele ce-1 duceau de nas si de profitorii din anturajul sat] imediat.

Continutul documentelor care urmeaza fusese aprobat de Rege innumeroasele noastre discutii de pana atunci i fusese aprobat de ase-meni si de maresalul Prezan in ultimele conversatii avute cu dansul. Pen-tru ce,un program care trebuia executat la 15 februarie n-a mai putut stain picioare doua luni mai tarziu, ramane un mister pe care voi cauta sà-115muresc mai la vale. Caci nu era vorba de un program de fantezie im-provizat in cateva ceasuri (nici nu s-ar fi putut) ci de concretizarea si derealizarea unor soluii la care se ajunsese dupà o lung5 si grea chibzuinta.

Se poate ca printre cititorii mei sg fie unii pe care ariditatea acestoradevArate documente istorice sä-i oboseascä si care caut5 altceva in a-mintirile mele; Ii rog s5 m5 ierte, sa sar5 peste ele i s5 mearg5 mai de-parte caci firul care leag5 aceste pagim e atat de elastic incat ele pot ficitite i pe sarite si chiar de la sfarsit la inceput.

Si acum sa-i dam drumul. incep bineinteles cu actul de nastere alritmului mou: e proclamatia Regelui care trebuia lipita pe toate zidurileIn momentul inscaunarii Guvernului Prezan.

ROMANI!Urgia vremurilor care s-a napustit la fiecare cotitura a istoriei asupra nea-

rnului romanesc a pus de-a lungul veacurilor poporul nostru la cele mai grele in-cercari. Multumita credintei necurmate a atfitor generatii si miilor de vieti jert-fite in razboiul pentm neatarnare a popoarelor Romania de veci a putut fiint'aptuita. Visul mosilor si strAmosilor nostri a putut fi realizat. Copiii nostrivor proslavi memoria celor cdzuti la hotare sau prabusiti pe cArarile mucenicieilor, cu ochii tintiti in zorile unor vremuri noi. Sufietul lor trudit, dospit in **dnace ne e scumpa, va sfinti pentru totdeauna pamantul manos care ne hraneste.Dar si jertfele i pierderile celor care n-au cazut in lupta au fost mari. Se poatezice ea' tot românul adus prinosul sail de suferinta inchegArii neamului nos-tru intr-un Stat puternic i stapan pe destinele lui.

Razboiul in care rand pe rand s-au prins aproape toate tArile din lume inapararea celor mai legitime drepturi si in urmArirea unui viitor mai bun raz-boiul acesta nemaipomenit prin durata i violenta lui, prin mobilizarea zecilor

ti-a

www.dacoromanica.ro


de milioane de oameni, prin rasturnarea atator conceptii, atator organisme siatator raporturi de forte a zguduit din temelie si asezarile noastre.

Istoviti de greutatile luptei ne-am lovit de alte greutati dupa incheiereapacii. Izolati, intr-o lume care nu-si mai cunostea rosturile, ne-am izbit cu capulde toate pragurile nth' a putea deschide nici o 1.10.

Lipsiti de toate, cu gospodariile ruinate, cu unelte invechite neputintasi poate si neprevederea noastra ne-au impins din ce in ce mai repede pe povfir-nisul saraciei si al deznadejaii. Guvernele si conducatorii partidelor care s-auperindat la carma de zece ani, au facut ce au putut pentru a curma rail. N-au re-usit, cu toate sfortarile kr, fiindca imprejurarile le-au fost neprielnice.

In ceasul de grea cumpana pe care-1 traim si in conformitate cu drepturilepe care Constitutia mi le confera, am fdcut apel la o mdnd de oameni dezintere-sari si experimentati, in frunte cu gloriosul maresal Prezan # i-am insdrcinatsd indrumeze tam ca buni gospodari, in afard de mice consideratiune politicdsau da partid, pe cdi sincitoase, spre o normalizare a raporturilor economicefi sociale.

Punfind toata increderea in munca Guvemului meu, ma indrept catre toti,mic si mare, catre toate partidele, ate toate gruparile politice, si le cer in nume-le Patriei noastre iubite concursul cel mai deplin pentru ducerea la bun sfarsit agrelei sarcini ce am intreprins. De astazi inainte, in interesul obstesc, fiecare ce-Olean trebuie sa dea maximul de efort si fiecare putere de realizare maximul derandament.

Bizuindu-ma pe dragostea pe care poporul meu mi-a dovedit-o, nu ma in-doiesc ca chemarea mea va fi ascultata, si de la Tisa la Nistru, yeti striga cu minesi intr-un singur glas: Dumnezeu si ne ajute!

CAROL

Odat5 cu proclamatia Regelui trebuia sá apara 0 s'a fie afipt i ur-niatorul manifest al noului Guvem §i in acela§i timp s-ar fi ràspdridit inzeci de mii de exemplare, in toatà Ora, programul de guvemamânt incare se imirau pe scurt scopurile urniarite de noul regim, program pecare il reproduc mai la vale, dupà manifest.

Manifestul trebuia si fie scurt, 0 suna astfel:CETATEN1!

Chemati prin increderea M.S. Regelui sa facem fata greutatilor de tot so-iul care stau in calea propasirii scumpei noastre tari, facem cel mai calduros a-pel la concursul tuturor pentru a putea duce la bun sfarsit sarcina ce ne-a fostincredintata.

In fata acestor greutati pe care nimeni nu le poate nesocoti, nu fagaduimdecat un singur lucru: vom munci cinstit .yifiird preget in al:aril de orice consi-deratiuni de interes personal sau de partid si vom cduta sd indreptcim tot ce es-te de indreptat. Cu ajutorul vostru, cu sacrificiul ambitiilor marunte pe care lecerem si cu colaborarea tuturor bunelor vointi nu ne indoim ci vom izbuti.

Programul nostni poate fi rezumat in urmätoarele formule:1. Restabilirea principiului autoritatii de Stat.2. Ordine in administratia publica, in socotelile si in gospodaria Statului.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 151

3. Rationalizarea muncii in vederea maximului de randament al aparatu-lui de Stat si al factorilor producdtori.

4. Inzestrarea tarii cu utilajul necesar dezvoltarii ei economice.5. 0 diminuare treptath a sarcinilor fiscale fath de producator si masuri

pentru a se ajunge la descatusarea lui economica.6. 0 stransa colaborare, in spiritul de la Geneva, cu fortele economice si so-

ciale internationale.7. Organizarea reala a apararii noastre nationale.8. ingradirea infiuentelor politice asupra tehnicii administrative.9. Distrugerea semintelor subversive cat timp sunt abia incoltite, in vede-

rea intaririi regimului nostru monarhic constitutional.intr-o epocà in care saracia si deznadejdea au patruns pretutindeni, orica-

re solutii si cat de bune s-ar gasi pentru refacerea noastrá economica, ele nu ar pu-tea fi puse in aplicare daca autoritatea Statului si a tuturor reprezentantilor salar putea fi continuu discutata si pusä la indoialà. Prima grija a Guvernului va fideci sa intareasca principiul autoritatii de Stat care in timpurile din urrnä a sufe-rit grele atingeri. Unei autorithti nestirbite trebuie sa corespunda desigur si sim-tul desivarsit al datoriei fath de tali si fath de drepturile individuale din parteatuturor detinatorilor puterilor publice. .

Ordinea va trebui sa domneasca in toate paturile poporului. Fiecare ceta-tean nu trebuie sa uite ca daca are drepturi garantate de Constitutie, are si indato-riri cerute de tali, de la care nu se poate sustrage. Fiecare cetatean, de orice neamsau confesiune, se va bucura mai departe de toata libertatea pe care i-o asigura a-sezdrile noastre legale in cadrul intangibil al Statului roman.

Grija Guvernului se va indrepta in aceeasi masura catre problemele de oti-din economic si fmanciar. 0 chibzuità oranduiala a aparatului administrativ, ra-tionalizarea muncii functionarilor, reducerea sensibila a cheltuielilor inutile vorpermite micsorarea sacrificiilor cerute astazi contribuabililor si va insemna unprim pas pe calea insanatosirii economice.

In acelasi timp sfortarile Guvernului vor tinde la sporirea progresiva aproductiei inlesnind producatorilor lichidarea trecutului care apasa asupra cre-ditului si asupra muncii lor punand la dispozitia agriculturii, din care se hranes-te marea majoritate a poporului nostru, mijloacele necesare unei sporiri a pro-ductiei si unei bune valorificari a produselor.

Daca scaparea agriculturii de ruina care o ameninth trebuie sa preocupeGuvernul in fiecare ceas, nici celelalte ramuri ale productiei nationale nu vor fitrecute cu vederea. Greutatile in care se zbat astäzi industria si comertul nostrucer si ele o grabnica indreptare. Sforthrile noastre vor tinde deci la o normali-zare pe intreg taramul economic. Planul de refacere intocmit de Guvern pre-vede initiativele ce se vor lua pentru atingerea acestor multiple teluri. tnaintede a fi puse in aplicare masurile noastre vor fi supuse si aprobarii breslelor inte-resate. Nu ne indoim ca in aceasta directie solutiile noastre, in cea mai mareparte deja bine cunoscute, vor intampina asentimentul tuturor.

Complectarea retelei noastre de cai ferate, modernizarea si inzestrarea eivor grabi procesul asanärii economice. Refacerea si dezvoltarea retelei de so-sele, mai ales in Basarabia, va contribui si dansa la atingerea aceluiasi scopinlesnind si ieftinind in mod simtitor transporturile. Aceasta inlesnire si ief-

www.dacoromanica.ro


tinire a transporturilor va trebui indrumata de pe acum printr-o politica tarifarabine chibzuita.

0 impartire a dreptatii in forme mai expeditive si unitare pentru intreagatinzand la micsorarea procesivitatii noastre va trebui realizatd.0 ofensiva culturald reald va urmdri nu sporirea dezordonata a localurilor

de scoli si a catedrelor, ci ridicarea maselor pe treptele culturii generale si ale cu-nostintelor profesionale. invatámantul complimentar agricol va lua intr-adevarfiinta.

0 deosebita atentie va trebui data apararii nationale; tara noastra atat depacified in intentiile ei, trebuie pusd la adapostul oricarei surprinderi si oricarorincereari de subminare.

Nu ne indoim cá presa ne va da tot concursul ei in cinstitele noastre std.-duinte; o lege a presei bazata pe libertate i pe raspundere va fi alcatuita faraintarziere in conformitate cu prevederile Constitutiei.

Munca noastra ar ramane insä sterila daca ea nu s-ar inchega in concursulnatiunii intregi. Cu acest concurs, cu vointa care ne anima, mergand cu pasi ho-tárfiti pe calea care ni se deschide, nu ne indoim de rezultatul muncii noastre.

Ne vom face intreaga datorie in deplina constiinta aldturi de constiintaromanimii intregi, uniti cu totii in acelasi avant de dragoste si de incredere injurul Tronului, in jurul Dinastiei si in jurul Regelui nostru iubit ale carui nazu-inte mantuitoare faman pentru viitor chezasia propasirii noastre.

Acest manifest urma sd fie semnat de maresalul Prezan ca prim-ministru si de toti ceilalti ministri. Ca si proclamatia Regelui, era numaiun project; ambele documente urmau sa fie revazute si eventual modifi-cate de semnatarii lor. Pregatindu-le insa, pe baza insarcinarii Regelui sicunoscand bine si intentiile Suveranului i pe ale maresalului nu maindoiam un moment ca ele vor fi primite i a nu vor suferi decat usoareretusari de forma'.

Manifestul Guvernului, prin caracterul i dimensiunile lui fortatreduse nu putea insa fi decat o expunere de intentii abia conturate. Amsocotit necesar sä lamurim mai de aproape opinia publica i sa-i damcateva precizari de program de la primii nostri pasi. in acest scop amredactat urmatorul program de guvernamant, care urma sä fie raspanditin popor odatä cu publicarea Proclarnarii Regale si a Manifestului Gu-vernului.

PROGRAM DE GUVERNAMANTNome Generale

Un Guvern exclude cu desavarsire din preocuparile sale interesele po-litice de partid. De asemenea i interesele de ordin personal.

in afara de realizarea planului economic si financiar pe care si-o propune,noul Guvern va trebui sa restabileasca principiul autoritatii de Stat in func-tionarea lui normald, precum si in relatiile sale cu cetatenii.

Functionarii Statului vor trebui prin urmare scosi de sub orice influentapolitica sau personala i sustrasi oricarei tentatii ilicite. Acest scop se va atingeprin reorganizarea corpului de functionari, prin rationalizarea muncii lor, punsiguranta carierei si printr-o salarizare suficienta pentru existenta bor.

Ora,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 153

Conform legilor, cumulul de functiuni nu se va ingadui. Functionareaprin delegatie nu va fi ingaduita cleat functionarilor, suprimandu-se abuzul de-legatiilor date particularilor. In mod exceptional militarii vor putea indeplini sifunctiuni administrative sub forma de insàrcinare vremelnica. Vor fi suprimatede asemeni comisiile parazitare create in special pentru a dilua raspunderea fac-torilor legal responsabili.

In vederea economiilor bugetare indispensabile, in vederea unei rationali-zari a muncii, in vederea unei salarizari suficiente, numdrul functionarilor caredatorit5 politicii de partid a ajuns intr-adevar excesiv trebuie redus.

0 solutie ar fi licentierea tuturor functionarilor inutil numiti in ultimii cinciani si in afard de normele legilor de organizare a corpurilor constituite, tinandu-setotusi seama si nu se lase pe drumuri familii intregi care nu ar putea gasi incriza actuala mijloace de trai. De va fi necesar se va modifica statutul functiona-rilor publici, in care, cu acest prilej, se va introduce impreuna cu dispozitia uneisingure instante disciplinare pentru toti thnctionarii (in locul nenum5ratelor co-misii de disciplina care functioneaza actualmente) i dispozitii de ocrotire, cumar fi de pild5 asigurarile impotriva bolii, a incapacitatii vremelnice de lucru, incontra accidentelor etc. Functionarii tuturor administratiilor Statului vor fi organi-zati in corpuri in care nimeni nu va fi admis de aici inainte decat pe baza legilorde organizare a acestor corpuri si in virtutea unui concurs sau examen care va in-dreptati ocuparea primei trepte a ierarhiei function5resti. Inaintarea se va face nu-mai pe baza de selectie profesionala si in cadrul functiunilor efective bugetare.

In afard de cadrul functionarilor fiecarui Departament, vor functiona minis-tri, subsecretari de Stat, secretari generali si functionarii cabinetului ministru-lui, a caror numire nu va putea fi supusa nici unei ingradiri find temporara.

In caz cu totul exceptional, in fruntea unor anumite servicii, vor putea fi deasemenea numiti, in conformitate cu necesitatile, persoane cu merite recunoscute.

Pentru rationalizarea muncii functionarilor normele vor fi prevazute prinlegile si regulamentele de organizare ale fiecarui Departament.

Nici o persoana straina de administratie nu va putea patrunde in nici un o-ficiu de Stat, in afara de oficiile create tocmai in vederea serviciului public cumsunt: posta i telegraful, oficiile sanitare i epizotice, instantele judecitoresti, co-misiile Statului etc. care toate vor fi prevazute cu localuri sau birouri inadins ame-najate pentru primirea publicului.price cerere va fi inaintata in scris, sub formade petitie, autoritatii respective. In fiecare Minister un birou special va primitoate petiiile si cererile scrise, autoritatea hotaratoare find obligata sa raspundapetitiofiarilor in termen de zece zile, sub pedeapsa de amendare, suspendare saurevocare a functionarilor vinovati.

Cererile de audienta se vor adresa in scris aratandu-se motivul audientei, mi-nistrilor, subsecretarilor de Stat, secretarilor generali, directorilor i sefilor de ser-vicii (prefecti, primari etc.). Audientele vor fi acordate in scris in limita

si in consideratia importantei cererii, de toti sus-mentionatii conducatoride Departamente i servicii.

Nici o exceptie nu se va face la aceste reguli, nici chiar pentru parlamen-tari, fosti ministri, ofiteri, functionari superiori, reprezentanti ai presei romanesau straine etc.

posibili-tribe

www.dacoromanica.ro


Ministrii, subsecretarii de Stat, secretarii generali, directorii si sefii de ser-vicii In jimctiune vor avea carti permanente de circulatie in diversele Departa-mente; ceilalti functionari, in interes de serviciu, sau persoanele chemate in audi-enth (pentru acestea se va specifica ziva si ora) vor primi bilete de intrare speciale.

In afara de petitiile inmfinate pe calea sus al-Math, functionarii nu pot pri-mi nici o cerere, nici da referinte in afarà de birourile lor. Abaterile de la aceas-a regula vor fi aspru pedepsite cand vor ii constatate.

Presa noastra nu a stiut si nu stie sa-si indeplineasca rolul ei social. Liber-tatile occidentale ale presei au fost puse in taxa noastra in serviciul aproape ex-clusiv al intrigilor de partid, al rivalitkilor personale, al santajelor si al afaceri-lor. Presa a contribuit foarte mult, in Ora noastra, la coruptia straturilor condu-ckoare si la amagirea maselor. Nu intra in posibilitkile imediate ale Guvernu-lui introducerea unui nou ritm, in activitatea presei. Un regim legal nou al pre-sei va fi insa creat.

Politica noului Guvern in materie de presa se va rezuma in douà cuvinte:libertate si thspundere. Libertate desavarsita, bineinteles in discutia oricaror proble-me sau chestiuni prin care nu se atinge siguranta si prestigiul Statului. Raspun-dere efectiva insä, cfind cu rea credinth se jigneste patrimoniul moral sau mate-rial al oricarui cethtean. Printr-o lege a presei sfk-sindu-se odata cu prejudecataromantica a competentei juratilor, de indata ce se va putea modifica textul Con-stitutiei, delictele de presa vor fi trecute toate in judecata instantelor ordinare

raspunderea daunelor privind in mod solidar pe autorii articolelor, pe direc-torii, pe proprietarii si pe editorii ziarelor sau revistelor. Daunele vor putea fi fi-xate de instante in proportie cu prejudiciul cauzat si cu averea condamnatului.

Rationalizarea muncii functionarilor nu si-ar da tot folosul si in unele ca-zuri nici nu s-ar putea concepe, fail o regrupare rationalä a insesi Departamen-telor ministeriale.

Vechea impärtire a Ministerelor riu a fost atinsa prin noua lege de organi-zare deck in mod cu totul superficial. Impartirea actuala nu corespunde evolu-tiei sociale si economice datorata evenimentelor postbelice.

0 coordonare a efortului intre Departamente, astazi separate si fail legatu-ra intre ele, este indispensabila in anumite directii. 0 schema aici alaturatai re-zuma un plan de regrupare. In acest plan, pe langa preocuparea unei grupári logi-ce a eforturilor s-a avut in vedere si un scop politic: s-a mdrit numkul subsecre-tarilor permitandu-se astfel generatiilor noi sa faca succesiv scoala in materiede indrumare sub controlul si influenta generatiilor cu experienth.

In noul proiect de regrupare se introduce o inovatie: serviciul controluluigeneral al functionarii intregului aparat de Stat, serviciu care se incadreaza la Pre-sedintia Consiliului. Departe de a fi o sarcina bugetara noua, acest serviciu va rea-liza o notabila economie fiindca va permite suprimarea mai multor sute de in-spectori generali care greveaza astazi nth nici un folos bugetele diverselor De-partamente, fara a mai vorbi de economiile pe care un control real le va aduce incheltuielile Statului. Se suprima totdeodata principiul eronat al autocontrolului.

MINISTERUL DE INTERNEPrincipiul descentraliZarii administrative este bun. Aplicarea lui integrala

inaastfel cum o concepe doctrina pe baza experientelor si starilor din Occi-

i Reprodusa la srar5itul programului.

1

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 155

dent, nu este posibila in Romania. in aceastä materie ca si in multe allele, s-afacut greseala in tara noastra sá se imite in mod servil strainatatea, sau, clandu-seelaborarea legilor pe seama doctrinarilor, sä se duca teoretic la exces conse-cintele unor principii fail sa se tina socoteala de imprejurari si de posibilitati.

Descentralizarea totala administrativa, adica 'Dana la celula periferica acomunei, trebuie sa fie desigur scopul pe care-1 urmarim si noi. Atingerea aces-tui scop insa trebuie pregatita, # lung pregdtitd. Nu cred Ca vom putea ajungela acest punct final al evolutiei noastre administrative inainte de 50 sau 60 deani, adica atat timp cat nu vom fi facut educatia complectä a tuturor organelorintermediare intre centru si periferie, organe care constituie inelele lantului ad-ministrativ, fara a mai vorbi de educatia cetatenilor, indispensabila totusi pen-tru buna functionare a unui regim care s-ar baza pe raspunderea locala.

Educatia administrativa trebuie sa mearga de sus in jos. Primul pas tre-buie facut prin descongestionarea Ministerului de Interne ale carui cele maimulte atributii trebuiesc trecute asupra regiunii. Regiunea trebuie sa aiba un ca-racter tehnic, pur administrativ, fara nici un amestec al politicii. In capul regiu-nii trebuie asezati cei mai buni functionari administrativi, care vor primi astfelrecompensa lor in serviciul Statului. Fata de regiune descentralizarea va fi com-plecta, Ministerul nerezervfindu-si deck atributii de control. De la regiune injos, descentralizarea va fi mkginita si elementele autonomiei vor fi fixate pe oscara descrescanda !Ana la comuna mrala. Regiunea va trebui sa faca educatiajudetului si sä-lpregateasca cu incetul la o autonomie cat mai complecta. Ace-easi inrfiurire va trebui sä o exercite mai apoi judetul asupra comunelor urbanesi rurale. In vederea viitoarei lor autonomii, intinderile actualelor judete vortrebui márite, numarul lor micsorandu-se la aproape jumatate.

Regimul electiv pentru functiile administrative aplicat prin legea actualà lajudete a dat gres dupà cum era de prevazut. El este indispensabil unei autono-mii complecte, dar numai in cazul unei asemenea autonomii. Find se va ajungela o asemenea autonomie, adoptarea regimului electiv nu se impune prin nimic.

Actuala lege administrativä care s-a dovedit inaplicabila, va trebui modi-ficafa (in realitate refacuta din nou) pe baza ideilor sus aratate.

Se va simplifica de asemenea aparatul administrativ prea complicat siprea costisitor, corolar fatal al atator autonomii si al atator ambitii locale nejus-tificate. Find la rev izuirea legii administrative pe cale parlamentara, modifickiurgente si indispensabile se vor face pe cale de decret-lege.

0 nouà lege a politiilor, pe bag de centralizare de data aceasta, se impu-ne grabnic. Conceptia descentralizatoare in materie de politie si siguranta dove-deste o data mai mult cat de necunoscatoare a realitätilor sunt spiritele familia-rizate numai cu teoria.

Principiile ultimei legi de organizare a jandarmeriei sunt bune. Organi-zarea trebuie totusi revazutd in unele parti ale ei si numarul jandarmilor trebuieconsiderabilsporit.

MINISTERUL DE FINANTEPrima preocupare a Departamentului Finantelor va trebui sä fie reforma

bugetului. Indata ce Parlamentul va fi intrunit, bugetul pe anul 1931 va trebui safie revizuit si rectificat in cifrele lui si alcatuit pe noi baze. Se va intocmi un bu-get ordinar in care se vor prevedea la cheltuieli salariile, indemnizatiile si spe-

www.dacoromanica.ro


zele de deplasare ale personalului, iar la material surnele strict necesare pentruintretinerea localurilor si pentru spezele de cancelarie. Intr-un al treilea capitolse vor inscrie plaile datoriei publice (dobanzi, amortismente etc.).Cheltuielilebugetului ordinar vor fi balansate la venituri cu total itatea impozitelor directe siindirecte precum i extraordinare stabile si permanente.

Se va alcatui pe de alta parte un buget extraordinar pe baza veniturilor ne-permanente imprurnuturi, venituri provenind de la concesiondri, exploataricomerciale, participari etc. Cheltuielile bugetului extraordinar care vor cuprin-de lucrärile publice noi, investitiile, ameliorarile etc. nu se vor putea ridica innici un an peste previziunile veniturilor. Excedentul bugetului ordinar, daca s-arputea realiza un asemenea excedent, va fi varsat ca venit in bugetul extraordi-nar al anului urmator. Excedentele bugetului extraordinar nu vor putea, sub niciun pretext, ti virate in bugetul ordinar, ci vor fi i ele varsate ca venituri in buge-tul extraordinar urmator.

Aceasta impartire a bugetului, dupei ce se vor fi curatat toate ramurile us-cate, dupa ce se vor fi redus sume insemnate printr-o simplificare a organizatieide Stat, i printr-o scadere simtitoare a numärului functionarilor, va perrnite oapreciabila slabire a compresiunii fiscale. 0 scadere a fiscalitatii care apasa peproducatori este indispensabild pentru normalizarea noastra economica. Soco-tim ca o buna gospodarie caracterizata prin suprimarea cheltuielilor inutile, priningradirea functionarismului i prin suprimarea evaziunii la incasarea unor im-pozite drepte, ne va pune in masura sd diminuam fiscalitatea exagerata de azi

deficite in bugetul ordinal-) Dar chiar daca nu am putea inlatura asemenea de-ficite, credem ca ele nu ar trebui puse in sarcina unei singure generatii ci amor-tizate in decursul unei perioade mai indelungate. De aceea in primele transe aleplanului de refacere pe care-I expunem mai jos am prevazut sumele necesarepentru acoperirea deficitelor eventuale prin bugetul extraordinar.

In reorganizarea Ministerului de Finante, va trebui prevazutá pentni sim-plificarea i rationalizarea lucrarilor, o separare intre directiunea tezaurului, bu-getului si datoriei publice pe de o pane i administratia financial-à (asezarea si in-casarea impozitelor directe i indirecte etc.) pe de alta.

Desi planul de normalizare economicá prevede o actiune complexa la ca-re urmeaza sa contribuie mai multe Departamente si care se va desfasura sub in-rfiurirea intregului Guvem, dat fiind ca la baza lui stau operatiuni de manuire debani, credem nimerit sa expunem lineamentele generale ale acestui plan sub ru-brica activitatii Ministemlui de Finante.

Normalizarea noastra economica este inainte de toate in functie de spo-rirea productiei nationale in toate ramurile ei. 0 asemenea sporire de productiein afara de conciitii prielnice legale (care vor fi expuse rand pe rand cu prilejulprogramului de activitate ce propunem pentru celelalte Departamente) cere in-vestitii insemnate pentru realizarea enormelor lucrari de infaptuit, spre a puneutilajul nostru economic in masura sa lupte cu utilajul celorlalte tan concurente.

In acest scop va trebui alcatuit un plan general de refacere si investitie peun termen lung (15-20 ani). Deoarece sumele necesare acestor investitii nu potfi gasite in tara, o strfinsa colaborare cu capitalul strain, este indispensabila. In

' La inceputul anului 1931 asemenea iluzii erau inca permise!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 157

vederea acestei lungi colaborari, planul va trebui alcatuit in perfecta intelegereintre expertii cei mai calificati ai capitalului strain si expertii romani cei mai cu-noscatori ai nevoilor si posibilitatilor noastre. Aceeasi comisie mixta de expertiva examina totdeodata i posibilitatile de punere in valoare a bogatiilor Statuluiroman (mine, paduri, caderi de apa, pescarii, terenuri inundabile etc.) a caror ex-ploatare se va organiza flea intarziere ca parte integrantà a planului de refacere.

Se vor spori astfel imediat veniturile Statului in asteptarea sporurilor natu-rale ce vor rezulta mai tfirziu, pe cale indirectã din marirea productiei consecu-tivä a investitiilor facute.

Oriccit arfi de mari sumele necesitate pentru investitille noastre indispen-sabile, socotim cd ele vor fi gcisite indatd ce capitalul international va sti cd seafld in fro unui plan determinat, garantat si prin semndturile ce va purta Siprin dovada care va trebui datci cd un ritm nou domneste in viata noastrd so-cialci ci economicd cd angajamentele luate vorfi executate, cd duván-tul dat este cuvcint si ccifaizte;iile scolastice si de ordin personal au dispdrut depc orizontul activitatii noastre. I

Se va crea pe lfingd Ministerul de Finante, in vederea negocierilor cu capi-talul strain, o Casa Autonoma (prevazuta cu un statut special) in gestiunea i ladispozitia careia se vor trece toate intreprinderile si avutiile Statului administra-te astazi prin case speciale autonome.

Toate casele si directiile speciale de azi se vor suprima prin urrnare, iar a-tributiile lor care nu ar putea intra in cadrul Casei Autonome vor reveni Departa-mentelor respective.

Pentru exploatarea cailor ferate se vor determina conditii speciale in ca-programului de refacere.

MINISTERUL AG1UCULTURIIEste astazi un adevar banal ea' reforma agrara a fost gresit conceputa si

gresit infaptuita. Criteriile demagogice si preocuparile de ordin politic au fostsingure tinute in seama in dauna criteriilor economice.

Demagogia i interesele de partid nu au influentat insa numai asupra alca-tuirii legii i aplicarii ei, dar au si contribuit la mentinerea unei stari de lucruridaunatoare propasirii noastre economice i pacii noastre sociale. Pentru a puteaspecula mai departe interesele alegatorilor, procesul aplicarii reformei nu a fostpana acum inchis2.

Prima grija a unei guvernari tehnice va trebui sa fie sä puna capat unor fra-mantari sterile si sa pecetluiasca odata pentru totdeauna dosarul unei reformede care nu ne gandim sa ne atingem.

Pentru a imbraca cu forme defmitive si practice proprietatea de azi in for-ma ei, titlurile proprietarilor vor fi intabulate dupa toate normele unui cadastrugeneral care va trebuie in fine sa ia fiinta.

I Sä nu se uite cd cele scrise aici au fost redactate in februarie 1931, inainte de crizaeuropeanâ.

2 Aplicarea reformei agrare nu era Inca terminatà in acea vreme. Comitetul Agrarjudeca zilnic, in cloud complete, conflicte dintre particularii proprietari i improprietariiisi Stat.

dad

www.dacoromanica.ro


Din cauza scaderii pretului cerealelor pe de o parte, din cauza sclerozariicreditului pe de alta, producatorii agricole trec printr-o criza care ameninta inmod ingrijorator existenta a peste 80% din populatia tarii noastre.

Din cauza dezechilibrului intre productia qi consumatia mondiala agrico-là, dar mai ales din cauza concurentei ruse§tit, nu se poate prevede pentru o lun-ga vreme o ridicare a preturilor. Nu ne raman deci alte soluii, decal sporul cali-tatii i cantitatii productiei la unitatea de suprafata cultivata. Multumita refor-mei agrare §i lipsei de rationalizare a culturii noastre, Romania este ultimul Statdin Europa §i din lume in ce privqte calitatea i cantitatea produsa la hectar. 0ameliorare §i sporire a productiei este posibila printr-o modernizare a utilajului0 a metodelor de munca.

Pentru rationalizarea culturii i reducerea spezelor de productie se cere ointrebuintare pe scara mare a ma0ni1or. Pentru introducerea ma0nismu1ui a-vem insa nevoie de suprafete mari de cultura i de investitii mari de capital. Netrebuie prin urmare credit agricol ieftin §i posibilitatea de a pune la dispozitiatehnicii agricole intinderi mari de cultura. Creditul agricol ieftin nu se poate rea-liza astazi farà o contributie a Statului care sub forma' de incurajare a agricultu-rii va trebui sa ia asupra sa diferenta intre dobanda ce poate suporta agriculturagi dobanda reala cu care se pot obtine bani pe pietele liberei tranzactii.

Pentru obtinerea intinderilor necesare tehnicii agricole, singura solutie subregimul de azi al propnetatii este asociatia proprietarilor. Vom avea asy.el cul-tura mare cu respectarea proprietdtii mici. Asemenea asociatii sunt indispen-sabile qi pentru garantarea capitalurilor ce se vor investi n creditul agricol, pro-prietatea faramitata fiind un gaj prea precar pentru a fi primit de detinatorii capi-talurilor. Asociatia va mai constitui qi un mijloc de control pentru intrebu-intarea banilor destinati investitiilor §i imbunatatirilor agricole. Asociatiile vortrebui infiintate pentru facilitarea operatiilor de credit sub un singur tip qi vorfunctiona sub supravegherea organelor Statului. Asociatiile nu trebuie sà fieobligatorii; cultivatorii trebuie sa fie atra0 spre ele pe de o parte prin faptul cànumai lor li se vor acorda imprumuturi de Creditul Agricol ce se va infiinta, iarpe de alta prin avantaje speciale (degrevari fiscale, inlesniri tarifare de trans-porturi, selectionarea de seminte) ce se vor acorda tot numai asociatiilor.

In afara de creditul agricol ieftin 0 de asociatii de cultura se vor pune inmiqcare toate resorturile pentru modernizarea comertului de cereale qi pentru e-ducatia cultivatorilor. Se vor reduce tarifele feroviare in vederea exportului, sevor suprima taxele parazitare, se vor inlesni incarcarea i descdrcarea cereale-lor in gari §i porturi, se va introduce standardizarea §i se vor constmi silozuri deinmagazinare care sa permità emiterea warantelor etc.

Se vor inmulti canipurile de experienta pilduitoare, se va organiza invatarnantulcomplementar agricol la §colile primare, se vor face expozitii agricole, conferinte etc.

De0 credem Ca fenomenele economice trebuiesc ldsate cat de libere in jo-cul lor, degrevarea agricultorilor prin masuri care sa le inlesneasca plata datori-ilor lor, dublate, triplate i chiar impatrite prin acumularea dobanzilor uzuale, nupoate sa nu preocupe pe oricine urmare§te restabilirea unei normalitati econo-mice pe terenul productiei. Nici una din masurile propuse pana acum nefiind

1 Eroare, dar asa se credea atunci.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 159

satisfacatoare se va studia i gasi prin bunavointa tuturor factorilor intere-sati dezlegarea problemei.

Casa specialä a fermelor Statului suprimandu-se, patrimoniul hergheliilorva fi redat serviciului zootehnic, iar cresterea vitelor in general si industria-lizarea produselor lor (export de carne frigorificata, piei, oase, oda, paski) vorfi incurajate cu tot dinadinsul. Se va alcatui un plan de amenajare agricola aOrli cu specificarea culturilor celor mai prielnice soluri si climelor si se va aveain vedere impadurirea terenurilor improprii orickei culturi.

Se va stabili o ordine de cultura si de desfacere in haosul viticol; se vor sis-tematiza pe regiuni si pe specii plantatiile de pomi roditori.

Se va reorganiza serviciul contenciosului Statului care va ramfine la Mini-stead de Domenii. Socotim gresita ideea transferarii lui la Ministerul de Jus-titie deoarece aceeasi autoritate superioara nu poate supraveghea i pe judeca-tori si una din Orli.

Apararea intereselor Statului nu poate fi confundata cu justitia care trebu-ie sa ramana izolata ca o a treia putere in Stat.

MINISTERUL INSTRUCTIUNH PUBLICEintreg invatamantul va trebui indrumat spre un randament util. in acest

scop:Se va realiza pe lfinga toate coli1e primare un invatamant complementar:

in scolile rurale invatamant complementar agricol, in scolile urbane invätamantcomplementar profesional. Se va tinde pe cat va fi posibil la adaptarea preotilorca invkatori, in vederea unei sensibile diminuki a cheltuielilor si a unei apro-pieri intre scoala si biserica. in acest scop se vor adapta programele seminariilorsi se va micsora treptat numkul scolilor normale;

Activitatea extrascolara a puterilor invatamantului primar va fi ingradita,asemenea si activitatea lor politica;

invitamantul secundar va fi indreptat spre cunostintele practice si prega-titoare. n vederea incurajarii scolilor profesionale si pentru diminuarea prole-tariatului intelectual, numarul gimnaziilor si liceelor va fi limitat si in fiecaredin ele nu se vor primi deck elevi pe baza de selectie;

invatamantului superior i se va da din punct de vedere tehnic o dezvoltarecat de mare, inzestrandu-se universitkile i co1iIe superioare cu tot utilajul si ma-terialul necesar. $colile superioare profesionale ca Academiile de agricultura,Scolile politehnice etc. egalate in rang cu universitkile nu vor fi totusi agregateacestora si vor ramane si sub supravegherea Departamentelor respective.

MINISTERUL DE JUSTITIESe va cauta prin masuri de organizare si de fiinctionare sa se restrangi

procesivitatea excesiva de care suferim. in acest scop se va studia introducereasistemului de judecata in prima instanta numai prin depunere de concluzii scri-se; cu prilejul unificarii procedurii civile se vor studia posibilitkile de simplifi-care in vederea accelerarii distributiei justitiei. Se va revizui organizarea corpu-lui de avocati in vederea selectionkii profesionale si limitarii dreptului de exer-citiu nrofesional in fata instantelor superioare;

In vederea reducerilor bugetare se va diminua numárul consilierilor incompletele inaltei Curti de Casatie, in limitele intereselor justitiei.

Se va realiza in fine unificarea tuturor codurilor i legilor.

www.dacoromanica.ro


MINISTERUL MUNCIE $1 SANATATIILegiferarea muncitoreasca copiata prea servil din Occident, va trebui sa

fie adaptata circumstantelor i moravurilor noastre.Contributiile incasate in baza 1egis1aiei muncii i destinate imbunatatirii

soartei muncitorilor, nu trebuie sa mai fie deturnate de la scopul lor, a.sa incfitdin sacrificiul fiecarui muncitor sa rezulte o reald ameliorare a traiului tuturor.

Serviciul sanitar profilactic i igienic trebuie sa fie separat de serviciu cu-rativ si de spitalizare. Acesta din urinal cuprinzand spitalele, ospiciile i azilelede incurabili, va fi trecut la Eforia Spitalelor Civile care urmeaza sa fie reorga-nizata i pusa in masura prin mijloacele ce i se vor da de Stat sa intretie institu-tiile filantropice puse sub controlul i directia ei.

Numai serviciile profilactice si de igiena, precurn i dispensarele si am-bulatoriile urbane si rurale, cu organele lor anexe (moase, agent sanitar, vacci-natori etc.) vor ramfine sub directia i controlul Departamentului Sanatatii. Efo-ria Spitalelor Civile se va bucura de o autonomie complecta ramanand sub con-trolul autoritatilor sanitare numai din punctul de vedere financiar, profesionalsi al prevederilor regulamentelor de igiend.

Serviciul medical veterinar va fi dezvoltat in proportie cu importanta dince in ce mai mare ce trebuie sa se dea cresterii vitelor. Serviciul sanitar veteri-nar va fi separat si independent de serviciul sanitar uman.

M1NISTERUL CO MUNICATILL ORProgramul refacerii cailor noastre ferate si al soselelor intra in planul gene-

ral de normalizare economica. Ministerul Comunicatiilor are sarcina sa stabileas-cIt neintarziat traseele cailor noastre de comunicatie in ordinea urgentei refaceriisau construirii bor. Se va da o speciala atentie soselelor i cailor ferate din Basarabia.

Legea drumurilor va fi revizuita; se va stabili o scara de taxe uniforme pen-tru toata tara care sa nu incarce prea mult pe contribuabil, cautandu-se o bazamai echitabila de impunere fara sa se excluda prestatia in natura.

Se va desfiinta autonomia postelor si telegrafelor si se va studia o organi-zare comerciala a acestor intreprinderi pentru a le reda libertatea de miscare ne-cesard in cadrul formalitatilor administrative rigide.

MIN1STERUL INDUSTRIEI $1 COMERTULUIPolitica Statului in materie de comer i industrie trebuie sa fie bazata pe

libertatea tranzactiilor. Statul trebuie sa ajute si sa nu stanjeneasca nici prin ma-suri prohibitive, nici printr-o fiscalitate excesiva avantul efortului individual.Statul trebuie sa fie un indrumator si un regulator, iar nu un adversar al intere-selor particulare sau numai un agent de perceptie. Pe terenul intern el trebuie saurmareasca echilibrarea fortelor si sa asigure posibilitatile de convietuire ale di-verselor ramuri ale productiei.

Incercari concomitente ca cele actuale de ieftinire a traiului si de ridicarea preturilor sunt de domeniul fanteziei. Interventia Statului trebuie sa se mar-gineasca la stabilirea conditiilor prielnice pentru raporturile normale economi-ce.Restul trebuie lasat initiativei individuale.

Sindicalizarea producatorilor nu poate fi decat avantajoasa acestora; ra-mane ca in aceasta directie initiativa sa vie din partea celor interesati. In ma-terie economica, intrucat priveste Statul, masurile indirecte sunt totdeauna maieficace decat masurile directe.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 161

Pe terenul international trebuie sa urmarim fara preget sporirea debuseu-rilor noastre. Oficiul de export instituit dupd exemplul celor similare din strai-natate este o excelenta institutie careia trebuie sa i se dea toata dezvoltarea.

0 asociatie a cultivatorilor si a exportatorilor de cereale va putea da roade-le cele mai bune cu conditia ca organizatia ei sa nu fie prea cornplicata i sà ai-ba agenti buni pe principalele piete de desfacere.

Pentm tratatele noastre de comert nu se poate Inca fixa o politica unica.Vom cauta sa incheiem tratate preferentiale acolo unde vom putea, multumin-du-ne Si cu alte formule fata de tarile refractare acestei conceptii.

Atasatii comerciali, astazi ineficaci chiar cand sunt plini de bunavointa, vortrebui inlocuiti prin oficii comerciale cu sediul nu obligatoriu in capitalele fie-carei tari, ci in centrele care prezinta rnai mult interes pentru tranzactiile noastre.

Aceasta expunere nu schiteaza decat cateva din capitolele activi-tatii propuse noului Guvern. Nu este locul aici s dezvoltam fiecare ca-pitol, sau sa analizam fiecare problema ce asteapta rezolvarea ei. Fie-care problema va fi rezolvata insa in cadrul urmatoarelor formule:

(Urmeaza cele 9 formule inscrise in manifestul Guvernului):'PLAN DE REGRUPARE A MINISTERELOR1

MINISTERE SUBSECRETARIATE DIRECTIIGENERALE

LPRESEDINTIA

2. Ministerul de INTERNE

3. Ministerul de EXTERNE

4. Ministerul CULTURIINATIONALE

5. Ministerul ECONOMIEINATIONALE

1. Coordonarea initiativelorDepartamentelor

2. Controlul General3. Adrmnistratia Int erna4. Pohtia si Jandarmeria

5. Instructia6.Cultele7.Artele8. Industria si Comertul9. Comunicatiile

10. Ocrotirea

6. Ministerul JUSTITIEI

7. Ministerul AGRICULTURII 11. AgriculturaCOOPERATIEI 12. Cooperatta

8. Ministerul de FINANTE

9. Ministerul APARARIINATIONALE

Comandamentul Armatei

1. Cane Ferate2. Posta si Telegraful3. 5osele si Lucrari Pu-

blice1. Munca2. Sanatatea

13. Bugtuli Tezaurul14. Adminsitratta Fmanciara

15. Organizarea Tehnica16. Aciministratia Armatei

I Explicatia sau mai bine zis motivarea acestei regrupgri se aflä expusa intr-un scurtmemoriu reprodus in volumul cu Anew la Partea a care se va publica separat[respectiv, Anexa VI din volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

VIII-a

www.dacoromanica.ro


Am reprodus aici acest program de guvernamant limas in sertar,fiindca in el se oglindesc nevoile timpului si se repercuteaza de aseme-nea i tendinte politice care-si faceau drum in primavara anului 1931.

va da osteneala sa-1 compare, pe de o parte cu cele continute inmemoriul meu catre Rege din 2 august 1930, iar pe de alta cu ce s-a pu-tut infaptui sub Guvernul IorgaArgetoianu din 1931-1932, ii va daseama cat de repede evoluau problemele in agitatele vremuri de dui:4razboi. Din lurid in luna se modifica nu numai conturul fiecarei proble-me dar i ordinea in care fiecare se aseza pe scara atentiei publice.

E foarte interesant de urniarit astfel evolutia problemei reduceriilichidärii trecutului. Am fost cel dintai care am pus aceasta problema nunumai in Romania dar si in lumea intreaga sunt prin urmare la largulmeu pentru a vorbi de dansa. Ei bine, intre solutiile intrevazute in 1930

solutia data in 1931 toamna, e o deosebire ca intre cer si pamant. Panain vara anului 1931 problema reducerii datoriilor a fost o problema peplanul al doilea, care venea numai sd complecteze un program de nor-malizare economica.

Intr-adevar cat timp am crezut Inca cu totii in posibilitatea organi-zarii unei munci largi remuneratorii pe baza de investitii sistematicede chibzuità asociatie in efortul productiei i valorificarii, lichidarea tre-cutului aparea numai ca o operatie accesorie i complementara. Pentrurepunerea la punct a economiei nationale, pe langa rationalizarea mun-cii, pe langa complectarea utilajului se impunea i degrevarea cultiva-torului, mai ales a micului proprietar de pamant coplesit de datorii. In-tregul plan de asanare nu comporta insd mdsuri exceptionale care sifrustreze pe unii in dauna altora .yi sd nesocoteascd principiile de dreptexistente. In mornentul in care se ficea apel la credit, nu se putea ampu-ta creania. Iata de ce in memoriul meu de la 2 august investitiile in tran-

anuale i asociatiile de cultivatori sunt puse pe planul intai al progra-mului economic, iar lichidarea datoriilor lasata pe un plan secundar. Iatáde ce in afara de consideratiile de oportunitate politica, preconizandaceasta lichidare, am insistat totusi asupra creantei, si nuam admis deck reduceri consimtite de creditor, punand in seama Statu-lui sacrificiile necesare pentru usurarea debitorilor.

In februarie 1931, criza generala nu izbucnise Inca, si la noi situa-ia parea inca destul de suportabila pentru ca ban-

cherii de la Paris sa ne acorde un imprumut destul de insemnat. ha dece in programul de guvernamant elaborat pentru Ministeml Prezan acestpunct special al reducerii datoriilor, care peste cateva luni trebuia sa fa-cà celei mai importante reforme savarsite de la cea agrara, a li-mas consemnat la ace1a0 loc secundar ca in precitatul memoriu. 0 ju-matate de an mai tarziu si de aici se poate judeca cat drum a facut&Alicia in 6 luni toga' lumea vorbea numai de conversiune, i toate

si

si

si

intangibi1itáii

economico-financiara

obiectul

Cine-si

se

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 163

celelalte probleme politice i economice erau lasate in umbra. Dar in fe-bruarie, opinia publica Ii indrepta atentia in directii cu totul altele, §i re-ducerea datoriilor (mai exact reducerea dobanzilor acumulate) era lasatape seama catorva specialiO. In februarie 1931, opinia publica era maiales preocupata de deciiderea principiului autoritdtii de Stat, de bol-§evizarea i de anarhizarea organismului nostru de Stat. Propaganda co-munista careia Guvernele taraniste nu opusesera zágazuri suficiente, neameninta cu atat mai serios cu cat era sprijinita aproape pe fata de Re-publica Sovietelor, cu care relatiile noastre devenisera atat de incordateincat chiar un razboi era de temutt. 1ata de ce in programul de guverna-mant nu ain mai dat prioritatea economicului ca in memoriul din 2 au-gust, ci politicului; iata de ce m-am intins in program in toate amanun-tele reorganizarii Ministerelor, administratiei centrale i celei locale.

Mdrturisesc insa ca publicand in extenso programul proiectatuluiMinister Prezan, n-am urmarit numai documentarea cititorului doritorsä urmareasca evolutia etapelor noastre sociale intre vara anului 1930 §ia lui 1931. Acest program a mai constituit pentru mine §i un fel de testa-ment politic: a fost ultimul act al omului increzator in märetele destineale Domniei Regelui Carol. Cu Regele Carol i indata dupà redacta-rea acestui program, §i mai tarziu am mai facut §i politica §i Minis-tere, caci asta mi-a fost meseria, dar de aici inainte am lucrat cu dansulfarä vlaga ci de multe ori impotriva propriilor mele convingeri. Cu Mi-nisterul Prezan au fost inmormantate pentm mine toate iluziile nascuteodatkcu Restauratia...

In afara de manifestele §i de programul de guvernamant reprodusemai sus, am mai redactat in acele zile de infrigurata pregatire a Ministe-mlui Prezan un decret-lege pentru suspendarea legii administrative na-tiona1-taraniste2 §i un decret de dizolvare a Corpurilor Legiuitoare, de-cret precedat de o scurta motivare i pe care-1 reproduc mai la vale. Pu-blicarea decretului-lege administrativ chiar in momentul constituirii no-ului Guvern urmarea un intreit scop. Mai intai faptul aparitiei unui de-cret-lege odata cu afipirea programului de guvernamant, era menit sàfamiliarizeze opinia publica cu procedura decretelor legi; ritmul nou,cum botezasem in intregul lor indrumärile politice pe care voiam sa leimpunem, da astfel dovada de la primul pas cal nu va ezita ski apliceprogramul chiar daca adversarii sai naturali i-ar fi pus la cale piedicile

1 Comanda pripita la Skoda si prin urmare afacerea Skoda a fost bazaa peaceastA teamd de razboi cu Sovietele. Pentru propaganda comunistä in Basarabia, a sevedea Anexa IV din volumul cu Anexe la Partea a VIII-a care se va publica separat[respectiv volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

2 Textul expunerii de motive si decretul-lege se aflii reproduse la Anexa VIII din vo-- lumul cu Anexe la Partea a VIII-a care se va publica separat [respectiv volumul al XI-leaal prezentei editii nota St. Neagoe].

www.dacoromanica.ro


parlamentare. Al doilea scop urmárit era o satisfactie ca sá zic asa pre-alabilá pe care noul regim o da opiniei publice. In timpul guvernkii na-tional-tarbiste, lumea fusese mai ales iritatá prin jaful avutuluiprin dezordonatele cheltuieli bugetare care dusesera la mari deficiteprin legea administrativA care nu numai c5 infiintase o serie de slujbeinutile si gras pl5tite, dar prin quasi-inamovibilitatea functionarilor nu-miti de el, asigurase Partidului National-Tartinesc controlul administra-tiei chiar din opozitie. Pand sa se poatá modifica legea administrativ5 pecale parlamentar5 ar fi trecut prea multà vreme i schimbárile se cereauimediate. Cel din urm5 scop al decretului-lege era sã dea in fine nouluiGuvern posibilitatea de a face alegerile. Sub legea t5rdnistilor, presedin-tii consiliilor judetene, adev5ratii administratori ai judetelor, nu puteaufi inlocuiti. Dãnii, ca i primarii, nu puteau fi inláturati dec5t prin dizol-varea consiliilor respective care ii alesesera, si dizolvarea era asa de in-gradità prin lege incat aproape nu se putea recurge la ea. Cum Guverne-le Maniu si Mironescu impänaserà toate posturile numai cu national-taránisti, noul Guvern risca s5 piard5 alegerile pe care ar fi trebuit sà" lefaca prin agentii adversarilor sdi.

Decretul-lege n-a abrogat dintr-o data intreaga lege din 1929 ca s5repun6 in vigoare pe cea din 1925, ci a inaugurat o metodd noud in ma-terie de legiferare. A autorizat anume Ministerul de Interne sd modificeprin simplu Decret Regal orice parte a legii ar fi crezut de cuviint5. Peaceasta cale se putea obtine rezultatul urmárit, f5r6 a se dezorganiza de-odat5 o stare de lucruri existent5, oricdt de defectuoas5 ar fi fost ea.

Mai tarziu, and s-a format Guvernul Iorga, fiindcd nu s-au prega-tit lucrurile cu grija cu care s-a pregAtit Guvernul Prezan, a trebuit s5 se re-curgi la masuri mai arbitrare pentru neutralizarea functionarilor natio-nah-t5r6nisti, dupà cum se va vedea in cursul acestor insemnári.

Cuprins de zelul neofitilor (in materie de reforme politice eram unneofit) i .in dorintà ca intrarea in scen5 a noului Guvern sa fie pregátitápdna la cele mai mici amAnunte, am redactat i declaratia 15muritoarecare trebuia sa" precead5 decretul de dizolvare i sa fie citità de primulministru in fata Parlamentului. E scurt5 i suna astfel:

DOMNILOR SENATORLDOMNILOR DEPUTATL

Chemat prin increderea Majest54ii Sale Regelui la cfirma Statului, Guyer-nul care se prezintd inaintea domniilor voastre a primit greaua sarcirid de a in-

1 Regiile autonorne cu consiliile lor de administratie gras retribuite vor fambine depominA (vezi Anexa IX din volumul cu Anexe la Partea a VIII-a care se va publicaseparat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei edilii nota St. Neagoe]). Asemenea

imbogaAirea multor ministri i oameni de incredere.

public',M

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 165

cerca normalizarea situatiei noastre economice i financiare prin aducerea laindeplinire a celor mai chibzuite masuri.

Convinsi c5 o asemenea opera nu poate fi indeplinita decat intr-un efortde solidaritate omeneasc5 al cárui avant trebuie sa depa§easca chiar granitele

noastrel, cerem concursul tuturor oamenilor de bine pentru a putea implini, inafara de orke preocupare de partid sau de ordin personal, lipsurile a cal:or per-manenta ameninta scumpa noastr5 Romanie intregita in pasnica ei propasire.

Pentru a da fiecdnii cetatean prilejul sd se pronunte asupra programuluinostru de indreptare am solicitat de la Majestatea Sa Regele o cat de grabnicalibera consultare a coipului electoral. Aproband cererea noastra, Majestatea Saa binevoit a semna urmatorul Inalt Decret:

(Urma decretul de dizolvare si convocarea corpului electoral)Avusesem grijä s5 nu vorbesc in aceste cateva randuri decat de

normalizarea economica si financiara i sa nu pomenesc nimic despreeventuale reforme politice. In acele vremuri lucram in spiritul progra-mului expus in memoriul meu din 2 august si daca Guvernul Prezan nuera un Guvern de categoria celor falimentare prevazute la punctul A dinconcluziile acelui memoriu, nu era nici unul de salvare, in afara de re-gimul parlamentar i incadrandu-se in punctul C al acelorasi concluzii2.Era un Guvern de tatonare si de incercare, dar ca atare prost conceput fi-indcd speria degeaba lumea cu panasul sefidui sdu, desi pe terenul po-litic nu avea misiunea sti realLe:e vreo reformd radicald. Nu disperamsä ajungem i la aceasta etap5 a ratificarilor politice dar o consideramrezervat5 unei alte formatiuni politice, mai consistente.

Iat5 de ce nici in aceastd prefatä a decretului de dizolvare, nici inmanifestul Guvernului, nici in programul lui de realizári, nu facusemnici o mentiune despre o posibil5 modificare a Constitutiei. Am consi-derat o revizuire a Constitutiei ca o problemd a viitorului care urma safie rezolvat5 fie de Guvernul Prezan, dac5 s-ar fi consolidat indeajuns,fie de altul. Mentinand in fata Parlamentului programul nostru pe tere-nul economic si financiar, am vrut in acelasi timp s5 provoc cat maiputin patimile politice; Guvemul nostru incerca intr-adevar sa" se pre-zinte ca un regim exceptional de reparatii economice, si cerea partidelorun armistitiu pe terenul luptelor politice. Marturisesc ins5 ca prezentamea intr-insul si a lui Prezan in fruntea lui, putea da de banuit ca lupii seascundeau in pielea oilor, i cred ca ar fi si dat, dac5 am fi ajuns /Ana infata Parlamentului. Dar cine calca cu stangul, trebuie s5 se multumeascacu ce poate.

Manifeste, program, decrete au trebuit sa fie copiate in trei exem-plare, unul pentru Rege, altul pentru Prezan i un al treilea pentru mine

pentru posteritate! Hotarat sa pun in secretul evenimentelor care se

I Planul cu Geneva!2 A se vedea pag. 61.

ta-rii

si

www.dacoromanica.ro


pregateau cat mai putina lume, am abuzat de prietenia lui Nicu Ottescusi de a lui Misu Demetrescu pe care i-am silit sa munceasca din greu.Din greu si degeaba. Le aduc si aici multumirile mele si ii rog sa ma ier-te pentru naivitatea de a ma fi increzut in Regele Carol.

Fiindca Regele imi spusese sa m5 gandesc" si la o lista de mi-nistri, rn-am gandit, si am cautat sa aleg oameni de treaba si utilizabilidin afard de partide sau din cei mai putin compromisi in luptele de par-tid. Am alcatuit astfel o lista in care n-am inscris dintre prietenii meipersonali deck pe Ottescu in schimb am inscris cativa din ai Rege-lui, cativa la care, nil aceasta ilustra prietenie nu m-as fi gandit nicio-data. Sunt nume pe aceasta lista a cal-or prezenta va mira pe cititorul incurent cu ate s-au intamplat mai tarziu; explicatia se gaseste mai intaiin faptul ca cele de mai tarziu nu se intamplaser5 Inca, apoi in acela ca.Regele urma sa aleaga numai cateva din persoanele propuse pe bazaunui eclectism menit sa excluda orice banuiala de partinire pe baza desimpatii personale.

Lista mea cuprindea urmatoarele persoane:Maresalul Prezan, Simion Mehedinti, C. Garoflid, Al. Perieteanu, A.Corteanu, I. Petrovici, Aristide Blank, Gh. Bratianu, Istrate Micescu,Gh. Tatarescu, I. Camarasescu, dr. Iulian Hatieganu, dr. N. Lupu, C.Banu, Richard Franasovici, dr. I. Cantacuzino, I. Inculet, I. Nistor, Gri-gore Filipescu, Dinu Cesianu, Ionescu-Sisesti, general Al. Vaitoianu,Anibal Teodorescu, C. Xeni, Gh. Derussi, dr. Demetrescu-Braila, Gh.Mironescu, Octavian Goga, Virgil Madgearu, V. Valcovici, C. Neamtu,Oscar Niculescu, Vasile Goldis, Nicu Ottescu. Pentru Basarabia puse-sem pe Inculet, desi stiam cat ii plateste pielea, fiindca nu aveam pe al-tul. Abia mai tarziu am fost in masurä s5 apreciez meritele si cinstea luiVladimir Christi, dar in 1931 aproape nu-1 cunosteam. Rostul pe lista alaltor cateva personalitati dubioase isi are scuza in inteligenta lor. Binetinuti in mana, acesti cavaleri fail scrupule puteau fi utilizati in folosulintereselor publice.

Pentru a facilita alegerea Regelui mi-am permis sa-i pregatesc si oeventuala schema de Guvern, pe care bineinteles cd dansul putea sd omodifice dupa voie. Dau aici aceasta schema a unui Guvern care era s5fie (si care cu siguranta ar fi fost mai bun ca cel ce s-a constituit doualuni mai tarziu desi nu reprezenta nici el Guvernul visurilor mele):

PRWDINTE §i RAZBOI . Maresal PrezanINTERNE . C. ArgetoianuEXTERNE . N TitulescuFINANTE . N. Titulescu, interimar(Dacd Titulescu ar fi refuzat interimatul Finantelor, C. Argetoianu putea trece ti-

tular la Finante si interimar la Interne.)

INSTRUCTIE Sitnion Mehedinti sau

www.dacoromanica.ro

AfEMOR11,1930-1931 167

Ion PetroviciAGRICULTURA I. Carnara§escu sau

C. Garoflid, sauIonescu-Sise4ti

INDUSTRIE M. ManoilescumuNCA Dr. I. Cantacuzino sau

Dr. Iu liu Hatieganu (pentru a maicaza un ardelean)

JUSTITIE Anibal Teodorescu sauGh. Bratianu

COMUNICATII Vfilcovici, sauAl. Perieteanu, sauI. Petrovici

RAzBOI lin general (dacd n-ar voiPrezan sd ia Departament)

Pentm reprezentarea Ardealului, de ales intre Octavian Goga,Emil Hatieganu, Tilea §i Voicu Nitescu. Pentru Basarabia, Inculet, iarpentru Bucovina, Nistor.

Ca subsecretari propuneam: la Interne pe N. Ottescu i pe Ion B.Georgescu la Final* pe Tabacovici (!) §i pe Savel Radulescu (aman-doi in vederea acceptarii portofoliului de catre Titulescu) la Agricul-turd pe Ionescu-Sise§ti (daca ar fi fost numit alt ministru) sau pe Radian.Si atat.

Constantin Banu §i Ion Petrovici imi mai pareau recomandabili §ipentru posturile de prqedinti ai Corpurilor Legiuitoare, Banu la Senat§i Petrovici la Camera. In grija pregatirii noului Guvern nu ma opriseminsa la min4tri i subsecretari de Stat. Ma gandisem §i la prefecti §ialcatuisem o lista pentru judetele Vechiului Regatl, ramanand ca pentruteritoriile alipite in care cuno§team prea putina lume sa se ia avi-zul mini§trilor regionali.

Pregatisem in fine pentm Rege i pentru Prezan o intreaga docu-mentare juridica i statistica. Documentarea juridica privea dreptul pro-mulgarii decretelor-legi. Pe langa teorie, pe langa practica din tarile strä-ine, mai scosesem din saltarele mele §i datele privitoare la Ora noastrA,intre altele un decret prin care Titulescu modificase in 1927, sub Regen-

1 Copiez de pe lista care se aflA ina in hartiile mele: G. Dinopol (Dolj), Gr. Filipes-cu (Ilfov), Lakernan (Vlasca). Grigore Riosanu (Rornanati). Ilie Mihail (Mehedinti),Tzino (Braila), Dan SArateanu (Covurlui). A. Demetrescu (Arges), E. Teoranescu (Ro-man), Dutu Isäcescu (Neamj), N. Manolescu (Ialomita), S. Tassian (Dambovita), Hen-tescu (Durostor), Virgil Slävescu (Gorj), Tr. MihAilescu (VAlcea), Ionel Baicoianuagronom (Olt), P. Goma sau C. Caragea (Prahova), Emandi (Ramnicul-Sarat), P.Jurgea-Ncgrilesti (BacAu), Irimescu (Botosani). Tutoveanu (Tutova), Teodorescu Vala-hu (Constanta), colonel Nae Stanescu (Caliacra), colonel Frunzescu (Ismail), Titu Po-povic i (Severin), doctor Cazacu (LApasna).

9

www.dacoromanica.ro


ta, legea de organizare a Ministerului Afacerilor Straine. Studiile statis-tice se refereau la cifrele bugetare i la oscilatiile cursului rentelor noas-tre in strainatate, dupa stabilizare. Si datele juridice si cele statistice eraucifre documentare ce-mi servisera pentru redactarea memoriilor inma-nate Regelui, i erau binevenite pentru a lamuri pe cei care, ca Regele simaresalul, nu prea erau in curent cu aceste probleme.

Am muncit de marti 0115 vineri seara farà sã vad pe nimeni in afa-r5 de colaboratorii mei. Si pe cine a fi putut sa \Tad cu folos in afara demaresalul Prezan, cu care tocmai nu puteam lua contact, fiindca Ii re-zervase Regele sa-lpuna la punct? Stiam ca un Guvern in afara de partide va fi primit cat se poate de bine de marea majoritate a romanilor con-stienti, de toti cei neinregimentati in vreo gasca de partid. Nu ma indo-iam, de asemeni, cá efectul pe care un asemenea Guvern Ii va face insträinatate nu va fi ràu. Ar fi fost chiar excelent daca in locul lui Prezanar fi fost Titulescu. In Europa Occidentala si la Geneva predominau cu-rentele democratice si lumea afacerilor si a paralelor (de care depindeaintreg planul nostru economic) era Inca animata de fobia dictaturilor,mai ales a dictaturilor militare. Gradul de maresal al bietului i pasnicu-lui Prezan nu era o buna recomandare pentru toti hahamii care indrumaupresa si bancile, in Paris si la Londra. Fie numai din acest punct de ve-dere, prezenta lui Titulescu la Ministerul de Externe i dac5 se puteasi la al Finantelor era indispensabila fiindca impotenta lui democrati-ca contrabalansa galoanele i sabia tocita a primului ministru.

Cu toate rezervele pe care Occidentul ar fi putut sa le ridice impo-triva firmei Prezan, aflasem prin corespondentii mei din Paris si dinLondra cá incercarea unui Guvem de autoritate in Romania, in afara detigania partidelor, ar fi fost bine vazuta. Parerea pe care Lumby, cores-pondentul ziarului Times o impartasise in cursul lunii ianuarie lui Pan-gall, infatisa destul de precis judecata cercurilor politice din Apus. Intr-a-devar daca nimeni nu trebuie sa fie mai catolic decat Papa, cine poate fimai constitutional deck constitutionalul Times?

Savel Radulescu, care, inapoiat de la Paris unde se intalnise cu Ti-tulescu, a venit sa ma vada tocmai in preziva schimbarii Guvernuluidupa planul stabilit de Rege mi-a confirmat ca un Guvern de autori-tate in afard de partide ar fi nu numai bine vazut in Franta, dar cd erachiar asteptat. Savel Radulescu nu era in curent cu formula Prezan, siStia ca lucram pentru o formula Titulescu, asa inc.& fac partea simpatii-lor lui personale in zugravirea atitudinii cercurilor politice din Paris fatade straduintele noastre cred totu0 ca optimismul lui se intemeia pedate reale. Pe langa aceste incurajdri in actiunea mea si vestea ca Ti-

I A se vedea Anexa V din volumul cu Anexe la Parka a 1111-a care se va publicaseparat [respectiv. volumul al X1-lea al prezentei ediiii ?iota Si. Neagoe].

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 169

tulescu (care nu credea in succesul negocierilor lui Popovici cu ban-cherii de la Paris) intreprinsese pe Briand pentru a obtine printr-insulimprumutul de investitie plAnuit de noi prin Geneva Savel R5dulescumi-a mai adus informatii de o capitala importanta, care aproape rn-aufacut sd presimt ceea ce urma s5 se intdmple a doua zi la Rege, c5nd tre-buia s5 ma prezint cu toate documentele noului Guvern. Savel R5dules-cu aflase prin Titulescu Ca Briand era foarte plictisit prin starea de ade-v5ratà tensiune in raporturile Frantei cu Italia de pe urma conferinteinavalel, ci cd se temea cd imprumutul pe care urma consimtd hi-goslaviei sd nu fie intopretat la Roma ca un gest inamical. Ca o fulge-rare mi-a trecut prin minte posibilitatea ameindrii negocierilor cu Iugos-lavia, ipoteza in care nimic nu impiedica pe domniile dumnealor ban-cheri s5 continue negocierile cu noi i dupd 15 februarie. Ce se f5ceaplanul Regelui in acest caz?

Pella, caraghiosul de Pella, penalist schiop dar smecher si bun in-formator, sosit de la Geneva cam in aceeasi vreme mi-a adus si el infor-matii interesante in privinta reactiei lumii S.D.N-ului cu privire la unGuvern de autoritate. Pella pretindea ca la Geneva chestiunile constitu-tionale interesau foarte putin. On ne rompt pas de lances pour le parle-mantarisme" spunea el; fatà de cele cloud dictaturi din Europa, Genevanu arat5 nici o simpatie fascismului italian din pricina atitudinii perso-nale ale lui Mussolini dar dictatura iugoslav5 era unanim apreciata.Opera de autoritate a Regelui Alexandru, atilt de cuminte, atdt de bogatain rezultate pe terenul unificarii nationale si al pácii gasea admiratori siin rândurile democratilor cehoslovaci. Concluzia lui Pella: toat5 lumeala Geneva se inclin6 in fata Guvernelor tafi!

Eram convins cd nu numai la Geneva dar toatà greutatea era sápui in picioare, mai ales in tara noastrà si cu Regele nostru, un Guverntare!

Sambat5 dimineata, 14 februarie, am fost chemat la Rege. Nu potsA zic ca mi-am p5r5sit casa cu o deplin6 incredere in soarta Guvemuluila pregátirea cAruia muncisem din ordin. Faptul Ca Regele nu-mi maidedese semn de viatä de marti, pe de o parte informatia lui Savel Rà-dulescu cu impmmutul iugoslav pe de alta, ma faceau sà ma indoiesc pu-tin despre intacta mentinere a planului comunicat de Suveran in audien-ta din 10 februarie.

Amabil ca intotdeauna, Regele rn-a primit cu un sur5s, i cu cuvin-tele: Trebuie sä amanam treaba". Apoi mi-a explicat ca contrar tuturorprevederilor (el nu v5zuse pe Savel) francezii mai acordau un termen de

I Italia cerea in Marea Mediterana paritatea flotelor franceza 4i italiana pe baza ci-frelor flotei italiene pe cand Franta nu admisese aceasta paritate deck pe baza for-telor franceze existente.

www.dacoromanica.ro


15 zile lui Popovici, pentru negocieri; ea' el, Regele, nu putea sa-si iaraspunderea ruperii negocierilor (de ce?) printr-o criza de Guvern. In-doctrinat de mine si convins si el ca imprumutul de la Paris ne Cala iarbade sub picioare la Geneva, a adaugat ca imprumutul lui Mihai Popovicinu trebuia sa se faca si nu se va face. Spunea acest nu se va face apasatsi cu o uitatura care se straduia sd complecteze intelesul cuvintelor. Cateafirmari de felul acesta am mai inghitit de atunci de la dansul! Am ajunssd nu le mai dau nici o importanta. Dar in primele luni ale lui 1931,eram Inca la inceputul deziluziilor in relatiile noastre, si am crezut si eu,cum a crezut i Burilleanu (guvernatorul Bancii Nationale, care dinaceasta cauza si-a pierdut postul) ca. Regele nu va rasa negocierile de laParis sa se incheie. Voia insa sà le saboteze pe altá cale, nu fatis pro-vocand o criza de Guvern. Aceasta a fost impresia mea in acea intre-vedere din 14 februarie...

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL X-LEA

inmanez Regelui documentele" pregatite pentru Mi-nisterul Prezan Regele ma asigura ca schimbarea Gu-vernului e holarata i criza numai arnanati Insistpentm Titulescu Cele 6 saptamani dintre 15 februariesi 5 aprilie (demisia Guvernului Mironescu) Regeleconsimte la un Guvern Titulescu i mi-o spune la opartida de bridge Chemarea lui Titulescu lute le-genie mele cu el Primesc, fiindca nu pot altfel, scurtenegocieri prealabile ci de formd, cu partidele Fixanala 25 aprilie data schimbarii de regirn Imprumutullui Mihai Popovici Burilleanu i demisia

Comunicarea Regelui rn-a gasit intre douà sentimente. Primisemformula Prezan" ca un pis aller" si o primisem de frica sa nu pierd to-tul din ma* amanarea crizei (caci Regele imi afirma ea' era numai oamanare) imi da ragazul unui ultim asalt in favoarea formulei Titulescudevenità indispensabila in cazul unui esec in tratativele de la Paris. Dacadin acest punct de vedere amanarea irni convenea, ma temeam pe de al-ta parte sa nu pierd pe Rege din mina, sa nu-1 incalece altli i sä nu seschimbe din politica" sau, ceea ce era mai de temut, &à nu intre intr-o fa-za de inactiunea la adapostul unei noi combinatii de fantezie, ca in toam-na precedenta, cand nascocise Guvemul Mironescu.

In audienta de la 14 februarie am inceput prin a-1 pune in curent cutot ce lucrasem in vederea Guvernului Prezan; a aprobat tot, si Inca cumulti multumire. I-am lasat o copie de pe programul de guvernamant,de pe schema de reorganizare a Ministerelor cu un scurt memoriu ane-xat si de pe aceea a ritmului nou cu notita lui explicatival. i numaide-cat dupa aceea rn-am pus sa bat fierul fiindc6-1 simteam cald Inca.

N-am incercat sa-1 conving ea' de vreme ce dezaproba iniprumutul,cel mai bun mijloc de a-1 impiedica sa se incheie.sera sä schimbe Guyer-nul care se incurcase in negocierile de la Paris. Imi dedesem seama cähotararea lui era luata in aceastä privinta (tot frica de raspunderi) i caera inutil sa insist. Ca mai toata lumea eram i eu de altminteri convinsca tratativele lui Mihai Popovici nu vor reasi i marturisesc ea` la urmaurmelor am socotit dilatoriul Regelui aproape ca binevenit, cu conditiaca intarzierea crizei sä nu fie prea mare si ca firma Prezan sá poata fi

I Anexa VII, cuprinsa in volumul cu Anexe la Partea a VIII-a care se publica sepa-rat [respectiv, volumul al XI-lea al prez9ntei ediiii nota St. Neagoe].

www.dacoromanica.ro


schimbatà in firma Titulescu. M-am silit ins5 pe cat am putut sà mentinpe Vodä pe linia schimb5rii de regim, ar5tându-i inca o data deplorabi-lele consecinte ce rezultau din prelungirea unei guvernäri de partid. Inafará de risipa bugetara, de gresita indrumare a politicii financiarei (im-prumutul) i-am repetat o data mai mult toate argumentele cunoscute,dar imbracandu-le in forme noi. Am insistat mai ales asupra intáririipartidelor, care se reculegeau dupla debandada din iunie si se pregáteausa opuna o &arid rezistenta politicii lui. Cu cat se va intarzia. cu atat si-tuatia unui Guvern in afara de partide va fi mai grea. Partidul Liberal,care cristaliza in jurul s5u toate nemultumirile incepuse sA se reorgani-zeze serios sub sefia lui Duca, si s5 se intareasc5. Maresalul Averescu,care se simtea nesocotit, de la Restauratie, da semne de vädità enervaresi nu se sfia sä excite nemultumirea in armatà, in care popularitatea Re-gelui era deja in scadere. Functionarimea, 0115 i magistratura, mani-festa i dansa nerabdarea unor schimb5ri care sa restabileascA dezechili-brul bugetelor individuale zdruncinate prin scumpirea traiului. Legiimportante in fine si menite sa aibd o mare inraurire asupra vietii zilni-ce, ca legea valorificarii cerealelor, legea contra cametei, legea presei,nu puteau fi 15sate si fie sabotate de provizoratul Mironescu, care îiluase nasul la purtare si le adusese in discutia Camerelor. Mi-am pennissa mai adaug Ca mocirla ghesefturilor de care se vorbea in gura mare,precum comisionul la imprumut, afacerea chibriturilor, contractul dru-murilor cu suedezii, fabrica de trotil etc. atingea chiar prestigiul Majes-tátii Sale.

Regele asigurat cà schimbarea Guvernului e hotiirtitti i c5 vaprovoca criza indata ce chestiunea imprumutului care nu se puteatermina decdt negativ va fi inlaturata. PArea i dansul foarte ingrijo-rat de tot ce vedea in jurul sau. Era in curent panä i cu propaganda si cumiscárile bolsevice din Basarabia2. Am avut impresia Ca de data asta, ince privea schimbarea regimului ma aflam pe un teren solid si ca-mi pu-team muta bateriile dupg plac. Am pornit pe kc la atac pentru obtinereafirmei Titulescu. Greseala facuta cu negocierile de la Paris, negocieri 15-sate pe maim samsarilor, fará nici o bazi programaticä i f5rä prezentamacar a vreunui om de autoritate care sá sustie prestigiul Orli, ingre-unase foarte mult sarcina viitorului Guvern. Un ceas intreg am c5utat sAconving pe Rege cä numai un om cu autoritatea cu prestigiul lui Titu-

I Conceptia unui mare imprumut prin Geneva era desigur cea sandtoasa, lucrurile s-auintors insa astfel incfit conceptia cea gresitd ne-a penths sä trecem prin vremurile celemai grele ale crizei, multumitä imprumutului oneros dar realizat de Mihai Popovici. Ci-ne stie dacä negociind prin Geneva, cu toate comisiile, subcomisiile i expertizele ei, amfi ajuns la un rezultat inainte de izbucnirea crizei.

2 A se vedea rapoartele Statului Major la Anexele I, II [din volumul al alMemoriilor, aparut in 1997 nota St. Neagoe].

m-a

VTR-lea

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 173

lescu putea s dreag5 la Paris tot rául pe care ni-I Meuse Mihai Popovicicu keske-tii-ul" S1U, cu sperturile i cu nesatioasa lui Lugojanc5. Per-sonalitatea lui Titulescu putea fi discutata, dar de bine de r5u, ajunseses5 fie romfinul cel mai reprezentativ peste granit5, toate cercurile poli-tice, financiare si economice, la Paris ca la Geneva si la Londra, aveauincredere in el i aceasta era esentialul. Pentru problemele interne neputeam noi descurca, cu sau frã Titulescu, dar pentru problemele eco-nornice pe care la acea data le credeain Inca bum de de:legat prin Ge-neva, nu ne puteam lipsi de Titulescu in capul Guvernului.

Am avut multumirea s5 constat Ca Regele n-a mai discutat propu-nerea mea, ca mai inainte, n-a zis nici nu nici da, 1-am v5zut cazut peganduri: 11 pomisem pe drurnul cel bun. Am socotit c5 astigasem destulin acea sedint5 si rn-am retras. Odat5 ajuns acasd mi-am facut insA pla-nul unei actiuni continue in scopul urmarit. Sovaielnica vointa. a Suvera-nului trebuia ciocanita in fiecare zi i scopul urmarit atins repede, altfelriscam sa pierdem totul. Mi-am pus toti agentii si prietenii in rniscare,rnobilizdnd in jurul Regelui toate fortele de care dispuneam. Nae lones-cu mi-a fost de mai putin folos, caci deja nu iubea pe Titulescu, darAristide Blank a lucrat ca un as". Printr-insul toat5 mocirla anturaju-lui" a inceput sa se agite ma dedesem i eu pe brazda si ma familiari-zasem cu noile metode politice si in cdteva saptarnâni am c5stigatpartida, sau mai bine zis mi-am inchipuit c5 o c55tigasem tocmai in cli-pa in care o pierdusein. i pentru totdeauna. Dar lucrurile merità sd fiepovestite asa cum s-au desfasurat.

Mironescu dat demisia in ziva de 5 aprilie. Cele sase säpfa-mâni dintre 15 februarie i 5 aprilie au fost utilizate de Guvern pentruperfectarea imprumutului, de mine pentru pregatirea Guvernului Titu-lescu si de Rege pentru preg5tirea tr5d5rii generale. Ca ne-a trAdat perand, pe Titulescu si pe mine, nu face nimic. Oanieni suntem oameniam fost i oameni am limas. E pacat insa ca a tradat un program si o po-lnica, program si politicä pe care le aprobase si le adoptase, program sipolitica care aplicate cu sinceritate si cii staruintd ar fi schimbat desigurfata lucrurilor, i ar fi permis tarii s5 treacft mai nev5t5mat5 prin crizaar fi inconjurat Domnia Regelui Carol al II-lea cu lumina de care aveanevoie ca sa i se ierte atdtea pacate.

Dupa audienta din 14 februarie n-am mai c5utat s5 vad cdtva timppe Rege. L-am 15sat s5 mistuie argumentele pe care i le servisem si pecei din jurul lui sà-1 ciocaneasc5. Pe la inceputul lui martie am primit,oinvitatie la masa, in smoking", pentru a face o partida de bridge. Inultimele mele intrevederi Ii transmisesern doleantele corpului diplomat-ic care se plangea de lipsa oricarui contact cu Suveranul, si de fapt decdnd se suise pe Tron, Carol nu oferise un pranz, un dejun sau un ceai,si in afara de ceremoniile oficiale si de audientele pe care le acorda cu

si-a

si

www.dacoromanica.ro


greu' nu luase contact du nimeni. Nici cu Iumea" nici cu corpul diplo-matic. Comod i puturos din fire n-avea alta pl5cere indata ce era fiberdecat sa lipeasca timbre in albumul lui sau sa pupe pe Lupeasca. Iiplacea si triiiasca cu degetul muiat i cu picioarele pe masa. Regina Ma-ria, plina de indulgenta pentru fructul educatiei sale, explica ca un Caroldovedea astfel gustul sau pentru viata de familie. In urma doleantelordespre care am vorbit si a sfaturilor mele insistente, Majestatea Safacuse un efort, se smulsese din ocupatiile sale familiare i hotarase sadea o serie de dineuri-bridge sefilor misiunilor straine, amestecandu-icw. cateva vedete indigene. Efortul nu a durat de altminteri mult i dupareo trei-patru mese familionul" (cum il botezase generalul Iancovescula Iasi) si-a reluat ocupatiile sale familiare si tainice. Acea masa(dna nu ma irisel a fost in ziva de 6 martie), prima din seria diplomaticami-a lamas in minte fiindca a marcat o etapa insemnat5 pe calea pe carema indrumasem. Dupa masa, inainte de a ne aseza la bridge Regele rn-aluat la o parte si mi-a spus numai atat: Am hotarat sa chem pe Titules-cu. Esti multumit?" Sire i-am raspuns ai luat o hotarare mare:conteaza pe toate puterile si pe tot devotamentul meu." Sä se ter-mine lucrurile la Paris, si la treaba!"

M-am inapoiat acasä plin de incredere si de iluzii. Ma simteam in-tinerit i toate imi pareau frumoase. Nu banuiam ce ma astepta.

In fine a sosit i Titulescu2, chemat direct de Rege, un prim avertis-ment dat prietenului Ghita despre soarta care-1 astepta pe el, si intregGuvernul lui. La gala nu mai stiu dna a sosit cu Orient-Expresul saucu Simplonul, dar stiu ea' a sosit tarziu pe la ora 6 1/2-7 seara la garaIi astepta Puiu Dumitrescu care 1-a dus direct la Palat. Regele 1-a retinutla masa si a stat de vorbà cu dansul i inainte i dupà masa, tarziu. Nuam stiut ce au vorbit, caci n-am intrebat, dar am putut lesne sa-mi in-chipui, caci a doua zi dimineata pe la ora 11 rn-am pomenit cu Titulescula mine' strigandu-mi de la tisk inainte chiar de a-mi spune build ziva:M5, dar mult te iubeste pe tine Regele, aseara numai de tine mi-a vor-bit!" Presupun ca Regele nu-i vorbise decal de ideile mele si de progra-mul meu de guvernamant, dar Titulescu in meschinária lui sufleteasca,putea admite ca un om sa fie in finvare dar nu sit aiM idei i program,de aici usoara transpunere a celor petrecute in ajun intre el si Regele.Mai presupun caci Titulescu nu mi-a spus-o i eu nu 1-am intrebat, CaRegele propunandu-i sa pregateasca un Guvern, sau mai bine zis sci se

Prietenii din copilarie i oameni cu greutate au trebuit sd astepte luni de zile pang saprimeascd un râspuns la o cerere de audientA. Unora, ca Nindi Romalo sau Em. Auto-nescu, profesor universitar, nu le-a faspuns niciodatal

2 In ziva de 14 martie.3 Titulescu se scula de obicei pe la ora 3 sau 4 dupd-amiazti. Prezenta lui la mine la a-

cca ora matinald pentru el denota deja starea de excitare in care se afla.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 175

preeteascd sd pre:Me:7e un Guvern1 i-a mai cerut sa se inteleag5 pentruaceasta cu mine, caci altfel n-as fi fost prima persoan5 pe care o vizita,si 'Inca atat de dimineatà. Stiindu-1 susceptibil nu m-am landat o clipa cusuccesul dobandit prin obtinerea chemärii lui, iar dansul a inceput sa-mivorbeasca ca si cum aceasta chemare ar fi fost nu numai lucru naturaldar inca de mult hotárat. L-am lasat s5-si incure caii, sa-mi povesteascaun ceas cat de grea era situatia peste granita, s5-mi spuie ce sacrificiu arface primind sa conduca un Guvern (murea de pofta!) si a incheiat de-clarandu-mi ca singura Lisurare pe care o simtea era increderea in colabo-rarea noastra. Ma, de mult vream eu sa lucrez cu tine simt ca ne vomintelege i ca vom face treaba bunt!" Ceasurile find inaintate pier-dusem vremea cu fleacuri am luat intalnire pentru a doua zi ca sa-iexpun in tot amanuntul programul meu. In &NA sedinte, in zilele de 16si 17 martie am discutat punct cu punct, Minister cu Minister, tot ce erade neut. Acordul intre noi a fost deplin. Titulescu a primit tot, dar abso-htt tot programul meu economic si financiar. Vedea si el ca singura so-lutie pentru normalizarea starilor noastre tin mare imprumut in transe a-nuale, negociat prin S.D.N. Desi socotea cit tratativele de la Paris si impru-mutul lui Popovici vor ingreuia mult pozitia noastra la Geneva, nu cre-dea reusita proiectului nostru iinposibild, dimpotriva, i spera chiar sa ba-ge ultimele imprumuturi, prin conversiune, in planul celui nou, pe transe.

Ne-am priceput tot atat de bine si pe terenul politic; ca si mine, Ti-tulescu era convins cit numai un Guvern liberat de interesele de partidde chezasiile de gasca putea urmari o refacere a tarii i sa ajunga la unrezultat. Era incantat de formula mea: Guvern in afard de partide, darnu contra partidelor. Cantam amandoi la unison si pertract5rile" noas-tre ar fi fost duioase daca nu s-ar fi ivit, la sfarsit, intre noi, o neintelege-re profunda. Aceasta neintelegere s-a ivit cu privire la procedura de con-stituire a noului Guvern. Ca si cum tot ce vorbisem n-ar fi fost, Titules-cu mi-a declarat c5 n-ar putea primi sarcina de a face un Guvern (asacum il planuisem) daca n-ar fi autorizat sa incerce mai intai (sa incerceca sa nu reuseasca) formarea unui Guvern de colaborare a tuturor par-tidelor sau cel putin a celor doua mai insemnate din ele, cel liberal (Du-ca) si cel national-taranesc. Pricepe, m5, noi stim ce vrem! Dar trebuiesa priceap5 i boii dia din Occident, ca avem nevoie de ei! Sunt de a-cord cu tine ca'axa guvernarii noastre trebuie sa fie refacerea economi-ca. Fart imprurnuturi i investitii succesive nu putem face inst nimic

imprumuturile i investitiile nu le putem realiza fart' concursul ban-cherilor de la Londra si de la Paris si al economistilor de la Geneva, caretoti ne vor ajuta numai dacd vor avea incredere In noi. Sunt WO de-

I Regele, dupd cum mi-a spus-o cu prilejul Guvernului avortat Prezan si dupd cum mi-adovedit-o cu alcrituirea Guvemului Iorga, voia salt aleaga singur membrii noului Minister.

si

si

www.dacoromanica.ro

176 CONSTANTIN ARGE I'MANU

mocrati, mi, si nu vor pricepe un Guvern romanesc in afará de partidedealt dacd li se va face dovada cd nu s-a putut constitui until in inte-legere cu ele. E o formalitate, ma, dar e o formalitate prin care trebuie satrecem, dac5 vrei s5 ajungem la scopul pe care-1 urmarim. Vrei sa fiu infruntea Guvemului i sa-mi intoarca spatele cei de la Geneva, ca unui ba-nuit de fascism si de tendinte dictatoriale?"

Nu colaborasem pand atunci mai de aproape cu Titulescu. Fuse-sem colegi in Ministerul Averescu din 1920-1921, dar cantonati fiecarein compartimente deosebite, nu prea avusesem contact unul cu altul. Euma tineam numai de politica, el numai de finante si in politica el eraInca, in vremea aceea sufixul lui Take. Problemele politice le discutamcu Take nu cu el. Stam acum in fata lui si nu mai pricepeam nimic. Mi-atrebuit experienta din 1931 si Inca alte cateva ca sa-mi pot da seam5 deintortocheatele cotituri ale acestei inteligente incontestabile, dar revar-sata peste ce trebuie si peste ce nu trebuie, si fara adancime. In discu-tiile mele cu Titulescu din martie 1931, am facut greseala s5-1 socotescdrept un indiN, id normal, pe cand nu era in realitate decat un caz patolo-gic. Ma &earn Inca din lips5 de cunostinta in starea sufleteascain care scrisesem in Indreptarea din ianuarie 1922 articolull intitulatNicolae Titulesce.

Nu mai pricepeam nimic fiindca crezusem ca aveam in fata un ominteligent i sincer. Din nefericire partenerul meu era numai inteligent

i Inca, nu in politica. Ii expusesem pe indelete ca schimbarea de ritmin politica interna era tot atat de importanta ca noua orientare economi-ca, i ca era ceruta de opinia publica si mai imperios. Lumea nu mai vo-ia sa aud5 de particle i toata popularitatea cu care fusese primit nu seintemeia deck pe nadejdea Ca tanárul Rege ne va scapa de tirania si demurdaria guvernarilor de gasca. Si cand Regele se hotara in fine s5-si iaráspunderea unui Guvern asteptat de toata suflarea romaneasca, sa-i dampeste degete si s5 ne adresam, noi, oropsitelor partide? Niciodata! Amcautat sS arat democratului meu viitor colaborator cã desi nu aveam pre-tentia sa cunosc atmosfera sferelor politice din Apus ca dansul, aveam

eu infonnatiile mele, si ca dupd aceste informatii tot ce ne cerea Occi-dentul era ordine i respectarea angajamentelor. Departe de a zgandarioriginile i procedura de constituire a unui Guvern de autoritate in Ro-mania, si Parisul i Londra si chiar Geneva vor fi incantate sa aib5 a fa-ce cu un Guvern care sa le garanteze aceste dou5 postulate si sa le maiinspire si incredere prin persoana sefului s5u. Comedia pe care acesta

propunea sa o joace prealabil n-ar fi pacalit pe nimeni in stra-inatate, dar ar fi descurajat pe cei buni §i incurajat pe cei rai, dincoace

I Articol de marl elogii, provocat de atitudinea liii Titulescu fata de Guvernul Ave-rescu. demisionat. Ceea ce eu socotisem insii la dAnsul elegania moralai fusese numaicalcul politic.

si-o

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 - 177

de granità. Guvernul in afará de partide nu trebuia s5 fie o formula depis-aller", o formula de neputinta, o formula adoptat5 fiindcd nu se pu-tea face altfel, ci o formuld de electiune, o formula" imputh de C'oroandca cea mai bund. Criza trebuia sA fie scurt5, s5 dureze numai ateva cea-suri si Ministerul in afar5 de partide" s5 fie imediat constituit, fdrd con-sultdri politice si fdrd negocieri ca rezultat al unei bine chibzuite ho-fathri a Regelui i ca o indsurd de autoritate care sci inchidd gura parti-delor. Numai astfel, Guvernul pe care voiam s5-1 punem in picioare aravea autoritatea necesara s5 infrang5 Ificomia si neobr5zarea politicieni-lor. Altfel, dac5 Guvernul se va constitui numai dupd ce .flindcd n-amputut sá ne intelegem cu partidele, autoritatea lui va fi diminuata din pri-ma zi cu 50%.

Am dezvoltat toate aceste argumente si le-am invartit cum m-ampriceput mai bine. Totul a fost in zadar. Aveam a face cu un om infipt inhotararea lui; It vedeam gata sA renunte mai iute la tot deciit la plkerea s5pertracteze cu Duca si cu Maniu. Inc5p5fanarea lui, am priceput-o preatarziu, era datorith unui sentiment mai tare decat toate, in acea natura deimpotent si de insuficient glandular, sentimentului de fricä. Nu indraz-nea sd se certe sau sA se strice cu nimeni. Fiecare gest al lui era calculatin vederea c5stigärii unei prietenii sau unei neutralitáti binevoitoare. Eragata sä sacrifice orice ca sà dezarmeze un adversar. Cum se intarnplàfoarte des la degeneratii fiziologici la care creierul s-a dezvoltat in dau-na celorlalte organe, Titulescu suferea i sufer5 de o bolnavicioasá hiper-trofie a personalit5tii lui. Ca Iorga la Iasi, care dup5 dezastrele din toam-na anului 1916 i§i formulase menirea pe acest p5mdnt intr-o ecuatie cutrei termeni, poporul, el si Regele, tot asa si Titulescu ii fixase rosturileactivit5tii sale intr-o formula in care Europa, el si tara romdneasc5 selegau in raporturi variabile, dup5 imprejurari. Farniliaritatea juca la clan-sul un rol insemnat: abia vedea un oin de dou5 ori, i conversatia curgeaper tu" si m5". Asa izbutise s5 conving6 pe mai toti in Romania cá eraamic intim cu conducatorii tuturor thilor Europei, pe care ii tutuia darcare nu-I puteau suferi. De cdte ofi am auzit, dup5 1931, cand am inceputsi eu sa" circul in Europa, fraza: Oh, ce Titulesco, on lui cede pour qu'ilfinisse de parler!" In tarà trecea de om mare din cauza influentei ce i seatribuia in strainatate, iar in stráindtate i se Ikea credit mult fiindcä totiii credeau atotputernic in tara lui. Un joc periculos, care nu putea s5dureze decat cu conditia sâ nu incerce nimeni sA-1 tulbure. De aici pupa-turile i amabilit5tile cu toatä lumea. Era mort dup5 presedintia Consili-ului, dar nu voia sà compromita o situatie pe care ctiuta si putea sa opermanentizeze pentru o vremelnica" satisfactie de amor propriu. Caciatat vedea el in oferta Puterii, pe care Regele i-o flicuse.

Ca s'a nu supere pe cei din strainatate prietenii lui erau mai multprintre reprezentantii curentelor de stanga inventase gluma cu proce-

www.dacoromanica.ro


dura democratica, *i ca sA se poatä aranja cu toti §efii de grupAri din ta-rA, dar mai ales cu Maniu §i cu Duca sau cel putin sA nu se strice cu ei

bágase colaborarea partidelor, ..:in tot cazul consultarea lor, in lada cuaccesorii a democratiei apusene. Inc5p5tanarea lui de a pertracta" intAicu partidele §i de a nu r5mAne de la inceput in tete a tete" cu mine afost poate motivatd §i de o altá fricA la el totul se reduce la un senti-ment de fricA , de frica de mine. Da, de mine! Dupà cAte facusem casA-laduc in fruntea Guvemului! In cursul discutiilor noastre comisesemo grewala, o grewa15 de care mi-am dat seam5 cum am facut-o, dar dinnenorocire dupd ce o facusem. Gre§ea15, fiindc5 aveam de-a face cu unmonoman al persecutiei, cáci altfel il n'y avait pas de quoi fouetter unchat", vorba francezului. Vorbind despre alegeri cdci comenisem fd-rd nici o dificultate cd Camerele national-tdrdniste trebuiau dizolvate

Titulescu se intreba in totala lui ignorantA electora15, dacA vom ret4isA ne facem majoritátile necesare. Nu te ocupa de asta, a fost ráspunsulmeu, e treaba mea, alegerile le fac eu §i vom avea majoritate mare".

Cum? Alegerile le faci tu? Dar eu nu contez? Pardon, am §i eu pre-tentia sa-mi aleg oamenii mei!" Intelesese pe dos. Eu voisem sA-1 li-ni§tesc, sA-i spun c5 luam asupra-mi bucàtäria sau tehnica alegerilor, §iel pricepuse sau se facuse c5 pricepe c5 voiam sA-mi constitui ma-joritdfile mele personale. Din acel moment, parcA s-a declamat ceva *itoat5 atitudinea lui Titulescu fatA de mine s-a schimbat; a fost o nuanta,dar o lungA experient5 politica ma invatase sA inregistrez nuamele. Nupot sä zic cA s-a indepArtat de mine, cel putin in aparentA dar s-a ag5-tat cu mai rnultà putere Inca de ceilalti. Toate acestea dupä firea omului,cu mii de reticente.

Asistam la o sabotare mai mult a planurilor mele. Un Guvern deautoritate far5 autoritate, era mai räu ca un Guvern de partid, flindcainlocuia ceva prost prin ceva tot atat de prost. Cel putin cu prostia par-tidelor se obinuiserà oamenii. Dar omul cdnd se ineac5 se agata de unpai. Ar fi fost mai cuminte din partea mea sa-mi iau pAlária §i sa plec,dupg cum cuminte ar fi fost o lunA mai tarziu sA nu accept formulaIorga, numai din pizmA fatA de Titulescu. Se vede a nu mai erarn insástapan pe capul i pe nervii mei. Examinat5 cu nepArtinire cariera meapolitica' infati§eaza mai putine greeli ca a altora, dar din caw am facut,cele mai de neiertat s-au inOrat in cele patru sAptAmAni de la mijlocul luimartie la mijlocul lui aprilie 1931. In cursul evenimentelor care au de-terminat schimbarea de regim de atunci n-am stiut sd rezist destul §iluand apareMele drept realitáti rn-am multumit cu succese personale deamor propriu in loc sA urmáresc numai §i numai scopul pentru care por-nisem lupta dupà intronarea Regelui Carol.

FArA sä o mai intind, màrturisesc prin urmare greseala facuta. Amprimit procedura democraticA" propusä de Titulescu. IMelegerea intre

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 179

el si mine find astfel complecta (examinasem pana si distribuirea prin-cipalelor portofolii), Titulescu s-a dus la Rege sa-i comunice rezultatul,iar eu acasa unde mi-am inmormantat frumos intr-un dosar pentru ves-nicie manifestul i proiectele pregatite cu o luna inainte, si cu infrigura-re, pentru Ministerul Prezan. Ministerul Titulescu pe care-1 plamadiseincu atata dragoste l cu atata incredere se schimbase, Inca inainte de a ficonstituit, in deceptia Titulescu. Descurajat, am lásat lucrurile sa mear-ga in voia lor.

Titulescu, odata inteles cu mine a mai cerut un ragaz ca s poatapregati" opinia publicä din strainatate (?) in vederea schimbarii de re-gim in Romania. Voia sa ia contact cu Geneva, ca sa vie pe cine i pe ceputea conta acolo i daca era cazul sá anunte eventual poporului din pri-ma zi a Domniei sale, binefacerile ce se pregateau. Regele, tinut la cu-rent cu tratativele noastre i cu succesivele pretentii ale lui Titulescu, aaprobat tot pän i ragazul cerut pentru constituirea noului Guvern. Ti-tulescu a cerut o luna, cel putin, pentru tatonarile i manevrele lui in stra-inatate; sfarsitul acestui termen cazand insä in sarbatorile Pastelui s-aales, intre aceste sal-batch si 10 Mai, data de 25 aprilie pentru mazilirealui Mironescu.

Titulescu a mai zbarnait cateva zile in Bucuresti V a plecat sa se in-teleaga cu Europa. Inainte sa plece, am mai batut o datdpalma impreunasi i-am fagaduit ca voi veghea, Ora' la inapoierea lui, ca sa nu se schim-be programul stabilit pentru transmisia puterii.

Pe cand ma munceam sa pun la cale cu Titulescu Guvernul visuri-lor mele, Mihai Popovici la Paris V nenea Ghità Mironescu la Bucuresti,luptau ca niste tel sa realizeze imprumutul pe care-1 pusesera la cale.Desi Regele imi declarase ca imprumutul nu se va face, imprumutul s-aincheiat in conclitiile stiute. Dobandä scumpa, emisiune joasa, comisioninsemnat imprumutul din 1931 a constituit o operatie oneroasa pen-tru care Guvernul ar fi putut fi tras la faspundere, daca vremurile ar filamas in ritmul unei relative normalitati. In criza fail precedent care aurmat, Guvernele ulterioare au fost insa prea multumite sa-si gaseascapainea cea de toate zilele in disponibilitätile acestui imprumut i o largamusama a fost intinsa pana i asupra afacerilor laturalnice i rusinoaserealizate odata cu incheierea lui.

In legatura cu acest imprumut, prezenta unui Mihai Popovici infruntea Ministerului de Finante meritä sa ne opreasca putin i sa-i inchi-nam un paragraf in aceste amintiri. Ea este intr-adevär simbolica ca-racterizeaza de minune dezechilibrul social datorit rascolirii tuturor stra-turilor, de dupa razboi. Batranul Popovici, tatäl, trocar din Brasov im-bogatit in Bucurestil, a facut copii pana la adanci batraneti si la urtna de

1 A fost multIa vreme proprietarul i conduatorul hotelului Bulevard.

i9

www.dacoromanica.ro


tot pe Mihai i pe Olgai, asa inc5t intre fiul lui mai mare Andrei siacestia doi era o diferenta de aproape 50 de ani. Copiii Popovici au fostde douà feluri, unii mai destepti i icnii, ca Andrei, Nicolae si Stefan

altii mai prosti dar potoliti ca Mihai, Petre, doctorul Mitic5 si fetele.Numai Mihai i Olga s-au inteles intotdeauna, incolo nu se puteau su-feri2, se bdrfeau si se injurau care mai de care. Intr-o zi, unul din ei, Ste-fan, a scos un revolver si a tras asupra lui Mihai pe care 1-a r5nit destul degrav3; Mihai a sc5pat cu viata dar Stefan crez5nd cà a omor5t pe fra-te-s5u, s-a sinucis pe loc. Iesit dintr-o asemenea familie, Mihai a maiavut nenorocul s5 fie copilul ei rasfatat. Trimis la studii la Viena, cu des-tule parale ca s'a impresioneze clientela Rathauskeller-ului i Vereinelorde porthrese si de K.K. doctori de periferie, Mihai n-a trecut nici un exa-men, si-a distigat porecla de ewiger Studenr i s-a inapoiat dup5 10-12ani de hoin5reald prin cafenelele din Viena, in Bucuresti, tocmai in mo-mentul izbucnirii razboiului mondial. Cu ceva parale, cu ceva spoial5 deViena, cu rubedenii si prietenii in cercurile nationaliste din Ardeal, farafond si far5 suprafata de pierdut, Mihai Popovici era indicat pentru

dupa conceptia romAneasca a meseriei. S-a val.& si el, mititel detot, printre luptatorii Actiunii Nationale", si astfel 1-a surprins intrareanoastrà in r5zboi. L-am pierdut din vedere p5nd la Iasi, cfind a venit sd-miceara o recomandatie pentru generalul Marcel Olteanu ca si fie primit laCorpul de voluntari ardeleni, la 1-15r15u (era locotenent in rezerv5). Nu1-am mai vazut, iar, si nu 1-a mai vazut nimeni pdria la Bucuresti,dup5 incheierea Armistitiului, in decembrie 1918. Redevenise civil sipolitician, politician ardelean de ast5 data. Ca un fir modest de tamaioar5se asezase in buchetul de martini ai neamului" pe care Ardealul ni-1trimisese sa ne anunte Unirea cu patria mum5. Inseparabil de Vaida4 side Maniu, din acel moment, cu mult inferior fata de ei sub toate rapor-turile dar mai smecher, Mihai Popovici a ajuns, in ciuda nulitAtii trecu-tului si prezentului sau, ministru al comunicatiilor in primul MinisterVaida i apoi ministru de finante sub Maniu si sub Mironescu.

Dacii cariera lui Mihai Popovici s-ar fi márginit la atat, ea nu s-ar fideosebit de aceea a atkor alti norocosi ai loteriei ministeriale, si n-ar fimeritat s5 ne oprim asupra ei. Dar viata si cariera lui Mihai Popovicistint atat de reprezentative ale idealurilor Rom5niei Mari i Noi, Inc-atele ar fi trebuit romantate, pentru incurajarea generatillor tinere care se

Casatorita intai cu locotenentul N. Maldarescu din cavalerie, apoi in timpul raz-boiului la Iasi cu Sarateanu, fostul Regent.

2 Andrei, Nicolae si Stefan injurau surugieste pe Mihai, pe unde apucau. Andrei pre-tindea ca Mihai nu era fiul lui tata-sau si ca muma-sa II facuse cu un randas.

3 in... 1935, la Brasov.4 Vaida, desi mull mai in varsta, devenise prin aliantä nepotul lui Mihai Popovici,

luand in casätorie pe ffica surorii mai mari a acestuia, doamna Safrano din Brasov.

poli-tica,

--

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 181

zbat, aratandu-le unde se poate ajunge din nimic, cu putin noroc i ocredint5 democratica. Fiindca nimeni mi s-a gOsit sa scrie romanul

vietii fratelui Mihai, rog pe cititorii mei s5-mi mai ingaduie cateva ran-duri in care voi incerca sO incadrez pana in cele din urmä, miraculoasalui cariera.

Desi lipsit de culturO, si aproape de inteligenta, Mihai Popovici nuera mai r5u ca alti ardeleni si desigur mai cinstit dealt aproape toti. Eprobabil ca. cu timpul s-ar fi inecat in banalitatea mediocritatii sale, far5sã incerce sO ias5 din rand, dacd n-ar fi avut nenorocirea sa intalneasc5in viata lui o putoare de femeie, pe una din cele patru surori Lugosianu.Aceste patru fete si un frate (ajuns ministru!) erau copiii unui profesorardelean instalat la Bucuresti din tinerete i cOs5torit cu o bucurestean-c6. Fete le toate erau frumusele, de o frumusete vulgar5 ins& i farä nuri,tipul de mahala al fetitei de la portit5" cu muscata la ureche. Patachinecatesipatru. Una din ele fleorscdia cu Maniu, prietenie ilustrO multumitacareia bárbatii damelor (catesipatm erau eisatorite) obtinusera inaintArisi gheliruri, iar frätiorul Ionel, atat cat nu se astepta el nici in vis. Amcunoscut pe Lugosianu dupa fuziunea mea si a lui Iorga cu PartidulNational. Mardu, unul din cei doi sefi ai partidului fuzionat, imi ceruse

obtin invoirea lui Iorga, dupa ce o luase pe a mea, pentru numirea zi-sului tandr in inaltele functii de secretar al Comitetului Executiv, cu o1eat5 de 500 lei pe lunk fiindcg era un excelent element zicea Ma-niu i n-avea ce manca". Inainte de a fi numit la Roma si de a fi luatpe fata lui Stelian Popeste, dar dupà ce trecuse prin Subsecretariatul dela Presedintie si prin Ministerul Industriei (ce rusine!) tariarul care n-a-vea ce manca" s-a gásit in fruntea multor, multor milioanel. Numirealui la Roma a fost una din porc5riile care nu se pot ierta lui Titulescu. Pecat erau de frumusele fetele lui Lugosianu, pe atat de urat era fratele kr.Un cap de viperâ pe un trup indesat; o nOduseala vascoas5 in loc de fatäsi de mdini. Singura insusire care-1 deosebea de turma trocarilor, era c5vorbea bine frantuzeste, fiindc6 Ii facuse studiile de drept la Paris. Ce-ea ce nu era cazul surorilor sale, care nu fiicuser5 studii nicaleri si carepe frantuzeste trâgeau un kesice til" lipsit de orice farmec.

Lugosianca lui Mihai era maritatO cu un ofiter. Cum i-a c5zut cutronc, asa a divortat-o si asa a luat-o de nevastà. Bietul Mihai trecuse de50 de ani, era cam obosit si se ruinase aproape. B5iat pana atunci cinstit,ii mfmcase cu politica intreaga avere si sta intr-o mansard5 la frate-sOud-rul Popovici (nas-gat-urechi), unde i manca. Dar dama nu intelegea

1 0 märturisire interesantd In aceastd privinid mi-a facut-o Ghità Crisan (alta carierdardeleand fenomenald), un cunoscdtor" in materie de afaceri, care inchiriase o casä im-preund cu Logosianu si nu putea scoate de la acesta partea lui de chirie. Auzi domnule

imi spunea Crisan zice cä n-are parale, numai prin mine care milioane aciiytigat."

sg

ci

so-lida

www.dacoromanica.ro


sA impart5 cu el o mansardi: damei ii trebuia vil5 luxoasa, automobil, blà-nuri si scule. Si bietul Mihai care tocmai ajunsese ministru de finante,s-a pus pe lucru.

In 1925 inainte de Minister, Mihai Popovici nu mai avea franc si avenit la mine s5-i girez o politä de 50 000 la Banca de Credit'. In 1932,dupA ce fusese ministru de fmante, fantele Mihai achizitionase, pentru fe-ricirea Lugosiancei, o splendid5 vilä in parcul Filipescu, o mobilase laViena, o imbâcsise cu tablouri si obiecte de arta, mai cumpärase un au-tomobil Buick, nu se mai imbr5ca decdt la Orossen (Place Vendiime,Paris) si nu mai bea la mas5 decdt vinuri frantuzesti2. FAr5 sA mai vor-bim de sculele, de bl5nurile si de mAt5surile doamnei. Si sunt oamenicare s5 mai spun5 cA imprumutul dezvoltArii n-a servit la nimic!

Trecdnd prin Paris ca ministru de finante, in ianuarie 1932, imi re-amintesc o scena in care mi-a cr5pat obrazul de rusine. Era la Banque deParis et des Pays-Bas, intrasem in cabinetul lui Finali, un vechi prieten:Comment va ce bandit de Popovissi?" (asa ii pronuntau francezii nume-le). Orisicum era predecesorul meu, si obraznicia ovreiului mi-a pärutmare. Ar fi trebuit sà-1 ard, dar venisem sA ciupesc ceva pentru Minis-terul meu si rn-am multumit sA sur5d. La Ministerul de Finante am gA-sit aceeasi atmosferà ca la Banca din Paris...

Desi toatA lumea stia, cu Regele in cap, cA s-a infruptat cu milioanedin comisionul imprumutului, cA incheiase afacerea chibriturilor (cu fai-mosul Krueger) si a drumurilor cu suedezii, fiinda era pungas iarextraordinara conventie privitoare la creditul ipotecar agricol, fiindc5era prost; desi toatà lumea bAnuia cA tripotase in afacerea Skoda; desi afost aproape dat afarA din Ministerul Mironescu in ultimele lui zile, de-si, desi... totusi dl. Mihai Popovici a fost numit ministru al justitiei, in1932, si in aceastA calitate si-a b5tut joc de Camera, de Rege si de lumeprezentând, el, Parlamentului legea pentru controlul averilor! At5t n-afost destul. Terfelit sub Guvemul TAtárescu si plesnit pe toate fetele inancheta Skoda, a sc5pat ca prin urechile acului de darea in judecatA3, ca saajungà prin harul Domnului un fel de victimd si de mare senior" al de-mocratiei integrale. Partidul Nationa1-T5rAnesc a incununat cariera a-cestui mare servitor al zisei democratii si prototip al mediocrit5tii nu-mindu-1 sef al organizatiilor sale din Ardeal, dup5 sciziunea lui Vaida.0 carierà atAt de strAlucit5, si o strAlucire atat de meritata, pare sä fie tul-burate in momentul cAnd scriu aceste randuri, prin abuzul unui anumitmagiun" impus sexagenarului de serviciul Lugosiencei. DO cAile luisunt necunoscute, Dumnezeu nu iartá pe nimeni.

1 Pe care am si plätit-o.2 Autentic. Stomacul lui nu mai suporta vinuri romiinesti!3 Un om cu obraz s-ar fi dat la fund dupd cele continute in raportul Bentoiu asupra lui.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 183

Dar p5n6 la Dumnezeu sunt oamenii, i oamenii sunt buni, si nunumai c5 nu pedepsesc, dar ajutà pe cei r5i sâ-si realizeze scopurile. Cutoatà opunerea Regelui, impins i ajutat de noi toti, prostul de Mirones-cu i pungasul de Popovici au izbutit sà incheie la Paris asa-numitulimprumut de dezvoltare". Ma intreb, dacA cumva am fi izbutit s5 pu-nem in picioare formula de Guvern Titulescu, ce am mai fiyutut face laGeneva, dup5 ce ne robise Parigului Guvernul Mironescu? In momentultratativelor mete cu Titulescu, imprumutul, care n-a fost semnat decdt la24 martie, nu era Inca incheiat asa incat eram Inca indreptAtiti sa credemca nu va fi; in favoarea acestei ipoteze aveam cuvântul Regelui, ceea cein lumina de mai tarziu a lucrurilor era egal cu zero dar in martie1931 nu ne arsesem Inca destul nici eu, nici Titulescu si am crezut i noica prostii in ceea ce nu trebuia sA credem. Nu trebuia sä credem fiindcála inceputul lui martie, prin urmare inainte de intdlnirea mea cu Titules-cu si de discutiile mete cu e, Regele comisese un act de felonie care arfi trebuit s5 ne deschidd ochir.

11 comisese fatà de Burilleanu, guvernatorul Bäncii Nationale. Pe15110 pacostea crizei economice i dezastrul pr5busirii monedei, Institu-tul nostru de Emisiune a mai avut nenorocul dui:4 fázboi, sA ca.& pe mai-nile unor incapabili. Bibicescu a fost ultimul guvemator cu rost, desideparte &à fie un geniu. Dar crescut in scoala lui Carada, Ii cunostea me-seria si se indentificase cu interesele institutiei pe care o indrama cudragoste si devotament. Numirea lui Oromolu, smecher de judeckoriede pace, in ianuarie 1922, fusese un act de inaltà fantezie din partea luiTake Ionescu, dupä cum un alt act de fantezie fusese i numirea tui Bu-rileanu in 1927, de data asta din partea lui Averescu, impins de Goga. Edrept ea in comparatie cu numirile pe care trebuiau sä le facA liberalii in1934 si 1935 (Dorel Dumitrescu si Mitità Constantinescu!) cele din1922 si 1927 Inca se infatiseazg ca onorabile. Burilleanu era cel putinun om cinstit i prezentabil. 0 barbä ca din povesti, cálcatä in fiecare di-mine*, Ii mânca obrazul pfirig sub ochi si se intindea pand la br5u, pes-te bogAtii vestimentare calcate i ele cu grijà, bogátii ce r5mineau neob-servate i neapreciate, luminoasa cascadà a divinei barbe 15sand totul inumbra in jurul ei. Nu se mai contura nici nasul, nici ochii, nu mai luceanici chelia; iar printre linii si forme sterse se preciza numai la stangainimii, pata rosie a unei garoafe, sau a unei decoratil'exotice, sau a uneipicAturi de sange pierdut5 de o porumbità ranit5. Barb5 frumoasá a avut

Cavadia i Iancu Manu, i bancherul Kapralik ca sà vorbim numaide contemporanii lui dar ca Burilleanu nimeni. Era atat de impunl-toare, incat sentinelele de la Palat, crezand-o a lui Dumnezeu-Tatäl, Iiprezentau armele de cfite ori trecea spre Automobil-Club, s5 prezideze opartidà. In afarä de but* Burilleanu era neant i afabilitate. Prea putinin curent cu operatiile Bäncii i cu indatoririle slujbei sale, Ii rezervase

ai

www.dacoromanica.ro


numai atributii protocolare i lasase celorlalti administratori preocu-parile inoportune i hotararile nepläcute. La masa verde a Consiliului dela Banca, lua pe nespalatul de Gheorghiu care sta in fata lui dreptcrupier, capul de balegar al lui Baicoianu i capetele de lemn ale celor-lalti administratori drept ponti si striga: banco! indata ce cineva pro-nunta o cifra. Readus la simtul realitatilor, cu toate menajamentele lacare avea drept se grabea sa ridice sedinta inainte sà o fi deschis si col-lega" in dreapta si collega" in stanga (intocmai ca la Autornobil-Club)se retragea ca o fata mare in budoarul sat] de lucru. Lucrul lui era sd pri-measca, mai ales cucoane, sa spuna da" cu un zambet si nu" cu un com-pliment. $i fiindca nu facea nimic, mai facea si politica si asa facandavea dreptate caci politica il adusese in gras retribuitul salt post.

Rams in Partidul Poporului de dragostea lui Goga (un paharel, col-lega?"), dupà ce incercase sa plece odata cu mine, era rau vazut de A-verescu care nu-i iertase scurta lui defectiune, astfel incat toate insisten-tele lui Goga nu putusera sa-1 theft" ministru. Ca sd scape de Goga care-iamarase viata si impresionat poate si de impunatoarea barba, generalula sfarsit prin a face din Burilleanu, care nu stia s citeasca un bilant, in-drumatorul economiei noastre nationale. Recunoscator lui Goga si in-fipt cu toate patru labele in politica, Burilleanu prinsese" in primávaraanului 1931 douà lucruri: intai, ca zilele Guvernului Mironescu erau nu-marate al doilea, ca Regele nu voia sa se incheie imprumutul. Ho-far& sa-si apere locul cu prevazatorul dar naivul guvernator s-apus in slujba Coroanei si a viitorului, a intors spatele Guvernului si n-aezitat sä saboteze imprumutul.

Unii au pretins cd Regele a cerut formal lui Burilleanu sd ia atitu-dinea pe care a luat-o. E o afirmare pe care n-am crezut-o niciodata; cäRegele va fi dezaprobat imprumutul de la Paris si in fata lui Burilleanu,se poate i e chiar probabil: o facea in fata oricui. Dar sa-i fi dat instructiidirect sau, cum s-a spus, prin Goga, nu cred. Si-pi pare rau ca nu pot sàcred: un machiavellism, chiar de mahala, ar fi dovedit insusiri pozitivein firea Regelui pe care am fi fost fericiti sa le constatam, chiar daca ar fitrebuit sa plätim aceasta constatare cu o deziluzie mai mult pe taramul moral.

Printre conditiile puse la Paris lui Mihai Popovici, era si una privi-toare la Institutul nostru de Emisiune. Banca Frantei (sub ale carei aus-picii se facuse stabilizarea noastra monetara.) cerea anume ca mandatulexpertului strain de pe langa Banca Nationala a Romaniei, in speta dl.Roger Auboin, sa fie prelungit cu doi ani. Banca Nationald fiind insa oinstitutie independenta de Stat2, cererea Parisului trebuia sä fie aprobata

1 Tocmai se vorbea de inlocuirea lui.2 Una din dogmele Parisului era complecta independenki a Institutului de Emisiune

fatà de Stat. Presiunea Ministerului de Finante asupra Bancii, pe care tocmai Parisul o im-punea, era cel putin o contradictie.

dintiiI,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 185

de Consiliul Báncii. Au inceput o serie de pertract5ri" intre Guvern siBanck pertract5ri care au pasionat opinia publica prin latura lor poli-tick si au dat prilej la comentarii animate in mai toate ziarele si cercu-rile parlamentare. Burilleanu impreunä cu administratorii liberali ai aan-cii, nu voiau s5 admità cu nici un pret prelungirea mandatului lui Au-boin. Aici nemaifiind chestiune de operatii bancare ci de politic6 sadea

Burilleanu a iesit din adapostul b5rbii sale, a luat atitudine, si spre ma-rea mirare a tuturor a manifestat o voint5. Fatal5 hotarare pentru el! Lu-crurile au mai t5r5gAnit pand la 6 martie c5nd Guvernul Mironescu, in-tr-un neasteptat spasm de virilitate, a decis sa o taie scurt si sd o sfarseas-ca cu opozitia de la Banca Nationalk Si evenimentele s-au precipitat caintr-un adevarat scenariu de film, inaugurand in relatiile dintre Stat siBanc:a proceduri necunoscute pan5 atunci.

Intr-un Consiliu tinut vineri, 6 martie, Banca Nationald a respinsdefinitiv propunerile B5ncii Frantei cu privire la mentinerea si la atri-butiile expertului, si aceastd hot5rare a fost comunicatä prin douà scri-sori ministrului interimar de la Finante (Mironescu) si d-lui Auboin.Desi scrisoarea fusese trimisa lui Mironescu la orele 2 p.m. acesta,seara la ora 9, prezint5 guvernatorului un proiect de telegrama prin carese afirma acordul peifect dintre Banca Nationala si Guvern, telegramape care Burilleanu era rugat sa o expedieze guvernatorului Báncii Fran-tei. Textul era vag, vorbea de acord asupra tuturor chestiunilor ridicatede Banca Frantei", dar farà sä arate in ce sens. Burilleanu a refuzat s5 tri-mita telegrama si a redactat si expediat alta prin care ar5ta ca acordulintre Banca si Guvern nu putea fi stabilit decat in conformitate cu celecontinute in cele doua scrisori (adica fará prelungirea misiunii expertu-lui) din care una fusese inmanata lui Auboin. In plus, copie dupà textultelegramei a fost expediat samb5t5 dimineata, prin curier, la Paris. Gu-vernul a interceptat insd telegrama lui Burilleanu, care astfel n-a fost trans-misk si a informat Banca Frantei prin Zeuceanu (reprezentantul Ministe-rului de Finante la Paris) i in scris, despre invoirea B5ncii Nationale fa-t5 de propunerile facute. Un fals in acte publice, in toata frumusetea lui.

Dar lucrurile nu s-au terminat aici, si filmul a continuat s5 se des-fasoare. Incantat de comunicarea Guvernului roman, guvematorul Ban-cii Frantei Alicia prin depesAi pe colegul s5u de la Bucuresti, pentruhot5rarile luate!!! Burilleanu nu se lask si printr-o a doua telegramk ca-re n-a fost transmisii nici ea, find interceptata de Guvern, a faspuns gu-vernatorului B5ncii Frantei ea' nu cunoaste textul comunicarii d-lui Ze-uceanu si ca.' singurul valabil este acela al telegramei sale, trimisA princurier in copie la Paris.

I Duminica 8 martie; copia telegramei trimisä de Burilleanu sarnbatä nu sosise inc5.la Paris.

www.dacoromanica.ro


Concluzia: luni 9 martie, prin inalt Decret dl. D. Burilleanu a fost in-locuit in functia de guvernator al Bancii Nationale prin dl. Costica An-gelescu, fost subsecretar de Stat la Interne.

Si Regele?Majestatea Sa a lásat sa cada pe Burileanu, fara cea mai mica im-

potrivire, probabil ca sa dea o lectie netrebnicilor care in caz de divergen-ta intre dansul i Guvernul sáu, ar mai indrazni sa se puna de parteaCoroanei. Si sa nu se piardfi din vedere cä Ministerul Mironescu era unMinister condamnat si in ajunul retragerii sale. Vom mai avea de inre-gistrat in cursul acestor amintiri multe acte uimitoare de felul acesta me-nite sa sublinieze slabiciunea Regelui Carol, neputinta i eternele lui so-vaieli.

E lesne de inteles ca Angelescu-Bulgaml a schimbat intr-o singurasedinta convingerile domnilor de la' Banca Nationalà, asa incat mai là-sand unul, mai lásand altul intransigent a rdmas numai Mihai Po-povici cu privire la interesele lui personale imprumutul s-a incheiatsi totul a fost semnat la Paris in ziva de 24 martie.

Incheierea imprumutului, asa cum a fost incheiat, apasa greu asu-pra programului viitorului Guvern Titulescu. Acesta era insa ocupat laGeneva, la Paris si la Londra cu democratia, asa incat n-am putut aveaun schimb de vederi cu dansul. Simteam insa ca ma indepartam din ce ince de planul meu initial. Deja procedura de constituire impusä de Titu-lescu-democratul lua formulei noastre trei sferturi din autoritatea ce tre-buia sa-i dea o prezentare" fara sovaire; incheierea impmmutului Po-povici mai compromitea i posibilitatile de realizare ale programuluimeu economic bazat pe colaborarea cu Geneva. Mare le Minister Titu-lescu se indruma din ce in ce pe poteca Guvernelor de duzina, Guverne-lor neputincioase i de compromis.

Si toate din cauza slabiciunii unui singur om! imi venea sa plez-nese de necaz. Cat de bine putea sa ne faca Regele Carol, si cat rau ne-afacut! Se vede ca desi petrecuse cinci ani in Franta, nu se patrunsese deproverbul francez: la volonté de l'homme est son paradise!"

Cu vlaga i cu iluziile pierdute pe trei sferturi, am inceput sà pri-vesc cu indiferenta desrasurarea evenimentelor. Parintele imprumutuluidezvoltdrii s-a inapoiat de la Paris cu coada intre picioare fiindca tot fe-lul de zvonuri foarte putin magulitoare, referitoare la indelungata sa ac-tivitate in capitala Frantei sosisera inaintea lui la Bucuresti. Regele1-a primit prost, 1-a facut cu oda' i cu otet, i s-a razbunat asupra lui de do-vada de slabiciune pe care o dedese. Daca n-ar fi cazut Ministerul Mi-ronescu, Popovici ar fi trebuit totusi sa piece. Ceea ce nu 1-ar fi tulburatprea mult caci Ii facuse omul suma.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XI-LEA

Caderea Guvernului Mironescu inainte de data fixataCauzele demisiei din 5 aprilie Generalul Amza si

contractele Skoda Interventia lui Manoilescu (aface-rea Dicio Sfin-Martin) Sosirea lui Titulescu, cu alai

De la Rege vine la mine: programul convenit famfi-ne in picioare Titulescu isi da fustele peste cap si 12zile isi bate joc de toata lumea si de Rege Criza ceade poming Cea din urma palinodie: Titulescu la mi-ne in ziva de 18 aprilie Imi inlesneste, dupà ce ne fa-fuim o intrevedere cu Regele 'Formula Titulescu aban-donata Minister Iorga cu caracter provizoriu lorganebun de bucurie se aruncä in bratele mele, dar chiardin prima zi incepe cu provocärile.0-

Succesele internationale si mai ales imprumuturile realizate conso-lideaz5 de obicei Guvernele. Cu Ministerul Mironescu n-a fost insa ca-zul; zece zile dupa semnarea imprumutului a fost la pamant. L-a rastur-nat Manoilescu in seara zilei de 4 aprilie, cu douazeci de zile inainte dedata convenitä intre Rege, Titulescu si mine pentru deschiderea crizei.Manoilescu prezentase Parlamentului o lege pentru ratificarea conven-tiei prin care se cumpara de cátre Stat, fabrica de nitrogen de la DicioSan-Martin, cumparare cerut5 de Ministerul de Razboi dar negociat5 deManoilescu, ca ministru al industriei, si zice-se cu mari benefi-cii pentru el. Cu tot talentul tanarului ministru, si cu toata inalta ocrotirede care se bucura, Camera i-a respins legea. Nu e locul sa ma intind aiciasupra acestei afaceri a nitrogenului, fiindca n-am cunoscut dedesubtu-rile ei, ma marginesc sa notez ea' a facut multa valva si ca a fost una dinafacerile mari proiectate de regimul national-t5ranesc, dar nerealizata.Nerealizata din cauza vrajmasiei personale dintre Madgearu si Manoi-lescu, si poate s'i din cauza unui scrupul al lui Manoilescu, care cu toatelipsurile lui, era un om cinstit. Ca legea n-a fost votata n-a surprins pe ni-meni, ceea ce a surprins insa, a fost c5 Manoilescu si-a dat demisia a do-ua zi dimineata si Inca si mai mult ca Regele a refuzat lui Mironescucomplectarea Ministerului prin numirea unui titular in locul devenitvacant. Asa Inc& a urmat demisia intregului Cabinet.

Din informatiile sigure pe care le-am putut culege, demisia lui Ma-noilescu, daca n-a fost chiar pusA la cale de Rege, a fost data numai cuaprobarea lui. Manoilescu procedase, de cand intrase in Minister cu des-

www.dacoromanica.ro


tula abilitate. Inteligent desi foarte superficial, cu un remarcabil dar deexpunere, zbärndise in jurul problemei reducerii datoriilor, pundndu-siinsusirile in valoare, intr-o lupt5 inegal5 cu Madgearu si cu Mihai Po-povici. In mainile lui Madgearu cifrele deveneau si mai antipatice pecdnd Manoilescu le imprumuta farmecul vesnicului salt surds. Calculelelui Popovici nu puteau fi decdt tdmpite, asa inc.& din acest concurs intrei, Manoilescu s-a ales cu premiul I, desi lucrarea lui era tot atdt de lip-sita de seriozitate ca celelalte. Cu toate ca pro iectele propuse de el inacea materie au Minas liter5 moart5, omul si-a facut astfel o aureola deeconomist la ad5postul careia a putut savdrsi cdteva operatiuni fructuoa-sel fara s5 atraga atentia asupra lui, mai mult decdt asupra unui ministrude duzina. Desi se vorbea" deja de el, reputatia lui nu fusese insa serioszdruncinata pdna in 1931. Au trebuit toate prostiile i toate potlogariilepe care le-a facut ca guvernator al Bancii Nationale in cursul verii aceluian, ca s5 se curete. In momentul demisiei sale din Ministerul Mironescu,era Inca persona gratissima" pe hinga Rege si se plimba cu panglicutaCoroanei de Spini" la toate butonierele. Dup5 ianuarie, venise de 2-3ori la mine s5-mi propuna colaborarea lui politick sa ma asigure de ad-miratia sa pentru programul meu politic si s5-mi afirme c5 n-avea nici inclin nici in rridneca cu national-täranistii, c5 era exclusiv omul Regelui,care il impusese in Minister i gata sa tradeze pe oricine i sa sustiepe oricine, dupd porunca stapanului sdu.

In vizita pe care mi-a racut-o dupa demisia sa din Minister, Manoi-lescu nu mi-a spus pe sleau ca-i poruncise Voda sa o dea, dar m-a lasattotusi sa cred asa ceva; mi-a afirmat ins5 categoric, ca inainte de a o dalui Mironescu, a supus-o aprobarii Regelui. Ränlane deci stabilit c5 ras-turnarea Guvernului Mironescu pe ziva de 5 aprilie, dac5 n-a fost pus5la cale de Rege, s-a facut cel putin cu stiinta i asentimentul sáu. Regeleconvenise insa cu noi, cu Titulescu si cu mine, sa nu provoace criza ina-inte de 25 aprilie; Titulescu abia incepuse pertract5rile lui cu democratiaoccidental5 si cine putea sti ce pretentii mai putea sa ridice faptul neres-pectarii angajamentelor luate. Grabirea rästurnarii lui Mironescu rn-amirat i rn-a ingrijorat intrucdtva: imi era teamil sä nu mai cobordm peplanul inclinat pe care alunecam de la iunie 1930 incoace. N-am pri-ceput rostul acestei grabe decdt mai tdrziu, dupa constituirea Ministeru-lui lorga, din confidentele pe care mi le-a fkut generalul Amza, mini-strul nostru de razboi.

Daca cele confidential marturisite mie de Amza sunt exacte (si pa-re ca sunt), Regele a grabit rasturnarea Ministerului Mironescu din cauzaafacerii Skoda. Ma ocup mai departe de aceasta scandaloas5 afacere si

Afacerea cu mina de carbuni de la Sarmd§el. cea cu ilurninatul Clujului, cea cuSocietatea Seta, cele cu Banca Bucumti etc. etc.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 189

nu vreau sa anticipez aici. Pentru intelegerea momentului trebuie insä sáreamintesc de pe acum ca au fost cloud contracte (si prin urmare douilafaceri) Skoda: unul incheiat in 1930 in valoare de vreo 5 miliarde lei, al-tul numai proiectat, in valoare de vreo 15 miliarde lei, gata de semnat inmartie 1931, dar care n-a fost incheiat tocmai fiindcd a cdzut Guvernul.Purtarea Regelui in afacerea Skoda a fost mai presus de orice lauddcomparatia cu sldbiciunea sa fat5 de alte ghesefarii pune din nou in lu-mina contradictiile acestei instabile firi. Regele aflase din cercurile mili-tare inainte ca ceva sa se fi stiut in public, a se facuser5 mari abuzuri cuprilejul comenzilor de armament (in afara de Skoda, au mai fost i altelela Creusot in Franta, in Anglia si in Italia). Mai cu seam5 cu comanda dela Skoda. Informatorul lui in aceast5 privint5 a fost generalul Amza.

Am intalnit pentru prima oarà pe generalul tefanescu-Amza, pevremea Guvernului Averescu din 1920-1921. Era secretar general laMinisterul de Razboi i trecea de spertar. L-am cunoscut atunci foarteputin, toatà lumeail considera ca un fel de piaza-rea a z5p5citului de ge-neral Ráscanu. Dup5 ce 1-am v5zut mai de aproape, in Ministerul Iorga,mi-am dat seama cá era mult5 pornire impotriva lui. Se prezenta prost,infatisarea lui de vagmistru bondoc nu numai ea' nu atfagea simpatia, darprovoca chiar antipatia. In armatá n-avea prieteni, dar in schimb vràj-masi multi. In foaia sa calificativg pe care de altminteri a suprimat-odin dosarul adu indaa ce a ajuns ministru generalul MAldárescu iiincondeiase ca pe un bandit Mt' ca sa" provoace totusi lucru ciudateliminarea lui din armatà. Ca ministru de rázboi, cat 1-am avut de coleg,am avut impresia ea' era un bun administrator, si nimic mai mult. Au tre-buit manevrele din 1934 pentru ca generalul Amza s5 dea toaa másurainsusirilor sale. In aceste manevre, toti generalii, cu Samsonovici in frun-te se coalizaser5 ca s5-1 dea gata. I se incredintase comandamentul uneiadin armate cu o terra de executat inexecutabild. Atacand dinspre campiaTisei, armata lui trebuia sa" treac5 peste apärarea naturalà a muntilor A-puseni, apárati Inca si de cealalta armatá comandatä de generalul Manucu concursul intregului Stat Major. Generalul Amza trebuia sa" treacksau mai bine zis trebuia ssa nu treacä, c5ci manevrele erau menite s5 pro-beze tocmai cd nu se putea trece. Generalul Amza a trecut insä ca prinunt si a aruncat pe generalul Manu, pe generalul Samsonovici si tot Sta-tul nostru Major in Mures. Mi s-a spus cà Regele a fost atat de incantat,Inc& farâ scandalul cu foaia calificativ511-ar fi inaintat pe loc general deCorp de Armatd. Favoare de care Amza s-a bucurat pe langá Rege, fa-voare care singurà a putut sä-1 mentinä in randurile active ale armatei,

I in urma disparitiei acestei foi, s-a ordonat o anchefd facuta intdi de generalul Gors-ki, apoi de generalul Olteanu (1933-1934). Ancheta a fost defavorabild, in concluziileei, generalului Amza.

si

www.dacoromanica.ro


i§i are originea in documentele-memorii pe care generalul, excelent spe-cialist in materie de armament, le-a inaintat Suveranului, in toamna anu-,lui 1930 §i in iarna lui 1931, cu privire la contractele Skoda. A fost sin-cer Amza In invinuirile lui? Chestiunea s-a pus. S-a spus de campaniape care a dus-o chiar inainte de a fi ministru impotriva contrac-telor Skoda c5 a fost numai o incercare de §antaj, ca sa obtie ceva (adic5mult) de la celelalte uzine. Cat am stat cu el in Minister, n-am avut a-ceasta impresie dup5 cum voi arata la locul cuvenit ci mai mult peaceea ea' era manat de o nemarginita ambitie. Nu avea nici un motiv saalerge dui:a parale cu riscul sa-§i rupa gatul: fiu natural al lui EmanuelPorumbaru (Porumbita, ministrul) mo§tenise toata averea acestuia, erabogat §i n-avea nevoi mari, caci ducea o viata cat se poate de simpla. Prinactiunea lui impotriva Skodei §i skodivilor cred Ca Amza a urmarit pede o parte fazbunari personale impotriva catorva din colegii sai, pe dealta parte sa ajungà, ceea ce s-a §i intamplat, in capul Ministerului deRazboi, §i ceea ce nu s-a intamplat: prim-ministru!

M-am intins cam mult asupra generalului Amza §i a actiunii sale,ftindca putini au §tiut-o lui s-a datorat in mare parte schimbareade regim din prinfavara anului 1931. Memoriile lui au fost f5ra indoialacauza griibirii demiterii lui Mironescu. Data find experienta mea ulte-rioara, m intreb dacl fara aceste memorii schimbarea de Guvern ar fiavut loc, chiar mai tarziu, §i cu tot angajamentul luat fata de Titulescu §ide mine. Am trait de atunci sa vad angajamente de felul acesta, ale Ma-jestätii Sale, pe care le-au mancat cainii.

Sa facem cativa pa§i inapoi. Regele §tia ca al doilea contract Sko-da, aprobat de Ministerttl de Razboi, aprobat de cel de Finance §i apro-bat de Consiliul de Mini§tri, era gata sa fie iscalit. Mai §tia, prin memo-riile lui Amza, cà contractele erau oneroase, cà armamentul comandat nucorespundea cerintelor tehnice i tactice §i cà totul se ticluise intr-o ne-maipomenità atmosfera de §pertarie. Afacerea trebuia cu tot pretul opri-fa. Regele find §eful armatei nimic nu era mai usor pentru dansul decatsä opuie propunerilor Guvernului ski un nu energic. Nimic n-ar fi fostmai usor daca Regele ar fi fost un om ca toti oamenii. Dar veleitaml nos-tru fugea de ráspunderi ca de dracu. Cum sa-§i ia, el, o raspundere pre-cisa, intr-o chestiune atat de importanta? Calea ocolita Ii aparea cea maiscurta i iata cum memoriile generalului Amza §i prilejul demisiei luiManoilescu au dus la rasturnarea Guvernului Mironescu, tocmai in cli-pa in care nenea Ghita, cu miliardele Parisului in buzunar, se credea maitare ca oricand. Mironescu n-a cunoscut niciodata cauzele caderii lui.Cand, cu prilejul discutieie afacerii Skoda in Camera, in 1934, am facuto aluzie la adevarata cauza a acestei caderi, n-a vrut s5 ma creada §itotu§i lucrurile sau petrecut a§a cum le povestescu eu aici.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 191

indata dupà demisia lui Mironescu, Regele a telefonat lui Titulescusa" vie numaidecat la Bucuresti. La prima lui chemare numai eu si cativainitiati, foarte putini la num5r, doitrei prieteni ai fiecOruia din noi doi siconfidentii Regelui am fost in curent cu rostul ei. De ast5 data, toat5lumea stia ca. Titulescu era chemat sa formeze Ministerul. Jurnalele eraupline numai de dansul. Fiecare gest, fiecare cuvant si fiecare intentiebanuita sau ghicita a viitorului prim-ministru; da loc la nesfarsitecomentarii. Gazetarii 1-au luat in primire de la granità, cu toat5 indiscre-tia lor profesionalà. Titulescu, care n-a stiut niciodata sO reziste unui zia-rist, si care in politicä isi reaminteste rareori CO discretia este o calitateesentia15, a inceput s5 vorbeasca de la Timisoara, ca sef de Guvern in p1Mexercitiu al fiinctiunilor sale, si sa spun5 prostii. Intre altele c5 va obligape toti romanii s5 m5nance mArnáligá cu ceapà, (land astfel in materie deeconomii" o dovad5 de altruism care a fost apreciata la justa ei valoare.

Sosit cu Simplonul, pe la amiaza, in ziva de joi, 9 aprilie, Titules-cu, asteptat si de data asta la gara de Puiu Dumitrescu (dar si de droaiade paraziti care misuna in jurul Puterii"), a fost si de data asta dus di-rect la Palat unde a luat dejunul cu Regele si a stat de vorba cu el pana du-pa orele 3. De la Palat a venit direct la mine si a intrat in biroul meu ur-land ca-i sabotam cu totii Guvernul, ca n-a avut timp sa se inteleagO cunimeni in strainatate, ea' nu trebuia facura schimbarea de Guvern inaintede 25 aprilie. Esti un dobitoc i-am r5spuns far5 nici o emotie dece ma apuci pe mine, injura-te cu Regele, dacä ai poft5, el a trantit pe Mi-ronescu, nu eu!" Efectul a fost cel asteptat: s-a aruncat in bratele mele,m-a pupat (oribilà senzatie), s-a asezat si a inceput s5 vorbeasca serios:. Am vorbit cu \AAA, nimic nu s-a schimbat in planul nostru. Eramai bine sa mai fi intarziat ceva, puteam pregati mai bine terenul instrainkate..."

Eu: Ba s-a schimbat ceva, s-a incheiat imprumutul la Paris, in de-plorabile conditii!"

El: Da, ma. 0 pacoste, dar ai sa vezi, cred ca vom putea aranja sichestiunea asta. Nu s-a schimbat nimic insd in planul nostru. Rdmiinernla formula noastrd. Ce e azi? Joi? Iatd: azi, maine si seimbaili pertrac-tez" cu partidele e mult trei zile, mil .,si duminicd dimineata stint latine, si duminicd seara depunem jurdmeintul. Ne-atn inteles?"

Eu: Fie, dar duminica cel mai tarziu; cu cat vom intarzia, cu atatvom diminua autoritatea noului Guvem."

Dupa ce m-a asigurat inca o data Oa va fi duminicA dimineata lamine, a inceput sà faca pe caraghiosul, intrebandu-ma ce se face planulnostru dacg partidele vor accepta propunerile lui. Eram deja atat de dez-gustat de formula noastr5 care nu mai era a mea si devenise a luiMc& i-am rispuns cu indiferentà: Vei face un strAlucit Guvern cu vred-nicele noastre particle!" Titulescu s-a uitat lung la mine si apucandu-ma

www.dacoromanica.ro


de genunche (stam unul l'ang5 altul pe o canapea) i-a dat din nou dru-mul: Ce spui prostii, ma? Mai intai, eu nu fac colaborare decdt cu toatepartidele, Guvem national, ma, pricepi tu? Cu toate; daca until nu pri-meste, nu fac cu celelalte. 5i crezi tu Ca o sa primeasca toti? 0 s5 se bataca orbetii pe portofolii! Si stii tu pe ce portofolii? Ministerele de Ex-terne, de Interne, de Finante si al Rázboiului le opresc pentru mineadica pentru noi sa-si imparta restul, curn vor voi! i incd una: nuadmit nici un ainestec al partidelor in directivele politicii externe, in in-dnimdrile economice in mdsurile de securitate intern& M5, vezi tu peDuca primind conditiile astea? Dar pe Maniu? N-au sa le primeasc5 nicimacar partidele mici! Ha, ha, ha..."

Ma uitam la el si ma intrebam dac5 e intreg sau treaz? Iubite, ami-ce i-am ráspuns daca acestea sunt conditiile pe care vrei sa le pui,nu v5d de ce am mai astepta pana duminica: ',Ana maine seara te vor fidat pe rand afara, cu un picior in cur, toti sefii de partide. Putem facemaine seara Guvernul nostru." Titulescu m-a asigurat ca nu cunosteamdemocratia (?), ca mie-mi spusese lucrurile pe sleau, dar cu sefii de par-tide va duce lucrurile mai de departe, c partidele erau numeroase si catrei zile nu era mult.

Si ultimele lui cuvinte au fost: Md, en la tine nu mai calc pcindnu zicii htmea cd am fost intelesi dinainte ne batem joc

de partide. Dacd oi avea ceva sd-ti comunic, trimit eu pe cineva. Fiidiscret Si tu. A dimanche mon cher, et pense a tout ce que nous auronsfaire. C'est lourd! C'est lourd!" M-a pupat Inca o data i m-a parasit.

Cele doua zile care au urmat au fost pentru mine zile cat se poatede neplacute. Ziarele erau pline de pertractarile" d-lui Titulescu cu dl.Maniu, cu dl. Duca, cu dl. dr. Lupu, cu dl. maresal Averescu, cu dl. Geor-ge Bratianu i prietenii mei veneau toti sà ma piseze, sa-rni ceara expli-catii sau sà-mi aduca informatii cu un cuvant sa ma plictiseasca cudeceptia lor. Oamenii stiau ca fusese vorba s5 formez eu Guvernul cuTitulescu, i vazand pe acesta in negocieri cu toata lumea afarà de mine,nu mai pricepeau nimic. Si dupã ce vorbeau cu mine pricepeau Inca maiputin, fiindca eu nu le puteam spune nimic, trebuia sa fiu discret".

Zilele de vineri i sambätà au fost pentru mine nepläcute, dar lipsi-te de orice emotie. Toate banuielile erau permise asupra colaborkii me-le cu Titulescu, afara de una singurà: ca-si va bate joc de mine. Ipotezaca el sau Regele si-ar fi schimbat planurile fat5 de mine, ar fi cerut i oschimbare a bateriilor si n-ar fi ingaduit nici vizita lui Titulescu directde la Palat, nici atitudinea lui, nici confidentele lui. Puteam sa ma asteptla tot de la Titulescu, mai tárziu, dar pentru moment o tradare era atat deexclusa incat nu rn-am gandit nici o clipa la posibilitatea ei. Nu ma im-p5cam cu procedura de constituire si cu atmosfera inceputului guverna-rii noastre, i atdta tot.

si

duminicd, sd sd

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 193

A sosit in fine si ziva de duNtAnicA. De la Titulescu nu mai primi-sem nici un semn de viata, de joi, conform programului. Aflasem numaipe cale indirecta cd toate convorbirile lui cu sefii de partide dedeser5rezultate negative. Dupa cum fusese prev5zut. Ordinea de bataie pre-vedea pentru duminica dimineata vizita lui Titulescu pentnl alcatuireadefinitiv5 a Ministerului. Ma pregatisem de lupta: el vrea sa iau Finan-tele, eu socoteam ca Finantele, in programul nostm nu puteau fi despar-tite de Externe si voiam sa le ia el, ca interimar, iar eu Interne le. Eramhotarat sd nu cedez pe acest punct, cu atat mai mult cu cat realizareaprogramului meu financiar imi parea din ce in ce mai problematic5.

Ordinea noastra de bataie prevedea pentru duminica dimineata vi-zita lui Titulescu, ins5 in locul lui Titulescu mi-a venit o veste, o vesteadusa de toate ziarele de dimineatà. Fata de esecul tentativelor sale dl.Titulescu ceruse Regelui convocarea tuturor sefilor de partide la Palat,pentru a fi pusi in fata Suveranului, care SA fac5 o incercare de mediatie.Regele incuviintase cererea, i convocarea sefilor fusese facuta pentru adoua zi, luni.

Si astfel a inceput saptamana cea de pomin5, fara precedent in ana-lek politicii romane si din fericire i fara urmare, caci asa ceva nu s-amai intamplat cu prilejul numeroaselor crize ministeriale ulterioare.Timp de o saptaman5 un nebun a rascolit Bucurestiul si tara, a urlat, s-abocit, a lesinat a sucit si a rasucit oamenii i partidele batutjoc de prieteni, de adversari, de Rege si de el insusi i nimeni, el maiputin decat toti, n-a stiut ce scop a urmarit i pentru ce a tradat i pentruce a cantat sa insele pe cine a putut.

Vorba romänului: unde dai i unde crapà. Asa cum fusese pregatitaschimbarea de Guvern, criza trebuia sa fie scurt5; schimbul de vederi cupartidele nu putea fi lung, date find propunerile pe care Titulescu erahotarat s5 le fac5. Scurta si in tot cazul lipsità de peripetii emotionante,de luptà si de intrigarie. Terenul fusese aplanat cu grijd i iata ca in kcde linistita i normala succesiune a evenimentelor, capriciul unui z5na-tec a dezlantuit furtuna. Timp de aproape opt zile, Bucurestiul a fost unadevarat balamuc in care oamenii nu se mai pricepeau unii pe altii. Casa nu flu banuit ca pun cfitusi de putina patima, voi reproduce aici cate-va randuri dintr-un ziar ale carui legaturi cu Titulescu sunt de notorieta-te publica. Iatà ce scria Adevdnd, dupa srafsitul crizei, a doua zi dupàconstituirea Ministerului Iorga.

Dup5 aceasta criza' poate cea mai lunga ci in orice cea maiistovitoare din ccite a trait politica romdneascd; dupd atatea emotii;dupà atatea surprize; dupà schimbari fundamentale de la oil la or5 si de

I Adeviind din 21 aprilie 1931.

si-a

ea:

www.dacoromanica.ro


la sfert de ceas la sfert de ceas, dup5 atatea peripetii senzationale §i du-pa atatea episoade de cinema; cei mai fericiti sunt reporterii politici.

De mult nu s-a mai utilizat atata energie, de mult nu s-a cheltuitatata timp pentru a unnäri in fiecare clipa unde se afla dl. Titulescu, de cea plecat dl. Duca de acask cand s-a intalnit dl. dr. Lupu cu dl. Gh. Brati-anu si alte detalii menite sa sature pofta de a sti a marii multimi.

Iar cititorul, care strábatea intr-o clipa, la un colt de strad5, o edi-tie specialk nici nu banuia toat5 truda care sta ascuns5 in cele c5tevaranduri ale «specialei»"...

Aceeasi foaie a mai publicat si urmátoarea constatare: Ciudat esteins5 c5 dup5 atatea tentative dl. N. Titulescu n-a ajuns la o injghe-bare de Minister, pe and d-nii Iorga i Argetoianu au realizat-o inmai putin de cloud' ore".

Aceastá constatare a dovedit nu numai bun-simt din partea Adev 11-rului dar §i c5 prietenii lui Titulescu si-au dat seam5 ca acesta urmarise,timp de zece zile, cai verzi pe pereti.

Nu numai c5 Titulescu n-a venit la mine, dupa cum fusese convenit,in acea zi de duminick dar n-a venit nici luni, nici marti, nici zilele ur-matoare. N-a venit, nu mi-a telefonat, n-a avut nici elementara politetes5-mi trimita pe unul din numero§ii sal sclavi s5-1 scuze, sau 16s5nd scu-zele la o parte, cel putin s5 m5 previe cá nu mai putea sau nu mai vreasa tie seama de intelegerile noastre. S-a purtat ca o lichea ordinark o spunapasat, oricat de dura ar fi asemenea calificare. Nu 1-am mai vazut, n-ammai auzit de dansul pan5 in ziva de samb5ta 18 aprilie, cand a avut neru-sinarea sa afirme, in biroul meu, Ca nici o clipa, in cursul agitatei sapta-mani nu se gandise s5 renunte la colaborarea" mea.

Minded in cursul acestor memorabile pertractari ziva de samb5t5 18aprilie a fost ziva mea" §i fiindca in acea zi am izbutit knock-out dincariera mea politick voi expune cu amanuntul in aceste amintiri tot ces-a intamplat atunci. Cum ins5 n-am fost amestecat intru nimic in ne-gocierile pe care Titulescu le-a dus f5ra §tirea mea, toatà saptdmana, deduminicd pana samb5t5, ma voi multumi ca sa nu pierd firul poves-tirii mele sa insailez, rezumandu-le, cele ce s-au intamplat in acestr5stimp. Sa speram câ afarà de Maniu, care e certat cu Scrisul Romdnesc,ceilalti parteneri ai d-lui Titulescu i§i vor fi notat pe langà impresiile lor§i amanuntele pertractarilor pe care le-au dus cu emasculata Excelent5

c5 generatiile viitoare nu vor fi lipsite de acest savuros capitol al isto-riei zbuciurnatelor noastre vremuri.

Mi s-a spus caci repet, toata partea aceasta a negocierilor amcunoscut-o numai din a doua mana mi s-a spus ca Titulescu spriji-nise negocierile sale cu partidele de urm5torul program in cinci puncteinmanat in scris fiecarui §efl:

Publicat i de doctorul Lupu in Adewirul din 19 apfi lie 1931.

ai

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 195

1. Alcatuirea unui Guvern de uniune nationalà, in care fiecare sefde partid sa intre ca bun roman si fard preocupari de partid.

2. Aplicarea stricta a programului financiar al d-lui. Ch.Rist. Com-primarea bugetului si asigurarea echilibrului bugetar prin diferite ma-suri, intre care si modificarea unora din legile existente.

3. Crearea unor noi venituri. Un plan economic de refacere cu con-cursul Societatii Natiunilor.

4. Reorganizarea productiei agricole prin aplicarea metodelor demare cultura la mica proprietate'.

5. Ridicarea principiului de autoritate de Stat prin inlocuirea func-tionarilor incapabili sau abuzivi. Moralitatea publica prin revizuirea ave-rilor functionarilor.

In afara de aceste puncte de baza, supuse tuturor partidelor, viito-ml prim-ministru tratase verbal" cu sefii fiecarei grupari, dupd rang siimportanta, chestiunile mai delicate privitoare la impartirea portofolii-lor, la alcatuirea listei de candidati in alegeri etc. Oferise astfel un nu-mar egal de portofolii celor doua mari partide (National-Liberal si Nati-onal-Taranesc2 iar pentru partidele mici, cate un loc fará portofoliu, pen-tru fiecare sef. Camera si Senatul urrnand sa fie dizolvate, Titulescu ce-rea partidelor sa puna toate cate ar fi intrat in Guvern o sigura listade candidati, fiecare gmpare cu un coeficient de locuri ce rarnanea destabilit (!?), rezervandu-si si el, Titulescu, vreo 70 de locuri in ambeleAdunäri.

Prin urmare de la primul pas al negocierilor sale, amicul meu Titu-lescu se indepartase de la programul nostru de guverndmant i schim-base cu totul conditiile convenite intre noi, pentru alcatuirea Ministeru-lui! Aceasta calcare a angajamentelor noastre imi era insä cu totul necu-noscuta in ziva de duminica, in care dupà intelegerile noastre trebuia saia sfarsit criza, i abaterile de la planul nostru nu le-am aflat decat zileleurmatoare in parte, si dupá sfarsitul crizei in totalitatea lor. Impotriva a-parentelor, nu putem da cu picioml unui esafodaj atat de greu ridicatnu puteam nici presupune atata fatarnicie fata de mine care ma apropia-sem de dansul cu toata lealitatea si care ma straduisem ark ca sa-1 aducin situatia in care se afla. Am crezut in acea durninica câ joacd teatru, cdvrea sd dovedeascd dincolo de limitele necesare imposibilitatea uneicolaborari cu partidele, ea' in acest scop nascocise i o ultima scena inprezenta Regelui, ca sa poata demonstra democratiilor apusene ea" epui-zase toate instantele de intelegere, pang la cea mai inaltä. Si-mi expli-cam faptul ca nu venise sau nu trimisese sa ma previe, in frica lui sa dea

I Acest punct si planul economic" de la punctul 3, atilt de vag definit era tot ce dl.Titulescu pastrase din planul meu.

2 Sefti acestor douA partide ar fi intrat si ei in Guvern MI% portofoliu, iar pentru par-tidele mici caw un loc faril portofoliu.

si

www.dacoromanica.ro


ochi cu mine 0116 nu-si terminase formele, cáci stia bine c5 nu puteamaproba nici amAnarea rezolvárii crizei, nici scena care urma sä se pe-treacd a doua zi la Palat si care nu putea si aiba drept rezultat decdt sAmicsoreze si mai mult autoritatea Guvernului in afar5 de partide la caretrebuia s5 ajungem. Desi foarte plictisit, nu rn-am miscat toat5 ziva deduminic5, in asteptarea evenimentelor.

Dup5 cum era de asteptat, conferinta sefilor de particle, prezidatáde Rege n-a schimbat intru nirnic situatia din ajun. Fiecare domn sef s-adeclarat ca de la inceput gata sa primeasc5 in principiu formareaunui Guvern national sub presedintia lui Titulescu, dar fiecare trecândde la principiu la aplicare, a pus atAtea conditii in numele partidului sdu,a facut atatea rezerve asupra programului, asupra tacticii politice si elec-torale, asupra itnp5rtirii portofoliilor (ei ziceau: rdspunderilor!) incdt cri-za departe s5 se descurce prin acest apel suprem al Suveranului s-a in-curcat si mai mult. Deja tonul patetic, raportata de ziare, prin care Rege-le si Titulescu s-au str5duit s5 obtin6 uniunea sacra' rn-a mirat; nu maiera ritmul unei simple formaliati de procedurá al unei glume deprost gust, ca sä zic asa, inaintea actului serios si dinainte hotardt ce ur-ma &à fie indeplinit. Cand am aflat ins5 ca" se hofárase si o a doua intru-nire pentru marti, in care Regele va sill pe reprezentantii partidelor sa" ca-c15 de acord, mi s-au deschis in fine ochii.

Nu mai inc5pea nici o indoialà: fusesern tr5dat.De Titulescu farà doar si poate, si rthrfânea s5 ma socotesc cu el! Dar

de Rege? Nu trecusem Inca prin tristele experiente de mai tArziu, stiampe Rege afat de identificat cu prograrnul si cu ideile mele inc.& nu-mi pu-team inchipui cc/ tot ce fusese, fusese numai o cotnedie. Imi dam seamacä pozitia lui e grea, il trddase .,s1 pe el Titulescu. Si-mi mai aduceamarninte câ i-I b5gasem eu pe g5t. F5rà de zelul lui Titulescu pentru aka,tuirea unui Guvern national, f5rà de neasteptatele lui straduinte pentru aajunge la o intelegere cu partidele impotriva tuturor angajamentelorluate ar fi trebuit Regehii o voint5, pe care n-o avea, pentru a nu ur-ma pe primul sau ministm desemnat pe calea pe care o apucase, i pen-tru a face singur fatd coalitiei tuturor politicienilor cu Titulescu in frun-te. Sfarsitul crizei a dovedit ea" rationamentul meu era exact: Regele seafla intr-un impas si trebuia ajutat. Farà sä ma incurc in recriminAri, farasa-mi pierd cumpátul, mi-am facut repede planul de bataie. Caci a fost oadevaratä b5t5lie care s-a angajat in acel moment intre mine si Titules-cu. Am v5zut rosu, si lásând la o parte si program de refacere, si Geneva,si frumoasele planuri de guvernare inteligentd, mi-am dat seamá c5 ina-inte de toate trebuia s5 dau de pamant cu mizerabildreare-si b5tea joc demine. Nu era in joc numai prestigiul meu politic, era in joc in acel mo-ment si in aceast5 WA intreaga ideologie pe care se baza refacerea mo-ralä si materialá a neamului nostru. Am c5stigat prima mansä si am ra-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 197

pus pe Titulescu; din nefericire pentru refacerea tarii am pierdut pe adoua, caci rn-a tr5dat mai tarziu i Regele si contra lui nu am mai pututnimic.

Titulescu rupsese toate legaturile cu mine, mi-a fost prin urma-re foarte usor sa intru imediat in lupta. Planul meu era simplu, dar nu erausor de executat. Trebuia sd impiedic orice prmatiane de Guvern preL-i-datd de Titulescu; data find situatia, indat5 ce acesta Ii va fi depus man-datul, Regele nu putea sit fac5 apel cleat la mine, fie incredintandu-miformarea Guvernului, fie cer5ndu-mi sa-i gasesc o noua formula du-pa cum va avea sau nu curajul sa infrunte hula partidelor, incurajate a-cum la lupta prin stupida tactica a lui Titulescu.

A doua sedinta la Palat (marti 14 aprilie) fusese mai furtunoasa cacea dintdi dar cu rezultate si mai negative. Averescu declarase categoricc5 numai un Guvern omogen putea face fata situatiei si c5 nu vedea (cudrept cuvant) care va fi programul pe care un ghiveci" de grupari poli-tice, fiecare cu crezul si interesele lui, 11 va putea aduce la indeplinire. Ior-ga, care nu participase la primul consiliu, a avut o violenta iesire impo-triva partidelor, a declarat ca nu intra in nici o combinatie si a plecat la Va-leni. Numai partidele cele mari, liberalii dandu-siseama ca Titulescu nu va putea reusi in straduintele lui, s-au aratat maiacomodante, ca sd fie pe placul Regelui, desi national-taranistii persis-tau sa se opuna dizolvarii Parlamentului, iar liberalii nu renuntau la anu-mite sanctiuni impotriva prevaricatorilor national-taranisti si la imediataabrogare a anumitor legi votate de ultimul Guvern (regiile autonome, or-ganizarea adrninistrativa etc.). Liberalii, care nu se asteptau sa fie luatiin consideratie" atat de repede de Regele Carol, erau mai sfiosi in pre-tentiile lor pe'cand national-taranistii, sprijiniti pe baza lor parlamenta-r5, se aratasera i intransigenti i obraznici.

Pana dupa sedintele de la Palat, Titulescu se ocupase mai mull cucapacitarea" partidelor mari. Pentru a impiedica formarea Guvemuluinational nu aveam insa nici o actiune asupra acestora i nici n-am incer-cat ceva in directia lor. Obiectivele mele au fost pe de o parte Regele, pede alta partidele mici. Cu Regele chestiunea era mai delicat5 findca nuputeam interveni direct. Avusesem o intelegere pe care, fata de el celputin, trebuia sd o consider Inca in picioare cat timp nu se alcdtuise altGuvern. Nu voiam s5-i dau prdejul sa-mi spuie c5 nu se mai putea tinede cuvant. Eram hotarat sa nu dau ochi cu dansul, decal daca m5 va che-ma, i trehuia manevre.: ca sd ma drone in momenta! psihologic incare asfi fost in mdsurd sd stdpcinesc situatia. Pana atunci urma sa mamarginesc s5 trag sforile din culise.

Marturisesc ca in aceasta lupta inegala am uzat de toate armele ca-re mi-au cazut sub mana. Pe c5nd vedetele partidelor discutau la Palat, avenit Manoilescu la mine sa-mi propunä o alianta politica. Murea de fri-

sd"

pi nationalii-tardnistii,

www.dacoromanica.ro


c5 sä nu ramaie de carut5 cu toat5 protectia Regelui. Stia bine ea dac5Titulescu izbutea s5 facd un Guvern national, toate locurile ar fi fost ocu-pate in Minister de reprezentantii partidelor si ar fi fost greu s5 se maig5seasca un portofoliu si pentru el. Pe de alt5 parte, intim al Regelui simai ales al anturajului acestuia, Manoilescu era in curent cu trecerea pecare o aveam atunci la Suveran, si isi da seama &à dacá cineva ar puteas5 descurce lucrurile pe care le incurca Titulescu, acel cineva eram eu.Asa se explic5 apropierea lui de mine. Trecand peste toate deceptiile pecare mi le dase, infrangand toate sentimentele pe care mi le inspira, 1-amprimit Inca o data in randul colaboratorilor mei (vremelnicá prietenie!)fiindc5 nu-mi era deloc indiferent s5 am un pion mai mult la Palat. Prinel, prin Nae Ionescu si prin Aristide Blank care la randul lor mobili-zau pe Puiu Dumitrescu cu toata banda lui am putut intretine in jurulRegelui atmosfera prielnic5 planurilor mele. St5panirea Regelui era de-sigur preocuparea mea cea mai de apetenie si stafetele circulau aproa-pe incontinuu intre mine si complicii mei, dar nu era tot; mai trebuiaucreate si prilejurile care s5 permità Suveranului sä scape din mrejele luiTitulescu. Fonnulele acestuia trebuiau torpilate pe rand.

In cursul crizei, Titulescu a spus intr-o zi doctorului Lupu c5 va fio adevarata cascad5 de Guverne Titulescu pana sä se alcatuiasca cel dinurmA si bun. 0 nepretuità dovad5 de z5p5ceal5 care domnea in capul In-vertebratului. Cu toatá diversitatea formulelor cu care jongla si pe carele adopta si le abandona succesiv, pana joi dimineata nu renuntase la for-marea unui Guvern care s5 cuprind5 toate partidele. Cat timp negocieri-le erau duse pe aceasta baz5 o actiune asupra asa-ziselor partide mici eracat se poate de eficace. Partidele mici erau trei: al doctorului Lupu, allui Gheorghe Brátianu si al lui Averescu devenit si el din mare mic. CuGh. Bratianu rna g5seam in termeni excelenti, cu doctorul Lupu in ter-meni buni, iar cu Averescu nu aveam nici un contact. Din fericire, mare-salul dedese depline puteri lui Goga ca s5 trateze cu Titulescu. Dup5 con-versatia de la Bellinzona, maresalul Averescu se socotise legat cu Prin-tul Carol' si faptul c5 Regele nu-1 chemase sa constituie Guvernul dui:4incoronarea lui, si c5 ins5rcinase pe Titulescu cu formarea unuia natio-nal, 11 jignise aline. Din prirnul moment, de la prima intrevedere cu Titu-lescu, se declarase impotriva unui asemenea Guvern si nu voise sa intrein negocieri asupra alcátuirii lui. Voind insa s5 menajeze, ca in toatà ca-riera lui, si capra si varza si sá-si satisfacfi partizanii lihniti dup5 putere,delegase pe Goga s5 trateze in locul s5u. In intrevederi succesive am pu-tut convinge pe cei trei reprezentanti ai partidelor mici sd fie solidariintre ei si s5 nu intre intr-un Guvern national decat pe picior de egalitate

I Arn5nuntcle acestei intrevederi stint date in capitolul al XXVI-lea din Partea aVIII-a [volumul al X-lea in prezenta editie nota St. Neagoe].

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 199

cu celelalte partide (cele mart). Le-am demonstrat ca aveau situatia inma-na si le-am aratat Ca un insucces al tratativelor lui Titulescu nu puteaduce cleat la moara lor; un Guvern national-taranist nu mai era posibil,findca nu 1-ar mai f tolerat opinia publica, si findca criza odata izbuc-nita trebuia terminata cu altceva decal ce fusese iar un Guvern liberalera si mai putin probabil II indca nu-1 vrea Regele. Nu mai ramanea de-cal formula coalitiei partidelor mici, cu sau cara Titulescu. M-au crezut.Tactica mea a convenit de minune si lui Lupu si lui Brätianu. Un Gu-vern alcatuit numai din micile partide le convenea nu numai pentru mul-tumirea momentului dar si pentru planurile de viitor ale fiecaruia. Gogaisi da seama ca Averescu n-ar f intrat personal intr-un asemenea Guvernsi ca 1-ar fi desemnat pe el, netezindu-i astfel calea spre sefia partidului.Gheorghe Bratianu socotea cu dreptate Ca el find la Guvern si Duca inopozitie, cea mai mare parte a liberalilor ar trece de la Duca la dansul,consofidandu-i astfel situatia lui personala fata de masele liberale. Doc-torul Lupu in fine conta si el pe o considerabila sporire a partizanilor saiin dauna gruparti ManiuMihalache, caci taranistii se obisnuisera gro-zav cu avantajele Guvernarii. Si astfel, in cateva clipe s-a constituit MicaIntelegere a celor trei partide, Mica Intelegere care a fost pusä la proba in-data dui:4 infintarea ei, caci ziva de miercuri a fost ziva micilor partide.

Dupa neizbanda conferintelor de la Palat, Titulescu a lasat o zi in vo-ia Domnului pe cei mart si s-a ocupat mai de aproape de cei mici, pe ca-re ii nesoconse mai mult sau mai putin 'Dana atunci. Era insa prea tarziu,caci Mica Intelegere a partidelor avusese ragazul sa se constituie si sdfie in masura sa dovedeasca o data mai mult ca buturuga mica poate ras-turna carul mare.

Toata ziva de miercuri, Titulescu a alergat de la Lupu la Goga si dela Goga la Bratianu. De la unul la altul alergau insa si oamenii mei, maiales la Bratianu si Goga. A fost pentru mine o zi de emotii. Dezlegareacriz-ei inseyi pusa in mainile micilor partide fusese o gluma pe care mi-oingaduisem fiindc5 In toiul luptei omul nu-si alege mijloacele; in mai-nile lor era insii desigur deznodamantul nechibzuitelor elucubratii pe ca-re Titulescu incerca sa le puna la cale. Fara partidele mici formula Gu-vernului national cadea; nu-i mai ramãnea lui Incurcá-lume decal solu-tia unui Cabinet de coalitie a celor cloud partide mad, si pentru realiza-rea unui asemenea Guvern eram Mid griji stiam bine ca niciodata libe-ralii nu se vor intelege cu tarani0i i viceversa. In rezistenta micilorpartide sau in capitularea lor se concretiza prin urmare succesul sau in-succesul lui Titulescu, cu rezerva, bineinteles, a unei intelegeri ulterioa-re cu partidele mart. Titulescu a inteles asa de bine acest lucru e chiarsingurul lucru pe care 1-a inteles incat a facut tot ce a putut pentru a con-vinge pe Gh. Bratianu, pe Goga si pe Lupu, uzand in cele din unna parkasi de autoritatea Regelui ca sa-si atinga scopul. Lucm nemaipomenit,

www.dacoromanica.ro


cei trei oameni au fost du5i la Palat, noaptea tarziu, i Regele nesocotin-du-si rolul constitutional de arbitru supretn, s-a transformat in agent po-litic 5i1i-a pus pe cate5itrei la o adevärata tortura moral5. Darzenia luiGheorghe Bratianu n-a putut fi ins5 invinsa. Asupra lui s-au exercitatcele mai mari presiuni; timp de dou5 ore a fost trecut din mdinile Re-gelui in ale lui Titulescu 5i din ale lui Titulescu in ale Regelui. Nimic n-aputut insd sä-1 induplece. Si fiindca Bratianu n-a cedat, n-au cedat deru5ine nici Goga, nici Lupu. La ora 3 dimineata, formula Guvernului na-tional era in fine la pamant.

Diverse le formule de Guvern national cu i far5 dizolvare, cufàrâ portofolii pentru 5efii de partide, cu 5i fard adaos de tehnicienifiind reintegrate in sertarul utopiilor de unde n-ar fi trebuit s5 fi fost scoa-se, cascada Guvernelor Titulesce nu s-a oprit totu5i. Joi dimineata mis-a adus vestea ca un Minister de coalitie a celor dou5 mari partide eragata, eventual 5i colac peste pupaz5 cu colaborarea lui lorga. Ma-niu 5i Duca consimtiserd in principiu. Nu mai ramaneau cleat amanun-tele de stabilit. Vestea mi-a fost adus5 inainte de a ma pune la mas5; ammancat far5 griji i cu poft5. In realitate 5i Maniu 5i Duca erau ferm ho-tárati sä nu faca nimic i fiecare din ei n-avea decit un singur gand: safaca pe celálalt sa apar5 ca a torpilat combinatia. Din acest moment 5ipan5 la sfarsitul misiunii sale, Titulescu, (land din groap5 in groapa, amers din nebunie in prostie 5i din prostie in nebunie, continuand sa igno-re existenta mea. Negocierile am5nuntelor" Guvemului in doi au durattoat5 ziva de joi. Vineri dimineata nu se mai vorbea de el, ci de un Gu-vern numai cu Partidul Liberal (Duca) 5i cu tehnicieni. Repede, a cazut

combinatia asta in ap5. Spre seard un Guvern de personaliati infatipultima formula a genialului nostru om de Stat. Lumea radea 5i nu mai

lua nici o veste in serios. Totusi aceast5 ultima formula a avut un succesrelatiy: a trait pang a doua zi la amiaza.

Imi aduc aminte ca in seara de vineri rn-am dus la teatrul ReginaMaria cu mai multi prieteni, 55 asist la reprezentatia unei trupe germane

Reinhardt dacS nu ma in5el in treacat prin Bucure5ti. Abia insta-lat, oamenii veneau 55 ma felicite: eram ministru!

Ap5mse intr-adevar o editie speciala a Universului, o foaie cu un-matorul continut in litere de o 5chioapa:

NOUL GUVERNToate formulele propuse de dl. Titulescu pentru formarea unui Guvern de

concentrare &and grq, se va constitui un Guvern de tehnicieni i functionari.Paria. la ora pse se hot5rfise intrarea in acest Guvern a domnilor:N. Titulescu,N. Iorga,C. Argetoianu,I. (sic) Manoilescu,

§i

§i§i

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 201

C. Garai ld,S. Mehedinti,Zduceanu,Em. Hatieganu,Bogos,Savel Rádulescu fost secretar de Stat.DI Iorga a declarat ca. &à curs acestui Guvern, flind un Guvern al Regelui.

Eram ministru, si trebuia sa aflu la teatru. Eram ministru si nu sti-am la ce Departament! Nimeni nu voia sa creada ca habar nu aveam des-pre noua combinatie si toti cati veneau sa-mi vorbeasca plecau convinsica fac pe discretul si ea' nu vreau sa spun nimic. Oricat de fantezista se infa-tisa, editia speciala a Universulth rn-a umplut de bucurie: era primul clo-pot care suna falimentul lui Titulescu. Farsa se apropia de sfarsitul ei.

In ajun, seara tarziu, Nae Ionescu avusese o lung6 conversatie cuRegele care incercase sa-i explice, cu argumente incurcate rostul con-cursului ce-1 daduse lui Titulescu in succesivele lui propuneri. Din aceas-ta conversatie, Nae retinuse un lucru important: Regele era satul, panain gat de Titulescu si de palinodiile lui si nu stia cum sa faca sä scape deel. SA stii ea' Titulescu nu face Guvern", au fost ultimele cuvinte ale luiNae, parasindu-ma vineri dimineata.

Para era coapta, trebuia culeasà. Sosise mornentul sa dau din nouochi cu Regele. Un om susceptibil si prezumtios ca Regele trebuia insaimpins fara sa-si dea seama. Trebuia prin urmare sä manevrez in asa felincat sa nu am aerul ca-i impun eu ceva, ci dimpotriva ca-i slujesc gin-dul. Toata afacerea nu ma mai interesa deck ca o lupt5 personala cu Titu-lescu, ca un corps a corps" in care unul din noi trebuind sa dea cu ume-rii de pamant. Toate frumoasele mele iluzii de la inceputul Restauratiei,toate planurile mele de refacere si de reorganizare cazusera in ban'.Traiam in plin Bizant. In acea zi de 18 aprilie 1931 am comis cea mai ma-re greseala a carierei mek: in loc sd ies din mocirld, din patimd politica,in-am infundat in ea. Pentru placerea unui succes aparent am tradat idea-lul pe care-1 slujisem si am primit orice, ca sä nu ma las invins, in fatalumii, de o seckura.

Sambata dimineata Inca nu gasisem calea cea mai nimeritä ca sa maapropii de Rege. Doream sa ma cheme el nu sä cer eu sa-1 vad. Pe andma gändeam sa trimit pe Nae lonescu sau pe Aristide Blank sa aranjezechestiunea cu Puiu Dumitrescu, si ezitam intre amandoi a inceput sa zbar-naie telefonul si cel mai fmmos glas al Capelei Sixtine imi aninca unCe mai faci, ma?" urmat de intrebarea daca poate sa vie sa ma vadà. Undaca vrei" a provocat un sunt la tine la ora 11" si astfel m-am aflat dinnou in fata lui Titulescu dup5 zece zile de ignorare complecta din partealui.

www.dacoromanica.ro


Ma intrebam ce cap va face dand cu ochii de mine si cu ce min-ciuni in palmä se va prezenta pentru a-mi explica grosolania procedariisale, fail sa mai vorbesc de tradare. Au trecut aproape cinci ani peste a-cea zi, in momentul in care scriu aceste randuri, i totusi fiecare clipami-e atat de prezenta in memorie incat a putea desena un film in genulcartoanelor lui Micky Mouse, din care sa nu scape un singur gest din celeprin care sobolanul nostru national a ilustrat acea memorabila intrevedere.

Putin dupa ora 11, am vazut intrand pe usa o masa' gelatinoasa in-Asurata intr-o redingota neagra, caci de zece zile Titulescu nu mai cir-cula decat in tinuta de audienta ca sa poata da buzna peste Rege la orkeora o masa' neagra de pe varful careia pornise inainte ca i gata sacada un cap de mort cu buzele invinetite i cu ochii scursi. &Maud dingeu, ne-tezindu-si fruntea de naduseala cu o mai* proptindu-se cu altade ziduri si de scaune a ajuns in cateva zigzaguri pana la un fotel in cares-a prabusit cu vorbele: Ma, nu mai pot, ma, m-au dat gata, ma, m-auomorat... da-mi un pahar cu apa ea ma inec!" Pada sa vie apa, m-am ase-zat i eu in fata lui ca si cum nu 1-as fi vazut de zece ani, 1-am intrebat cedorea de la mine. De obicei, conversatiile noastre incepeau totdeaunaprin glume, ne tratam de prosti si de caraghiosi i numai treptat ajun-geam la lucrurile serioase. Atitudinea mea, glaciala de asta data, eramenità sa-i arate ca firul dintre noi doi se rupsese, i tacerea mea 1-a tul-burat mai mult dee& un hardau de läturi pe care i 1-as fi aruncat in o-braz. A inceput prin a-mi cere sa nu-1 condamn frá sa-1 ascult (se mar-turisea astfel condamnabil, desi eu nu spusesem Inca nimic) i 0115 nuvoi cunoaste toate peripetiile prin care a trecut, toate greutatile cu care atrebuit sa lupte, toate obstacolele care i s-au pus in cale. L-am lasat sàvorbeasca. S-a incurcat. Da din colt in colt, spunea prostii, se contrazi-cea si nu stia pe unde sa scoatd catnap.

L-am lasat sa vorbeasca. Pentru mine nu era o sedinta de rafuiala;ráfuiala, asa cum o vedeam eu, nu putea veni decat dupa ce toate s-ar fisfars,it, ori nu se sfarsise nimic era inca in toiul luptei. Probabil laultima cotiturä a luptei, dar Inca in lupta. L-am lásat sa vorbeasca, find-

stiam unde voia sa ajunga, facea o deosebità placere sa-1 las sase zbata in drum. Aflasern, cu o jumatate de ora inainte, de la Nae Io-nescu, scopul precis al vizitei lui. Ministerul de personalitati, ultima for-mula pe care o dibuise Titulescu in ajun, se apropia foarte mult, in apa-rentd cu formula noastra initiala de Guvern in afara de partide, si ca a-tare fusese primitä de Rege cu conditia Ca voi face parte si eu din nou.1Guvern Inca in loc de frunte. Formula se apropia insa de a noastra ini-tiala numai in aparenta fiindca Titulescu o concepea Ord dizolvarea Par-lamentului, i prin urmare sub tutela lui Maniu, stapanul majoritatilor.Nici 0115 azi n-am putut sa pricep ce s-a petrecut in capul lui Titulescu.Sä te zbati zece zile ca sa ajungi acolo de unde trebuia sa pomesti, cu

ca

i

oi-mi

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 203

impotmolirea punctului de plecare ca singur rezultat suplimentar al unuiatat de indelungat zbucium ce intrece priceperea omeneasa. Nu gasesccleat o singura explicatie, oricat ar fi de copilareasca declaratia pe careo facusem: c5 alegerile sunt treaba mea!" Ii mai era si acum fried sa nu-mifac eu majorit5ti, i intre majoritkile mele si ale lui Maniu, prefera peale lui Maniu. Socotea cä pe Maniu il va manevra" mai usor ca pe mi-ne. Alta explicatie pentfu prostia unui om inteligent nu exista. Oricumar fi, Guvern de personalitdg CU Parlamentul lui Maniu, aceasta era ulti-ma formula. Si desi obtinuse pentru realizarea ei adeziunea farä con-ditii a unor insemnati oameni de Stat ca Nicolae lorga si Nicolae Taba-covici, Nicolae Titulescu se izbise de o mare greutate: Regele nu primeaformula cleat cu mine, iar Maniu n-o primea deck fdrd mine! Ca sä iasadin aceasta dilema, Titulescu gasise o solutie foarte simpla: sa ma roagecu lacrimi in ochi si tavalindu-se la picioarele mele, sa intru in Guvern(satisfactie de dat Regelui) si sa provoace totodat5 refuzul meu irevoca-bil de a intra (pentru a multumi pe Maniu), refuz dinainte contat cacismecheml stia bine ca nu voi primi niciodata sa lucrez cu Camerele na-tional-tdraniste. N-ar mai fi ramas de obtinut in final deck consimt5-mantul final al Regelui,.plictisit de lungimea crizei si probabil suparatde refuzul meu. Titulescu socotea ca-1 va putea obtine.

Convins, and a intrat la mine a nu stiam nimic despre dedesubtu-rile combinatiei, nici despre conditia Regelui, nici despre a lui Maniudup5 ce a f5cut pe victima valahilor si a incercat sa justifice fara sä ex-plice intru nimic incalificabila lui purtare, dupa ce a amestecat ziva cunoaptea i noaptea cu ziva, dupà ce a crezut Ca mi-a luat vazul a con-tinuat sá joace teatru si a abordat scena principala a comediei pentru ca-re venise. Ma, nil tine nu fac Guvern", era refrenul cu care termina fi-ecare tirad5. Dup5 ce 1-am lasat sa ante un sfert de ceas, 1-am intrebat:Bine, dar ce e cu Parlamentul?" S-a oprit un minut, i mi-a marturisitcd nu-1 putea dizolva, cel purin de la inceput. I-am raspuns imediat, ca n-th' a mai invoca alte motive i erau destule care ma impiedicau saprimesc propunerea lui, pentru nimic in lume n-a§ fi intrat intr-un Gu-vern pus sub tutela lui Maniu, si care, prin mentinerea Parlamentului, s-arfi prezentat opiniei publice ca o prelungire a regimului national-tAranist.Cu cat ma simteam mai hotarat in atitudinea mea, cu.atat insista maimult sä primesc, promitandu-mi marea cu sarea, ca o Cada, numai ca sazic da. Eu, stiind bine unde vrea sa ajung5, ma delectam ascultandu-1.Deodata socotind probabil cà facuse destul pentru satisfacerea conditieipuse de Rege, si fiinda i cele mai placute intalniri trebuie din neferi-cire sa" ia un sfarsit a schimbat i tonul i indrumarea conversatiei noas-tre i mi-a pus urmátoarea chestiune: Bine. \rad a nu e nimic de facutcu tine. Ai sa regreti. Am fi putut face lucruri mafi impreunä (!!!) Am fiajuns i la dizolvarea Parlamentului(?!) Mei autorizi set' public un co-

www.dacoromanica.ro


municat cd ai refit:at Ministerul de Interne pe care 11 1-am oferit ci ti-1ofer acum?" R5spunsul meu a fost prompt, concis si precis: Teautoriz sa publici un asemenea comunicat, cu atat mai mult cä va fi maielegant pentru tine sa spui ca n-am vrut eu sa intru in Guvernul t5u, de-cat cd nu fi-a pennis Maniu sd ma iei".

Daca s-ar fi prabusit tavanul, efectul n-ar fi fost mai mare. Capulinvinetit de vitel fiert, cu patrunjel in nari, s-a facut rosu ca un racpiftia revarsata in fotel s-a galvanizat, si sarind in picioare, paranoicul ainceput sa urle. Cum? El sa asculte de poruncile cuiva, si mat ales de alelui Maniu? Dupd toti ceilalti (asa?) imi bateam i eu joc de el? Masuraera plin5! Blestemat ceasul in care primise sa se amestece in mocirla po-liticii românesti, Si ate si mai ate! Smechenil isi dadea in fine seamacã un ceas intreg si mai bine ,je rn'étais payé sa fête" vorba francezului.Ca toate vedetele de bordel, Titulescu putea sa suporte orice umilinte,numai sd nu se stie. Ageamiu in ale politicii noastre, bietul om cunos-cand pe Maniu discret Ii inchipuise ca era singurul detinator al unuisecret care nu mai era secret pentru nimeni...

Si s-a intamplat atunci ceva neasteptat, i totusi foarte natural,datafind firea impulsiva a acestui semi-nebun care, hartuit de zece zile, nu-simai putea stapani nervii: o totala schimbare de atitudine. ;,Asa? Nu-mida voie Maniu? Ai sa vezi tu curn ascult eu de el! Nu fac Gavernul Aratine si scanda fiecare cuvant ma duc numaidecat la Rege yi Ii spunsd te cheme sd-ti dea ordin sd intri in Guvern!"

Doamne Dumnezeule, mare esti! Cand am auzit aceste vorb.e, n-amstiut cum sa nu tradez sentimentul de euforie care rn-a cuprins! In acelmoment am avut senzatia neta ca am castigat partida i ca dl. Titulescupierduse pe a lui! Convocasem tocmai pe Aristide Blank ca sa-1 rog sa-mimijloceasca o intrevedere cu Regele; din fericire nu venise inca la mine!Bunul Titulescu imi netezea calea, ma ducea el de mana unde trebuia,ca sa-i pot rupe salele! inghitisem eu multe de la inceputul crizei dar ne-prevazutul deznodamant ma rasplatea cu varf i indesat de tot ce indu-rasem. C5ci nu mai eram indrurnat cleat de un singur sentiment: de ace-la al razbunarii!

Stapan desávarsit insa pe nervii mei, n-am lásat sa apar5 nimic dinsatisfactia mea: imi era teama sä nu-si schimbe gandul si de frica lui Ma-niu (dupa ce-si va fi revenit in fire) sa nu renunte la ideea de a ma punein fata Regelui. Am dat din umeri i foarte calm am replicat: Degeaba.Poate Regele sa ma cheme de zece ofi, nu". Pe cand vorbeam, si dup5ce am sfirsit unnam gandul lui Titulescu si Ii ghiceam socotelile, cutoed' repeziciunea cu care se ciocneau ideile lui. Se angajase pe o calegrea; nu se mai gasea liber i neutru intre dona pretentii a Regeluia lui Maniu , nu se mai gasea la largul lui pentru rnanevra, luase pozi-tie pentru una din ele, insusise, trebuia acum sa lupte. Gresise prin

pi

si

si-o

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 205

iesirea provocata de jignirea amorului sau propriu, dar din fericire o dre-sese prin geniala idee a chemarii mele la Rege. Fie ca lua Regele in ma-na impacarea lui Maniu cu intrarea mea in Guvern, fie ca prin darza mearezistenta MO de Coroanli, Regele se supara si ma abandona neex-perimentatul politician vedea in chemarea mea la Palat, in toate ipoteze-le o solutie favorabila pentru planurile lui. Facuse ornul cloud ipoteze,dar nu se gandise la o a treia. Ii ghicisem gandul, si cand cu maim pe clan-tã spus, ca incheiere: Asa? SA vedem daca vei putea spune int Re-gelui; ma duc de-a dreptul la Palat i ii cer sd te cheme" nu rn-amindoit ca se va tine de vorba.

Am mancat si in ziva aceea cu pofta mare. Abia ma pusesem lamasa i Palatul Regal rn-a chemat la telefon. Cu vocea lui de pisica ne-mancata, colonelul Grigorescu mi-a comunicat: Majestatea Sa va pof-teste la Palat la orele 2 si un sfert". Am trait o clipa frumoasa!

Desi-mi darn seama pornind de acasa ca se sfarsise cu Titulescu sicà influenta mea urma sa treacA pe planul intai, nu-rni inchipuiam ca eve-nimentele se vor precipita in asa rnOsura incat panA seara noul Guvernsa fie deja constituit. Pentru magulirea unuia sau altuia, s-au spus si s-auscris numai lucruri inexacte despre modul cum a fost curmata criza,desarcinat Titulescu si insarcinat Iorga cu formarea noului Minister. Caprincipal factor al celor intamplate in dupa-amiaza zilei de 18 aprilie,voi consemna aici succesiunea evenimentelor si incidentelor aya cum afost, punand pe fiecare la locul lui pentru ca Istoria fie si Istoria cu imic sa poata pune pe fiecare fata de raspunderile ce i se cuvin.

Cand am ajuns la Palat, imprejurimile, curtea i Calea Victoriei e-rau aproape pustii; lumea nu se sculase Inca de la masa' i gazetarii nuaflasera despre convocarea mea. Colonelul Grigorescu rn-a dus numaide-cat sus, la Rege, care m-aprimit cu o vadita placere si cu un: Ce zici defanteziile lui Titulescu?" Intrebarea Regelui a curatit terenul i rn-a scu-tit de trei sferturi din discursul pe care-1 pregatisem. Nu mai aveam ne-voie sa arat Regelui cat ne departasem de la planul nostru initial nici sa-idemonstrez ca succesivele formule ale lui Titulescu erau constructii farasens. M-am multumit sa-i atrag atentia asupra faptului ca anorrnala pre-lungire a crizei macina autoritatea i prestigiul lui, ale Regelui, i ea' fie-care formula rninisteriala ce se naruia, i fiecare zi ce trecea fàrã rezultat

ingenuncheau in fata partidelor, care deveneau tot mai ddrze si maiexigente. Era prima criza a Domniei, si modul cum se desfasurase pro-vocase deja multe deceptii. Scenele de vicleim la care asistasem panaatunci, opinia publica, intotdeauna setoasa sa stabileasca faspunderi, lepusese in sarcina lui Titulescu dar ea n-ar ezita s caute raspunderilernai sus daca ridicolul i periculosul spectacol s-ar prelungi prea mutt.

Regele m-a oprit; era perfect de acord cu mine, si gra a mai discu-ta rnai departe rn-a intrebat pe cine recomanda pentru presedintia Con-

mi-a

II

i-as

www.dacoromanica.ro


siliului. Soarta liii Titulescu era pecetluitd, pentru moment cel putin. Unretour offensir din partea 0necherului era ins5 totdeauna posibil, si decand ii deschisesem u0le seraiului, eunucul se familiarizase cu obi-ceiurile locului i era in stare sa intre i pe fereastr5. Pe cand vorbeamcu Regele, avangarda gandurilor mele-mi striga: pericol! i ma sfatuiasd-mi intaresc imediat pozitiile cucerite. Situatia era favorabila, fierultrebuia baut cat era cald, i Ministerul imediat constituit. Dupa zadarni-cele sfortari de zece zile ale lui Titulescu opinia publica trebuia sidera-t5 prin constituirea unui Guvern in cloud' ore. Intr-o clipa hot-tit-ea meaa fost luata: sa nu parasesc Palatul decat cu Ministerul gata. Pentru ni-mic in lume nu trebuia sä las pe Rege din //lank cAci cine §tie pe ale cuiputea sä incap5 in acee* seara.

Planul repede conceput al unei tot atat de repezi proceduri imi dic-ta raspunsul la intrebarea Regelui. Trebuia sa-i propun un om care sa nuse incurce in pertractari cu oamenii i cu gruparile politice, un om deautoritate sau putin ticnit care sa taie nodurile in loc sa incerce sa le des-curce, un om care sa primeasca far5 discutie formula Guvernului in afa-fa de partid, un om in fine cu care sd md pot intelege. Cititorul se va in-treba pentm ce mai cauta Regele un om de autoritate de vreme ce maavea in fata lui s,i ca dup5 toate aparentele avea deplin5 incredere in mi-ne. Desigur, daca Regele ar fi fost un om intreg ar fi batut palma cu mi-ne 0 multe s-ar fi schimbat in tara noastra. Dar Regele era cum era, sinu puteam cere de la el mai muit decat putea da, i eram deja incantat decat imi da, si-mi era frica sa nu-mi scape i putinul pe care-1 castigasem.Cerandu-mi sa-i recomand pe cineva pentru presedintia Consiliului imiexplicase ca nu vrea sä ma insarcineze pe mine ca sa nu atate prea multpartidele, mai ales pe national-taranisti i pe Maniu, care s-ar dezlantuicu ultima furie impotriva unui Guvern Argetoianu. Mergem desigur ca-tre un Guvem Argetoianu, binevoia Majestatea Sa sa spuie, dar nu pu-tern sd incepem cu el (0 sublinia «sa incepem»), ne trebuie mai intai unGuvem de tranzitie de doudtrei miii, i apoi vom ajunge la formula defmitiva."

Numele meu find astfel exclus, trebuia sà gaseasca altul pentru fir-ma Guvernului, caci Regele vadit nu se oprise la nici unul in On-dul lui. Trebuia sd-i propun un om care sa corespunda cerintelor mai susenumerate si care sa tie" cel putin trei luni, pentru a corespunde planu-lui schitat de Suveran. Printr-o adevarata ironie a soartei, primul numepe care 1-am propus a fost al mare§alului Prezan. Nimic nu putea dovedimai bine cat se schimbasera lucrurile in cloud luni de zile, si cat de de-parte ma gaseam in aprilie de iluziile si de sperantele din februarie! Infebruarie, Titulescu era insa inca o realitate, cel putin in imaginatia mea,pe cata vreme in aprilie nu mai era decat o umbra stears5 si fugitiva. Ampropus deci pe Prezan, dar de data asta nu 1-a vrut Regele. Sub impresia

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 207

evenimentelor din Spania nu voia sã dea noului salt Guvern un coloritmilitar. Am propus atunci pe Iorga. Da, pe Iorga!

Mu ltä lume a crezut, dupà ce s-a constituit Guvernul Iorga, ca pre-gatisem cu grija si din vreme aceasta formula fiindca, cu o lund sau sasesaptamani inainte tinusem o conferinta la Teatrul National, in care glo-rificasem personalitatea, activitatea si operele fecundului poligraf. Apa-rentele au dovedit o data mai mult ca pot fi inselatoare. Inainte de a fi infata Regelui sambata 18 aprilie 1931, nu rn-am gandit o secundd la even-tualitatea unui Guvern Iorga. A trebuit sa sufle furtuna Titulescu pestebMtoaca noastra politica i s5 rascoleasc5 totul si sà rastoarne lucrurilecu fundul in sus, pentru ca o asemenea formula sa devie posibila. In-tnicat priveste faimoasa conferint5, nu eu,sm-am gandit sa o fac, i dac5substrat politic a fost, a fost cu totul altul. Intr-o zi a venit un tanar la mi-ne, un tanar din comitetul de organizare pentru sarbatorirea celor 60 deani de existenta ai domnului Profesor", i mi-a cerut sà fac i eu o pre-legere in ciclul de conferinte organizat pentru preamarirea ilustruluinostrn istoric, a carui activitate fusese impartita .in felii ca un pepene.Mie, mi se propunea sa prezint publicului felia omul politic". Daca a.fi refuzat, vanitosul paranoic nu rn-ar fi iertat niciodata, si rn-ar fi trecutDunarea in injuraturi. M-am gandit Ca acoperindu-1 cu flori Ii voitiga dirnpotriva bunavointa pentru Guvemul Titulescu pe care-1 prega-team, sau II voi impiedica, in cel mai eau caz, 55 latre prea tare in contranoastra. Si iatà pentru ce, un ceas si mai bine, am laudat de pe scenaTeatmlui National activitatea politica a Marelui Roman", de mi-a fostsi mie rusine, si am declarat in aplauzele admiratorilor sai c5 ceasul luiNicolae lorga sosise". Am fost prooroc fara sS vreau si soarta mestera

prins in mrejele propriilor mele glume.Am propus Regelui pe lorga, tot ca o gluma, in treacat, convins ca'

M. S. Imi va rade in nas. Spre marea mea tnirare Regele n-a ras; a timasun moment fait cuvânt, rn-a fixat, i apoi: Iorga? Da. De ce nu? Exce-lent5 punte de tranzitie. Si formula de impacare. Ardelenii si thanistiinu vor indrazni sa-I injure. Da. Excelenta idee. Trebuie sa vie acuma.Stii ca." 1-a trirnis Titulescu la Maniu sa obtie consimtarnantul lui laintrarea d-tale in Guvern. E bunk nu?" Si luand o hartiutal i un creion,Regele a continuat: Hai sa compunem Ministerul". Mi-a declarat faraezitare ca la Razboi vrea pe generalul Amza (am afatat mai sus roluljucat de acest general in rasturnarea Guvernului Mironescu si in ches-tiunea Skoda). I-am declarat cS desemnarea ministrului de razboi a fosttotdeauna o prerogativ5 regala si cã prin urmare propunerea sa nu se

I Am pästrat hartiuta cu scrisul Regelui. E reprodus5 in facsimile la Anexa X, cuprin-stt in volumul cu Anew Ia Partea a VIII-a care se publica separat [respectiv, volumul alXI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

cas-

rn-a

www.dacoromanica.ro


discuta. In afara de Amza, Regele a mai cerut pe Hamangiu la Justitiepe Manoilescu la Industrie, dar pe acesta din unna fard insistenta si 1-a in-scris pe hartiuta cu tin punct de intrebare. Prezumptuos, arivistul incepu-se sa se ciorovoiascii cu Camarilla si increderea Regelui intr-insul incepu-se si ea sa scald. Daca as fi zis nu, Regele 1-ar fi sters imediat atat as-tepta. Pactizasem insa cu el in timpul crizei, ma ajutase cat putuse in men-tinerea atmosferei din jurul Suveranului, ar fi fost nedemn din parteamea dau eu la cap, desi 11 socoteam un element dizolvant si pand laun oarecare punct compromitator. Hotarat sa nu-1 primesc in Guvernuldefinitiv in Guvernul pe care trebuia sa-1 fac eu, peste trei luni (!!!)

am inchis ochii i 1-am admis in Guvernul Iorga. Pentru celelalte por-tofolii, am mai propus un nume eu, a mai propus un altul Regele i ast-fel am ajuns sa complectam lista. Pe Ionescu-Sisesti si pe Valcovici, i-ampropus eu pe Ghica la Externe 1-a propus Regele ca si pe d-rul Can-tacuzino la Sandtate. Ministerul find astfel alcatuit, Regele a ap5sat peun buton si a rugat pe colonelul Grigorescu, indata ce acesta s-a prezen-tat, sa-1 previe indata ce dl. Iorga va sosi. A sosit, Majestate!" Bi-ne. Pofteste-1 numaidecat sus" i intorcandu-se spre mine: Lasa-masingur cu el, stii cat e de susceptibil, trebuie sa-i bag lista pe gat, sa creadaca a desemnat i cá a cerut el pe fiecare ministru! Dac5-1 intalnesti pescara sa ai aerul ea' nu stii nimic, ca nu cumva sa creada cà m-ai influ-entat d-ta! Si te mai rog sa astepti jos, caci vreau sa-ti mai vorbesc dupace voi fi vazut pe lorga."

N-am intalnit pe Magnificentius nici pe seal* nici in salonul celmare al aghiotantilor, ci tocmai in salonul cel mic din colt. Cum m-a va-zut s-a repezit la mine: Ei drrraga, e nebun. Nu vrrrea s tie de nimic.Nu te iubeste, si pace" si intorcandu-se spre colonelul Grigorescu:Ei, depunem jurarntintul, darn bine unde este Titulescu sa ma hurrrcla RRRege da. Nu te vrrrea drnaga, am facut tot ce mi-a stat in pu-tinta". Iti multumesc, d-le Iorga, ai fost prea gentil sa te insärcinezicu aceasta misiune inutilä despre care n-am stiut nimic. Am fost tocmaila Majestatea Sa sa o previn ca pentru nimic in lume nu intru in Guyer-nul Titulescu cu Camerele lui Maniu." Ei, drank hai drrreptate, magandesc si eu ca nu va merrrge, darn am prrromis RRRegelui, nu-1 potrasa!" Dar cine spune? D-ta nu poti decdt ajuti pe Rege, sd te supui Iace-ti cere, cdci Coroana este singurul punct de spnjin care ne-a rdinas."Iorga_bea lapte si se uita cu drag la mine.

II condusesem cu aceste vorbe 0'15 la treptele scarii. Abia reintra-sem in salonul aghiotantilor i Lisa s-a deschis din nou. Ca o epava arun-cata de valuri, o redingota enorma cu aripile in valvataie s-a prabusit in-tre bratele unui fotoliu. Capul lui Titulescu iesea din faldele surtuculuimai vanat i Inca mai muced ca la mine acasä. Cum s-a asezat, a inceputsa scuipe, sa ofteze si sa-si usuce cu batista scursorile nasului, guru i o-

sa-i

si

8

www.dacoromanica.ro

1vIEMOR11, 1930 1931 209

chilor. il treceau din nou naduselile, caci siintea cum i se inecau pe randcordbiile, toate. Masa' revarsatá si informa, cu bratele si picioarele in con-tinua miscare, nenorocitul mi se infatisa cu gratiile si cu farmecul uneicaracatite batrane ce si-ar fi agitat tentaculele de pe marginea praguluiei de piatra. Era oparit, oparit de tot. Gafaia si ma intreba: Ai fost la Re-ge? Te-a convins? $tii ca. Maniu nu vrea? M5 c.. pe el! Nici Garoflid nuvrea. Trebuie s5 depunem juramfintul azi, oricum o fi!" Era randulmeu sä beau lapte! Unde e lorga?" a continuat Titulescu trebuiesa alcatuim numaidecat Ministerul..." Il priveam cu dragoste nespusa;cu surasul pe buze si cu o usoara suieratura in vorbe mi-am permis sa-ispun: Nu te mai prapadi cu firea, omule; vin de la \Todd', cred cã nu maieste cazul sa-ti bati capul cu Ministerul" Cum? Ce vrei sa spui?"Ca in momentul de fata dl. Iorga este la Majestatea Sa si Majestatea Sail insarcineaza sa constituie noul Guvern!" Un racnet: Cum?" $i Titu-lescu a si sarit in picioare; pe cand vorbele mele curgeau ca margari-tarele si-1 puneau in curent cu ceea ce se intampla in acel moment, sus,peste capul lui, aveam impresia ca-I lovisem cu o maciuca, si cateva se-cunde am crezut chiar ca voi avea placerea sa-1 vad cazut mort inainteamea. _Sta cu ochii beliti la mine, cu gura intredeschisa si nu spunea ni-mic. In fine si-a venit in fire si in loc sa se prabuseasca a inceput sa urle:

se poate! Niciodata! Dar eu nu mi-am depus mandatul! E o bataiede joc pe care n-o voi suporta!" Nenisor, care venise cu el, intrase sub ca-napea. Pe Titulescu il innebunea seninatatea mea: Nu te supara puiule,asa e viata lucrurile merg cand in sus, cand in jos, si Regii sunt oa-meni plini de capricii!" Naduseala ii curgea de-a binelea, deodat5 s-a &à-pustit asupra mea: Intri tu in combinatia lui Iorga?" Probabil"Cu dizolvarea Camerelor?" Tot atat de probabil!" Tu mi-ai facutfigura!" Cu totul improbabil!!" Tocmai cand sa se arunce sa ma sfasa-ie, s-a deschis cu zgomot usa, a intrat Iorga ca o vijelie si a venit direct lamine cu intrebarea: E adevarat ca-mi dai concursul?" Complect,din toata inima, si fail nici o conditie!" Nu vazusem de mutt un om asade fericit. Lumea era a lui! Ii scanteiau ochii, barba, nasul! In treaciit a amn-cat trei cuvinte lui Titulescu pleostit: Nu mai faci Guvernul d-ta, il faceu, rn-a insarcinat Regele, nu te superi, nu e asa?" si Med' sa mai astepteraspunsul redingotei coborata la rang de zdreant5, ma lua de brat: Haisa alergam dupa ministri (avea fituica Regelui in mana). Diseara la ora8 trebuie sa depunem jufarnantul. Am fagaduit Regelui. Nu, nu, nu maduc singur, nu ma duc la oameni decal cu d-ta, eu nu stiu ce s5 le spun".

Pe cand lorga ma impingea spre iesire, colonelul Grigorescu se a-propiase de Titulescu si ii soptise la ureche: Majestatea Sa va asteap-ta". Am trecut cu totii in anticamera Palatului; lorga si cu mine am in-ceput s5 ne luptam cu paltoanele iar Titulescu sa urce treptele Re-gelui, dus de Grigorescu, ca un vitel la abator.

www.dacoromanica.ro


Vizitele cu Iorga au fost o halima. Zburda ca un copil de zece ani,tasnea din automobil, sarea din nou in =sink glumea, radea: ii v5zusevisul cu ochii. 0 nespusa recunostint5 ii ineca ochii cand se uita la mine.Intuitiv si destept, pricepuse rolul pe care-1 jucasem in chemarea lui, siin fata primelor impresii ale fericirii, bolnAvicioasa lui vanitate carefunctiona totdeauna a contrario" nu mai avea priza. Tumeul ministrilornu ne-a luat mai mult de un ceas. Iorga intra ca o vijelie in casele oame-nilor i fara sá le zica buna ziva ii intampina cu un esti ministru!" fatA decare interpelatul incerca sa bajbdie ceva ca: Bine, dar..." Nici undar. Esti ministru. La ora 7 1/2 la mine acasd in frac si decoratii. La ora 8depunem juramântul!" Ramaneau viitorii ministri cu gura cascata, pe ma-na soii1or, incântate, uitand sa mai conduca pana la usa pe domnul prim-ministru". Domnul prim-ministru, cu aripi la calcaie ca Hennes redivivuszbura spre automobil, cu mine dup5 el i la altul. Singurul viitor colegcare n-a fost mirat de vizita noastra a fost generalul Amza care la fatidi-cul esti ministru" al lui Iorga era cat pe-aci sA aspunda stiam". Pe Mano-ilescu, negasindu-1 acas5, 1-am angajat telefo-nic iar pe Valcovici,dup5 ce 1-am cantat i pe la Universitate, 1-am rechizitionat cu politia.

Ceasurile erau vreo 6 1/2 cand m-a lAsat Iorga acasa. Casa mea eraplinA de gazetari si de prieteni. Ark se obisnuiserd toti cu criza fara sat.-

incat nimeni nu voia sà creada ca Guvemul se constituise si cã noiiministri depuneau juramantul la orele 8. Gazetarii mai ales nu puteaupricepe cum prostul de Argetoianu pusese in doua ore un Guvem in pi-cioare, pe cand genialul Titulescu nu putuse sá ajung5 la un rezultat inzece zile si zece nopti de zbucium si de truth'. Constituirea GuvernuluiIorga a mers atat de iute, incat era deja gata pe cand ediii speciale conti-nuanu sA apard Inca cu Guvernul Titulescu gata sh depuna jurAmantul".Grigore Filipescu mi-a povestit cA pe la orele 6 când aflase si eltelefonase lui Maniu anunte evenimentul. VA Inelai, donmuleFilipescu, dl. Titulescu formeaz5 Guvernul, am v5zut pe dl. Iorga la ore-le 3, nici vorbA sa alcatuiasca d-sa un Guvern. Acesta de altminteri nicinu s-ar putea constitui in conjunctura politica' de azi Ara' stiinta i consim-tamantul meu!" Bietul Maniu! Se suise scroafa in copac (vorba romanu-lui), pe spinarea lui Titulescu! Ce cruda lovitura a trebuit sa fie pentmsul confirmarea tirii pe care nu voise s5 o creada din gura lui Filipescu!

M-am imbracat si ni-am dus la lorga, unde trebuia sa vie si Vla-hide cu decretele. Iorga nu se coborase Inca pe pamânt i trebuia sd con-trolez eu tot, s5 nu se fac5 cumva o greseala. L-am gasit pe dom'Profe-sor in mijtocul apostolilor" lui; fiecare canta sa ii verse in suflet o pica-tura de otrav5 i sa-1 excite deja impotriva mea. Trebuie sA recu-nosc cA dom'Profesor Ii injura si nu le prea da ascultare; era furios, dadin maini si din picioare i cfantanea din barbA Catincal nu era acasa

Doamna Iorga.

sit,

s5-i

dan-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 211

si nu stia cum sä se descurce cu cordoanele i cu placile. Am facut eu peCatinca, i-am gasit mansetele intr-un sertar, intre un volum latinesc (DeViribus) i o bucata de salam i i-am desprins lenta i placa OrdinuluiCarol dintr-un somoldoc de panglici. Apostolii amutisera la sosirea mea.Ca sa faca act de autoritate si sa ma impresioneze Iorga i-a dat pe totiafara. Unul cate unul au sosit ministrii. Ne-am fotografiat la lumina demagnesium si am pornit cu totii la Pa lat.

Inainte de a ne urca in biblioteca Regelui, am reamintit colegilormei (eram singurul fost ministru, in curent cu obiceiurile) cä trebuie sadea fiecare, dupa juramant, o suta sau doua de lei popii, iar Iorga ca prim-ministru 500. Dom'Profesor a inceput sa se caute prin toate buzunarele:era lefter, n-avea franc cu el. I-am imprumutat un bilet de 500 lei. A-junsi sus, pe cand minitrii jurau i iscaleau, II vad ea' vine spre mine ca-utandu-se iarási prin toate buzunarele: Am pierdut banii, te rog da-mialtii!" I-am dat alt bilet de 500. Rezultatul final: a uitat sa dea popii bile-tul, iar mie nu mi-a restituit niciodata mia de lei pe care mi-o inghitise.

La ora 8 1/2 am depus juramantul. Dupà rit i protocol'. Dupà ju-ramfint Regele ne-a tinut urmätorul mic speech:

Dupá o criz6 care a durat mai mult ca de obicei, sunt multumit ca s-a pu-tut forma Guvernul acesta cu domniile voastre. Unii, chiar daci sunteti in vre-un partid politic, v-ati descAtupt, prin intrarea in acest Guvern, de anume con-sideratii, §i dez1ega0 de orice interes in afard de al binelui rii, sunt sigur cãyeti lucra aa incfit sä corespundeti Weptarilor tuturor.

In aceste timpuri grele este nevoie de muncA gi de administratie cinstità.Nu este nevoie de formule prea complicate §i prea ingenioase pentru a faspun-de nevoilor de azi. Se cer formule simple §i drepte, care prin munc5. i cinste O.' fieaplicate nth §ovaire. Sunt sigur cä le yeti g5si §i yeti p4i pe calea pe care intrea-ga tard §i cu mine a§teaptá de la dvs. sd pd§iti.

Formule simple aveam, dar ca sa le aplicam fait' sovaire s-ar fi ce-rut sa nu ni se lege mainile si sa nu se dea Nebunului alt drept decat sase joace cu panasul lui. S-ar fi cerut inainte de toate ca Regele sa nu nepuna bete in roate la fiecare pas sub pretext ca n-a sosit momentul" cu-tarii sau cutarii mäsuri, ca trebuie menajata susceptibilitatea cutarii saucutarii vanitati sau interesele unui anumit sindicat de afaceri. Pentru apli-carea formulelor simple, ar fi trebuit inainte de toate, ca Regele sa nu filasat pe Titulescu sa-si incure caii i sa saboteze singura formula de Gu-

I Ministerul s-a constituit astfel: N. lorga, prim-ministru, ministru al instructiunii siad-interim la interne; C. Argetoianu, Finante si ad-interim Exteme; dr. I. Cantacuzino,Muncal, Sanatate si Ocrotiri Sociale; M. Manoilescu, Industria i Cornertul; general C.tefrinescu-Atnza, Annata; C. Hamangiu, Justitia; Gh. lonescu-Sisesti, Agricultura si

Domeniile; V. Viilcovici, Lucrärile Publice i Comunicatiile. (Monitorul Oficial nr. 89bis din 18 aprilie 1931)

o

www.dacoromanica.ro


vern rationala ca sa ajungem la caraghioslacul formulei Iorga, dinainteosandita la un complect insucces.

Raspunsul lui lorga a fost scurt si bun, caci era si el spitä din roatacelor care vorbesc drept si calca stramb. Contrar corbului din fabula hiiLa Fontaine, lui lorga i s-ar putea spune:

si votre plumageRessemblait a votre ramage!Vadit emotionat, dom'Profesor (se vede ca in acel moment a pier-

dut si al doilea bilet de 500 lei!), a spus Regelui in numele lui si al nostru:Majestatein numele meu si al colegilor mei, và multumesc pentru bunele cuvinte

de intfimpinare.Vom face tot ce putem ca sA fAspundem increderii Majestiitii Voastre,

fa a fi stApfiniti de alte sentimente decfit de acela de devotament fatá de Suveransi de nesfiirsita iubire fatar de tail.

Chemati la o situatie de raspundere, pe care nici unul din noi n-a cerut-o(vorba vine), asiguriim pe Majestatea Voastrà cà vom cduta sd nu scriem in is-toria tdrii un capitol nevrednic de cele mai bune, care 1-au precedat.

La vdrsta mea omul nu mai e dominat de nici o ambitie desartã (vorba vi-ne, ci numai de dorinta de a face bine si de a isprávi frumos.

Cate puteri am le voi intrebuinta fard crutare i când ele nu vor ajunge,cei mai tineri dintre membrii Consiliului imi vor veni desigur in ajutor.

Astfel sper cá Majestatii Voastre nu-i va pdrea fau de momentul cdnd a cre-zut in noi.

Strangeri de mana. Regele se indreapta spre generalul Amza, carevorbea tocmai cu mine si Ii spuse incet, dar destul de tare ca sa aud si eu:Du-te imediat la Minister, si opre,ste tot, chiar in astd seare. Aminteles Majestate" a raspuns Amza, batand din pinteni, i astfel a in-ceput activitatea Ministerului IorgaArgetoianu zis al tehnicienilor, desimai nimerit ar fi fost numit Guvernul lui Hilbsch.

Ah

iard44),

fa-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XII-LEA

Neasteptata intorsatura a evenimentelor si pesimismulmeu Ma impac cu Titulescu Savel Radulescu Tit-ulescu i Iorga cloud cazuri patologice Regele vrea sanumeasca pe Titulescu ministru de externe: lorgarefuza Cdruta Guvernului scaidie de la inceput:chestiunea OttescuMunteanu-Ramnic Greutati cuIorga in ce priveste dizolvarea Parlamentului sialegerile Ziva dizolvarii: Iorga se reabiliteazaCapul lui Maniu Familia si apostolii lui IorgaLichelismul si intrigile lor Profesorul victirna aces-tor netrebnici Coana Catinca si menajul paranoiculuiIorga caracterizat prin cateva trásáturi.

Brusca intorsatura a evenimentelor, determinata in cea mai mareparte prin interventia mea, i constituirea Ministerului Iorga au fost con-siderate depata lumea ca un mare succes politic pentru mine, aproapeun triumf. In realitate a fost o mare infrangere, cea mai importantaplina de consecinte, din intreaga mea carierd. Am fost invins de propriamea patima, §i pentru placerea de a da de pamant cu tin prieten care matradase, am aruncat in cursul luptei, ca un lest impovárator, tot bagajulpolitic pe care-I adunasem cu atata rabdare cu atata truth in ultimiiani de zbuciurn. Doborand pe Titulescu am doborat totdeodata intregplanul de colaborare cu Geneva; ca sa dobor pe Titulescu a trebuit sa pundampr la constituirea unui nou Guvern asa incat n-a mai fost vreme sädiscut i sa precizez un plan pentru a doua zi, nici cu Regele, nici cu viito-nil al Consiliului. Insusi faptul de a fi recurs la Iorga ca prim-ministru era din partea mea o rnarturisire de renuntare pe toate terenu-rile, caci cu paranoicul omniscient nu se putea nici macar discuta cudarrnite intelege.

Pe cand toata lumea, si prieteni iadversari, ma considerau ca sta-panul momentului si in culmea eu rn-am dus sa ma culc plinde amaraciune, imbarcat intr-o aventura din care simteam ca voi scapacu greu si silit sa constat deplinul meu faliment ideologic.

Nenorocirea omului e ca incepe sa cugete numai dupà suparare. Da-cà pune si cugete inainte, multe buclucuri ar fi ocolite. Dupà ce va-zusem pe Titulescu la Palat prabusit si topit in salonul aghiotantilor,gata de adunat cu lingurita, dupal ce vazusem formula de Guvern prezen-tata de mine agreata i consfintita de Rege, imi trecuse toata supararea.

multumirii,

si

si

presedinte

sir,

s-ar

www.dacoromanica.ro


Peste noapte rn-am racorit de tot, si a doua zi dimineata, am inceput savad iarái limpede. Desigur, Titulescu se purtase fatA de mine ca un porc;dar asa cum era, 0 ajunsesem sa-1 cunosc pe de rost, nu numai cä rama-nea utilizabil in strainatate, dar chiar singurul utilizabil. De ce sä mi-1fac vrajmas pe fata intr-o guvernare pe care o prevedeam deja destul deanevoioasa cu pupaza pe cap? Ii dedesem o lectie: invatase pe spinarealui a in materie de politica interna nu era la inaltime i ca nu putea lup-ta cu mine. Cu tot veninul in care trebuia sA fiarba, cu tot focul lui pe mine,era prea destept ca sä nu-si dea seama si el CA o impacare era mai avanta-joasA decat o luptä inegalA chit sa ma pandeasca la prima ocazie. Ho-tar& sa mA fafuiesc i sa ma impac cu el, trebuia sA o fac numaidecat, caciranile pansate pana nu prind coaja se vindeca mai repede. Era duminica,fixasem cu Mironescu pentru a doua zi luni transmiterea puterilor, eramliber la orele 5 dupa-amiaza, am cazut pe neasteptate la Titulescu.Pretextul: sa-i cer pe Savel Radulescu ca subsecretar de Stat la Finante.

Daca prima noastra intrevedere, dupa cele intamplate a fost lipsitade cordialitatea dinainte, gheata s-a rupt totusi intre noi numaidecat. De-ja pe fata lui Nenisor si aiui Savel Radulescu care rn-au primit jos, amvazut CA erau cu totii incantati de vizita mea. Purtati la toate exagerarile,si judecandu-ma du/A slabiciunile sufletelor lor, probabil Ca se temu-sera de mai eau i ca se intrebasera daca nu cumva, impins de avantulvictoriei nu voi cere i obtine capul lui Titulescu, exoflisindu-1 si de laLondra. Pe de alta parte, dupa cum banuisem, noaptea calmase i nerviiFenomenului si nu incapea indoiala ca socotise si el mai nimerit sa-miintinda maim si era foarte multumit sa ma vadA pe mine nand primiipasi. De data asta am facut eu pe nebunul si am intrat in cabinetul lui cuvorbele: Bravo! in fmtfloasa situatie m-ai pus! Unde sunt planurile noas-tre? Unde e programul nostru? Cum ies eu acum din incurcatura?"Dupg cum era de asteptat Titulescu a inceput sa tipe, sA se boceasca, sase strambe, sa se lase cu capul pe perinA se asezase turceste pe divan

ca sa ma convingA ca toata vina era a mea, ca eu IL trAdasem, &A nuavusesem rabdare (!!), ca era tocmai pe punctul sa ajunga acolo undevream noi! CA nu poate el sa-mi spunA toate, dar ca odata mi le va spune(nu mi le-a spus niciodata) i voi vedea atunci cat de corecta a fost pur-tarea lui, si ca nu a putut face altfel deck cum a facut!

Trecutul insa nu ma mai interesa si nu venisem sA ma cert, ci dim-potriva sa arunc o punte daca se putea intre prezent i viitor. Dupgce am socotit ca-si vArsase indeajuns focul, am inchis penibilul capitolal celor intamplate prin concluzia care se impunea: Vezi, Titulescu, fie-care am comis o mare greseala: tu m-ai socotit mai prost decal eram, sieu te-am crezut mai inteligent deck esti!" Am crezut ca plesneste, si catpe-aci era sa-i vie rau! Cum puteam eu sa cred cä rn-a tinut drept unprost! Nu drept un prost i-am replicat dar drept mai prost deck

www.dacoromanica.ro

MEMORIL 1930-1931 215

sunt. Si acum «incidentul inchis», sà nu mai vorbim de ce a fost, caci numai putem reveni asupra gre§elilor s5v5r0te, sa' vorbim de ce ne poate adu-ce ziva de maine." Si tn-am avantat intr-o lungä expunere a situatiei. I-amdeclarat c5 eram decis &à dau cel mai leal concurs lui Iorga, dar c5-midam seam5 ca' nu era el omul refacerii economice, c5 cu toata sabotareaplanului nostru, cu toate imponderabilele care se adaugaser5 in ultimelezile la greufatile cunoscute eu tot nu abandonasem proiectele mele, i

tot mai speram sa ajungem intr-o zi sa realizarn programul asupra caruiac5zusem atat de uwr de acord. Pe când vorbeam, Titulescu i0 freca glez-nele, ofta, tragea pe nas o porthie de praf care i se prelingea apoi, dinnari spre buze, sub forma unui fir cac5niu de zeama cadaverica. Tacea §iasculta era prin urmare multmit. Greu, ma, greu. Nu mai fac (0 tea-gea acest «nu mai fac» in lungime, ca un baston de alvita), nu mai fac,ma politic5 internä! M-am ars o data, ajunge! Plec, ma duc in strain5ta-te; acolo e locul meu cat m-oti 15sa voi §i Regele acolo pot s5 factreaba, aici nu!" Vorbea a§a, dar ii 15sa gura apa i trebuia sa mai treacacinci ani pan5 s5 se dezguste intr-adevár de politica intAna. Daca nuvenisem sä ma cert cu el, nu venisen nici sa reincep imediat aventura cudânsul, a§a incat 1-am 15sat sa spuie: obiectivul meu fusese atins nune desparteam certati. Ce era in sufletul nostru, era treaba fiecaruia.

Ca sa pun un jalon pe noul teren al impáckii noastre, 1-am rugatsa-mi dea pe Savel Radulescu (care ocupa atunci functiunile de §ef alDiviziunii economice la Ministerul de Externe) ca subsecretar de Stat laPinar*. S-a invoit numaidecat, a sunat 0 a trimis dup5 Save!, care faceaanticamer5" cu alti ciraci 0 javre familiare. Cu toate rug5mintile mele,cu toate tipetele lui Titulescu care s-a r5stit de doua-trei ori la el, SavelRadulescu n-a vrut s5 primeasca. I-am dat rägaz sa se gdndeasca panA adoua zi, i 1-am poftit la dejun pentru a treia zi marti, irnpreunä cu Titu-lescu, dejun la care am pecetluit impkarea (in tot cazul aparentele uneiimpacari) cu cateva sticle de vin vechi.

A doua zi, Savel R5dulescu a venit la mine &à ma roage sa nu insist:nu-1 cunt*, nu ma va ierta niciodatà, dac5 primesc!" Cu toata in-sistenta pe care a pus-o ieri ca s5 te conving5?" Cu toat5 insistenta,nu-1 cuno0i!" Ba incepeam sà-1 cunosc grozav! N-am mai insistat, i amoferit locul lui Zamfir Brátescu, om de cinste recunoscut5 i functionarde cariera experimentat in meseria lui

Savel R5dulescu a avut noroc refuzand nea0eptata inaintare pe ca-re i-o ofeream de hatdrul lui Titulescu. Caci nu pot crede cà prevazusede atunci monopolul afacerilor externe §i fondurilor interne ce trebuiasa' devina apanajul patronului s5u, multurnità unor slabiciuni care in a-cea vreme nu erau Inca patente.

Acest Savel Radulescu a facut o carierà atat de strAlucità frecândtalpile lui Titulescu i plimbdnd c5teii i visurile neimplinite ale doam-

www.dacoromanica.ro


nei Titulescu, incat merità sa ramaie ca exemplu de slugarnicie si deharnica mediocritate pentru cei de maine. .1

Elev silitor Inca din clasele primare, era fiul lui I. P. Radulescu zisPleosnita, profesor la Liceul din Focsani si succesiv deputat liberal, fon-dator al Partidului Muncii la Iasi in 1917 si iarasi deputat, insa averes-can, dupd rázboi. Tandrul Savel a continuat sa invete bine pand inclusivla Paris, la Facultatea de drept, unde a trecut doctoratul cu o teza atat devoluminoasa incat nimeni n-a indraznit, nu sa o citeasca dar macar sa-i ta-ie foile. Inapoiat de la Paris, Pleosnita a inckcat teza lui fiu-sau intr-uncamion si a venit cu ea la mine. Mi-a cerut o scrisoare catre AristideBlank pe care i-am dat-o si astfel Savel Pleosnità a fost angajat in biroulde studii de la Banca Blank. Prin salturi succesive de o rara precizie atrecut din biroul lui Aristide Blank in laboratorul vrajmasului acestuiade moarte, Vintila Bratianu, si de aici in cabinetul de toaleta de la Titu-lescu. Baiat bun, baiat zvelt si cu parul cret, &kat cu maniere frumoase,Savel Radulescu avea printre contemporanii sai reputatia unei perfectenulitati: spoialä multa si fond putin. Cu un bagaj intelectual si moral atatde redus, incat incapea intr-un ghiozdan (ghiozdan cu cheie speciata) apornit la drum si si-a tocit mai multe perechi de ghete tot alergand incasa la Titulescu din camera de culcare in sufragerie, din salon in salade baie, din biroul stapanului in buckarie si asa mai departe. Cu mainimai uscate deck vesnic asudatul Nenisor, incomparabil mai frumos capocitura de Ciotori, mai putin lacom desi mai ambitios deck unVisoianu, un Raicoviceanu, un Tabacovici, un Gon Constantinescu siatatia altit care confundau interesele lor cu interesele permanente aleRomaniei" (formula rail sens dar cu talc), Savel Radulescu si-a creatrepede o situatie aparte printre javrele lui Titulescu si a fost tratat cuaceleasi favoruri ca pekinezul" zburtulit la picioarele patului.

Infeudarea unui om fata de altul dovedeste o mare sdracie moraladin partea celui care se sacrifica, mai ales cand sacrificiul nu e justificatnici prin entuziasmul unei inane conceptii etice sau sociale nici prin ade-menirea orbitoare a unei personalitki geniale. Sa te faci apostolul unuiIsus Christos pentru regenerarea omenirii, sau unealtà oarba a unui Na-poleon Bonaparte sau a unui Benito Mussolini, mai trece-merge. Dar sdrenunti la personalitatea ta, cat de redusa, si sa intri trup si suflet in sluj-ba unui chior intre orbi ca Titulescu, numai ca &á ajungi inaintea cama-razilor, sa fii ministru nevkstnic, sa primesti decoratii si sa iei din fon-durile Statului iata ce oamenii cumsecade, cati au mai limas la noi,vor condamna fara apel si fail recurs de cate ori vor auzi soptindu-sesau suierandu-se numele lui Savel Radulescu.

M-am intins cam mult asupra acestei secaturi cu ifose, fata de rolulfoarte sters pe care 1-a jucat in evenimentele din primávara anului 1931.Am fost insa tentat sa-1 prind in cleste la prima lui aparitie in viata pu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 217

blica din cauza nemaipomenitei si nemeritatei cariere pe care a facut-oulterior multumità capriciilor patronului salt. Ani de-a randul, de la 1932inainte, cat timp a fost Titulescu in fruntea Afacerilor Straine, Minis-terul de Externe a fost lásat pe maim lui, in ciuda si peste capul diplo-matilor si functionarilor nostri cu experienta si cu inteligenta. Ani de-arandul, Titulescu petrecand 10 luni din 12 in strainkate, reprezentantiitarilor sträine n-au gash in fata lor la Ministerul de Externe, spre pagubasi spre umilinta noastra, deck pe acest putoi fail tact si fara raspundere.

Prin violenta contrastelor pe care le-a pus in evidenta, prin räscoli-rea patimilor individuale i colective, prin marturisirea slabiciunilor maiales, pe care le-a conturat sau le-a subliniat criza din aprilie 1931 a avuto influenta capitald asupra evolutiei politicii noastre interne. Ea consti-tuie un punct de demarcare in Domnia Regelui Carol al II-lea. Pada ladansa, toate nadejdile erau Inca permise dupa &Ansa, nici una nu maiputea fi ingaduita. A fost un fel de Marna de-a indoasele, in luptele noas-tre interne. Slabiciunea si slabiciunile Regelui, greselile copilaresculuiski machiavellism, mania lui de a macina toate fortele pe care le intal-nea, dar care nu-i stau catusi de putin in cale, metoda lui de a incuraja toa-te detectiunile au inceput opera de prabusire a organizatiei noastre de Stat.

Intre 5 si 18 aprilie al acelui nefericit an, eu unul, nu numai cà mi-amvazut nkuit intregul meu program politic, intregul plan de actiune ea"-ruia inchinasem cu drag puterile mele, dar am mai pierdut i pe cei doioameni in care pusesem toata increderea mea, pe ajutorul si pe colabo-rarea carora interneiasem toate posibi1itài1e mele de izbanda pe drumulce-1 croisem. Am pierdut pe Rege si pe Titulescu. Pe Rege ce e firept numai contam muh, dui:4 cum reiese si din aceste insemnäri. Imi mairatnasese totusi un coltisor de nadejde si de incredere intr-insul, coltisorpe care onorabila incercare de alcatuire a Ministerului Prezan, din februa-rie, il mai largise. 0 trezire, fie si tardiva, a simtului raspunderii Regale,imi parea printre lucuirile posibile. Lipsa totala de rezistentã i de auto-ritate pe care a dovedit-o insa in tot timpul crizei, fata de palinodiile luiTitulescu, sabotarea intentionaki a programului pe care si-1 insusise cuentuziasm, ca i sadica fantezie pe care a pus-o la contributie pentru forma-rea Ministerului Iorga m-au lamurit cu prisosinta: nu ma mai puteam bi-zui pe Regele Carol pentru realizarea planurilor mele.

In ce priveste pe Titulescu, lovitura a fost pentru mine mai cruda,fiindca mai neasteptata. Ma obisnuisern sa-1 consider ca pe cel mai inte-ligent in vicleimul nostru national si mare mi-a fost deceptia cand m-amvazut silit sa-1 asez i pe dansul in randul politicienilor de duzina. Fireciudata de degenerat superior ca si Iorga, plin de umbre si de lumini,Titulescu e un fenomen de o spetà particulara si tura. Si Titulescu i Ior-ga sunt oameni de o acuitate cerebrala extraordinara; si la unul si la altulanumite anomalii si stari patologice ale sistemului glandular provoacd

www.dacoromanica.ro


probabil o permanenta surexcitare a celulelor cerebrale, a caror activi-tate exasperata nu mai e domolita prin actiunea opusa a centrelor frana-toare alterate sau atrofiate. Dar pe cand surexcitarea lui lorga e de ordingeneral si provoaca un dinamism dezordonat in toate celulele materieicenusii, creand astfel tipul paranoicului complect surexcitarea lui Ti-tulescu e limitata la cateva regiuni ale creierului si circumscrie astfel untip de dement mai redus in orizontul lui dar de un potential mai intens inmanifestare: tipul maniacului. Pe cand Iorga s-a legat de toate in campulcunostintelor, Titulescu s-a inchis intr-un compartiment dincolo de li-mitele caruia n-a mai existat nimic pentru dansul. i la unul si la altul,sistemul de legilturá care pune in contact o regiune a creierului cu alta sicreeaza astfel masa raporturilor a ramas in stare embrionara, sau da-ca s-a dezvoltat, s-a atrofiat repede. Oameni ca Iorga si ca Titulescu, de-si memoreaza impecabil tot ce vad si tot ce aud nu stiu nimic, fiindcale lipseste legatura intre grupurile de senzatii si de idei care constituiecheagul structurilor organice. E caracteristic faptul ca un Iorga care s-aaruncat cu atata frenezie asupra tuturor cunostintelor omenesti, a fost tot-deauna respins dupa cum un pol electric respinge pe celalalt deorice era stiintd purd, sau fie si numai cumpcinire de raporturi .si de mil-surd ca in artele plastice, in arhitectura si in muzica. Poligraful care ascris despre subiecte istorice, care s-a indeletnicit cu proza, cu versuri,cu teatru, cu politica n-a fost in stare intr-adevar sa scrie Istorie insensul stiintific al cuvantului, nici sa spund altceva deck prostii saubanalitati de cate ori s-a agatat de arhitectura, de artele plastice sau deco-rative si de muzica. Pentru stiinte bazate pe deductie, adica pe compara-tie, degenerati de felul acesta dovedesc o complecta neintelegere. Ochiisi mintea lor nu trec niciodatä de la analiza la sinteza. Iorga strabate Eu-ropa de la Bucuresti la Paris si nu se uitä o data pe fereastra vagonului

si am auzi ca Titulescu la fel pentru ca a privi numai pentru a me-mora si nu pentru a compara, adica a rationa si a deduce constituie unact fastidios si inutil in afara de cercul preocuparilor obisnuite. Oamenica Titulescu si ca Iorga par a privi lucrurile printr-un ochean: ei vac' maibine si mai lamurit ca altii imaginile indepartate, succesiv circuinscrisein campul instnimentului dar nu pot sa faca o legatura intre aceste dife-rite imagini. Titulescu are cel putin meritul fata de Iorga care isi plim-&a ocheanul pe toate meleagurile sa-si fi fixat un camp de prospecti-une din care nu iese, pe care-1 cunoaste ca nimeni altul si pe care-1 sta-paneste cu toate aparentele autoritatii.

Nu pot sa zic cá am cunoscut pe Titulescu pang in primavara lui1931, desi fusesem un an si jumatate ministri impreund, in GuvernulAverescu din 1920-1921. Titulescu a detinut in acest Minister un porto-foliu important, portofoliul Finantelor; politiceste Irish* facea parte dinlotul lui Take Ionescu asa luck n-am venit in contact prea intim cu el.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 219

Nu ma inhamasem Inca, In acea vreme, la cercetarea problemelor eco-nomice i financiare i ocupat exclusiv cu politica interna, in care Titu-lescu juca un rol foarte sters, am avut de furca peste capul lui, cu Take.Am notat deja in alta parte a acestor amintiri cum 1-am scapat la Senatcu prilejul faimoaselor lui reforme financiare, cu care era sa cada in bra-te, cele doua sau trei imprejurari In care i-am dat o mfina de ajutor, pre-cum si prima deceptie pe care mi-a dat-o prin ingratitudinea lui fata deomul caruia Ii datora tot in politica. Cu noi, cu Averescu i cu mine sepurtase mai mult decal corect, i dupa tradarea lui Take Ionescu refuza-se sa intre in Cabinetul acestuia, multwnindu-se cu postul de ministru laLondra, ceea ce in conjunctura politica de atunci ne päruse un mare sa-crificiu. Ar fi fost poate unul daca n-ar fi murit Take Ionescu, caci atatacat timp ar fi fost Take in viata, Titulescu n-ar fi putut, oricdt s-ar fi zba-tut, sa ajunga la situatia la care a ajuns at5t de repede de protagonist alpoliticii externe romdne. In ianuarie 1922 limeni nu putea sa prevadasfarsitul neasteptat al intemeietorului Micii Intelegeri i singurul om deincredere al Marilor nostri Aliati in Romania. Titulescu avea insa desigurplanurile lui, prinsese gust in 1919 la Paris de politica internationaladespartirea lui in 1921 de Take Ionescu n-a fost probabil decat o prefatala cariera pe care o visa si certurile lui cu Take in Ministerul Averescuun exercitiu preliminar pentru luptele pe care le socotea inevitabile peterenul diplomatic, intr-un cat de apropiat viitor. Cine poate sti ce s-ar fiintamplat, cred totusi cä daca Take Ionescu ar fi trait, tot dansul ar fic5stigat partida i ar fi ramas el marele nostru european, oricdt ar fi dusTitulescu lupta filra scrupule i farà manusi. La inceputul lui 1922 ase-menea consideratii nici nu ne treceau prin minte noua acestora prinsivaltoarea politicii interne, asa incfit nici nu puteam banui planurile luiTitulescu. Iata cum se explica articolul ditirambic intitulat Nicolae Ti-tulescu" pe care 1-am scris in Indreptarea, pe la sfarsitul lui ianuarie1922, si pentru care zisul domn nici nu mi-a multumit vreodata, articolmenit mai ales sa puie in lumina lealitatea (!!) fostului nostru ministrude finante fatã de formidabilul chiul pe care ni-1 trasese ilustrul sau sef.

Nici in cursul Ministerelor Ionel i Vintila Bratianu din 1927 si 1928,când am venit iarasi in contact cu dânsul nu ne-am apropiat mai mult. Inacele Ministere, lasasem la o parte si politica interna si politica externasi ma limitasem la Departarnentul meu, al Agriculturii, unde gasisemprobleme atit de interesante de rezolvat incdt ma dedicasem lor cu totul,fara sa ma mai ocup de indrumarile generale de guventamant, i cu at&mai putin de cele de politica externa.

Abia in vara anului 1930, dar mai ales in prirnavara anului 1931rfe-am apropiat mai intim unul de altul si am inceput sa ne cunoastem.In nurneroasele noastre discutii, stralucita lui dialectica, rapiditatea cucare patrundea i Ii insusea o idee adause la prestigiul pe care i-1

in

da-

9

www.dacoromanica.ro


deau succesele lui personale in striiin5tate mi-au luat v5zul si am pus,poa-te cu oarecare usurint5, toatti increderea mea intr-insul. Cu cat iluzi-ile mele au fost mai mari, cu atat mai mare a fost deceptia dup5 eveni-mentele din aprilie.

Cu toate cate avusesem de inghitit din partea lui, probabil ca si Re-gele a fost muncit de aceleasi ganduri ca si mine (ganduri de impacare)cãci luni, a treia zi dupa constituirea Ministerului, atlandu-m5 in audien-t5 de lucru rn-a intrebat ce as zice dac5 ar oferi Ministerul de Externe luiTitulescu (Ghica nu sosise Inca si interimatul ii tineam eu). 1-am rãs-puns c5 ar fi cea mai nimeritä solutie, c5 eu unul as fi incantat de ea siam povestit Majestatii Sale irnpacarea mea din ajun. Am adflugat insac5 nu credeam ca Titulescu va primi. Dac5 ti-am propus lucrul e ca ammotive sa cred c5 Titulescu va fi incantat sa primeasca," mi-a ripostatRegele. Abia atunci ne-am adus arninte, si Regele i eu, c5 mai era si Ior-ga si ca poate era necesar sà-1 intrebtim si pe el. Regele a dat din umerisi mi-a spus cã va vorbi nebunului. Se temuse de opozitia mea, era in-cantat c5 nu se manifestase si nu se astepta la nici o greutate din partealui lorga care cu dourt zile inainte se declarase gata sa intre intr-un Gu-vem Titulescu. Chiar in acea zi Regele a chemat pe Iorga, si i-a fticutpropunerea; raspunsul primului ministru a fost t5ios, precis si concis:Excelent5 idee, Sire, dar presedintele de Consihu care va contrasemnadecretul d-lui Titulescu va fi altul nu eu". Se urcase scroafa in copac. Afost primul soc intre Rege si noul ski prim sfetnic. Si a rämas Ghica (altfaliment care se preg5tea) ministru de externe.

Caruta noului Guvern a inceput s5 scartiiie din prima zi sau mai e-xact din prima seard. Cat timp nu i-a venit s5 creadä ochilor, cat timp asocotit ca Ministerul lui era numai un vis frumos sau o farsà sinistra,adic5 exact cele cateva ore care s-au scurs intre mornentul in care a fostinsarcinat cu formarea Cabinetului si depunerea jur5mantului tataIorga n-a vrut nici s5 se urce in tr5surti fará mine. Eram un singur sufletin dou5 trupuri declara el. Indata ce am depus jur5mantul dar ime-diat s-a schimbat boierul si au in-ceput din partea lui suspiciunile,inteptiturile si porcariile.

Convenisem cu el, si cu Regele, din primul moment, c5 la Internes5 fie mimit subsecretar de Stat Nicu Ottescu. Ministerul de Interne tre-buia sà-mi revie mie indatá dupd dizolvarea Parlamentului Regeleimi ceruse insA (inainte chiar de a fi chemat pe Iorga) s5 las interirnatulacestui Departament, pentru 10-15 zile, primului ministru, ca s5 nu sesperie prea mult Maniu (!) si din prima zi, si ma supusesem acestei do-rinti Regale (la cate nu tn-am supus!) cu conditia numirii unui subsecre-tar destoinic care sa impiedice anarhia inevitabil5 dac5 s-ar lása trebu-rile pe mana apostolilor culturali". Regele a aprobat ftirá nici o greutatenumirea lui Ottescu si a aprobat-o 5i Iorga. Neavand nici un rnotiv s5

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 111

banuiesc buna credinta a omului care nu facea, de cateva ceasuri, niciun pas fiird sa ma intrebe cum sa-1 faca, n-am controlat decretele subse-cretarilor si rn-am pomenit cu Munteanu-Râmnic (un simplu bou) sub-secretar la Interne in locul lui Ottescu. Nu plecasem 'Inca de la Palat,când a venit sa ma previe Vlahidel la ureche de substituire. M-am re-pezit la Iorga si 1-am apucat scurt; pdrintele apostolilor culturali si al re-generarii morale s-a fastacit, a inceput sä intrebe pe Vlahide:cum se poate? si a sfarsit prin a-mi cere sa prirnesc la Interne si pe Man-teanu-Ramnic un element afat de pretios" dar ca numirea lui Ottes-cu se va face imediat, ca a fost o eroare si nu mai stiu ce. Am priceput calovitura fusese rnontata de javrele care misunau in jurul profesorului"incapabil sa reziste oricui, rn-am facut insa ca nu pricep, am inghitit peMunteanu-Rdmnic (hotarat sa-1 ignor din momentul in care voi prelua Mi-nisterul de Interne), am inghitit i explicatia erorii" si am cerut numireaimediatd a lui Ottescu. De fapt, decretul n-a putut fi facut decat a douazi duminica, si mi se pare ca. Regele n-a ajuns sa-1 semneze decat a treiazi luni, si Inca" dupa repetatele mele insistente la Presedintia Consiliului,unde paduchii iorghisti incepuserd deja sa saboteze toate lucrfirile. Aceas-ta numire a lui Ottescu a insemnat inceputul frecaturilor dintre noi. Subsugestia lichelelor din jurul sau, Iorga a vazut in aceasta numire o inten-tie de spionaj din partea mea: Ottescu trebuia sa fie ochiul meu la Minis-terul de Interne si sä-mi raporteze tot ce vedea. In realitate eu cerusempe Ottescu la Interne numai ca sa fie un om cu cap acolo, ca sã puie stavi-lit si abuzurilor eventuale de care ma temeam. Date fiind negli-jenta si inexperienta d-lui Profesor in afaceri, binecunoscute de toti ceicare-1 apropiasera. Numirea lui Ottescu mai era justificata si prin faptulcd dupa foarte putina vreme trebuia sa-mi cada in spinare si Ministerulde Interne (dupa cum fusese convenit cu Regele), Minister de care, prinscum eram la cel de Finante, stiam ca nu md voi putea ocupa in amanunte

unde imi trebuia un om de incredere. Dar nu ne inapoiaseram acasa dela depunerea juramantului, i Iorga credea deja ca vreau sa-i iau locul.

Incidentul cu numirea lui Ottescu n-a fost singurul din acea memo-rabilia seara. Zanatecul a mai jignit, de data asta intreg Ministerul, prinpublicarea unui cornunicat in care rostul i rolul noului Guvern erau de-finite in cateva randuri malaiete i milogitoare, fara sa aiba macar deli-catetea sa supund de forma miorlaitoarea literatura aprobarii colegilor

Remontrantele" pe care s-a vazut silit sa le inghita ca un simplu Re-ge al Frantei, n-au fost inutile d-lui Profesor, caci a doua zi s-a grabit sane intruneasca in Consiliu ca sa ne supuna manifestul pe care-I redacta-se pentru Sedinta a fost de altminteri scurtä, caci a fost deschisa

I Secretar general permanent al Presedintiei Consiliului.2 Manifestul ca si comunicatul despre care e vorba in randurile precedente se gasesc

reproduse la Anexa XI din volumul cu Anew la Partea a care se tiparesc separat[respectiv, volumul al XI-lea al prezentei editii notd St. Neagod.

sä balbaie,

nebuniilor

tara"2.

si

sai.

I-a,

www.dacoromanica.ro


prin urmátoarele cuvinte ale presedintelui: Ei, v-am convocat sà va ci-tesc manifestul, dahr s5 stiti Ca eu nu phrimesc sä schimb nimic!" Ne-amuitat unii la altii i ne-am abtinut de la orice observatie, dupá citire. Cunebunii cine se pune?

Treisprezece luni cat a tinut Guvernul s5u lorga a fost intr-o starede perpetua agitatie; in primele saptamani ins5, n-a mai fost agitatie cicurata frenezie. Obisnuit cu hodoroagele partizanilor s5i, nu se mai pu-tea despârti de Kreisler-ul Presedintiei si nu s-a mai coborat din el, spredisperarea sofemlui Vasile, care nu mai v5zuse in viata lui un astfel defute-vant. Se aseza langá eP i porneau la Väleni, la Sinaia, la dracu. Candn-avea unde sa mearga mai prin depArtdri, o lua razna pe str5zile Bucu-restiului, se ducea sá mature o biseric5 veche, sa racaie un zid, s5 insta-leze in trei miscdri un rnuzeu; se ducea cu cineva, cu ceva si undevamergea s5 tie un curs sau o conferint5, s5 vorbeasc5 la Radio sau sg dez-groape un mort la Academie. Toate aceste indeletniciri nu-1 impiedicausa dea o raità i pe la Ministerul Instructiunii, s5 rezolve 300 de petitii, sdincurce 300 de dosare, sd redacteze in 3 minute 300 de articole ale uneilegi organice. In 3 zile dup5 prima lui aparitie in oficina din strada SpiruHaret, proiectele de legi pentru reorganizarea celor 3 inv5taminte: supe-rior, secundar i primar erau gata. Si mai avea vreme s5 treacá si pe laMinisterul de Finante s5-mi spuie deschizand ca o vijelie usa, cä mer-ge la Palat s5-si dea demisia2. Cateodat5 rareori, caci facea moarte deom, nu-si g5sea Kreisler-ul la poartd fiindc6 11 sterpelise Catinca sau altneam, i pornea atunci pe jos ca un nebun. Cine-1 intalnea cu umbrela,cu ghiozdanul, cu pAlAria calabrezä, cu pulpanele redingotei agitate sirevoltate parcá ar fi vrut sä se lapede de el cine-1 intalnea gonind cupasi accelerati sa-si prindà barba, cum alearg5 magärusii in Italia dupaun somoldoc de fan, atarnat dinaintea botului,l-ar fi luat drept orice, nu-mai drept prirn-ministrul aril, nu.

Cand ma gandesc la toate incurc5turile pe care mi le-a facut, la toa-te palinodiile acestui dement, la ate am avut de dus in spinare tot tim-pul acelei triste guvernári, ma mir eu insumi de ràbdarea mea.

Primele greutäti serioase cu domnul Profesor s-au ivit cu prilejulalegerilor. Dou6 lucruri fuseser5 convenite in momentul constituirii Gu-vernului: câ Ministerul lorga nu era un Minister de partid i cä Parla-mentul national-t5ranist va fi dizolvat. Nu stiu pentru ce probabil nu-

In automobile, lorga se aseaza intotdeauna langa soferi. Are a.sa cfiteva manii, de e-xemplu: nu bea apa si nu se spala flindca in apd sant draci (autentic). N-a luat de cand eo baie.

2 Treisprezece luni de-a randul, de 3 ori pe saptämana a venit sa ma vesteasca dademisia. Trebuia de fiecare data sä pierd o jumatate de ceas cateodata un ceas intreg

ca sa-1 linistesc.

ca-si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 223

mai ca sa faca altfel decat Ii ceream eu, si sa-si arate astfel autoritateadl. prim-ministm nu se hotara sa supuie Regelui decretul de dizolvare.Opinia publicii se enerva, lurnea incepuse sã creada ca Regele nu ne de-dese" dizolvarea, i prestigiul nostru in special al meu, caci de la Ior-ga nu astepta nimeni nimic se macina pe,fiecare zi. A trebuit sa-1 im-ping de umeri ca sa faca formele necesarel. Intre timp national-taranistiiincepusera ski prinda curaj i sa-si inchipuie ca puteau evita Parlamen-tului lor soarta care-I astepta. Au inceput sa ne trimita emisari: Ghita Pop,Mirto, Oka' Macarescu, Ionel Lupescu, Hatieganu au venit pe rand lamine sa ma asigure ca majorit5ti1e erau gata sa ne voteze toate legile pecare le vom prezenta (chiar pe acelea prin care s-ar abroga legile voas-tre?" am intrebat eu. Chiar pe acelea", a fost raspunsul), sa ne votezetoate motiunile de incredere pe care le-am cere, numai sa nu dizolvamParlamentul Restauratiei". Mi-am adus aminte de defunctul Maiorescusi i-am imbatat si eu cu apa rece, desi slugarnicia lor ar fi meritat sa-miaduc mai iute aminte de defunctul Habsch, si de preciziirile legate denumele lui.

Plin de contradictii si osciland intre doua extreme ca toti nevro-pe cat a fost de odios si de nesuferit pana la semnarea dizolvarii,

pe atat a fost Iorga al nostru de bine" in ziva citirii ukazului. S-a jucatcu Maniu i cu partizanii acestuia ca pisica cu soarecele.

Au fost mai multe p5reri cu privire la procedura dizolvarii. Unii aupropus publicarea unui simplu decret in Monitor, fail convocare preala-bila in sesiune extraordinara. Altii au crezut ca era mai politic (?) sa con-vocam Parlamentul, sa-i cerem colaborarea si sa nu-1 dizolvam decat du-pa ce ne-ar fi refuzat (?) aceastd colaborare. Iorga a cemt sa se convoace

s5 fie dizolvat in aceeasi zi, cererea de colaborare urmand sd fie adre-sata tuturor bunavointelor din tara solicitate si convocate in colegiile e-lectorale. In realitate Iorga cerea convocarea fiindca avea mancarime devorba i murea de nerabdare sa vorbeasca de la tribuna Camerei ca prim-ministru. Mie-mi era buna orice formula care ducea la imediata dizol-vare. S-a adoptat formula lui Iorga si Parlamentul a fost convocat in se-siune extraordinara pentru ziva de joi, 30 aprilie. Mesajul, foarte scurt2

Camerele au fost dizolvate abia la 30 aprilie. 12 zile dupii inscSunarea noastfa.2 lata textul acestui Mesaj:

Dornnilor senatori,Doinnilor deputaii,

Dupd demisia prezentatä de dl. G.G. Mironescu, Mitiisterul pe care 1-am numit la ca-pätul sfortarilor mele de a realiza uniunea nationald fata de grelele probleme fmanciare sieconomice care se pot birui numai prin solidaritatea intregii natiuni, doreste a inffitisa incuprinsul insusi al Parlamentului care sunt intentiile i metodele sale.

Pentru acest scop, eu declar sesiunea extraordinara a Parlamentului deschisd.Carol

(urrneaza" semnäturile ministrilor)

patii,

si

www.dacoromanica.ro


a fost citit de primul ministru, la orele 12. Terminand, seful Guvemuluia cerut ca atat Camera cat i Senatul sa tie sedinta in aceeasi zi, ceea cea fost aprobat.

Sedinta Camerei s-a deschis la orele 5. Iorga a luat cel dintat cu-vantul era intr-una din zilele lui fericite si minunata lui cuvantare n-aavut decal un cusur, acela de a fi ramas o simpla cuvantare in loc sadevie program de guvernamant. Maniu pregatise un aspni rechizitoriu,probabil o peltea ca toate discursurile lui, dar pe care ziarele simpati-zante-1 anuntasera ca un mare eveniment. Prin glasul scrobit al sefuluisau, Partidul National-Taranesc urma sa refuze in mod solemn si in au-zul tarn intregi concursul majoritatilor sale unui Guvem personal, con-stituit in afara de regulile democratiei integrale. Toate acestea, bineinte-les, pentru cazul in care am fi venit cu dizolvarea Parlamentului. Dar totdupa regulile democratiei integrale, domnul prezident" mai avea pre-gatita si o atitudine mai binevoitoare pentru cazul in care, fie cá n-o ce-ruse, fie ca n-o obtinuse, Guvemul s-ar fi prezentat Camerelor fara di-zolvare. Despre semnarea decretului nu stia decat Iorga cu mine, si otinusem tainuità ca sa evitam un eventual scandal din partea taranistilor.Acestia incepusera sä creada cà Regele ne refuzase decretul i ca sa nesondeze, Maniu a trimis pe cineva la Iorga, inainte de sedinta, sa-1 pre-vie ca ar vrea el sä ia cuvantul, la inceput Iorga a facut cunoscut luiManiu ca va vorbi dansul intai, dar cä domnul Prezident" va putea luacuvántul imediat dupd el. Taranistii au conchis din acest raspuns ca Par-lamentul nu va fi dizolvat i s-au tinut relativ linititi cat a vorbit lorga.Numai Maniu a intrerupt de vreo dougtrei ori, de cate ori primul mini-stru declara ca se bizuie, in opera pe care o incepea, pe colaborareatuturor. Dar nu ne-ati cerut niciodata aceasta colaborare, nu ne-ati ce-rut-o niciodati", repeta dansul cu incapatanare (caci aici voia sa ne adu-ea, ca sa ne poata da cu piciorul). Stam pe banca ministeriala aldturi deIorga care-si terminase aproape cuvantarea i ajunsese la peroratie, candprivirile mele au cazut din intamplare asupra domnului Prezident Iuliu.Scosese din buzunar mai multe foite, unele cosmetice cu care se stergeape obraz de naduseala, altele acoperite cu slove pe care le fasfoia. Cautavizibil sa-si modifice discursul si sa-1 adapteze la situatia creata prinapelul primului ministru la colaborare, apel pe care-1 astepta ca o pre-cisa concluzie a unor premise ce excludeau aproape ipoteza dizolvärii.Ma uitam cum Ii purica foitele, i cunoscand sfarsitul partiturii pe careo canta Iorga, a fost pentm mine o.scuratà bucurie sa urmaresc cu gandulmeu gandul domnului Prezident. In aceasta sedinta domnul Profesor afost insa mai tare decat domnul Prezident: deodata a luat in repezealäun turnant", cum zic cei cu sporturile, a scos o coala din buzunarul re-dingotei si a citit si mai i-epede sarind peste jumatate din cuvintedecretul de dizolvare, in uluiala Camerei careia i-au trebuit cateva mi-

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 225

nute sa se dumireasca si s5 inceap5 sa urle. Tata lorga nu-si terminaseultima fraza, c5 si insf5case ghiozdanul si a disparut prin usa din dosulscaunului sat, lasand pe domnul Prezident cu foitele in mana si cu dis.-cursul in gat.

Primul ministru a fost incantat de farsa pe care o facuse opozitieiobligand-o s5-I asculte in tacere, cu atentie si cu deferenta, si pe domnulPrezident sa-si inghita discursul. Ei, drraga, nu sunt eu tocmai asa deprrrost cum crrred unii..." Cine crede? Eu nu..." Ei, n-arrr mailipsi dee& asta..." *i banuiala ca nu-i admiram cum trebuia incompara-bilele insusiri politice, i-a stricat tot cheful.

Chiar asa nebun cum era, cu Iorga ar mai fi fost ceva de filcut dacan-ar fi fost pacatosul ski anturaj i partidul, nenorocirea de partid in ca-re se adunase o nemaipomenit5 colectie de vietati. In jurul mai tuturoroamenilor politici cu vaza misuna si prosti si lichele, vesnic la panda du-pa un ghelir si care in majoritatea cazurilor se multumesc cu firimiturilecare cad de la masa stapiinului, sau cu resturile Iorga este insa singu-ml om politic in jurul caruia misuna numai prosti sau lichele si inca prostisi lichele pretentioase care nu se multumesc cu firimiturile si cer loc lamasa. *i daca ar fi numai atat, iar n-ar fi nimic; ce e insa mai trist e capatronul nu-i cunoaste oamenii, 0 ii vede prin prisma imaginatiei sale.Astfel ca, cu toate aparentele contrare, crede intr-insii si ce spun ei, de-vine o simpla jucarie in maim lor si se face unealta patimilor si nejustifi-catelor lor ambitii.

Marturisesc ca pana la experienta din 1931 am avut o parere bunadespre Partidul National, Nationalist, National-Democrat sau mai stiueu cum ii 2icea, caci apostolii culturali adunati in jurul barbii lui Iorgaau schimbat de cateva ofi titulatura gruparii lor. Din experienta din 1924imi ramasese amintirea unor oameni simpli, dac5 nu foarte inteligenti inschimb foarte buni de inima, dezinteresati fata de un om de pe urma Ca-ruia nu puteau trage nici un profit, care in loc sa-i apropie de ChanaanulPuterii ii indeparta tot mai mult, care-si batea joc de ei cand si cat putea

si experienta din 1924 ma facuse s5 cred ca acesti oameni mediocridin punct de vedere intelectual erau oameni de caracter, oameni cu su-flet curat. Vai, ce-a Camas din aceasta parere dup5 experienta din 1931!

Caraghiosii isi inchipuisera ca profesorul lor ajunsese sa constituieun Guvern din propriile sale puteri si ea un element important al acestorputeri il constituia partidul", adica ei. Dezinteresatii din opozitie (cinese imbulzeste la sacrificii?) care pontasera ca disperatii la ruleta politicape numarul zero, au innebunit complect in clipa ridicarii sefului lor lapresedintia Consiliului. De a doua zi dimineata au navaht pe culori, pejudete si pe pläsi la Iorga acasa, inzeciti, insutiti, inmiiti prin adausul tu-turor haimanalelor pe care democraticele noastre partide si le trec unulaltuia, fetida adunatura de gunoi si de excremente decorata cu pomposul ti-

www.dacoromanica.ro


tlu de zestre guvernamentala. E drept ca Mare le Apostol le explica ea' nufusese chemat la Putere ca partid, ea nu Meuse Guvern de partid (nimeni

afara de Munteanu-Ramnic ca subsecretar la Interne din grupareaiorghista nu figura intr-adevar in Guvern), cd nu inai avea partid ii in-jura, ii blestema, Ii da afara, ei insa nu voiau sa stie de nimic, treceau pes-te cordoanele de sergenti care aparasu poarta, navaleau din nou, strigauura i cereau sa li se imparta prada. In fata acestui scarbos spectacol ambinecuvantat ceasul in care ma desfacusem de orice legatura politica.

Pe cat s-a aratat lorga de ferm si de cum trebuia" de valurilede partizani care-i dau asalt, pe atat s-a al-Mat de slab si de influentat fa-ta de interventiile individuale ale oamenilor sai de casa. Orice calomnie,orice minciuna, orice picatura de otrava gasea cel mai prielnic teren ininima lui; toate ambitiile chiar cele mai ridicole, indata ce stiau sá ma-guleascà vanitatea lui, erau primite i incurajate, de cele mai multe oriimpotriva legilor i intotdeauna impotriva bunului simt. Nenorocitul acrezut cà eu am fost acela care i-am sapat groapa in realitate insa i-aumancat capul intimii lui!

Printre acestia, capul räutatilor era propriul sàu fiu Mircea, o ca-nalie. Daca lorga tatal putea Ii considerat ca un degenerat superior, Ior-ga flul intruchipa perfect tipul degeneratului inferior. Fara un pic de in-teligenta i manat numai de instincte, i Inca' de instincte rele, s-a strecu-rat prin colile secundare multumitä numelui pe care-1 purta si biletele-lor trimise domnilor examinatori alesi pe spranceana. A trecut apoi pre-cum cainele prin apa prin incercarile bacalaureatului, adaugand de dataasta la biletelele parintesti i o mica doza de obraznicie personala. Nein-draznind totusi sa se incurce in scolile noastre superioare, unde efectulbiletelelor ar fi fost mai dubios i unde ar fi trebuit sa se inhame la mun-

si la invatatura, a preferat sa treaca granita i sa escrocheze nu stiuo diploma de inginer. Inainte de a pleca in strainatate a mai escrocat

insa moralmente pe tatal &au materialmente pe Blank. Aface-rea a facut multà valva in timpul sáu. Alecu Constantinescu reprosase inplina Camera lui Iorga, si de pe banca ministeriala, ca da dovada de in-gratitudine atacand Banca Blank de ale carei binefaceri profitase. Iorgaa skit din loc ca intepat, a urlat cuprins de cea mai sfanta i zgomotoasaindignare, a jurat cu degetele pe calimara stenografilor ca n-a primitniciodata un singur franc de la Banca Blank si a parasit imediat incinta,majestuos i plin de dispret pentru omenirea intreaga fiindca majoritateaCamerei (ca i minoritatea de altfel) nu se emotionase indestul fata desacrilegiul Porcului. Eram pe atunci fuzionat cu Iorga in Partidul Natio-nal al Poporului si a doua zi trecand pentru nu mai stiu ce treaba la Ban-ca Blank, Aristide mi-a areitat o petitie a tanärului Mircea Iorga prin ca-re cerea Bancii sa-1 trimita pe spezele ei la studii pe 3 ani, in Italia. Petitiaera intarita prin urmatoarea fraza scrisa intr-un colt de mcina lui Nicolae

faid

ca un-de

a

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 /17

Iorga: Mä asociez i eu la cererea fiului meu, pe care o aprob, spre a fiexecutatà". Urma semn5tura. De hat5rul tatalui, Aristide acordase sub-ventia cerutä de fiu, care cheltuia banii Bãncii undeva in Italia, chiar inmomentul in care Apostolul se lep5da de ei ca de daml necuratului. Amcerut lui Aristide actul si 1-am pus sub nasul prietenului meu Iorga. Aingàlbenit, am crezut cà intr5 sub p5mänt de rusine mi-a fost mild deel si a inceput sà-mi bàlbâie o dureroas5 explicatie, tot stergändu-secu o batistd murdard c5ci ii treceau n5duselile. Ii aducea perfect amintede ce scrisese. Venise fiu-s5u roage sd-si dea consimidindntul ca ba-nil bursei pe care o obtinuse (de unde?) sà-i fie trimisi lunar in Italia prinBanca Blank. Nu citise petitia, cum nu citise niciodat5 nimic si scrisesela repezea15, cu gandul aiurea, fraza cu bucluc. Sunt convins cà mi-a spusadevdrul. Numai cine nu 1-a vazut la masa lui de lucru pironit in fata spal-turilor de corectat, intinz5nd o mand" nesfarsit5 spre dreapta i maz-g5lind, departe, o hârtie sau un caiet, ca sä puná o rezolutie sau o notá ceIi erau cerute nu poate s5 creadà in realitatea unei asemenea usurinte.

Cititorul imi va ierta aceasta scurtà digresiune care pe 15110 meri-tul de a pune in valoare lipsa de scrupule a d-lui Iorga cel tank mai are sipe acela de a limpezi un incident r5mas inc5 nel5murit, din cariera Ma-relui Nostru C5rturar cum ii spun analfabetii neamului. Dupä osträlucire de un moment, dl. Mircea Iorga s-a dat afund i in momentulin care scriu aceste rdnduri (1936, martie) se multumeste sa" mistuie lea-fa de director al Scolii de Meserii din Bucuresti, ghelir pe care incon-stienta i insole* Marelui C5rturar 1-a obtinut de la lasitatea Guvernu-lui T5tdrescu. Cu toatii prostia, cu toatá necinstea, cu toatà mizeria luimoralà i cerebralä Mircea Iorga a jucat un rol de cdpetenie intre 1931si 1932. El a pus la cale toate intrigile intre tatä-s5u si mine, el a innebu-nit pe Iorga pfin51-a dus la sinucidere politicá. Dupd cum, ca istoric n-astiut sä cantäreasca" evenimentele tot astfel ca om politic Profesorul n-astiut sä cânt5reasc5. oamenii. Dac5 ar fi fost plin de indulge*" fatà deflu-s5u n-ar fi fost prea mult de zis, dar a fost plin de iluzii fat5 de el, siaceasta 1-a costat scump. Credea in sinceritatea lui, credea in cinstea lui,credea in inteligenta lui. Tot ce-i spunea Mircea era literâ de evanghelie.Si Mircea Ii spunea zilnic ca vrea s5-1 distrug, ca vreau sä-1 rastom, ca"vreau s5-i iau locul. Ma acuza ea" persecut pe toti partizanii lor, dupä cema plictisea ceasuri intregi cu mgämintea sA indepktez din functie pecei cAtiva prieteni credinciosi i acceptabili ai lui tatä-säu carora izbu-tisem sa" le asigur o ',dine, mai mult din milà decal din oportunitate

Suflet de lichea, profitor detestat de toti coreligionarii politici',

I La deschiderea sesiunii de toanufa a Camerei, in 1931, Mircea Iorga a incercat skcandideze la o vicepresedintie. Toti iorghistii s-au coalizat cu opozitia si au trantit can-didatura diadocului" odios tuturor.

poli-tica.

www.dacoromanica.ro


Mircea Iorga a jucat un rol important o repet, prin intrigile lui, sub Gu-vernul parintelui sau: a fost cioclul regimului.

In afara de Mircea Iorga mai jucau rol printre iorghisti doctorulTopa, avocatul Chemale, paracliserul tefan Metes, Georgescu zis Co-cos si primus inter pares" profesorul Munteanu-Ramnic. Din acesteapostolice trufandale tasneau glasurile pe care Joana d'Arc barbata"

sfantul Nicolae de la Valeni le urma cu smerenie. Mai asculta el si al-tele, mai laturalnice, sau mai putin pretuite; acestea nu-1 interesau insadecal in masura in care se ridicau impotriva mea. Din ceata celor cinci maisus enumerati, singurul care merità putina atentie e Munteanu-Ramnic,un tip unic in felul lui, un tip simbolic al legaturilor spirituale franco-ro-mane, caci ar putea figura cu acelasi succes si printre nemuritoarele figuriale lui Caragiale si printre ale lui Courteline. Om bun, cu o fata mmena,deschisa si simpatica, cu tacalie, cu par cret, dar cu burta se infa-tisa ca un d'Artagnan al pläcintarilor. Profesor de istorie la Liceul dinPloiesti, uitat de Dumnezeu, de dumnealor domnii inspectori si de dum-nealor domnii ministri succesivi ai Instmctiunii Publice, habar n-avea decatedra lui, nu fiindca era analfabet (aceasta n-ar fi fost o piedicd), darfunded' isi consacra toate clipele vietii familiei Iorga. De treipatm ori pezi, isi punea poalele in bataia vantului si zbura la Valenii de Munte, deunde se inapoia de alte treipatru ori pe zi la Ploiesti sa cumpere pentruuzul sfintei familii hartie de muste, o cutie de sardele sau gaetane pentrughetele micului Valentin. Impinsese devotamentul fata de neamul luiIorga pana sa ia de nevasta o ciuma de nepoata a cucoanei Catinca'.Tampa, balbait si stamitor, unsuros si dulceag, fusese poreclit de Profe-sor, Cricat,§i nimeni nu-1 chema altfel in intimitate. Cateodata il apucalimba inainte si dl. profesor ii zicea asa in fata strainilor. Intr-o zi, unprefect din Ardeal venise cu nu mai stiu ce reclamatie in audienta la pri-mul ministru. Ocupat ca intotdeauna cu corecturile si plictisit de insis-tenta prefectului, Iorga i-a taiat firul cu cuvintele: Du-te la Cacat si spu-ne-i!" Prefectul a iesit speriat si s-a dus la Munteanu-Ramnic, cu careera imprietenit sa-i povesteasca intamplarea si sä-1 intrebe daca nu cum-va primul ministru da semne de nebut*. Munteanu-Ramnic a facut unhoz nespus de aceasta poveste, a ras cu hohote si a explicat interlocuto-rului sau naucit: Ha, ha! Apoi Cacat sunt eu! Nu stiai? Da, eu. Ha! Ha!"

Cacat pentru Iorga, pentru mine n-a fost nici macar atat. II avait unetrop bonne gueule ca sa fiu prea suparat de faptul &á Iorga mi-1 bagasecu sila la Ministerul de Interne, dar era cu totul inutilizabil. Nu era in

I Cu ajutorul lui Dumnezeu, doamna Munteanu ciuma daruise profesoruluiRamnic'vreo trei flacai inscrisi la Starea Civila sub numele de Frasin, Stejar si Brad, ce-ea ce imi ingaduise sa poreclesc pe urata si antipatica lor mama, Mama Pddurii. Brad,Stejar si Frasin erau trei escroci si cat a tinut Guvemul Iorga s-au ocupat, ca 0 d-naMunteanu, cu afaceri veroase.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 229

stare s5 duc5 la bun stlrsit nici cea mai neinsemnatä ins5rcinare asa in-cat n-am putut sá-i las nici o initiativA de ordin administrativ, i petreceamai toatá vremea in alergAturi pentru coana Catinca, pentru Mama Pádu-rii, pentru Frasin (favoritul familiei) sau pentru vreun placintar din Plo-iesti. Ceasurile de r5gaz si le petrecea la Minister, in biroul s5u din stra-da Academiei, primindu-si partizanii. Cum nu putea face nici o numirenici dispune de un ban, imi recomanda mie, seful lui direct, cu dou5 ran-duri pe o cart5 de vizit5, pe unul sau pe altul, rugandu-ma sa"-i satisfaccererea. Era o halima!

Din toti päduchii care misunau.in jurul lui Iorga, Munteanu-Rdm-nic era cel mai inofensiv; r5ulpe care nu-1 Ikea el, il Ikea in schimb fa-milia lui, nevasta i copiii, iscusiti in toate intrigile. Doamna Catincalorga n5scutá Bogdan, sorá cu profesorii Duic5 (de la Cluj) si cu sme-cherul Stet, om de invdrtealà la liberali, era a doua sotie a Nebunului.Cu cea dint5i trAise putin si divortase; o gresealá de tinerete, areia sedatora prezenta pe pamânt a indezirabilului Mircea. Cu un Zanatec, cuun nemaipomenit egoist si egocentrist ca Iorga, nu putea trai decat o fe-meie nth vointA, firá personalitate, o femeie infrant5, o femeie care särenunte p5n5 si la aparenta unei independente morale. 0 viatd intreaggcoana Catinca a fost o sclav5 umilit5 i supus5, o vietate nth' suflet caren-a trait dec.& ca s5 slujeasa pe omul ce ffirã s5-1fi iubit, o siderase de lainceput, si care facea tot ce vrea din nenorocita de care nu se putea lipsio clipà. Catinca trebuia sã-i gaseasca dimineata mansetele aruncateseara pe sub dulapuri, sau ghetele zvdrlite una pe fereasträ i alta in so-b5, s5-i aleag5 cordoanele si pl5cile and se g5tea i sà i le atarne depiept si de spate Catinca trebuia s5 ingrijeasa de paharele succesivede ceai pe care le sorbea dintr-o data pe cand lucra (adia pe and corec-ta, aci aceasta era principala lui indeletnicire), caci de scris scria noap-tea in somn, sd-i faa ordine pe masa de scris $i prin toate hartifle r5s-pandite prin imprejur. Dar mai ales in calatoriile peste granit5 se inntisabiata coana Catinca ca o martirá i o sfanta, o mucenia' a tuturor renun-

Mucenica a fost coana Catinca de curn a luat-o nebunul. Goga mi-a povestit o intal-nire cu perechea Iorga la Brasov. in 1906, si o excursie intreprinsa irnpreuna de acolo,cu trasura, spre Fagaras pc care nu le uitase nici dupa 30 de ani. Exact la infantile.Goga a batut de dirnineala la usa Profesorului, la hotel. Desi dl. Profesor nu era gata 1-apoftit sa nitre. Fastacita, Catinca conjugala cauta sä repare dezordinea patului desfacut.Eih, ce, cucoana?" s-a distil nebwml la ea Ce? Vrei sa nu se vada ca rn-am cul-cat in pat cu d-ta? Eih, rn-am culcat. e dreptul meu, esti ferneia mea, nu e 0nici rusine

cla-mi mai bine ghetele!" Timida, d-na lorga schirnba fete-fete, iar lui Goga i se um-flasera si mai mult ochii i nu-i veuea sa creada in realitatea scenei ce vedea. in fine auplecat spre Fagaras. Pe drum, lorga intreaba rastit pe nenorocita: Uncle e palaria nouape care ti-am cumparat-o?" Am läsat-o acasa. Nicule..." a soptit speriata femeie,simlind cã se apropie furtuna. Atat a fost de ajuns si smintitul a inceput sa urle i sa-siblesterne Catinca, vrajmasa lui, care lasase dinadins palaria noud acasa ca sa-1 injure pe

I

9

www.dacoromanica.ro


tkilor, c5ci ilustrul Iorgagibus ca sa scoat5 panglici pe nas si porumbeidin fundul p5l5riei, avea nevoie de o madama" care sa-i rostuiasc5 ac-cesoriile si nu pornea la drum fra dansa. El nu stia niciodat5 nici pe un-de trecea, nici unde sosea. Incapabil sà manuiasc5 un ban, uita in ce cutda pantalonilor isi ascunsese francii, cand din intamplare i se incredin-taser5 cativa si era in stare sä piard5 trei pasapoarte pe zi si sa ias5 in iz-mene si in gheroc dac5 nu-1 tinea cineva de scurt. Pe drum Catinca seuita pe fereastra vagonului pentru dânsul, vorbea cu oamenii, mancase usura pentru dansul. El corecta, corecta intruna. Cat tinea drumul, eraraiul pe p5mant pentru coana Catinca, suferintele incepeau abia la desti-natie. La Paris, la Londra sau la Tombuctu, biata femeie n-avea dreptuls5 se miste din cas6 si dupd ce punea toate lucrurile in ordine trebuia s5copieze far5 r5gaz, ceasuri dup5 ceasuri, uneori sà traduck intotdeaunasá netezeasea tot ce panglicarul debitase in ajun in cele 3-4 conferinte5-6 discursuri zilnice. i asa a cutreierat coana Catinca, ani dup5 ani, lu-mea intreag5 f5r5 s5 cunoasc5 o gradink un muzeu sau un teatru din ora-sele prin care a trecut. N-a cunoscut dec.& odilitele in care locuiau sicoridorul care ducea la privatà. Pe la mese, pe la receptii, prin lume n-oscotea c5 nu avea niciodatà ce sà-si puie in spinare. Imi aduc aminte capentru c5s5toria Printesei Ileana, Nebunul Ii dedese, intr-un moment degenerozitate, cinci sute de lei sà-si fac5 o rochie frumoas5. Nenorocita aindráznit s5 vie la mine in lacrimi sa se plang5 de situatia disperat5 incare se g6sea; b5rbatu-s5u ii poruncea s5 mearg5 la serbdrile nuntii Re-gale, si n-avea o hain5 mai cum se cade i ce putea face cu 500 lei atatde generos oferiti? Am sc5pat-o bineinteles din incurcatura si din aceazi si pang la sfarsitul guvernkii Iorga i-am remis regulat, in fiecare lunkcate 10 000 lei din fondurile Ministemlui de Interne.

In loc s5-mi fie recunoscAtoare, pentru asta i pentru multe altele,d-na Catinca n-avea ochi sa ma vadk si de cate ori putea sá inveninezerelatiile dintre sotul ei si mine o facea cu plácere. Cu aceeasi plAcere o

el lurnea i sä-1 trateze de calic! Ai sa faci bine sa spui la toti ca mai ai inca o palarie aca-sa!" Ajumi la un popas, intr-un sat oarecare au fost intampinati de un protopop care i-agazduit la el. Spune de palarie!" a susurat mai intai nebunul la urechea nevestii, $i cumcum aceasta tacea, jenata, a batut cu pumnul in masa $i a inceput sa rdcneasca: Spune depalarie, spune de palarie!" Sa vedeti, domnule protopop, a inceput Catinca cu lacrarnilein ochi, mai am acasti o palarie" $i a podidit-o plansul. Nerrrusinarrre, nerrru.sinarrre!" s-apus sa strige Apostolul $i a fugit pe ua afarä, lasand pe protopop $i pe ai lui cu gura cas-cata. Scena s-a repetat de mai multe ori. Au ajuns in fme la Fagara$ unde au tras la birtulunui sas, care a taiat doi pui sa le facd o friptura. Puii serviti, Iorga $i-a bagat nasul intr-u-nul din ei $i a declarat ca miroase rau, cã era came veche si stricata. Dar bine Nicule, amvazut cand i-a taiat adineauri. Nu miroase!" Cucoana, nu te felicit pentru nasul d-taledaca-ti plac lucrurile imputite. poti sa. le aduni si de pe jos" $i a aruncat puii in curte.La fiecare cotitura a drumului. la fiecare oprire a trasurii. Ilustrul isi suduia sotia. Pe vre-mea aceea Inca sensibila, aceasta o linea hnr-un plans. De atunci s-a invatat, i nu mai plan-ge. Goga mi-a marturisit ca n-a $tiut cum sa scape mai iute din ghearele halucinatului.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 231

faceau de altminteri si ceilalti membri ai familiei, copii, nepoti i para-ziti. Am cunoscut foarte putin toata aceasta lume. Copiii de la secondeportée" nu mi-au parut, in douatrei ocazii in care i-am intalnit, mai reu-siti ca Mircea; toti poarta pe frunte stigm'atul degenerescentei tatalui. Ceamai bine, fmmusica chiar, e una din fete care face pictura cu sarguintadar fail talent si pe care am vazut-o pentm prima data la Fontenay auxRoses, langa Paris. Mi-a pärut vesela si sincerk Despre baiatul cel maimic Valentin, nadejdea lui tata-sau, stiu ca a cautat sa escrocheze un au-tomobil in zilele de glorie ale Profesprului, incercand sä vare Prese-dintia Consiliului intr-o afacere uratd. Intr-o vizità pe care am facut-o laValeni, find poftit de Iorga la dejun am petrecut cu tineretul si am pututsa-mi dau astfel seama ca, lipsita de cea mai elementara educatie, proge-nitura fenomenului nu era lipsita si de orice spirit critic: intre ei copiiinu chemau pe Iorga decat: nebunul! (Te vede nebunul, ce o sä zica ne-bunul etc.)

Nebunul avea insa cea mai deosebità consideratie pentru copiii luisi cate fost puse la cale de pezevenghii acestia prin buzelelor inocente! Ii socotea geniali, curajosi si frumosi i facea pe socotealalor planurile cele mai fantastice. Nu-si bagase la un moment dat in capsa-si insoare pe Mircea cu una din fetele lui $tirbei? Iar pentru fete visanumai printi si miliardari. Desi am fost bun .si generos cu ei, au otravitcopiii cat au putut relatiile mele cu Iorga. Ce au putut face ei a fost insafloare la ureche pe langa ce au incercat parazitii, rudele si clientii poli-tici care si-au inchipuit cà Guvernul Iorga putea merge si fara mine si cáeu eram singura piedica pentm procopsirea lor. 0 singura exceptie inaceasta banda de lacuste pradatoare o infatisa numitul Georgescu zisCocos, lacusta pradatoare si el, dar exceptie in sensul ca pricepuse foar-te bine ca rata mine Guvernul s-ar fi prabusit, si nu lucra impotriva mea.Debutase de altminteri in politick dupa razboi, sub auspiciile mele si-1facusem deputat de Teleorman in alegerile din 1920. In aceasta iposta-za" se incurcase intr-o afacere foarte dubioasa atat de dubioasa incat numai era dubioasa i venise la mine in lacrimi, sa-1 scap. L-am scapat, sin-a uitat-o niciodatti, ceea ce dovedeste ea' fondul nu era rau. S-a insuratbine, cu o fata frumoasa si bogata i i-am fost nas. Sprinten la mintegazetar ager s-a incuibat la Neamul Romdnesc dupa fuziunea mea cuIorga. Dupa plecarea mea din Partidul National, in 1926,1-am lasat aco-lo caci nu mai voiam sä fac partid i incetul cu incetul a devenit omul deincredere al Profesorului, director al ziarului sau i personalitate cu vaza.In timpul guvernarii din 1931, sirnpatiile lui pentru mine i-au atras suspi-ciunile sefului sau. Imi aduc aminte ca bietul Cocos alerga cu limbascoasa dupà o delegatie la Monitorul Oficial' cu titlul de secretar general

Monitorul Oficial depindea direct de Ministerul de Finante.

si

si

1

www.dacoromanica.ro

13/ CONSTANTIN ARGETOIANU

la Finante (! !), titulatura pe care eu natural nu puteam sa i-o dau, fie sinumai din pricina celor intamplate in 1920 in Teleorman. Dar nevoindsd-1 mahnesc, caci se indreptase n-am zis nu de la inceput si ham tinutcu vorba; cum a aflat Iorga apostolii se mancau intre ei si s-au dusimediat sa reclame cazul sefului , cum a aflat lorga a venit ca ovijelie la Ministerul de Finante si rn-a pus sd jur ca nu-1 voi numi! Cu cese ocupa acest prim-ministru sui generis, i cata meschinarie 1-a indem-nat sa faca acest gest!

Pe cand credinciosul Cocos se caznea cat putea sa neutralizeze ve-ninul tasnit din sufletele spurcate ce misunau in jurul Nebunului, trei ra-tati, doctorul Topa, Chemale si Metes se straduiau, in prostia lor, sä ru-pa toate puntile intre noi, impingand inainte in aceastà urata intreprinde-re pe Mircea Iorga, pe Gheorghe Iorga (fratele profesorului), pe Catin-ca cu toti copiii ei si pe Mama Muth. Insemnand in aceste amintiri nu-mele acestor fiinte de rand uitate dupa scurta vreme si de oameni si deDumnezeu, am impresia cd mi se impiedicd condeiul. Ei au jucat insaun rol important in desfasurarea evenimentelor din 1931 si 1932 si poateca Ara dansii sau chiar cu dansii, daca ar fi inteles ce vedeau si s-ar fipurtat altfel Guvernul Iorga ar fi durat de dotiä ori atat si ar fi savarsitde zece ori mai mult bine decal a savarsit. Ei au fost micile buturugi ca-re au rasturnat carul mare al eforturilor mele. Si fiindca nimeni nu se vapreocupa probabil vreodata de ei, am crezut bine sa le consacru cateva ran-duri si sa le insemnez locul in mica istorie" a vremurilor noastre.

Doctorul Topa, medic de ultimul rang, macedonean din nastere si li-chea prin vocatie, devenise cu timpul impreunä cu Butureanu de laDorohoi si invatatorul Tzoni de la Galati specialist electoral" al gru-path iorghiste. Desi mai putin inzestrat in aceastä directie decal ceilaltidoi, dar prin faptul ca sta permanent in Bucuresti si ca manuia arma in-trigii cu un mestesug desavarsit, izbutise sä ocupe locul de sef electoralal partidului ajuns credeau cu toti la putere. Atentia cu care Topase ingrijea ca putinica de muraturi a coanei Catinca sa fie totdeauna pli-nk ca si damigenele cu yin, si ca provizia de branza alba de Dobrogeasa fie la inaltimea apetitelor sfintei familii a contribuit mult la carieralui politica. Lacom, cleios, plin de osanzà si umflat de-i crapa pielea, stala panda, ca o caracatita, gata sa se arunce pe prada.

Avocatul Chemale, zvelt si elegant se prezenta mai bine si la primavedere impresia era buna. La inceput, pusesem chiar sperante in activi-tatea si in influenta lui. S-a dovedit insa si dansul foarte repede un sub-mediocru si a cautat sa speculeze cat a putut in afaceri situatia sade subconfident al primului ministru.

tefan Metes, popà raspopit, rumen si grasut ca o purcelusa, nu eranici el antipatic la prima vedere, dar manierele sale unsuroase, umilintacu care vorbea si läcomia pe care o tradau toate gesturile lui il faceau re-

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 233

pede odios. Nestiind ce sa faca cu dansul, Iorga mi-1 dedese ca al treileasubsecretar la Interne. M-am incurcat in el cat a stat acolo, si n-am pututsa-i dau decat atributii simbolice", caci nu era bun de nimic. Ba da, erabun de ceva, era bun de tesut intrigi si s-a muncit si el cat a putut sa in-venineze raporturile dintre mine si seful lui politic.

Daca n-ar fi fost toata aceastd sleahtä in jurul lui Iorga, daca n-ar fifost nevasta, si copiii, si mai ales lichelele care se invarteau in jurul kr

daca n-am fi fost deck noi doi, cred cd am fi putut sa ne intelegemdestul de bine. Cu Iorga se putea intelege oricine foarte usor, numai sa-ifi spus de trei ori pe zi ca era genial, ca era cel mai mare istoric, cel maimare poet, cel mai de seama autor dramatic, cel mai iscusit om de Stat,si in general orice, precedat de un superlativ. In realitate era un dement.Nu era nebun de legat, fiindca nebunia lui nu se manifesta prin acces defurie, dar nebun totusi; o fenomenalá vietate cu functii cerebrale defor-mate printr-o dezvoltare anormala a centrelor memoriei si cuvantului.Memoria lui era ca sa zic asa de ordin pur mecanic si creierul lui un apa-rat in care notiunile si imaginile se inregistrau fara sä se claseze, f5ra sa sestabileasca nici o legatura intre ele, dar fail sa se piarda vreuna in cursulanilor. 0 fraza dintr-o carte, cloud' randuri dintr-o scrisoare, o data din-tr-un document, un nume, o figura intalnita undeva se intipareau pentrutotdeauna in capul lui, si ramaneau in permanenta evidenta in cercul lu-minos al constiintei sale. Si toate aceste notiuni, nebunul nu numai ca nule clasa, nu numai ea nu le aseza, dar le mai lasa sa se ciocneasca unelede altele, sa se incurce intr-o invalmasealä dezordonata ce nu-si gasea orelativa linistire decat in siroaiele unei logorei fara. sfarsit. Mania scrisu-lui se dezvoltase la dansul ca o salutard incercare de a pune stavilä aces-tui flux patologic, disciplina condeiului fiind, oricat ar fi de iute maim,un obstacol incontestabil la revarsarea cuvintelor. Din nenorocire, scri-ind intruna ajunsese &á redacteze atat de repede, cu o scriitura care numai semana a scriiturd si pe care numai el si cativa initiati erau in staresa o descifreze, Inc& scrisul a incetat sa fie pentru dansul un zagaz si po-topul n-a mai putut fi stapanit. Maria lui alerga pe hartie ca acul unuiaparat de inregistrare, oricat de indepartat ar fi fost izvoml de energie.Octavian Goga mi-a povestit o scena traita de dansul si care lamurestemai bine cleat orice comentariu fenomenul pe care ma incerc sä-1 des-criu. Era la Iorga, si sta de vorbd cu el pe cand nebunul corecta cu o ma-na si scria un articol pentru gazetà cu cealalta. Dupà ce a terminat arti-colul (mazgalit in cinci minute) 1-a dat scribului de la Neamul care as-tepta in picioare in fata lui; acesta s-a uitat la manuscris si a spus ca-imai trebuia un numar oarecare de randuri ca sa umple spaltul. Fara sa seintoarca Iorga a intins Maria deasupra capului sat, a luat la intamplare unvolum din raft, 1-a deschis in fata lui si dupa trei minute a mai dat o fi-ttlica redactorului. Dar ce ai scris acolo?" 1-a intrebat Goga. Am

.

www.dacoromanica.ro


tradus un sonet din Carducci", a raspuns linitit automatul ro-manesti. Lui Goga era sa-i vie rau!

Scrisul, la inceput simpla reactie impotriva unei locacitati nedisci-plinate, a devenit la el cu timpul o functie fiziologica continua. in loc ságandeasca, in loc sa cantareasca, in loc sa vorbeasca scria. Scria ori-unde, oricand, oricui i oricum. Daca Ii cereai o parere, iti raspundeastai sã i-o scriu!" Daca cereai sa spuna o vorba cuiva, apuca imediatun petic de hartie i un plic. Numit prim-ministru s-a conformat tra-diiei impunea cate o vizitä la fiecare sef de partid s-a dus la fie-care, dar le-a lásat si ate o scrisoarel. Ce era la el o scrisoare! L-am va-zut scriind sute de scrisori i niciodata nu 1-am vazut cugetand la cescria, cautand o formula rationalä sau corectand un cuvant. Cand plecain strainatate rasa 30 de articole pentru Neamullui, scrise in 30 de minu-te, fara cap si fara coada, pe care nimeni nu arunca o privire. Aseiat peo buck scria cu iuteala unui bolid si sta in acelasi timp de vorba cu treipersoane deodatä. Scrisul era la dansul ceva atat de impulsiv, atat de ne-pregatit si de sincer ca manifestatie sufleteasca, incat supremul lui argu-ment, de cate ofi voia sa dovedeasca spusele altuia, consta in exibitiapropriilor sale fituici, scrise cu ani cu ani inainte. Ajunsese sa scrie cao =sink scria acasa, scria in drum de fier, scria la Camera, scria pe candmanca i pe cand se imbraca. Daca s-ar fi spalat vreodata, ar fi scris sipe cand se späla. Scria cu amandouà mainile i pe orice. Ca un osanditla munch silnica, printre miile de volume ale unei biblioteci lipsite deorice valoare, infipt intr-un scaun de lemn impodobit cu crestaturi ro-manesti care-1 intepau sau ii ciupeau, mazgalea hartie pana tarziu noap-tea in folosul ninuinui pe coltisorul unei mese ovale i subrede ceabia se tinea pe unicul ei picior i ameninta incontinuu sä cada sub po-vara vreascurilor de hartii ce o incarcau.

Si astfel, in afara de articolul zilnic la Nearnul Romanesc, in afarade nenumaratele pareri i interviuri ce i se cereau din dreapta si din stan-ga, din tara si din strainatate, de barbati si de femei, de ovrei si de anti-ovrei, de poftiti, nepoftiti si de scopiti in afara de zecile de scrisoride fituici, zilnice i ele, acest poligraf fara pereche a mai gasit vreme samai scrie si peste 800' de volume! Isi dá cineva seama de tragedia unuiom care a scris 800 de volume necitite, din care nu va ramane un rand?

0 defmitie a acestui om e foarte grea, fiindca scapa analizei prinneprevazutele lui reflexe. Cu toate aparentele unei adevärate inteligente,cateodata chiar cu unele licariri de geniu, a trebuit de cele mai multe ofi,

1 Le-a publicat pe toate in gazete, rard sA ceard voia destinatarilor. La copie ne doitpas se perdre", zic oamenii de litere francezi.

2 In 1931, cu prilejul conferintei pe care a tinut-o pentm särbiitorirea celor 60 de anice implinise. dl. R5coasa, secretarul lui Iorga, mi-a adus lista celor 820 de volume pub-licate peind atunci.

care-i

galdirii

ai

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 235

in raporturile mele cu dansul sa-mi pun intrebarea dacd nu era un prost.Cea mai bunä caracterizare a lui Iorga a facut-o pe vremuri Caragiale. Ta-narul Iorga scrisese pentru Epoca o serie de articole incalcite dar plinede avant nationalist si incantase pe Nicu Filipescu care se entuziasmausor. Convins ca descoperise un fenomen (era intr-adevar unul, dar nuin sensul pe care-1 credea Filipescu) 1-a dus intr-o seara la berarie la Ca-pitanul" sa-1 prezinte prietenilor sai Barbu DelaVrancea, I.L. Caragialesi altii. Iorga, care nu putea sa vadd lichide decat in calimari, si care se ga-sea la stramtoare printre oameni care-0 limitau fericirea la un pahar cubere, a stat cateva minute ca pe ghimpi, a citat cateva date, a evocat un ipo-tetic Bizant si a fugit. Ei, cum il gasesti?" a intrebat Filipescu pe Cara-giale. Conu Iancu, care tocmai rasucea o tigare, a raspuns linistit: Bunbaiat, dar creste stramb!" Genialul observator a pecetluit astfel cu douàcuvinte ulterioarele zvarcoliri ale inzestratului tartar pornit pe cararilevietii cu un umar in cer si cu altul pe pamant.

Daca cu toata dificultatea si inutilitatea incercarii, cineva s-ar Inca-patana totusi &á degajeze principalul resort al aceste firi patologice, dar ex-ceptionale, cred ca la obarsia fiecarui act al lui Iorga, fiecarui gest, fie-carui cuvant al lui, ar gasi un singur §i permanent sentiment: vanitatea. 0vanitate atat de copleOtoare incat a distrus toate celelalte sentimente sà-dite in sufletul lui ca in orice altul, dupa cum pinil distruge toata vegeta-tia in mijlocul careia se infige. Vanitate §i nu mandrie. Mandria poate fio calitate daca se sprijina pe insu§iri justificate vanitatea niciodata,fiindca nu se sprijina pe nimic.

Vanitatea lui Iorga cat de nernarginita era ea, avea ceva copilarescin sine. Indata ce intra in joc, dispareau pana §i ultimele picaturi de jude-cata care se mai prelingeau de-a lungul meningelor lui istovite. Era vani-tos ca un curcan infoiat, pe dinauntru §i pe din afara. Se credea frumos§i irezistibil fata de femei §i lua drept simpatie curiozitatea oamenilor a-tra§i de.vicleimul ambulant in care se totalizau diferitele lui aspecte. Erain stare sà fwà mice platitudine pentru un aplauz sau o decoratie. Dinacestea, avea o colectie intreaga si se incarca cu ele la orice ocazie, ca unRege de carnaval. La banchetul presei latine (in toamna anului 1931) venisecu nenumarate Oki atarnate pe piept si pe spate, starnind in asa masuraironica admiratie a comesenilor incat s-a simtit si el jenat. Am aratat de-ja cum Grigore Filipescu 1-a impacat cu mine, si eu cu Duca, prin grosola-ne maguliri care nu s-ar fi prins cu nimeni altul pe lume. Regele cu o pangli-ca in \Jarful degetelor, iar noi toti cu un cuvant de proslävire care ne-ar fifacut sä ro§im daca 1-am fi spus in serios am facut dintr-insul tot ceam vrut. Sau mai bine zis am ft feicut, daca n-ar fi fost plictiseala de a ju-ca incontinuu teatru si de a drege in fiecare zi prostiile pe care le savar-sea in ajun.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIII-LEA

Fat6 de carenta Regelui si de incapacitatea politica' alui Iorga caut un punct de sprijin la Duca si la liberaliMa inteleg cu Duca personal asupra unui cartel elec-

toral si asupra unui program politic Programul poli-tic rAmâne secret, dar fat,a de pretentiile lui GheorgheBratianu Regele aprobd cartelul lui Duca Iorga corn-promite situatia concesiunii electorale fatà de dr. Lu-pu si de asociati Il expediez in campanie electoraldsa tie discursuri si scap de el Regele imi fagdduiesteschimbarea de Guvern (eu in locul lui Iorga) dar tergi-verseazd i pierde timp Desi e de acord cu mine cálucrurile nu mai pot merge asa" nu indrdzneste sá pro-cedeze impotriva lui Iorga Scarbit nu mai insist si lu-crurile au ramas cum au fost si toate au mers prost...0

Acesta era omul cu care pomisem la drum. 'Ifni datoresc mie insumimarturisirea ca nu rn-am gandit o clipa sä merg mai departe cu dAnsul.Regele convenise 0 el &à firma Iorga nu putea servi cleat unui Guvemde scurta durata, unui Guvern de tranzitie ca sa ajungem la un Guvernde serioase infaptuiri. Eu nu cerusem Regelui nimic pentru mine, ii su-pusesem un program care nu numai ca-lprimise dar chiar insu0se §ipe care párea ca voia sà-lrealizeze i ii mai propusesem o formula de gu-vemare cu Titulescu in frunte pe care, prin lipsa lui de vointa 0 de au-toritate, o lasase 01 se prabu*easca. In momentul constituirii noului Gu-vern, Regele imi declarase categoric ca dupa alegeri va multumi lui Ior-ga pentru serviciile aduse i cà abia atunci va incepe guvernarea mea, cuun Guvern format de mine, un Guvern in alcdtuirea cdruia nu se va titreseamd dealt de necesitdtile executdrii programului aprobat. Angajamen-tul Regelui era foarte frumos, numai ca incepusem sa nu mai am in-credere in angajamentele sale. Cele intamplate cu prilejul schimbarii deGuvern imi deschisesera ochii, §i incepusem sa vac' mai clar. Titulescunu mai era utilizabil, pentru multa vreme, in politica interna. Ce puteamsà fac eu singur, fard partid, §i cu toate partidele i cu toti §mecherii po-litici impotriva mea, fara nici un punct de reazim, caci Regele se dove-dise cä nu putea fi unul? Ca0igasem partida printr-o intorsätura abilaprintr-o solutie pe atat de nea0eptata pe cat de caraghioasa §i care lásadeschisä rezolvarea problemei. Dupd matura chibzuinta cu mine insumi,mi-am indreptat gandurile spre Duca 0 spre Partidul Liberal.

Am socotit câ cu Duca puteam sä ma inteleg. Din lungile conver-satii pe care le avusesem cu el in 1929, in 1930 0 in 1931 ajunsesem la

si

9

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 237

concluzia ca programatic, pe terenul economic cel putin, nu ne mai des-pártea lucru mare de cdnd dispAruse din fruntea Partidului Liberal Vin-tilá In materie de program, Duca a fost toatá viata lui un opor-tunist. Oricat ar vrea beneficiarii memoriei lui sà-1 urce pe un piedestal,Duca era un om Med convingeri. Combdtuse ideile mele mai multpro forme de altminteri ca s5 complacä sefului", lui Vintilá Bra-tianu. Era gata sd le adopte si sd le sustie ca sà complacà Regelui dupace ajunsese sef el insusi. Om cu inteligenta clara, practic5 i precisd, imidarn seama cà dac5 n-asi fi gásit intr-insul ajutorul pe care-1 scontasemde la Titulescu, as fi gasit printr-insul, in Partidul Liberal, instrumentulcare mi-ar fi permis sA realizez o bun5 parte din planurile mele. Amavut astfel in primele 15 zile ale Guvernului Iorga o grea hotárdre deluat. Din cele intamplate i printr-o aproape zilnic5 frecventare a Rege-lui ma convinsesem ea' nu puteam iqfrunta singur (caci singur r5m5se-sem) greutdrile vretnurilor. Din nenumárate imponderabile imi dedesemseama cd nu se putea cládi nimic serios numai pe sprijinul Coroanei.Hot5r5rea mea a fost grea, dar am luat-o frá sot/Aire, cu meritul de a firenuntat la o buna parte din iluziile si din ambitiile mele personale.

0 apropiere de liberali nu era ins5 lucru usor, data find nu numaiantipatia, dar chiar i vrdjindsia Regelui fatä de Duca. Am socotit c5 ale-gerile puteau fi un prilej binevenit pentru a intinde o punte oropsituluipartid. Dar pe de altà parte Regele ne rugase sA facem un cartel electoralcu George Brätianu ca acesta sä poatà baga in Camera i Senat un nu-mar mai mare de parlamentari ca Duca, sau cel putin tot atitia. Prin aceas-fa' manevrà, Regele urmárea s5 aseze in noul Parlament gruparea luiGeorge inaintea celei concurente cel Rutin prin num6r s5 umi-leasc5 o data mai mult pe vechii liberali. In socotelile Regelui, perma-nenta grijä de a dezbina si de a f5rdrnita partidele juca frird indoial5 unrol important, dar juca unul si aversiunea sa personal5 impotriva lui Du-ca si a Brdtienilor seniori, domni si doamne. Ca sa.-mi ating scopurilern-am vazut silit sà manevrez caci in situatia noastra de Guvern al Re-gelui" nu puteam sd lu5rn initiative politice f5rá aprobarea lui. Amadoptat in consecintá un plan in cloud miscári: sà zdamicesc pe de oparte cartelul cu George BrAtianu si pe de alta sa bag Regelui i lui Iorgape g51 o colaborare electorala cu Duca.

Inainte de a ma angaja Insà pe calea pe care mi-o tr5sesem, era ne-voie s5 stabilesc o sumarà dar precisd intelegere cu Duca. Din cauza ne-voilor mele de manevrà ca si din cauza succesiunii etapelor planului in-susi, intelegerea noastrà trebuia s5 fie si s5 ràmInã secret5. Ne-am intal-nit la prietenul nostru comun, prirnitorul Print Jean Callimachi', pe So-seau Kisselef si am stabilit impreund urm6toarele puncte:

I Casa lui Callimachi a devenit locul meu obisnuit de intalnire cu Duca in vara anului1931. Dupd un copios i excelent dejun, stain caw un ceasdouil de vorbd.

Bratianu.

www.dacoromanica.ro


1. Cartel electoral pentru Camera. Candidaturi pe liste comune alec5ror alc5tuiri r5mdneau de fixat (locul pe Partidul Liberal at/anddreptul la un candidat de judet, in total 71 candidati (Duca pretindea cudreptate cd nu putea pune in miscare organizatiile sale judetene fra celputin un candidat de fiecare). La Senat, far5 s5 mai incheiem Cartel ardmas inteles ca-i voi mai da pe unde voi putea, 10 15 locuri in tot, ca sdpoatà caza c5tiva fruntasi de la centru, toate locurile de la Camera ur-mand probabil sd fie ocupate de sefii organizatiilor locale. In schimb Par-tidul Liberal va da listei guvernamentale tot concursul salt si in dife-ritele alegeri senatoriale.

2. In cazul formàrii unui Guvern Argetoianu, Partidul Liberal vada in Parlament si in afar5 de Parlament tot sprijinul sàu acestei formatiioricare ar fi compunerea ei. Pentru alc5tuirea acestui eventual Ministernu contractam nici o obligatie fat5 de Duca sau de partidul s5u.

3. In eventualitatea formàrii unui asemenea Guvern, imi luam o-bligatia s5 trec maim sefului Partidului Liberal, intr-tm termen ce rãmâ-nea de fixat (Duca declara cd nu era zorit!), facdnd tot necesarul pe lan-ga Rege pentru a obtine o asemenea ordine de succesiune.

4. In cazul in care s-ar forma un Guvern Duca dupa un Guvern Ar-getoianu, as intra i eu intr-insul, singur sau cu un num5r de aderentipersonali, dupd cum acest ultim Guvern s-ar alcAtui sau nu, pe baz5 dedizolvare a Parlamentului existent.

5. In programul acestui eventual Guvern liberal, Duca se obliga sâprimeascâ principiul modificdrii Constitutiei prin decret-legei , reforme-le economice $i financiare preconizate de mine in diferitele mele confe-rinte i expuneri i o revizuire a regimului administrativ bazatà pe resta-bilirea principiului autoritátii de Stat, zdruncinat prin demagogia Guyer-nelor tarániste.

Aceste puncte de intelegere au ramas secrete intre Duca si mineafara de cel dint5i, relativ la cartelul electoral, care s-a executat intoc-mai. Cu privire la acest punct, multá lume m-a invinuit c5 am fost prealarg cu liberalii i ca le-am dat prea multe locuri. DacA ar fi fost vorba in-tre mine si Duca numai de un cartel de interes electoral, de o intelegerelimitat5 la lupta electorata, invinuirea ar fi fost intemeiat5. Cititorul va

lntr-o sedinta a Camerei in 1934, am destdinuit acest punct din acordul meu cu Du-ca. Tandrul Tatarescu rn-a intrerupt ca S protesteze impotriva afirrnarilor mele si a acu-zatiei lesse-dernocratie" aduse memoriei lui Duca. Se vede cA inexperimentatul prim-ministru Tdtdrescu nu era in 1931 in confidentele sefului sau, asa se explicd numai ig-noranta sa. San poate Ca dandu-mi dezmintirea sa a mintit o data mai mult. Pot sa asi-gur pe dl. Tdtdrescu cd Duca a primit nu numai modificarea Constitutiei prin decret-le-ge, dar i Ca modificarea sd fie categoric indreptatd spre dreapta. in ce priveste procedu-ra, iata propriile cuvinte ale lui Duca: Constitutia nu se poate modifica deceit prin de-cret-le-ge. A incerca revizuirea pe cane prevazute de lege ar fi o nebunie. Trebuie sa tin-em seamd de vremuri".

lista),

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 239

gasi insa in randurile care preced explicatia generozitatii mele. Colabo-rarea cu liberalii in alegerile din iunie 1931 a insemnat pentru mine uninceput de evadare dintr-un regim instabil prin definitie, i o agatare deultima posibilitate de realizare ce-mi mai ramäsese fie si a unei particeledin programul meu politic. Mild 71 de locuri liberalilor in Camera, numa apar un moment ea' am lucrat pentru alcAtuirea unei majoritki in fa-voarea mea, iar nu pentru alcAtuirea uneia in favoarea lui Iorga.

Nu stiu dacd Duca a pastrat sau nu secretul intelegerii noastre. N-amnici un temei sa cred ca 1-a tradat desi nu ramane cu totul exclus sa se fistrecurat din anturajul lui unele indiscretii. E interesant de notat ca, camodata cu pecetluirea intelegerii mele cu Duca a inceput i atitudinea luiIorga, in raporturile sale cu mine, sa se schimbe pe Mtg. Se poate preabine ca cele cateva accese de isterie si de nebunie care au marcat drumuldomnului Profesor in campania electorala sA fi fost datorate atat intrigi-lor apostolilor cat si firii lui banuitoare. Ma multumesc sa insernn aicipro memorie coincidenta dintre incheierea pactului meu cu Duca siinceputul ostilitatilor intre Iorga si mine.

Intelegerea cu Duca a fost partea cea mai usoara din incercarea derestabilire a unei normalitati politice la care ma inhamasem. Ramanea par-tea cea mai grea, sa conving pe Rege, si in treacat, pe Iorga. M-a ajutatfoarte Tuft in aceasta intreprindere nedibacia i lacomia lui George Bra-tianu. Ii oferisem, ca sa satisfac dorinta Regelui, 30 de locuri. In loc sase arunce pe ele a inceput sA se tocmeascd, si cum aflase probabil de pre-tentiile liberalilor ducisti (in cercurile cdrora se discuta eventualitateaunui cartel electoral chiar de a doua zi dupá constituirea Guvernului nos-tru) a inceput prin a cere de douà ori atat si sa declare ca nu putea priminici un loc mai putin deck ar cere concurenta din fata. Daca GeorgeBratianu ar fi primit cele 30 de locuri oferite, mi-ar fi fost imposibil sAmqi dau 70 lui Duca. Din fericire pentru Duca, nu le-a primit. Regele,tinut in curent, se arata din ce in ce mai nemultumit de pretentiile geor-gistilor si mi-a interzis (atk as, teptam i eu) sa trec peste cele 30-35 delocuri pe care Benjaminul politicii romanesti le refuza zilnic si cu Ina"-ratnicie. Prinzand un moment in care 1-am gasit mai montat impotrivalui George Bratianu, am sugerat Suveranului preocupat mai mult decattrebuia de inchegarea unei majoritati o colaborare cu liberalii ducisti.S-a strambat, i s-a uitat lung la mine, parca ar fl vrut sa-mi ghiceascagandul a dat apoi din umeri si mi-a spus: Incearca". Partida eracastigata. Cu Iorga rn-am inteles intr-o clipal. George Bratianu sau Du-ca, 30 sau 70 de locuri erau pentru el totuna. Importante erau numai co-recturile lui. Asezat pe o buca (totdeauna aceeasi, pe care o i deforma-se) dedese drumul condeiului i renuntase pentru un moment sa alerge

' 1 injurase Giurescu, un prieten al lui George Biatianu, intr-o revista.

,

www.dacoromanica.ro


dup5 potcoave de cai morti. L-am g5sit intr-un ceas prielnic, a inceputs5 injure pe George Brätianu acel mucos pretentios" si sd laude pe Du-ca, ei, vezi, drrrag5, ala arrre parrrtid, ne adhuce ceva". $i astfel s-a in-cheiat cartelul cu liberalii-ducisti.

Dar tot din cauza lui Iorga era sd nu se fack desi nu ridicase nici oobiectie impotriva lui. Venise doctorul Lupu la el, il m5gulise si obtinu-se tot ce voise, intre altele vreo dou5.zeci de scrisori adresate prefectilorprin care acorda candidatului lupist capd de listd pe buletinul candidati-lor Guvernului! Din fericire ca nici Lupu nu s-a multumit cu ce apucasesi venise la mine nenorocitul! sd obtie mai mult. Mi-a trebuit odibacie de apas ca sd-1 aduc in stare de furie, sà-mi tranteasc5 scrisorilein nas si sd rup5 orice tratative cu noi! Dacá tata lorga s-ar fi multumitcu atdt! A mai tip5rit far5 sd consulte pe nimeni un apel c5tre toatebreslele, catre toate asociatiile culturale si economice, oferindu-le nilaltà conditie, colaborarea si locul in Parlament! Mi-a albit paml, Ondam descurcat si aceastà incurcatura si ca s5 nu mai incurce din nou lu-crurile, am rugat pe domn Profesor sa plece in provincie sa cutreiere ta-ra, mai ales tinuturile alipite, sa clued printre triburile deznklajduite Cu-vantul Mantuirii. A fost inc5ntat; avea un automobil bun la dispozitie,un insotitor (cu schimbul) care se ocupa de toate, era primit cu alai deprefecti si cu arcuri de triumf de populatie. La inapoiere mi-a laudatprefectii in masura alaiurilor pe care le organizasera. Ei drrrag5, X e unadmirabil prefect, In-a primit la marginea judetului cu lume si cu flori!"Cdta vreme a stat in propaganda castigul a fost indoit: pe de o parte n-amai putut sa incurce lucrurile la Bucuresti, iar pe de alta a facut treabape unde a colindat. V5nturator de seminte obisnuit sa arunce numai plea-v5, e extraordinar cum acest om stie sa se apropie de tarani si sa le vor-beasca pe placul lor; adevarata lui vocatie este aceea de agent electoral,si niciodat5 ti-a pus-o mai cu folos in evidenta dec5t sub odajdiile de prim-ministm.

Planul pe care-I f5cusem cu Duca n-a ajuns sa fie realizat. Mai in-tfii fiindca Regele mi-a tras chiulul, apoi fiindcA imprejur5rile s-au pusde-a curmezisul proiectelor noastre. Dupa cum am aratat in momentulconstituirii noului Guvern, firma Iorga fusese propusa de mine si accep-tata de Rege numai ca un provizorat. N-ar fi putut trece nimanui princap ca acest provizorat ar fi putut dura mai mult de cloud luni fara dezor-ganizarea serviciilor publice, f5r5 exasperarea ministrilor secundari sifunctionarilor principali si mai ales fara ca eu sa dau cu toti si cu totul de

1 0 singura data figuraiia a dat gres. Era prin judenil Botosani, plouase si era noroimare; o fent-a 1-a plesnit cu un buchet de flori drept in pieptarul unicei sale camasi (scro-bitli, bineinteles). Ei, drrraga, spunea lui $oneriu care-1 insotea ce ma fhac acum,mi-a stricat carnesa, trebuia sa-mi mai tie opt zile"; i s-a gasit alta de imprumnt pe care n-amai dat-o niciodata inapoi!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 241

pamant. Pana dupà alegeri, n-am mai atins in conversatiile mele cu Re-gele gingasa chestiune a schimbarii titulamlui de la presedintia Consiliu-lui. Am abordat-o insa cu toata franchetea dupA alegeri. Criza economi-ca si financiara incepuse sa se intensifice, cataclisme bancare erau deprevazut, i mäsuri energice dar perfect concordante intre ele deveneauindispensabile. 0 unitate de directie, in locul nemaipomenitei fanteziicu care seful Guvernului semana anarhia in jurul ski, se impunea mai multdecat oricand. innebunit de-a binelea prin marimile la care nu se mai as-tepta sa ajungâ, Iorga nu se jena sa faca Guvernul de ras nu numai prince facea el, dar i prin judecatile frà rost prin care comenta initiativelecolegilor sai. Nepricepand nimic, dar absolut nimic, in materie econo-mica si financiara, ii bdtea joc de dispozitiile mele si ale Ministeruluide Finante in fata functionarilor care erau chemati sa le aplice. Regele afost de acord cu mine ca lucrurile nu mai puteau merge asa si câ trebuiasa trecem la a doua etapa a planului nostru. M-a rugat insa sa nu trantesc

sa nu creez eu un conflict cu Nebunul ci sa-1 las pe el, Regele, sädescurce lucrurile. Mi-a fageiduit ca peind in doud sapteitneini toate vor filainurite fiecare la locul lui. Au trecut cloud', au trecut patru, au trecutopt, au trecut saptamanile dupà saptamani i Majestatea Sa n-a mai 16-murit nimic. Mie imi era greu sa revin i sa insist ca si cum m-as fi mi-logit pentru mine, oricat ar fi cerut interesele obstesti o alta indrumare aGuvernului. Pe de altà parte intrasem pand in gat in greutatile financia-re, munceam zi i noapte sa le descurc si nu-mi mai ardea de program side reforme radicale. Condus fard nici o noirna de un nebun, poticnit dela primii lui pasi din cauza obstacolelor pe care i le punea criza in cale,criza fatd de care adapteirile si acomoddrile organice nu se realizaserdincd, vrajmasit din ce in ce mai mult de nerabdatorii de putere care-sidau seama ea' asa cum era alcdtuit nu prezenta o suprafata de rezistentaserioasà, Guvernul Iorga a luat un caracter din ce in ce mai pronuntat deprovizorat, !Dana si in constiinta noastra a ministrilor. in aceastä favasitàgradina a tuturor neputintelor era mult zarzavat marunt, bun pentru ghi-veciul national in care apostolul de la Valeni juca rolul eatelului de us-turoi, dar lipsea vapaia florilor aprinse pentru bucuria ochilor cum lip-seau si colturile umbrite pentru linistirea sufletelor si roadele carnoasecare saturd trupul i alina setea.

L-am lasat pe Rege in pace si nu i-am rnai vorbit de refacerea Gu-vernului 0115 in septembrie. in septembrie se umpluse insa masura,carul Statului" se impotmolise de tot 0 rn-am hotarat sa-i vorbesc dinnou. M-am dus la Sinaia i i-am spus curat di nu mai merge. incasarileStatului scadeau mereu si nu mai puteau face fata platilor externe (dato-ria publicä) si obligatiilor interne. Franta nu fusese inca atinsa de criza,trebuia sa incercam un efort serios in directia ei ca sa obtinem un ajutorde trezorerie. Un asemenea ajutor era cu atat mai necesar cu cat toate co-

usile,

www.dacoromanica.ro


menzile militare facutel nu fusesera trecute in buget de Guvernul prece-dent si Ca suspendarea executarii unora din ele (Skoda, Zbroiowka) nujustifica (dupa litera si spiritul contractelor) si suspendarea platilor. Pen-tru a avea insa cat de putini sorti sa reusim in Franta, trebuia sa ne pre-zentam ca un Guvem serios i skipdn pe situarie.

$i aici sa-mi fie permisa o mica digresiune. De cate ori n-am auzit,cu prilejul schimbarilor noastre de Guvem ea' Franta, sau Anglia, sau Pa-tagonia, sau cutare sau cutare tail vrea sau nu vrea in Romania un Gu-vem Maniu, un Guvern Duca, un Guvern Averescu, si asa mai departe,ca si cand tara noastra ar fi fost buricul lumii si toata lumea nu s-ar fi o-cupat decat de daraverile noastre personale. Unul din marile argu-mente" cese adusesera impotriva Guvernului nostru a fost ca Franta nune vrea". In realitate in Franta, in Anglia si in tot Apusul nimeni nu stiacine eram, nici noi, nici Maniu, nici Averescu, nici Strachinescu, nicitoti Valacii"; am calatorit destul, am trait destul in strainatate, am statde vorba cu destula lurne si in Paris si in Londra si in Roma si in Berlin,ca sd fiu fixat asupra judecatii strainilor cu privire la ora noastra: tuturorle era indiferent cine guvema si sub ce steag daca era Monarhie, Republi-ca sau Dictatura singurul, dar absolut singurul lucru ce-i interesa, erasd fie un Guvern de ordine .i de autoritate care sd asigure linigea ,si sd ga-ranteze capitalurile investite in afacerile .yi in imprumuturile noastre.

Asa stand lucrurile, stiam dinainte Ca nu ma puteam prezenta inFranta cu sorti de izbanda pentru incheierea oricarei operatiuni de creditin numele unui Guvem care prin alcatuirea lui, prin nota de fantezie, deanarhie si de provizorat reprezentata prin seful sat, nu inspira increderenimanui. Desi adversarii mei rn-au prezentat prin presa venalä a Parisu-lui ca un filogerman (!) si un francofob (!), eu personal am fost primit incapitala Frantei in ianuarie 1932 cu o caldura si o prietenie care au intre-cut toate asteptarile mele, cu o incredere chiar care a mirat pe unii oa-meni mai simpli, ca pe Cesianu desi aceasta caldura, aceasta prieteniesi aceasta incredere erau foarte naturale fiindca nu se adresau nici ger-rnanofilului nici francofilului, ci omului de autoritate, omului deguvernarnant a carui reputatie de fermitate ajunsese /Jana pe malurileSenei. Cu toate acestea n-am putut face lucru mare in Franta din cauzaprecaritdf ii regiinului in care erant incadrat, §i ale carui cusururi, chiardaca n-ar fi fost cunoscute la Paris, avusese grija Iorga sa le puie in evi-denta prin vizita pe care a facut-o acolo in noiembriedecernbrie 1931.Insuccesul rnisiunii mele la Paris (insucces relativ, dar insucces fata de cenadajduisern) n-a fost pentru mine o surpriza, il prevazusem dinainte sitocrnai pentru a-1 evita am facut acel ultim derners pe langa Rege invederea unei schimbari de firma si de orientare politica.

1 Sumele cele mai mari se datorau la Creusot si Skoda, pe acea vreme Inca in strAnselegaturi financiare cu Guvernul francez.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 243

In afara de argumentele de ordin financiar- extern, care justificau oschimbare am mai supus Regelui i altele de ordin intern. Criza bancarabatea in plin, debitorii mai ales agricultorii erau la limita posibil-itatilor lor de rezistenta, asa inc.& masuri radicale pentru lichidarea pasi-velor ca si pentru salvarea monedei si a institutiilor de credit deveniserainevitabile. Cu Iorga in fruntea Guvernului, cu lorga a carui rea-vointafata de mine nu se mai ascundea, cu liberalii lui Duca atat de numerosisi de nerabdatori in flanc, nu mai eram sigur sa-rni pot trece in Cameralegile necesare. In afara din Camera, miscarea Garzii de Fier castiga pefiecare zi teren mai ales la sate, iar in centrele universitare studentii exa-sperati de toate sicanele i vexatiunile unui ministru al scolilor dementamenintau cu grave tulburari de strada, cu atat mai grave, cu cat princaracterul kr antisemit lesne de prevazut erau menite sa fie exageratetendentios interpretate in presa i opinia publicä straina, care deja neerau ostile din cauza tuturor pacatelor noastre. Functionarii, cu plata le-furilor in restanta (din vina cui, arat mai la vale) se agitau i ei si disci-plina incepuse sa slabeasca si in randurile kr. Am expus Regelui toateaceste sari, le-am legat cu argumentele privitoare la ridicarea prestigiuluiGuvernului in strainatate, si 1-am rugat cu insistenta sa avizeze.

Regele nu rn-a contrazis. Mi-a dat dreptate. Dar din modul cum imida dreptate, mi-am dat seama ea' nu indraznea sa ia pe fata pozitie im-potriva primului ministru, cã se temea de nebun, cä nu voia sa-si tulburelinistea prin initiativa unor schimbari care puneau raspunderea lui in joc.Situatia era insa incordata. Solutia cea mai simplä ar fi fost sa-mi daudemisia et de me tirer des pieds" cum zice francezul, tentatie pe care omai avusesem cu catáva vreme inainte, cand Regele imi pusese un ulti-matum in afacerea Blank (ciocnire pe care o povestesc mai departe).Am rezistat insa in ambele cazuri tentatiei de eliberare fiindca plecareamea ar fi insemnat parasirea Guvernului Ord nici o realizare din progra-mid melt, faliment politic pe care toata munca i toate straduintele meleanterioare nu-1 meritau! Fdcusem intr-un moment de exasperare politicagreseala sa primesc formarea unui Guvern de vicleim toate greselilese platesc, i trebuia acum sa platesc pe a mea cu concesii peste conce-sii, cu renuntari peste renuntari, i cu compromisuri. Am intrat prin urma-re NA de atitudinea sovaitoare a Regelui pe calea compromisurilor,

dupa ce i-am propus un Minister prezidat de mine si fara nici un ior-ghist, i-am propus i un al doilea cu Iorga la presedintia Consiliului, darfa-re:" portofoliu, cu cateva elemente noi care mi-ar fi intarit pozitia inGuvern'. Regele rn-a intrebat, foarte interesat, daca fara Iorga i Ideaiorghisti a putea conta pe o rnajoritate in Camera. I-am raspuns ca

I Listele celor douä Ministere sunt reproduse la Anexa XIII cuprinsit in volumul cuAnexe la Partea a care se vor npäri separat [respectiv, volumul al XI-lea alprezentei editii nota St. Neagoe].

§i

§i

1i

Villa

www.dacoromanica.ro

/44 CONSTANTIN ARGETOIANU

desigur, cu o singurä conditie: s5 am decretul de dizolvare in buzunar.Cu acest decret-sperietoare i cu cele 71 de voturi ale lui Duca, majori-tatea mea era asiguratä. Regele a adaugat: Si la rigoare ai putea sá faci

noi alegeri". Nu va fi nevoie, Sire." A fost poate o greseal5 dinpartea mea; am vrut sA flu prea abil, am dat Regelui douà solutii i prinaceasta posibilitatea sa-mi spuie, ceea ce mi-a i spus: Lasá-ma sd mamai g5ndesc". S-a mai g5ndit 0115 la sfiirsitul guvenfarii noastre iareu, dezgustat si incoltit din toate *tile n-am mai insistat, n-am mai re-venit asupra propunerilor mele de schimbare, si rn-am multumit, intr-unregim condamnat de mine insumi sä inf5ptuiesc cel putin un punct dinprogramul meu, dar ce e drept un punct cov5rsitor conversiunea.

La at5t, la aceste douä demersuri, dictate de cortstiinta datorieimele fat5 de tali, s-au mArginit intrigile mele" fat5 de lorga. In realita-te fat5 de Iorga, din prima parià in ultima zi a guvern5rii noastre am fostcel mai leal colaborator. Nici o vorba, nici o faptà a mea, in aceste 13 lunide torturà politica nu poate sa fie socotità ca o actiune subversiva siindirect5 impotriva sefului Guvernului. Departe de a-i submina autorita-tea, atAt eu cat si prietenii mei, am f5cut tot ce ne-a stat in putinta pentrua atenua si a explica toate gesturile i toate actele de curat dement careau marcat cariera lui prezidentiala. Pot sä afirm cu maim pe constiintä ca.Guvernul Iorga a putut dura 13 luni numai multumità faptului ca." 1-amsprijinit, spre mirarea tuturor, cu umerii mei. Nu pot s'a spun ca onoratuldomn Profesor, si mai ales prietenii s5i s-au purtat fat5 de mine cu ace-easi lealitate. Ca p5duchii, s-au infipt tot timpul in carnea mea, i ca

Prin actiunea lor au contribuit la scurtarea suferintelor mele,din acest punct de vedere le-am r5mas recunoscAtor.

Nu voi face in aceste amintiri istoricul amanuntit al calvarului meude 13 luni in echipa Guvernului Iorga. Las marelui istoric grija sa poves-teased' cum a guvernat". Cei care au trait vremurile grele dintre aprilie1931 si iunie 1932 mi-au adus in repetate rdnduri mArturia si in frun-tea lor Majestatea Sa Regele Carol c5, dacá Guvernul Iorga, cu toateviciile lui congenitale, cu toatà nebunia sefului sat, n-a fost printre celemai rele de dupâ razboi, meritul revine muncii mele incordate. Atdt,cele cdteva reforme rämase de pe urma mea, imi ajunge. M5 voi márgi-ni in paginile care urmeazd s5 consemnez numai evenimentele i faptelecare au nevoie de lamurirea mea, pentru a ft v5zute sub adevárata lor lu-miná i sá dest5inuiesc in treacat unele laturi necunoscute ale celor in-tdmplate.

I La Anexa XII cuprinsa in volumul cu Anexe Ia Partea a VHI-a care se va tipari se-parat [respectiv, volumul al XI-lea al prezentei edi[ii nota St. Neagoe] cititorii vorgasi darea de seamd a uneia din nenumaratele intruniri in care apostolii Marelui Carturarma srasaiau cum puteau mai bine.

si

pro0iP. §i

pi

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 245

Am spus deja mai sus ca' cele 13 luni ale Guvernului Iorga au fostpentru mine un adevàrat calvar politic. In acest lung r5stimp am fost in-tr-adevar supus la grele incercari de catre Imprejurdri, de calre presedin-tele meu de Consiliu si de cAtre Rege, incercdri pe care ma voi strádui sale schitez in capitolele care urmeazd.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIV-LEA

La Ministerul de Finante, Bugetul deficitar Rectifi-carea lui Problema lefurilor popii si pensionariiPregátirea Bugetului pe 1932 Incercarea de armoni-zare a salariilor zgamicitA de cei mari si de Curtea deCasatie Incercarea de impunere a functionarilor par-ticulari si de trecere pal-tiara a salariilor invkAtorilorsi institutorilor asupra comunelor Buget ordinar sibuget extraordinar Casa de amortizare Monopolulalcoolului Aristide Blank si Reschnitzer Pläti instrAinitate. 0

Dunmezeu rn-a osandit in aprilie 1931 s6 fac a doua intrare tragic6in Ministerul de Finante. Desi in 1931 situatia nu era atat de haotia cain 1920, greutatile pe care trebuia sA le inving se infatisau aproape ca deneinläturat. De data asta m-am gasit inaintea unui buget absurd dar regu-lamentar votat, in fata unei noi legi a contabilitátii Statului aplicatä asacum se aplic6 legile in Romania, si pentru lichidarea socotelilor cu unregim de stabilitate monetarl incA in picioare, dar amenintat din toatepárcile. Desi Guvernul Mironescu redusese considerabil bugetul prece-dent' un buget si mai absurd incasdrile Statului pe primele treiluni, ianuarie, februarie si martie, dedeserà astfel de deficite fata de eva-luki incdt rezultatul fmal al anului financiar ameninta sA fie un adeváratdezastru. 0 rectificare a bugetului, si o comprimare masivá a cheltuie-lilor se impunea ca o m'asurá de prima necesitate. Camera urmand sg seintruneasel la 15 iunie, am hof5r5t s'A las in vigoare bugetul in curs 135'116la 30 iunie, restrangand pe cat se putea pe cale administrativ5 angajamen-tele si lichidärile Departamentelor si s5 prezint Parlamentului un bugetrectificat pentru al doilea semestru al exercitiului, buget ce trebuia sa in-tre in aplicare pe ziva de 1 iulie. Criza nu deschisese ochii oamenilor,toatä lumea credea Inca ea' greutatile care se iviser5, ca." vertiginoasele sed-deri ale preturilor, c5 inghetarea creditelor si dificultátile de trezorerieale 135ncilor erau de ordin vremelnic si ea' ce fusese mai greu trecuse.Mi-a trebuit o vointä de fier ca &á obtin de la colegii mei reducerile pecare le ceream, si inca n-am putut sà le obtin in masura in care as fi vrut.Cu discutii nesfarsite am izbutit in fine sá obtin o reducere de circa 4 mi-

1 Anul fmanciar sau bugetar se deschidea in acea epocti la 1 ianuarie 0 se inchidea la31 decembrie.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 247

liarde la totalul creditelor, un pas serios pentru pregatirea bugetului pe1932 dar o economie de numai 2 miliarde pentru cele sase luni ale exer-citiului, in semestrul al doilea, la care se mai adaugau cateva sute demilioane contabilistice castigate prin comprimarile de ordin administra-tiv efectuate in cursul lunilor mai si iunie.

Din nenorocire, prin balantal, bugetul rectificat nu s-a putut infa-tisa cu reducerea realmente savarsita in cheltuielile Statului, fiindc5 atrebuit pentru buna regula a socotelilor s introduc in conturi o su-ing insemnatic reprezentand famásitele de plata' exigibile din bugetul pe1930 pe care predecesorul meu le omisese pur si simplu in bugetul pe1931. Bugetul pe 1931, asa cum mi-1 lasase Guvernul Mironescu, ar pu-tea ramane o pild5 pentru generatiile viitoare, de Lisurinta cu care s-a ma-nuit pana la ministeriatul meu avutul Statului. Un buget in care nu nu-mai ca nu se tinuse nici o seama, in ceea ce privea incasarile, de crizaeconomic5 care paraliza toate intreprinderile particulare, dar in care nuse prev5zuse nici o suma pentru plata ordonantelor exigibile, ramase ne-achitate din 1930, si lucruri si mai de necrezut, nici un credit pentm aco-perirea unor cheltuieli ineluctabile ca intretinerea detinutilor in inchi-sori, hrana bolnavilor in spitale, plata echipamentului militar receptionat(vreo 360 de milioane!), achitarea podurilor metalice fumizate Casei dru-murilor i neinsemnata sumfi de peste 800 milioane reprezentand cupo-nul imprumutului care imbogatise pe Mihai Popovici et consorti! Corn-presiunile bugetare masive nu se pot face dintr-o zi pe alta. Multumitaimprumuturilor i demagogiei ca s5 nu mai vorbesc de interesele degasca si de partid de la stabilizare i pana in 1931, trecusem printr-operioada de optimism financiar care umflase cheltuielile Statului din anin an pang la o suma ce dep5sise toate la un loc 57 de miliarde! Nuputeam sari à pieds joints" dintr-o faza de inflatie bugetara intr-o fazade restrangere tota15. Trebuiau etape. Marea mea ghina, ca ministru de fi-nante, a fost cà Providenta m-a desemnat s fiu cel dintiii care sci facfatei i crizei i nebuniei. Dupa mine lucmrile au mers usor. Dar as fivrut ca succesorii mei sa fie in pielea mea! Mi-au trebuit insusiri cu ade-varat despotice ca sa reduc cheltuielile bugetare cu 4 miliarde de lei, laprimul meu contact cu Vistieria

Desi straduinta mea de capetenie, in rectificarea bugetului, fuseseth reduc cheltuielile, a trebuit rniiresc contabilistic totalul br, ca sciintroduc in socotehle legale ale Statului toate sumele ornise de predece-sorul ineu, dar ctirora Tezaurul trebuia s facrifatii.

1 Datele relative la rectificarea bugetului din iulie 1931 se pot Sasi la Anexa XIVcuprinsa in volumul cu Anexe la Partea a VIII-a care se va tipäri separat [respectiv,volumul al XI-lea al prezentei edilii nota St. Neagoe].

2 Lei: 3 114 679 099.

sd

www.dacoromanica.ro


Reaua-credinta a partidelor si a oamenilor politici a fost insa atatde mare, incat, in loc sa trirnita in judecata pe cei care falsificaserd bilan-turile publice, rn-au acuzat pe mine, c5 in loc s5 reduc cheltuielile, le-ammarit!

Tipica a fost atitudinea politicienilor fata de atat de exploatata ches-tiune a neplatii salariilor publice. Ani de zile dupg ce am parasit Minis-terul de Finante in 1932, mi-au urlat urechile de invinuirea cá lasasemfunctionarii i pensionarii sa moara de foame. Imi aduc intre altele amin-te scandalul pe care anticonversionistii, condusi de agentii lui GrigorasFilipescu randas in slujba bancherilor, au venit si mi-1 faca intr-o mareintrunire publica pe care am tinut-o in 1933 la Braila. Se adunasera ingradina din dosul Prim5riei cateva mii de sateni i 1)5'15 i piata din fatamisuna de oameni toti partizanii nostri ceea ce n-a impiedicat vreo30-40 de haimanale platite sa ma huiduiasca, s5 ma acuze ca n-am platitlefurile i pensiile si sa incerce sá tulbure intrunirea. S-a incins o bataieca in povesti, au zburat scaunele dar in cateva minute si haimanalele afa-fa din gradin5. Cam acelasi lucru mi s-a intamplat in acelasi an si la

unde scandalul n-a putut fi dezlantuit in sala dar s-a tradus printr-oserie de batai in jurul salii, batai provocate de scarba batrana ce in loc denume de peste (a trait o viat5 intreaga din codoslac) poarta pe acela deScarlat Otascu i constituie el singur intreg partidul lui Grigoras in Pra-hova. Daca cu banii bancherilor, Sifilipescu-Sifilipeste mergea parta laorganizare de bande, ceilalti politicieni i celelalte partide, fara s5 ajun-g5 la argumentele ciomagului in neputinta kr de a ma ataca pe tardmulcinstei sau al ideilor, nu se sfiau sa imprastie cat puteau impotriva mea,legenda neplatii functionarilor i pensionarilor. Zic legenda, fiindca desisub ministeriatul meu restantele de plati au fost mari, n-am fost eu acelacare a creat aceastd deplorabild stare de lucruri. Am gasit la venireamea in fruntea Ministerului de Finante lefuri i pensii neachitate in valoa-re de peste 700 de milioane. Am tras cu piciorul ghiuleaua acestui defi-cit, care s-a mentinut cu usoare fluctuatii in sus si in jos, tot timpul catam avut sa ingrijesc de finantele Statului. Mi-a fost cu neputinta s5 punla zi socotelile in aceastä rubrica a drepturilor personale fiindcd lucrulnu era posibil, i daca ar fi sä mai trec o data pe unde am trecut, as maiface Inca o data tot ce am ncut.

Cei care vor cerceta aceasta atat de complicata epoca a precipitariicrizei economice mondiale (latentä de atata vreme) ar comite mari gre-seli in judecata faspunsurilor daca ar privi evenimentele petrecute in a-nii 1930 si 1931 numai in lumina cunostintelor castigate ulterior.In 1931, desicriza bdntuia in toiul ei i mana spre cäile disperkii toateinitiativele particulare, aparatul de Stat era Inca intact. Moneda noastraera Inca stabila si perfect convertibil5, creditul Orli in stare destul debuna suficienta in tot cazul pentru a fi ingaduit un imprumut la Paris

Plo-iesti,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 249

atat de insemnat ca imprumutul zis de Dezvoltare" (de dezvoltare in totcazul a averii lui Mihai Popovici). Operatiile Ministerului de Finante siale Bdncii Nationale nu iesiserd Inca din normalitatea celor mai ortodo-xe indrumdri. Viramente in conturi blocate (la Banca Nationalà), schim-bari de destinatie in sumele depuse pe transe din ultimul imprumut, re-ducerea cuponului imprumuturilor externe, beneficii ilicite din batereasau emiterea monedei divizionare, deschidere de conturi speciale si ne-legale si neacoperite la Institutul de Emisiune erau operatiuni ce nuse concepeau 'Inca in starea noastra de spirit a tuturor, nu numai in pri-mávara anului 1931, dar chiar si in decursul acelui an. Abia in 1932 a in-ceput sa apara ca inexorabila necesitatea de a recurge la expediente. Ni-meni nu s-ar fi gasit in 1931 sa semneze o conventie ca aceea pe care asemnat-o in toamna anului 1932 G. Mironescu (ca ministru de finante inGuvernul Vaida) ca sa-si procure printr-un gir fals elvetian dreptul sa im-prime la Bucuresti cele 1 600 milipane de lei ce-i trebuiau. In acea zi unom cinstit a comis o escrocherie. In 1931, chiar un escroc daca ar fi fostla Ministerul de Finante, s-ar fi v5zut silit sa-si regleze activitatea in li-mitele operatiunilor normale.

Asa stand lucrurile, drumul care mi se arata mie, era lamurit. Inca-sarile si resursele normale ale Vistieriei infatisandu-se mult sub preve-derile bugetare trebuia sd aleg intre doua rele: sau sa fac fata la toateobligatiile contractate de Statul roman peste granita' §i sa las platile in-terne in suferitita, sau sd fac fata la aceste plati interne si sa nesocotescangajamentele pe care se intemeia creditul Statului. SA nu se piarda dinvedere &à pe baza conventiildr de stabilizare toate incasdrile impolite-lor se Ficeau sub controlul Bdncii Nationale care preleva asupra aces-tor incasdri cote lunare pentru Serviciul Datoriei Externe si nu retniteaTezaurului decdt excedentul. DI. Roger Auboin, cu Rist in culise si cati-va experti la Ministerul de Finante (adusi de Guvernele precedente) ye-gheau zi §i noapte asupra sacului cu graunte in care n-as fi putut sa-mibag maim, daca a§ fi vrut, fara sa provoc scandal §i represalii pe piataParisului si in culisele politice de pe malurile Senei fard sa mai vor-bim de Londra, si de New York. Dacd as fi vrut: dar n-am vrut nici o se-cunda. Nu se dezlegaserd Inca toate legaturile intre noi si creditul euro-pean si in acel moment singurul rationament valabil era urmatorul: cuajutorul creditului Statului si cu resurse de peste granita, se va ajungepoate la plata lefurilor, pensiilor si angajamentelor interne cu ajuto-rul pensionarilor si functionarilor nu se va ajunge insa niciodata la platacuponului.

Lamuririle acestea erau necesare pentru a explica de ce n-am pututpune in cele 13 luni cat am stat in capul Ministerului de Finante, pensi-

' In afard de plätile relative la anumite comenzi militare, sistate.

www.dacoromanica.ro


ile i lefurile in acord cu statele. Stiam foarte bine cA voi nemultumi olume, ca voi da argumente i arme impotriva mea tuturor adversarilormei politici am trecut peste orice consideratie §i mi-am facut datoria:ciind am pdrdsit Ministend de Finanfe, la 1 iunie 1932, am Idsat depuseía Banca Nationald nu nwnai sumele necesare pentru plata cuponului!And i inclusiv noiembrie 1932, dar i transferul lor la Paris si Londraasigurat!

Cum era de a.5teptat lichelele politicianiste s-au aruncat asupra mea.Partidele nu puteau sA-mi ierte spaima pe care o trasesera fatA de perspec-tiva realizarii planurilor mele politice, planuri cunoscute, planuri care du-ceau la desfiintarea lor, planuri care se prAbu§iserà numai din cauza slä-biciunii §i fatarniciei Regelui. Lovind in mine, aveau i placuta iluzie cAloveau in Rege: nu ma acoperise oare Suveranul atata vreme cu autori-tatea lui? Si cum in luptele politice rezultatul final se urmArete intot-deauna pe terenul electoral, agentii cluburilor s-au dedat la de§Antata lorpropaganda impotriva mea mai ales printre invAtAtori §i printre preoti,ace§tia venind in contact mai des i mai direct cu masele rurale cleatfunctionarii de celelalte categorii. Cei care au lucrat cu mai multä indar-jire impotriva mea au fost national-tArAni§tii, care au mai urmArit astfelsA se lapede i de faspunderea lor in neplata salariilor O. a pensiilor'.

Popii i pensionarii au fost cei care s-au ridicat cu mai mult necazimpotriva mea. In realitate nu meritam decat antipatia popilor. Pentrupensionari am facut tot ce am putut, rn-am pus luntre-punte ca sa le im-bunAtAtesc tragica lor soartá. Nenorocul lor a fost, pe langá sárAcia Sta-tului i neregulata alimentare a Casei Pensiilor. Mai nici o Regie sauCasA AutonotnA nu prevazuse in bugetul ei pe 1931 sumele ce reprezen-tau retinerile de 10% asupra lefurilor, cotA ce fiecare din ele trebuia sA overse Casei Pensiilor. Una din aceste Regii, Calle Ferate, cu numerosul eipersonal datora o cotA foarte mare pe care refuza sA o plateascA sub pre-textul de altminteri rational cä Statul ii datora i mai mult pentrutransporturi militare §i civile efectuate i neplAtite. Pentru clasa invAta-torilor, ca i pentru functionarii civili ai Statului, ca §i pentru toti mili-tarii, am muncit zi §i noapte sA le pot remunera intr-o mAsurA cat maimare realele lor servicii. Dar cine ia in seamii straduintele i suferinteleunui ministru de finante! Am citit pe vremuri o carte plinA de duh Lemartyre de l'obèse" in care se descriau cu mult haz suferintele omuluicare nu-i mai incape in piele. Ca un pendant" la acest volum s-ar pu-tea scrie in zilele noastre Le martyre du ministre des finances" sau su-ferintele omului care nu mai are cu ce umple pielea.

1 Am reprodus in Anexa XV cuprinsa in volumul cu Anexe Ia Partea a VIII-a care seva tipari separat [respectiv, volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe]cfiteva extrase din ziare care dovedesc ea' neplata salariilor incepuse cu mult inainte deconstituirea Guvernului Iorga.

sa-si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930-1931 251

Am luptat pentru binele tuturor, dar nu pentru al popilor. Nu potsa sufar putorile noastre de popi. Cand intalnesc cate unul pe strada, prinorase sau afara pe drumuri, ma abat din calea lui si nu ma pot impiedicasa indrept spre dansul, cu doua degete, semnul salvator de conjuratie asoartei" pe care 1-am Inv:Mat in Italia impotriva jetatorilor. Acesti pur-tatori de barba si de paduchi sunt rusinea neamului romanesc. Slabiciu-nea moralei ortodoxe fata de celelalte discipline crestine e datorata ina-inte de toate clerului cu totul lipsit de vocatie sacerdotalk de cultura deorice fel si in marea majoritate a cazurilor de moralitate. Prin inthngi-bilitatea dogmelor ei seculare, prin hieratismul si traditionalismul unuinit in care nu s-a schimbat nimic de la Conciliul din Nicea, Biserica or-todokä ar fi putut fi, din toate bisericile crestine, cea mai adaptata la cre-area unui misticism in care sa se adape setea sufleteasca de mai bine acelor multi si simpli. Din nenorocire, aceasta splendida religie in care cain nici una alta, se transmite din generatie in generatie printr-o adevarataminune a lui Dumnezeu taina cuprinzatoare definita in cele patru cuvin-te simbolice: crede si nu cerceta" din nenorocire aceasta milostivasi curata religie ortodoxa care ne leagana copilaria si ne-ar putea manga-ia batranetile, e spurcata, in toate tinuturile peste care s-a intins, de tag-ma pacatoasa a preotimii ei, de toate felurile si de toate gradele. Pacatulinitial al Bisericii ortodoxe, pacat pe care-1 ispaseste si azi, a fost indiso-lubila ei legatura cu regimul politic in vechiul Bizant. Devenit instru-ment de dominatie, ortodoxia a inceput prin a depasi cadrul preocupa-rilor ei naturale de ordin sufletesc si a sfarsit printr-o, adaptare necon-ditionata la nevoile si la cerintele straine de Biserica. Incetul cu incetulpreotii au parásit cal-Ai-He vocatiei sacerdotale si s-au transformat in sim-pli cinovnici hrapareti, muscati de ambitia celor vremelnice si lumesti sitot mai instrainati de contactul cu cele eterne. Acest sistem bizantin alreligiei nedespärtitä de conceptia de Stat, daca nu identificata cu dansa,a fost succesiv adoptata in toate Wile castigate ortodoxiei. Consecinta afost pretutindeni un cler incult, venal si supus stapanirii laice. Si iatacum am ajuns si noi sd avem o religie si sa nu avem preotime. Mi se vaobiecta ea' in ultimii cincizeci de ani s-a lucrat mult in directia unei im-bunatatiri a clerului nostru, mai ales a clerului de mir. Recunosc ca s-alucrat, dar fiindca s-a lucrat birocratic si nu sub inspiratia Domnului, s-alucrat gresit si rezultatele sunt nule din punctul de vedere al unei schim-bari sufletesti in tagma slujitorilor altarului. Preotii nostri de azi se im-braca mai curat ca cei de ieri; printre dansii sunt mai putini paduchiosi,mai putini betivi, mai putini hoti de cai. Au invatat sa scrie si sa citeas-ca, dar si sa socoteasca. Au trecut unii din ei prin scoli superioare deteologie si au obtinut diplome de lice* si de doctorat. Din toata aceas-ta ridicare a clerului nostru n-a rezultat insa decat un singur lucru: pre-tenth mai mari fata de bugetul Statului. Nivelul strfletesc, vocafia sacer-

www.dacoromanica.ro


dotald, credinta n-au fost schimbate intru nimic, sau poate ca au cazutmai jos. De douazeci si mai bine de anil am cunoscut pe toti mitropolitii

pe toti episcopii care s-au perindat pe Scaunele dintr-o parte si din al-ta a Carpatilor: n-am cunoscut trei, printre ei, care sa creada in Dum-nezeu. Ce sä mai vbrbesc de restul turmei? Cunoaste cineva un poi* unprotopop, un diacon sau un arhiereu care sa se gandeasca la altceva de-cat la un loc mai bun, la strangere de parale, I cladire de casa si la pro-copsirea copiilor? Cunoaste cineva un preot preocupat de mizeriile su-fletesti sau reale ale enoriasilor sal? Exista in toata tara un sat in care po-pa uciga-1 toaca, sau manca-l-ar focul" sa aiba alte legaturi cu oamenii de-cat superstitiile care silesc pe credinciosi sa recurga la oficiullui pentru parastase, pentru pomeni, pentru acatiste i cate obiceiuri careinjosesc credinta? Imi aduc aminte de un preot de la Breasta, betiv imp&ratesc, impotriva caruia reclamasem la Episcopie i cerusem sa-1 schim-be; cum a aflat popa Mihai de demersul meu, a facut o cinste" la carciu-ma si a venit tot satul la mine sa-mi ceara sa le las popa in pace spunan-du-mi ca nu-i fudul i sta la un pahar de vin cu ei"! Iata legaturile sufle-testi dintre preotime i popor! Acum se zice ca lucrurile s-au mai indrep-tat fiindca popii betivi s-au imputinat si au fost inlocuiti prin preotii cugeantd la subtioard, care exploateaza prostimea sub firma cooperatista,sau alearga din autoritate in autoritate, /Dana in Ministerele din Bucurestisä exopereze" tranzactii sau sa obtie un ghelir!

Aceasta tag/n.6 de paraziti pacatosi n-a contribuit si nu contribuiecu nimic la ridicarea morala a unei populatii care nu mai urmareste, in de-caderea ei, dec.& castigul, sub orice formd ar fi, chiar cu, si mai ales cucalcarea tuturor prescriptiilor moralei. N-am cunoscut nici un preot ro-man, si multi mi-au trecut prin maini, care sd-si aducd mdcar aminte càare altceva de facut pe acest pamant decal sa alerge dupg parale i sd a-sigure luxul preotesei i diplomele baletilor lui. Fata de congresele eu-charistice ale catolicilor, zile de inaltare ale credinciosilor lor, avemnoi congresele anuale ale preotimii in care se discutd cu foc problema sa-larizarii, gradatiilor, pensionarii 0 a tuturor angaralelor tagmei. Mi-a cra-pat obrazul de rusine cand am citit darea de seama a primului Congres...

Marturisesc cà fatä de aceste vietati fara scrupule, câ fata de acestitrantori care traiesc si se lafaiesc din munca altora, n-am avut ca minis-tru de finante nici o mila. Daca a fi avut intr-adevar in Stat puterea pecare altii au crezut &à am avut-o, a. fi taiat dintr-o trásatura de condei totbugetul Cultelor. Clerul nostru nu poate fi reformat deceit prin separa-tia dintre Bisericd si Stat. Numai cand popa va inceta sa fie un cinovnicintretinut de Stapan, numai cand popa va trebui sa se infatiseze ca prie-tenul, sfatuitorul si consolatorul enoriasului sau ca sa-si merite" o bu-

Scris in 1936.

si

si

§i

aaa-ziaii

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 253

cata de paine, numai atunci popa va deveni un preor i va indeplini ofunctie social5 utilà. Cine a urmarit extraordinara selectie savarsita inFran-ta, in preotime, dupa separatia Bisericii de Stat ii da seama ce re-zultate ar nutea da i la noi o reforma in acelasi sens. Ca sa devie un ade-várat apostol, s-ar cere poate ca preotul sa fie si necas5torit. Dar aici maopresc ca s5 nu intru in controverse firà nici un folos, pentru momentcel putin.

Am s5rit din buget in paduchi i rn-am cam intins asupra popilor;cititorii imi vor ing5dui aceste cateva lamuriri i marturisiri de constiin-ta ca raspuns la nenumaratele atacuri pe care a trebuit sd le indur dupd1932. Pentru toate minciunile, pentru toate porcariile pe care popii le-audebitat in contul meu, i-am iertat cu mult inainte de a scrie aceste randuri.Singura mea razbunare va fi de ordin postum: ma bucur dinainte de ca-pul pe care-1 vor face, citind randurile precedente, popii care vor canta penas la inmormantarea mea, inchipuindu-si ca-mi recomanda sufletul bu-nului Dumnezeu. Cu bunul Dumnezeu ma pun eu singur.s:le acord,n-am nevoie de interventia liftelor cu potcap. Totusi, prin deferenta pen-tru credinta urmasilor mei, nu voi interzice prezenta lor langa sicriulmeu caci dac5 nu-mi vor putea face nici un bine pe lumea cealalta,nu-mi vor mai putea face nici o porcarie pe lumea aceasta.

Rectificarea bugetului pe 1931, fara s5 fi fost o operatiune pripitäs-a resimtit totusi pe timpul foarte scurt pe care 1-am avut la indemanäca sa duc operatia la bun sfarsit. Mi-am dat numaidecat seama ca, desipornisem sa reduc simtitor cheltuielile, cu toate economiile pe care leputusem realiza, nu voi izbuti sa micsorez volumul total al bilantului pu-blic rail o asezare organica nouà a activului si a pasivului Statului. 0asemenea reforma a regimului nostru bugetar nu putea fi ing indeplini-ta in cele 60 de zile pe care le aveam inaintea mea pana la deschidereaParlamentului. Cu atat mai mult cu cat nu aveam numai Ministerul deFinante i regularizarea bugetului in spinare. Mai aveam i Ministerulde Interne cu toate plictiselile inerente de data asta prin lipsa unei orga-nizari de partid asupra careia sä ma pot descarca de grija alcatuirii uneimajoritati. Si in complecta carenta a primului ministru mai aveam desatisfacut fie si in culise sarcina destul de grea de indrumator, deregulator si de coordonator in actiunea fiecarui Departament: nu era ziin care doi-trei ministri sä nu vie sa-mi cearà un sfat, o directivi sau oraspundere de luat. Cand ma gandesc la acele vremuri aproape nu potpricepe cum am putut face fata la toate caci, orice s-ar zice, am facut

N-au lipsit insa oameni care sd-mi arunce piatra i sa afirme ca a fiputut infaptui mai mult. Dumnezeu sa-i ierte!

Asa cum am putut sa o realizez, rectificarea bugetului a fost pentrumine o scoala in care rn-am familiarizat cu fiecare capitol al bilantuluipublic, o scoal5 care mi-a permis sh rascolesc toate socotelile Statului,

fata.

si

www.dacoromanica.ro


veniturile i cheltuielile lui, i sa pot pregati in liniste, in al doilea se-mestru al anului, bugetul pe 1932. Acest buget pe anul 1932 a insemnatopera cea mai importantd si cea mai bogatd in consecinte practice, peterenul financiar, de la stabilLarea monetard incoace! Dupg ce se vorstinge toate patimile care tulburfi judecata oamenilor, mi se va face drep-tate si in loc sa fiu injurat cum am fost pentru infaptuirile mele financia-re, voi fi laudat de toti cei ce,vor compara nr5 partinire ce am facut eucu ce s-a facut inaintea mea i dupà mine.

Prabusirea preturilor unitare pe tot campul productiei, reducerea a-proape totala a creditelor din cauza dificultatilor in care intrasera toatebancile, sarcinile coplesitoare care transformasera pe mai toti produca-torii i comerciantii in debitori insolvabili au facut sa aparà in cursulverii si al toamnei anului 1931 posibilitatile de incasare ale Statului subculori tot mai negre. Paralizia tranzactiilor individuale nu putea aveadrept consecinta decat deficitul permanent in casele publice. In bugetulpe care urma sa-1 pregatesc trebuia sa pornesc de la aceste realitati, sacomprim peste limita posibilului cheltuielile, ca sa reduc cat mai mult ine-vitabilul deficit cu care in acea epoch' trebuia fatal sa se lichideze oricebilant. Pe de alta parte, nu ne mai era permis sá ignoram mai departetoate ob1igaii1e Statului i sa ne ascundem ca strutul capul in nisip ca sanu mai auzim vaicarelile creditorilor nostri.

Comprimarea masivä a cheltuielilor i inscrierea tuturor posurilorpasive ale Statului in buget au fost cele doug postulate pe care trebuia sàle satisfac, cele doua preocupari antagoniste din impacarea carora pro-blema in genul quadraturii cercului urma sa iasa un bilant mult sca-zut in totalul cifrelor fata de bilanttil precedent In loc sa incerc sa des-curc cu siguranta frá sä izbutesc greutatile de care ma izbeam,mentinandu-ma pe linia si in traditia predecesorilor mei, am avut cura-jul sa infaptuiesc o adevarata revolutie contabilistica taind bugetul indoua, in buget ordinar i buget extraordinar. Prevazusem deja necesita-tea acestei impartiri in memoriuprogram pe care-1 inmanasem Regeluila 2 august 19301, dar zic ca am avut curajul" sa o aplic fiindca dupa toa-te cele intamplate inainte i dupa constituirea Guvernului nostm arunca-sem la cos, odata cu iluziile mele, i planul de refacere la aplicarea caru-ia renuntasem cu totul. Soarta mi-a ingaduit totusi sa aplic astfel tin capi-tol din programul pe care, in naivitatea increderii mele in Rege, ii crezu-sem la un moment dat pe punctul sa fie nu numai adoptat, dar i impus.

Am putut sa contabilizez prin aceasta impartire pentru 1932, toatetoate veniturile obisnuite in bugetul ordinar i sa inscriu in

bugetul extraordinar toate obligatiile de plata exigibile ale Statului im-preung cu veniturile extraordinare, adica cu cele care nu proveneau nici

Reprodus la pag. 4 0 urm. din aceste Amintiri.

cheltilielile si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 255

din impozitele directe, nici din cele indirecte. In aceasta conceptie bugetul ordinar, adevaratul buget, trebuia echilibrat §i voi reveni numaide-cat asupra acestei echilibrari ceea ce nu excludea insa eventualitateaunei lichidari finale deficitare (in cazul necorespunderii incasarilor cuevaluarile), pe cand bugetul extraordinar n-avea nevoie sa fie echilibrat,§i de fapt n-a fost, dar nu putea fi lichidat prin deficit deoarece nici o cre-ditare la eheltuieli nu putea fi facuta in coloanele lui decat dupa in-casarea unei sume corespunzatoare la venituri. Bugetul extraordinar aveaastfel mai mult caracterul unui cont de ordine, unui inventar, in care seoglindea tot pasivul Statului.

Nu pot intra in aceste amintiri in amanuntul mecanismului de lichi-dare al bugetului extraordinar, ma marginesc sä spun ca acest mecanismera destul de ingenios, ca creditele prevazute erau impartite in trei con-turi A, B i C intre care se imparteau veniturile dupa anumite norme. Ca-racteristica bugetului extraordinar era ca pasivul trebuia sà scada din anin an in masura platilor efectuate, iar activul sa creasca in masura nor-malizarii situatiei i posibilitatii de a-i afecta venituri noi ca imprumu-turi, excedente de la bugetul ordinar §i altele. Acest prim buget extraor-dinar s-a intocmit cu lei 11 169 439 521 la pasiv (sub forma de creditevirtuale) i cu lei 3 089 380 000 la activ, reprezentand diverse veniturinecontabilizate in bugetul ordinar. Bugetul extraordinar urma sa fie li-chidat prin interventia unei Case de Amortithri pe care am creat-o prin-tr-o lege speciala i instalat-o intr-un local propriu in strada Frumoasà.Casa de Amortizari era menità sa lichideze, incetul cu incetul, prin re-duceri pe baza de buna invoire, tot pasivul Statului.

S-ar putea crede cà suma de peste 11 miliarde trecuta astfel in bu-getul extraordinar a fost preluata din prevederile bugetului pe 1931; da-cà ar sta astfel aceasta preluare ar explica singura scaderea bu-getului ordinar, iar cheltuielile curente pentru intretinerea aparatului deStat ar aparea in volumul lor nemodificate in bugetul din 1932 fata decel din 1931. In realitate lucrurile stau cu totul altfel: in bugetul extraor-dinar pe 1932 nu s-a introdus nici unul din creditele inscrise in bugetulpe 1931, ci numai credite noi reprezentand creante necontabilizate i ra-ma§ite din exercitiile inchise.

De unde consecino ca, in afara de u§urarea cu anumite rama§iteexigibile care ar fi trebuit sa fie trecute in noul buget, bugetul extraordi-nar n-a contribuit cu nimic la efortul de comprimare pe care a trebuit sa-1fac ca sa reduc masiv cheltuielile ordinare. Masura comprimarii la carea trebuit sa supun cheltuielile mi-a fost data printr-o severa revizuire aevaluarii veniturilor trecuta in bugetul pe 1931. Aceasta revizuire mi-aimpus sa reduc cu 9 461 662 594 lei evaluarile existente'. Pe baza aces-

Chiar evaluArile mele atât de reduse s-au dovedit a fi Inca prea optimiste!

lucrurile

www.dacoromanica.ro


tor evaluari a trebuit s5 reduc cheltuielile de la 34 891 068 632 lei (in1931) la suma de 25 429 406 038 lei. Aceast5 reducere de 9 1/2 miliardelei e farä precedent in analele noastre politice, si pot zice chiar in ana-lele lumii intregi, caci reprezint5 aproape o treime din buget! Un Guvemde partid n-ar fi putut niciodatä ajunge la o asemenea taiere in came vie.Putem judeca dupà eforturile facute, cu un an mai inainte, de PartidulNational-Taranesc si de Guvernul Mironescu mentinut tottisi numaipentru indeplinirea acestei sarcini ca sà reduc5 abia cu 2 miliarde unbuget de 37 miliarde si mai bine.

Másurile prin care am ajuns la o reducere atat de insemnata a chel-tuielilor au fost de cloud ordine: unele, de ordin general, aplicate asuprapersonalului altele de ordin special impuse fiecarui Departament inparte, asupra materialului. Cu colegii mei civili de la diferitele Departa-mente a trebuit sá ma tocmesc ca tiganii. Spre marea mea mirare am ga-sit mai multa pricepere sau poate un buget mai umflat si mai usor dedesumflat la colegul meu din fruntea Ministerului Armatei, la genera-lul Amza, care mi-a admis in cinci minute reducerea cheltuielilor sale cu-rente cu 1 miliard si 1/2.

Sistarea comenzilor militare la Skoda si la Creusot m-au ajutatmult in reducerea creditelor bugetare. Guvernele precedente incheiaserao serie de contracte pentru fumizare de tunuri (de camp, grele si anti-aeriene), de pusti-mitraliere, de torpile, de munitii si de alte unelte si ac-cesorii necesare apafarii nationale. Intreg acest armament trebuia platitin curs de 5 ani pe bazA de cote anuale, fixate in mod crescand de la 1miliard in primul an (1931) si pana la 1 miliard si 800 de milioane in alcincilea. Patru cincimi din aceste sume reveneau uzinelor Skoda din Ce-hoslovacia si Creusot din Franta iar restul, fabricii de pusti din Briinnsi mai multor case din Anglia si Italia. Felia cea mare o inghitea insASkoda prima ei rata' era de aproape 800 de milioane. Din fericire pen-tru mine, ca ministru de finante, si comanda Skoda si comanda Creusotau fost sistate. Voi raporta mai la vale tot ce stiu despre faimoasa afa-cere Skoda, care a tintuit opinia public5 o butia parte din anul 1934, sidespre delicata problema a armamentului nostru. Pentru moment noteznumai c5 comenzile n-au fost sistate din cauza neplatii ratelor care dealtminteri, lucru de necrezut, nu fuseserii nici trecute in bugetul pe 1931nici preva-zute in distribuirea fondurilor provenite din imprumutul deDezvoltare incheiat la Paris de Mihai Popovici. Comenzile au fost sis-tate de Ministerul Armatei, pe motive de ordin tehnic, la care, pentru Sko-da se adAugau banuielile unor mari sperturi distribuite cu prilejul inche-ierii contractelor'. Asigurat c5 cele doug contracte nu vor fi puse asa de

I Am povestit deja cum Regele a trimis pe generalul Amza chiar in sears constituiriiMinisteruhii Iorga. la Ministerul de Rkboi sa opreasca noul contract cu Skoda.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 257

curand la punct ba se vorbea chiar de rezilierea lor am refuzatplata ratelor scadente in 1931 dar netrecate in buget i am trecut sumelecorespunzatoare primei rate (pentru eventualitatea unui ulterior acord)in bagetal extraordinar al anuhd 1932. Am declarat totdeodata reprezen-tantilor caselor contractante ca Romania nu va putea efectua aceste platiprin mijloacele ei ordinare si cá nu va putea face fata eventualelor eiobligatii decal cu ajutorul finantei franceze. Date find legaturile dintreSkoda, Creusot si institutele de credit din Paris' nu vedeam decat cloudposibilitnti de iesire din incurcatura in care ne valise necesitatea apa-rarii noastre nationale i jena de trezorerie prin care treceam: sau Skoda

Creusot consimteau la o esalonare a platilor pe mai multi ani (15-20 inloc de 5) prima rata exigibila fiind amanata 'Nina in 1934 sau se acor-da Statului roman (fie de catre banci, fie de catre Statul francez, prin tre-zoreria lui) sumele necesare pentru satisfacerea platilor prevazute. incontractele cu cele douà case. Forma ajutorului care mi-ar fi convenit maibine ar fi fost aceea a unui imprumut de trezorerie" pe termen scurt dela Stat la Stat, fiindca s-ar fi realizat cu dobanda mica si suta in surd,filra comision. Am negociat toata toamna un asemenea imprumut, prinZau-ceanu, reprezentantul Datoriei Publice la Paris, 1-am negociat si eupersonal in ianuarie 1932 en prilejul trecerii mele prin capitala Frantei,si am continuat sa-1 negociez si dupà inapoierea mea la Bucuresti panala caderea Guvernului LavalTardieu. Voi povesti la randul lor si acestetratative care n-au dus la nimic, odata cu calatoria mea in Occident.

Prin compresiunea cheltuielilor diferitelor Departamente i printrecerea ratelor comenzilor militare la bugetul extraordinar2 am putut rea-liza o economie de 4 471 430 196 lei. Restul de 4 990 222 398 I-am rea-lizat asupra personalului, printr-o reducere unitara de 15% pe care amimpus-o tuturor lefurilor. Am renuntat la o reducere progresiva fiindcasalariile functionarilor superiori erau, in comparatie cu cele dinainte derazboi, cu mult prea reduse fata de ale functionarilor cu grade mai mici.Daca i noile reduceri ar fi fost tot progresive ca cele determinate princurba de sacrificiu din anul bugetar precedent, salariile functionarilor su-periori s-ar fi micsorat prea mult i s-ar fi apropiat cu totul de acelea alefunctionarilor inferiori. Prin aplicarea aceleiasi cote de reducere tuturorsalariilor am pastrat in salarizare ierarhia cuvenita. Pe de altà parte, prin

I Dupd incheierca pacii, pentru nationalizarea sau rnai bine zis dezgcrrnanizarea"Skodei, o buna parte din actiunile Skoda fusesera prehiate de fabrica Creusot. Aceastaintrand insã mai tarziu in greutati financiare, stocul ei de actiuni Skoda a fost cumparatde Statul francez care a inregistrat insa, din motive politice, titlurile pe numele Statuluicehoslovac .

2 Daca fi mentinut in sistemul unui singur buget, sumele reprezentand acesterate omise de predecesorul meu ar ft trebuit neaparat introduse in buget, pe care 1-arfi incarcat astfel cu mai bine de un miLiard de credite noi.

m-as

Si

www.dacoromanica.ro


caderea preturilor, viata se ieftinise considerabil in anii 1930 si mai alesin 1931. Intr-adevar, luandu-se preturile anului 1929 ca punct de plecare

insemnandu-se cu 100 indicele de scumpete pentru acel an, cifrelestatistice dadeau pentru septembrie 1931 mediile urmatoare cu privire lamateriile prime alimentare:

Pentru sate 68Pentru orasele neresedinte de judet 75Pentm orasele resedinte de judet 80Asa incat, pentru articolele de stricta necesitate, potentialul de cum-

pärare al functionarului cu lean redusa din 1932 urma sa ramaie ne-schimbat iar Statul ramanea cu o suma in casele sale.

Corpul functionarilor, mai ales tagma functionarilor marunti i mij-locii, a primit cu resemnare i farã murmur noul sacrificiu pe care i 1-amcerut. Cu functionarii civili, reprezentati prin asociatiile lor, am dus-ofoarte bine in tot acel nenorocit rastimp in care, ca ministru de finante alunei tan cu economia in prabusire, am fost silit sa stau cu cutitul ladrum. Mai prost am dus-o, am spus-o deja, cu popii i cu invatatorii, ca-re dupà cum se stie constituie la noi doua corpuri in care se adunä droj-dia satelor i oraselor. Functionarii civili si-au dat seama cã Statul numai putea suporta efortul de a-i duce pe toti in spinare, i ca nu le maiputea plati la toti lefuri suficiente pentru a le ingadui un trai ca lumea. Ein-au venit sà protesteze impotriva reducerii lefurilor cu 15%, au venitsa-mi ceara doug lucruri: o armonizare a salariilor i o revizuire a ca-drelor, cu, eventual, o nouà incadrare bazata pe rectificarile pe care le-arimpune punerea de acord a starilor de fapt cu prescriptiile legale. Amgasit Ca oamenii aveau dreptate i ca o armonizare a salariilor' i o revi-zuire a situatiei legale a fiecarui functionar erau nu numai indicate dinpunctul de vedere al dreptatii, dar ca mai puteau avea drept consecintadna nu o suprimare totala a taxei de 15% pe care o proiectasem, in totcazul o sensibila scadere a ei. 0 incercare de armonizare a salariilor semai facuse sub Guvernul Averescu din 1926/1927, o intocmise Manoi-lescu pe acea vreme subsecretar de Stat la Finante, i desi realizata silegiferata in pripa, insernnase un real progres fata de starile de fapt ante-rioare. Liberalii, urmand averescanilor la Guvern, aruncasera la cos,dui:4 sfantul obicei al pamantului, proiectul lui Manoilescu. Lucrandmana in mana cu reprezentantii autorizati ai functionarilor, cu N. Schi-na, cu Stancu Bradisteanu, cu Ioachimescu i a1i imputerniciti ai sluj-basilor mai marunti, cu parlamentarii care se interesau de soarta acesto-ra i cu delegatii Ministerelor i regiilor autonome, am incercat i eu sàrezolv aceastä grea problemä a armonizkii salariilor. Am numit o larga

1 Posturile similare de director, sef de serviciu, sef de birou etc. erau salarizate deo-sebit in diferitele Ministere. Diferente enorme existau intre gradele cele mai inalte in di-ferite corpuri. De asemenea i pentru gradul cel mai mic.

si

.....

9

www.dacoromanica.ro

AlEMORII, 1930-1931 259

comisie care a lucrat din august si pan5 in noiembrie sub indrumarea luiZamfir Beatescu, subsecretarul meu de Stat. Desi am ajuns la un foartefrumos rezultat si la norme de o incontestabilä echitate, desi economiileobtinute pe aceastä cale mi-ar fi permis s5 reduc sensibil cota initialâ de15% cu care grefasem toate salariile, a trebuit sä renunt la tot din cauzaopozitiei profesorilor universitari, episcopilor si mitropolitilor, catorvagenerali si inainte de toate a membrilor Curtii de Casatie.

Curtea noastrà de Casatie cateva exceptii nu fac dec.& sä confir-me regula e o_adeváratä rusine. Malta Curte este compusa din oa-meni foarte mici. In diferitele mele treceri prin Guvem am avut prilejuls'a constat cat de lacomi, cat de slugamici, cat de lipsiti de culturä juridi-ca si de constiintà civica sunt cea mai mare parte dintre ei. Totdeaunacálare pe demnitatea lor, ca forma', erau gata si descalece pentru pipà-irea" fondului de cateori ministml justitiei, sau chiar si alt ministru stiasä le vorbeascg. JudecAtile lor de complezenta nu se mai numar5. A r5-mas de pomin6 si de rusine 6'6 a fost taratd de interesati prin cabi-netele jurisconsultilor de la Paris sentinta pe care au dat-o dup5 cere-rea lui Constantinescu-Porcu in afacerea pádurilor din Basarabia, sen-tinta diametral opus5 alteia pe care o dedeserà tot ei, scurtá vreme ina-inte. Cat i-am umplut cu jetoane si diurne in comisii (mai ales la Minis-terul Agiculturii) rn-au stimat si m-au iubit indat5 ce au auzit ins6 Cama bateau gandurile sA le mai reduc portia, s-au ridicat impotriva meaca un singur om. Sunt convins cä declararea legii conversiunii ca necon-stitutional5 a fost intemeiatà pe slugarnicia lor fata de Partidul Liberalcat si pe ura lor impotriva fostului ministru autor al proiectului care in-dr5znise sà-i ating5 la pungâ. In sufletul lor se amestecau in parti egaleexcrementele si veninul.

Din cauza domnilor de la Casatie cu toti ceilalti as fi isprAvit prina ma intelege a trebuit sa" renunt la armonizarea salariilor si sä impuntuturor functionarilor o taxa unitarà de 15%. Am afatat mai sus pentruce rn-am oprit la o taxa' unitarä in loc sä recurg si eu la o reducere pro-portionala si progresivä a lefurilor. Nenorocitii de lefegii, mult mai in-telegatori ca dornnii de la Casatie, au primit nth s5 murmure si farä su-párare noua lovitura cu care criza si s5x5cia Statului ii loveau. Au primit-ocu atat mai rnultä supunere cu cat oamenii de incredere au putut sà seconving5, printr-o lung si sincer5 colaborare cu noi la Ministerul de Fi-nante, ca am facut tot ce ne-a stat in putintA ca sä reducem la strictulnecesar sacrificiul cerut. Au primit-o si fiindca au avut incredere in do-uft" másuri echitabile pe care le-am propus odala cu noul buget, dar pe ca-re nu le-am putut trece prin Camera.

Cea dintai consista intr-o taxa de 10% asupra lefurilor functionari-lor particulari. Acestia se gaseau intr-o situatie cu totul privilegiatà fatàde functionarii Statului. Cu lefuri mult mai mafi, indoite, intreite si de

www.dacoromanica.ro

260 CONSTANTIN ARGETOIANLI

multe ori inzecite in raport cu salariile incasate de colegii lor din servi-ciile publice, nu fuseserd sum* pana in toamna anului 1931 nici la im-pozite speciale, nici la curbe de sacrificiu. Mai ales in banci, in societa-tile petrolifere si industriale lefurile erau (cum au si ramas) in afara deorice proportie cu serviciile prestate. Nimic mai natural decal sa-si ia siei in sarcina o parte din greutatile care pand atunci nu apasasera cleat peumerii altora. Din nenorocire, n-am putut izbuti sd conving Parlamentulnostru, in care majoritatea Guvernului era atat de precara. Presa cumpa-rata a provocat o miscare de opinie publicâ artificiala dar zgomotoasa,in afara de Parlament, iar in Camera liberalii s-au luat in corpore/dupaDinu Bratianu s'i mi-au refuzat concursul lor. Acest concurs nu 1-am ga-sit, sincer, nici la primul ministru, nici in randurile iorghistilor. Decat sarisc o criza ministeriala si sa-mi cada in balta legea conversiunii careajunsese sa fie principalul meu obiectiv politic am preferpt sa dau ina-poi, si sa renunt la o impunere si echitabild si productiva.

Aceeasi soarta a avut-o si a doua masura. In toate tarile civilizate in-vatamantul primar e pus in sarcina comunelor. Numai la noi lefurile in-vatatorilor si institutorilor greveaza bugetul Statului cu sute si sute de mi-lioane. La noi toata lumea e cu cuvantul de descentralizare pe buze, einsa tipic romanesc ea' prin descentralizare toata lumea intelege drep-turile si prerogativele dar nu si sarcinile si indatoririle. Am socotit cd apune, la inceput manai o parte din lefurile corpului didactic primar in sar-cina comunelor era o masurd democratica si rationalä care ar fi usuratsimtitor in acelasi timp si sarcina bugetara a Statului. Am ridicat o fur-tuna. S-au sculat impotriva mea toti invatatorii din Camera, toti agentiielectorali, toate partidele de opozitie, pana si ministrul instructiunii, adi-ca primul ministru si bunul meu preten" lorga. Am luptat cat am putut;am ajuns pana la vot, amenintand cu demisia. Pand in cele din urma amadus si pe Iorga sa primeasca reforma (caci era o adevarata reforma cucaracter mai mult moral decat financiar) si sa ia cuvantul in sedinta pu-blica. edinta a fost cat se poate de furtunoasa; de pe banca ministeriala,cu simtul parlamentar pe care mi-1 dedese o lunga experienta, mi-am datseama ca batalia era pierduta si cá rezultatul bilelor iesite din urne mava constrange la o imediata iesire din Guvem. S-a ridicat si aici in fatamea spectrul producatorilor istoviti si coplesiti de datorii si intr-o cliparn-am hotdrat SA dau tot de mal numai sa scap soarta marii reforme aconversiunii, identificatil in acel moment cu prezenta mea in Guvern.Spre marea mirare a tuturor, spre marea suparare a lui Iorga, compromisprin cuvantarea sa in fata invatatorilor, am primit un compromis care, omarturisesc, a fost o infrangere mascata si pentru mine si pentru Guvernsi pentru buget. Dar ce puteam sa fac cu o majoritate plamadita din vinanebunului cultural in faina corpului didactic si astfel selectionata incat in-vatatorul Tzoni si invatatorul Mihalache o duceau cum vreau? Eram la

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 261

fiecare pas in maim liberalilor, si de data asta trecusera i ei de partea de-magogiei primare. De necaz si din razbunare tn-am inc5patanat si eu siam refuzat 30 de milioane popilor uniti, care rn-au blestemat cat au pu-tut si au ramas pe veci ireductibilii mei adversari personali.

Comprimarea masiv5 a bugetului ar fi fost o opera incomplecta da-ea nu s-ar fi gasit totdeodata si un izvor nou de venituri pentru implini-rea golurilor din ce in ce mai mari ale Tezaurului. Inainte chiar sa flu cite-mat in fruntea Ministerului de Finante ma gandisem la a nou5 reglemen-tare a regimului spirtoaselor dedesem searna cã problema nu puteafi rezolvat5, atilt in favoarea Statului cat si a consumatorilor si a produ-c5torilor dee& prin infiintarea monopolului alcoolului. Impozitul pe al-cool care izbutise sub Ministeriatul lui Vintila Bratianu sa dea (loud mili-arde pe an, cazuse brusc dupa faimoasa lege a lui Garoflid din 1927 siajunsese in anul 1930 la suma ridicola de 36 milioane lei! Legea din1927, in jurul careia se dusese o apriga lupta in Parlarnent i cu prilejulcareia se acuse multa demagogie, multa teoriel si se cheltuisera si multibani de cei interesati, urmarise mai ales favorizarea alcoolului din yin ininteresul viticulturii, gray atins5 si dansa prin saderea preturilor vinu-lui, prin supraproductie i prin lipsa de debuseuri. Gresit conceput5, apli-cata cu o lipsa totala de control, legea Garoflid n-a atins nici unul din sco-purile urmarite. Alcoolul industrial s-a fabricat i s-a vandut mai depar-te, ca si in anii precedenti dar fara sa mai pfateasca vreo taxa de fabri-catie sau de circulatie. Intre anii 1927 si 1931 industria alcoolului a orga-nizat adevarate bande de gangsteri i cu complicitati bine retribuite petoate treptele oflcialitatii, pana si in posturile de comand5 din Ministerulde Finante si in instantele de urmarire, de judecata si de represiune, a iz-butit sa realizeze beneficii pc atiit de enorme pe cat de ilicite. In acestrastimp Statul a fost fmstrat cu miliarde. La noi toate se uita, dar cei cu me-moria build' nu pot sa fi uitat enormul scandal al spirtului negru. S-audeschis sute de procese, s-au intentat nenumarate actiuni penale, numeleanumitor mari demnitari i cloncani politici au fluturat pe toate buzele,sindicatul spirtului a fost insa mai tare ca toti, si Justitia romana a intinso imensa musama asupra delictelor celei mai colosale intreprinderi dejaf din cate s-au pus la cale in Romania din toate timpurile. Parchetul sicabinetele noastre de instructie au fost mai prejos de orice asteptare. S-astraduit cat a putut bietul Madgearu ca sa puie mana in ceafa delineven-tilor, dar ce putea face cu Teianu langa dansul ca secretar general si cu oputreziciune moral5 ca Ratescu in fruntea instantelor judecatoresti?

Cea dintai grij5 a noastra, a lui Zamfir Bratescu si a mea, a fost sainfiintam o garda financiara pentru urmarirea contravenientilor2, sa in-

I 0 aprobase in principiu si Vintila Brätianu in convingerea ca va reduce sensibil con-sumcyia alcoolului!

Inca o creatie bun5 pe care succesorii n-au indraznit sa' o desfitnteze.

si-rni

=

www.dacoromanica.ro


tensificam urmaririle' i sa pregatim un nou regim fiscal care sa ne per-mita inlaturarea fraudelor i incasarea regulata a drepturilor Statului. Casi mine, Bratescu, un vechi si migálos cunoscator al problemei alcoolu-lui, era un partizan convins al monopolului. Cu Cate aveam pe cap mi-e-ra imposibil s5 ma ocup i cu rezolvarea chestiunii in toate amánuntele;am insarcinat prin urmare pe Bratescu sä redacteze el textele noii legi,dupg ce rn-am pus de acord cu dansul asupra principiilor calauzitoareasupra principalelor dispozitii. Din nenorocire avea i ajutorul meu preamulte in spinare i n-a putut termina redactarea definitiva a noii legi niciin cursul verii, nici in cursul toamnei asa incat n-am putut prezenta Par la-mentului organizarea monopolului odata cu bugetul, cum as fi vrut. Le-gea monopolului n-a putut fi intr-adevar votata decat in primavara anu-lui 1932.

Daca in chestiunea alcoolului n-as fi avut decal greutatea punerii lapunct a noului regim, ar fi fost floare la ureche. Dar ca sa ajung la mo-nopol, am avut de dus o lupta mult mai neplacuta, cu un gangster inter-national, lupta cu atat mai grea cu cat izbutise sd-si asigure (ca sa intre-buintez un eufemism) complicitati pang sus de tot. Pierderea acesteiprazi si se va vedea numaidecat de ce ordine de marime era a fostuna din cauzele care au indepartat pe Aristide Blank de mine, iar luptape care am dat-o cu acest prilej m-a facut si ea sa vad mai limpede tot cese ascundea sub praful pe care dezinteresatul economist il arunca inochi i sa m5sor influenta pe care acest domn o avea acolo unde n-ar fitrebuit sa aiba vreuna. Dar nu era el escrocul international la care amfacut aluzie mai sus. Escrocul se numea Reschnitzer, era un jidan englezdomiciliat la Londra i un om de o rarã inteligenta care stia sa-si organi-zeze loviturile. Inca sub Guvemul precedent, Inca pe timpul Regentei Iiinstalase bateriile la Bucuresti. A cheltuit mult, i s-a ales cu nimic ti-indcA am avut eu curajul sa-i stau in cale. Afacerea merita de altminteriorice riscuri i pentru ca cititorii sa-si fac5 o idee de beneficiile pe carele sconta banda, e destul sa spun ca concensiunea monopolului alcoolu-lui ceruta de Reschnitzer pe 20 de ani, comporta zero beneficii pentruStat in primul an, apoi cote progresive de la al doilea an inainte, cote ca-re mergeau pana la 285 milioane tel in al 20-lea an. Or, in primul an defunctionare a monopolului, asa cum 1-am organizat eu, fara specialisti

1 Fara nici un rezultat practic de altminteri. Concentrasem toate dosarele de urmarirela Parchetul General din Cluj. Cu toate interventiile mele personale si insistente, la Mi-nisterul de Justitie si direct pe lang procurorii generali, n-am putut obline o singura con-damnare. Dosarele proceselor reprezentau cateva tone de hartie in care nu s-au prins de-cat muste. Douatrei procese-verbale de constatare au dus. gratie absurditatii legii, la a-menzi atat de ridicole incfit nu mai erau executabile. 0 firma Loebel din Oradea Mare,cu o fabrica veche care valora cateva milioane a fost condamuata astfel la o amencla de unmiliard fi 53 milioane, pe care bineinteles ca n-a platit-o niciodata.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 263

internationali .Fifdrd nici o investitie, Statul a incasat un beneficiu net depeste 700 milioane lei, beneficiu care s-a mentinut si in anii urmatori, cutoata sabotarea succesorilor mei! Dupà plecarea mea de la Ministerul deFinante si OM la venirea lui Victor Antonescu in capul Departamentu-lui, monopolul a fost sabotat in vederea stabilirii avantajelor unui regimde concesiune, caci banda neagra nu s-a dat batuta dintr-o data. Numi-sem la Directia monopolului pe Zamfir Bratescu, omul cel mai indicatprin competenta si cinstea lui. N-a fost mizerie pe care Madgearu ye-nit dupa mine sa nu o faca, nu numai lui Bratescu (pana ce 1-a dezgus-tat si 1-a facut sa primeasca un loc la Curtea de Conturi), dar si instituti-ei insesi, careia i-a refuzat si cele mai mici sume, din veniturile ei proprii,pentru instalarea depozitelor si dezvoltarea rodnicei ei activitati. Slaves-cu a fost un ministru cinstit, dar slab. A rezistat asalturilor puternice pecare a avut sa le intampine, dar n-a mers cu curajul pana unde trebuia, n-aindräznit sa inzestreze monopolul dupà nevoile lui si a fost cat pe-aci säcedeze gangsterilor. A avut norocul sa plece la timp.

Am spus ca Reschnitzer isi instalase bateriile la noi cu o mare is-cusint,a, si cu mare cheltuiala. Cateva cuvinte in aceasta privinta vor fifoarte instructive pentru zugravirea moravurilor noastre, si vor lamurimulte. Admirabil informat asupra mediului", gangsterul de la Londra ainceput prin a-si asigura complicitatea lui Aristide Blank pe care 1-a aso-ciat in afacere apoi a trimis la Bucuresti, cu mainile pline de bani, pe untanar simpatic, Drummond Wolf, un nepot al secretarului Societatii Na-tiunilor pe acea vreme, mai tarziu ambasador al Marii Britanii la Roma'.Cu automobile senzationale in care plimba cucoanele, cu particle de cock-tail, cu chefuri si cu relanse" la pocker, Drummond Wolf a devenit re-pede popular in toate straturile societatii bucurestene si per tu" cu totifactorii care puteau avea vreo influenta asupra opiniei publice. A merspana acolo cu neobrazarea incat a oferit cadou un splendid automobilRolls-Royce Printului Nicolae si Printul de necrezut a avut nem-sinarea, in ldcomia lid de gheliruri, sei-1 primeascd. Banda n-a socotit in-sa atmosfera pe deplin preparata decat in cursul anului 1930. A venit in-sa atunci Restauratia, schimbarile de Guvern, seria atator alte problememai importante, asa incat primul atac serios a coincis cu numirea mea laMinisteml de Finante. Imediat am fost luat in primire de Aristide Blank,si abia instalat am avut sà suport socul direct al ilustrului Reschnitzer.Gentleman, fm de maniere, distins din punct de vedere vestimentar, ma-rele filantrop a cautat sa ma convinga ca numai dragostea de tara noas-tit' il impingea sd investeascei cel putin doud miliarde de lei intr-o intre-prindere foarte aleatorie. Mi-a venit cu statistici, de la noi si de aiurea,cu rapoarte si cu memorii semnate de cei mai cunoscuti specialisti in

I Viitorul Lord Perth.

www.dacoromanica.ro


materie ca si-mi dovedeasc5: 1) ca monopolul alcoolului nu putea fi re-alizat raft' enorme investitii de capital si 2) ca nu putea functiona decatcu ajutorul competentelor straine. Un monopol al alcoolului Med un ca-pital de rulment de sute de milioane i condus de functionari de-ai nostrinu putea duce Romania decal la ruina. Am multumit si am cemt timp degandire, desi hotararea mea era luata de mult. A putea scrie un volumasupra luptei mete cu Reschnitzer, cu Drummond Wolf si cu Aristuhe-les, care nu m-au lasat din mana mina' ce am prezentat legea monopolu-lui Parlamentului. De necaz, Aristuheles a facut ce a putut ca sa ma stri-ce cu Regele. Repet incontinuu, daca nu m-as fi angajat in problema con-versiunii, care trebuia dusa la bun sfarsit, cred ca a fi dezertat" cu multinainte de 1 iunie 1932. As putea scrie un volum dar de rusine pentru ta-ra mea ma märginesc ñ revendic ca un merit mai mare ca acela de a fiinzestrat tara cu o lege buna l cu un enorm izvor de venituri, meritul dea fi rezistat celei mai tenebroase incercdri de jaf a avutului public. Spir-tul negru, concesiunea ReschnitzerBlank, monopolul alcoolului suntcapitole scandaloase in istoria ultimelor vremuri, capitole asupra carorae mai bine sa nu insistam si sa aruncam valul uitarii.

Prin economiile realizate pe de o parte, prin sporul veniturilormai ales la capitolul spirtoaselor pe de alta, am avut un moment iluziaci echilibrasem bugetul ordinar pe anul 1932. 0 problemâ grea famase-se insa deschisa cauta solutia, anume aceea a gäsirii viitoarelormijloace de acoperire fata de ineluctabilele cheltuieli i investitii cemtede apararea nationalà. Am spus deja ca dirt motive tehnice, comenzile mi-litare se aflau suspendate, asa incat n-am avut sa ma ocup, in toamnaanului 1931, de scadentele de plata stabilite prin contractele din 1930,'aceste contracte urmand sa fie reformate i alte conditii de plata sta-bilite, si ca am fost astfel scutit sa-mi incarc bugetul cu sume destul de

I Contractele incheiate de Guvemul Maniu in 1930 nu satisfaceau decat o parte dinnevoile noastre de armament. 0 serie de comenzi ulterioare fusese pregatita de acelasiGuvern, dar nimic nu se realizase in aceasta privinta nici in Guvernul urmator prezidatde Mironescu. In convorbirile mele cu Regele, in sedintele Consiliului Superior al Apd-rarii Nationale, am sustinut cat am putut crearea unei industrii romanesti de armament,aratand deja atunci imposibilitatea in care ne vom gasi foarte in cur:and de a mai aruncamiliarde peste granita din cauza greutatilor transferului, dar mai ales din cauza scireicieinoastre care nu ne mai permite sa exportam nimic din produsul muncii nationale faracompensatia unui import remunerator, sau producator la rfindul lui de venituri. Tunurile,mitralierele si pustile nu puteau intra in aceasta categorie asa incat banii varsati pestegranita pentru cumpararea lor reprezenta o pierdere neta in bilantul avutiei noastre. pier-dere pe care nu cram in stare sa o mai suportam. Principial, toata lumea in Consiliul A-pararii, cu Regele in cap a fost pentru infiintarea acestei industrii nationale, i inca pen-tru inffintarea ei urgenta si cu orice sacrzficii. A trebuit totusi SE treacd cinci ani i sa seschimbe 5-6 Ministere pana sa se inceapci ceva in aceasta directie. Simplu veleitar" sipe acest teren, Regele Carol n-a fost in stare sa impingd cum trebuia la roata, nici pentruinzestrarea scumpei sale annate".

si-si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 265

insemnate. Nu era mai putin adevarat ca trebuia sa se ajunga la fixareaprototipurilor pentru diversele tunuri comandate si ca chiar cu contractesi cu conditii noi de plata, sumele amanatelor scadente trebuiau gäsite.Am declarat Regelui si Consiliului de Ministri raspicat, ca nici o plata' deacest fel nu mai putea fi prevazuta in bugetul ordinar al tarn romanesti(si asa a fost) si ca, pentru a face fats cheltuielilor inarmarii trebuia sagasim mijloace de plata extraordinare si extrabugetare. Mai tarziu, in1935, Victor Antonescu a putut crea o impunere speciala pentru apara-rea nationala care i-a dat aproape 2 miliarde pe an; dar in 1935 situatia numai era cea din 1931-1932 se Meuse conversiunea care usurase multpe contribuabili i conditiile economice se imbunatatiserà si ele. In toam-na 1931, in momentul in care criza i saracia ajunsesera la punc-tul loc culminant, nici un impozit nou nu mai putea fi as,ezat. bra de ce,dupa cum am spus-o deja, am inceput tratative foarte serioase la Parispentru inlesnirea unei operatii de credit care sa ne puie in masura safacem fata cel putin angajamentelor cu Creusot i Skoda.

Cu Creusot, un rezultat satisfacator imi parea mai usor de atins. E-ram Inca in vremurile in care iluziile pacifiste nu se stinsesera de tot;conferinta dezarmarii pisa ce e drept apa in piuà la Geneva dar diverseleState nu indrazneau totusi sa se compromità prin comenzi militare, asaInc& industria armamentului alerga dupà clienti. Era cazul i pentru Creu-sot (si pentru Skoda de altminteri). Pe de alta parte, ca sd vie in ajutorulindustriei sale, Statul francez, pe baza unei legi recente, garanta platapentru 60% din valoarea comenzilor contractate de uzinele franceze custrainatatea. Pentru contractul nostru cu Creusot existau douà solutii: sauplatea Franta pentru noi scandentele primilor ani, pana la concurentavalorii de 60% din comandd sau Statul francez consimtea Statuluiroman un imprumut de trezorerie pe scurt termen i cu dobanda mica;un imprumut de un miliard de franci, ceream noi. Pentru noi aceastasolutie era mult mai avantajoasa fiindca cu aceasta suma plateam i peCreusot si pe Skoda i celelalte comenzi mai márunte in Anglia si inItalia. Ideea unui asemenea imprumut nu era deloc o nebunie: chiar intoamna anului 1931 Guvemul francez a acordat unul (de vreo 500 mili-oane franci, daca nu ma insel) Guvernului maghiar. Reamintesc aci,pentru cei ce s-ar mira de putinta de realizare a unor asemenea operatiica la Casa de Economiii din Franta se aflau depuse in acea epoca 87 mi-liarde de franci, pentru care depozitarii (faimosul ins de lathe" fran-cez!) primeau o dobanda de 1% pe an, cd prin legea ei de organizareCasa de Economii franceza putea sd-si plaseze depozitele in renta deStat sau bonuri de tezaur franceze, i cà printr-o lege mai nouà aceastafacultate fusese extinsci si la titlurile de Stat strdine.

Odatä cu aceste tratative, si tot prin Zauceanu i prin Cesianu, amintreprins tot la Paris negocierea redeventelor de petrol datorate Statului

anului

www.dacoromanica.ro


de cAtre marile noastre societ5ti. Disponibilul Statului era in acel mo-ment de circa 70 000 vagoane petrol brut. Pe când Zauceanu si Cesianutratau la Paris cu reprezentantii oficiali francezi ai petroluluil, am maiprimit la Bucuresti dou5 oferte de cumpárare, una de la Nobel, alta de lareprezentantul unui grup spaniol pe care mi I-a adus Principe le Friedl deHohenlohe, nepotul Reginei Maria si prin urmare v5r bun cu Regele Ca-rol. Am dus luni de zile tratativele in cdtestrele directiile; ele au fost demai multe ori pe punctul sd se incheie cand cu unii cand cu altii darn-au ajuns s5 se incheie cu nimeni. Cu Nobel si cu spaniolul as fi pututs5 ma inteleg asupra pretului si asupra conditiilor tehnice ale vdhzdrii, inultimul moment le-au facut defectiune garantiile bancare. Cu francezii,siguranta platii nu putea fi pus5 in discutie, n-am putut ins5 s5 ne inte-legem asupra celorlalte conditii, cum se va vedea mai departe.

--

1 Exista in Franta o comisie speciald pentru reglarea comertului petrolului, depen-dentä de Ministerul Comertului, comisie in capul direia era dl. Pinaut. Mare le indruma-tor al politicii petrolifere franceze era prietenul nostru Mercier.

-

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XV-LEA

Criza bancara Situatia institutelor noastre de creditConducerea Ranch Blank Influenta nefasta a lui A-ristide Familia Blank Slapkez Bancile din provin-cie Bancile mici din Ardeal Discomul Ultimelepropuneri Reschnitzer si Blank Banca Generala A-titudinea lui C. Angelescu fata de mine Sentinta Curtiide Apel in procesul Burilleanu Demisia lui Ange-lescu i nurnirea lui Manoilescu Vasilescu-Karpen laIndustrie Politica mea fao de prabusirea bancilornejustificatele invinuiri ce mi s-au adus.0

Rectificarea bugetului pe 1931, aleguirea celui pe 1932 cu o prea-labilá a tuturor soldurilor datorate de Stat pentru incadrarea lorin bugetul extraordinar, compresiunea cheltuielilor cu o treime din tota-lul lor, organizarea unei Case de Amortizare pentru lichidarea debitelorconsemnate in bugetul extraordinar, armonizarea salariilor functionari-lor publici, introducerea regimului de monopol in comertul spirtului, nes-farsite negocieri cu strAinii si cu strain6tatea in vederea sporirii resur-selox Statului ar fi fost indeletniciri suficiente pentm preocupArileunui ministru de finante, chiar daca" n-ar mai fi avut pe umeri rispunderi-le directe ale Ministerului de Interne si faspunderile indirecte ale maituturor Departamentelor ministeriale.

Se vede insA ca Dumnezeu a socotit c6 toate aceastea nu erau des-tule, i mi-a mai aruncat intre picioare i criza bancark r5surfatoarea cri-zA care a nenorocit mii de depozanti, a präbusit cateva din principalelenoastre institute de credit si a clatinat pe celelalte. Crizele bancare suntcele mai zgomotoase, sunt chiar singurele zgomotoase 0 se desfasoaraintr-o atmosferà de panick de violentá si de confuzie de care sunt de obi-cei lipsite zdruncinárile celorlalte ramuri ale economiei unei tari. Asa eomul, nesocotit: nu zice nimic fatA de evenimente a cáror repercutie poa-te sá-i ruineze definitiv intreprinderea i sà-1 lase in sapà de lemn, dar ti-pa ca din gull de sarpe pentru pierderea catorva gologani depusi la banca.

Abia inchisesem Parlamentul, pe la mijlocul lui iulie, i focul caremocnea sub cenus6 a izbucnit. A izbucnit in casa lui Blank, in faimoasa

odinioarg atat de solida Bawl Blank, mândria batranului Moritz si

revizuire

si

www.dacoromanica.ro


cea mai populara institutie de credit din Bucuresti. De acolo s-a revarsatpeste tot ora§ul, a cople0t provincia, a trecut Carpatii 0 s-a intins in Ar-deal prin orase 0 prin sate mistuind laolaltà institutele minoritare §i ban-cile populare romane.

Catastrofa bancara din 1931 nu putea fi evitata. Daca in miezul eiar fi fost numai criza generala economica ce a provocat retragerea cre-ditelor acordate bancilor noastre si scaderea brusc5 a volumului tranzac-tiilor, sau numai criza locala, intem5, determinat5 de insolvabilitatea de-bitorilor, sau chiar amandoua, s-ar fi putut lua masuri suficiente si efica-ce pentru oprirea dezastmlui. In realitate bancile au fost ingenuncheateinainte de toate din vina lor, din villa inflatiei de credit la care s-au dedatdupa razboi, concomitent cu inflatia monetara, din vina politicii nelimi-tatelor investitii pe care au urmat-o fara discernamant, din vina megalo-maniei conducátorilor lor. La Blank, erorile inflatiei au fost duse pe toa-te terenurile cu un potential sporit gratie increderii publicului care ali-menta zilnic, prin depozitele sale, casele bancii 0 gratie fanteziei ne-infranate a adevaratului conducator de dupa razboi al institutului, feno-menalul Aristide. Au fost momente cand acest dement s-a crezut un felde vicerege economic 0 financiar al Romaniei i ce e mai trist e ca amfost §i noi multà vreme destul de pro0i sa o credem! Aristide Blank a so-cotit ca are in mana prin biincuta lui', o parghie cu care sa ridice paman-tul. Regretabil5 eroare de optica. S-a umflat broasca cat un bou, si n-aputut decat sa plesneascd. Retragerea creditelor straine, compresiuneavolumului tranzactiilor, insolvabilitatea debitorilor au fost desigur fac-tori importanti, factori determinanti chiar in provocarea prabusirii; dargreutatile vremelnice la care s-a gasit supus comertul bancar n-ar fi dusla prabusiri, daca aceste greutati n-ar fi intalnit in calea lor organismecare incetasera sä fie viabile. Ceea ce a facut Blank, Bercovici, Chrisso-veloni, Banca Genera la etc. pe o scar5 mai mare, au facut-o sute si miide bancute de mahala 0 de provincie, pe o scarà mai mica si asa s-aucut-Mat toate. Cum putea o banca ca a lui Blank cu 125 milioane lei capi-tal sä raspunda de investitii de peste 4 miliarde? Bancile conduse cu maimulta prudenta, bancile care au abuzat mai putin de inflatia de credit, caBanca Romaneasca sau Banca Comercialà, au putut rezista, cu toata cri-za, si veni chiar in ajutor intr-o anumità rnasura celor care n-aumai putut fi salvate, dar a caror agonie a fost astfel prelungita.

Cine se a0eapta aici la un istoric arnanuntit al run-urilor bancare,al succesivelor prabusiri si al masurilor luate in vara anului 1931 pentrustavilirea crizei, sa arunce aceasta carte, caci nu va gasi asa ceva intr-in-sa. Ar trebui sute de pagini pentru analiza fiecarei lupte pierdute, pentru

1 Capitalul Bancii Blank era de 125 milioane lei hartie, adicA mai putin de 4 milioanelei aur..

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 269

justificarea fiec5rei m5suri luate, pentru cornentariul fiecdrei deceptii sipentru inventarul tuturor actelor de f5tAmicie prin care lichelele si profi-torii de care rn-am izbit la fiecare pas au cäutat sà-si acopere servilismulsi 15comia. Las aceast5 sarcin5 onorabililor domni Blank Aristide siManoilescu Mihail, care, de o parte si de alta a baricadei sunt destul debine documentati ca s5 scrie unul despre altul. Dac5 se vor decide s.5 ofac5, cititorii lor s5 ia drept bun jumátate din ce va spune fiecare, i vamai ramline destul nu numai pentru reliefarea personalitatii lor, dar si pen-tru cunoasterea evenimentelor, m5suri1or i contramäsurilor, in mijloculcAror_a s-a desfasurat cel mai r5sun5tor crach bancar romänesc.

In r5fidurile care urmeaz5 voi insemna nurnai unele rnornente ne-cunoscute sau fals cunoscute din succesiunea evenimentelor, pentm a leda prin rnarturia mea adev5rata lor culoare i adevárata lor semnificare.

Dificult5tile Wancii Blank incepusera mai de mult: latent din anii1928 si 1929 patent din 1930. Când am intrat c5tiva ani dupd r5zboiin Consiliul de administratie al 135ncii, alaturi de generalul Coand5, deVaida Voievod, de Gr. lunian, de Gr. Filipescu, de generalul Cantacuzi-no, de Em. Pantazi, de Rosenthal si de altii, am gásit institutul in plin6prosperitate aparentA, cu sucursale in toate orasele man i cu cel mai ma-re dever din tar5. Desi in fiecare sedint5 a Consiliului au fost numaicateva pe an si in fiecare adunare general5 anualã prosperitatea BAn-cii era zugr5vità sub culorile cele mai vii, desi la fiecare ocazie se ridi-cau osanale iscusintei directiunii, mi-am dat seama numaidecat di eraceva putred in Danernarca, cd intreprinderile .yi investiflile erau mult preaintinse laid de capitalul social, i cà se lucra numai cu banii depozitari-lor, bani a chor disponibilitate era in functiune exclusivd de incredere; edrept Ca OM in 1930 aceastà incredere a fost deplin5. In conjunctura eco-nomicii din perioada care a urmat inflatia a dezechilibrat ins5 toate bi-lanturile industriale i comerciale finantate de Balled, fard sA mai vor-besc de numeroasele intreprinderi de fantezie sau culturale (ca societa-tea de editur5 Cultura Nationala) care n-au incheiat niciodat5 un bilantserios, si au provocat primele cr5p5turi in edificiul ridicat mai mult pearipile imaginatiei decat pe ternelia prudentei i pe temeiul experientei.In Consiliul de administratie ca si in adun5rile generale, aceste cr5p5turine-au fost totdeauna ascunse cu grijd i n-as fi aflat despre ele dacã n-ar fiexistat in directia Bàncii o luptà surd5, dar pasionata, intre douà curentereprezentate unul de Aristide Blank iar celillalt de Richard Szöpkez.

P5n5 la razboi, Banca a fost in mdinile lui Mauriciu Blank, om cin-sfit, cu experienta si plin de bun simt care a dus-o cu tact si cu inteli-gentä in fruntea institutiilor similare rom5nesti. In lumea noastrainte de r5zboi, Mauriciu Blank a fost un tip, un tip simpatic. Desi selfmade man, se prezenta ca intruparea tuturor traditiilor. Avea inainte detoate traditia unei desävdrsite politeti, unui echilibru de temperament si

dina-

www.dacoromanica.ro


unei stapaniri de sine care-i permiteau sa primeasca cu acelasi surds sicu aceleasi vorbe bune pe cine-1 interesa si pe cine-1 plictisea, pe sarac sipe bogat, pe cel din urmä impiegat si pe cel mai ilustru fost ministru. E-ra omul care-si invartea de sapte on limba in gura inainte sa spuna ceva,dar cand spunea, vorba lui era vorba. Mic de talie, cu trasaturi regulate sinu prea semite, cu barba alba fiumos taiata si ingrijita, imbracat cu seve-ra elegant5 si plin de distinctie in toata firea lui, Mauriciu Blank, gentle-man placut si intelept, avea un singur defect: credea prea mult in flu-skipe care-1 socotea un geniu financiar. Poate ea se aruncase cu toata pati-ma asupra lui Aristide, simpatic si inteligent, din scarba pentru tot res-tul familiei sale. Tanarul Mauriciu inzestrat numai cu calitatile pe care ile daruise Dumnezeu si haft& sa faca drum, se casatorise pe cand era in-ca impiegat la zaraful Marmorosch din Lipscani, cu o pocitura ce raspun-dea printr-un gorait de purcea molestata la numele de Betina si era fiicabogatasului Goldenberg din Galati. Cu gura stramba, cu dintii iesiti, cumoti de par unsuros si vopsit care-i cadeau peste ochi, Betina se deose-bea de barbatu-sau ca noaptea de zi. Urata si vulgara, calica si veninoasadar desteapta exercita asupra intregii familii o adevarata teroare. Supra-veghea cheltuielile lui barbatu-sau pana la franc, ceea ce-1 jena in rapor-turile lui cu pipitele (Mauriciu, in respectul sal pentru traditii, adoptasesi crailacul marilor seniori), si-1 obligase sa-si amenajeze un cabinet detoaletà la Banca, fiindca acasä chiar in arätosul sau palat din strada Dio-nisie, nu capata lemne sa-si incalzeasca baia. Betina, in afara de Aristi-de, mai daruise dinastiei Blank doua fete maritate cu Csillag si cu Spayer,doi jidani, unul din Budapesta si altul din Bucuresti. N-am cunoscut peginerii sefuluil; am vazut in schimb deseori pe nepotul Csillag un fan-tezist si mai trasnit ca Aristide, mare meloman, posesorul unei remarca-bile colectii de autografe muzicale. Mare jucator la Bursa s-a ruinatrepede dupa razboi si dup5 ce a escrocat o suma de lume, a sfarsit rau2.

La intrarea mea in Consiliul de administratie, Banca MarmoroschBlank & Co. avea inch' in fruntea ei pe Mauriciu Blank, dar un MauriciuBlank deja slabit, deja obosit, cu tin picior in groapa. un MauriciuBlank care scapase haturile din mana. Scapate din mainile batranului, secertau pe ele Aristide si Szopkez, amandoi directori in Banca, cu drep-turi egale. Si cu lefuri egale si ce lefuri! Fiecare din ei incasa bagate-la de 13 milioane si jumatate pe an, in afara de tantiemele si de jetoane-le ce le reveneau ca membri in consiliile societatilor afiliate Bancii! Res-pectuos al traditiei, incasa ca sef al firmei si Mônssié Plank" aceeasi

I Cand am intrat eu in consiliul Bäncii, Spayer murise deja si Csillag era in std.:dna"-tate. Sau viceversa.

2 Imre altii a escrocat si pe Regele George al Greciei si pe I.G. Duca. Amandoi aufost indemnirati de Aristide Blank.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 271

suma. Patruzeci de milioane i jumatate de lei pentru trei persoane, fatade un beneficiu total in bilant de circa 80 de milioane, era ceva. Natural cain conturile care s-au pus la dispozitia actionarilor, aceste fabuloase emo-lumente n-au aparut niciodata, iar eu cred ca a fost cazul pentrucea mai mare parte din mernbrii Consiliului am aflat despre ele abiaun an dupd cooptarea mea, intr-o edintai in care cei trei domni au venit sane anunte ca renuntau la 4 1/2 milioane pe an §i ca se multumeau cu 9!

Cu cat puterile batranului Mauriciu slabeau, cu cat inteligenta luise intuneca, cu atat autoritatea tanärului Aristide cretea in indrumareaBancii. cu cat autoritatea lui Aristide cretea, cu atat lupta dintre elSzopkez se intetea §i ea.

Richard de Szopkez, ovrei catolicizat din Arad era faptura rotunda§i durdulie, gata sa plesneasca la prima atingere. Vorbele tapeau din elcu greutate, explodand intr-o succesiune de sunete guturale confir-mare sonord a teoriei discontinuitatii formulate de ilustrul fizician Plank(nimic comun cu Memssié Plank" al Betinei). Dar acest om care vorbeagreu, vorbea cu pricepere i cu miez2, Ii da seama ea' Aristide porniseBanca pe povarni§ul falimentului, i o spunea. Un adevarat r:azboi s-aincins la un moment dat intre cele douà cabinete directoriale. Intr-un altreilea, batranul Mauriciu casca, i§i inchipuia ca cite§te cartea deschisain fala lui, sau omora mtWe reale sau imaginare. Tabacovici i Radu-canu, aghiotantii lui Aristide, grabiti i slugarnici, alergau prin culoare

prin birouri, ca douà suveici tesatoare de intrigi. Cu Szopkez i cu bunulsimt, tinea numai socru-meu Boamba, un vechi §i devotat sfetnic alcasei. Rosenthal, consilier juridic §i om practic canta cand intr-ostrung cand intr-alta, dar mai mult intr-a lui Szopkez, speriat i sedus perand de inalta fantezie §i de darul de persuasiune cu care Elohim inzes-trase pe prietenul Aristide.

Cat timp aparentele in§elatoare au putut da bilanjurilor abil intoc-mite aspecte de prosperitate, toate au mers lui Aristide in plin §i lui Szop-

1 Dulcea Betina nu numea niciodata pe sotul ei, cand vorbea de dansul, deck Wits-sie Plank" cu sapte accente pe o. Pe fiu-sau ii numea mai simplu Mânssié Ahristide", cuun r rägusit, o specialitate a ei care-i umplea gura. Cand haraia Mànssie Ahristide" saumon collier de pehrles" 4'1 venea sa-i tragi palme.

Szöpkez mai era si un om amabil caruia ii placea societatea. A cumpkat in Bucu-resti casa lui Gogu Cerkez din Ca lea Victoriei si o mosie pe malul drept al Argesului, indreptul Copacenilor. Primea bine si in oras si la lark impreuna cu d-na Szopkez, o ovrei-cuta botezata si ea (catolica) i pe ark de proasta pe cat era barbatti-sau de inteligent.Proasta si infutnurata si de un snobism in relatiile ei ce treceau marginile ridicolului.Trata pe toti fostii ei coreligionari de sales juifs". Singura fata a acestei ciudate perechi,o roscovana tip ghetto", s-a casatorit cu Florescu, secretar de Legatie, fiul Indianuluifermecator. Desi apoplectic, Szopkez tatäl facea pe craiul i intretinea pe d-na Zissu,care Meuse pc vremuri fericirea lui Misu Cantacuzino. A cheltuit cu dansa o avere, pfina1-a doborat pe jumatate in 1935 o congestie cerebral&

si

i

$i

si

www.dacoromanica.ro


kez nu i-a r5mas dee& s fac5 pe Casandra prin colturi si dup5 usi. Devreo douátrei ori a amenintat el si cu demisia, dar nu se desparte omulbucuros de affitea milioane, care, de mergeau ori nu mergeau afacerile,erau incasate cu punctualitate. Cdnd a inceput ins5 s6 se ingroase glumasi sA apard la orizont spectrul sArAciei, actiunile lui Szöpkez au crescut siale lui Aristide au inceput sa sea& Urmarea a fost o tranzactie intre am-bele tabere', intre ambele metode de indrumare in afaceri. Dictaturii luiAristide s-a pus un pofil prin crearea unui comitet de directie alcutuitdin domniile dumnealor Szöpkez, Aristide Blank, I. BoambA, N. Taba-covici si Rosenthal si a carui presedintie am fost rugat sa o primesc eu(n-am priceput niciodat5 pentru ce probabil fiindcA m5 propuseseBoamb5). Comitetul se aduna in fiecare sapt5m5nA, joia (membrii lui nuprimeau nici un jeton, nici o indemnizatie speciald pentru serviciile pres-tate) si nici o afacere nu putea fi incheiata f5rA aprobarea lui. Deschi-derea de conturi curente, scontul i rescontul, si in genere toate operati-ile BAncii trebuiau sa tread' prin comitetul de directie, care inscria intr-unregistru special procesele sale verbale de sedinte. Infiintarea comitetuluide directie a restrdris ins5 initiativa lui Aristide numai in aparent6. Cutoate sfortdrile lui Szöpkez si ale lui Rosenthal, comitetul n-a izbutit s5lege mAinile lui Aristide. Cu complicitatea tehnic5 a lui Tabacovici, pre-zenta comitetului afacerile comitetului in asa fel, Inc& in cele mai multecazuri izbutea s5 ne insele buna credint5 i s5 obtinä aprobárile pe carele solicita. Brã sA ne prezinte cifre false, ne ascundea pe unele din eletot timpul cat am fost in fruntea acelui faimos comitet de directie nu amputut obtine o icoanä a situatiei. DArile de seamA pe care Aristide mi lefacea erau in fiecare SAptam5n6 din cele mai optimiste, i 0115 in toam-na anului 1930 am avut impresia cà Banca Blank era cea mai solidA in-stitiitie de credit din lume. Abia atunci au inceput sA se manifeste simp-tome ingrijordtoare care nu mai puteau fi ascunse: retrageri masive dedepozite i dificultAti la scont cu Banca National5, care ceruse reducereaportofoliului. Dusi de nas de Aristide am crezut cá retragerile nu eraudee& o urmare a neincrederii generale provocatA de conjunctura inter-nationalá si c5 cererea de reducere a portofoliului constituia un act depersonalã vrajm5sie din partea Institutului de Emisiune sub influenta luiCostin Stoicescu, inamic de moarte al firmei si al familiei Blank2. Situa-tia s-a imbun5t5tit insä repede; ni s-a afinnat, dupd cateva zile de ma-laise", c5 varsamintele depozitarilor noi balansau cererile de retragere si

Szopkez se pusese in grevA (prin 1928-1929) fuma tig5ri in cabinetul lui, nu se rnaiocupa cu nimic si se rnultumea sa-si incaseze leafa. Sfarsise prin a nici nu mai veni pe laBanc5, consacrându-se activitaiii sale de senator national-tarEmist.

2 Costin Stoicescu fusese ani indelungati in serviciul 13ancii Blank si ajunsese direc-torul sucursalei din Viena, unde 1-am i cunoscut. Nu stiu ce s-a intamplat intre el si Aris-tide, dar intr-o bunA dimineata a fost dat afara. Madgearu 1-a introdus la Banca Nationa-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 273

dupa alte cateva zile ca retragerile incetasera si cä banii se reintorceaucu incredere in casa Bancii. Fat5 de Banca Nationala Aristide vorbea desus, si ne-a asigurat Ca daca i se cere sa reduca portofoliul cu 20% e inmasura sa-1 reduca cu 40. Numai dupa izbucnirea crach-ului mi-am datseam5 ca toate acestea erau rodomontade. Dar cat am fost in frunteacomitetului de directie al Bancii, cum as fi putut judeca situatia cu pes-imism, eu care nu luam decal o data pe saplamana i prin altiicunostinta de cele ce se petreceau, i Inca in trasaturi generale, candoameni priceputi si cinstiti ca Boamba si Rosenthal, care-yi await toatdaverea in Bawd, care-si petreceau ziva intreaga prin birouri i purecautot se arátau optimisti i plini de incredere?

M-am intins cam mult asupra gestiunii Balla Blank in preziva mi-nisteriatului meu si a crach-ului bancilor, dar a trebuit sa o fac ca s5 aratc5 in momentul in care am parasit casa din strada Doamnei (aprilie 1931)nimic nu ma facea sá prevad dezastrul care se apropia, dezastru in carenu aveam nici o responsabilitate, pozitia mea ca presedinte al comitetu-lui de directie fiind mai mult o pozitie de parada decat una de raspun-dere. Anfanuntele care preced mai au si un interes special pentm 15mu-rirea dezastrului bancar care a urmat, caci crach-ul din vara anului 1931a fost inainte de toate crach-ul Balla Blank: caderea celorlalte banci n-afost decat o consecinta a acestei prime prabusiri.

La inceputul guvern5rii noastre chestiunea bancilor nu s-a pus inmod acut. Simptome ingrijoratoare imi erau insa semnalate din toatepartile. Bancile se inmultisera in perioada inflatiei peste masura bunuluisimt1; ele fuseser5 intemeiate fhrá nici un control, cu capitaluri preamici sau chiar inexistente Si erau conduse fara nici un control de totismecherii in goana dupa un automobil' sau in cautarea unui mijloc de a-siresconta politele la Banca Nationala. Optzeci la sut5 din clientela unorasemenea banci era alcatuita din oameni sleiti prin dobanzile uzuale,

la, ca director, si acolo prin inteligenta lui data fiind i patenta militate a colegilor saia devenit un adevarat spirims rector", si a condus de fapt institutia nu numai cat au

tinut guvemarile taraniste, dar si sub noi, si mai tarziu sub liberali. Aristide, care nu-1putea suferi, spunea nu I-am elirninat fiindcA era necinstit caci nu era ci fiindcAera prost". La randul lui, Costin trata pe Aristide de nebun; ii numea geniul rau alBancii Blank" si n-a pierdut nici un prilej de razbunare impotriva celui care-I izgoniseflied nici un menajament. Veninos cum era, a pus ate bete in roata a putut incercarilorde salvare intreprinse de succesivii ministri de fmante si guvernatori in favoarca instiru-tului in care ii incepuse cariera. Eu unul, cat am fost in fruntea Finantelor, n-am avut sdma prang de dansul, dimpotriva m-a ajutat mult in operatiunile de trezorerie pe care le-arn intreprins. Era un om cu mate pestrite, dar Ii cunostea meseria.

Numai in Bucovina, functionau (?) peste 500 de banci!2 Primul act de gospodarie al acestor banci era de obicei cumpararea unuia sau mai

multor automobile pcntru Directie, si de multe ori intreg capitalul bancii era absorbitprin asemenea plasamente!

www.dacoromanica.ro


dobanzi cu atat mai mafi cu cat banca era mai mica, si din agricultoriideveniti insolvabili atat prin coplesirea datoriilor cat si prin lipsa de re-munerare a productiei. Legea cametei, care lasase intact pasivul fiecáru-ia nu vindecase räul, si executiile silite se inmulteau din zi in zi, amenin-tand cu nimicirea pe toti producatorii fara sa salveze bancile creditoare,imobilizate pang in gat si arnenintate si ele in existenta lor prin exi-gentele rescontului pe diferite trepte. Mi-am dat seama incd de atunci,ea' o noua organizare a regimului bancar si o descatusare a debitorilorprintr-o largd conversiune a datoridor, devenise ineluctabila. Ocupatinsa cu refacerea bugetului, am crezut ca pot amana cu cateva luni rezol-varea acestor probleme, care nu se putea face in pripa. M-am inselat inceea ce privea puterea de rezistenta a bancilor, dar nu regret aceastä eroa-re, caci Mfg prabusirea bancara cred ca n-as fi izbutit sa pun in picioareconversiunea, asa cum am pus-o, revolutionand toate conceptiile juri-dice la intangibilitatea creantelor.

In afard de sporadice cereri de interventie in favoarea anumitorbancil pe care Banca Nationala incepuse sa le stranga cu scontul, insti-tutele particulare de credit cu toate greutatile in care se zbateau dejabancile mici din Ardeal, bancile secundare din Vechiul Regat si caselede econornii sasesti si svabesti nu mi-au dat prea mult de furca pangin iulie. Calvarul bancilor din provincie (Vechiul Regat), care se consti-tuise intr-o asociatie sub presedintia lui Grigore Coanda, directorul Ban-cii Populare din Pitesti, n-a inceput decat mai tarziu. Banca Blank inafara de chestiunea Discomului, rn-a lasat si ea in pace, la inceput.

Societatea Discom" (Distributia comerciala a produselor mono-polului") a fost una din ideile geniale" pe care Aristide Blank s-a stra-duit sa le realizeze. Genialul realizator a pornit de la indreptatitul princi-piu ea' Statul este un prost comerciant iar Casa Autonoma a monopoluri-lor ar avea prin urmare tot avantajul sa-si desfaca produsele (tutun, chi-brituri, sare) prin mijlocirea unui organ comercial particular, care in schim-bul unui mic comision ar izbuti si sporeasca simtitor deverul vanzarilorprintr-o distributie mai rationala a marfurilor. Distributia produselor Re-giei se facea prin factorii rurali, era cat se poate de defectuoasa si nici chi-briturile, nici tutunul, nici sarea nu ajungeau sau ajungeau foarte greuprin satele mai departate. Discomul" se obliga sa alimenteze in modregulat toate comunele Regatului. Poet ratacit in afaceri, Aristide facusesocotelf fantastice din care rezultau sute de milioane anual mai multpentru C.A.M. si zeci si zeci de milioane pentru Discom. Socoteala deacasa nu s-a potrivit cu cea din targ decal pe jumdtate; C.A.M.-ul n-a preacastigat din combinatie desi n-a pierdut dar Discomul a produs

1 Printre acestea, aproape zilnic, Banca Moldovei si ea in plinä prosperitate cu unan inainte, si una din cele dintai prAbusite.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 275

destul Bancii Blank ca s-o ajute sa se aranjeze cu Banca Nationalä i cucativa din creditorii ei. La numirea mea ca ministru de finante gasisempe masa' contractul a carui negociere dainuise mai bine de un an sem-nat de C.A.M. si de societatea Discom. Cunosteam afacerea din cate nespusese Aristide in comitetul bancii, dar, desi nu aveam decat o aproba-re forrnala de dat, C.A.M.-ul find o institutie autonoma, am ezitat sa ofac ca nu cumva sa se banuiasca o legatura intre fosta mea situatie la Ban-ca i semnatura pe care trebuia sa o pun. Cu toate st5ruinte1e lui Blank, cutoate cd Regele imi spusese de mai multe ori cci contractul trebuie sem-nat, am cerut ca comitetul de directie al C.A.M.-ului sa examineze dinnou toata afacerea si sa-mi faca un referat' si n-am semnat decat dupa cem-am asigurat nu numai Ca C.A.M.-ul nu risca nici o paguba de pe urmamecanismului conventiei, dar ca mai avea i dreptul sd ceard inlocuireaamunitor participami pand la intrarea in vigoare a contractului, adicdpeind la 1 ianuarie 1932, in afar5 de garantia in numerar de 112 mili-oane lei ce trebuia depus5 imediat. Mersesem astfel, cum era si natural,inaintea dorintelor exprimate de dl. Roger Auboin, consilierul tehnic depe langa Banca Nationala, care intr-o scrisoare ce mi-a adresat-o cu datade 28 iulie spunea: Je pense que le contract s'il est bien établi, peut etreavantageux pour les deux parties et servir utilement, en assurant aux So-ciete de distribution un revenu régulier en echange des services rendus,a un plan de renflouement de la Banque Marmorosch, Blank et Co."

Ragazul pe care mi 1-a dat Banca Blank n-a fost insä lung. Aristidecare cunostea mai bine ca nimeni adevarata situatie a bancii sale, a sim-tit apropierea vijeliei i indat5 ce a avut la man5 contractul Discomului,Nä de care facuse pe dezinteresatul lasand pe Tabacovici sa lucreze2

&à se zbat5, s-a amncat ca un lup asupra mea ca sa-mi smulgä mono-polul alcoolului. Am spus deja, ca desi hotarat sa nu dau nimanui conce-

1 Directia C.A.M.-ului, mi-a inaintat un referat din concluziile caruia reiesea cA con-ventia era avantajoasä pentru Stat, dupd cum au dovedit-o de altminteri ulterior faptele.Staruintele de Sus, ca sã intrebuintez un eufemism, rn-au facut sir pricep cum a fost adusGuvemul Maniu (ministru de fmante find, dacd nu ma inel, Madgearu) sä cumpere invara anului 1930 CulturaNalionald pe pretul de 200 milioane. in care 60 si mai bine re-prezentau stocul de carti editate i nertindute, damite mai apoi, in parte, bibliotecilorscolare sau populare si in parte transformate in maculatura. Numai dupA ce am ajuns incapul Ministerului de Finante mi s-au deschis ochii asupra adevAratelor raporturi dintreRege si Blank, pe care imitate nici nu le beinuiam. Din povestirea celor intfimplate in to-iul crizei Bar:16i Blank, in august 1931, povestire care îi gäseste locul in paginile urmd-toare ale acestor Amintiri se va putea judeca plind unde a putut merge instäpanirea" luiAristide asupra Regelui. Se va gasi astfel cheia totalei mele schimbdri de sentimente,fatti de unul i fata dc celälalt.

2 Am aflat mai tarziu prin Szöpkez cA in anul 1930 Aristide si Tabacovici obtinuserdde la bancA un fond de 20 milioane la dispozilia kr, din care sunt convins CA mai tot le-ardmas in buzunare desi-1 ceruserd pentru perfectarea contractului Discomului.

,si

www.dacoromanica.ro


siunea monopolului, n-am refuzat totusi de la inceput propunerile luiReschnitzer, i ca din motive de tactical-am tinut cu vorba si i-am ceruttimp de gandire. Smecherii au simtit insa ca dilatoriul meu nu era decaune fin de non recevoir" politicoasa si abila. Parlamentul se deschise-se, si rn-am pornenit cu amabilul Aristide, cu un proiect de lege gata ingheara, cerandu-mi sa-1 trec numaidecat prin Camera. Regele ma intre-base in ajun:Ce faci cu spirtul?", intrebare foarte naturala din partea u-nui Suveran preocupat de organizarea veniturilor Orli sale, si Inca maiexplicabila in ipoteza cá nu era in necunostinta de demersul care urmasa fie facut pe langa mine a doua zi. Am raspuns evaziv Majestatii Sale:Fiecare lucru la candul lui, Sire" si Majestatea n-a mai insistat. PeAristide, 1-am rugat sa ma ierte, dar ma aflam in imposibilitate sa-i dausatisfactie, sesiunea Parlarnentului find foarte scurta i coplesita prin ne-cesitatea de a trece rectificarea bugetului, modificarea legii administra-tive si alte cateva legi indispensabile. Ca sa nu plece insa de la mine cuun refuz categoric, si ca sa-i mai las o portità deschisd caci nu voiam sama stric cu dansul desi incepusem sa-1 cantaresc dupa justa lui valoare,am adaugat ca, daca grupul lui Reschnitzer primea sa-mi sconteze unbon de tezaur de 1 milion livre sterline, ma angajam sa-i dau preferintain cazul in care in-as pentru concesionarea monopolului, toataproblema urmand sá fie rezolvata in toamna, dupa redeschiderea Came-relor. $tiam bine ea in asemenea conditii Reschnitzer et Co. nu vor

iar daca din intamplare ar fi primit, a fi creat o disponibilitate irne-diata Tezaurului, fara nici un prejudiciu pentru planurile mele ulteri-oare. Aristide a plecat de la mine incantat se incanta repede si nu seindoia niciodata de nimic, caci era optimist din fire si m-a asigurat caafacerea era ca si facuta".

A treia zi, am primit din partea lui, succesiv, urmatoarele cloud bi-pe care le-am pastrat:

Am anuntat pe reprezentantii grupului strain Monopolul Alcoolu-pentru moment, nu se poate legifera i incheia afacerea kr. Am

adaugat, conform int,elegerii noastre de sarnbata seara, ca si-ar puteaasigura o preemtiune de tratative asupra altor grupuri daca ar cumparaun bon de tezaur al Statului roman de 1 milion livre sterline, scadenta 1decembrie 1931.

Reprezentantii grupului au refuzat insa sa examineze in acest mo-ment daca n-ar putea sa acorde acest milion de lire ca un avans, ram-bursabil din primele venituri cuvenite Statului din omonopolul» ce s-arintroduce la toamna".

Dupa examinarea propunerii noastre, grupul «monopolului» vinecu o contrapropunere:

hottiri

letele,

lui ca,

Si:

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 277

indat5 ce legea agreat5 si de ei va fi votat5 vor depune Statului (in45-60 zile):

Livre sterline 350 000 cu titlu gratuitsi idem 150 000 ca avans asupra particip5rii Statu-

lui la beneficiul inonopohdui.Astfel Tezaurul ar putea incasa repede un total de 1/2 milion de li-

vre sterline, din care 350 000 1st. n-ar mai trebui restituite. Aceasta in-seamnA ea' in cursul bugetului actual (p5115 la 1 decembrie 1931) ar intra400 milioane lei, pe neasteptate.

Când vrei s5-1 prirnesti deci pe Reschnitzer ne fut-ce que pourlui pennettre de prendre congé?"

Am primit pe Reschnitzer, dar n-am primit propunerea lui. JuneleDrummond Wolf s-a mai inviirtit prin Bucuresti, dar descurajat, a sfOrsitprin a pleca si el prin septembrie, dacA imi aduc bine aminte.

Vantul a inceput s5 batã mai tare pe la sfarsitul lui iunie. Prima san-drama care a c5zut a fost Banca Generala. Inciiputa pe mainile lui Crean-gO dupa razboi i nationalizat5 sub liberali, nenorocita institutie c5zusesub tutela unor oameni simpatici dar care habar nu aveau de bancd, nicide economie. Sub forma' de comitet, Barbu Stirbei, Ion Mitilineu, IonCallimachi i I.G. Duca se adunau la taifas in fiecare zi intre ora 12 si1 1/2. Vorbeau de toate si aprobau cu ochii inchisi tot ce li se cerea. Di-rectoriit erau multumiti, iar domnii din comitet printre care am uitat s5numAr i pe Elias dar un Elias imb5tr5nit i cu antenele ft-ante con-fundau volumul angajamentelor cu puterea i prosperitatea intreprin-derii. Banca Generala avea totusi participatii in afaceri bune (ca BancaBasarabiei, de pilda) i un activ suficient ca sd poala fi asanat5, dacdoperatiunea de salvare ar fi fost fAcut5 la timp. A mancat-o fript5 guver-natorul 135ncii Nationale Angelescu, care n-a vrut sA o ajute deloc, subpretext cä nu era nimic de thcut, in realitate fiindc5 era banca liberalà sifiindc5 Angelescu, care in ajunul crizei ce urma sd se dezlantuiascä n-av5zut mai departe decat lungul nasului, permis luxul s5 mai fac5politicfi de partid.

PrObusirea BOncii Generale, dificult5tile in care se zb5tea BancaMoldovei, strigkele disperate dup5 ajutor din toate pArtile erau atdteasemne care prevesteau furtuna. Furtuna nu s-a dezlAntuit insA dec.& ed.Ova vreme mai tarziu, in clipa in care a c5zut, r5nitA de moarte, BancaBlank.

Aceast5 clipa a coincis i cu o neprevazutd schimbare in Clirectiu-nea BOncii Nationale. Aceasta schimbare trebuia sá aibao covarsitoareinfluenth asupra desthsur5rii ulterioare a evenimentelor. Inlocuirea unuiom de bun simt printr-o lichea care s-a dat dupà toate vAnturile mi-a in-

1 Sitescu, Georgescu si altii.

si-a

www.dacoromanica.ro


greunat intr-adevar foarte mult sarcina. Mi-a ingreunat-o intr-atat, Inc&panä in cele din urma a trebuit sa pun piciorul in prag si sa destitui pur sisimplu plislamaua ce-mi fusese impusä si de netrebnicia careia a ajunsfoarte repede sa se convinga chiar si inaltul ei protector.

Dupà numirea lui Costica Angelescu in locul lui Burilleanu, acestadin urma se adresase justitiei si pe la inceputul lui iulie, Curtea de Apeldin Bucuresti ii dedese dreptate, anulase decretul lui Angelescu de numi-re si repusese pe predecesorul lui in toate drepturile sale. Era o palmfipentru Majestatea Sa Regele, care semnase decretul. Sentinta Curtii deApel nu era executorie, caci am fault numaidecat recurs in Casatie, siBurilleanu mi-a trimis vorba ca era gata sa cada la o tranzactie. Angeles-cu a socotit totusi ea" nu era de demnitatea lui sa mai ramand in fmnteaInstitutului de Emisiune, ca situatia lui devenise precarà si ea' autoritateasa fusese adanc stirbità prin considerentele sentiiitei. A venit cu demisiala mine si mi-a declarat neted ea' nu poate reveni asupra ei. Toate insis-tentele au fost inutile; 1-a chemat si Regele si 1-a mgat sa rämaie: totul afost degeaba.

Este locul sa tai aici aripile unei legende pe care foarte multi, chiarprietenii mei, au cautat sä o acrediteze, aceea ca am fost sabotat ca mini-stru de finante de catre guvematoml Angelescu, inscris in Partidul Na-tional-Taranesc. Nimic mai putin adevarat. M-am inteles perfect cu dan-sul, atat la inceputul guvernarii pana la demisia lui cat si mai tarziu dupàce a fost repus in fruntea Bancii. Daca nu m-as fi inteles cu dansul, dacaas fi avut cea mai mica bänuiala ca-mi saboteaza intentiile, e la minteaomului &à n-as fi primit sa contrasemnez renumirea lui. Nu numai ca nurn-a sabotat, dar a venit sa-mi propunà zilnic, dupl ce s-a intetit criza,tot felul de expediente in favoarea Tezaurului, pe care, eu, le-am refuzatcategoric. Am spus deja ea politica mea consta in mentinerea credituluiStatului si a regimului monetar intr-o stare de aparenta normalitate, celputin atfita vreme cat era cu putint5, si iata de ce n-am recurs nici macarla reglementarea devizelor decat in extremis" and nu s-a mai putut fa-ce altfel, in primavara anului 1932, desi Angelescu mi-o propusese simi-o ceruse Inca din toamna lui 1931. Am consimtit in extremis" la re-glementarea devizelor, dar am parasit Ministerul de Finante fara nici oalta abatere de la statutul monetar din 1929 si am respectat cu scrupu-lozitate toate obligatiile luate prin diversele conventii monetare ca siprin clauzele conventiona1e anexate imprumuturilor din 1929 si 1931.Faptul ca succesorii mei au recurs siliti si ei de nevoie la adevaratematrapazlacuri bancare si monetare, cu complicitatea, sau cel putin cu bu-navointa guvernatorului Angelescu a facut sa creada pe multi ca aceastabunavointa mi-a fost refuzat5 si mie si acordata numai ministrilornationali-laranisti. A fost o eroare pe care numai aparentele au putut-ojustifica. In cat priveste pe Angelescu, as fi putut sa fac si eu ce au facut

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 279

Mironescu si Madgearu dupà mine. Nu opozitia, sau vreo incercare desabotare" din partea Bancii Nationale rn-a impiedicat sa o fac dim-potriva, rezistenta mea fata de propunerile guvernatomlui a fost singurade ving, dacci vinc i poate fi, 0 Ministerul de Finante cat am fost eu infruntea lui, s-a mentinut in materie bancara si rnonetard pe cat a putut pecaile ortodoxiei doctrinare. Inca' o data m-am inteles perfect cu CosticaAngelescu, am cerut Regelui sa-I decoreze cu Marea Cmce a Coroaneicand a plecat in iulie si am contrasemnat decretul de numire fail nici oobiectie. Am ramas prieteni si dupa ce am parasit Ministerul, caci 1-amapreciat 0-1 apreciez ca om de bun simt si ca o fire leala. Ca guvernatoral Bancii Nationale singurul lui cusur a fost ca era mai preocupat de in-teresele Tezaurului Statului decat de grija aparkii monedei. In luminaevenimentelor care au urmat si a cursului pe care 1-a luat criza economi-ca, poate ca a avut dreptate el.

Demisia lui Angelescu find definitiva, am propus Regelui pe Ian-cu Mitilineu. Regele mi-a spus ca i se propusese si Nicu Tabacovici. A-cest i se nu era altul deck Blank. Suveranul mi-a cerut sa se mai On-deasca. A doua zi dupa-amiaza ma aflam la Camera. Terminasem cu bi-ne scurta sesiune parlamentara consacrata constituirii Corpurilor Legiu-itoare, rectifickii bugetului si modificarilor indispensabile si urgente pri-vitoare la inaplicabila lege administrativa, votata de taranisti. Mai profi-tase de ocazie si Iorga ca sa treaca a la vapeur" dar fail mare opozitieckeva nechibzuite reforme ale invätamantului. Asistam la ultima se-dinta, cu gandul la greutatile ce-mi stau in cale dupa inchiderea Parla-mentului, cand am fost chemat de urge* la Palat si_mi s-a spus sa yinsi cu un decret in alb pentru numirea guvematorului. Il aveam in geanta,din ajun.

Regele rn-a prima voios si mi-a spus ca gasise o combinatie exce-lenta: sa dam locul de guvernator lui Manoilescu si sa numim in locullui la Industrie un orn cum se cade". Repet propriile expresii ale Rege-lui. Am ramas cam nedumerit. N-aveam nici o incredere in Manoilescu,il inghitisem la formarea Ministerului fiindca ni-1 impusese Regele, §ima asteptam in fiecare zi sa ne faca una lata. Daca ar fi fost sa-1 iau de a-casa si sa-1 instalez la Banca Nationala, n-as fi consimtit niciodata. Darnu era vorba sa-1 luam de acasa, il aveam in Guvern si mi-am dat repedeseama ca de vreme ce nu puteam Inca scapa de el, era mai putin pericu-los la Banca Nationala sub supravegherea mea si a consiliului Bancii,deck la Industrie de capul lui. Deja incepuse omul sa-si reia sirul aface-rilor in curs sub Mironescu si ne pisa zilnic si in fiecare sedinta a Dele-gatiei Economice cu scandaloasa afacere DicioSan-Martin, pe care nu-mai rezistenta mea si incapatanarea generalului Amza o tineau pe loc.Mai bine ar fi fost sa-1 dam pur si simplu afara din Minister si sa numimate un om cum se cade" si la Industrie si la Banca. Dar pe acea vreme

www.dacoromanica.ro


Manoilescu era inca in gratiile Regelui si nu putea fi alungat cu una cucloud'. Am inscris prin urmare numele lui in decret i Regele a semnat.

M-a intrebat apoi: Pe cine-mi recomanzi la Industrie?" PeBusila". Regele a refuzat net' si mi-a propus cu timiditate pe Nicu Mi-clescu, inginer si tepist. Pe acesta 1-am refuzat eu, tot asa de net. NicuMiclescu era un baiat bun si cinstit, dar o hahalera i un incurca-lume.Ca sd intdresc atmosfera nepoliticä a Cabinetului am sugerat numele luiVasilescu-Karpen, rectorul co1ii Politehnice, om cinstit, cu scaun la cap

stimat de toata lumea. Regele mi-a spus ca nu-1 cunoaste dar Ca de vre-me ce-lpropuneam eu, Ii primea cu mare placere i m-a rugat sa fac ime-diat decretul de numire. Aducandu-mi la timp aminte de existenta luiIorga mi-am permis observatia ca trebuia sa-lintrebam i pe el, in tot ca-zul sa-lvestirn. Crezi?" rn-a intrebat Regele. Da, Sire, cred, si mai tre-buie sa-1 intrebarn i pe Karpen daca primeste n-am vorbit cu dan-sul..." Bine", a incheiat Regele, dar f repede. Cu Manoilescu n-ainevoie sa vorbesti. Da drumul decretului, caci m-am inteles eu cu el."

De la Palat rn-am dus la Camera sa impac pe Iorga care avea totdreptul sa fie suparat, caci Regele trecuse peste capul lui, cu prilejul a-cestor cloud numiri importante. Am inceput cu Manoilescu, fiindca erade resortul meu ca ministru de finante, i 1-am intrebat daca are vreo obi-ectie impotriva candidatului Majestatii Sale. S-a mirat de alegerea Re-gelui dar s-a grabit sa-mi spuie cu atat rnai bine, scapam de el din Mi-nister!" I-am povestit apoi, ca chemat la Palat pentru numirea lui Mano-ilescu Regele inà insdrcinase sd-1 intreb daca ar avea ceva de zis im-potriva numirii lui Vasilescu-Karpen la Industrie. Fereasca Dumnezeu,ci dacd-1 vrea Regele, sa-1 numim. Dar el prirneste?" Regele mi-arecomandat sa nu vorbesc cu Karpen pana nu voi avea parerea d-tale."

Ei da, dmaga, pahmerrrea mea... ei da...ei, ce pahmerrre sa hamieu? Bine, bine... vohrrrbeste cu Kampen"! Pe cand pertractam cu Ior-ga a sosit i Karpen, pe care-lconvocasem la Camera. Nu mai incape vor-ba ca a primit cu placere, si a fost un bun ministru. Ar fi fost si mai bundad ar fi fost inzestrat cu ceva mai putina naivitate fata de unii sme-cheri i cu ceva mai multa indemanare fata de Parlament. In tot cazul,izbutisem sa pun la Industrie un om cinstit in locul unui aventurier. S-auspart din nenorocire oalele in capul meu, caci aventurierul odata cocotatla Banca Nationala a ramas sa ma free eu si n-a fost usor, nici pläcut.

Nu voi face aici, repet, istoricul dramei bancare din vara anului1931 ar fi prea lung. Ma marginesc la cateva amintiri de ordin perso-nal, la cateva destainuiri privitoare la actiunea anumitor forte oculte cema irnpingeau sä sacrific interesele Statului, gra' nici o socoteala, de ha-tarul i dupa cheful unui singur om i la scurte insemnari menite sa

socotea infeudat lui $tirbei. Gresit de altminteri.

si

,

II

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 281

insaileze drumul povestirii mele. Cine doreste ccdocumentare mai com-plectd asupra masurilor luate pentru apararea bancilor, in vremurile incare existenta lor insäsi si a intregului credit romanesc era in joc, o vagasi in Anexa* a acestor Amintiri, unde, pe langa corespondenta mea cuBanca Nationala, se arta reproduse si procesele verbale in care au fostconsemnate hotararile luate de Ministerul de Finante in cel mai deplinacord cu directia Institutului nostru de Emisiune i cu controlorul tehnicstrain Roger Auboin.

Dupa obiceiul pamantului am fost injurat de toata lumea pentrubinele pe care 1-am facut. Bancile au cazut si depunatorii m-au acuzat cãn-am racut destul; bancile care au izbutit sa se strecoare, dupa ce le-a tre-cut frica, Si toti cei care nu aveau nimic de pierdut rn-au invinuit ca amfacut prea mult. Bineinteles ca nici una nici alta din aceste acuzatii opu-se nu era justificata. Am facut ce trebuia, si am facut-o fara nici o deca-sare din partea Statului, prin simple viramente de conturi la Banca Na-tionala. Nu spun acestea ca sa ma laud, caci n-am cu ce, crick de para-doxal ar parea lucrul. Dach intr-adevar 135115 la sfarsitul sfarsiturilor, o-peratia de sprijinire a bancilor a putut fi lichidata frua decasári reale sinumai prin viramente de conturi i tiparire de bilete, faptul nu se dato-reste cine stie caror combinatii geniale, ci numai inlesnirilor de manipu-lare provocate, intronate si justificate de criza, in materie bancara. Cines-ar fi gandit inainte de criza adica inainte de razboil la portofoliiputrede preluate de Stat pe baza unui simplu artificiu si sacrificiu con-tabilistic, la conturi de ordine in valoare de miliarde uitate de Dumne-zeu, la datorii flotante uitate de oameni? Marturisesc ca a fi preferat deo mie de ofi imprejuräri care sa nu-mi fi ingaduit faciliti1e bancare decare rn-am folosit, si care sá ma fi silit sä pun Tezaurul Statului laserioasd contributie, pentru asanarea uneia din cele mai importanteramuri ale economiei nationale.

Imbecili, dar mai ales oameni de rea-credinta, rn-au invinuit ea" amjertfit banii Statului ca sa scap pe Blank. Mai intai n-am jertfit nici unban al Statului, si al doilea n-am facut ce am facut pentru Blank. Probacà in cele din urrna, indata ce efortul a ajuns la lirnita dincolo de care amsocotit ca nu mai putea fi rasplatit prin rezultate reale, 1-am lasat sa ca-da, cu toate tipetele i imprecatiile principalului interesat I cu toate ame-nintarile fulgerelor de Sus. Ce am facut pentru Banca Blank, as fi facu-t-o pentru oricare alta; am si facut-o pentru Banca Bercovici, pentru Ban-ca Chrissoveloni, pentru Banca Moldovei. Daca portia Bancii Blank afost mai mare, daca a inghitit mai mult e ca si volurnul ei de afaceri,

* Memorialistul face trimitere la volurnul cu Anexe In Partea a VHI-a care se vatipãri separat, reprezentand volumul al XI-lea al prezentei ediii no/a St. Neagoe.

I E vorba de räzboiul din 1914.

5

www.dacoromanica.ro

181 CONSTANTIN ARGETOIANIJ

incomparabil mai insemnat, a cerut, in incercarea de stavilire a panicii §ide salvare intr-o oarecare masura a depozitelor, interventii mai masive.

E interesant de constatat totu§i ca singurul care a avut curajul sa maatace in Camera a fost un putoi, un anumit Florin Zaharia, o pu§lamaintrodusä in Parlament dupa cererea lui Manoilescu §i pe care acesta 1-aasmutit asupra mea. Era, ce e drept, dupa ce-1 dedesem pe Manoilescuafara de la Banca Nationalä, a§a incat interventia mucosului n-a fost laurma urmelor decal o incercare de razbunare. Incercare dezastruoasà, fi-indca s-a terminat printr-o executie nemiloasä a d-lui Manoilescu. Eramla largul meu: nu facusem nici un act, nu luasem nici o hotarare in totcursul luptei pentru salvarea bancilor, decat in perfecta intelegere cuBanca Nationalä §i aproape incontinuu pe baza propunerilor Institutuluide Emisiune, i toate propunerile ca i toate hotararile ftiseserc setnnatede insusi dl. Manoilescu, in calitatea sa de guvernatori !

Sunt oameni in inapoiatul nostru Orient, care nu §i-au putut 'Incainsu§i o mentalitate de oameni de Stat, cu atat mai pith o traditie, ca-re cred ea' Statul ma gandesc numai la cei sinceri i cinstiti trebuiesä fie un adversar hraparet al tuturor institutiilor i intreprinderilor par-ticulare, preocupat numai sa incaseze §i sä nu decaseze. Ace§ti oamenisinceri i cinstiti uita cä prosperitatea ob§teasca e in functie numai deprosperitatea individuala §i ca un inalt comandainent economic §i moralobliga, in anumite imprejuräri 013§tea sa faca sacrificii, chiar insemnate,pentru apararea izvoarelor ei de bogatie §i pentru salvarea factorilor ca-re canalizeazá aceste izvoare. In regimul nostru capitalist, institutiile ban-care sunt factorii esentiali ai unei asemenea canalizari 0 in toate tariledin lume s-au facut 0 se fac, dupg cererea imprejurärilor, sacrificii imen-se 0 reale pentru sustinerea institutiilor de credit, 0 nu numai pentrucele zdruncinate prin vitregia vremurilor, dar chiar §i pentru cele ame-nintate in existenta lor din vina unui om, sau a mai multora. Ca sa numai vorbesc de zecile de exemple pe care le-a§ putea culege in trecut inEuropa Apuseana i Centrala reamintesc aici ca mica 0 saracita Austriede dupa razboi a sacrificat sume echivalente cu 40 miliarde de lei ca sisalveze banca cunoscuta sub numele de Credit-Anstalt, §i ca Guvernulgerman a pus la bataie de trei ori atat ca sä scape de la o totala prabusirefaimoasele patru D-Banken2. In tarile cu o veche traditie capitalista, a-:ceasta actiune de salvare din partea Statului nu s-a marginit numai labanci, ci s-a intins §i asupra intreprinderilor industriale. Nu demult Sta-tul francez a venit pe rand in ajutorul societatii de navigatie Compag-nie Générale Transatlantique" §i in al uzinelor Citröen" cu cateva sute

I A se vedea documentele reproduse in Anew [de fapt Anexele Peirtii a VIII-a, care sevor tipAri separat, constituind volumul al XI-lea al prezentei ediii nota St. Neagoe].

Deutsche Bank, Disconto-Gesellschaft, Dresdner Bank si Darmstadter Bank.

8

,

=

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 283

de milioane de franci, adica mai multe miliarde de lei. Si mai amintesccuvintele lui Tardieu adresate lui Aristide Blank: Comment? Argeto-yano était ministre des finances, et il vous a laissé tomber?"1

Am tinut s raspund prin cateva cuvinte postume la nedreptele in-vinuiri ce mi s-au adus. Nu incape nici o indoialä ea' era datoria mea caministru de final* sa intervin cu toate mijloacele i cu tot creditul Sta-tului in ajutorul bancilor care printr-o bruscd pnibusire ar fi putut sa de-termine dezorganizarea intregii noastre economii nationale, deja destulde atinsa.

Ramane de vazut daca in aceasta actiune de salvare sau cel putinde stävilire am procedat sau nu cu prudenta i cu grija constanta de a e-vita sacnficiile inutile, Mfg si neglijez nici o posibilitate de a scapa dela catastrofa pe cea mai importanta dintre bancile noastre si de la ruinape mii de depungtori care ii incredintaserä economiile, economii ce re-prezentau pentru sute i mii de muncitori truditi, pentru o droaie de fe-mei neputincioase si de copii nevolnici, singura bucata de paine. Dezas-trul a fost insa prea mare si nu e vina mea daca n-am putut scapa tot a-vutul acestor nenorociti. A fost insa meritul meu daca tot s-a putut scapao parte din el, si indraznesc sa spun ea' a fost numai meritul meu, cacin-am intalnit decal rea-vointa, patima i fatarnicie din partea acelora peconcursul carora trebuia sa ma sprijin. E de necrezut, dar cel care mi-apus mai multe bete in roate a fost tocmai Aristide Blank, care in incon-stienta lui i pe temeiul sprijinului Regelui inchipuit ea puteamdespuia Statul ca sa-i satisfac nebuniile i sa-i acopär matrapazlacurile

n-a vmt in ruptul capului nici &à se supuie la timp cerintelor Bancii Na-tionale, nici sa ma ajute sa realizez un minimum, in credinta cà va ob-tine totul. Nu mai vorbesc de Manoilescu, care in patimasa sa ura im-potriva lui Aristide, a sabotat cat a putut si a intarziat actiunea BanciiNationale, fara de care nu puteam face nimic. Am avut dimpotriva, incele mai grele clipe, concursul leal, dezinteresat i inteligent al consili-erului tehnic Roger Auboin2, fara de care n-as fi putut inlatura multe dinobstacolele pe care le-am intalnit in cale.

Cei care vor incerca mai tarziu sa stabileasca räspunderile masu-rilor luate in vara anului 1931 pentru salvarea bàncilor, si mai ales pen-tru salvarea Bancii Blank, caci acolo a suflat vapaia mai tare, si vor voisa o faca Ara partinire, nu trebuie sa piarda din vedere nici un momenturmatoarele doua punct: intai, ea n-am facut nimic fara o prealabilaperfecta intelegere cu Banca Nationala constataa in scris si al doileaca in timpul cel mai acut al crizei, directiunea Bancii Nationale numai

I Aceste cuvinte mi-au fost raportate de Blank in 1935 si au fost notate in insem-ndrik care urmeaz5 acestor Amintiri.

2 Om cu mentalitate occidentald.

§i

ai-a

si

www.dacoromanica.ro


favorabild lui Blank n-a fost si nu s-a aratat. In tot acest rastimp guver-natorul Manoilescu precum i administratorii Costin Stoicescu si Bala-nescu au fost pe fata ostili oricarei actiuni de ajutor si n-au urmarit decalcapul lui Blank; ceilalti administratori au fost indiferenti i numai AU-boin s-a pronuntat pentru o actiune hotarata de salvare. Apoi, daca toatemdsurile pe care le-am luat au fost luate in deplina intelegere cu BancaNationala care numai favorabila lui Blank n-a fost, cum as fi putut eutrece peste limitele permisului in interesul verosului bancher? Si totusis-au gasit cativa oameni care sa o spun&

Eu unul stiu ca mi-am facut datoria i numai datoria. Voi reamintiaici foarte pe scurt succesiunea faptelor, i sa ma judece oamenii cu bu-na credinta.

8

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVI-LEA

Criza bancara (urmare) N-am lucrat cleat in acordcu Banca Nationala §i cu consilierul tehnic Roger Au-boin Fratii Bercovici Falimentul lor Norocul luiBrederode ministrul Portugaliei Grele incercariColaborez cu Auboin la salvarea Bancii Blank ca sänu se prabueasca toate Lucraturile lui ManoilescuCostin Stoicescu Ultirnele cartu§e Obligatiile in-dustriale Consortiul Steaua Rornkr Incercarilede fuzionare a celor 5 Banci mari din Bucurqti Sin-dicatul Bancilor Lica Buzdugan Afrontul Regelui:trec peste, ca sa realizez Conversiunea, dar toate firelecare ma legau de Suveran s-au rupt Interventia direc-fa' a Regelui pe lfinga Manoilescu i,..Auboin in fatamea, pentru salvarea Bancii Blank Inchegarea pro-iectului de fuziune: Banci le RomaneVi" InterventiaRegelui pe langa Nae $tefanescu Saptamana patimi-lor Protocoalele de fuziune Refuzul final al BanciiRomaneVi.

Intr-o prima perioada" de nervozitate §i de ingrijorare a depunato-rilor, care a durat pdna" la inceputul lui august am putut face fata re-tragerilor din toate báncile prin mijloacele normale in asemenea impre-jurki. Intr-o scrisoare adresatà guvernatorului Rancid Nationale la 28iunie (era Inca in functie Costic6 Angelescu), dl. Roger Auboin scrial:

II est important que les banques et le public lui meme sachent bi-en que la Banque Nationale possede en reserve des moyens puissants etimediate de parer aux effets de toute panique momentanee, puisqu'ellene met normalement en oeuvre qu'une partie de ses moyens et queceux-ci pourraient sans aucun doute, dans un cas exceptionnel etremomentanément ret!forces par des appuis extérieurs que rend déspri-mais possibles la stabilisation monétaire et la participation de la BanqueNationale de Roumanie aux organisation internationales qui exprimentla solidarité des banques d'émission a monnaie saine."

Si mai departe:

I Conform Anexa XVI cuprinsa in volumul cu Anexe la Partea a VIII-a care se vatipdri separat [respectiv, volumul al VI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

0

www.dacoromanica.ro


Cette aide éventuelle, que naturellement je m 'emploierais le casécheant de toutes mes forces cl provoquer, suppose evidemment quenous avons commence par utiliser au maximum nos propres moyens etque nous avons agi nous méme comtne il convient."'

Aceste declaratii oficiale §i neprovocate ale d-lui Auboin sunt pre-tioase. Pazitorul aplicarii conventiilor internationale monetare §i al prin-cipiilor ortodoxiei financiare lásat de Rist in locul lui afirma fara nici oreticenta legitimitatea §i necesitatea interventiei Bancii Nationale in fa-voarea bancilor ca sä le permita. &à lupte cu panica, adica cu criza. A-ceastä interventie nu se putea insä concepe cleat sub forma unei sensi-bile sporiri a scontului cerut de bancile atacate, sporire care nu putea fila randul ei realizata decal printr-un triaj mai indelungat al efectelor pre-zentate Institutului de Emisiune. Asemenea operatii de ajutor, trebuiausa ramaie pe terenul strict bancar, cata vreme cel putin catastrofa nu pu-tea fi invocata pentru fiecare credit in parte. Interventia Statului nu i§iavea locul cleat dupà trecerea furtunii pentru repararea eventualelor pa-gube pe care Banca Nationala le-ar fi avut sa le sufere ca sa organizezerezistenta. In asemenea conditii, Banca Nationala avand raspundereatrebuia sä aiba 0 initiativa, iar Ministerul de Finante nu putea intervenidirect, prin hotiiriiri, ci numai indirect prin sfaturi.

Nu rn-am indepartat o clipa de la aceste conditii de functionare aleregimului nostru monetar 0,bancar, aprobate §i de consilierul tehnic depe langi Banca Nationall In afara de zilnicele mele conferinte cu gu-vernatorul sau cu unul sau altul din administratori, am luat parte la maimulte §edinte ale Consiliului Bancii in care rn-am straduit sa arat toatagravitatea situatiei 0 sä demonstrez necesitatea unei interventii repezi simasive care sä permita lini§tirea spiritelor §i rena§terea increderii. Dinnenorocire, in Consiliul Bancii am avut a face cu doug categorii de oa-meni, unii mai putini inteligenti dar patirna§i, altii cei rnai multi

nepatima§i dar pro§ti, 0 ca atare frico§i. Consecinta acestei sari delucruri a fost ca Banca Nationala a pus la bataie 0115 in cele din urmasume enorme dar cu tdriiita, intotdeauna prea tarziu §i gra folos, pecata vreme daca ar fi aruncat pe piata de la inceput jumatate din cat adat pang la snr§it, ar fi putut poate sa schimbe fata lucrurilor. Data fiindindependenta statutara a Bancii Nationale, eu n-am putut §i nici n-amvrut sa fortez nota: ma simteam prea izolat §i in Guvern 0 in lumea ban-cara2 0 rolul de eventual tap ispa§itor sau de complice al lui AristideBlank nu-mi convenea deloc. M-am multumit in aceastä prima perioadaa crizei, sa-mi fac datoria 0 nimic mai mult.

1 Sublinierile [din scrisoare] apartin autorului Amintirilor.2 Iorga, primul ministru a facut tot ce a putut ca sa saboteze actiunea mea bancard,

iar reprezentanjii bancilor care mai rilmAseserä in picioare nu se &dealt decfit sä dis-truga pe Blank.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 287

Cu milioanele care curgeau cu taraita, dar curgeau totusi, bancile s-aumentinut cum au putut i cat au putut, fiecare dupà puteri dar s-au zba-tut toate in frigurile morii. Curba retragerilor a variat dupà zile i dupabanci. Au fost zile aproape de wick dar panica adevarata, pana in au-gust n-a fost. Dintre bancile atacate, Banca Romaneasca a fost cea carea rezistat mai bine; a platit cu toate ghiseurile deschise, si clientii ei s-aulinitit dupa cateva zile, dar inima lui Nae Stefanescu a fost cat un puri-ce. Pe la sfarsitul lui iulie, Banca Bercovici era pierdutä: a fost primacare s-a prâbusit in aceasta serie a doua din bancile mari, dupà BancaGeneralä.

Der Mensch ist ein Gewohnheitsthier" zice neamtul. Primul con-tact cu nenorocirea e mai greu; mai pe urtria, sensibilitatea omului seharseste i nu-i poate pune Dumnezeu in spinare cate poate el duce. Fali-mentul Bercovici rn-a silit sa trec prin clipe oribile. Am avut mai intaizile de-a randul pe cap, pe fratii Bercovici, Ely si Adolf'. Ii cunoscusemputin, i tarziu, dupà ce ajunsesera miliardari" i fruntasi" in lumea a-facerilor; intalnisem pe Adolf in Consiliul Stelei Romane" i pe Ely inacela al Redeventei" si mai rar la Clubul liberal. Soacra-mea Boamba,jucatoarea mare de maus si de poker, ii intalnea mai des si ne povesteala masa istorioare nostime despre sora de la dumnealor" d-na Rubin-stein (care a sfarsit prin a se sinucide) i despre Breuer, un mucalit, cum-natul de la" Ely. Fratii Bercovici erau fiii unui zaraf din Lipscani, pecare afacerile din timpul neutralitatii, si mai ales anarhia economica dedupà razboi, Ii ridicasera la situatii si la un nivel de avere pentru care nuerau pregatiti. Averea lor, la un moment dat, fusese evaluata la peste unmiliard de lei si Ely, desi familia Bercovici era considerata intre evreiprintre cele mai de rand, ajunsese presedintele Comunitatii israelite dinBucureoi. Fiecare din frati Ii cumparase caw o casa simandicoasa, Elyin strada Calarasi si Adolf in strada Lucaci, in plin faubourg St. Ger-main" al Palestinei romanesti. Am asistat la nunta unei fete a lui Ely cuun june spaniol" i pe langa ingramadeala de mobile scumpe i urate,de covoare orientale si de sidefuri, de icre moi si excelente, la care maasteptam, am mai gasit i o admirabild colectie de pictura romaneasca incare Grigorescu, Andreescu i Luchian ca sa nu mai vorbesc de ata-tia alii erau reprezentati prin opere de seama. Incapabil sa distinga oculoare de alta, Ely dedese paralele, cine stie ce nenorocit inteligentdedese sfaturile si din aceasta misterioasä colaborare rezultase una dincele mai interesante colectii de arta romaneasca din Bucuresti.

Al 3-lea frate Max, instalat la Paris, a fost inligat de justitia frauceza, pentru opera-liuni frauduloase pe care le-a savarsit acolo. Justitia romang a fost mai indulgentà falä defratii

p

tut...

www.dacoromanica.ro


Desi averea si luxul ridic5 i fasoneaza in zilele noastre pe fiecine,fratii Bercovici ramasesera mitocani sadea: tasnisera prea repede dinmocirla si nu avuseser5 vreme sa se adapteze mediului in care patrunse-sera pe portita mica, si care ii respingea. Obraznici i infumurati, nu eranimic in ei, si rapida lor ascensiune datorita numai norocului i lipsei descrupule le crease numai vrajmasi si invidioi gata sa le dea la cap laprima ocazie. In clipa in care i-a lovit soarta, nu s-a gasit un prieten s5 ledea o maná de ajutor.

Ceasuri intregi, si Ely si Adolf umpleau anticamera Ministeruluide Finante, cu vaietele lor. Ce mai puteam face eu pentru ei? La inceputam cautat sa le yin in ajutor, nu din prietenie nici de mild, cáci nici de u-na nici de alta nu putea fi vorb5 dar ca sa-mi fac datoria eaci BancaBercovici era amestecat5 in multe din intreprinderile noastre cele maiinsemnatet si prosperitatea firmei atr5sese economiile unui numár demici depunatori. Profitau de orice prilej ca sà patninda in cabinetul meu,cand unul cand altul, si m5 intrebam dac5 omul neras, nespalat, cu hai-nele mototolite, cu gulerul murdar, care abia putea sa vorbeasca intredoua suspinuri, era taiosul Adolf care o lua de sus si tinea piept france-zilor i englezilor in consiliul Stelei" dac5 vietatea prabusita intr-unfotel, caci nu se mai putea tine in picioare, cu fata vanata si congestiona-ta, cu hohote de plans care-I pridideau era falnicul Ely care prezida cuatata mandrie sedintele de la Redeventa"? Imi aduc aminte ca intr-o ziau cazut amandoi in genunchi in fata mea, i pana sa-mi iau seama auinceput sa-mi salute mainile i s5-mi cear5, intre sughituri si lacrimi, sa-iscap de Ia moarte! Pared' ar fi stat in puterea mea! Am afiat mai tarziu c5nu le era atat fric5 de faliment (se aranjasera ei!) cat de puscarie!

Fara sa /in seama de contingentele de ordin sentimental, am cautats5 fac ceea ce omeneste era posibil ca sa scap chiar si Banca Bercovici,de fric5 sa nu trag5 dup5 dansa si pe altele. Cate ceasuri nu mi-am batutcapul cu domnii de la Banca Nationalà, ca s5 ajungem cu totii la con-cluzia cd nu era nimic de facut Examenul bilantului i ultimelor opera-tiuni ale firmei Bercovici au pus intr-adevár in lumina' o serie de opera-tiuni frauduloase menite sa sustraga tot activul din patrimoniul B5nciisa-1 treac5 in al celor doi frati. Firma mai negociase la Banca Nationalasi o serie de trate asupra Parisului, care s-au dovedit fictive sau gra' aco-perire. Matrapazlacurile descoperite erau atat de grave incat in vremurinormale n-as fi ezitat un moment s5 chem Parchetul. M-am multumit sapun pe Adolf si pe Ely sub supravegherea politiei, ca sä nu-mi scapepeste granità pentru orice eventualitate i i-am silit amenintandu-icu puscaria sa restituie Bäncii lor, recte creditorilor ei, activul pe care-1

1 Societatea petroliferd Steaua Romane,Redeventa",Petroani", Generala" etc

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 289

sterpeliser5 in valoare de peste 200 de milioane'. Am fost nevoit sti lasfirma sa cad5.

Dac5 falimentul Bercovici nu mi-a prilejuit in calitatea mea de mi-nistru de finante decat ceasuri de trud5 si necaz in calitatea de minis-tru de interne tn-a flicut s5 petrec cateva clipe de veselie. M-am pomenitintr-o zi cu ministrul Portugaliei, era pe la sfarsitul lui iulie, care a venits5-mi ceara 150 000 lei pe care ii depusese cu trei zile inainte la BancaBercovici, la Banca Bercovici care tocmai in acea dimineat5 Ii ince-tase platile! Si portughezul povestea: i-am intrebat: e solid5 Banca dvs.?Mi-au r5spuns cri da, ca e foarte solid5, i dup5 3 zile dau falirnent! Ma-ma mia, mama mia, ce m5 fac eu? Dati-mi banii, dvs.!" Cred ca eramprimul ministru de interne caruia un diplomat strain s5 fi adresat o astfelde cerere! Lui Brederode Ii ieseau insa ochii din cap, imi era fric5 de unacces de nebunie i i-am dat banii ca s5 scap de el, c5ci urla deja de unceas prin Minister. Eram intr-adevar cu Otescu in cabinetul meu si pu-neam impreun5 tara la cale cand deodatil, vociferari neobisnuite auvenit din sala Consiliului, de aliituri, s5 ne tulbure linistea. Am crezut c5revolutia pusese st5panire pe Minister, si am deschis usa sa vad si eu.Nu era decat semi-turbatul ministru al Portugaliei. Tipuri ca Brederodese intalnesc mai rar in diplomatic. Numit din afar5 de cariera, de-a drep-tul ministru la Bucuresti, indata dupa r5zboi, II uitase Dumnezeu i por-tughezii la noi. Era ticnit, in toata puterea cuvantului, dar bArbat aratos,frumos i simpatic, fusese ales si trimis in Romania fiindc.5 mai era, zi-ce-se, si unul din cei mai insemnati poeti ai t5rii sale. La sosirea luiprintre noi, in 1919 sau 1920, gasise la Bucuresti un alt icnit, pe minis-trul Olandei Muller care ii dedese un dejun la Capp fara s5-1 cunoasc5,ca s5-1 prezinie Societatii bucurestene", fiindca dupa nume socotise crinoul venit era de origine neerlandez5. Pe invitatii pusese textual (m-apoftit si pe mine): pour rencontrer S. Exc. Mr. de Brederode, 1/2 hollan-daise". Brederode n-a cunoscut textul invitatiei decat a doua zi dupadejun, dar cand 1-a aflat a innebunit de-a binelea, a inceput sri urle ,je nesuis tin sur deux de rien, je suis un stir Un, je suis une unite complete, etlui est un zero, et de plus un cochon et un cretin!" Si s-a repezit dupa Mul-ler, care se ascundea in diferite case, ca s5-1 bata! A fost un frumos scan-dal dar n-a fost singunil, ci numai cel dintai pe care amicul Brede-rode 1-a provocat la noi. De cate ori am trecut prin Guvern am avut defurca cu el. Adora tara romaneasca, invatase romaneste i necasatorit, seinhäita cu toate patachinele si se incurca cu toate haimanalele. Scanda-lurile lui se tineau lant odata, prin 1921, abia 1-am sc5pat din mainilepolitiei, la Timisoara, unde provocase o bataie ca la up cortului, de

I Imobilele dintre Piata Palatului qi Grtidina Episcopiei (Teatrul Mic, Automobil-Clubul. fostul Jockey-Club), imobilul din Piata Sf. Gheorghc si titluri.

www.dacoromanica.ro


dragul unei dame; nimeni nu voia s5 cread5 c5 era ministrul unei tartamice.

Greut5tile pe care le-am intampinat cu Banca Bercovici, cu BancaMoldovei, cu Banca Chrissoveloni, cu zeci de b5nci mai märunte dinprovincie i intr-o m5sur5 mai redus5 cu Banca de Credit si cu Banca Ro-

imaneasca. fara sa mai pomenesc de Banca de Scont, de Banca Agri-cola, de b5ncile sasesti i svábesti din Ardeal pe trei sferturi inghetate

au fost floare la ureche pe lânga tot ce am suferit din pricina B5nciiBlank. Acolo ddrddia v5paia cea mare, acolo se intetise focul. Nesocoti-ta institutie care se incurcase in intreprinderi de sute si sute de milioane,care trebuia sa raspund5 de avutul cAtorva zeci de mii de nenorociti i s5facä fata unui pasiv de peste 4 miliarde nu se mai tinea dec5t in propteameninta intreaga noastril economie national5, prin prabusirea ei.

Din pricina ei, viata mea a fost timp de mai bine de trei luni un ade-v5rat martir. A trebuit sa lupt cu Manoilescu, a trebuit sa lupt cu intregConsiliul Báncii Nationale, a trebuit sa lupt cu exponentii marilor bäncir5mase Inca in picioare a trebuit sa" lupt cu Aristide si a trebuit s5 luptcu Regele. Fara ajutorul lui Auboin n-as fi putut sc5pa cu fata curatd. Intot acest vârtej de patimi, numai Auboin i cu mine nu am fost stapanitide nici o patim5 si am fost siliti s5 lupt5m laolaltA impotriva pornirilornesabuite ale celor care nu urm5reau decdt pr5busirea unui rival odiosca i impotriva acelora gata sà sacrifice tot, amor-propriului unui semi-dement.

In tot cursul lui iulie situatia Bancii Blank s-a agravat din ce in ce.Fara' sä se arate Inca o adevárat5 panick retragerile deponentilor se ac-centuau din zi in zi, iar Banca nu mai putea face fata obligatiilor curentedin propriile ei mijloace. Autorul Bancii Nationale deven* singura re-surs6 de care mai dispunea nenorocita institutie. In a doua jumátate a luiiulie, Aristide sau Tabacovici erau zilnic pe capul meu cu reclamatii im-potriva guvernatorului sau a lui Costin Stoicescu (delegat la scont) carenu da dec.& un sfert, o treime sau jumátate din banii de care aveau nevo-ie. Banca Nationald le da totusi, le da cu tardita, dar le da si le-a datchiar mult, ca'ci de la sfarsitul lui iunie si Oral. la 31 iulie le-a dat pestean miliard doud sate de milioane pe efecte in cea mai mare parte nesta-tutare, adica necomerciale. Institutul de Emisiune consimtise la acestscont neregulat, ca sg vie in ajutorul Báncii amenintate i pe baza unuiprecedent din 1930 cfind o mai ajutase o data csu o sum5 insemnat5 ca sapoatá face filth unei prime crize de incredere. In 1930 Banca Blank res-tituise Bancii Nationale sumele astfel imprumutate, pe baza unui plande rambursare de care se tinuse. Banca National5 in necunostinta situ-atiei reale a Báncii Blank, consimlise thrà nici o interventie din par-tea Ministerului de Finante sä repete operatia si in iulie 1931, inconvingerea cA odat5 dificultatile momentului invinse, zisa Banc5 va

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 291

putea rambursa, ca si in anul precedent, sumele avansate. In a douajumatate a lui iulie insà, anumite informatii cap5tate de Banca Nationaläsi mai ales un fapt de o gravitate exceptionala, neacoperirea unor devizevandute la termen, au inceput s5 deschid5 ochii tuturor. Banca Blankvanduse intr-adev5r B5ncii Nationale, la termen, 400 000 lst. Din aces-tea la scadent5, 365 000 s-au gäsit fdr5 acoperire. Depunerea bilantuluisi urmarirea directiunii Bfincii, pentru abuz de incredere ar Ii fost urma-rile naturale ale acestei escrocherii in vremuri normale.

Din nefericire nu eram in vremuri normale 4i in acel moment a in-ceput calvarul meu. Dup5 litera legii ne aflam in fata unei escrocherii.In realitate lipsea intentia doloziv5 ne &earn numai in fata unuiexpedient, unui expedient blamabil clesigur, dar unui expedient pentru acastiga vreme pe calea dezastrului. Intr-o lung5 convorbire pe care amavut-o cu Manoilescu si cu Auboin, am hothat cel dintai cu tot felulde reticente i fiindc5 nu putea altfel sá facem tot ce ne va sta in pu-tintà s5 salvdm Banca Blank de fried a nu se prabuseasa toateIn autarea unei formule de salvare, o serie de conferinte au fost puse lacale. La inceput intre reprezentantii Bancii Blank', Manoilescu, CostinStoicescu i Auboin. Apoi intre mine si Consiliul 135ncii Nationale,intre Consiliul Bancii i reprezentantii Bancii Blank cu si Ara minein fine intre mine si reprezentantii marilor Bánci din Bucuresti. Intretimp, am avut nesfarsite conversatii cu Manoilescu, cu Costin Stoices-cu, cii Auboin i cu Blank, and in doi, and in trei, and in patru.,,

Prime le greutati mi-au venit din partea d-lui Aristide Blank. In locs5 cacIA in genunchi inaintea noastrà i s5 ne multumeasa, genialul finan-ciar a inceput prin a face pe raiosul si a sustine cá totul era normal inBanca lui, care trecea numai prin greutati de plata' vremelnice datorate

zicea el conjuncturii generale .si mai ales persecutiei Bdncii Na-tionale. Fara' indoiala Ca atat Costia Angelescu, cat si ManoilescuCostin Stoicescu nu-1 puteau suferi pe amicul Aristide si cu 1-ar fi straitsde gat cu nespus5 bucurie. Dar nu era mai putin adevárat cá bilanturileBa'ncii Blank erau false, a Aristide camuflase toate activele, cá refuza-se cu induratnicie sa punä la dispozitia B5ncii Nationale o situatie realàa institutiei pe care in complicitate cu Tabacovici o dusese de mal, cànesocotise observatiile si sfaturile bune pe care Szopkez nu incetase sa"le opuná fantasticelor operatii savarsite in ultimii ani. Ifosele i atitu-dinile de geniu neinteles adoptate de Aristide creaser5 o solidà antipatiein jurul lui nu numai printre administratorii 135ncii Nationale, dar si insferele báncilor mari, antipatie care din nenorocire se rasfrangea i asu-pra Báncii care-i purta numele. Adevárata vràjmásie ins5, p5timasavrajm5sie nu exista impotriva lui decat in sufletul lui Manoilescu si in al

Aristide Blank, R. Szöpkez si N. Tabacovici.

bancile.

5

si

www.dacoromanica.ro


lui Costin Stoicescu. In al lui Manoilescu era greu de lamurit pentru ce.Faceau amandoi parte din aceeasi tagma, respirau amandoi cu aceeasivoluptate fetida atmosfera a Camarillei", aveau amandoi ca exponentmoral pe langa Rege pe inefabilul Puiu Dumitrescu, erau amandoi ocro-titi de d-na Lupescu, erau amandoi Benjaminii Restauratiei si pana saajunga Manoilescu in fruntea Bancii Nationale se intelesesera commelarrons en foire". 0 explicatie plauzibila nu putea fi gasitá deck in con-curenta influentei lor in cercurile oculte; Manoilescu vedea cu grija sca-derea trecerii lui cu cat a lui Blank crestea. De aici probabil hot:di-area luide a frange salele periculosului rival; a incercat, dar i le-a frant pe alelui ovreiul a fost mai tare, fiindca a fost mai dibaci. In orice Serai,luptele nu trebuiesc date pe fata.

Vrajmasia lui Costin Stoicescu era mai veche 5i n-avea nici o leg&tura cu intrigile Seraiului. Debutase in cariera fmanciara ca omul lui A-ristide" si ajunsese prin protectia acestuia directorul sucursalei din Vie-na de unde fusese indepartat in mod brusc, si cu firea lui bolnavicioasaasteptase cu rabdare sa-i Cada harhärul" in Marla". La vengeance est unplat qui se savoure froid" spune un dicton francez. Sosise in fine mo-mentul razbunarii si pentru acest mate-pestrite, numai ca sucktul de Cos-tin nu o savura" rece: ii pusese pe bietul Aristide la frigare si-linvarteape járatic, pe toate fetele.

Pe la sfarsitul lui iulie discutiile ajunsesera sa fie foarte penibile.Singurul cu care ma mai puteam intelege era Auboin, care in obiectivita-tea lui asezase problema Blank, cum si trebuia, in cadrul problemei ban-care generale, fka sa piarda din vedere, bineinteles, nici interesele Ban-cii Nationale, nici raspunderile firmei cu pricina. Raporturile personaledintre Aristide, Manoilescu si Stoicescu devenisera aproape imposibile.Pe de alta parte Banca Blank pompa zilnic milioane de la Banca Natio-nala. Am aratat deja ca sumele astfel ridicate intr-o luna au ajuns la sfar-situl lui iulie la peste 1 200 milioane lei. Abcesul trebuia deschis. Pentrua da satisfactie Bancii Nationale si a aseza raporturile ei cu Banca Blankpe un plan de aproximativa normalitate, am hotarat ca Aristide sa se deacat o tine furtuna la o parte si sa treaca mane lui Szopkez, agreat dedomnii din strada Lipscani, fie si numai fiindca-1 stiau adversarul zisu-lui Aristide si al politicii sale financiare'. Situatia astfel limpezita, amexaminat in cateva sedinte de-a randul impreuna cu noua directie i cuconduckorii Bancii Nationale, pozitia Bancii Blank si am ajuns la o se-rie de concluzii si de hotarari, care, dupa ce au fost primite de ambeleparti, au fost supuse aprobarii adunaturii de blegi ce formau ConsiliulBancii Nationale. Pe baza informatiilor reale si mai precise aduse de

I Din acel moment Aristide a incetat s ma mai iubeascd. Nu e singura pierdere pecare am incercat-o in viata. Au fost altele mai grele!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 293

Szopkez si de Tabacovici s-a constatat mai intai ca bilanturile BanciiBlank fusesera umflate cu peste 2 miliarde si jumatate la active si ca, pen-tru a face fata platilor prevazute pentru luna august ragaz indispensa-bil pentru a se pregati fie o lichidare amiabila, fie o asanare daca mai eraposibila mai trebuiau varsate in casele goale din strada Doamnei 'Inca1 000 de milioane de lei, suma in contravaloarea careia sleita Banca numai putea prezenta nici un efect reglementar. Astfel stand lucrurile s-ahotartit' ca din cele 1 200 milioane scontate in cursul ultimei luni, Statulsa preia la portofoliul imobilizat o suma de 600 de milioane in loculunui portofoliu de egala valoare ce urma sa fie preluat, conform planuluide stabilizare, de la Creditul Industrial. Banca Nationala putea astfel des-chide Bancii Blank un nou scont de 600 de milioane fard sa depaseascaplafonul existent, la care s-a adaugat un nou credit de 400 milioane,pentru a incaputa suma necesara de 1 miliard. Curn efectele prezentatepentru acest nou scont de I miliard nu puteau fi efecte cu o reala valoarecomerciala, ctici urmau sa fie mai ales trate de ale Bauch Industriale (unholding" al investitiilor industriale facute de Banca Blank), Statul a datBancii Nationale garantia lui, cu alte cuvinte asigurarea ca va fi trecutacest pachet la portofoliul imobilizat. In schimb, Banca Blank a depusin gaj Statului tot restul activului sau, iar dl. Aristide Blank s-a mai an-gajat sa depuie tot in gaj si tot Statului cu drept de vot pachetulmajoritar de actiuni Blank', aflat in mainile sale si ale familiei lui. Ban-ca Blank mai primea un administrator delegat numit de Banca Nationalasi se angaja sa nu mai faca nici o operatie deedt sub controlul i cu au-torizatia Institutului de Emisiune.

Mi-am dat foarte binea seama ca aceste masuri nu erau decal palia-tive si ca, pana la urma urmelor mai ales daca depunatorii nu s-ar fi

5i era greu sa se linisteasca va trebui sa ajungem la lichida-rea Banal Blank. Aceeasi soartd astepta i Banca Moldovei. In vedereaacestor lichidari care trebuiau efectuate cu un minimum de pierderi si detulburari, dar mai cu seama pentru a face posibila rezistenta bancilor mariramase in picioare si nu erau multe rn-am gandit irnediat la douamasuri pe care le-am tradus mai tarziu in texte de lege. Una din acestemasuri privea mobilizarea investitiilor industriale cea de a doua ras-cumpârarea actiunilor Societatii petrolifere Steaua Romana", blocatein portofoliul consortiului bancar roman.

Una din cauzele greutatilor care coplesiserti bancile cadea de-a drep-tul in raspunderea Statului. Pentru Calle Ferate, pentru armattl, Statul

1 Toate documentele relative la accste operatii se galsesc reproduse la Anexa XVIII siurrn. cuprinse in volumul cu Anew la Partea a care se tipäreste separat [respec-tiv. volumul al IX-lea al prezentei edtii ?iota St. Neagoe].

2 126 000 de actiuni din 250 000.

VIII,

li-niatit

www.dacoromanica.ro


datora sute de milioanel marii industrii si nu era in mäsura s5 plateasca.Ca sa nu-si inceteze activitatea i sa nu-si depuna bilantul, cele mai in-semnate stabilimente industriale ca Resita, Astra (vagoane), Buhusi sialtele fusesera nevoite sa contracteze in cont curent mad datorii la ban-cile de care depindeau. Aceste datorii imobilizate, cu tot ajutorul Credi-tului Industrial, paralizau trezoreriile bancilor si le impiedicau sa facafata operatiilor bancare curente. M-am gandit sa vin in ajutorul bancilorprintr-o emisiune de obligatiuni. Societatile industriale ar fi emis acesteobligatiuni cu garantia Statului i bancile interesate ar fi cautat sa le pla-seze in strainatate. Plasarea in strainatate era o conditie indispensabilä,caci in tarii un asemenea plasament ar fi fost irealizabil in afard de banci,si a le plasa in banci ar fi fost absurd, caci ar fi insemnat crearea unei noiimobilizari pentru lichidarea uneia mai vechi. Am chemat pe Kaufmann(de la Banca de Credit), pe Nae tefanescu (de la Banca Romaneasca) sipe Auboin si i-am intrebat daca cred ca asemenea obligatiuni ar putea fiplasate in strainatate. Toti trei mi-au raspuns c5 obligatiuni ale anumitorintreprinderi industriale bine cunoscute, emise cu garantia Statului arputea fi negociate avantajos peste granita, in Franta si in Anglia. Eradrept i firesc ca Statul care din cauza unei crize de trezorerie socotità

gresit vremelnica nu-si putea onora angajamentele de plata sa deacel puin girul lui creditorilor sai. Garantia Statului urma sa fie limitata,pentru fiecare societate emitenta la o suma care nu trebuia sa depdseas-ca. debitul Statului fata de acea firma. Riscurile Trezoreriei erau astfelcuprinse in marginile unor sume pe care le datora. Bancile interesate semai declarau in fine si ele garante fata de pierderile ce ar fi putut suferiStatul, dar care, din insusi mecanismul operatiei, nu erau de prevazutpentru capital ci numai pentru dobanzi.

Cealaltd masurá de usurare a bancilor consta intr-o interventie di-recta si intrucatva oneroasa dar fata de care n-am ezitat fiindca rara dan-sa nu vedeam nici o posibilitate de salvare pentru singurele douã institu-te romapesti care ramasesera neatinse, Banca Româneasca i Banca deCredit. In nebunia inflationist:a din prirnii ani care au urmat razboiului,si sub indemnul lui Vintila Bratianu care nu voia in ruptul capului salase pe straini sa-si piarda singuri banii in intreprinderile noastre petroli-fere, se formase un consortiu compus din Banca de Credit, Banca Mar-morosch Blank, Banca Romaneasca, Banca Generala, Banca Bercovicisi Banca Taraneasca, ca sä rascumpere o parte din actiunile societatiiSteaua Romand" aflate in maini straine, si sa nationalizeze intreprinde-rea. Am aratat in alta parte a acestor Amintiri conditiile usuratice in cares-a desavarsit aceasta operatie sub presiunea finantei liberale si a unor

I Statul datora la nurnirea mea la Ministerul de Finanie nurnai fabricii de la Buhusi.peste 300 milioane pentnl postav furnizat arrnatei.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 295

gmpuri puternice franceze si engleze', si nu voi mai reveni asupra ei.Cu schimbarea conjuncturii, cu sc5derea preturilor, cu pr5busirea leului,toata afacerea se soldase cu pierderi contabilistice enorme pentru cele 6b5nci, care se indatoraser5 la grupul Steaua" francez si la cel englez casA pl5teasc5 mai bine de 800.franci elverieni de fiecare din cele 455 000de actiuni pe care le cumptiraser5. Din totalul acestei datorii, cu dob5nzicu tot, bancile platiser5pan5 in 1931 un miliard i ceva de lei si mai r5-m5seser5 datoare Inca un miliard. Din cele 6 btinci, 4 se prabusisera in-s5, si cum obligatia fat5 de francezi i englezi' era solidar5, Banca Ro-m5neasc5 i Banca de Credit r5m5seser5 singure raspunzatoare pentrumiliardul datorat englezilor, francezilor i Bancii Nationale. A le cere s5fac5 fat5 unei asemenea datorii insemna a le cere sd depun5 bilantul.Nae $tefänescu si Kaufmann au venit la mine si mi-au spus Ca bancilear fi fost incantate s'a piardä tot ce pl5tisera in contul acestor nenorociteactiuni, sa piard6 i actiunile numai sä scape de pl5tile pe care mai tre-buiau s5 le fac5. Am examinat cu toata atentia situatia in care se aflaucele dou5 b5nci i n-am gásit alt5 solutie ca sa le scap de amenintarea u-nei incetdri de plati3 decal preluarea de catre Stat a celor 455 000 actiuniSteaua Romana" thra alt5 obligatie fatà de banci dec5t plata miliardu-lui de lei pe care-1 mai datorau si care trebuia Varsat strainilor pilná la a-nul 1944. Am spus deja c5 bancile ar fi primit o astfel de solutie cu re-cunostinta pentru Stat pe de alta parte combinatia prezenta un relativavantaj fiindca, in loc sd vie b5ncilor in ajutor cu o decasare ce putea sAfie, date imprejur5rile àfouzds perdus, ar fi fkut sa intre in patrimoniulsan, pe un pret convenabil, un insemnat stoc de actiuni al celei mai im-portante intreprinderi petrolifere din WA, stoc a chui plat5 putea fi esa-lonatá in 15 exercitii bugetare. Achizitia acestor actiuni, de càtre Stat,mai era si de un interes de netag5duit in politica noastr5 petrolifera. Sta-tul intr-adev5r, nu era cointeresat in nici una din intreprinderile noastrepetrolifere i pozitia de actionar majoritar intr-o societate ca SteauaRomanA" i-ar fi inlesnit mult hnpunerea unor directive de exploatare side valorificare, in aplicarea c5rora s-a izbit totdeauna de rezistenta celorinteresati, mai ales de rezistenta grupurilor stfaine.

Desi am trecut prin Parlament, cu aprobarea tuturor, legile care maimputerniceau sá realizez aceste cloud masuri, ele au r5mas in stare deproiect, si n-am putut s5 le aplic, spre paguba econorniei noastre natio-nale. Situatia pietelor internationale s-a inr5ut5tit in asa m5surà in toam-

Partea a VI-a [respectiv, volumul al VI-lea, pag. 246 al prezentei editii nota St.Neagod.

2 Plus o sumä de 224 milioane lei datoratd Bancii Nationale, care inaintase banii pen-tru plata dobânzilor sazute.

3 In acel moment nu concretizasem Inca planul conversiunii datoriilor.

9

www.dacoromanica.ro

296 CONSTANTIN ARGETO1ANU

na anului 1931, mai ales dupa c5derea livrei sterline, incat n-a mai pututfi vorba de plasare de obligatiuni romanesti pe pietele straine. Iar pentrutrecerea actiunilor Steaua Romana" din patrimoniul consortiului debanci in al Statului, rn-am izbit inainte de toate de indarátnica opozitie agrupului francez ca si de a celui englez. Cele 6 banci romanesti primise-ra intr-adev5r sa blocheze actiunile lor /Jana in 1944 si sa nu dispuna deele far5 agrementul celor doua grupuri straine. Englezii, si mai ales fran-cezii, preferau de o mie de ori s5 aiba a face cu bancile, cu toata insolva-bilitatea lor, dealt cu Statul, de care se temeau. Printr-o serie de combi-natii ingenioase i prin tertipuri contabilistice pe care nu e locul sa le ana-lizez aci, Steaua Franyaise i Steaua Anglaise Ii asigurasera toate bene-ficiile intreprinderii, beneficii destul de insemnate ca s despagubeascApe financiarii din Paris si din Londra de sumele imprumutate nenoro-citelor banci romanestil i grupurile straine preferau asociati insolva-bili, i prin urmare docili, in lupta lor impotriva Statului, singurul repre-zentant al intereselor nationale, deciit Statul insusi care ar fi subordonattotdeauna interesele particulare celor obstesti. Statul devenind singurulactionar roman putea anihila cu usurinta, prin masuri fiscale, avantajeleleonine pe care grupurile straine le consolidaser5 printr-o serie de con-ventii incheiate cu grupul b'ancilor romanesti neputincioase. Negocierilemele cu francezii cu englezii n-au dus la nici un rezultat pand la sfar-situl ministeriatului meu. Ba da, la unul: grupurile straine au incheiat du-pa plecarea mea de la Finante, o nouà conventie cu B5ncile romanesti,in virtutea careia acestea au fost cel putin scutite de plata dobanzilor,care a fost pusa in sarcina societàii Steaua Roman5" insasi.

In afara de aceste douà masuri care cereau interventia directa a Sta-tului, rn-am silit sa" pun in picioare, in acele saptamani de fierbere diniulie si august, si un plan de asistent5 si de sustinere mutuald intre di-feritele institutii bancare, prin in sti 1 mare. Planul meu era bazatpe principiul fuziunii pentni asa-zisele banci mari din Bucuresti i pe alfederatiei, cu o centrala de finantare la Bucuresti pentru bancile mici dinproviucie, ajunse i ele intr-o stare si mai de plans ca cele mari din Capi-tala. Intr-o serie de conferinte cu domnii de la Banca Nationala, cu ca-peteniile financiare ale pietii, cu specialistii mai ales de la Minister, amajuns destul de repede la concluzia necesitatii unei cat de neintarriatefuziuni a cel putin catorva din bancile de capetenie din Bucuresti. Unsingur buget comprimat de speze generale, un singur rand de sucursalein judete ar fi redus simtitor cheltuielile acestor institutii, care punandtoate impreund activul lor ar fi putut balanta i pasivul lor general. Pro-iectul unei legi de organizare bancara a fost imediat alcatuit, si in lipsa

I Sume care de altminteri se intorseserä, in cea mai mare parte, tot in casele lor prinplata actiunilor Stelei" cStre Societatea camuflatä Eos".

§

ficinni

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 297

Parlamentului, un decret-lege a fost redactat pentru simplificarea 'for-malitätilor de fuziune, pentru urgentarea termenelor i pentru incuraja-rea fiscala a unor asemenea operatiuni.

Acestea facute, am convocat intr-o zi la Ministerul de Finante, inprezenta guvernatorului Bancii Nationale si a consilierului tehnic Au-boin, pe directorii generali ai Bancilor de Credit, Romäneasca, Blank siChrissoveloni ca sa incep cu cloncanii mari si dupg ce le-am ex-pus planul meu, dupa ce i-am pus in curent cu facilitätile legale si cu a-vantajele fiscale pe care le hotarasem, le-am cerut pe un ton care nu ad-mitea replica sa fuzioneze catesipatru, amenintandu-i in caz de impo-trivire cu incetarea oricarei asistente din partea Bancii Nationale a-menintare confirmata si prin glasul guvernatorului prezent.

M-as intinde prea mult daca as relata aci toate peripetiile tratative-lor acestei fuziuni, tratative care au fost cat pe aci sa se incheie printr-unrezultat pozitiv, dar care au fost in cele din urma sabotate de guvernato-ml Manoilescu si mpte din cauza incurajatei rezistente a lui Nae Stefa-nescu, care a refuzat in stltimul moment fuziunea cu Blank. Voi atinge,in treacat, i acest moment, dar deocamdata ma voi opri pentru a face oconstatare. Lupta pe care am dat-o in acea yard de pomina din 1931 pen-tm a salva ce se mai putea salva, a fost o lupta fara precedent in situatiafinanciara creata de contingentele postbelice; nici o incercare, nici o ex-perienta nu fusese facuta inaintea mea in alte tali, care sà ma poata cala-uzi, asa incat sa-mi creez odata cu lupta i arsenalul armelor cu care maaparam i cu care atacam. 0 criza identicti a izbucnit cativa ani mai tar-ziu sub Hitler, la Berlin, si in lupta condusa de cel mai inteligent cap fi-nanciar din Europa continentala, de Schacht, armele intrebuintate aufost tocmai cele alese de mine cu trei ani inainte. Fuziunea celor patruD-Bank (douà cate cloud", tocmai cum cerusem si eu la sfarsitul tratative-lor1 noastre), reducerea cheltuielilor generale si mobilizarea pasivelor,subscrierea de capital nou din partea Stahl lui prin Reichsbank2 au per-mis Guvernului german sa salveze situatia i sa evite catastrofa totala.Schacht a avut insa concursul intregii suflari germane, de la Fiihrer panala cel din urma functionar al Institutului de Emisiune pe cand eu, nunumai cá n-am avut concursul nimanui, dar am fost rusinos sabotat deseful Guvernului, de guvernatoml Bancii Nationale, de toti directorii ma-rilor bAnci care nu vedeau decat in prabusirea vecinului salvarea lor.

I Romaneasca cu Blank, si Banca de Credit cu Chrissoveloni.2 Dupd esuarea tratativelor de fwiune, am vrut sa sporesc capitalul Biincii Blank (a

carei prabusire nu mai putea Ti impiedicafa i ameninla sä trag5 tot dupd ea in prapastie)cu o cold ce unna sd fie subsoisd de Stat. Acesta ar fi devenit astfel actionar majoritaral intreprinderii i ar fi putut pune la dispozilia ei creditul sdu. Acest proiect, aprobat sisustinut si de Auboin, a fost respins de Banca Nationala, din motive ce n-aveau nici uncaracter obiectiv.

www.dacoromanica.ro


Am fost sabotat pawl si de Rege, si culmea culmilor chiar de ono-rabilul Aristide Blank, care, in inconstienta lui si bizuindu-se pe nelimi-tatul sprijin al Regelui, urimirea mai mult satisfactia ambitiilor sale per-sonale cleat o redresare in limitele posibihilui a b5ncii pe care o ne-norocise. R5mane pentru mine ins5 o mare multumire, c5 eminentii spe-cialisti germani din 1934 n-au glisit nimic mai bune in lupta lor impotri-va catastrofei, decdt g5sisem eu, omul ir nici o experient5, in epica noas-tr5 lupta din 1931! Si fiindc5 n-am fost ajutat, ca Schacht, ci dimpotriv5sabotat, a trebuit s5 recurg impotriva tuturor, dou5 luni mai tbrziu ca s5scap tara, la revolutionara reforrn5 a conversiunii datoriilor prin care amoprit intentionat toate operatiunile baiware am scdpat astfel .yi bdn-cile de la un "'aliment sigur.I

Cu miliardul pe care 1-am lichidat in favoarea ei la Banca Nationa-15, la sfarsitul lui iulie, Banca Blank n-a reusit s5 mearg5 departe. Retra-gerile depozantilor n-au putut fi oprite si zvonurile cele mai pesimisteau dep5sit limita cercurilor initiate si au p5truns panä la mahala. Demi-terea lui Aristide in favoarea lui Szopkez si a lui Tabacovici, introduce-rea unui om de incredere al B5ncii Nationale, pentru control, in directiein loc s5 linisteasc5 clientela n-a f5cut cleat s5 zdruncine si mai mult in-crederea ei. Panica era la us5, i ajutorul direct pe care Banca National5ii putea da, epuizat. M5 g5seam intr-o alternativ5: sau o nou5 interventiea Statului, sau prftbusirea. Aristide, care oficial nu se mai ocupa de Ban-c5, imi trimitea toat5 ziva biletele cu tot felul de propuneri, cu tot felulde planuri care mai de care alandala. Cu amdndou5 picioarele, si cu bra-tele, si aproape cu capul in groapa tot nu voia s5 se dea b5tut, pretindeacd banca lui e activd (!!!)2 i c5 toat5 vina greut5ti1or prin care trecea opurta Banca National5, care-I persecuta! Dar in vreme ce plastrona infata mea si a tuturor, genialul bancher ii aranja afacerile, ca mice es-croc. Oferise el Statului, ca gaj, 40 000 de actiuni ale B5ncii sale fiind-c5 le stia frá valoare, capitalul intreprinderii flind tot mancat, dar inacelasi timp ridica 43 de milioane de lei si ii varsa in contul neveste-siisi soacr5-sii d-na Vesnici, la o bailed din Lugano'. Puterea lui de persua-siune era totusi Inca atat de mare incat convinsese pe prudentul i iscusi-tul Rosenthal s5 imprumute Bancii, pe Ia sfdrsitul ltd itdie, vreo dou5-zeci de milioane, toata averea lui, pe care o pästrase pan5 atunci intr-un

I Se stie cum mi-au multiunit bancile!2 in activul lui evalua cu miliarde beneficiile unor afaceri care nu erau Inca incheiate

si nu trebuiau sa se incheie niciodata!3 N-am aflat de aceastd coicarie cleat dupd inchiderea ghisetelor 13ancii Blank, pe la

srarsitul lui noiembrie. Chemat sã se explice, Aristide a incurcat o searbada istorie oevarsäminte anterioare crizei pentru plata unor devize livrate de d-na Vesnici. Luat mai descurt. explicajiile lui l-ar fi putut duce departe, dar nu mat, ci numai pfma la Vacaresti.Inalta proteLlie de care beneficia a facut minuni st de data asta.

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 299

safe. Cincisprezece zile mai tarziu, Rosenthal venea la mine cu ochii ie-siti din orbite, nedormit, plangand si ma ruga in genunchi s5-i scap baniifira de care nimanea zicea el muritor de foame, impreund cu so-ru-sa. Desi personal n-am putut face nimic pentru dansul, nu stiu cum s-ainvartit, dar 0115 in cele din urm5 si-a recuperat aproape toate paralele.Mu lt mai intelepti Szöpkez si Tabacovici au stiut sä evite emotiile ulti-mei zguduiri. Szopkez, prevazator, se aranjase de mult si nu mai avea a-proape nici un interes patrimonial in banca pe spinarea ckeia stranseseo impunkoare avere. Tabacovici, mai increzator, n-a lichidat deck in ul-timele momente, dar a lichidat si el t'ar5 paguba. Nimic mai dezgustatordeck atitudinea acestei spurcate flinte: pe cand Aristide il credea Incaomul lui de incredere desemna ca purt5torul lui de cuvant, el, care nustia cum sä scape far5 pagube materiale si cu fata relativ curat5 din an-grenajul in care fusese prins, Ricea pe delatorul pe lang5 Manoilescu sipe Fang mine si improsca pe binencatorul si pe complicele lui cu celemai crude si necrutkoare aprecieri. Cel dintai 4obolan fugit de pe vasulcare se ineca a fost Tabacovici. Fara nici o jen5, a trecut si el intr-o bunazi, cu anne si bagaj ca si Savel Radulescu din anticamera lui Aris-tide Blank in cabinetul de toalet5 al lui Titulescu.

In cateva zile situatia a devenit tragicà. Tratativele in vederea fuzi-unilor mergeau greu, creditul Bancii Blank la Banca National5, oricat demare ar fi fost complezenta noastra, se istovise, preluarea datoriei Ste-lei" si plasarea obligatiunilor industriale rip erau másuri de o aplicareimediata. 0 hothrire eroic5 trebuia luata. In trei sedinte nesfarsite amexaminat situatia pe toate laturile impreun5 cu Manoilescu i cu Au-b6in. Aveam de ales intre solutii: s5 lasam Banca s cada sau sAgasim un ajutor in dfard de Banca Nationald dar cu spnjinul Statului.Orictit de itiveryunat era Manoilescu impotriva lid Aristide, orictit deindiferent era Auhoin .fard de soarta lui, am cd:ut cu totii de acord cdBanca nu trebnia sd fie ahandonatd. Caci pr5busirea Ranch Blank ar fideterminat in acel moment o lstfel de 'Dania Incárfalimnentul celorlalteband ar fi urmat fatal. Trebuia gasita o formula care s5 permit5 o inter-ventie imediat5. Am gasit-o cdtesitrei, in crearea Sindicatului MarilorBanci romanesti din Bucuresti", menit sfi vie in ajutorul tuturor partici-pantilor Sindicatului, 5i dcocamdat5 in al Bancii Blank. Si cum ultimanoastr5 consfatuire avusese loc la Sinaia in ziva de 12 august, am con-vocat acolo pentru aceeasi semi comitetul Wiled Nationale, c5ci fiecareceas putea s5 detennine catastrota. Membrii comitetului au fost adusidin Bucuresti cu un tren special si sedinta a avut loc in vila mea din stra-da Manastirii, si a tinut de la ora 10 Nina la ora 1 1/2 dimineata.

Nu voi uita niciodata aceastã emotionant5 sedint5 in care trebuia sase hotarasca soarta regimului nostru financiar, in care trebuia sä se dea osentint5 de viata sau de moarte nu numai pentru principalele noastre in-

si-1

deo°

www.dacoromanica.ro


stitute de credit, dar si pentru avutul atitor mii si mii de oameni. Mere-z5tori in mirajul organizatiei noastre capitaliste acesti oameni ingramii-disera in banci, ban cu ban, tot ce agonisiser5 intr-o lung viatd de mun-c5 si de privatiuni. Se intrunea in acea searà in casa mea soborul celor in-telepti, soborul celor iscusiti, soborul celor lepadati de patimi in fata co-vârsitoarelor raspunderi, soborul cel mai inalt de la care toat5 suflarea ro-mãneasca astepta indrumare si mantuire. Asa ar fi trebuit s5 fie, dar vai,cat de departe de asa ceva a fost spectacolul pe care timp de trei ceasurisi jumatate I-am avut sub ochi! Rar mi-a fost dat in lunga mea carier5 s5vad laolalt5 atdta ingustime de spirit, atata marsävie de suflet, atat calculmarunt ca in acea seard, solemn5 pdn5 si in decorul ei. Era o noapte mi-nunata, luna inainta pe nesimtite cu cortegiul ei de stele peste culmileCarpatilor, o racoroas5 adiere agita in cadentd codrii, din care parea case ridica catre cer, peste linistita si luminoasa vale, o nadejde abia con-turat5 de incredere si de bunatate. De pe terasa gràdinii mele o netulbu-rata priveliste de pacesi de seninatate se intindea in linistea noptii pestefiinte sit peste lucruri. li adusesem cu mare alai pe toti acesti sfetnici in-cercati, pe toti acesti cinstiti prepusi la paza avutului national, smulgdn-du-i din arsita Bucurestilor si din mizeria meschinelor lor preocupari.Dar nici ridicati pe culmi, nici in clipele in care cel din urma pacatos arfi trebuit s5 siinta mina lui Dumnezeu pe umerii lui, n-am izbutit sa des-tept in aceste inimi goale vlaga unui sentiment care sa se ridice deasupratarabei zilnicelor lor preocupdri. N-au simtit emotia momentului fat5 dedatoria pe care o aveau de indeplinit, cum n-au simtit ei farmecul aceleinopti divine menite s5 inlature, prin contactul Eternitatii, orice pornirejosnica si vremelnic5. Au napddit ca orbii in salonul meu, si au cerut sa.bea. Si discutia a inceput, aprinsa dar numai pleava si mocirl5.

N-aveau toti decdt un singur gand: sa-I mandnce pe Blank", dar leera fried. Le era fried' de raspunderea lor, le era fried s5 nu compromitasi existenta bancilor la care se interesa fiecare, cáci fiecare se interesa"de o bancd, le era fried de Palat" eaci stiau toti ca Blank era protejatulPalatului" ca sa nu-i zicem pe nume, le era fried' de mine, le era frica deintrigariile si de mArsaviile lui Manoilescu pe care-I dispretuiau dar decare se temeau, le era in fine fric d. unuia de altul, caci se stiau cu totii cu-tre nra rusine. Cel mai incurcat era insusi Manoilescu, hotarat sa dis-truga pe Aristide dar cu indna altora, ca sa nu se strice cu Regele! Ver-de-galben perora cu o volubilitate care trada starile de patimd si de emo-tie, de nadejde si de descurajare prin care trecea facea propuneri pecare le lasa si cada la prima obiectie, cauta sa indrumeze dezbaterilespre solutia pe care o urinal-ea. Gasise un excelent si inconstient compli-ce in consilieml Balanescu, un bou ridicat in doua picioare care vedearosu, da cu coarnele si nu stia decdt una: Blank falsificase bilantul Ban-cii lui, Blank nu se tinuse de cuvdnt fat5 de Banca Nationala, Blank era

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 301

un escroc i trebuia executat. Nici un ajutor, domnilor, nimic, sA piaraca un caine, cAci asa merit5!" L5fait intr-un fotel, cu gAndul departe, de-parte, la toate nenorocirile lui familiare sau chiar si la nimic OscarKiriacescu indiferent fat5 de tot ce se intampla in jurul lui, elegant, dis-tins si englez, se cobora din cdnd in cdnd pe paindnt, sorbea cloud inghi-tituri de limonad5 si intrerupea cu un bine, bine, dar ce se va face mai-ne Banca Romaneasc5?" Evocarea acestor cloud cuvinte sfinte oprea inloc furia lui Baidnescu, care amutea pentru cAtva timp rägaz de careprofita Costin Stoicescu ca s5 plaseze c5teva perfidii Sans avoir l'aird'y toucher' preconizdnd tocmai solutiile pe care stia c5 nu le puteamprimi eu. Licd Buzdugan, ajuns prin nerusinata favoare a lui tat5-s5u Re-gentul, peste noapte, din nimic administrator al B5ncii Nationale, nu ve-dea in tragicele evenimente cu care soarta-1 pusese in contact decat unbinevenit ghelir, un fericit prilej s5 mai ciupeasc5 ceva tie de la Blank,fie de la alte bdnci pe care ar mai fi urmat sa le ajut5m, fie de la Manoi-lescu in slujba cdruia sta, fie chiar de la mine sub forma unor remunera-toare misiuni pe care le solicita. Suflet gelatinos, cu contururi nel5mu-rite si nefixate, plutea intre ape ca acele meduze invizibile care se lipescde trupul omului ca o murd5rie, pe care un val le aduce i pe care altul leia. Lipsit de orice scrupul si de orice demnitate, Lica Buzdugan era in-totdeauna gata la orice: intre meseriile de pick-pocket si de om de cas5putea presta" mice serviciu, numai plätit s5 fie. Numirea lui la Banca Na-tionalã fusese o aberatie. Dup5 moartea lui tata-s5u a fost evacuat de laBanc5 in Diplomatie, ca sd nu fie trirnis la Parchet si s5 tarasc5 in noroiun nume cinstit. De cand venisem in fruntea Ministerului de Finante maincurcam zilnic in el, rasarea din toate colturile, imi deschidea usa, imilua p516ria din mana, imi oferea miliardele Rancid Nationale sau imipropunea s6 meargA la Paris si s5 se inapoieze de acolo incárcat cu aur.Coane Costick cdnd ai nevoie de ceva la Banca Nationala, cheanfa-m5pe mine." Si de fapt licheaua stia toate chitibusurile, cunostea toate ascun-zisurile, simtise" toate vânturi le care suflau prin culise. Era un om ser-viabil, si servea bine, cu conditia sd nu te increzi in el i s5-1 tii de scurt.De cdnd se intetise criza, mirosind legaturile dintre Aristide si Rege seprefacuse in omul lui Blank (in realitate era platit de Manoilescu) sivenea s5-mi tot propuna retete pentru salvarea b5ncii. Umbla de la unulla altul cu toate havadisurile i ncea pe gratis pe spionul lui Aristide pelang5 Manoilescu care-1 platea, en vue de l'avenir.

Care mi-a fost mirarea s5-1 v5d si pe donmul Lied ridic5ndu-se inacea seard impotriva lui Blank. Era simbriasul care nu indr5znea s5 facãaltfel in fata stapanului si care cäuta a doua zi sd-si spele fata spunan-du-mi: Trebuia sa vorbesc asa, coane Costica, i trebuia sa vorbim totiasa, ca s5 silim pe porcul de Manoilescu sa ia el r5spunderea propunerilorce se impuneau. Dacd le-arn fi sustinut noi. Manoilescu s-ar fi declarat

www.dacoromanica.ro


personal contra lasdnd majoritdpi comitetului rdspunderea hotardrii.Asa a trelmit el sd propund toate mdsurile i sd ofirteze» majoritatea".

Mare cutra esti, dom'le Lica si mari secaturi sunteti toti" au fostcuvintele pe care le-am gfindit dar pe care nu le-am spus.

Contrariu presupuselor prevederi ale lui Buzdugan, n-a fost Ma-noilescu care s-a aruncat in apà, desi a scaldat-o, cat a putut mai bine.Cel care si-a luat raspunderea unor propuneri concrete a fost Auboin,cel mai putin chemat sa o fact'. Manoilescu a facut procesul lui Aristide

si nu era greu , a declarat ca Banca Nationalã nu putea merge maideparte cu sacrificiile in favoarea unei banci pierdute (cuvinte care auprovocat spasme de entuziasm din partea lui Bälanescu), dar ea trebuiaorganizata rezistenta in vederea celorlalte bdnci amenintate i ele. Sin-gurul care a vorbit obiectiv, fard patima i cu miez, a fost consilierul teh-nic strain. DI. Roger Auboin a aratat ca situatia era mult prea grava pen-tru a se face procesul trecutului in dauna masurilor de luat pentru pre-zent si pentru viitor. Pentru stabilirea raspunderilor si pentru sanctiunide aplicat va fi timp si mai tarziu. Deocamdata trebuiau salvate bancile,toate, caw se mai puteau salva. Situatia lor necesita un examen fara pa-tin* fara antipatie i fara simpatie, i numai in functie de ce se poate"pentru a le permite s treaca hopul. Aceasta asistenta indispensabila tre-buia nwnaidecdt organizata pe trei trepte: mutualitatea, Banca Nationa-

Statul. Bancile mari urmau sa fie intrunite toate intr-un sindicat caresa puns la dispozitia Balla Nationale portofoliul comercial necesar pen-tru acoperirea platilor acelor banci mici din sindicat ce n-ar mai dispunede efecte reglementare susceptibile de a fi admise la scont. Statul erachemat sã garanteze sumele astfel dobandite, i fata de Banca Nationalasi fata de banca proprietara a efectelor iar Institutul de Emisiune sasupravegheze operatiile Sindicatului si sa le indrume, fard sa mai fie su-pus la noi sacrificii. DI. Auboin a apasat cu tot dinadinsul asupra pareriiCa Banca Nationala nu mai putea fi supusa la contributie cu nirnic fardriscul prabusirii monedei, si cd sarcina ajutorului care nu putea fireficat bacilor in afard de sprijinul lor mutual trebuia sd caddasupra Statului. DI. Auboin a mai adaugat: Masurile pe care le preco-nizez asta-seard sunt numai paliative paliative urgent; dar paliative.Ma raliez cu totul la ideile d-lui ministru de finante si nu vac' o imbu-natatire durabila a situatiei decat intr-o fuziune a principalelor institutede credit, care sä permita serioase economii i o echilibrare intre active

pasive bineinteles fard sa mai vorbesc de toate masurile de ordineconomic si de cele care tind la o mobilizare a creditelor (emiterea de o-bligatiuni) sau la o usurare a angajamentelor (preluarea actiunilor Stea-ua"). Sindicatul trebuie sàfie o indrwnare spre ficiune i chiar numaidin acest punct de vedere infiintarea lui ar fi binevenita."

0

Id,

si

0

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 303

Astfel a vorbit Zaratustra si toti au tacut. in fme s-a hotarat sareia cuvantul Manoilescu i sa multumeasca lui Auboin care reusise s5rezume in cuvinte atat de pregnantei fiec5ruia si al tuturor !!)".In cateva vorbe am multumit lui Auboin pentru contributia sa la gäsireaunei solutii pe care mi-am insusit-o cu at& mai usor cu cat oglindea ide-ile pe care le sustinusem inainte de intrunirea comitetului, si fara sa mauit la domnii de la Banca National5, am rugat pe Misu Demetrescu sa iacondeiul ca sa redactam un proces-verbal al sedintei. Si am facut astfelprimal salt din normal in anormal; silit de criza am dat astfel prima lo-vitura oficiala" in invechitul edificiu al ortodoxiei financiare pe care suc-cesorii mei, singuri in nuisurd sá o facd2, n-au avut curajul sa-1 doboarepima la temelie. Desi din diferitele paragrafe ale protocolului incheiat,Aristide Blank iesise ferecat de rnaini si de picioare i urnilit caci a-vusesera grija de el si Manoilescu i Costin Stoicescu trasnitul de Ba-lanescu, dupa ce s-a mai usurat cu un discurs ininteligibil, n-a vrut sasemneze si a fugit. Ceea ce nu 1-a irnpiedicat sa iscaleasca a doua zi.

Aceasta a doua zi a insemnat insa pentru mine o cotitura in viata. De-finitiva despdrtire sirfleteascd intre mine si Rege s-a desliviirsit in acea

Inca o dat5, daca n-ar fi fost problema Conversiunii pe care o rezol-vasem in petto" si dad n-as fi tinut sa-mi leg numele de ea, i-as fi a-runcat sortul in fata si a Ii plecat trantind usile.

Eram in dimineata zile de 13 (data fata15!) tocrnai pe punctul sa maurc in automobil ca sa ma duc la Bucuresti cand rn-a chemat colonelul Gri-gorescu la telefon sa ma roage sa trec inainte de a pleca pe la MajestateaSa. Era ora 11 si ceva, m-am suit in masina si tn-am dus la Poison Re-gele rn-a primit cam jenat, s-a scuzat ca ma deranjase si a inceput s5-mivorbeasca de chestiunea BlaniC". Pärea cã voia sá spuna ceva i cd nu par-venea, i se oprea vorba in gilt ca un nod. In fine i-a dat drumul: Blanktrebuie scapat; dacd nu poti sau nu vrei scapi, va trelmi sd tragitoate consecintele..." Lasa sã cada cuvintele incet, cu ochii pe fereastraLira sä indrazneascii sa se uite la mine, mirat si el, probabil, ca nu-1 Inas-nise Dumnezeu pentru gandul lui spurcat. Stam ca tampit, nu-mi veneasii cred si ma intrebam daca auzeam bine. Va sa zica aci ajunsesem!Toate frumoasele noastre planuri, atiitea idei indraznete pe care i le spu-sesem si pe care si le insusise, tot avantul cu care un intreg popor ii im-britisase, toate nadejdile de rnai bine puse in tineretile lui toate aces-tea erau floare la ureche: singurul gand al Domniei si singura preocu-pare a Domnitorului era salvarea liii Aristide Blank! Portofoliul meu erain cumpana cu aceastal operatic, si numai cu aceasta operatie, cdci fardde nici o altd probkmd si Dunmezeu stie ciite erau, si urgente i impor-

I 0 vorbd pe care Manoilescu o pronunta des. cu si fãr rogl.2 Fiindca se copsese poama si aveau on partid in spate pc care s'a se reazime.

gAndul

sd-I

www.dacoromanica.ro


tante, fata de nici una Regele nu-mi spusese ca va trebui sa trag conse-cintele" in caz de nereusita. Ca sa-si scape sloimul, abia scapat el insusidintre cracii sloimaresei, pacatosul se ridica cu obraznicie impotriva o-mului cinstit si devotat care se purtase cu dansul ca un adevarat parinte.Ceea ce rn-a urnilit pand la sange, a fost mai putin insulta directa decatfaptul cd ma putuse crede sensibil unei asemenea amenintari si ca-si in-chipuise ca pe aceasta cale putea infrange in mintea mea o presupusa re-zistenta. Ce nu putusera sa savarseasca toate deceptiile incercate in ul-timele sase luni, nici sabotarile constiente sau inconstiente pe toate tara-murile sperantelor mele o vorbd a desavarsit-o intr-o clipti. Pthlza ra-porturilor noastre sufletesti a fost sfasiata dintr-o data; mi s-a strans ini-rna si mi-am dat seama pe loc ca fasiile nu vor putea fi recusute prin ni-mic in lume: se distrusesera toate imponderabilele care ne legasera im-preuna. Din acea zi, relatiile mele cu Regele Carol al II-lea au putut fimai bune sau mai rele, mai dese sau mai rare dar cordialitatea sauincrederea nu s-au mai asezat la masa cu noi.

Am tacut cateva secunde, timpul minim necesar gandului sa cu-prinda dezastrul in care ma trezeam pe neasteptate. Prima pornire a fostsa-1 plesnesc cu demisia, sa-i arunc in obraz tot dispretul meu si sd plecfara alte explicatii. Dar tot asa de neted, o plecare improscata cu mocir-la unui faliment general pe care nu izbutisem Inca sa-I ingradesc, mi-aparut nu numai o greseala politica bogata in consecinte si in amaraciunidar si o adevarata derobare in fata obstacolului. Imi trebuia o altá inf.&tisare in fata opiniei publice care nu judecd decdt dupi re:ultate, infa-tisare pe care nu o puteam obtine decat prin reforma Conversiunii. Ea afost definitiv hotdrdtd in acel moment. Mi-am dat bine seama ea' din cea-sul acela Guvernul nostru, ale carui fire le tineam eu si numai eu in ma-nä, intrase in agonie si ca trebuia sa ma grabesc. Odata marea reforma a-dusa la indeplinire, nu mai aveam ce cauta intr-o sandrama ce abia senea pe picioare; era insa indispensabil pentru mandria si prestigiul meusd fixez eu clipa prabusirii, nu Regele, nici Iorga inconstientul.

N-aveam vreme multa de chibzuiala; hotararea mi-a fost repedeluatá rn-am stapanit, si am raspuns Regelui cu calm, desi toatA fireamea era in clocote: Sire, am socotit ca, caderea Ranch Blank putea pre-cipita criza si duce la un dezastru general si in aceasta convingere amfacut tot ce era posibil si voi mai face ca sa o scap. Nu stiu daca voireusi. Voi reusi insa desigur, daca prabusire trebuie sa fie, sd amorti:e:cdderea, ca sa limitez pagubele. Personalitatea d-lui Blank imi este ab-solut indiferenta, si presiunea Majestdrii Tale in favoarea until om care numeritd un interes dispretuitor de toate contingentele, nu schimbd pdre-rea mea. Si fiindca Majestatea Ta a vorbit de «consecinte» de tras, sa-mipermita sa le trag numaidecat, daca am pierdut increderea de care mabucuram".

ti-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 305

$tiam dinainte nispunsul Regelui; de vreme ce nu o rupeam eu, nuera nici un pericol s5 o rup5 el. Trantindu-rni in fata grosolania pe caremi-o trantise, veleitarul pierdut in viziuni erotice depasise deja obisnuitullui potential de voint5; pe fata lui umflata de nesoinn si de orgiile noptiise inscriau eforturile neindemanatice prin care se pregatea s5 ias5 din in-curcatura in care se van-Ise intr-un moment de virilitate limbistic5. Cacinu era prost si isi da seam5 c5 intrase in mocir15 pana in gat. Mi-a luatmana (*i cata scarbd rn-a cuprins la contactul lui!) si rn-a rugat s5 nu iauvorbele lui in rau, c5 nu pricepusem bine" a nu putea fi vorba de demi-sie. M-a asigurat pe un ton pocalt si fals ca avea toat5 increderea in mine,dar Ca ma ruga sä fac orice nurnai sa scap pe Aristide fata de care aveamari obligatii!!! Era gata sá-mi dea tot concursul lui: Te rog spune-mice trebuie sa fac?" S5 chemi pe Aristide si s5-i spui s5 se astamperesi sA chemi apoi pe celalalt favorit al Majestatii Tale, pe Manoilescu, sisa-i spui sa se astampere si el!" La numele lui Manoilescu, o flacarä a tre-cut prin ochii lui istoviti si mi-a spus pe frantuzeste: Celui la, c'est unerude canaille!" Vorbea, se misca, privea ca un nenorocit hipnotizat prin-tr-o forrnidabil5 putere magnetica, putere ce nu era greu de ghicit. Maintrebam, ins5, prin ce mijloace putuse s5 ajung5 verosul zaraf din stra-da Doamnei la o asemenea staptinire asupra doamnei Magnetice. $i abiami-am pus intrebarea: cum? mi-a venit alta mai exacta in minte: cat?

Am plecat plin de scarb5 si de descurajare si trebuie sa o m5rturi-sesc, i plin de mil5 pentru o asemenea prAbusire mora15. Dar acea zi fa-tal5 de 13 august a marcat o cotitura decisivd in raporturile mele cu Re-gele, si de atunci tn-am indep5rtat sufleteste tot mai mult de dansul.

Am plecat de la Sinaia nespus de amdrat. La Bucuresti rn-au pri-didit o mie *i o surd de plictiseli caci lipsisem trei zile din Capitaladar le-am binecuvantat, et-1'6 rezolvarea chestiunilor marunte rn-a inde-p5rtat de la propriile mele ganduri.

M-am culcat seara tarziu si am petrecut o noapte rea. Dimineata, aminteles cuvintele lui Bismarck, raportate de Ludwig: N-am inchis o-chii; toata noaptea am urat (ich habe gehasst), tot timpul!"

Criza si-a mers insd drumul. lzbutisem sã franez panica generalas5 feresc cel putin Banca Romaneasc5 si Banca de Credit, cele cloud bancimari bucurestene ramase in picioare de zguduiri care sa le puna exis-tenta in pericol. Banca Moldova irnobilizata se proptea in carje, BancaChrissoveloni ingenunchiase si da din maini dupa ajutor, dar isi maitragea viata. Pentni Banca Blank, situatia devenea ins5 din zi in zi maitragica. Vedeam cum se topea miliardul sindicatuluP in golurile far5

Constituit imediat dupâ edinta Comitetului 13(incii Nationale din 12 august relatatdmai sus (A se vedea Anexa XXIII cuprinsd in volumul cu Anexe la partea a VIII-a, carese va tipdri separat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei edi[ii nota SL Neagoe]).

si

www.dacoromanica.ro


fund si-mi dam seama ca nu mai era alt mijloc de salvare decal o trans-fuzie de sang", transfuzie care, find vorba de banci, se concretiza intr-ofuziune". Saptamani indelungate mi-am zbatut capul cu aceast5 pro-blemd. Nimeni nu voia sa se asocieze cu capra raioasa de altminteri, ca-re, cu cat era mai raioasa, cu atat se ardta mai botoasa.

N-as vrea sa plictisesc pe cititori cu prea multe amanunte privitoa-re la atatea pertractari" anevoioase, lipsite de frumusete si chiar de in-teres, pertractari care au durat tot august si septembrie. De bine, de rau,situatia pietei fusese oarecum limpezita prin masurile luate, panica fuse-se pentm moment ingradita i ce mai putuse fi salvat fusese salvat, cumari pagube desigur. Nu mai ramasese decat problema Blank in fazaacuta, si cum n-am pornit sa fac istoricul acestei banci, a putea sa trecpeste toate evenimentele care au dus la prabusirea ei definitiva, si la ca-re nu se mai gandeste nimeni, daca din ultimele zvarcoliri ale acestei in-stitutii n-ar fi rezultat necesitatea revocarii guvernatorului Bancii Na-tionale, regretabil act de autoritate la care am fost constrans din chiar vi-na lui Manoilescu; act important peste care n-as putea trece in insemna-rea Aminitirilor mele. Ma voi margini aci la punctele indispensabile pen-tru intelegerea unui eveniment care a avut mare rasunet la timpul

Fuziunea Bancii Blank cu alte banci, sau chiar numai cu una dinele, devenind din ce in ce mai urgenta si dl. Aristide, straits cu usa, VA-zand si el ca nu avea alta scapare, Regele ne-a convocat la Sinaia in sep-tembrie, pe Auboin, pe Manoilescu i pe mine, ca sa ne cearà insistentpersonal, sa ducem la bun sfarsit proiectata operatie. Chemarea la Sina-ia fusese pus5 la cale pentru capacitarea" lui Auboin si a lui Manoiles-cu, cad eu primisem deja pachetul meu in intrevederea din 13 august.Initiativa Regelui fusese provocatii de o noua inrautatire a situatiei. Amspus mai sus ca izbutisern, du/A tragicele zile din august, sa fränez in-trucatva panica i ca lucrurile se mai linistisera, daca liniste se poate nu-mi ragazul pe care-1 dà frica si neincrederea. Domolita la Bucuresti, cri-za se intetise insa in provincie, in cursul lui septembriel cu o serioasa re-percutie asupra pietei centrale. Ciiderea livrei sterline paralizase pentrumoment pietele straine i naruise orice nadejde de ajutor de peste gra-nita, ajutor pe care-I sperase un moment insusi Auboin2. Nu numai ca instarea de rezerv5 de la Londra si de ingrijorare a Parisului, nu se maiputea conta pe plasarea obligatiunilor noastre industriale, dar politica derestrangere si de retragere a creditelor se accentuase foarte mult pe toatepietele din Occident. Pe de alta parte insasi Banca noastra Nationala isi

Vezi Anexa XXXIX cuprinsa in volumul cu Anew la partea a VIII-a, care se va ti-pari separat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe] memo-riul 135ncilor mijlocii din provincie. din 27 august 1931.

2 Vezi Anexa XVI din volumul cu Aneve Ia partea a Jill-a, care se va tipari separatIrespectiv volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

sat'.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 307

vazuse stocul de devize sensibil diminuat, prin iesirea livrei sterline dincadrul monedelor convertibile in aur si, desi Statul luase asuprd-si dife-renta de curs, teama de zile si mai rele o sileau s5-si reduca si ea pe catcu putintS, operatiile. in asemenea conditii, nu mai r5manea pentru a fa-ce fata furtunii care se apropia din nou, decat solutia fuziunilor. 0 spuse-sem Regelui, raportasem in acelasi timp greut5tile pe care le intam-pinam atat din partea Bancilor cat si din partea lui Manoilescu, care prinintrigile lui z5d5rnicea in culise toate eforturile mele, desi se prefacea cdle ajuta. Audienta la Rege a fost lung si penibila. Suveranul a zguduitfirà nici o menajare pe Manoilescu si renuntand sa ameninte de dataasta a cerut cu o insistent5 demn5 de o cauz5 mai bunk celor doi re-prezentanti ai Biincii Nationale, salvarea Bdncii Blank. Caci numai a-ceasta-1 preocupa. R5spunsurile lui Manoilescu au fost pline de reticen-te si de abilitati ieftine si am simtit ca in acea sedintd s-a rapt definitivfind intre Rege .yi el. Fie cS asa credea, fie ca sd fac5 pe placul Regelui,pe cat a fost de fatarnic si de evaziv Manoilescu, pe atat a fost de des-chis si de categoric Auboin: Sire, il faut sauver la Banque Blank d'unefaillite qui serait une catastrophe pour toute le marche, et je m'emploie-rai de mon mieux pour le faire." Amicul Auboin castigat in acel mo-ment inalta decoratie care i-a fost conferita dupd cateva luni. Am plecattoti trei de la Foisor, si la iesire singurul cuvant pe care 1-am putut spunelui Auboin a fost: Voila!" S-a uitat lung la mine, rn-am uitat lung la el,ne-am priceput, i mi-a crapat obrazul de rusine de ate am ghicit câ trecprin gandul lui.

Manoilescu s-a dus s5 se r5fuiasc5 i s5 se injure dupS obiceiul br, catiganii, cu Puiu Dumitrescu, iar eu rn-am inchis cu Auboin la mine in vi-15, unde am redactat urm5torul program' pe care am hotardt sa-I anpu-nem pentru o imediat5 executare, bancilor:

1. Stabilirea activului si pasivului fiec5rei bAnci cu indicarea activuluiimobilizat, slab sau dubios, care urmeazd sA treacd asupra unui alt organismdistinct, pe baza intelegerii cu Banca National5 i cu Statul.

2. Stabilirea Conventiei cu Banca National5 si cu Statul in acest scop, con-ventie in care se va prevedea obligatia luatd de 135nci ca in statutele B5ncii noisA se prevadfi o anume cot5 din beneficii pentru Stat. ca echivalent suplimentaral garantiei date pentru activul irnobilizat. trecut de b5nci organismului distinct.

3. Fixarea pArtii din capitalul noii bAnci cuvenitS fiecdreia din cele cincibanci actuate.

4. Stabilirea statutelor noii B5nci.5. Desemnarea Consiliului de Administratie si a cenzorilor noii bAnci.6. Stabilirea unui text unic pentru dccizia de fuziune a celor cinci b5nci,

pe baza noilor statute.

' Originalul se affa in arhiva mea.

si-i

www.dacoromanica.ro


Acestea find toate convenite si semnate ar urma sa" se promulge un de-cret-lege cuprinzLnd modifithile legate indispensabile pentru imediata aduce-re la indeplinire a celor de mai sus; s-ar publica in acelasi timp convocarea intr-untermen de cinci zile a adunarilor generale ale celor cinci

Auboin si-a luat asupra-si sä staruie mai de aproape, fie punand su-la in coasta lui Manoilescu, fie prin negocieri cu conducatorii celor cincibanci1, pentru aducerea la indeplinire a celor sase puncte de mai sus iareu m-am angajat s5 pregatesc fara intarziere decretul-lege indispensabilpentru suprimarea termenelor si formalitatilor cerute de Codul de Comer(cu privire la fuzionarea societatilor anonime.

A doua zi textul decretului-lege a fost gata, cititorul 11 va gasi re-produs2. Prin acest decret, fuziunile societatilor anonime avand drept obi-ect principal industria si comertul petrolului, industria i comertul meta-lurgic sau minier precum si acela avand ca obiect comertul bancar erauinlesnite printr-o serie de derogari de la prescriptiile Codului de Comertsi statutelor lor, cu conditia ca societatea rezultatà din fuziune s aibá uncapital de cel putin SOO milioane lei si ca fuziunea sa fi fost aprobat5 deGuvern printr-un jurnal al Consiliului de Ministri.

Aceste derogdri erau: 1. termenul pentru convocarea adunarilor ge-nerale, redus la 5 zile; 2. proportia capitalului prezent necesar redusa la60% (votul a 51% din cei de fat5 find hotarator) si altele de amanunt.

Prin acelasi decret-lege, constituirea noilor societati rezultate dinfuziuni era scutita de orice taxa c5tre fisc, precum scutita de taxe famd-nea i transferarea activelor mobiliare in patrimoniul noii societati. So-cietatilor bancare li se acorda in plus scutirea de impozite pentru depo-zitele inregistrate sau ce ar fi urmat sa se mai inregistreze.

Menit sa faciliteze fuziunea celor cinci Banci, acest decret-lege n-afost promulgat, fiindca dup5 cum se stie, si se va vedea indata nicifuziunea Bancilor n-a putut fi realizatd.

Ca nu s-a realizat n-a fost nici vina mea, nici a lui Auboin, ci in ma-re parte a lui Manoilescu dar mai ales a celor interesati, care n-au pri-ceput schimbarea vremurilor si au preferat sa duca fiecare mai departe oviata mizerabilä3si sa lase s5 cada pe Blank. Experienta ulterioara ger-man5, sub autoritatea regimului lui Hitler, a dovedit toate foloasele unorasemenea fuziuni. Protipendadele noastre bancare au preferat s5 tragamai departe pe dracul de coadd , incheind in fiecare an bilanturi artifici-ale, daca nu chiar false dar sà ramaie fiecare cu ghelirul si cu ambitulsat personal.

1 Romaneascd, Banca de Credit, Blank, Chrissoveloni si Moldova.Anexa XL din volumul cu Anexe la partea a care se va tipari separat [res-

pectiv volumul al XI-lea al prezentei edijii nota St. Neagoe].3 Fara legea conversiunii i discriminarea portofoliului agricol, ar fi ajuns toate la fali-

ment.

Banci.

VlIba,

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 309

Dar s5 relu5m firul celor intamplate. Sub imboldul lui Auboin si alBancii Nationale, pus5 in miscare de mine si de ciitre consilierul ei teli-nic, negocierile celor cinci BAnci intre ele si cu noi au luat un ritm maiviu in prima jumatate a lunii octombrie. Nu mai era intr-adevar timp depierdut i dl. Auboin, la data de 8 octombrie scria guvernatorului ifanciiNationale: Les ressources prévues pour le Syndicat bancaire et four-nises aux prix de sacrifices trés lourds de la Banque Nationale étant surle point d'etre epuisées, je me permets d'insister pour une solution im-mediate de cette grave question, la gestion' sous sa forme actuelle ne pa-raissant pas pouvoir durer plus de quelques jours. Je sais que le minis-stre des finances et vous meme faites des A present tous les efforts utilespour un resultat positif, mais je crois de mon revoir d' insister sur Ia ne-cessite d 'one solution immediate. La situation actuelle presente on dan-ger tel que la Banque Nationale prendrait une enorme responsabilite enIa tolerant plus longtemps."

Intr-o serie de sedinte tinute la Banca National5 s-a discutat fuziu-nea celor cinci Bánci pe urm5toarele baze:

Activul sd fie cercetat i impartit in douil categorii; tot ce este solva-bil ca debitor i toate efectele, particip5rile si imobilizárile mai usor mo-bilizabile si in special mobilizarile intr-un timp relativ scurt s5 treacà in-tr-o prima categorie imobilizarile grele, debitorii dubiosi, particip5-rile depreciate etc. intr-o a doua categorie;

Clasificarea i evaluarea s5 se fac5 de c5tre cei cinci directori gene-rali sub presedintia unei personalit5ti neutre, desemnate de calre BancaNational5 sau de c5tre Ministerul de Finante directorii generali pu-tand fi asistati de cátre un director tehnic (directorul scontului, al indus-trillor, etc.);

In categoria a doua se trec si imobilele devenite improprii func-tiondrii Báncii fuzionate i anume atat imobilele din provincie cat sicele. din Capitala neutilizate ale fostelor Banci dinainte de fuziune;

Cifra totalului activului de categoria a doua, evaluat deocamdat5 laprima vedere la circa 3 miliarde lei, s5 se scad5 simultan si din activul ac-tual al celor cinci B5nci si din pasivul lor sub forma urmaloare: deoa-rece toate cinci 135ncile au cifre importante de scont la Banca Nationala,cifre care cu siguranta intrec activele lor de categoria a doua, acestea potfi concentrate intr-o singura institutie bancar5 ad-hoc, care, ea, preluandacest activ ar prelua simultan i pasivul corespuniator al diferitelor ifancila Banca Nationalà. Astfel Banca National:a ar reduce mult portofoliulscontat i prin urmare si pe cel scontat de noua Banca fuzionat5, iar por-

E vorba in aceasfa scrisoare de Banca Blank. Vezi Anexa XLI din voluntul cu Ane-xe la parka a WI-a, care se va tipari separat [respectiv volumul al XI-lea al prezenteieditii nota St. Neagoe].

www.dacoromanica.ro


tofoliul scontat si trecut in contul Bancii ad-hoc ar ramane sa fie lichidatimediat (!?) sau succesiv de catre Stat;

Consolidarea in valoare de 1 1/2 milioane lire sterline facuta de Ham-bros (Londra) in favoarea Bancii Chrissoveloni sa ramana in afard deBanca fuzionata.

Deoarece scopul pentru care cele cinci Banci renuntau fiecare la e-xistenta ei individuald era siguranta si linistirea publicului, atat de nece-sare in vremuri de criza intemationala, reprezentantii lor au mai declaratin unanimitate cá n-ar putea pasi la concentrarea proiectata, cleat avandasigurarea &inch Nationale si a Ministerului de Finante Ca eventualelesume necesare pentru a se face fata retragerilor ulterioare de depozitevor fi asigurate Bancii fuzionate au fixat nivelul superior al acestorsume la 3 1/2 miliarde lei.

Reprezentantii Bancilor au mai cerut ca toate depunerile facute laBanca fuzionata sa fie scutite de impozitul pe venit si ca noua Banca in-sasi sa se bucure de largi scutiri de taxe fiscale pe cel putin cinci ani. Deasemenea, ca toate actele de constituire sau de fuziune sa fie scutiteele de taxe, timbre si impozite.

S-a propus in fine si s-a primit, ca noua Banca iesita din fuziune sapoarte numele de Bthicile Romdnesti Unite, sa aibd un capital de 1 mili-ard i sa fie administrata printr-un consiliu de 30 de membri.

Dintre cele cinci Banci mai indaratnica la ideea fuziunii a fost Ban-ca Romaneasca fiindca sta mai bine ca celelaltel si nu voia &á se incarcecu pasivele celor trei Banci sleite (Blank, Chrissoveloni si Moldova),pasive pe care se straduia sa le treaca in sarcina Statului. RezistentaBancii Romanesti mai era incurajata pe sub mana si de Banca Nationa-la, care o asigura de tot sprijinul ei in cazul unui nou asalt al depunato-rilor. Desi Manoilescu era odios liberalilor, pe care de altminteri Ii uradansul din toata punga lui de venin, o intelegere deplina s-a stabilit de lainceput intre iretii dar fricosii financiari din strada Stnardan si incon-stientul pus de Rege in locul lui Costica Angelescu. Intelegere menitasa curete" pe Blank si sa saboteze prin urmare toate eforturile noastrede salvare si de consolidare a pietei. Prin Kiriacescu, care facea pe pros-tul i pe inocentul s-a stabilit o legatura secretà intre Manoilescu si NaeStefanescu i s-au pus la cale in culise toate loviturile menite sá destra-me in intuneric panza pe care ma sileam s o tes la lumina zilei. Amghicit numaidecdt jocul i mi-am dat seama ca nu vom ajunge la nimicpe drumul pe care-1 apucasem. De la oribila scena cu Regele din 13 au-gust, marturisesc c soarta Bancii Blank nu ma mai interesa, i ca toata

Fara sa' fie nici dansa la aapostul unui run", cAci in bilantul ei nu erau aparent tre-cute nici pierderile, vreo 250 milioane pe care le suferise finantand anumite industrii dinArdeal, nici angajamentul solidar de peste un miliard de lei fattt de grupurile straine dela Steaua Romand.

5i

i

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 311

munca pe care o desfasuram nu mai avea deck un singur scop: consoli-darea pietei, evitarea panicii printre depozanti si ajutorarea bdncilor via-bile. Pentru atingerea acestui scop eram gata s5 primesc orice formulaindiferent de soarta Bdncii Blank. Pe aceasta am abandonat-o in mainileRegelui, pe care 1-am 15sat s5 se compromit5, thrã nici o mila pentru pa-catele lui. A fost singura mea r5zbunare pentru ofensa pe care o sufe-risem 1-am lasat s5 se zbat5 in mocirla in care ii plkea sã se b515b5-neasc5, ba 1-am impins chiar ceva mai adanc intr-insa.

Am prevenit deci pe Majestatea Sa, cu cdtva timp inainte de a intrain saptdmana patimilor la care vom ajunge numaidecat cà BancaBlank nu va mai putea fi salvat5 printr-o fuziune, din cauza refuzuluioricdror concesiuni din partea Bancii Romanesti, incurajat5 in secret deguvernatorul Manoilescu. I-am explicat in acelasi timp,c5 far5 BancaRomaneasca nici o fuziune nu era posibil5, oricat de mare ar fi fost con-cursul Statului, si oricat de insemnate sacrificiile pe care acesta le-ar ficonsimtit. Influenta lui Aristide era ins5 atat de mare incat, dupà cumma asteptam, Regele si-a iesit din rezerv5 si a intrat pe fata in lupta pen-tru salvarea"(!) Bäncii favoritului s5u. Ca preludiu, s-a petrecut o sce-na inenarabila intre Manoilescu i Puiu Dumitrescu, pe care acesta mi-apovestit-o mai tarziut, scen5 in care la injuraturile obisnuite (PuiuManoilescu erau nu numai prieteni" dar chiar i inmditi intre ei) s-auadaugat si violente nemaipomenite intr-un Palat Regal: au zburat scau-nele si tot ce le-a cazut sub man5! Regele a chemat apoi succesiv pe gu-vernator i pe Nae Steranescu. Pe Manoilescu 1-a tratat ca pe un tigan, 1-aamenintat cu toate fulgerele lui, cu destituirea i chiar cu urm5rirea pot-logáriilor pe care le savarsise i pe care Inaltul sau Protector le cunosteamai bine ca oricine! $mecherul a iesit de la Foisor frant dar nu infrant, afagaduit Regelui tot ce i s-a cerut, dar cu atat mai hotarat sa nu faca ni-mic cu cat dat seam5 ca pentru dansul zilele frumoase de la Aranjuezerau sfarsite.

M5 aflam intamplator la Sinaia in ziva in care a fost convocat NaeStecanescu. De la Rege a venit drept la mine; era galben i tremura dintot trupul: Am fost terorizat; mi s-a poruncit sa fac numaidecat fuzi-unea sunt buim5cit. Nu mai pricep nimic, d-ta pricepi ceva?

Da."Bine, dar ce e de facut? Mi se cere ruina Bàncii mele! D-ta ce

m5 sf5tuiesti?"D-ta, ca i toate Battelle, reprezentati pentru moment oalele de pa-

mant. Nu v5 puneti in luptà cu oala de fier. S5 g5sim o formula accepta-bird pentru toata lumea sa tinem seam5 mai mult de interesul general

I Puiu Dumitrescu nu-si explica atitudinea lui Manoilescu cleat printr-un acces denebunie: era prea tAnk ca sA-si dea seama c5 ura si invidia suut mai tari cleat tot.

pi

pi-a

1

www.dacoromanica.ro


decal de interesul si de ambitia fieciiruia". Era tot ce puteam spune, in si-tuatia qi in starea de spirit in care ma aflam.

Nae Stefanescu s-a inapoiat la Bucuresti cu coada intre picioaredupa cateva zile s-a ajuns la un proiect de protocol pentru unirea Ban-cilor Romanesti din Bucuresti" sub firma Bdncile Roindnevi Unite, pro-tocol cu a carui redactare definitiva a fost insarcinat Auboin si care se&este reprodus in tot cuprinsul lui la Anexa'.

Prin acest protocol se constata consimtamantul celor cinci Banci safuzioneze intr-o singura institutie bancara sub urmatoarele

Fuziunea se va considera efectuata pe ziva de 1 octombrie pe bazaunor bilanturi sumare incheiate la 30 septembrie;

Statul se obligd sti compense:e pierderile constatate la uncle din&Ind prin aceste bilanturi3.

Bilantul de deschidere al Bdncilor Romeinegi Unite se va stabili decomun acord cu Banca Nationalà;

Actiunile celor cinci Banci participante vor II preschimbate cu alenoii Banci intr-o proportie determinate;

Capitalul noii Banci va fi fixat la 1 100 milioane lei reprezentat prin1 100 000 actiuni de ate 1 000 lei fiecare;

Noua Banca va fi administrata printr-un consiliu compus din 30 demembri alesi de adunarea generala §i printr-un director general numit inintelegere cu Ministerul de Finante si cu Banca Nationalk

Statul va fi despagubit (?) pentru aporturile sale printr-o partici-pare la beneficii de 10% asupra cotei de castig ce ar trece peste 10% dincapital si de 20% asupra cistigului ce ar trece peste 15%;

In fine, noua Banca va lua angajamentul sa execute un program deactivitate fixat in intelegere cu Banca Nationalä. Acest program va pre-vedea mai ales reducerea masivä a spezelor generale, si afectarea intre-gului beneficiu efectiv la reconstituirea rezervelor lichide mai intaiprin rambursarea portofoliului exceptional scontat de Banca Nationala,apoi printr-o demobilizare generala i prin infiintarea unei sectiuni dedepuneritlistincte de sectiunea de afaceri, permitand o politica de plasa-mente pe tennen scurt ca contrapartida pentru sumele depuse. NouaBanca se obliga sa execute acest program intr-un termen fixat de acordcu Banca Nationala.

Vezi Anexa XLII din volumul cu Anexe la parka a care se va tipari separat[respectiv

Cu 15volumul al XI-lea al

de dataprezentei editii nota St. Neagoe].

reglazile inainte protocolului pentru a se putea operatiile efectuatede Banca Nationald, in favoarea Baricilor in ultimele 15 zile.

3 $i pierderile Bdncii Blank ca sA nu mai vorbim de altele nu erau o jucarie!4 Vezi Anexa XLII din volumul cu Anexe la partea a care se va tipari separat

[respectiv volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

conditii:

VIII-a,

VIII-a,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 313

Ratificarea conventiei urma s5 se fac5 de catre adunarea generalä aactionarilor fieckei Banci participante si de catre adunarea generala aactionarilor Bdncilor Roindnesti Unite, in termenele celei mai scurtefixate prin decretul-lege ce urma s5 fie promulgat.

Credincios principiului adoptat de a läsa Bauch Nationale initiati-va masurilor adoptate, chiar cand sugestia lor venea de la mine, am apro-bat proiectul lui Auboin, cu tot sacrificiul pe care-1 impunea Statului. L-amaprobat fard mult5 ezitare, inai malt ca sd indeplinesc o formd, caci in a-cel moment imi dedusem deja perfect seama cã planul lui Auboin nil vafi realLat, i incepusem deja s5 m5 gândesc la mäsurile de luat in cazul incare si formula fuziunii va da gres, din cauza carentei complecte a spiri-tului de solidaritate dintre B5nci si a manevrelor de culise ce-mi eraubine cunoscute. In toata aceastà oribilá drama nu au fost intr-adev5r de-cat doi oameni sinceri: Auboin Si cu mine dar nici cu douà flori nu seface primávar5!

Saptdmana pe care am numit-o a patimilor, a inceput vineri 16 oc-tombrie. Proiectul de conventie rezumat in protocolul redactata de Au-boin fusese supus aprob5rii mele dupà ce fusese discutat in ComitetulBauch Nationale in ziva de 15 octombrie, i aprobat si de aceast5 insti-tutie. Discutia fusese insa foarte furtunoasá in comitetul Bauch si in celedin urrna aprobarea fusese data prin 5 voturi, contra 3 guvernatorulManoilescu abtinandu-se de la vot'. Reprezentantii celor cinci Banci fu-sesera convocati pentru duminica 18 octombrie dimineata ca sa dea i eidefinitivul lor consimfamant protocolului Auboin. Desi acest protocolfusese redactat numai pe bazele conditiilor cerute sau primite de B5nci,zvonurile cele mai pesimiste incepusera sa" circule dupd sedinta BanciiNationale din 15 octombrie. Manoilescu i Costin Stoicescu lucrau in urn-br5 dar pe capete, i puncrul de intrebare pe care mi-lpusesem eu cu pri-vire la soarta finala a fuziunilor, nu puteau sti nu si-lpun5 i altii. Si-1 pu-sese in tot cazul Aristide Blank si in dimineata zilei de 16 octombrie avenit la mine cu.o foaie de propuneri scrise, pe care o pastrez printrehartiile mele, i pe care o reproduc aci, ca o nenisinatd dovadd de ce in-

ceard Guvernului roman Ihvoritul Regelui Carol, si de in-crederea pe care o avea in atotputernicia influentei sale:

PROGRAMUL CONVENTIILOR BANCAREI. Ministrul Harnangiu sá ceard prezidentului Lupu sa se pronunte chiar

asthi2.

' In momentul votului, Manoilescu s-a abtinut, cel putin a$a a spus, ca sa nu aiba ae-nil face presiune asupra membrilor comitetului. iar mie mi-a adaugat, post factum caera sigur de majoritate i cd in asemenea conditii era mai politic ca omul Regelui (!!!) s5nu iasarte la vot!

2 In recursul intentat de Stat in procesul Burilleanu cavigat de acesta la Curtea deApel, recurs sorocit pentru ziva de 23 octombrie 1931. Sä se pronunte", §i ceea ce Blank

drd:nea sd

Ca

www.dacoromanica.ro


2. Avocatii Ministerului trebuie sa insiste ca procesul sa fie judecat azi.3. Demisia Manoilescu trebuie sa se produca tot azi automatic, simultan

cu hotararea Casatiei, asa cum s-a produs demisia Angelescu. Daca guvernato-tul Manoilescu nu s-ar simti virtual demisionat, orice neintelegere cu dfinsul al(sic) ministrului de finante PC oricare altd chestiunc, trebuie sa &Ica' la demi-sia guvernatorului.

4. Manoilescu mai poate fi inlaturat si prin instalarea lui Burilleanu incda:11, cel mult maine, pe baza sentintei Casatiei.

5. Semnarea Conveliei Minister de Finante Banca Nationald (pe bazaacordului celor 5 contra 3- maine sambata, de catre guvernatorul Burilleanu.(Deci 6 contra 3.)

6. Tot sambafa dimineata preluarea portofoliului de 400 si ceva milioanede la Banca Blank3si tranzactia referitoare la Bordei", Bauxit" si Olanesti"4,pentru 1,042 milioane in bonuri de 80% purtatoare de o dobfinda de 8% si 2%amortizare.

7. Siimbata dupa amiaza, Banca Blank complectamente asanata poate fu-ziona cu Banca de Credit, Chrissoveloni si Moldova, fiird Aristide Blank.

8. Marti se poate deschide Uniunea Bancara Romina, rezultanta conto-pirii celor patru Banci.

9. Tot magi dimineata trebuie sa apara decretul blocdrii depozitelor pen-tru o lund, cu o reglementare facuth intre timp de o comisie compusa din dom-nii C. Angelescu (fost guvernator), Victor Slavescu, Ernest Ene si Nicolae Ta-bacovici.

impreuna cu fituica lui, Blank mi-a lásat i un proiect de decret5,insotit de o expunere de motive, pentru instituirea f5r5 zabava a comi-siei prevazute la punctul 9 al zisei fituici.

Daca n-ar fi fost dansul, as fi aruncat fituica si proiect de decret lacos si as fi indrumat pe cel care mi le prezenta spre o casa de nebuni. Darfiindca. era Blank, le-am pus intr-un sertar gandindu-ma ca vor puteaservi candva pentru precizarea dedesubturilor vremurilor pe care le tit-iam si am asigurat pe autorul lor ca ma' voi gandi" la solutiile pro-puse. Inutil sa mai spun ea era gandit gata.

in ziva de duminica 18 octombrie reprezentantii celor cinci Bancis-au intrunit la Banca Nationala, si dupa citirea protocolului Auboin,Nae tefanescu a declarat cá Banca Rornaneasca nu putea participa subnici o forma" la proiectata fuziune. Declaratia era asteptata si n-a surprins

nu spune expressis verbis. sA confirme hotdrArea Curtii de Apel!! $i Casatia trebuia safie la dispozitia lui trecand peste tennene si peste tot!!!

I Subliniat de Aristide Blank, in texml pe care mi 1-a prezentat.2 Aluzie la votul Comitetului Bancii Nationale, din ajun.3 Peste transele deja preluate.4 Ultimele active ale Bancii Blank pe care Aristide se straduia de luni de zile sd le

treacA Statului i Municipiului Bucuresti (Bordeiul") pe baza unor evaluari fantastice.5 Reprodus in Anexa XLIII din volumul cu Anew la partea a VIII-a, care se va tipAri

separat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei edilii notaSt. Neagoel.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 315

pe nimeni. Manoilescu cel putin asa mi-a raportat a f5cut toate in-sistentele pe lang5 directorul general al B5ncii Românesti ca s5-1 aduc5la sentimente mai bune, si cred c5 le-a facut, fiindc5 stia bine cd erauinutile. Galben-verde, Nae Stethnescu tremura de fried cdci nu eraprea curajos din fire prins cum era intre ce credea dansul ca e datorialui si tearna s5 nu-1 curete Regele. La toate formulele pe care i le-aupropus Manoilescu i Auboin fuziune in patru, in trei sau in doi (dartot de a uni cu Banca Blank!) nenea Nae a opus un refuz laconic dar in-c5p5t5nat, acoperindu-se cu hot-Ai-Area Consiliului san de Administratiecare ii interzisese orice fel de fuziune. Domnii de la Banca Nationaldmergand pan5 la arnenint5ri si pumindu-i in vedere c5 scontul BanciiRornanesti va fi thiat, b5tranul smecher a faspuns: Fie si asa. Mai binemor de unul singur decdt cu un cadavru in brate"!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVII-LEA(urmare)

Ultimele incercári puse la cale cu Manoilescu siAuboin sub auspiciile Regelui pentru salvarea BanciiBlank Umilirea lui Aristide Tfadarea lui Manoiles-cu Resping demisia lui si nu aprob decizia BanciiNationale smuls5 cu sila Pentru a evita declararea infaliment inchid ghisetele Bancii Blank De acord cuRegele dau pe Manoilescu afarà de la Banca Nationa-là indati dupd pronuntarea Curtii de Casatie in proce-sul Burilleanu.

0

Refuzul Bhncii Rom5nesti a danimat intregul plan de salvare inte-meiat pe fuziunea B5ncilor mari, chci farh Banca Romaneasch n-a vrutsh mai intre in combinatie nici Banca de Credit si flird acestea cloudfuziunea dintre celelalte trei nenorocite n-ar fi dus la nici un rezultat, n-arfi avut nici un folos. 0 lungh conversatie pe care am avut-o cu Nae Ste-fanescu, luni dimineata, n-a dus nici ea la nirnic, exponentul finantei li-berale r5m5nAnd neclintit la punctul shu de vedere. Am convocat nu-maidecht pe Auboin si pe Manoilescu la o consfatuire, dar piin5 s5 so-seasch la Ministerul de Finante, am fost chtesitrei chemati la Sinaia, deRege. Fusese probabil pus la curent seara in ajun, sau in cursul noptii,prin Duduia, sau poate chiar direct prin Aristide Blank despre intorsatu-ra pe care o luau lucrurile si sdrea in ajutorul prietenului iubit. Amdat ordin sh se agate un vagon ministerial la trenul care pleca pe la ora12 si am convenit cu Manoilescu si en Auboin sh tinem consfatuireanoastrà pe drum intre Bucuresti §i Sinaia, iar panh atunci s5 chutamfiecare in parte o nou5 solutie.

Cum a intrat in vagon, Manoilescu ne-a salutat cu cuvintele: Evri-ka, am gasit solutia, adex 5rata solutie. Nu pricep cum de nu rn-am On-dit la ea mai devreine!" Solutia lui Manoilescu, geniala lui solutie din ul-timul moment, era fuziunea Bancii Blank cu Creditul Industrial! Nu fu-sese creat Creditul Industrial pentru mobilizarea creantelor bancare imo-bilizate, pentru degajarea capitalurilor investite de b5nci in industrie? Sidificultâtile Bhncii Blank nu erau ele pricinuite in cea mai mare parteprintr-un exces de investitii, de investitii industriale pentru moment pa-ralizate? Dulcele smecher uita, sau se Ikea ed uith, un simplu am5nunt

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 317

si anume ca Banca Industrial& in portofoliul careia erau clasate toateactiunile intreprinderilor ce mai ramasesera in seama Bancii Blank (du-pa ce vanduse sau pusese in gaj tot ce avea o valoare reala) era o simpldexpresie contabilistica in care un pasiv enorm (aproape toata pagubaBancii) se balanta cu un activ fictiv. 0 fuziune intre Creditul Industrialsi Banca Blank ar fi insemnat pur V simplu preluarea pasivului acesteiinstitutii de catre cea dintai, sau la urma urmelor de catre Banca Nationa-là, caci ea era cel mai mare actionar al Creditului Industrial. Manoilescucare n-avea nici o intentie sa salveze Banca Blank, dimpotrivd, venea side data asta cu o solutie pe care Via dinainte ca nu o va putea duce la in-deplinire. Planul lui era insa sa joace teatru, sa se inthtiseze Regelui plinde zel pentru opera de salvare scumpa sufletului Suveranului, dar sa nuajunga la nimic. Ne lua pe toti de prosti. I-am ghicit numaidecat jocul, sieu si Auboin, dar 1-am lásat sa spuna. Ne-a povestit ca se intelesese cuKiriacescu (viceguvernatoml Bancii Nationale si presedintele Consiliu-lui Creditului Industrial), ea chemase pe Ghità Popescu (Cocosatul), di-rectorul general al Creditului, care acceptase solutia si convocase de ur-genta Consiliul lui care tocmai se intrunise. Convenise cu Ghità sa-i te-lefoneze la Ploiesti rezultatul sedintei, de care nu se indoia avand dejaconsimtamantul presedintelui si directorului general. Auboin V cu mineam felicitat pe Manoilescu pentru ingenioasa lui solutie, dar i-am mar-turisit amandoi ca nu ne indoiam, cu tot optimismul sat, ca rezultatul pecare-1 vom avea de inregistrat la Ploiesti va fi negativ.

Nu exista alta solutie", ne-a declarat Manoilescu. Sa. cautarn"a fostraspunsul nostru.

In gara Ploiesti, Manoilescu s-a precipitat la telefon V dupa cumprevazusem, de la capatul celalalt al firului unde-1 astepta, Ghita Popes-cu i-a adus la cunostinta ca in lipsa lui Tancred Constantinescu2, ConsiliulCreditului Industrial nu putea lua o hotarare atat de importanta, fie V nu-mai de principiu, si mai adauga ca toti inembrii consiliului prezenti eraucontra propunerii. Cu nasul lungit, cu fata pleostita, dar inantat in fun-dul sufletului sau, Manoilescu ne-a adus trista veste, si regret cd n-am a-vut curajul sa-i spun pe loc am spus-o mai tarziu in fata Regelui cànu luasem un moment in serios geniala solutie. 0 fuziune a celor cinciBanci, cu sacrificii sensibile dar recuperabile din partea Statului puteafi o solutie viabila o fuziune a Creditului Industrial cu Blank n-ar fi re-prezentat insd in realitate decat o largire a abcesului thra nici o sansa devindecare.

Am propus atunci ca ultima formula de salvare o infuzie de sangenou in sleitul organism al Bancii Blank, prin sporirea capitalului la 400

1 Un holding" al Bancii Blank.aruncau2 Toti acesti voinicosi isi räspunderea fiecare pe umerii altuia!

www.dacoromanica.ro


milioane, cele 275 milioane noi urmand sA fie subscrise de Stat. Ar fifost o etatizare a Balla, care devenind astfel indirect o institutie deStat putea fi ajutat5 de acesta aproape frä limitA. Etatizarea" BAnciiBlank ar fi curmat imediat panica depun5torilor, ar fi permis o lichidarecu lung termen a activelor, 0 din acest intreit punct de vedere ar fi cerutmult mai putine mobilizari de numerar deck oricare altd solutie. Era oformula la care ma gandisem de multe ori de la iulie incoace, dar pe ca-re ma hotdrasem sa nu o propun deck in extremis", preferand solutiaajutorului mutual intre Banci, fie §i numai ca s5 evit repercutii neplacutein opinia public5 care n-ar fi putut pricepe uwr un tratament special infavoarea unei singure 135nci, cand mai multe se aflau in situatii similare.Faptul Ca dezastrul BAncii Blank se ardta mult mai mare ca al celorlalteBanci, ar fi fost un argument economic, dar imoral. Auboin insuOtimediat formula mea, fiindcA vedea intr-insa o posibilitate de regulari-zare a conturilor BAncii Nationale, care singur5-1 interesa. Manoilescu,danduli seamä &A formula mea era realizabilà, flindcd nu depindea de-cat de noi, s-aridicat cu o neaVeptatA vigoare impotriva ei. Ii sc5pa pe--tele din plasà. Discutia asupra propunerii mele a durat panfi la Sinaia; afost un adevarat duel intre Manoilescu i Auboin, in care cei doi adver-sari au schimbat zeci i zeci de argumente fard nici un rezultat.

Am g5sit pe Rege cat se poate de deprimat, pared-0 pierduse Co-roana. Dupà o scurtà dare de seam5 a celor intamplate, am ajuns la solu-tia mea, pe care Auboin a apkat-o cu toatA convingerea lui. Regele pri-mea orice, bineinteles. Manoilescu fierbea. Si-a mai venit in fire candam declarat ritos c5, credincios tacticii mele, nu puteam duce la indepli-fire proiectul meu decal cu consimtamantul i cu concursul B5ncii Nati-onale, de la care trebuia sti porneascti propunerea. Vazand CA Manoi-les-cu se muiase, Regele l-a obligat sa treaca a doua zi prin consiliul B5n-cii un protocol de principiu cu redactarea cAruia s-a inskcinat iar50Auboin. Manoilescu (care in acel moment '10 concretizase probabil lo-vitura pe care urma s5 o dea), a promis Regelui Ca va obtine consim-fAmantul consiliului Bancii dar a pus o conditie prealabild: demisia for-mal5 a dumnealor domnii Aristide Blank 0 Szöpkez din fruntea 135nciiBlank, demisie care stifle constataki in protocolul pe care avea sä-I su-pun5 consiliului. AceastA conditie o punea pretindea dansul ca sädea o satisfactie opiniei publice i sA dovedeasc5 ca actul de salvare nuse desAvarsea in favoarea unei persoane, ci in a institutiei qi a depunko-rilor. Nici Auboin nici eu n-am facut nici o obiectie tacerea noastrà inaceasta imprejurare a fost un mic scont asupra politelor ce datoram d-luiAristide i Regele singur n-a indr5znit sa protesteze, socotind proba-

1 Exact solutia adoptata de Schacht mai tarziu, in conditii similare fata de Dresdner-Bank din Berlin, solutie care a dat excelente rezultate.

si-a

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 319

bil cii ramas mare actionar in Banca, zisul Aristide dat afara pe uI va iz-buti sä reintre pe fereastra. Nu Via, bietul om, ce mai cocea Manoilescu:deposedarea intregului grup Blank de toate actiunile lui.

Ne-am inapoiat la Bucuresti i ne-am pus fiecare pe treaba: Manoi-lescu Auboin la redactarea protocolului eu la exoperarea demisiilor.

Intre titnp se aflaserd in public cele intamplate durninicã, adica pr.&buVrea proiectului de fuziune, i enervarea depunatorilor se accentuase,§i in legatura cu ea retragerile. Se zvonise insa i despre ceva bun- ho-Carat la Sinaia, aa incat panica propriu-zis nu se arata *Inca. Dar situatiaera disperata. Trec asupra amanuntelor. Blank V grupul lui au primit toa-te conditiile, asa cum se vad in proiectul de protocol reprodus mai la vale.Pana in cele din urma, Auboin i Manoilescu modificasera, cu consim-tamantul meu, formula mea: in loc sa prevada o imediata sporire de capi-tal vársat de Stat, grupul Blank ceda Statului toate actiunile lui in numarde 126 000 (majoritatea din 250 000 caw erau toate) pe un pret de 1 mili-on de lei Banca Nationala lua in mana administratia Bancii printr-osocietate de gestiune, iar sporul de capital urma sa se faca sau nu ulteri-or, dupa imprejurari. Faptul ea Statul nu avea sä decaseze imediat (eraprobabil ca retragerile de depozite urmau sa ia srarVt) imi convenea deminune.

Mai anevoioasa a fost chestiunea cu demisiile. Manoilescu impuse-se un text, umilitor pentru Aristide; nenorocitul a fost silit sa-1 primeas-ca pang la sfarVt, cu toate straduintele lui ca sä modifice cateva fraze. Mo-dern Schylock, Manoilescu n-a vrut sa lase insa nici un dram din cameain care îi infipsese dintii.

Evoc aoci lucruri trecute §i uitate, ele au alcatuit insa o drama in-tensa, care a impresionat adanc pe cei care au trait-o, i cilteva randurimai mult nu vor incarca sensibil povestirea mea deja atat de lunga, darvor arunca o lumina mai vie asupra unor vremuri care vor interesa, ca toa-te inceputurile, generatiile viitoare daca vor avea ragazul i gustul samai cerceteze trecutul.

lath' textul scrisorilor adresate mie i guvernatorului Bancii Na-tionale de ciitre dumnealor domnii Aristide Blank V Szöpkez, precumacelal al protocolului redactat de Auboin i aprobat de mine i de Mano-ilescu:

Bucuresti, 20 octombric 1931

Domnuk Ministru,Am semnat asa cum iizi s-a formulat textul trimis de Banca Nationald.

referitor la demiterea mea de la conducerea Bdncii mele si am cerut colcgidui

1 Originalul in frantuzeste parafat de mine si de Manoilescu se afla in posesia mea.

si

www.dacoromanica.ro


meu Szopkez sd semneze i ddnsul. Domnul guvernator s-a opus categoric sd mo-di& acel text.

ma vdd deci nevoit sd precizez pe aceastd cak, cd am primit sacrificareamea numai fiindcd domnia voastrd si Banca Nationald v-ati hiat angajamentul dea asigura bunul mers al Bancii, dacd Banca Nationald primeste satisfixtia de amd vedea indepdrtat de la aceastd casd cdreia am inchinat 31 de ani ai vigilmele.

Fatd de asigurarea asffel obtinutd pentru depu»dtori siJimctionarii mei,sacrificiul meu conteazd putin. De aceea in tratativek noastre cu d-voastrdsau cu domnul guvernator, n-am pomenit niciodatd de persoa»a mea, stiind cdo actiune sincer patrioticd cum este linistirea definitivd a pietei romdnesti nutrebuie sd fie diminuato prin preocvdri mici, de ordin personal.

Primiti, vd rog etc.Aristide Blank

Vorba romdnului: capra rilioasd cu coada in sus!Bucuresti, 20 octombrie 1931

Donmule Ministru.In urma evenimentekr petrecute In ultimek luni pe piata financiard, si-

tuatia Bdncii pe care o conducem impundndu-ne a lua o hotdrdre pentru asigu-rarea intereselor institufiei, avem onoare a vd aduce la cunostintd cd am adre-sat Bdncii Nationale o scrisoare conform aldturatului text, prin care comu-nicdm situatia de azi a Bdncii ci hotdrdrea noastrd de a renunta la conducereamai departe a acestei iar pe de altd parte de a ruga Banal Nationaldsd binevoiascd a desemna persoa»ele ce va credo de cuviintd a fi imputerniciteca sd conducd Banca mai departe.

Ceddm totdeodatd actiunik noastre si ale altora, pdnd la 126 000 actiuni,spre a asigura noii conduceri majoritatea vocilor in Adunarea Generald aBdncii.

Avem onoarea a vd ruga sd binevoiti ca. ludnd cunostintd de acestea, sdne acordati sprijinul domniei voastre.

Primiti, vd rugdm etc.A. BlankR. Szdpke:

Bucuresti, 20 octombrie 1931

Domnule Guvernatorl,Fatd de evenimentek petrecute in cursul ultimelor luni si a pierderii su-

ferite de pe urma devaludrilor actuak de Banca noastrd, constakind cci aceskpierderi depdsesc azi capitalul si rezervek ei, avem onoare a vd remite dvs.sau oricdrei persoane ce veti desemna, toate imputernicirile ce detinem In vir-tutea Conventiei Sindicale a defindtorilor majoritdtii actiunilor Beincii Mar-morosch Blank & Co. din 20 decembrie 1930, rugdndu-vd sd luati toate mdsu-rile ce veti socoti necesare, tindnd seamd si de ocrotirea functionarikr nostri.

I Textul acestei scrisori a fost dictat de Manoilescu.

institutil,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 321

Pentru a vd pune in ,ndsunii de a incredinta directiunea Bdncii persoa-nclor sau institutiilor desemnate de dvs., declardm cii vindem persounei san

pe care ne-o yeti indica propriile noastre actiuni si cele apartinandcelorlalti semnatari ai Conventiei Sindicale amintite mai sus, de la care ne an-gajdm si ne jitcem fbrte in mod solidar de a obtine ratijicarea in timp de 48 deore, adicd vindem 126 000 (tina sutd doudzeei sase mii) actiuni ale BdnciiMarmorosch Blank & Co., pe care dvs, le detineti actualmente: aceasta Ia pre-tul global dc lei: 1 000 000 (m milion), care va ji vdrsat Statului pentru micso-rarea avansurilor sale.

In acelasi timp, pentru a via da posibilitatea de a asigura imediat directiu-nea Bdncii in conditiile ce yeti socoti utile, declardm cii ne ddin chiar astd:i de-misia din posturile de administrator-delegat. director general, directori si ad-ministratori ce ocupdm, atilt la Banca Marmorosch Blank & C'o., cat si in toatecelelalte societdti la care jigurdm ca reprezentanti ai acestei Bdnci.

Multumindu-vd. domnule guvernator, pentru binevoitorul concurs pe ca-e Banca Nationald dat intotdcauna Bdncii noastre, avem onoare a vd ruga

sàprimiti asigurarea etc. etc.A. BlankR. Szöpkez

Comunicfind guvernatorului Bancii Nationale textul scrisorii mieadresate de dumnealor domnii Blank si Szopkez, am adaigat: Am o-noarea a vd comunica cd Statul este de acord cu aceast6 procedare si várog s binevoiti sà luati mAsurile necesare pentru a institui o notla con-ducere la Banca Marmorosch Blank & Co., si a asigura prin masurile ceveti chibzui continuarea existentei ei, in interesul creditorilor Báncii, in-trebuintând cum veti crede mai bine majoritatea actiunilor care ni s-aupus la dispozitie in acest scop".

in baza celor convenite la Sinaia, si mai tdrziu la Bucuresti, intrenoi si a scrisorilor de mai sus, dl. Auboin a redactat urm5tonil proiectde protocol. Dau textul pe frantuzeste, cum mi-a fost inmanat de Auboin:

Vu les lettres adressées ce jour (20 octombre 1931) par M. M. AristideBlank et Richard Sz8pkez au ministre des finances et a la Banque Nationale,l'Etat, represente par ministre des finances, et la Banque Nationale, convien-neat de prendre les dispositions suivantes:

1. La Banque Nationale prend les mesures d'urgence pour assurer la di-rection provisoire de la Banque Blank.

2 line Societe de gérance de la Banque Blank designee ci-dessous «LaSociete de Gérance» sera organisee sur l'initiative de la Banque Nationale.

3. La Societe de Gerance achete les 126 000 actions de la Banque Blank,vendues par les signataires de la Convention Syndicale du 20 décembre 1930moyennant le prix de lei 1 million qui sera verse a l'Etat en attenuation desavances faites a la Banque Blank,

4. Dans un délai de trois jours a dater du present protocole, la BanqueNationale agissant au nom de l'Etat et la nouvelle Direction de la Banque

Societatii

si

1-a

www.dacoromanica.ro


Blank arreteront un bilan provisoire au 30 septembre 1931 qui fera apparaitrela situation reelle de l'actif et du passif Blank a cette date.

5. L'Etat s 'oblige a couvrir integralement les pertes qui resulteront de cebilan, deduction faite des reserves.

L'apport de l'Etat pour la couverture des pertes comportera le rachatd'une fraction du portefeuille Blank a la Banque Nationale et pour le surplus laremise par l'Etat de titres de rente 8% amortissable en 15 ans et decomptes a80% de leur valeur nominale.

Le service de ces titres assure en premier lieu par compensation avec lesimpôts dus par la Banque Blank.

En cas de liquidation, l'Etat aura le droit de reprendre la part d'actifafferent aux actions achetees par la Societe de Gérance pour le prix verse de lei1 million.

En cas de fonctionnement normal de la banque tous les benefices de labanque sauf les sommes affectées annuellement a la reserve reviendront exclu-sivement A l'Etàtjusqu'à complet remboursement de ses apports.

6. Dans un délai de trois mois A dater du present protocole, les chiffres dubilan du 30 septembre seront definitivement arretés par la Banque Nationale o-perant au nom de l'Etat et de la nouvelle direction de la Banque Blank. Lesapports de l'Etat, definis comme il est dit au §5, seront corriges conformementaux chiffres definitifs du bilan.

Chestiunea demisiilor i cesiunii actiunilor c5tre Stat aranjat5, siprogramul refacerii Wancii Blank stabilit, famfinea partea esential5:insusirea acestui program de catre Banca Nationalà si propunereade ate Consiliul Bancii, spre executare, Guvernului. Aci ne asteptaManoilescu.

Consiliul Bäncii Nationale, convocat in ziva de marti 20 octom-brie, la ora 11 dimineata, a tinut o sedintä lung5 i laborioasä. Pe la ora11 1/2 mi-a telefonat Manoilescu, câ nu fara greutate Consiliul adoptaseprotocolul, i mi-a cerut o intdlnire ca sd-mi comunice acest rezultat, siam5nuntele. Fhnd foarte ocupat in tot cursul dupd-amiezii, 1-am rugat sävie la mine acasa, la orele 9 1/2 seara.

La ora convenita, amicul Manoilescu mi s-a infatisat plirLde solem-nitate, scrobit ca o mironosità i f5r5 s5 astepte o vorbA din partea mea,mi-a declamat, plin de incredere in efectul pe care-1 va produce: Mau-ml si-a facut datoria, Maurul poate sa plece: domnule ministru, va rogs5 primiti demisia mea din postul de guvemator al B5ncii Nationale!" Azis, s-a asezat, si a asteptat efectul. V5zusem pe la ora 6 pe Misu Deme-trescu, comisaml Guvernului pe langà Banca National5 care-mi poves-tise cele int5mplate in sedinta, cum toatá lumea fusese contra conventi-ei, cum luptase Manoilescu ca un leu, cum dAthmase unul dup5 altul toa-te argumentele potrivnice, cum obOnuse in fine votul de aprobare. Beddansul, incheiase Demetrescu, conventia n-ar fi trecut niciodatá." Nu nu-

lui,

www.dacoromanica.ro

1PIEMOR11,1930-1931 323

mai Ca sustinea conventia cu caldura in Consiliu, dar colaborase chiarcu Auboin la redactarea ei. Marturisesc ca la inceput n-am priceputca sa pricep, 1-am rugat sa-mi spunä pentru ce voia sa-si paraseascd pos-tul in plina lupta. Poate ca nu se simtea in putere sa faca fata greutatilorcare ne mai asteptau? Mi-am dat seama cã a simtit plesnitura de bici, ascrasnit din dinti si a respins cu indignare bänuiala de dezertare. Si a in-ceput sa vorbeasca. Nu aprobase nici un moment intreaga sfortare desalvare a Bancii Blank. Aristide Blank merita puscaria. Si ochii i guralui aruncau flacari i venin and pronunta numele lui Aristide. Regeleii juca Coroana luand in brate pe un asemenea pacatos. Cu riscul de a-sipierde trecerea la Palat, el Manoilescu, a facut tot ce a putut ca sa impie-dice aceasta imoralitate (cine vorbea de imoralitate!), dar ca singur re-prezentant al moralei, nu putuse invinge intr-o lupta inegala. Infrant, ho-tarase sa traga consecintele infrangerii sale, cu atat mai mult ca pe langachestiunea de principiu mai era si una de procedura: socotea formula luiAuboin (nu indraznea sá zica si a mea) detestabila. Statul racuse dejadestule sacrificii pentru o institutie mofluza pe care nici Dumnezeu nu omai putea scapa si pentru care orice ban scos din trezoreria (?) Statuluiera aruncat pe fereastral. A vrut sa dea insa inainte de a demisiona o ul-tima dovada de devotament Regelui sau. A trecut conventia prin Consi-liul Bancii Nationale numai el stie cum dar constiinta nu-i per-mitea sa-si ia raspunderea aplicarii unei formule pe care o dezaprobao socotea daunatoare intereselor Statului. Vedeti, domnule ministru, càindependent de voiMa mea, imprejurarile insesi imi impun pasul pe carema vad silit sa-1 fac." Cat a vorbit, si 1-am lasat sa-si goleasca tot sacul

mi-a fost usor sa patrund pand in fundul sufletului lui i sa citesc in elca la lumina zilei. Pricepusem totul, i and a sfarsit nu mi-am pututinterzice o clipa de diabolica bucurie la ideea knock-our-ului pe carema pregateam sd-1 dau zevzecului asezat in fata mea si care ma privealung, ca pe un om pe care-1 dedese gata. In realitate, Manoilescu pier-duse partida. Pornise o luptã pe viata i pe moarte impotriva lui Blank, acarui persistenta prezenta in preajma galetii cu laturi regale il innebu-nise. Acceptase pe Puiu Dumitrescu, fiindca nu avusese incotro, dar inafara de Puiu nu mai admitea pe nimeni care sa-i faca concurenta la ca-pataiul Regelui. Mai ales pe cineva de clasa" lui caci pe Puiu Dumi-trescu 11 socotea pe o treaptä inferioara. Dedese lupta si pierduse. Nu nu-mai ca nu clintise pe Blank, dar Ii daramase propria sa situatie. Prin Pu-iu, care nu se jena sa-1 umileasca, cunostea ultimele sentimente i resen-timente ale Regelui fata de dansul i stia ca fostul sail protector va da cuel de pamant la prima ocazie prie1zicd Favoritul oropsit o lua inainte §i

1 Aceasta convingere. atat de categorick nu-1 va impiedica sA verse Bancii Blank, adoua zi, 108 milioane, far5 autorizatia Statului, dar in contul lui!

si

www.dacoromanica.ro


hot5rAse sa" se agate de afacerea Blank ca sa opereze o iesire en beau-té". Afacerea Blank era intr-adev5r odioas5 opiniei publice. Prin matra-pazlacurile sale, prin pierderile pe care le pricinuise asa credea lumea

atâtor mii de nenorociti, dar mai ales prin semetia si inconstienta lui,Aristide Blank provocase o adevärat5 mobilizare de ur5 si de antipatie.S5 pdfasesti un post ca cel de guvernator al B5ncii Nationale numai cas5 nu te solidarizezi cu m5suri impuse i 'Inca impuse de Sus pen-tru salvarea omului odios", sa te asezi in opinia publicã ca reprezentantal moralei ultragiate i ca paznic credincios al avutului public, era un gestcare putea duce pe autorul lui de viu, daca nu la imortalitate, cel putin lapopularitate, si in cel mai rat.' caz, la o iesire onorabilä in locul uneia cear fi putut sa devie rusinoas5.

Lovitura pezevenghiului era abil5. Lasat pe spate in jetul lui, bateamasura cu un picior aruncat peste celalalt i astepta pr5busirea mea.Spre marea lui mirare, nu In-am prabusit, i i-am raspuns cu un suras:

Draga Manoilescu, nu pricep emotia d-tale si cu atat mai putin de-misia. Nu poate fi nici vorba de asa ceva. $tii foarte bine cd pentru toatem5surile pe care le-am luat, in aceast5 anevoioasa criz5, am pus ca prin-cipiu o perfrctd prealabild imelegere cu Banca Nationald o sincerdcolaborare cu ea. Din cclte am afiat, din cat mi-ai spus d-ta, pare c6 dedata asta consimtamantul pentru refacerea Bancii Blank pe ba.ze noi, cunoi sacrificii din partea Statului a fost smuls, iar nicidecum rezultatulunei convingeri sau unei intentii de sincera colaborare. D-ta insuticum as putea eu, ministru de finante, s5 nu tM seamA de p5rerea atat devehement exprimatã de guvernatorului Bancii Nationale? d-ta insuti,desi ai ohtinut votul colegilor d-tale, te declari hotarat contra proiectuluipropus: in asemenea conditd refic eu sd dau urmare acestui proiect:constiinta d-tale poate fi linititit s5 nu mai vorbim de el. Sau poatevrei s5 persisti in demisia d-tale fiindc5 md opun eu la mAsurile de sal-vare pe care le-ai sustinut cu atata talent in fata consiliului B5ncii? Inacest caz voi raporta toatd afacerea MajestAtii Sale, ii voi expune soli-darizarea d-tale cu Aristide Blank, si dacd cineva va trebui sá trag5 con-secinte, nu te indoi, acela voi fi eu! Asa, «dragule», (cum zice Maniu),baga-ti demisia in buzunar, i vom face fata evenimentelor cum vomputea!"

Domnul care se juca cu demisia s-a uitat lung la mine, ca un ne-bun, cu ochii pierduti si In-a intrebat eaci nu-i venea s5 creadá:Cum? D-ta renunti la orice masura de salvare a Bancii Blank?"

In tot cazul la cele votate azi de dvs."Bine, dar atunci ce vom face Incline? Se va dezlAntui o panicä de

nedescris..."Voi face ce m5 yeti sfatui dvs. s5 fac. Banca National5 are r5s-

punderea situatiei in maná". $i sculandu-md de pe scaun i-am dat sA in-

-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 325

teleaga ca audienta era terminata. Lovitura ratase. Cusurul lui Manoiles-cu a fost totdeauna sä creadd Ca avea de-a face cu prosti. De data astaprostul a fost el, si a plecat de la mine oparit, i asigurat pentru a do-ua zi de... toata simpatia Regelui!

Am stat tarziu dupa plecarea lui Manoilescu i rn-am sfkuit cu celmai bun sfetnic al meu, cu mine insumi. Vorbisem bine cum vorbisemcu Manoilescu. Era exclus sà iau eu singur in spinare raspunderea unuinou sacrificiu al Statului ca sa scap pe Blank. Caci la atat se redusese pro-blema la sfarsitul lui octombrie. Prin masurile luate, prin sacrificiilefacute izbutisem s5 arnortizam primele socuri dintre deponenti si Banci,sã ingr5dim panica si sa cream un tnodus vivendi special intre creditori

debitori in afara si alkuri de prescriptiile riguroase ale legilor. Faptecare in timp normal ar fi atras o imediata declarare in falirnent, ca ama-narea rambursarii unei sume depuse sau emiterea unui cec sau unei tratenth" acoperire ieseau incetul cu incetul din cercul faptelor penale si tre-cusera in al celor diverse". Harsite prin zilnica lor frec5tur5 cu criza,Bancile viabile izbuteau s5 se strecoare rnai departe i c5derea celor ca-re n-ar mai fi putut face fata nici unei obligatii nu mai putea influenta pecelelalte. Pe de alta parte, proiectul meu de conversiune era gata la sfar-situl lui octombrie i suspendarea tuturor executiilor silit i anume a-vantaje pentm Bancile cu portofoliu agricol erau prev5zute intr-insul.Oricat era de insemnat lotul depunatorilor de la Banca Blank si oricat e-ra de interesanta categoria celor mici i umili expusi sa-si piarda eco-norniile unei vieti intregi de munc5, prabusirea Bancii Blank in octom-brie nu mai putea avea asupra pietei si a economiei noastre generaleaceleasi efecte ca in iulie sau august. In iulie, prabusirea ei brusca inplina normalitate de functionare (anormalul nu era cunoscut deck deinitiati) ar fi innebunit lumea i ar fi tras dupa &Ansa si pe a celorlalteBanci. In octombrie lutnea se astepta la tot, si era pregdtitd, astfel incatcaderea lui Blank nu mai putea avea aceleasi consecin(e ca in iuliel. Numai vedeam pentru Banca Blank alta solutie deck un concordat onora-bil, i odata in stare de concordat tot sprijinul pentru a inlesni depo-nentilor si creditorilor sa lichideze i sa valorifice cat mai avantajosactivele ramase. Aceeasi cale sta deschisa i B5ncilor Moldova siChrissoveloni, printre cele mari; pentru celelalte, eram sigur de rezis-tenta lor si nu ma indoiam ca vor putea sui dealul. M-am int5rit, in totcazul, in hotararea de a nu-mi lua raspunderea unei solutii pe careBanca Nationala o aprobase de forma dar n-o adoptase i impotrivacareia guvernatorul Bancii se ridicase ',aria la demisie.

Sortii fiind astfel aruncati, m-am culcat si cu constiinta usurat5 amdormit somnul celor drepti. A doua zi am plecat la Sinaia, sa pun pe Re-

i nici n-a avut.

ai

www.dacoromanica.ro


ge in curent cu noua situatie. L-am gasit mai linistit si mai pricepator de-cat ma asteptam. Se vede ca-si dedese si el seama Ca intinsese prea multcoarda si ca de o intiridea mai mult putea sa plesneasca i coarda si el siBlank. A convenit cu mine, cã fara concursul total, sincer i leal al Ban-cii Nationale nu se putea intreprinde nimic, si cã la urma urmei un con-cordat bine dinjat ar putea fi o solutie prin care s-ar putea salva mult fd-rd sd se recurgd Ia demisia si la umilirea lui Aristide! La ce se &ideael, si ce stranie viziune a lucrurilor si a situatiei! Toata furia lui se con-centrase insa asupra lui Manoilescu: Te rog, trebuie numaidecat dat afa-fa de la Banca!" I-am explicat ca asupra acestui punct ma aflam in de-plin acord cu dansul, ca mi-ar fi fost imposibil sa lucrez mai departe, caministru de finante, cu un om pe care-1 socoteam ca un vrajmas perso-nal si care, ca guvemator al Bancii Nationale, putea sa saboteze toata ac-tivitatea mea dar ea' lucrurile trebuiau facute cu rost. Revocarea luiManoilescu nu trebuia sà alba' nici macar aparentele unei legaturi cu afa-cerea Blank, caci 1-ar fi descoperit pe dansul, pe Rege. Aveam eu ac decojocul smecherului. Blank imi comunicase un intreg dosar cu toatepotlogariile lui Manoilescu, de la primii sdi pa§i in politica, dosar pe ca-re-1 alcatuise cu multa competenta un fost asociat al lui Manoilescu, in-ginerul Nitescu de care avusese imprudenta sA se desparta tragandu-iun chiul. Acest Nitescu debutase in afaceri prin infiintarea unei fabricide negru de fum (!) i bagase i pe Manoilescu in combinatie, cam pe vre-mea cand acesta a parasit directia Ranch Taranesti. Ajuns subsecretarde Stat la Finante in Guvemul Averescu din 1926, Manoilescu a intre-buintat pe Nitescu (devenit intre timp directorul &Med Bucuresti, pecare o intemeiasera amandoi), pentru toate afacerile veroase si mai alespentru incasarea numeroaselor sperturi care au servit de baza la alcatui-rea tabelelor de clasare anexate noului tarif vamal, cu elaborarea caroracompetentul subsecretar fusese insarcinat. 0 alta potlogarie enorma fuse-se pusa la cale, de cei doi tovarasi, sub Guvernul Averescu i terminatasub taranisti: afacerea Sorecani. Manoilescu pusese mana ffirã prea mul-ta cheltuiala pe minele de carbuni de la $orecani, carbuni prosti ce nu seputeau desface i intelegandu-se cu alti potlogari de la primaria orasuluiCluj, incheiase in dauna orasului un contract oneros, pentru furnizareacurentului electric, pe un pret de patru ori mai mare dee& cel platit panaatunci! 0 superba uzina electrica, ridicata langä gara Sorecani, a pus ast-fel in valoare parasita mina i Grigore Manoilescu, fratele smechemluia devenit directorul gras platit al reinviatei intreprinderil . Nemultumitcu atat, Manoilescu incercase ca ministru de industrie sub noi sá ofad' si mai lata, concesionand Sorecanilor exclusivitatea fumizarii curen-

I Lidata ce am aflat ca ministru de interne aceasta escrocherie, am ordonat o anchetala primaria din Cluj, si cu toata insistenta mea, spre marea rusine a moravurilor noastre po-litice, n-am putut obtine, pana am parasit Ministenil, la 1 iunie 1932, decat rapoarte.

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 327

tului electric in toatd regiunea Oradiei. Fara sa cunosc Inca toate dede-subturile potlogariei, paralizasem in Delegatia Economic5, prin simplaintuitie, avantul putin scrupulosului meu coleg, dupà cum impreunäcu generalul Amza Ii zadarnicisem alt gheseft: nationalizarea uzine-lor de nitrogen de la DicioSan-Martin. Dar in afara de aceste potlogariicunoscute de multi (Camera taranista refuzase sa ratifice conventia cuSocietatea de la DicioSan-Martin si Ministerul Mironescu cazuse dinpricina acestui vot) si de dosarul lui Nitescu, pe care-11)(1:1mm dar carerdmdsese in posesia lui Aristide Blank cdci ii phitise din banii lui, maiaveam eu in mana cloud documente suficiente pentru executia omului,dac5 ar fi incercat sa ni se puna in cale: o scrisoare originala a Bancii deCredit prin care se confirma d-lui Manoilescu depunerea unei sume delei 30 de milioane, intr-un cont special si alta, tot atat de compromi-tatoare, prin care Manoilescu guvernatorul se purta garant fata de Di-rectia Scontului de la Banca National5 pentru o politä prezentata de Ban-ca Franco-Roman5, cu girul sthi1. i dac5 acestea n-ar fi ajuns, mai a-veami altele, de o natura mai discreta dar si mai concludente...

In asemenea conditii am propus Regelui sa asteptam pand la pro-nuntarea Casatiei in procesul Burilleanu, caci informatiile mele erau denatur5 sa ma faca sà cred c5 Inalta Instanta va reforma cu totul jurispm-denta Curtii de Apel si va recunoaste dreptul Guvernului de a revoca peguvernatorul B5ncii Nationale pe simplul motiv al lipsei de incredere,asimiland numirea guvernatorului cu un mandat pe termen, dar revoca-bil, ca toate mandatele. Bazati pe o asemenea jurisprudenta i armati cumeram, puteam zvarli peste bord pe dl. Manoilescu fdrd sd riscdm ceamai micd reactie din partea lui, i nfa ca opinia publica sa faca o legatu-ra intre aceasta revocare si afacerea Blank care nu va mai fi in acea vre-me de actualitate. Regele a gasit planul meu foarte nimerit, i 1-a primitcu rezerva ca daca cumva hotararea Curtii de Casatie n-ar fi aceea pe ca-re o asteptam, sa gasesc alt mijloc de a demite" pe indezirabiluil guver-nator. Sire i-am replicat daca hotararea Casatiei va fi alta, atunciva repune iar pe Burilleanu in fruntea Bancii Nationale, si de Manoiles-cu tot ne cotorosim!" Asa e a incheiat Regele razand nu magandeam! Dar mai buna ar fi cealalta solutie!" Desigur, Sire!" Sine-am inteles sä nu vorbim cu nimeni despre planul nostru. L-am rugatsa nu spuie nimic mai ales lui Puiu Dumitrescu si lui Iorga, cloud jupii-nese care nu puteau sa-si tie gura.

Neputand cunoaste dinainte exacta repercutie a lasajului" BanciiBlank si dat find cà Regele nu se misca din Sinaia, pregatisem un de-

Rapoarte uimitoare, ce e drept, dar pe care succesorii mei le-au pus la dosar. Erau preamulti Erati de dincolo" comprornisi in afacere!

I Am imprumutat aceste documente lui Iunian mai tArziu. si nu mi le-a mai restituit.

www.dacoromanica.ro


cret care sa-mi permita imediata blocare a tuturor depunerilor, in oficeBanca, toate celelalte operatiuni bancare r5mdnand libere. Decretul pre-vedea totusi posibilitatea eliberarii depozitelor, dar numai cu autoriza-rea B5ncii Nationale. Masura intra in vigoare prin simpla publicare a de-cretului i putea fi abrogat5, dupà imprejurari, printr-un jurnal al Consi-liului de Ministri incheiat pe baza raportului ministrului de finante. Amrugat pe Rege sa semneze acest decretl (pe care urma s5-1 semnez euin ultimul moment) ca o anna de re=en,d, de care n-aveam intentia sa maservesc decat in caz de absoluta nevoie, aviaindn-1 in prealabil tele-lbnic. Foarte gentil Regele a sernnat decretul, pe care-I pastrez de atatiaani, tot nesemnat de mine, caci n-aveam nevoie sa ma servesc de el, desiblocarea depozitelor mi-a fost ceruta de multi fmanciari insemnati, prin-tre care Nae Stennescu de la Banca Romdneasc5 si Kaufmann de la Ban-ca de_Credit.

Inapoiat la Bucuresti pe la sfdrsitul dupa-amiezii zilei de 21 octom-brie am gäsit o situatie mai putin ingrijoratoare decdt ma asteptam. Ban-ca Blank era ce e drept in plina derut5, dar la celelalte Band nu era pani-ca. Banca Romaneasca i Banca de Credit aveau disponibilitati sufici-ente de plata ca sa faca fata cererilor de retrageri, desigur accentuate darflira nici un caracter de panica. La Moldova si la Chrissoveloni, desi ce-rerile sporisera, desi mijloacele de plata erau mai limitate, cu ajutorul Ban-cii Nationale se trecuse hopul i aci.

La Banca Blank era insa debandada. Abia se aflase in dup5-amiazadin ajun formula de salvare acceptata de Banca National5 si se mai ridi-case moralul nenorocitilor depunãtori si iata c5 o nou5 veste venise sa letulbure iarasi sufletele: tot esafodajul ridicat cu atdta tmda se pribusise.Pierzdnd odata cu rabdarea i nadejdea, micii depunatori de prin maha-lale, negustori ce cu greu inchierbaser5 cateva zeci de mii de lei, jupdne-se, functionari cu coatele roase, vaduve neputincioase lume nenoroci-ta care se incapatdnase pdna atunci in oarba ei incredere se ingrama-deau acum la ghisetele B5ncii i, tipänd, plangänd si blestemänd, ii ce-reau banii. Pdna la amiaz5, strada Doamnei se transformase intr-o marede oameni ce-si impingea valurile, prin poarta cea mare a maretului pa-lat, spre casele goale. Ca sa cdstige timp, nu se deschisese decdt un ghi-seu pentru prati i cei care ajungeau pdna la el erau rugati sa mai asteptefiindcd nu sosiserd incd banii de la Banca Narionaki. Intre timp, tot per-sonalul superior al Bancii, mobilizat, dedese asalt Bincii Nationale, im-plordnd cateva milioane ca sa impace lumea si sa impiedice acte de vio-lenta ce amenintau s5 distrug5 tot. Speriat de unnarile gestului din ajun,se vede ca i Manoilescu ii pierduse capul, caci fari nici o acoperire,

1 Reprodus la Anexa XLIV din volumul eu Anew la partea a VIII-a, care se va tipäriseparat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei edilii nota St. Neagoe].

i

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 329

f5r5 nici o intelegere prealabila cu Ministerul de Finante eu eram laSinaia, iar colaboratorii mei nu indrazniseth sa' ia nici o r5spundere adat in mai multe randuri o suma totala de 108 inilioane; suma fath de ca-re Banca National5 a ramas descoperith si pe care Statul a fost silit maitarziu sa o ia asupra sa. La Bucuresti, m-am dus de-a dreptul la Ministe-ml de Finante, unde numaidecat a venit peste mine Manoilescu, alb ca hãr-tia, i foarte enervat. A intrat in cabinetul meu cu vorbele: Ce facem?"

Ce facem? D-ta nimic. Ti-ai jucat aseara ultima carte. De acuminainte e treaba mea. De altrninteri, tin sa-ti spun cã Regele a aprobat n-th nici o restrictie atitudinea si procedura mea." Manoilescu inghitea no-duri! Dar trebuie s5 regularizarn avansul de 108 milioane pe care Ban-ca National5 1-a f5cut astazi Bancii Blank..." De v5zut, i-am rds-puns eu (mai mult ca sa-rni bat joc de dansul) ai vreo autorizare dinpartea mea? Ati inaintat aceasta suma pe raspunderea voastr5, Statul adat destul, i parch a fost vorba aseara sa liisäm lucrurile s5 se desfasoa-re in voia lor. In politica ca si in afaceri, draga Manoilescu, trebuie sa'urmezi o linie dreapta nu sa mergi in zigzaguri, dupa cum te indeamnanervii si socotelile mamnte sa inveti asta de la mine, si de la evenimen-tele petrecute azi. 0 sa gasiti voi un cont de ordine, la Banca Nationalapentm aceste 108 milioane"! \Wit, smecheml era cu gandul la intrevede-rea mea cu Regele: nu indr5znea sa ma descoase, dar se intreba plin degrija, dacii nu cumva i soarta lui se hotarase la Sinaia. L-amasat sa ple-ce far5 nici o lamurire i despartirea noastra a fost cat se poate de rece.

Prima mea grija a fost sa pun imediat cap5t la runul ce se pregateapentru a doua zi asupra Bancii Blank, s5 impiedic acte iremediabile i sa'indrumez institutia pe care nici dracu n-ar mai fi putut s5 o scape spreun concordat pe care-1 judecam posibil, spre o lichidare pe cat se putea deonorabila, prin care sa se mai scape ceva i pentru depunatori, fie si intr-untermen mai departat.

Pentru moment, trebuia inchisa Banca si oprit asaltul depunatori-lor. 0 inchidere legald a ghisetelor nu se putea concepe deck prin depu-nerea bilantului. Era insa tocmai ce voiam sa evit. Mi-am adus atunciaminte ca eram i ministru de interne. 'Jack ca ministru de finante n-a-yearn nici o calitate sa intervin in afacerile unei intreprinderi particulare,ca ministru de interne puteam sà intervin in numele ordinii publice. Nu-márul depunatorilor de la Blank era atat de mare, exasperarea lor atat deindarjità, Meat tulburari grave puteau fi prev5zute, chiar in strad5. Ca sainchid ghisetele Bancii imi trebuia ins5 un motiv nu zic legal, c5cicine se mai gandea la legalitate in acele teribile momente, dar un motivaltul decat bancruta intreprinderii pe care nu voiam 'Inca sa o confirm o-ficial, ca s5 mai las celor interesati o raza de nadejde. N-am gásit altul de-cat demisiile d-lor Aristide Blank, Szopkez i Tabacovici, desi imi fuse-sera date numai in vederea refacerii B5ncii. Dar chestiunea n-avea im-

si

www.dacoromanica.ro


portanta, caci putea fi reglata sub orice forma ulterior, si important era unsingur lucru: sa trecem hopul.

Am redactat urmatoarea notità:Dumnealor domnii Blank, Szopkez i Tabacovicil demisionand din

conducerea Bancii MarmoroschBlank si Co., Banca a fost inchisd pen-tru 3 zile, in vederea instaldrii noii directiuni si a preludrii serviciilor."

Am chemat pe Tabacovici, i-am comunicat decizia si i-am explicatca era singura solutie posibila ca sa castigam un scurt ragaz, in care sane putem invarti si lua o hotarare definitiva. Castigasem in realitate pa-tru zile, fiindca a patra zi a:lea intr-o duminica. Tabacovici a aprobat fd-rd restrictie procedura mea2si s-a dus sa puie in curent directia i func-tionarii Bancii despre decizia luata.

Dupà Tabacovici am primit pe Gavrilà Marinescu i pe Ottescu ca-re avea sub indrumarea lui Politia i Siguranta. Impreuna cu ei am luattoate masurle necesare, ca portile Bancii sa nu se deschida a doua zi, cainstiintarea de inchidere sa fie lipita, asa cum o redactasem, la toate in-trarile, ca trupe suficiente sa fie in fine dispuse prin vecinatate pentru pa-za localului i pastrarea ordinei. Am sfarsit prin a comunica Bancii Na-tionale cele hotarate, si am pus astfel capat unei agonii care dura de treiluni. Cele ce s-au intamplat de aci inainte cu Banca Blank ies din cadrulacestor amintiri, i le voi rasa la o parte. Ma multumesc sa reamintesc aicica masura luata §i-a atins scopul i c mult incercata institutie a intratchiar de a doua zi intr-o faza de relativä liniste care i-a permis sä incheiepand in cele din urmà un concordat acceptabil pentru toata lumea.

Ca sa sfarsesc acest prea lung capitol al crizei bancare, nu-mi fa-mane decat sa povestesc cum am ajuns la revocarea lui Manoilescu, ho-(grata intre Rege si mine in ziva de 21 octombrie.

Dupa cele intamplate in acea zi si in seara precedenta nici o colabo-rare nu mai era posibila intre Manoilescu si mine fiindca nu mai puteamsa dam raporturilor noastre nici macar o aparentd de incredere. In cli-pele attit de grele prin care treceam, o colaborare bazata pe incredere sipe cordialitate, intre Ministerul de Finante i guvernatorul Bancii Natio-nale era insa indispensabila. Inlocuirea lui Manoilescu printr-un om cucare sa ma pot intelege era urgenta. Dar oricat de urgenta era nu puteamsa dau lucrurile peste cap. Ma aflam cu procesul lui Burilleanu pe brate,proces pierdut de Minister in prima instanta. Riscam, daca ar fi confir-mat Casatia hotararea Curtii de Apel sa ma aflu cu un al doilea proces infata mea, caci Manoilescu n-ar fi sovait un moment sa se adreseze si eljustitiei. Termenul de judecata la Casatie era fixat pentm ziva de 23 oc-

Tabacovici demisionase si el odata cu Blank si cu Szopkez dar faxa nici o rezerva,fara conditii, nefacand parte din Sindicatul majoritar al Bancii.2 Subliniez acest fapt fiindca Aristide si-a permis mai tarziu sa ma invinuiasca ca eu

i-am nenorocit Banca! Ar fi preferat poate falimentul pur si simplu, pe care il merita?

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 331

tombrie, dar avocatii Ministerului ma prevenisera Ca procesul va tinemai multe sedinte i cá sentinta Curtii nu va fi data atat de repede. Tre-buia sa contain cu un dilatoriu de cel putin 15 zile. Cu toata aceasta in-tarziere pe care n-o socotisem cand ma intelesesem cu Regele la Sinaia,am preferat sa raman la hotararea luata si sa astept decizia justitiei, ori-cate plictiseli mi-ar fi pricinuit Manoilescu in scurtul rastimp cat urmasa" mai ramaie in fruntea Bancii Nationale.

Inchiderea ghisetelor din strada Doamnei si exoflisirea lui Aristidedin fruntea Bancii Blank nu domolisera ura lui Manoilescu. Asezarea ne-norocitei intreprinderi pe o linie moarta in asteptarea unui concordat ac-ceRtabil daca nu chiar onorabil, nu convenea deloc nemiloasei puslama-le. Ii trebuia sangele lui Blank, vrea sa-1 aduca sa-si traga un glont in capsau cel putin sa infunde cu el puscaria. Asa cum se invartisera lucrurile,Aristide ii scapa din mana, dar Manoilescu nu era om sa se dea invins,pana la ultima cartuse. Cateva zile dui:4 evenimentele povestite mai sus,a venit la mine cu un dosar voluminos sa-mi dovedeasca ultima des-coperire! cd Aristide Blank se facuse vinovat in ultimul an al gestiu-nii sale de escrocherii si de fraude, i cà trebuia imediat sesizat Parche-tul. Lovitura era indreptata impotriva lui Aristide dar i putin impotrivamea. Smechenil rationase bine: daca dam pe Blank pe maim procuroru-lui, ruptura intre Rege si mine se savarsea automatic daca nu-1 dam,se stabilea o prezumtie serioasa daca nu chiar o dovada de complicitateintre mine si verosul bancher. Pentru mine situatia era destul de delica-

dar oricata placere fi avut i eu sa vad pe dulcele Aristide trecand pra-gul Vacarestilor, nu-mi puteam permite luxul sa alunec pe o murdarie sisa cad tocmai in momentul cand legea Conversiunii era gata. Mi-am zisca fatä de zecilesle mii de nenorociti pe care trebuia sa-i scap din ghea-rele mizeriei, Dumnezeu care judeca toate ma va ierta ca las sa scape unescroc, a carui condamnare, /Dana la urma urmelor, imi parea de alt-minteri foarte problematica. E mai mult decat sigur cd Blank dat de mi-ne in judecata ar fi fost scapat de succesorul meu, caruia s-ar fi pus a-ceasta conditie in momentul numirii. Haar& sa nu ma amestec in taratemi-am batut si de asta-data joc de slabul meu adversar. Am examinatdosanil, am prefacut o sfanta indignare (eram prea harsit ca sä mai resimtasa ceva) si uitandu-ma in ochii lui Manoilescu, i-am spus raspicat: Aitoata dreptatea. E oribil, i trebuie dat un exemplu. Dar chestiunea numa priveste pe mine. Nu constat nici un delict fata de Stat. Am dat toataafacerea Blank pe mana Bancii Nationale; voi ati constatat delictele, fal-surile i matrapazlacurile voi trebuie sa provocati i sanctiunile.Du-te cu dosanil la procurorul general sau la Ministerul Justitiei,cere-le sa deschida actiune penalà. Dacd crezi ci trebuie sà o faci".Daca. crezi (0, i-am lasat aceasta portitä ca sä poata scapa din incurca-tura in cazul cã i-ar fi lipsit curajul sà ia o raspundere pe care era gata sä

ta,

.

op

si

www.dacoromanica.ro


o pun5 pe umerii altuia. Dna Manoilescu ar fi cunoscut in acel momenthotararea luata de Rege si de mine cu privire la dansul, dacd ar fi stiut cãzilele lui in capul Bancii Nationale erau numkate i ca astfel nu rnaiavea nimic de menajat, cred ca de la mine ar fi mers de-a dreptul la Par-chet. Dar pentru norocul lui Blank, amicul Manoilescu nu-si cunosteaInca soarta; banuia el ceva, dar desigur nu actul de energie care trebuies5-1 alunge din scaunul lui cu un picior in spate. Fata lui s-a nkuit deo-data i rn-a intrebat cu o voce care tremura de necaz: Dvs. domnuleministru, sunteti hotarat sa nu interveniti in aceasta afacere?" Sunthotarat sd nu ian nici o inifiativd; dacd odata afacerea deschisa autori-tütile in drept vor cere pkerea mea, o voi da-o asa cum voi crede Ca tre-buie s5 o fac!" Sta bietul cm pe scaun in fata mea si-ltreceau n5duse1ile;a inceput sa se stearga cu batista si a sfarsit prin a-mi spune ca chestiu-nea era prea grav5 ca sa o hotarasca el singur, cd va mai lua i avizul co-legilor sai de la Banca. Vorb5 SA fie! Am priceput, la capul pe care-1 fa-cea, c5 nu va lua avizul nimanui si cd afacerea era clasatd. Daca Mano-ilescu n-ar fi fost deja vrajmasul meu de moarte, ar fi devenit in acel mo-ment. Si-a adunat hartiile, si a plecat cu urechile pleostite. Bineinteles,Regele a fost prevenit chiar in acea seara de noua lovitur5 incercatil defostul lui protejat. M-a chemat la telefon ca sd-mi spuie: Cat mai iuteafara cu el!"

Procesul Burilleanu sorocit pentru ziva de 23 octombrie a tinut dincauza nesfksitelor pledoarii trei sedinte. S-a pledat in zilele de 23 oc-tombrie, 6 si 13 noiernbrie iar Curtea si-a amanat pronuntarea pentru zi-ua de 20 noiembrie. In tot acest rastimp n-a fost mizerie pe care dl. Ma-noilescu sa nu fi incercat sä rni-o faca. Raporturile intre Minister si Ban-ca National-a ajunsesera Mat de incordate incat numai cu greu rn-am pu-tut stapani sä nu reactionez cu cuvenita brutalitate fata de nesocotireaautoritatii mele. Am rabdat insa toate: stiam cd ceasul meu trebuia sasune foarte curand.

In fine prin Decizia nr. 1455 din 20 noiembrie 1931, inalta Curte deCasatie, sectia a III-a, prezidata de dl. Dim. Lupu a admis recursul facutde Ministerul de Finante i asimiland numirea guvernatorului cu incre-dintarea unui mandat revocabil din partea Guvernului, a casat deciziaCurtii de Apel si a respins in ultim5 instanta cererea de anulare intro-dusa de dl. Burilleanu impotriva decretului lui de revocare. Curtea deCasatie consfintea astfel dreptul Guvernului de a schimba pe guverna-tor, pe simplul motiv de lipsa de incredere. Marturisesc ca jurispmdentaCurtii de Casatie mi-a pamt ciudata si plin5 de primejdie pentru viitor;pentru moment ins5, imi convenea de minune.

Pe cand Manoilescu se bucura de hotararea Curtii care, credea el, iiasigura locul disputat de Burilleanu, Regele semna inlocuirea sa prinCostica Angelescu, fostul guvernator demisionat in iulie. Initiativa re-

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 333

numirii lui Angelescu a fost a Regelui, nu a mea; eu am primit ins5 su-gestia regal5 far5 nici o obiectie fiindca ma intelesesem foarte bine cu fos-tul guvernator tot timpul cat lucrasem impreunä. Regele isi da seamd c5continuele schimb5ri in directia Bancii Nationale nu puteau fi bine v5-zute, nici in tar5 nici in strain5tate i socotea c5 repunerea lui Angelescuin urma unei sentinte a Casatiei intr-un loc pe care trebuise s5-1 Ord-seascd numai din pricina altei hotardri judecatoresti, constituia dac5 nuo scuz5 cel putin o explicatie pentru un act care putea fi interpretat de ca-tre cei neinitiati cu dedesubturile afacerii, ca un simplu capriciu politic.Costica Angelescu era pe din5untru, asa cum se prezenta si pe dinafara,un exemplar de duzind. Minte i suflet nr5 colturi, dac5 nu far5 ascunzi-suri, Angelescu petrecuse ani indelungati in fruntea Bancii Urbane si isiinvalase meseria, pe care o cunostea bine. Orizontul lui era marginit laambitia sa strang5 o cat mai frumoasa avere i s5-si asigure un loc in ran-dul oarnenilor cu vaz5. Lacunele inteligentei i culturii lui erau compen-sate printr-un bun sirnt bulgaresc ce se putea rezuma intr-o lozinc5 foar-te simp15: totdeauna bine cu stapanul. Stapanul, pentru dansul, era ina-inte de toate Regele pe care-1 servea cu discretie i cu supunere. Mai e-ra, intrucat stia ca se bucura de increderea Suveranului, si ministrul definante. politica, in care se b5gase fara patim5, era pentru dansul un ac-cesoriu. Inscris in Partidul National-Taranesc pe baza de oportunism, oducea Liu cu Madgearu i rarnasese mai apropiat de Vaida de care-1 le-gau cele cloud' gloante pe care le primise, in calitate de subsecretar la In-terne, de la macedoneanul Beza. Nu aveam un candidat mai bun pentrupostul de guvernator, asa incat am intrat fard nici o greutate in vederileRegelui. $tiam cd Angelescu nu se va razvrati niciodata impotriva noas-tra, si ca, cu dansul cel putin ,,cornp1icaiile i Litarnicia vor disparea inraporturile dintre Ministerul de Finante i Banca Nationala.

Inainte de a publica decretul de nurnire senmat de Rege, am crezutpotrivit sa pun si pe lorga in curent cu hotardrile luate. Iorga nu puteasuferi pe Manoilescu, dar in ultirna vreme, acesta simtindu-se amenin-tat, ii facuse curte, II magulise, ii vorbise de ran de mine si-1 induplecasela oarecare bunavointd fata de dansul. Nu puteam spune lui Iorga cd de-cretul de inlocuire era deja semnat; m-am marginit s5-i spun ca situatialui Manoilescu devenise imposibild si ca Regele hotarase s5-1 schimbesi sä numeasc5 pe Angelescu. Primul ministru in-a intrebat dac5 nu credca Regele ar putea reveni asupra hotararii sale, punand si el inainte pros-tul efect al acestor succesive schimbari. I-am r5spuns ca nu cred, ca re-latiile dintre Suveran Si Manoilescu erau din cele mai incordate si am in-cheiat spunandu-i: Dacil vrei, incearca si d-ta, dar sunt convins ca nuvei reusi". S5 ma ferrreasca Dumnezeu!" si cu ochii pierduti in zare,indemanaticul poligraf a incetat cateva minute s5-5i tortureze spaltul,rastignit in fata lui. Cum nu stia de decret, intrebat atunci dac5 inm-a

www.dacoromanica.ro


locul unei inlocuiri care echivala cu o revocare, n-am putea recurge la odemisie pe care el s-ar insArcina s5 o obtie. N-am facut nici o obiectieardtandu-i &á nu ma interesa cleat plecarea lui Manoilescu din fruntea135ncii Nationale fiinda nu mai puteam lucra cu dansul, si ca modali-tatea demiterii imi era indiferentà. $tiam bine ca Manoilescu nu-si va daniciodatá demisia: postul find pierdut in orice caz si relatiile lui cu Re-gele rupte, nu-i mai ramAnea smecherului intr-adevAr dec.& sd se pre-zinte opiniei publice ca o victim5, si s5 facA si el un proces Statului. 0 de-misie i-ar fi t5iat subreda cracd ce-i mai ramasese sub picioare. Am ru-gat insa pe Iorga sá procedeze repede fiindca Regele imi ceruse ca toat5treaba sa fie terminat5 in 24 de ore. Era pentru mine maximul termenu-lui cu care puteam arn5na publicarea decretului.

Iorga a chemat nurnaidecdt pe Manoilescu, si o dupà-amiazd si odimineat5 intreag5 a fost un adevarat teatru. Manoilescu a limas ca tit's-nit afland Ca sunase ceasul fatal; de cinci ori a fost la lorga, primind si re-fuzand succesiv sá-si dea demisia. A racut ocolul tuturor iorghistilor no-torii str5duindu-se s5-i mobilizeze in contra mea si s5-i solidarizeze cudânsul. A fost la Topa, a fost la Chemale, a fost la Mircea lorga si a fostla Pompei. Copoii mirosiser5 ins5 cd in spatele meu era Regele si in locsä se solidarizeze cu dansul, s-au declarat solidari cu mine (!) si au decli-nat orice amestec in chestiune. P5n5 in cele din urrna, Manoilescu du-pa cum prev5zusem a refuzat s5-si dea demisia, iar Iorga mi-a telefonat:E nebun, fa cum crezi, si cum vrea Regele". Decretul a ap5rut in Monitor.

Izgonirea lui Manoilescu de la Banca Nationald a fost pentni mineo adevarat5 usurare. Intrigile si fatarnicia lui imi puseser5 intr-adev5rnervii la grea incercare: Manoilescu innebunea pe Blank, Blank peRege si Regele pe mine. Odatá cu plecarea lui s-au linistit toate. S-a li-nistit si el. Notitele veninoase din anumite gazete plätite de d5nsul n-aumai aparut si smecherul n-a mai indr5znit sd ridice glasul. Stia cl am cuce sd-1 domolesc si ducea atdtea pdcate in spinare inc5t a socotit in bun5dreptate c'd era mai bine s5. taca. Prabusirea aventurierului ajuns pe cailecunoscute a fost primità cu o vie satisfactie de toat5 suflarea rom5neas-c5 umilitd prin trufia netrebnicilor ridicati din mocirla Camarillei. Lovi-tura a fost cruda fiindcá a lovit la mir, si omul cu ciocul de vultur si cusufletul de cioar5 a limas pentru restul vietii sale cu aripile rupte. Degea-ba a incercat complicele sail, escrocul Florin Zaharia sà-lreabiliteze in Ca-merzil; degeaba s-a dat el in anii urmatori, cdnd cu corporatismul, cfindcu caporalismul si degeaba a incercat sg zb5rndie in sträinatate prin de-plorabile manifestári doctrinare, ca de exemplu la Roma, la ConvegnoVolta" in toamna anului 1932, unde singurul lui succes a fost ca s-a im-

1 Dl. Florin Zaharia, un putoi ales deputat pe lista celor cfitiva candidati prezentaii deManoilescu si-a permis sa ma interpeleze in ziva de 19 decembrie asupra inlocuirii lui

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 335

pAcat cu mine vorba vine. Pas Are de prad5, n-a mai putut sa se inaltepe culmi si nu i-a mai rAmas decdt sA se tdrascA pe pämAnt si sA topaias-CA, rusinatd, printre hoituri.

stapanu-sau .si &supra afacerii" Blank. Prin intreruperi i puneri la punct pe loc, 1-amdat tava in tot timpul cuvantarii sale. I-am rAspuns apoi pe larg in sedinta din 22 decem-brie. Florinul a plecat cu coada intre picioare. desi faptura mai obraznica n-am cunoscut.Nu ma putea suferi fiindca Ii luasem painea din gurà i ghesefturile din mina' prinhotararea lichidarii Bancii Agriculturii, dovedita inutild i ineficace. Un post de adminis-trator delegat se paraseste totdeauna foarte greu.

-- -

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XVIII-LEA

Conversiunea Regele o anunta ardelenilor in sep-tembrie (1931) Prezint proiectul de lege Parlamentu-lui indata dupa deschiderea lui Colaboratorii meiSuspendarea executarilor silite Solutiile Banca Na-tionala si Curtea de Casatie ma pandeau din umbraBancherii Grigoras Filipescu Economia proiectului

Atitudinea politicanilor in Camera si a lui lorgaLegea Asociatiilor Agricole.

0 -Am abuzat atilt de r5bdarea cititorilor plimbfindu-i prin culisele

Ministerului de Finante, inat n-as vrea s5-i mai obosesc i cu toate gre-utatile pe care le-am intdmpinat pentru realizarea Conversiunii", refor-ma covarsitoare care s-a asezat in recunostinta plugarilor aläturi de dez-robirea c15casilor sub Cuza si de reforma agrar5 din 1921. Poate cá vre-unul din colaboratorii mei se va hotdri odata s5 facA istoricul acestei marilegiuiri care a fost ani de zile pe primul plan al preocuparilor generale.In tot cazul nu-1 voi face eu aici, cáci ar fi prea lung si n-ar incapea in ca-dml unor amintiri care, si f5r5 asta, imi par din ce in ce mai greoaie. Mavoi margini la cateva destainuiri si la cfiteva tuse personale, care sper cávor putea sluji sa lamureascd mai bine anumite imprejurki devenite qua-si-istorice i sà contureze mai de aproape silueta cdtorva oameni, printrecei mai cu vaz5 pe Orloaga noastra

Dac5 cititorii Ii mai aduc aminte, ideea de la care plecaseml pen-tru degrevarea debitorilor agricoli, a fost conversiunea datoriilor bazat5pe principiul ortodox al consimt5mdntu1ui creditorului si pe un ajutordin partea Statului. Ideile mele au evoluat ins5, in aceastd materie, incursul verii 1931, pe masura ce criza se intetea si 135ncile se peabuseau.Imi dam incetul cu incetul seama c5 o libertate absolutei de hotAr5re numai putea fi 15sata creditomlui fata de debitor. Mai ales pentru datoriiletfir5nesti, prea multe si prea mdrunte ca sa poat5 fi supuse unor forme,care, oricdt ar fi fost simplificate, cereau pe lang5 speze noi o ini-tiativ5 greu de obtinut din partea unor oameni inculti si terorizati. Bietiidebitori de la tara coplesiti de dobilnzi si de dobanzi la dobdnzi2 ar fiurmat sa" cadä din mâna unor speculatori in mâna altora. Dar chiar si

I A se vedea memoriul meu adresat Regelui si reprodus la pag. 47.Cazuri in care taranii ajunsesera sd datoreze amätarilor sau bancutei locale 100 000

lei pentru 5 000 irnpnimutati nu erau rare.

politica.

=

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 337

pentru datoriile mari, fata de scaderea catastrofala a veniturilor, ideea in-drumarii mai mult sau mai putin siluite a creditorilor spre conversiuneincepuse sa-si facd drum in gandul meu. Marturisesc insa ca pand la mij-locul lui octombrie eram inca hotdrat sà respect pe cat era posibil

intangibilitatii creantei sau cat mai ramdsese dintr-insul prin-cipiu atiit de scump bancherilor si aparat mai tarziu cu atata inversunarede cei in slujba Bancilor si de cativa incapatanati carora Dumnezeu lededese ochi ca sa nu vada ce se petrecea in jurul lor.

Hotarat sa ma prezint la deschiderea Parlamentului cu o lege caresã puna capdt mizeriei in care se zbateau cultivatorii de pamanthaotice in care se gdsea intreaga noastrd economic nationald imi bã-team zilnic capul in cautarea unor formule care sa nu jigneasca prea multstarile de drept existente. Foarte mult5 vreme mi-am inchipuit cd-mi voiputea ajunge scopul printr-o lege si prin mtisuri de procedura incadratein principiile de drept consacrate de doctrina si de jurisprudenta genera-là ; numai dupd ce am pfisit la redactarea textelor mi-am dat searnd ea nuputeam ajunge la ceva decat prin adevdrate masuri revolutionare. Revo-lutionare ce e drept numai in lumea ideilor, dar revolutionare totusi.

Pe la inceputul lui septembrie, reforma nu se cristalizase Inca in min-tea mea. Stiarn ca voi face conversiunea, dar nu stiam Inca exact cum.Nu ma deschisesem nici unuia dintre colegii mei, nici chiar primului mi-nistru, ci numai Regelui, i catorva prieteni intimi, fara sa intru in niciun amanunt. Regele aprobase fara nici o rezervd principiul i ramdsesesa-i supun planul operatiei indata ce va fi fost gata.

Dar sa le iau pe rand.Pe la inceputul lui septembrie, lucrasem la Sinaia cu Regele care

trebuia sd plece a doua zi la vanatoare in muntii Ghiurghiului i vorbi-sem de toate numai de asanarea datoriilor nu. In principiu eram deja in-telesi, si in am5nunte nu puteam intra fiindcd nu eram Inca gata. In mo-mentul despartirii, Regele imi spune tinandu-md Inca de mand: Arge-toianu, esti hotdrat sã faci conversiunea? Fiindca plec maine in Ardealci dacd esti hotdrat vreau sd spun ceva oatneidlor in aceastd chesti-une!" Isi poate cineva lesne inchipui cu catã multumire am primit cu-vintele Regelui. Marturisindu-se in public de partea conversiunii Regeleinldtura dintr-o data jumatate din greutatile ce-mi stau in cale. Era nunumai un legamant in fata tuturor intre dansul si mine, mai era si unangajament formal al Suveranului fata de popor pentru rezolvarea pro-blemei datoriilor in sensul dorit de cei multi, angajament pe care, odataluat, nu-1 mai putea nesocoti fdra pericolul unor adanci tulburari sociale.N-as fi indrdznit niciodatd sd-i cer cat imi oferea dansul de la sine, si cuo adanca emotie i-am raspuns: Sire, nu numai Ca sunt hotdrat sa facconversiunea, dar da-mi voie sh-ti multumesc cu o nespusa recunostintapentru bunul gand ce-I ai de a vesti multimea plugarilor de apropiata ei

prin-cipiul

i starii

www.dacoromanica.ro


dezrobire. Va fi spre binele Monarhiei sa se stie ca opera conversiunii afost datorit5 initiativei Majest5tii Tale si c5 legea pe care vom des5varsi-onu va fi deck realizarea solicitudinii Regale fata de cei multi si obiditi."

Am plecat incantat de la Sinaia. Interventia Regelui imi netezeadrumul si fat5 de Iorga $i de colegii mei care strambaserà toti din nas laindepartatele aluzii pe care le facusem la planurile mele, in prezenta lorsi fata de domnii sefi de partide pe care toti ii stiam ostili unor m5suri ra-dicale de asanare. Mai stiam insa ca, dup5 ce va vorbi Regele, nici unuldin ei nu va mai indrazni sa ma atace pe aceasta chestiune, cel putin thtis.

Regele s-a tinut de cuvant si a vestit in Ardeal imediata inthptuire alegii de salvare. Oamenii au plans de bucurie iar eu am pásit de la vis larealitate si de la teorie la aplicare. Am inceput prin a-mi forma o echipade lucru. Materialul necesar trebuia repede strans mai ales datele statis-tice, din nenorocire mai toate intocmite cu aproximatie astfel ca nu amputut s5 le folosim nici noi mai tarziu, decat tot cu aproximatie. Atat inaceastä perioada indrumatoare cat si in tot timpul discutiei legii inComisie si in plenul Parlamentului, in tratativele cu diferitele partide ca$i in campania de lamurire intreprinsä prin judete in cursul vacanteiCraciunului, bratul meu drept a fost Alexandru Radian, subsecretarul deStat de la Agricultur5. Alaturi de el, Constantin Stoeanovici, conferen-tiar universitar si deputat majoritar, mi-a dat un pretios concurs mai alespentru redactarea juridica a textelor si pentru partea relativa la usurareadebitorilor prin concordat. Valjean (Vasilescu, zis Valjean), pe care-1alesesem Ca raportor pentru reputatia lui, nu mi-a dat nici un concurs.Fat5 umflata de chinez, era chinez si in materie de conversiune. A fostun colaborator nul si un raportor slab. Noroc c5 legea n-a avut nevoie s5fie sustinuta: pleda pentru dansa saracia mai bine dec.& ar fi putut pledaun clan*, fie si un clantau cu vaza. Din opozitie, cei care rn-au sprijinitmai mult, atat din punct de vedere tehnic cat si din cel politic, au fostPotarca de la taranisti si Sassu de la liberali. Era sä zic: fie-le tarana usoa-r5, dar mi-am adus aminte c5 mai traiesc si le urez sa mai traiasca catde mult.

In ziva de 21 noiembrie, sase zile dup5 deschiderea Parlamentului,rn-am prezentat cu legea la Camera. Mesajul Regal a fost prirriit cu unropot de aplauze de majoritate si cu stupefactie de opozitie. Desi hot&rarea mea de a face din conversiune o realitate nu mai era un secret pen-tru nirneni, desi toat5 lumen stia c5 se lucreaza pe capete la lege, desiRegele o f5g5duise debitorilor in septembrie, mai erau oameni si e-rau multi care se indoiau de curajul meu si care in tot cazul credeauCa va mai curge multa apa sub punti pana sa ajung la solutia practica aunei atat de grele probleme si la concretizarea unui text de lege care sapoata impaca principiul sail revolutionar cu contingentele unui regimbancar si economic pe care nu-1 puteam schimba dintr-o zi intr-alta. Cei

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 339

mai mitati au fost liberalii. Dup6 ce am citit Mesajul i s-a potolitovatia" majoritarilor am iesit din incint5 i pe culoarul care duce spresala ministrilor in-am pomenit cu Duca lang5 mine: Cum, Argetoianu,ai i depus legea?" Dup5 cum ai v5zut!" Bine, dar nu crezi caera mai nimerit s5 stain putin de vorb5 inainte?" Nu. E mai bine asa,c5ci te-am sc5pat i pe d-ta de asaltul bancarilor din partid." Vddit, Du-ca suferea. Personal, el n-ar fi avut lucru mare de obiectat la legea mea,ba-mi inchipui chiar cá ea se incadra de minune in ideologia si in senti-mentul lui de vràjm5sie si de invidie fat5 de pretentiile capi-talistilor dar in afard de el mai era partidul" cu bancherii i cu c5m5-tarn lui, mai era Dinu Br5tianu cu Creditul lui Rural, si mai era BancaRomaneasc5 cu un portofoliu pe atat de considerabil pe cat era de tres-vit. ef de partid prin strecurare" si st5panit de clica brätienist5, bietulom se gandea la asalturile pe care urma sa" le infrunte, curgeau

Mi-a fost mil5 de dansul, si bàtandu-lpe um5r rn-am aplecat spreel: Lasd Duca, voi avea eu grij5 si de 135nci. Vor iesi din incurcaturamai bine decat crezi." Am fost si eu o data' prooroc in viata mea!

Primul efect al depunerii legii Asandrii datoriilor Agricole la Ca-mer5 (c5ci asa era intitulata legea) a fost o intetire a executhilor din par-tea creditorilor. Vreo opt zile dup5 depunerea legii, timpul necesar sa a-jung5 instructiile centralelor 0'16 in provincie i sd-si facA formele ca-mátarii, o nemaipomenitá urgie s-a napustit asupra debitorilor, nu nu-mai celor agricoli, ci asupra tuturor. Am fost astfel nevoit, pand sA se per-fecteze i s5 se voteze legea asanarii, s5 propun Parlamentului o legeprovizorie i scurt5 prin care se suspendau toate executcirile silite0'15 la stabilirea regimului conversiunii. Legea suspend5rii executarilorsilite a fast votatà intr-o singura sedint5, in ziva de 18 decembrie. Eraprimul pas cu efect real pe calea pe care p5sisem; aci nu mai era vorbade proiect de lege depus, de comisii si de viitor era o rrasurà cu efectimediat, prima, in favoarea nenorocitilor cu funia de gat si efectul eia fost imens. Telegratnele au inceput sà-mi soseasc5 cu zecile i cu su-tele: ma binecuvantau toti nenorocitii gata sà-si piarda pana i paineazilnica dar ma injurau i m5 blestemau s,i creditorii, mult mai putinila numar ce e drept. Mai ales cucoanele bätrane care-si plasaser5 baniicu 20 si cu 25% la debitori mofluzi. Nu rn-au mirat injur5turile, rn-a mi-rat ea' nu s-a gasit o amazoana cu polit5 protestat5 in posed" care sátraga in mine. Ma pregatisem sufleteste la toate i le asteptam cu smere-nia i cu indiferenta fatalistului.

Desi cei mai multi fie ca' aprobau sau nu conversiunea m-auacuzat de bolsevism si de indrazneala, au fost i unii care mi-au facut oinvinuire contrar5, aceea de a nu fi fost destul de categoric si de curajos0 de a fi procedat cu timiditate i cu sovaire in solutiile pe care le-am pro-pus. Mai ales in materie de finantare si in stabilirea raporturilor debito-

5

pi-i nbdu-petite.

5

www.dacoromanica.ro


rilor cu Banca Nationala, am fost invinuit de imprecizie, de neprevederesi de pesocotire a celor mai elementare principii bancare.

In realitate desi aparentele erau impotriva mea n-am meritatnici una din aceste invinuiri. Nu le-am meritat eu, dar le-a meritat pro-iectul meu de lege. Cdci proiectul meu de lege nu infdt4a nici convin-gerile mele, nici solutia finald la care stiam cd va trebui sd se ajungd inproblenza asandrii situatiei producdtorilor románi. El n-a fost decat oprefata, o introducere a unor noi conceptii de drept in domeniul rapor-turilor juridice consfintite in lumea intreaga intre debitori i creditori.Stiam foarte bine unde trebuia sa se ajung5, dar mai stiam cà nu se vaputea ajunge unde trebuia dee& procedtindu-se in etape. i proiectulmeu din noiembrie 1931 nu era menit deceit sd infilti.yez-e prima etapd.Odata problema pusa in fata Corpurilor Legiuitoare stiam de asemeni canimeni, fie si adversarii mei, nu vor mai putea da inapoi, ci merge nu-mai inainte. Marturisesc aci cd in toamna anului 1931 mai speram sápun tot eu la cale i etapa a doua pe care o prevedeam pentru sfarsitulanului 1932. Printr-o a doua lege eram hotarat s5 largesc solutiile celeidintai dupd ce acestea se vor fi dovedit insuficiente i dupd ce opiniapublicä se va fi obisnuit cu ideea unor m5suri radicale. Cam tot la aceaepocd socoteam cd si situatia monedei i a Institutului nostru de Emisiu-ne care alunecau pe o pantd neted descendentd imi vor permite singuresolutii logice de ordin financiar. Conjuncturile politice nu mi-au permismie s5 prezidez la aceastä a doua etapa, i succesorii mei, desi 'Danà incele din urma au fost siliti s515rgeasca prevederile legii mele aproape pa-na la limitele la care voiam sii ajung si eu, n-au indraznit sa mearga /Janala másurile financiare radicale fail de care problema asandrii nu putea ficomplect rezolvata dup5 cum nici n-a fost.

Angajandu-md in 1931 la aceastd grea problema, pornisem de lafoarte simpla constatare ca debitorii, cã toti debitorii no.ytri, nu mai erauin stare sa faca fat5 datoriilor lor. Mai ales pentru agricultori, pasivul co-plesise activul, i fata de aceasta stare disperata nu erau decat trei so-lutii: sa lai pe creditori sa execute si sa deposedeze pe toti debitorii, saintervii in favoarea datomicilor cu banii Statului sau sd tai i sa ierti obun5 parte din datorii. Cele cloud solutii dintai se incadrau perfect in re-gimul legal existent, dar erau, una absurd5 si cealaltd inexecutabil5. Cumar fi putut fi deposedati sutele de mii de tarani abia irnproprietáriti prinreforma agrara? si in mainile cui ar fi trecut pamanturile luate debito-rilor? In mainile b5ncilor creditoare? Se putea oare nurnai concepe unasemenea deznodamänt al atator improprietariri rurale? Intrucat priveaproprietatea mare, putea sa fie desfiintat5 o intreag5 clasa de indrumii-tori fiirã exemplul si intreprinderile carora toatá agricultura noastra s-arfi prabusit? Se putea transforma proprietatea noastra mare si mijlocie,atat de vie, intr-un vast domeniu de manA moarta in posesiunea si in fo-

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 341

losinta adncilor? Evident cd nu. Si tocmai fiindcd nu se putea, era dedatoria Statului s5 intervina printr-una din celelalte doua solutii r5mase.Un ajutor din partea Tezaurului prin sacrificiul cdtorva miliarde, ar fifost desigur solutia cea mai simpla si cea mai legal5, din nefericite Sta-tul era aproape mofluz si disponibilit5tile lui, in numerar si credit nu-le. Nu mai famanea deci dealt a treia solutie, cea revolutionar5, a reduce-rii datoriilor prin lege. A crede intr-adevar cã creditorii ar fi consimtit deburfavoie la reducerea creantelor lor ar fi fost a le recunoaste o cat demica dozal de inteligenta sau de bun sirnt, insusiri de care erau din nefe-ricire cu totul lipsiti. 0 reducere a datoriilor impusd prin lege era prinurmare indispensabila.

Cu riscul de a fi taxat de prezumtie, afirm aci Si toate scrierile sicuwinthrile mele o dovedesc c5 am v5zut din prirnul moment cu odeplina claritate intreaga solutie a intregii pmbleme! Faimoasa teorie aintangibilitatii constitutionale a creantei nu rn-a preocupat un minut: defapt, dacd nu de drept, creantele erau dac5 nu anulate cel putin considera-bil reduse in valoarea lor rea15, din cauza deprecierii valorii gajurilor sia insolvabilifatii debitorilor. Nu mai r5mdnea dealt de acoperit cu dreptstarile de fapt. In asemenea conditii adev5rata formula a asan5rii ar fifost urmátoarea: reducerea tuturor creantelor cu un procent de fixat (injurul a 50%) si esalonarea pl5.ii datoriei r5mase, pe un termen lung, 30de ani de pilda, in rate si cu o dobdnd5 variabil5 dup5 conjunctura vre-murilor. Repercutia unei atare reduceri de creante asupra Bäncilor nuputea fi ingrijor5toare, fiindca saderea activului lor ar fi corespuns sicu o scadere a pasivului, ba ar fi rezultat chiar un beneficiu pentru celemai multe din ele, cãci aveau deja mai toate, in acele vremuri, pasivemai mari decdt activele. Dificultatea nu s-ar fi ivit decal la sfdrsitul lan-tului, la Banca National5, unde s-ar fi deschis o gaura mare, dac5 s-ar fimicsorat cu cota stabilita, debitul Bancilor admise la scont si la rescont.Pentru intaturarea acestor pagube i inchiderea cercului de circulatie alefectelor si al viramentelor bancare, singura iesire era deschiderea unuicont special de ordine in bilantul B5ncii Nationale, cont mort i nepurta-tor de dobdnd5 care ar fi urmat sä fie lichidat mai tdrziu de Statl. In a-ceast5 solutie, atdt de simpla, Statul n-ar fi avut sá fac5 sacrificii banestidecal in favoarea b5ncilor populare, intrucdt creantele acestora nu ar fifost bazate pe rescont ci pe depozitele participantilor, care prin naturalor nu trebuiau s5 fie atinse sau reduse prin noul regirn al datoriilor. In-truck privea repercutia reducerii debitelor asupra intereselor credito-rilor particulari, se putea face o discrirninare intre acestia, i Statul puteadespagubi printr-o rent5 speciala persoanele care n-ar fi avut mijloace

I 5i care in realitate nu s-ar mai Ii lichidat niciodata cum nu s-au mai lichidat si nu sevor mai lichida atfitea alte conturi ale Statului!

www.dacoromanica.ro


serioase de existentà in afar5 de plasamentele capitalurilor bor. Astfel arfi fost v5duvele, minorii, infirmii, interzisii etc. Contributia Statului pen-tru sprijinirea bAncilor populare n-ar fi depisit desigur puterile Tezauru-lui pe care nici suplimentul de adáugat in rubrica Rentelor nu 1-ar fi in-cal-cat prea mult.

Dar dad aceasta era solutia cea mai bund si nu era alta fie-care s-ar putea intreba de ce n-am realizat-o si de ce am prezentat Par la-mentului un proiect atat de departat de &Ansa? Fiindca nu se putea alt-fel. Mentalitatea oamenilor din 1931 nu era Inca mentalitatea oamenilordin anii urmAtori. Nu intervenisera Inca 4 legi succesive de conversiune,nu se suprimase Inca convertibilitatea leului, nu se decretase Inca regle-mentarea schimbului, a comertului de devize si a exportului, nu se redu-sese Inca valoarea cuponului rentelor de Stat. Angajamentele, ale Statu-lui ca si ale particularilor, cu toate tulburArile constatate in executarea lor,erau Inca considerate ca intangibile si drepturile izvorfite din textele con-tractuale ca indestructibile. La Banca Nationalà vegheau Inca contro-lorii strAini, reprezentantii creditorilor nostri din Paris, insensibili fatAde tot ce se petrecea in afará de portile B5ncii si cu ochii pironiti numaipe textele Conventiilor semnate iar inalta Curte de Casatie, pazitoa-rea textelor constitutionale, docil supusa cercurilor liberalo-bancare, pan-dea si ea din umbra, gata sA se arunce pe indraznetul care incerca sa tul-bure apele si &A strice rosturile si linistea unei lumi hipnotizate prin va-loarea cfitorva cuvinte scrise pe o polita qi care nu-si da seamA c5 in do-sul acestor cuvinte nu mai era nimic.

Cu opinia publicA nefamiliarizatA Inca cu mAsuri si cu operatii desoiul celor pe care le pregAteam, m-as fi descurcat eu. DacA n-ar fi fostdecat aceast5 greutate de invins, m-as fi prezentat poate Parlamentuluicu alt text de lege si cu o reformA radicalA care sa dea de la inceput o so-lutie definitiva problemei. Dar cu Banca National5 si cu Curtea de Ca-satie nu era de glumit. Consilierul tehnic pe 15110 Banca Nationala, dl.Roger Auboin, mA cerceta zilnic in acele vremuri si cu toatà prieteniacare ne lega, cu toata intima noastra colaborare in timpul crizei bancaredin cursul verii, n-a pregetat s5 se puie de-a curmezisul planurilor siproiectelor mele. Desi recunostea CA trebuie facut ceva" pentru debitori(formula pe care, aplicata insa t5ranilor in loc de debitorilor, o auzisemfluturatA ani si zeci de ani de-a rândul de toti politicienii nostri), desi nunega insolvabilitatea br Auboin nu admitea nici o mAsurg care &A serepercuteze cu pagubA asupra BAncii Nationale'; or, prin forta lucru-rilor toate se repercutau p5n6 in cele din urm5 asupra ei: creantele ba-

I Am reprodus la Anexa XVII din volumul cu Anexe la partea a VIII-a, care se vatipAri separat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei edilii nota St. Neagoej. noteleprin care dl. Auboin rezuma parerile d-sale, dupd intrevederile avute cu mine. In acestenote, unele pareri pe care mi le atribuie sunt tendentioase.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 343

zate pe polite scontate si rescontate de-a dreptul, iar celelalte in mod in-direct. Legaturile Tezaurului cu Banca Nationala, multumita conventi-ilor de stabilizare din 1929 si celor semnate de Mihai Popovici in prima-vara anului 1931, cu prilejul imprumutului, erau in toamna aceluiasi anInca asa de strânse incat Ministerul de Finante era aproape sub tutelaBancii dupa cum Banca era sub tutela consilierului tehnic strain. Era osituatie umilitoare si insuportabila pe care eram hotarat sä o schimb inmod radical', dar nu putusem sa o fac in mijlocul crizei i al dificultatilorin care ma zbateam. Ma multumisem sii tai aripile si lefurile misionari-kr" din Minister iar cu Auboin sa ma inteleg prieteneste. Reusisem pa-na atunci, si in afara de inversunata si de altminteri naturala lui aparare aStatutului Bancii, am ajuns pana in cele din urma sa ma pun de acordcu el si asupra mai tuturor articolelor din legea conversiunii. 0 totala ne-socotire a observatiilor sale si o integrala aplicare a programului meu n-arfi fost insa posibila deck cu o dar5mare brusca a regimului nostru mo-netar si cu o rupere a relatiilor cu prietenii si creditorii nostri" de la Pa"ris. SA nu se uite ca in acel moment cu tot vantul prabusirilor care in-cepuse sd sufle a vij-elie peste intreaga Europa ne bucuram Inca de operfecta stabilitate monetara, ca leul era Inca convertibil, ca era 'Incaliber comertul devizelor, si cuponul rentelor straine find platit si trans-ferat cu anticipatie, ne bucuram 'pica pe pietele mari de un credit relativpe care speram sii-1 pot utiliza2. In asemenea situatie imi era cu neputin-ta sa rup Mate puntile cu Banca Nationala, sau mai exact cu dl. Auboin.

Cu Curtea de Casatie, situatia era alta, dar tot atk de delicatd. Prinexorbitantul drept de a pipai" constitutionalitatea legilor pe care i-1 de-dese Constitutia din 1923, Curtea de Casatie devenise un Stat in Stat siajunsese sa opuna un veto", dupd bunul ei plac, hotardrilor puterii le-gislative. Zic dupa bunul ei plac, fiindca din nefericire domnii de la Ca-satie n-au fost niciodata la inaltimea misiunii ce li se incredintase si n-aujudecat in cazurile cele mai importante deck dupà interese personalesau dupg ale Partidului Liberalbancar, caruia majoritatea kr era infeu-data. Calificarea ulterioara de inconstitutionala a legii mele de conversi-une, chiar asa indulcitá cum ajunsese sa fie votata, e cea mai buna dova-da a acestei infeudari. De fapt, atunci, n-au judecat legea jurisconsultiindependenti si oameni cu scaun la cap care sa-si dea seama de ce fier-bea in tali', ci oamenii de casa ai lui Dinu Bratianu si clientii bancilor li-berale.

I Chiar 0 Ministerul de Finante lucra sub supravegherea unui pfirlit de contabilfrancez, dl. Poisson (!), un om de meserie desigur dar lipsit 0 de inteligenta 0 de tact.Mai aveam §i un supraveghetor la vami, acesta inteligent 0 o bestie, mr. Charles, laalcooluri. DI. Poisson era pldtit 300 mii lei pe lung, ceilalti ceva mai putin dar mai multdee& visaserfi vreodata in viata lor!

2 Ulterioara mea cAlatorie la Paris n-a avut alt scop.

www.dacoromanica.ro


intr-adevar articolul 17 al Constitutiei spune: Proprietatea de ori-ce natura precum creantele asupra Statului, sunt garantate" iar arti-colul 21 suna astfel in primele sale cloud' alineate: Toti factorii pro-ductiei se bucura de o egala ocrotire" si Statul poate interveni prin legiin raporturile dintre acesti factori pentru a preveni coqflicte economicesau sociale". Nu numai dup5 judecata mea, dar si dupi a celor mai in-semnati jurisconsuhi pe care ii consultasem, principiile legii mele de con-versiune se incadrau perfect in aceste texte, singurele din Constitutieaplicabile drepturilor creditorilor. Ca drepturile creditorilor fata de par-ticulari nu puteau intra in cele garantate de Stat, o spune lamurit arti-colul 17 prin care legislatorul recunoaste ca creantele" nu intra in ru-brica proprietatea de orice natura" de vreme ce a avut grija sà adaugecreantele asupra Statului" specificand astfel Ca nu toate creantele suntgarantate ci numai cele asupra Statuhii. Pe de alth parte, articolul 21 dadreptul Statului sa intervina intre factorii productiei, pentru a preveniconflictele economice i sociale." Ce factori mai importanti ai produc-tiei pot fi cleat agricultorii' si detinatorii capitalului, banci sau particu-lari? De existenta conflictului" sa nu mai vorbim caci ajunsese la pa-roxism i ameninta sá se transforme intr-o miscare anarhica din cele maiprimejdioase. In tot cazul, ar fi fost ad o chestiune de intopretare a ter-telor, i fath de perspectiva unei posibile miscari revolutionare sau aunui singur faliment general, era de datoria Casatiei sà interpreteze tex-tele in favoarea legii conversiunii. Dar domnii de la Casatie au judecatca orbii i dupà ordinele primite de la Banca Romaneasca si de la Credi-tul Rural. Escrocul Ratescu, presedinte de sectie, a jucat in toata aceastaafacere un rol platit i odios. Daca a judecat Casatia cum a judecat in1931 o lege atat de indulcita, ii inchipuie oricine cum ar fi judecat o le-ge radicala si conforma adevdratelor mete intentii...

In afara de aceste doua opozitii capitale iinpotriva reformei mele,din care una, a Bancii Nationale fatisa, declarata din primul moment sicealalta, a Casatiei ascuns52, care trebuia sd se manifeste mai tarziu, darpe care o pipaisem" (la randul meu) Inca de la inceput am avut salupt cu toti prepusii i salariatii bancilor i bancherilor, cu ziarele cum-parate de ei si cu toti trepadusii lor. Printre acestia cine ar fi crezut?

bunul meu prieten de pana atunci, Grigore Filipescu care, daca n-afost adversarul meu cel mai temut, a fost desigur cel mai zgomotos.

De personalitatea lui Grigoras Filipescu nu rn-am ocupat pand aici,in aceste amintiri, dec.& in treacat i nici nu merita mai mult decat celecateva randuri in care 1-am pomenit. Dar fiindca din toamna anului

I Singurii care dupd legea mea beneficiau de conversiunea obligatorie.2 Domnii de la Casatie imi plateau polita, i cautau sa se razbune de incercarea mea

de a le taia din leafa.

ri

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 345

1931 si-a luat nasul la purtare i fiindc5 de atunci inainte a zbiirn54 caun muscoi de toamna pe geam, sà-mi fie ing5duit, ca s nu mai revin a-supra lui mai tdrziu, sá ma ocup cAteva minute de dansul, cu toata buna-vointa ce i se cuvine.

Am väzut pe Grigore Filipescu pentru prima data dupâ inapoiereamea in tat* in 1913. Pe vremea aceea nu se amesteca Inca in politica mi-litant5, si in casa parinteascd nu trecuse Inca din anticatnera in camerade lucru. 11 atragea mai mult lucratura", dar opera numai in culise.Inginer mediocru, trecut ca câinele prin apti prin Scoala Politehnic5 dela Zurich, il bagase tat5-s6u in Conducta de Petrol pariã sà-lbage altiiunde trebuia. Prima impresie pentru toti care dau de el era deplorabila,si din nefericire aceast5 impresie nu se stergea, ci se infArea pe m5suràce-1 cunostea cineva mai bine. Pe cat se infatisa Nicu Filipescu de sim-patic, pe atdt se arata Grigore fiul de antipatic. Nota lui caracteristic5 eramurd5ria. Cu unghiile vesnic in doliu, nesptilat, neras, soios, ghemuitart5gos, inainta ca la atac asupra omului. Cu fat5 urduroas5, cu gura in-clestat5 sub efortul cuvintelor care ieseau cu greu, cu un strop de lacrimila coada ochiului i cu un fir da bale la coltul buzelor, se infatisa ca sc5-pat dintr-un atac de epilepsie'. Mai tarziu and a inceput s5 se amestecein politica, si sa" provoace ca bacteriile nocive fermentatii daundtoaresau inutile, am avut prin forta imprejurtirilor un contact mai des cu dan-sul, farà ca relatiile noastre sa" ajungti vreodatã la intimitate. Veninulcurgea dintr-insul ca apa din izvor i accesele sale de violent5 aveau ce-va repulsiv si in acelasi timp ridicol, si se spargeau intotdeauna in capullui. Paha si anemia caricatur5 a lui tata-s5u2, avea mania duelurilor,dar las si fricos, nu se bAtea niciodatà (si a avut vreo 15 dueluri) decdt cuspada i cu oameni care nu stiau s5 o tie in man5, asa incat totul se redu-cea de fiecare dat5 la mult zgomot si o usoará zgarietura. Chiar batut nureactiona fata de cei mai tari ca dansul. 11 \fad Si acum intrand in cabine-tul lui Nicu Filipescu era prin inceputurile carierei sale publice cufata umflat5 i insangerata: il &Anise mar Berlescu (ajuns ministru in Ca-binetul lui Averescu din 1926, dar pe atunci simplu redactor la Piton& ,

ceea ce nu 1-a jenat pe Grigorasul nostru,ssä strige de la us5 c5 dedese olectie binemeritatã salahorului liberal"! In afar5 de doctorul Giani si deMany oameni de casa i devotati lui Filipescu pana si in progenitura lui,nimeni nu-1 mai putea suferi, din 60 ne adunam aproape zilnic inistoricul birou din strada Scaune. Era nesuferit pana i lui Mist' Desliu,

I Nicu Filipescu contractase in liner* un teribil sifilis. Avea un bdiat idiot si epilep-tic si o fata surdo-rnutä ascunsi intr-un sanatoriu din Germania.

2 Grigoras Meuse tarah5 din numele lui tatA-säu i dintr-o \raga' asemiinare fizicas cudfinsul. L-am piesnit intr-o Zi en urm'atoarea comparatie: Grigore Filipescu e precumcartoful; ce e mai bun intr-insul e sub pi-midi-it!"

3 Berlescu scrisese in Viitorul Un articol destul de violent impotriva lui Nicu Filipescu.

si

www.dacoromanica.ro


vita blanda care tragea in hamul filipescan fara sovaire i gra murmur.Numai bietul Nicu Filipescu era orbit de calitati pe care numai el le ve-dea. Sau poate ca se prefacea i dansul, cine stie. Ca multi degenerati,Grigoras nu era totusi lipsit de orice inteligenta. I-a lipsit insa cu totulbunul simt si acel cheag intelectual care sa coordoneze licàririle lui ce-rebrale, explozive, dezordonate i neinfranate ca miscarile unui tabetic.Avea slabiciuni literare' i inainte de a se consacre politicii, invarteacu talent si cu haz sansoneta franceza, si-si facuse chiar o reputatie, zbar-naind din aceasta coarda prin saloanele bucurestene. Adevarata sa pasi-une erau insa si au Minas cursele. Toata viata lui, a sters-o cand aputut de doua, de trei, de patru ori pe an la Paris, sa-si Retreacatimpul pe hipodromuri si in tovarásia jocheilor si antrenorilor. In viataprivata a fost o secatura; casatorit foarte tank cu delicioasa fata a lui Ma-tei Cantacuzino, batut joc de ea si a inselat-o cu o serie de baborni-te, urka mai urata decat alta.

In politica militanta a intrat in timpul neutralitatii, i, trepaclus neo-bosit, a incurcat cat a putut pe tata-sau in lupta lui personala cu Marghi-loman. Partizan intransigent si neinfranat al intrarii noastre in actiune, afost randuit (ca din intamplare) la inceputul razboiului tata-sau era pemoarte in nu mai stiu ce serviciu adapostit, si a cent, de rusine, inmomentul retragerii, sa fie trimis pe front. Fiind sublocotenent de rezer-va in arma geniului, a fost repartizat pe frontul Trotusului si pus sa sapetransee. Enervat, desi la distanta, de prezenta inamicului, n-a putut sasufere bubuitul tunurilor i dupg cateva saptamani a trimis lui Averescuo scrisoare de o scarboasa lasitate si platitudine, evocand prietenia gene-ralului pentru tata-sau si implorandu-1" in numele acestei prietenii sa-1scape de pe front unde nu mai putea sta2. Averescu 1-a chemat la car-tierul sau si 1-a insarcinat cu supravegherea salubritatii" orasului Ba-eau! Din acel moment, amicul Grigoras a ramas cu o predilectie specia-

si in politica, pentru gunoi!Nu e locul sà insemnez aici toate zigzagurile pe care le-a facut in ca-

riera sa politica gunoierul de la Back'. El apare, in cursul Amintirilormele, trecand de la o convingere la alta si de la prietenie la ura i vi-ceversa in ce priveste personalitatile politice in jurul carora s-a invar-tit. E destul sa amintesc aici ca agatat de steaua lui Averescu, a fost unuldin cei mai entuziasti propagandisti ai intemeierii Ligii Poporului, pen-tru a se desparti de dansa dupa cateva luni, injurand pe general ca la tisacortului (trecuse pericolul frontului!), pentru a se apropia din nou de dan-sul prin 1924-1925. Aceleasi palinodii, aceleasi adulari i aceleasi inju-

Dupd straduintele lui am tinut la Anale reusita conferinta De l'influence de la ban-lieue sar l'âme des Capitales" in toamna anului 1914.

2 Averescu a conservat cu grija aceastA scrisoare si de Cate ori, mai tarziu, Ii f'aceadl.Grigore o porearie, se razbuna citind-o cuiva. Mi-a citit-o si mie.

si-a

la,

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 -1931 347

raturi in cursul anilor fata de Take Ionescu, de Iorga, de Maniu si de altiimai marunti. Cu mine, prieten in tot cursul anului 1917, servindu-mi chiarde agent de legaturâ cu Averescu, s-a certat in primávara anului 1918,provocandu-mä chiar la duel in aprilie ca sa se impace in mai si sà cautesa ma desparta de Averescu. Organizator falit al majoritatii lui TakeIonescu in ianuarie 1922 s-a certat iar cu mine ca sa se impace din noudupà cateva luni. Dar NA de nimeni ca fata de Titulescu, purtarea aces-tui om nu da nota marsaviei lui sufletesti. Carlist infocat atunci avenit la mine dupg constituirea Ministerului Iorga sa-mi cear5 parale casa mearga la Paris si sd-mi aduca dovada ca toatd campania anumitor zi-are franceze impotriva Regelui era alimentata i platita de Titulescu. I-amdat, s-a dus si s-a intors bineinteles fara nici o dovadal. Inapoiat cu gean-ta goala i furios, a inceput o campanie desantata, in Epoca, impotriva mi-nistrului nostru la Londra. Fara talent innascut, Grigoras ajunsese prinpersevere*, mazgalind la hartie de dimineata pana seara, la o oarecarevirtuozitate ziaristica, specializandu-se in articole scurte si curajoase incare cateva rautati sau cateva cuvinte de duh inviorau cu o netagaduitasavoare o peltea dulceaga i lipicioasa. Porecla de titulari" pe care a dat-ojavrelor ce misunau in jurul marelui nostru european a avut succes; lu-mea a ras, si Titulescu, sensibil cum era la atacurile prin presa, a suferitmult de ale lui Filipescu, care timp de doi ani a muscat dintr-insul ca uncaine turbat, pentru a deveni mai tarziu panegiristul fosttdui stilt duy-man i a linge unde scuipase.

Acesta era omul care s-a ridicat impotriva conversiunii si a mea cu ofurie, cu o rea-credinta i cu o mitocanie care au uimit i pe cei mai apro-piati de dansul. Ca s-a ridicat impotriva mea dupa ce ma suise in slavise saturase la ieslele mele, nu trebuia sa mire pe nimeni, un zigzag maimult pe un drum numai cotituri find in ordinea lucnirilor. Dar de ce s-ofi ridicat impotriva conversiunii? Reprezentant al doctrinelor conserva-toare i depozitar al unui partid sprijinit, cat a dainuit, pe proprietateamare fiul lui Nicu Filipescu proprietar-agricultor pasionat si adversarpatimas al Bancii Nationale, ar fi trebuit sd lupte din rasputeri pentruinfaptuirea unei reforme menita sa salveze, inaintea tuturor, tocmai peproprietarii mafi. Sub influenta spirochetilor si a lui Alexandru Perietea-nu, Grigoras s-a ridicat impotriva conversiunii cu mai multd violentaInca decat im-potriva mea. Ceea ce nu 1-a impiedicat sa profite de ea casa traga un chiul de vreo 3 milioane Bancii Romano-Elvetiene2.

I Desigur ca Titulescu a fost inspiratorul acelei campauii. dar in asemenca materiedovezile sunt greu de gasit.

2 Grigore Filipescu vanduse taranilor rnosia sa de la Faurci, inainte de expropiere. Pla-ta taranilor urmfind sa se faca in rate Grigoras stipulase in contractul de vanzare Ca rama-nea el proprietar legal al pamantului pana dupa plata ultirnei rate. Avand nevoie de bath scon-tase totalul sumei ce mai avea de incasat, circa 3 milioane, la Banca Rornano-Elvetiana.

si

www.dacoromanica.ro


Oricat de violente s-au dezthntuit atacurile lui Filipescu i oricat deimpresionante au putut s5 par5 rationamentele algebrice ale luiPerieteanu care tineau seam5 de toate datele problernei, afar5 de cloudesentiale: conjunctura momentului si capacitatea reald de plata' a debito-rilor nu actiunea lor rn-a determinat sá restrâng cadrul de realizare alproiectelor mele, dup5 cum nu m-au determinat la aceasta nici campani-ile pl5tite de anumite 135nci i chiar de Banca National5 (exist5 urmelesubventiilor acordate de aceast5 institutie ziarului Epoca), nici sutele descrisori de amenintare cu moartea pe care le prirneam zilnic din parteacreditorilor. Ceea ce m-a determinat, am spus-o deja a fost nurnai nevo-ia de a nu rupe puntile cu Banca Nationath si cu bäncile noastre credi-toare de la Paris si de a menaja susceptibilithtile constitutionale ale Curtiide Casatie. M-am intins asupra lui Grigore Filipescu in randurile de maisus numai fiindc5 mi s-a poticnit condeiul asupra numelui lui, iar nicide-cum in consideratia efectului pe care gathgioasa lui interventie ar fi avu-t-o asupra legiferarii mele.

Pentru mine esentialul a fost s5 tai nodul gordian, sl pun i sd Jacsd se pritneascd principiul reducerii ex officio" a datotillor sd scappe debitori de executdrile silnice pánd ía stabilirea unor noi raporturi in-tre ddasii i creditori. De unde in toamna precedent5 sub Guvernul Mi-ronescu, ministrii Manoilescu i Mihai Popovici bfituser5 apa in piu5 casA rezolve o problemA pe care nu stiuser5 nici mficar sä o pund, interne-

o bancsa far5 capital ca sA lichideze datoriile agricole fhrã s5 fi g5sitin prealabil o formula practic5 pentru aceasta lichidare eu am rezol-vat problema en cinq sec" cum zice francezul, incepând cum trebuiaprin solutia principala i pricipiald i lásand viitorului pe cele secundare

accesorii.Hotärdt inst s5 impac i capra si varza, s5 nu sparg geamurile Ban-

cii Nationale si sà nu-mi urc in cap Curtea de Casatie, am prezentat Par-lamentului un proiect provizoriu (provizoriu in gândul meu) cat se puteade indulcit. Decis sa supun proiectul revizuirii unei largi comisii parla-mentare, nu eram deloc zorit, c5ci legea suspendarii executarilor silite (de-ja hothrfitä in mintea mea) imi da tot r5gazul necesar si nu ma indoiamc5 concurenta demagogica a partidelor in comisie imi va permite s5 in5s-presc treptat prevederile initiale. Timpul nu putea lucra decdt in favoa-rea scopurilor mele, si nu rn-am inselat in socoteli. Acesta a fost motivulpentru care am 15sat legea sa se plhm5deasca si s5 se dospeascd in comi-sie de la noiembrie si piirth in martie 1932. Pretextul a fost, se intelegede la sine, dorinta unei largi si libere discutii.

Fiind Inca proprietar legal al mosiei vandute, s-a considerat debitor agricol, dupà votareaconversiunii si a cerut reducerea datoriei sale, la zisa Banca...

ind

si

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 349

In proiectul initial impartisem debitorii agricoli in douil mari cate-gorii dupa intinderea proprietatilor intr-o prima categorie pe cei care po-sedau pana la 5 hectare si intr-a doua pe cei care posedau de la 5 hectarein sus. Proprietarii din prima categorie, adica taranii, erau admisi dedrept la conversiune, adica fail sa se mai ceara consimtamantul credito-rilor. Acest consimtamant era dimpotriva cerut pentru datoriile celor dina doua categorie. Pentni datoriile taranesti, nu prevazusern nici o saide-re a creantei ci numai o dobanda uniforma de 4% si o amortizare in 30de ani pentru toate debitele. Am procedat astfel pentru a ramane pe catse putea in spiritul ortodoxiei doctrinare care facea din intangibilitateacreantelor o adevarata dogma. Stiam bine &á demagogia partidelor vaimpune in comisie sciiderea debitelor i preferam ca aceasta scadere sili-fa' sa fie impusa creditorilor prin hotararea tuturor partidelor iar nu nu-mai prin initiativa mea. Prevederile mele au fost exacte, si cel dintai lu-cru asupra caruia reprezentantii partidelor s-au pus de acord, a fost re-ducerea debitelor taranesti cu 50%.

Pentru datoriile proprietarilor mai mari si mari, adica a posesorilorde mai mult de 5 hectare, am prevazut in proiectul meu initial pe langa o.amortizare in 30 de ani cu o dobanda mai omenoasa si o reducere a de-bitelor cu 25%. Date fiind tendintele demagogice ale politicienilor nos-tri imi dam seama ca nu ma puteam rasa pe ei pentru asanarea proprietà-tii mafi, si am luat eu prin urmare, aici, initiativa, avand grija sa pun incategoria proprietarilor mari si pe cei mai marunti intre 5 si 25 hectare,care tot se mai bucurau de oarecare simpatii printre profitorii democra-tiei integrale. Atat pentru reducerea debitelor, cat si pentru conversiuneadatoriilor (dobanda si amortizare), am prevazut insa pentru aceste douàcategorii de deb itori consimtiimantul creditorilor ca indispensabil. Pen-tru inlesnirea acestor operatii de conversiune, textul meu prevedea pen-tru Banca Agriculturii dreptul de a emite obligatiuni garantate si emisecu garantie Statului pentru plata unui cupon de 8 1/2 la suta. In Comisiaparlamentara aceasta finantare prin Banca Agriculturii a fost suprimataliar cota de reducere a datoriilor a fost modificata si in locul unei scaderiuniforme de 25% s-a adoptat o scara de degrevare intre 10 si 50%, dupdvechimea datoriilor, bazata pe recalcularea dobiltrzilor percepute salt da-torate, formula mai adaptata conceptiei curente de intangibilitate a cre-antelor. In fine, pentru proprietarii care nu beneficiau dupa lege de con-versiunea de drept si carora creditorii le-ar fi refuzat intrarea in conver-siunea conventionalä, stabilisem in proiectul meu dreptul de a cere unconcordat agricol analog concordatului comercial. Acest drept de a re-curge la un concordat a fost mentinut pentru debitorii insolvabili si de

I in urma acestei hotarari, Banca Agriculturii a fost lichidatä.

www.dacoromanica.ro


Comisie, care s-a marginit s simplifice i sa perfectioneze tehnica pro-cedurii.

Pentru a veni in ajutor Bancilor atinse prin reducerea creanteloragricole din portofoliul lor, legea prezentata de mine Parlamentului pre-vedea pentru institutele cu un capital mai mare de 5 milioane, ca si pen-tru bancile populare dreptul de a cere, in anumite conditii, Casei deAmortizare, emiterea unor obligatiuni speciale garantate prin toate drep-turile castigate in fata justitiei de acele institutii. Bancile populare maiputeau emite titluri ipotecare la purtator si prin Banca Centrala a Coope-rativelor. Dreptul de a emite obligatiuni prin Casa de Amortizare a fostrestrans in Comisie la bancile populare pentru celelalte banci emisiu-nea obligatiunilor find 15satà la hotharea Casei de Amortizare.

In proiectul meu, ca si in textul iesit din comisie, dispozitiile legiiau fost limitate in aplicarea br la datoriile interne, cele contractate fat5de straini ramanand neatinse. Era o mare nedreptate, la care am consim-tit din motive de oportunitate ca sa impiedic puternicele forte creditoarede peste granità sä se puna de-a cunnezisul proiectelor mele. Socoteamea' odata reducerea creantelor interne obtinuta, va veni de la sine si redu-cerea celor externe. Aici m-am inselat. Cu prilejul celei de a 4-a legi (le-gea Tharescu) am avut un moment nadejdea realizarii i acestui punctdin programul meu. Obtinusem si de la Guvem si in Comisie suprima-rea distinctiei intre debitele interne si exteme cu privire la aplicarea le-gii, and Dinu Brätianu prevenit de cine stie ce interesat a venit in sedin-ta Comisiei, a facut un tafaboi enorm, i invocand obisnuitul principiual disciplinei de partid, a obtinut un rasvot. Am protestat cat am putut,am urlat, am amenintat dar toate au fost in zadar. Desi toti erausufleteste" alaturi de mine, turma s-a supus, i distinctia intre creditoriiromani i straini a rilmas in picioare.

Ca sd impac i pe cei de la Banca Nationalã am complectat in Co-misie legea cu un articol in virtutea camia garantarea de cdtre Stat aportofoliului agricol scontat la Banca Nationald va face obiectul uneilegi speciale de finantare". Consfinteatn astfel principiul despagubiriiBancii de cane Stat, farà sà intru in nici un amânunt. Multi mi-au facut omare villa, am spus-o deja, din lipsa unui plan de fmantare in legea mea.Acesta a fost chiar pretextul pentru care aceasta lege a fost declaratainaplicabila sub Guvemul care a urmat si a permis lui Ghita Mironescu,exponentul bancarilor, sa incerce zadamic sà dea inapoi chiar sifata de minimul pe care-1 realizasem. Zic zadarnic, c5ci incercarea luiMironescu nu numai c5 a dat gres, dar fata de agitatia crescanda a debi-torilor si de insolvabilitatea lor, pang in cele din urma Tatarescu a fostsilit sa vie cu o noug lege dupa ce Vaida mai incercase una cu olege in care aproape toate dezideratele programului meu au fost implini-te. Cel putin pentru debitorii agricoli. anisiunea, care mi s-a imputat ca

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 351

o vina, a fost insa in legea mea constientd si voitd. Am ardtat deja rnaisus ea' singura solutie posibila de finantare a conversiunii era deschide-rea unui cont de ordin special la Banca Nationala, cont ce ar fi limas safie lichidat de Stat ulterior si dupa puteri si am mai aratat ca un ase-menea cont nu putea fi deschis cat timp consilierul tehnic strain sta depaza ca un neadormit cerber la portile Institutului de Emisiune si deScont a carui prosperitate reprezenta pentru bancherii de la Paris ceamai sigura garantie a creantelor lor. Dar nu a fost numai acesta motivulpentru care am amlinat solutia finantarii. A mai fost si altul, poate si maiputernic. Legea mea era un prim pas si nu puteam sa prevad pdnd undevor merge deficitele bancare in scripte (caci, in fapt, deficitete reale, pro-vocate de creanta debitorilor se masurau pe alta scara) dupd ce intregprogramul de reducere al datoriilor va fi realizat, i nu puteam prin ur-mare sa fixez de la inceput normele de finantare ale reformei intre-prinse, fiindca nu puteam cunoaste de la inceput cuantumul sacrificiilorimpuse. WA de ce, desi am discutat in Comisie mai multe propuneri definantare mai mult ca sä dau o aparenta satisfactie bancarilor nuam admis nici una in proiect, si rn-am multumit sa introduc un ultim ar-ticol, dupa cum am spus-o deja, prin care finantarea conversiunii lima-nea rezervata unei legi ulterioare. Am mers chiar pana a propune eu in-sumi in Comisie fara multa insistenta de altminteri o formula definantare, pe care stiam prea bine ca nu va primi-o opozitia. Am propuspentru despagubirea creditorilor emisiunea unui imprumut de Stat spe-cial ai carui suscriptori ar fi avut dreptul sa plateascá jumatate din impu-nerile lor directe, cu incepere din 1932, in titlurile subscrise, pe valoarealor nominala. In Comisie, propunerea mea n-a avut, dupd cum ma astep-tarn, nici un succes dar cand am comunicat-o cu cateva zile inainte,guvernatorului Costica Angelescu, naivul financiar rn-a luat in brate sirn-a sarutat spunandu-mi coage Costica, stiam eu ca ai sa &esti ceva!Formula d-tale e adrnirabild!" Imi venea sa rad, cfici formula era intr-a-devar bunk dar numai pentru Banca Nationala, si cu tot bunul lui simtamicul Angelescu nu vedea mai departe decfit zidurile Bancii lui.

Am luat parte la lucrarile Comisiei parlamentare parka la Craciun,apoi am plecat in strainatate si am lasat pe Radian sä se frece cu toti ceicare aveau o idee" sau un amendament" de plasat. M-am inapoiat la 2februarie 1932, am mai luat parte la cateva sedinte in Comisie, rn-ammai zbatut intre ghearele domnilor de la Banca Nationala, si in fine, du-pa o interrninabila discutie in Camera si in Senat, am putut promulga le-gea, legea de baza care a facut din reducerea datoriilor si din descatusa-rea debitorilor agricoli o realitate. Am devenit astfel omul conversiunii.

La Camera si la Senat, afara de rare exceptii, cei care au luat partela discutia publica au vorbit ca sa-i audd alegatorii lor. De unde la in-ceput si in sufletul lor, mai toti membrii opozitiei pentru motive foar-

www.dacoromanica.ro

352 CONSTANTIN ARGFTOIANU

te deosebite erau impotriva legii, la sfarsitul discutiilor, afard de cati-va partizani ai lui Grigore Filipescu, s-au declarat toff pentru V unii din con-duc5tori au revendicat chiar paternitatea ideii, dac5 nu chiar a legii. Vo-tarea s-a flicut prin apel nominal V n-au fost decat cateva glasuri contra...

In lungul rastimp cat au durat discutiile si pertractarile, atmosfera afost mult mai palpitantá V mai interesant5 in culoarele Camerei decat insala de sedinte a Comisiei. In Comisie n-au patruns decat ecourile sift:bi-te ale framanthilor de pe culoare; sefii", care se multumisera sa" delegein Comisie oameni de incredere se straduiau intr-adevar s5 creeze cu-rente in favoarea scopurilor pe care le urrnareau fiecare, numai pe culoa-re. Pe lang5 sefi" mai misunau si toti parlamentarii samsari sau cl5ntai,toti avocatii cauzelor pierdute, in goand dup5 majoritari sau dupii cola-boratorii mei, ca sa obtind, unul un amendament, altul o schimbare determen si cine mai vie ce. Cu toat5 osteneala biroului, culoarele Came-rei au fost prefftcute, timp de cateva luni de zile, intr-o adevarata bursa,intr-un targ nerusinat in care cererile V ofertele se incrucisau. A trebuitsa lupt si pe acest teren din r5sputeri ca sa impiedic porc5riile puse lacale in umbra si ca s5 scap prestigiul unei legiuiri al carui scop nu eracatusi de putin salvarea pacatosilor si escrocilor.

Dar peste pleava celor m5runti, deosebit de interesante au fost mu-trele sefilor" in cercul intimilor lor. Printre acestia, cel mai framantatera Duca. Desi n-a luat cuvantul nici m5car ca sa apere Creditul Rural

a preferat sa-mi scrie tot timpul scrisori si biletele confidentialeDinu Br5tianu il teroriza. Indiferent cum era fatä de orice reforma sauidee programatic5, sufletul sAu sterp de politician infasurat in valurile o-portunitatii se zbatea totusi in spasmele nedumeririi si nehot5rarii. Ducasimtea ca momentul era de o capitala importanta pentru viitorul lui V alpartidului sal si nu stia cum sa iasa din incurcatura. Rezultatul era la-mentabil. Ii venea greu nu numai sa se pronunte impotriva legii, darchiar V numai sa o saboteze, caci stia c5 Regele cu care impacareanu era Inca pecetluita o vrea qi ii era fric5 s5 se vad5 lep5dat V de ma-sele rurale mergand impotriva intereselor lor. Pe de alt5 parte vechea tra-ditie bancara a partidului, relatiile acestuia cu Banca National5 si maipresus de toate inc5pAtanarea lui Dinu Bratianu il impiedicau sa se pro-nunte pentru. Procedurile lui erau tragico-comice, si n5duselile moraleprin care trecea ii alterau trAs5turile fetei si ii tulburau adanc senin5tateaprivirilor, prin vesnicii lui ochelari care-i tremurau pe nas. Imi cereaintrevederi V venea in fmntea unei delegatii ai cArei membri erau totispioni de ai lui Dinu, s5 mi se planga de pagubele pe care proiectul meule va aduce creditului public si privat"; mai vorbea unul qi altul, sidupä ce plecau si se desp5rtea de supraveghetorii sni, Duca alerga dupamine s5 m5 roage s5 nu iau in de fau ce-mi spusese in fata delegatiei, canu putea face altfel, fiindcä Bratianu 11 martiriza, si incepea sa-1 injure.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 353

Argetoianu, te rog, fa cum crezi, s5 tii c5 eu unul nu ma opun. F5 legeacat de larg5 si in ce priveste Creditul Rural mai ales nu te jena. Eu nu voispume un cuvcint in Camera in favoarea lui!" si mai insira el cate si maicate asypra initiativei Regelui, asupra necesitfitii de a tala in came vie sialtele. Imi dam seam5 Ca toate erau spuse far5 nici o convingere, ca s5scape pe tangent5 i ca sá m5 duc s5 raportez Regelui cele vorbite i casà-i spun la randul mew Ce bun baiat e Duca, si asa de intelegatoracomodant, si devotat Majestatii Tale!"

In Partidul National-faránesc i Tar5nesc, Maniu, Mihalache, Mad-gearu i doctorul Lupu, ca s5 nu mai vorbesc de altii de a doua man5,plirnbau fiecare prin culoare, prin sectii i pe la bufet ate o mutrd deo-sebita. Pe fiecare din ele se reflecta insa o adanca nernulttimire i toti IsivArsau focul i veninul, 1)5115 i precautul Maniu, in vorbe nesocotitegata sä le dezmint5 apoi fat5 de oricine i-ar fi tras la raspundere. Cel maiotravit din toti era doctorul Lupu. Ducea de mai bine de un an o campa-nie demagogic5 i des5ntatá pe chestiunea cametei i aliat in alegeriledin iunie precedent cu Liga contra Carnetei" prezidata de Emanuel An-tonescu, rdscolise masele pe aceastd temã si izbutise chiar s5 strecoarein Parlament ciltiva deputati. Si iatà cà venearn eu cu conversiunea measi cu iertarea datoriilor sà-i tai iarba sub picioare. Desi, incapabil cumera s5 lege impreund dou5 idei, nu se gandise niciodatti la un plan meto-dic de asanare a debitorilor, desi se multumise numai s5 injure pe cámä-tari si si cear5 sc5derea dobanzilor uzurarel, indatà dup5 depunerea legiimele pe biroul Camerei s-a proclamat párintele conversiunii" si a in-ceput cu supraliciearile prin culoare. Cu fata aprins5, circula printre gru-puri si nu-i mai tacea gura criticandu-mi proiectul pe care-1 g5sea preabancar". Turuia agita bratele ca o moarà de vant, pe c5nd fata-i tre-cea din rosu in van5t si din vanat in rosu. Spunea prostii, ameninta pe toa-t5 lurnea si nu conyingea pe nimeni. Nu convingea dar gal5gia lui Ikeaatmosferd si-mi convenea de minune in lupta din ce in ce mai grea pecare o ducearn impotriva elementelor mobilizate de cercurile infeudateBAncilor. Fard sa" vrea, ba din contra c5utand sti ma doboare, istericul dela Arsura rn-a servit astfel foarte mult.

N-as putea spune acelasi lucru despre colegii sai Maniu, Mihala-che i Madgearu. Asupra problemei Insei, Partidul National-T5r5nescera impartit in dou5: ardelenii nu adrniteau nici o càlcare a drepturilorcreditorilor pe cand tàránitii erau ostili numai fat5 de degrevarea pro-prietatii man i gata sa mearg6 cat de departe pentru reducerea debitelortdr5nes,ti cu conditia ca bancile populare' in care se infipseserà pre-curn capusele in piele, sub guvernarea kr s5 fie despagubite pentrupagube ce ar fi fost nevoite sa" sufere. Conversiunea a fost un prilej mai

I Pe care o i obtinuse prin legea contra cametei votatii in 1930.

at

.

www.dacoromanica.ro


mult pentru a se pune in evidenta fundamentala deosebire dintre menta-litatea si ideologia taranistilor regateni si a nationalilor ardeleni. Dar nuera numai o deosebire de mentalitate intre oamenii de dincoace si dedincolo de Carpati, mai era o deosebire destul de insemnata intre starileeconomice i sociale si in organizarea creditului de o parte si de alta amuntilor. Debitori obiditi i producatori pe pragul falimentului si in-solvabili erau destui si in Ardeal, dar acolo camata nu ajunsese la exce-sele din Vechiul Regat si raporturile intre creditori si debitori erau maiomenoase. Deprecierea preturilor si a bunurilor impiedica si acolo pedatornici sa-si respecte angajamentele si carenta lor adaugata la efectelecrizei bancare generale din cursul verii, tulburase &Vane existenta mici-lor Banci intemeiate in cursul ultimelor decenii prin hamicia populatieiromanesti bastinase1. Debitorii ardeleni mai usor impovárati prin acu-mularea dobanzilor camataresti si mai putin exasperati prin executarilesilite, mult mai rare ca la noi, se aratau mai resemnati si mai linistitiin schimb toti cei interesati in Banci, actionari, depozanti i profitori,desi constituiau o infitna minoritate fatg de masa debitorilor, faceau omuzica asurzitoare. Nici unul nu urla mai tare ca sifiliticul2 Aurel Vlad,mare actionar i mic aparator al Bancilor si al carnatarilor. De combatutrn-au combatut multi, dar Aurel Vlad a fost singurul om impreung cuGrigore Filipescu care a impins trivialitatea pang la injuräturi, in public.Se vede ca spirochetul lui Schaudin stabileste o anumitä simpatie nunumai pe terenul secretiilor fiziologice, dar i pe acela al ideilor... si almanierelor". Bineinteles ca precaut si zgarcit la vorba cum e, dl. Prezi-dent Maniu nu s-a lasat nici un moment in scari, ca fratele Aurel, i s-amultumit sa insinueze" pe unde putea i cand putea cate un argumentpotrivnic sau chiar i numai o simpla dezaprobare, sau cel putin o in-doialg asupra rezultatelor", cu privire la programul si la straduintelemele. Maximul pe care-1 admitea domnul Prezident era continut in me-moriul fratelui Mihai (Popovici) din toamna precedents, farg sa-si deaseama ca concluziile fratelui Mihai cã erau egale cu zero sau poatetocmai din cauza asta. Domnul Prezident este insd un mare fatalist, sid-sa ii pusese toate nadejdile in pronia divinà ce avea sub a sa ocrotirepe domnii creditori si care nu putea sa nu m dea peste cap. Pronia divirna, in visurile domnului Prezident nu se contura in trásáturi prea stabile

' h Ardeal nu existau banci populare romanesti. In locul lor nenumärate banci par-ticulare, infUntate pe tipul societatilor anonime, indeplineau aceleasi funcliuni, canali-zau rezervele i distribuiau creditele.

2 Un proverb roman zice: vinde i te caieste", Aurel Vlad a vandut acum cativa anio padure i s-a cait, si a vrut sa strice vanzarea. In fata tribunalului a declarat Ca actulde vanzare trebuia anulat deoarece d-sa, find sifilitic (a produs si Un certificat) n-a

ca viinzator, ce a semnat!!!!

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 355

si lua cfiteodat5 si aspectul bárbosului soldit care desi nu era el" incur-ca toate treburile in fruntea Ministerului.

Imboldurile care faceau pe Mihalache si pe Madgearu s5 verse ye-nin si sa strimbe din nas erau de un ordin mai márunt, si patimasa loratitudine se explica prin insusirile si n5zuintele lor de politicani cu ori-zont limitat. Erau, si unul si altul, conversionisti, dar nu se puteau impà-ca cu ideea cd nu salvasera ei, t5ranisti sadea, in lunga lor guvernare,Caranimea coplesitd, si c'd fusesem eu, ciocoiul", sortit s5 flu salvatorulcelor umili, dar multi. Popularitatea nationa1-t5r5nistilor sc5zuse multdui:4 desträbalata si necinstita lor guvernare si taránistii care prinseser5in Vechiul Regat r5d5cini mult mai putin adânci deck nationalii din Ar-deal, se temeau sa" nu le fac prin popularitatea mea o serioas5 concu-rent5 electoral& Ei nu ma cunosteau deloc si nu puteau sä-si inchipuias-c5 c5 nu urmäream cdtusi de putin popularitate si succese in masa a1eg5-torilor. V5ziond in mine un concurent pe terenul competitiilor electorale

si nimic mai mult ar fi vrut s5 ma distruga, dar tot din motive dema-gogice nu indrazneau sà-mi combatfi legea, sau in tot cazul principiullegii si acest antagonism in care se zb5teau micile lor suflete se citeapfin5 si pe &tele lor plictisite. Ca &à salveze si el ceva, Mihalache luasein mina chestiunea Wancilor populare, si a cooperativelor pe care de alt-minteri nu le ameninta nimeni si pe care eram mai hotárat decit dansuls5 le ocrotesc. Pe de altà parte, ca sd-si usureze sufletul s-a aruncat cu oa-menii lui asupra proprietátii mari, care nu merita nici o usurare si infavoarea theia nici o mAsur 5. exceptionald nu era justificatà".

Resorturile politice si electorale care au detenninat dubla atitudineinfatisatâ de Mihalache pentru reforma in public si contra in culise,au provocat $i dezordonatele manifestAri ale lui Madgearu. Pe cfind Mi-halache stia insá s5 se mai st5pineasc5, Madgearu isi da drumul ca unprost si agáta oamenii pe lang5 ferestre ucigindu-i sub torentul unei lo-gorei pe care nimic nu o putea st5vili. Cei pririsi cu hapca nu puteau sca-pa cleat cu fuga. Opozitia lui Madgearu mai avea si o laturà caraghioa-s5. Cu o inalta idee despre capacitatea si despre competenta sa se soco-tea ca detinátorul tuturor solutiilor economice si financiare si nu toleraca cineva sa incalce pe domeniul s5u; ideea ea altul va rezolva cea maiimportantà problem5 din cite se puneau economiei noastre nationale iltulbura adinc, iar faptul ca" acel altcineva" eram eu il innebunea de-adreptul. CAci de and cu incidentul din Camera averescan5, popularizatprin revistele de la CarAbus si de la Alhambra, ma ura din toate puterilelui. in lipsa unei alte indeletniciri, musca din mine cat putea si cu onceprilej; artagul acestui modern Artibur ma facea sâ rid, si cu aril maimultá poftà cu cat atacurile lui erau mai nesocotite si mai violente.

Daca atitudinea domnilor din opozitie si animozitatea lor impotri-va conversiunii si a mea aveau o baza explicabil5, in ritmul vietii noas-

www.dacoromanica.ro


tre politice, purtarea tatálui Iorga a fost lipsità de orice logic5. Ca nu maputea suferi era alai chestiune. Ca toatá lumea ii inea drept un zevzec,cum si era, ca toat5 lumea ma socotea pe mine si nu pe el adeváratul sefal Guvernului (si in aceastä judecatá era mult5 exageratie), nu era vinaconversiunii ci o socoteala intre dansul si mine. Or, ilustrul fute-vant inloc sa se arunce pe mine, se aruncase, cu toat5 furia temperamentuluis5u, pe conversiune. Cu desávarsire ignorant si neintelegátor in orice ma-terie economicá sau financiar5, adoptase in cursul guvernarii noastreinteleapta atitudine de a nu se amesteca unde n-avea ce eauta, lasand inseama mea grija hotardrilor. In stráduintele mele de echilibrare a buge-tului, in lupta mea zilnicl din toiul crizei bancare, aprobase toate m5su-rile mele fara s5 le cunoasc5, si cu toat5 antipatia lui fat5 de persoanamea avusese chiar eleganta sd-si asume, ca sef nominal al Guvernului, oparte aparentä din r5spunderi. N-a facut dec.& o singura exceptie la a-ceastá linie de purtare: s-a pus de-a curmezisul legii conversiunii. A datcu piciorul singurului prilej pe care I-a avut s5 se impace cu opinia pu-blica i s5 stearg5 deplorabila impresie rámas5 ca o &fa pe urmele tu-turor n5zbatiilor sale. Cu talentul sail de vorb5, cu incontestabilul dar pecare-I are de a se apropia de mase, ar fi putut sd le fascoleasca in favoa-rea lui dac5, imbratisand reforma propus5 de mine ar fi cutreierat taraexplicand-o. Desigur csa nu eu m-as fi opus la o asemenea actiune din par-tea sa, caci nu unn5ream catusi de putin placerile popularitatii pentrumine insumi: cele ce s-au intamplat ulterior, cand am lasat pe altii sd seimp5uneze cu penele mele au dovedit-o. Dar fie ca-I montase GrigorasFilipescu, sau Manoilescu, sau altul, fie cä ii sArise bazdacul la primullui contact cu legea mea, a f5cut tot ce i-a stat in putint5 sa ma incurce simi-a pus cat a putut bete in roate. Bineinteles, n-a lucrat cu totul pe fatácaci legea mea era si putin legea Regelui i principiile sale (sáracele prin-cipii!) nu-i ingkluiau sa se ridice impotriva Coroanei dar in culoare

printre prieteni a avut grijà sá se lepede cat a putut de opera mea, si nu1-a crutat nici o ironie, nici o glum5, nici o s5geata. Irni povesteau priete-nii mei aveam i eu prieteni cum trecea pe culoarul Camerei prinfata sectiei unde lucram in Comisie, insotit de ai lui" si de unii mem-bri ai opozitiei si cum lasa s5 cad5 la adresa mea cuvinte putin ma-gulitoare pe care apostolii" le adunau cu gura c5.scat5. Ei, durragA, ei,acolo e dhomnul cu chonversiunea, ei da, vrrrea sg fericeascá lumea! Ei,drrragA a rrhevenit Isus Chrrristos pe pamant!" si cdte altele. Nimenide altminteri, nici opozitia, nici majoritatea, nu lua prea in serios flec5-ria lui: se obisnuise lumea sâ-1 considere ca un factor inoperant, in poli-flea 0 mai ales in Guvern.

Am trecut i peste ironiile si glumele primului meu ministru, cumam trecut i peste toate obstacolele care mi-au fost puse in cale, dar nu-mai eu stiu cat am tras la caruta! Am ajuns In fine, in primävar5 odatã

si

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 357

cu revarsatul mugurilor, la prornulgarea unei legi care, dacd n-a conti-nut decat o particica din ce as fi vrut sa pun eu intr-insa, a fdcut totu,siepoca; a adus putina liniste i rmingaiere la vetrele oamenilor amenintatisa fie deposedati si a legat de numele meu, dac5 nu zurgaliile populari-tatii cel putin recunostinta sufletelor cinstite.

Asanarea datoriilor agricole n-ar fi avut nici un scop daca nu s-ar fiincercat totdeodata sa se ridice starea maselor agricole, punandu-le inposibilitate sd faca fata nevoilor noi, dupa lichidarea pasivului care lesugruma. Odata cu legea conversiunii alcatuisem schema unei legi caresa inlesneasca constituirea asociatiilor agricole, dandu-le in acelasi timporganizarea i campul necesar pentru realizarea unei culturi rationale sipentru valorificarea produselor pamantului. Agricultura romana se aflaintr-adevär de pe urma reformei agrare intr-o situatie paradoxala. Taraexportatoare, de cultura extensiva, prin urmare obligata din punct de ve-dere tehnic si economic la cultura mare, tam noastra a fost osandita prinreforma agrara la proprietatea faramitata i deci la cultura mica. Nu mairevin aici asupra antagonismului dintre proprietatea mica i cultura ex-tensiva; am dernonstrat i cred ca am fost cel*dintai in 1913, c5proprietatea mica cere cultura intensiva si ca cultura intensiva nu e rea-lizabila decat in Wile importatoare de cereale (din cauza cheltuielilorremunerate prin preturi mari de desfacere) asa incat situatia agriculturiinoastre parea la prima vedere inextricabila: necesitatea economica aculturii mari extensiva trebuia impacat5 cu imperativul social si political proprietatii mici. Caci nimeni nu se mai &Idea si nimeni n-ar mai fiputut sä revie asupra impartirii pamanturilor intre tarani. Problema esteinsd insolubila numai in aparenta, caci proprietatea mica se poate foartebine impaca cu cultura mare, prin asociatia inicilor proprietari salt cal-tivatori, care, organizand in comun exploatarea proprietatilor lor indivi-duale nramitate, ar putea face Nä si numai astfel cerintelor cul-turii extensive care nu se poate lipsi nici de masini2, nici de o producOecalitativ uniforma, nici de o desfacere rationala a produselor. Organiza-rea unor asemenea asociatii nu era ins5 lucru usor, mai intai fiindcd abu-zurile cooperativelor rurale au instrainat cu totul pe tarani pe ideea aso-ciatiei, apoi, fiindca caivatorii nostri sunt pe atat de indardtnici la oriceinovatie pe cat sunt de individualisti in spiritul lor de folosinta a Oman-tului. Despre o constrangere, despre o obligativitate legala in ce priveaconstituirea unor asemenea asociatii in care fiecare trebuia sa intre s,i cubratele si cu sufletul, neputand fi vorba ma gandisem la o serie de

1 Vezi aceste Amintiri, Partea a IV-a [in editia noastra. volumul al II-lea, pag. 58nota St. Neagoe]

2 Aratura adanca, intre altele, asa cum numai tractoarele o pot realin, este indispensa-bila in cultura extensiva, in care tine locul ingrasamintelor ce nu pot fi folosite decal incultura mica intensiva.

--

www.dacoromanica.ro


avantaje (intre care si importante degrevgri fiscale) pentru strAngerea 5iincurajarea aderentilor. MA bucurasem mult de numirea lui Ionescu-Si-sesti la Ministerul de Agriculturg; colegul meu era precedat de o reputa-tie bine stabilitä de om inteligent 5i de cunoscAtor al problemelor agri-cole si mg asteptam sA galsesc in el un colaborator pretios. Cu dou5 Minis-tere pe cap, cu conversiunea, cu Iorga nebunul, eram atilt de prins Meatnu mi-a mai fost cu putintg sg urmAresc de aproape elaborarea legii Aso-ciatiilor Agricole pe care, dupg ce ne-am inteles impreunA asupra ideilorconducAtoare, am asat-o in seama lui Sisesti. Arnicul Sisesti In-a tradatinsg, si nu atAt el cat agronomii lui care, nu stiu pentru ce cAci Asoci-atiile le deschideau o vastA cariera au sabotat cu totii o lege care dealtminteri fusese bine conceputA, dar foarte slab elaboratA. Asa cum afost promulgatà nu putea fi operantà deck cu concursul agronomilor,dacA domniile lor ar fi binevoit, atAt in interesul obstesc cat in al lor pro-priu, sA intreprind5 o intensg actiune de lamurire a maselor rurale. Nunumai cg n-au vmt fiindcA n-au priceput dar si-au permis chiar sAzAdAmiceascA ofice aplicare a unor ingsuri care amenintau s5-i dezlege dela ieslele lor cu graunte i sA-i pung la o muncA cinstia In momentul cindau abrogat-o tArgnistii, legea lui Sisesti era deja o lege moartA.

CAtA lume nu mi-a spus ea' oamenii se asteptau mai mult de la minein guvernarea mea din 1931-1932! Mai mare nedreptate nu se putea fa-ce cuiva! Eu mg mir cum am facut 5i cat am fAcut, rdstignit curn eram

vorba lui Clémenceau intre un om care se credea Isus Christosaltul, care se credea Napoleon. A trebuit sa lupt singur cu toate 5i cu toti.DacA n-as fi avut de luptat dee& cu toate a fi putut sA le fac fata si credCA bilantul celor 13 luni de guvernare ale mele ar fi fost mult rnai bogat.Dar rn-au rApus acei toti", fatA de care eram dezarmat, fiindcA cel ce ar fitrebuit sA mA ajute mi-a legat

Dacg n-as fi facut legea conversiunii, si tot as fi facut rnult. Amfost primul nu numai in tug, dar in lumea intreagA, care a avut curajul sdtragA o brazda nouA pe lanurile sleite ale teocratiei capitaliste 5i sd des-chidA un drum pe care oinenirea a putut pAsi spre orizonturi mult mailargi i s5 intinereascA puterile unui organism istovit. Ca toti prernerga-torii am fost combAtut si injurat. Nu e nimic, rezultatele indraznelii melern-au rAsplAtit si am avut satisfactia sA vAd dupA cativa ani pe adversarulmeu cel mai inversunat, pe Rist, sustinAnd prin scrierile lui in Franta totce combgtuse cu cativa ani inainte in RomAnia, in infAptuirile mele.

Pentru tam noastra, efectul lichidarii datoriilor particulare a fost co-varsitoare: ne-a scApat pe toti, si pe Stat de un faliment catastrofal. ScA-pati din ghearele cAmatarilor, producAtorii au putut sA rAsufle i sA sepun5 din nou pe muncg cu nAdejdea ea nu mai munceau ca robii pentrualtii. Pe de altA parte urmArifile i executgrile creditorilor domolindu-se,fiscul putut incasa debitele cu mai multA usurintd si umple din nou

si

mdinile.

pi-a

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 359

in limita conjuncturii momentului casele Statului pe care eu le-amgasit goale. Ajungand pana in cele din urma sa echilibrez Bugetul (maimult contabiliceste, nu e vorba) i sa puna la o parte sume insemnate pen-tru inzestrarea armatei, succesorii mei la Finante s-au laudat cu rneste-sugul lor, pe cand in realitate, rezultatele la care au putut sa ajunga aufost datorate numai conversiunii si curajului meu! Dar asa se scrie isto-ria: eu am fost un prost si Victor Antonescu un geniu!

Termin acest capitol obositor de citit i plicticos de scrisprintr-o ultima observatie. PrMtre alte critici, mi s-a adus si aceea caprin legea mea am omorat creditul! Mai intai cum era 4-1 omor, dacaera deja mort? Retragerea creditelor straine si a depozitelor interne de laBancile noastre mari i mici a fost un fapt implinit inainte macar sa sevorbeasca de legea conversiunii. Creditul nu 1-a omorat la noi conversi-unea, 1-a omorat criaz §i conjunctura generala care a avut drept efect sca-derea vertiginoasa a preturilor si a valorilor gajurilor precum i insolva-bilitatea debitorilor. Ca legea conversiunii a impiedicat, dupa inceputulasanarii, renasterea Creditului, e o afirmatie care cere sa fie discutata, darcare contine o parte de adevar. Punand insa o frana operatiilor ulterioarede credit, conversiunea a fdcut cel mai mare serviciu producdtorilor

sd se inglodeze in datorii noi inainte de sfársitul crizei, in-tr-o vreme adicd in care orice investitie ar fi insemnat bani aruncari pekreastrd. Daca prin urmare, in aceasta invinuire este o parte de adevar,eu o primesc cu inirna usoara, caci este un bine mai mult pe care 1-amfacut, pe langa atatea altele.

Cea mai buna dovada ca am avut dreptate, e ca cele cloud mari parti-de ale noastre, care rn-au urmat la Guvern mi-au desfcicut legea ca sd-midesdwirseascd programul! Cu timpul javrele au tacut, si opera a ramas.

an-piedicanda-i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XIX-LEA

In sinul Familiei Regale Aranjamentul cu PrincipesaElena Plasamentul" Principesei Ileana Ca'sátoria eicu Arhiducele Anton Familia Arhiducalá CadoulGuvemului Arhiducele Leopold Salvator si lorgaArhiducii si afacerile Printul Friedl de Hohenlohesi Helier Sandi Scanavi, cariera si afacerile lui.

0-Daca conjunctura economico-financiara, saracia, bancherii si de-

ponentii mi-au facut o oca de venin pe zi, daca palinodiile i bazda-curile lui Iorga rn-au plictisit pana la limitele rãbdárii, inaltele fanteziiale Familiei Regale au fost in rastimpul acestor 13 luni de searbada gu-vernare nesecate izvoare de petrecere. Cateodata, ce e drept, mi-au datde furca, dar in aceste cazuri, spectacolul a fost destul de savuros ca sarasplateasca ostenelile mele. Au fost i exceptii la aceasta regula, au fostsi chestiuni care mi-au dat de munca fara nici o compensatie de ordindistractiv, ba chiar mi-au lasat chiar o amintire penibila. In aceasta cate-gone intra reglarea definitivä a raporturilor dintre Rege i Principesa Ele-na, afacere ce nu se terminase pina la venirea mea in fruntea Ministeru-lui de Finante din cauza catorva chestiuni de ordin material ce mai la-masesera de lichidat. Mi-a revenit mie trista cinste sa sfarsesc o ceartacare incordase pina la enervare raporturile Regelui cu toata familia lui.

Am aratat deja in cursul acestor amintiri amestecul meu, solicitatde Rege, in toamna anului 1930, in diferendul sau cu Principesa Elena sirezultatele la care ajunsesem cu ajutonil Regelui George care izbutise silobtina de la sora sa concesii insemnate fata de primele ei pretentii. Prin-cipesa renuntase pe rand la garantia Regelui Alexandru al Iugoslaviei sila garantia Guvernului roman, pentru executarea obligatiilor de ordin fi-nanciar asupra &kora ambii soti cazusera de acord. Intelegerea se racusepe baza urrnatoarelor conditii: Principesa se obliga sä nu petreaca in Ro-mania mai mult de 4 lunil in Palatul ei de la Sosea, a carui intretinereramanea in sarcina listei civile, tot anul, precum tot in sarcina Regelui

I De fapt. Principesa Elena n-a folosit aceastas clauz5 a intelegerii. iar cele cloud luniin strain5tate ale Voievodului au fost reduse sub difcrite pretexte, la I hulft sau 6 sapta-rnãni. invochndu-se starea sanAtatii sau necesitatile educatiei Printului.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 361

cadea i intretinerea Principesei pe tot timpul sederii sale la Bucuresti; inafara de aceste 4 luni in Romania, Principesa putea sa aiba pe VoievodulMihai alte doug luni cu dansa, in strainatate; in fine pentru asigurareaunui trai corespunzator situatiei ei de mama a Principelui Mostenitor,Regele se indatora sa verse Principesei o pensie anuala de 7 200 000 lei.De partea sa, Principesa Elena se angaja sa inceteze orice actiune dedefaimare impotriva Regelui, atat prin organele opiniei publice din stra-inatate cat si in sanul familiilor domnitoare inrudite sau imprietenite cudansa. Se mai angaja sa-si stabileasca domiciliul la Florenta, unde urmasa-si cumpere o casa. Pentru cumpararea acestei case si pentru speselede instalare, Regele s-a obligat sä verse, o data" pentm totdeauna suma de30 000 000 lei. Pe de alta parte, Principesa ceda Regelui vila Regala dela Mamaia (singurul bun ce ii revenise din mostenirea Regelui Ferdinand)

ferma sa de la Crevedia (cumparata in timpul Regentei din banii ei).In executarea acestor ultime clauze tali' de care toata intelegerea s-ar fidesfacut si negocierile ar fi trebuit si fie reluate de la inceput Regelese izbise de o greutate mare: nu avea parale. Atins serios prin criza ban-cara, obisnuitul sal finantator Aristide Blank' n-a mai miscat din urechi,iar celalalt facator de minuni, Malaxa, nu-si luase inca zborul: eram lainceputul manoasei Domnii. Nestiind cum sa iasa din incurcaturd, Re-gele a facut apel la mine, sd-i gasesc o solutie, cu alte cuvinte sa plateas-ca Statul bietul Stat pentru dânsul. Dar ce sacrificii nu era totdea-una gata sä faca Statul i Tara pentru scumpa noastra Dinastie!Greutatea era cà trebuia gasità o modalitate de plata fdrd publicitate; nuputea deci fi vorba de o lege speciala, nici de un credit extraordinar, ca-re si puna din nou in discutie intreaga aventurd". Intelegerea cu Princi-pesa Elena era Inca si a ramas, secreta. 0 incercare de a plati sume in ra-te a ramas färã rezultat. Trebuie sà marturisesc aici, cu riscul de a jigniunanimele simpatii care au inconjurat-o, ca. nenorocita Principesd, caintreaga Familie Greceasca s-au al-Mat si cu acest prilej de o implacabildaviditate baneasca. Era natural poate ca MO de Regele Carol sa nu mani-festeze nici o condescendenta, dar fata de Tara, care o primise cu atatadragoste, Principesa Elena ar fi putut sa fie mai intelegatoare si sä pri-ceapa cä incepuse vremea sardciei. N-a vmt sa Vie de nimic: banii sauviata! M-am trudit si i-am gasit2. Am luat 27 milioane de la fondul tim-brului de aviatie cu care am cumpdrat vila de la Mamaia pentru Statul-Major si birourile bazei hidro-aeronautice de la Constanta (!) si 3 mili-oane de la fondul de incurajare a agriculturii (Ministerul de Domenii),

I Deja deschis cu 11 milioane Nä de Rege pentru cumpararea casei Doamnei Lupes-cu i probabil cu multe alte sume.

2 Sub Guvernul Tätarescu, lucrul ar fi fost copilaresc de usor: un credit suplimentarla fondurile secrete. si totul era gata. Pe vremea noasträ insa, moravutile guvernamen-tale erau altele i fondurile secrete nu ajunseserd Inca un sac rard fund.

www.dacoromanica.ro


cu care urma sa cumpgr ferma. Noroc pentru Tezaurul pubhc, Ca pang incele din urma s-a gäsit musteriu pentru ferma. generalul Condeescu (fos-tul aghiotant al Principesei in timpul Regentei), asa Inc& am putut eco-nomisi 2 din cele 3 milioane menite sa complecteze suma de 30.

M-au invinuit unii ca dupa inapoierea Printului Carol si urcarea sape Tron, rn-am indepartat de Principesa Elena cu care avusesem in tottimpul Regentei relatii cordiale si aproape intirne. Faptul este exact, darinvinuirea nedreapta, caci atitudinea mea nu a fost determinata prin mo-tive de oportunitate. Mai intai, legaturile mele cu Printul Carol erau maivechi, si sufleteste si politiceste eram mai aproape de dansul decat desotia lui; ceea ce a determinat insa atitudinea mea a fost marea nadejdepe care o pusesem cu totii i eu mai mult decat oricine in noua Dom-nie, i pentru realizarea careia a fi trecut peste tata si peste mama. Maitarziu, pe masura ce increderea mea in Rege scfidea, m-as fi apropiatpoate din nou de Printesg, dacg in cursul negocierilor in care am fostamestecat fará sa vreau, a fi intalnit din partea ei, mandrie si sentimentin loc de lacomie si arghirofilie. Ultima lovitura cu cele 30 de milioanepe care, ca ministru de fmante am primit-o eu in spinare, a rupt si ulti-mul fir care ma mai lega de o femeie de altminteri plina de farmec. Par-tizanii Principesei Elena care mi-au aruncat piatra, sa nu uite ca la urmaurmelor am contribuit i eu la ridicarea caminului din Florenta in careoropsita Dama a putut adaposti ulterior amorurile ei cu Ducele de Aos-ta, sot nefericit al unei infirme plimbate in carucior.

Casatoria Principesei Ileana fata Mamii cu Arhiducele An-ton celebrata cu mare alai la Sinaia in 26 iulie a adus nota ei de veseliein mijlocul greutatilor in care ne zbateam cu totii. Copilul preferat sirásfatat al Reginei Maria nu era insä si sora preferata a Regelui Carol.Progenitura noasträ Regalä se impartea in trei categorii: intr-un primgrup Carol si Elisabeta copii incontestabili ai Regelui Ferdinand, intr-unal doilea Marioara i Nicolae, dubiosi i singura de felul ei, Ileana,iarasi fiIrà nici o indoiala, fiica lui Barbu tirbei. Ia curtea noastra se-cretele alcovului erau secretele tuturor i cu destrabalata educatie pe ca-re o primisera, in continua lor promiscuitate cu slugile, aflasera i odras-lele Dinastiei istorioarele mai mult sau mai putin piperate, pe care oa-menii le povesteau pe soptite. Anecdota cu frageda Elisabeta chemandpe mica Ileana la fereastra cu cuvintele vino iute sa vezi pe tatal tau",ca sa vada pe Printul Barbu coborand din automobil a facut pe vre-muri inconjurul Bucurestilor. Carol si Elisabeta, nedespartiti, au tratattotdeauna cu o totala indiferenta pe Marioara i pe Nicolae, si cu dispretpe Ileana. Toate acestea sunt lucruri stiute, i daca le mai repet aici suntca sa explic pentm ce, cei in curent cu moravurile i sentimentele Fami-liei Regale se asteptau la o mare rezerva daca nu la mai mult dinpartea Regelui Carol, cu prilejul cgsgtoriei puiului de cuc. Cu atat mai

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 363

mult cu cat in Ileana, dragutul nostru irnpArat stia ca atinge adAnc si peDoamna Mama, cu care, in acel moment ca mai intotdeauna de alt-minteri era la cutite.

Spre marea mirare a tuturor, Regele a facut lucrurile di granda" sis-a put-tat fatA de Ileana cu toate aparentele celei mai fratesti si calde afec-tiuni. Imi aduc aminte de discursul pe care 1-a tinut la marele dejun depeste o suta de tacAmuri din ziva nuntii, in sala morescA" din Caste lulPe les: ne-a emotionat pe toti, atat de frumos si de adAnc a vorbit! Aveael nu e vorbA planul lui: sigur sA se scape de soru-sa, a socotit elegant sA-idea pasaport acoperind-o cu flori. Intr-adevAr, sub pretextul CA prezentaunui Habsburg pe teritoriul RomAniei intregite ar fi putut da loc la tul-burAri, sau in tot cazul la nemultumiri, mai ales in tinuturile de pestemunti, Majestatea Sa n-a consimtit la cAsAtorie cleat cu conditia ca td-nara pereche sA nu-si stabileascd resedinta in tarA si sA nu petreacA in Ro-mania mai mult de o lund pe an, si aceasta de fiecare datA numai cu in-voirea sa. Aceasta hotArdre a provocat scene disperate din partea Ileneisi a Reginei si siroaie de lacrimi, pe care le-a vArsat mai ales Ileana le-gatA de tara romAneascA si de tot ce era romAnesc printr-o dragoste fre-neticA" explicabilA mai mult prin istericalele ei de fatA mare tinutA preamult in sala de asteptare, dec.& prin picAtura romAneascA de sAnge ce-iinsinuase" in vine rezervatul si totdeauna echilibratul domn Barbu. 0legAturA interesantA de lamurit, pentru cei care n-au de lucru, ar fi legA-tura pe care neuitata noastrA ReginA Elisabeta a strans-o, pentru mai mul-te generatii de madame si de virgine, intre isterismul romantic literaro-muzical de importatiune strAina si nationalismul dus /And dincolo delimitere bunului simt si simbolizat prin portul romAnesc" si fuiorul deIdna" (nu lipseau decdt opincile) in mijlocul elegantelor Louis XV" siororilor Mackardtiene. Nadeja Stirbei, una din ultimele victime ale hip-nozei carmensilvice isi crescuse fetele in adoratia zevelcutei si a chin-diei, obligandu-le chiar sA graseieze" numai pe romAneste. De la fetelelui Nenea Barbu", pe care le vedea zilnic, s-a molipsit si biata Ileana,dar sAngele Caterinei Ftaraia a fost mai puternic in vinele ei decAt al luiStirbei PervoP si a impins-o la toate excesele pe singurul teren accesibilpasilor ei copifaresti. S-a pus sA iubeascA cu toata patima mostenitA dela mAmica tot ce era romAnesc: si de partea tatAlui costumele romAnesti,muntii romAnesti, pajistile romanesti, oile romAnesti, luntrile romAnesti,marinarii rorniini si mai presus de toate limba româneasci. 0 des-pArtire de toate acestea insemna pentru Domnita noastrA" o adevAratAsrasiere a inimii, si o sfasiere gra' nici o compensatie, cAci pe juneleAnton nu-1 iubea. Iubise pe spurcatul de Hochberg, si nu se mAritase cuHabsburgul falit decdt fiindcA iesise prea des ochi in ochi cu cel dintai,

1 Pc rusqte pervoi = intai. ftaraia ,--- a doua.

www.dacoromanica.ro


pe carti postale faspandite cu miile si fiindca nu o mai rabdau vinele insala de asteptare. De o suta de ori ar fi renuntat mai iute la logodnicul eidecal la tara romaneasca, dacg s-ar fi tinut numai de ale inimii. Dar alemintii ii sopteau ca un logodnic cu vaza, fie numai prin numele sail, nuse gasea usor in situatia ei,'I Ileana era fata cuminte. Neconsolata pedin5untru, dar consolabila pe dinafara, si-a sters lacrimile si a pasit laaltar, dusa de mina de regescul ei frate. Mai ddrza si mai indarjit5, Regi-na Maria nu s-a impacat cu exclusiva" pronuntat5 impotriva fiicei salepreferate, si toate piedicile pe care i le-a pus Regele in anii urmatori cas5 aduca sau sa tina mai mult5 vreme pe Ileana in tara au fost motive deadanci supariiri, de incrimingri quasi-publice si de tulburari in relatiiledintre mama *i fiu.

Nunta s-a desfasurat intr-un cadm feeric si pe o vreme de toata fru-musetea. Casatoria a fost celebrata in holul Castelului Pe les dup5 ritulcatolic (desi Ileana a ramas ortodox51) de catre arhiepiscopul Cisar, asis-tat de Vladimir Ghika, monseniore papal. Cu toata firea lui ascetica, Vla-dimir Ghika se gasea in termenii cei mai buni nu numai cu Carol, darchiar cu card5sia CarolDuduia. N-am putut sa himuresc exact rolul pecare 1-a jucat in leg5tura Regelui cu d-na Lupescu, dar dac5 e adevgratprecum se spune c5 aceasta din urm5 a trecut la catolicism, apoi cred càpot afirma ca unealta principala a acestei convertiri a fost Vladimir Ghi-ka si ca. abatele Lord, iezuitul raspopit despre care am vorbit deja, nu afost dee& profitorul unei evolutii de constiinta daca se poate vorbi deasa ceva pe care n-a determinat-o el. Hand concesiunea unei c5s5-torii catolice in Casa Regali romana, Regele a socotit abil din partea sasa amestece la celebrarea casatoriei un nume daca nu pe deplin roma-nese cel putin impletit, timp de doua veacuri si mai bine, cu Istoria Tani-lor Romanesti. Cu figura lui de muschetar ofticos, Vladimir Ghika a insu-fletit printr-o nota de romantism spaniol ce ar fi putut sa tenteze penelullui Goya, banalitatea slujbei oficiate de monseniorul Cisar, fait' vlaga sinth. maretie. La sfarsitul ceremoniei, monseniorul Vladimir ne-a pisatin schimb cu un lung discurs menit sa prearnareasca casele de Habsburgsi de Hohenzollern, in lumina istoriei, dar in care nu ne-a vorbit dee&despre... familia Ghika. A fost modul lui de a-si incasa salariul serviciu-lui prestat, dar 1-a incasat pe spinarea noastra si a dovedit o data maimult ca tactul nu insoteste totdeauna inteligenta si ca umilinta este o vir-tute cresting pe care un purpurat" al Bisericii Catolice poate, in anu-mite imprejufari cel putin, sa o nesocoteasca.

Toate: mese, ceremonie religioasa, receptii, defilari, focuri de arti-ficii au mers de minune si nimeni nu a avut nimic de zis. Numai ser-

1 A trebuit insä sä se invoiascd, dupb. obiceiul Bisericii Catolice, ca copiii pe care i-arpune in lime. baiefi sau fete, sd fie botezati in ritul catolic.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 365

viciul vestiarului, in seara receptiei celei mari a fost mizerabil intocmit.Desi ca ministru in exercitiu, i Inca la Interne, eram printre cei privile-giati, abia am gasit pardesiul, iar in locul tilindrului meu nou-nout si strá-lucitor, o jerpelitura de palarie plouata i necalcata. 0 jertfa mai mult pecare am adus-o pe altarul Patriei.

Partea intr-adeviir distractivd a acestor ceremonii marete dar lipsitede comunicativa veselie, a reprezentat-o n-as zice familia ci mai potrivitbanda" arhiducald. Era intr-adevAr o adun5tur5 fin de race" cum nucred cd se mai g5sesc multe in casele domnitoare. In afara de mire, dinceata lor de vreo zece copii, Arhiducele Leopold Salvator i ArhiducesaBlanca nu aduseser5 la Sinaia decat trei exemplare, pe Arhiducesa Mar-gareta' i pe Arhiducii Leopold si Franz-Joseph; erau numai trei, dar e-rau reusiti. Din toatd familia numai Arhiducesa Blanca si mirele Antonau fost la locul lor. Anton nu se deosebea prin nimic de modelul breve-tat al Printului bine crescut. Nu era nici mai inteligent, nici mai prostnici mai urdt, nici mai frumos nici mai familiar, nici mai mäsurat, ti-nea pe Ileana de manA si era plin de deferentd pentru oamenii cu situatiioficiale i pentm cucoane. Tip simpatic i desavarsit de bAiat bun, feri-cit s5 scape prin casàtorie de calicia si de tutela familiei poat5 cum-Ora un aeroplan, visul vietii lui. Pe Blanca o cunoscusem de departe laViena, pe vremea cand facea Inca copii si se imbrAca vesnic in alb, vara

iarna. Era o femeie frumoasa, de tip brun meridional si cu toatá maniaalbului se profila cu eleganta: rni-o reamintesc ca una din cele mai plA-cute aparitii de la Curtea batrdnului Franz-Joseph. Asa cum s-a infatisatla Sinaia, imbAtranit5 i imbacsit5, n-as mai fi recunoscut niciodata in Ma-dama lipsità de eIegan i posomorata pe fiica sclipitorului Don Car-los, faimosului pretendent legitimist la Tronul Spaniei, sau pe sora luiDon Jaime, aventurosul Print. Dar asa cum era, cu tot aspectul ei bur-ghez i putin atr5gAtor, era o fiintä normalii si se strecura printre oamenineb5gat5 in seam5, dup5 cum nici ddnsa nu se sinchisea de nimeni si dinpacate nici de copiii ei.

0 regula, pe care experienta mi-a confirmat-o totdeauna, vrea ca infamiliile numeroase, in care cei mai multi nu se ridic5 pe terenul moralsi intelectual peste un nivel foarte sc5zut, tin singur element dinamic siintens conturat sa dea tonul tuturor amorfilor" care misun5 in jurul lui.In numeroasa si incolora familie a Arhiducelui Leopold-Salvator eraudou5 asemenea elemente datiitoare de ton, erau Arhiducii Leopold juni-or si Franz-Joseph. Cel dintai in varsta de vreo 35 de ani, bdiat frurnuselcu o must5cioara neagr5, dar chel, harsait inainte de vreme, era undescreierat, avea deja un trecut de escroc in urma lui si trAgea pe draculde coad5. Ca multi din Printii familiilor detronate, imbr5tisase dup5 raz-

Cdsátorita mai tfirziu cu un conte Taliani, diplomat italian.

si sii-si

si

www.dacoromanica.ro


boi cariera de aventurier i trecuse in America prin clipe neplacute. Afa-cerea a fost prin toate gazetele, pe vremea ei. Tanarul Arhiduce sterpe-lise paralele pe care matusa-sa, Arhiducesa Maria Anunziata i le incredin-jase, ca sá le depuna la o Banca. Arhiducesa pagubita reclamase Parche-tului; Arhiducele prea increzator in spiritul de familie", care de la pra-busirea Tronurilor nu se mai confunda cu spiritul de abnegalie", fusesecules" la hotelul in care sta cu nota neplatita si ospitalizat cateva luni pegratis in inchisorile Statului New York. Aventura s-a lichidat cam in doiperi; paná in cele din urma Arhiducesa a renunjat la pretenjiile ei, darArhiducele a rthnas cu puscaria preventiva fkuta i cu un rechizitoriusever al procurorului, ceea ce nu 1-a impiedicat sa se plimbe mai de-parte in toata Europa cu Lana-de-aur la gat i sà bed la Sinaia pe nun-tasul cu ifose.

Mai tinerel nu avea nici 25 de ani Arhiducele Franz-Josephera un zevzec, nebun dupa petrecere I cu darul bejiei. Cat a stat la Sina-ia, a dus-o irnpreuna cu Irate-sat' intr-un chef. Fara o lejcaie i unulaltul, au dat peste banda Trixi MironescuGeorges Roma lo, i ine-teDoamne! Ajunsesera sa se tutuiasca cu toji sugacii" nostri i sa se deatoata noaptea in spectacol la Casino si prin birturile din Sinaia. Pana pela ora 3 dimineaja le jinea tovarásie si iubita lor surioara Margareta,smochina uscata, dar figura simpatica, ajunsa la aproape 40 de ani, farasa aiba. revelajia chiefului" si care pusa in faja unui spectacol ce nu-1mai vazuse, petrecea comme une petite folle", dar thrd ski piarcla cutotul capul asa incat avea precaujia sa reintegreze Castelul" inainte cafrajii ei sa fie cu totul gata". Inapoierile Arhiducilor la Pe les, in zori,desteptau zilnic ecourile Gepilor stancosi si pana si impietrita lor impa-sibilitate, obisnuita cu tiicerea din jurul smeritei asezari a Regelui Carolsi a Reginei Elisabeta. Priveau biejii Gepi, plini de indulgenta dar si dedisprej, cum urcau odraslele Irnparatesti la deal, in zigzaguri si in chi-ote, de-a valma cu bejivii adunaji prin diferitele localuri (Embrasse-moi, mon cher Georges" ,je t'aime bien, mon vieux Francois, parce-que tu n'est pas Joseph!" ha, ha, ha!), cum se pupau cu santinelele dela Corpul de garda si cu vardistii urdurosi pe jumatate adormiji. La poar-ta Castelului, tova*ii de chef se desparjeau, dar nu totdeauna, si cei pa-trunsi inauntni continuau sa-si ragaie veselia pe scdrile i prin culoarelePalatului, pada' ii nirnereau odaile. Loveau cu bastoanele in coifurile siarmurile medievale, rasturnau scaunele si canapelele, urlau i cantau pa-na ce larma destepta damele i slugile gazduite in etajul de sus, caci incel de jos nu locuia nimeni. Ieseau toji in pragul uii, servitorii ii nceaucruce, Margareta casca, Arhiducesa Blanca in papilote se repezea cu oumbrela dupa odraslele ei i le ducea in lovituri si in simpfuri" pand lapaturile pe care se prabuseau in nestire. Numai batranul Arhiduce, surd,ca un bustean, ramanea strain de tot ce se petrecea i ar fi sforait mai de-

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 367

parte in voia Domnului, dac5 gratioasa sa sotie flU 1-ar fi desteptat cusila ca s5-si verse focul asupra lui.

Batranul Leopold Salvator ajunsese o min5. Nu-1 mai vazusem demai bine de 20 de ani, de pe vrernea cand general ferches de artilerie seplimba pe ulitele Vienei cu nasul i ochii dupa fetite. Acum se tfira melan-colic prin od5ile si pe terasele Pelesului, garbovit, intr-un veston de pen-sionar famelic, cu un fel de trambitä lung in ureche, in care cei din ju-rul sau racneau pe rand. El raspundea la toti: So, so", si ii vedea mai de-parte de treab5 adica de nirnic. Surzenia lui a dat nastere la unul din ce-le mai hazlii incidente din cate au marcat colaborarea mea cu Iorga. Gu-vemul adic5 Consiliul de Ministri hotdrase s5 ofere Principesei Ilea-na un frumos dar de nunta. A fost o istorie intreag5 i cu alegerea aces-tui dar. In nevinov5tia lui, lorga propusese o carte veche, frumos lega-0(!) i probabil cu o dedicatie redactatà, scris6 i semnat5 de el. Am ex-plicat Domnului Profesor i colegilor nostri chestiunea se discuta inConsiliu c5 se crease o traditie in aceast5 privint5 cu prilejul c5s5toriilorPrincipeselor Elisabeta i Marioara (thr5 s5 mai vorbesc de PrincipesaElena) si ea Familia Regal5 conta" pe o scula de pret din partea noastra.Am adaugat, i lucrul era perfect exact, ca Regele alesese chiar obiec-turpe care ar fi dorit sa-1 oferim. Era un splendid colan de briliante pecare un domn Uterman, un smecher de profesie giuvaergiu si de vocatieconsul roman la Anvers, il adusese impreuna cu alte nestemate, ca sa leplaseze la Bucuresti. Cand rn-a intrebat Iorga de pret i i-am spus Ca cos-fa 2 800 000 lei, am crezut ca va c5dea de pe scaun. Ei, drrraga, darhasta nu se phoate, darh de unde furfam noi banii 5stiar Minitrii s-au ui-tat unii la altii, cu nasuri de un cot, dar dupd ce le-am spus ca Regele so-cotea pretul foarte moderat, cà era o adev5ratà ocazie (poate pentru el!)au convenit cu totii, cu Iorga in cap, sd cumparam bijuteria. In ajunul nun-tii la ora ceaiului, am fost poftiti toti rninistrii la Regina Maria la Pelisor,ca s5 inman5m darul nostru Ilenei, si s5 fim prezentati cu acest prilej fa-miliei Arhiducale. Receptia intima la care n-au asistat, in afarä de noi

rnarii demnitari ai Curtii, decat Familia Regard i cea Arhiducala,amandou6 in complectul bor. Conform etichetei, am sosit la Pelisor catevaminute inainte de ora fixatà si am fost introdusi de demnitarii Curtii insalonul de jos, din stanga. Semizeii au sosit in grup, si dup5 ce ai nos-tri" ne-au spus buna ziva, Regele a pasit dare noi cu batranul Arhiduce.Eram insirati dupà vechime, asa incat in stanga lui Iorga eram eu. Rege-le urla in trambita surdului numele Si calitätile fiec5ruia. Se vede ca ina-intand spre Iorga gresit avantul, sau c5 a strigat al5turi de trambitti,faptul este oil Arhiducele n-a priceput nimic si luand pe birbosul din fa-ta lui drept un Förster" de calitate', 1-a tratat cu simpatie, in calitatea lui

In Austria Försterii" (in traducere literalä ..PAdurarii". adicA la noi inginerii silvici)stint top croiti pe tin calapod al anti tip il realizeazA de tninune profesorul Iorga.

si-a

www.dacoromanica.ro


de vanator, dar cu oarecare familiaritate si i-a vorbit pe nemteste: So,so, mein lieber! Siend sie vom hiesigen Revier?" Iorga, cu aproximatiacu care cunoaste toate limbile, n-a priceput bine ce inseamn5 cuvantulRevier (circumscriptie silvic5, i prin extensie vantitoreasca) i foartemandru a raspuns Arhiducelui: Nein, Kaiserrrliche Hocheit, ich bin ausBukarest!" So, so, auch gut!" a incheiat Alteta, a strans mana bar-bosului si a trecut la mine. Spre norocul meu, de data aceasta vocea Re-gelui a lovit in tinta, Arhiducele a priceput Ca avea in fata lui pe minis-trul de finante si a inceput sa vorbeasc5 cu mine pe frantuzeste desprecriza i despre problemele economice mondiale. Si cum s-a intins la vor-ba, lorga, care nu mistuise cele sarace cinci cuvinte pe care Arhiducelele lasase sa coda inaintea lui (Ei, drraga, eu sunt phrimul ministm!"), s-aamestecat in vorba noastra, desi nepoftit. Augustul surd s-a intors spreel, 1-a biitut cu palma pe umar I cu multa bunatate i-a susurat: Aberbitte mein lieber, Ich speche ja mit Excellenz!" Excellenz" eram eu.Desi cuvantul de Förster nu fusese pronuntat, Regele si eu, obisnuiticu mentalitatea si cu expresiile austriece, pricepusem tot gandul batra-nului, si ne tineam cu greu rãsul. lorga inclestat buzele, si nu a maispus nimic cat a tinut receptia, care de altminteri nu a tinut mult. La ie-sire si-a dat drumul. Ei drrrag5, ei imi dau demisia! Ei, eu nu primescsa fiu batjocurrrit, ei asta este o jichnirre cum n-am mai trrrait!" Spume-ga i fulgera. A trebuit sa stau un ceas de capul lui sa-1 impac. La iesireade la Pelisor un fotograf ne-a silit sa ne fotografiem in grup. Am si a-cum poza: Iorga apare pe dansa incruntat, ca un Wotan caruia un glumeti-ar fi sfeterisit fulgerele! Supararea paranoicului a ajuns pana la urechi-le Regelui, si intamplarea a produs mare hoz in cercul Inaltelor Familii,dar se vede c bunul Arhiduce a fost mahnit de gafa pe care o facuse,sau poate cà I-a certat nevasta, fapt este ca a doua zi, seara la bal, a cliu-tat sa o dreaga. Alerga din salon in salon, cu trambita la ureche si intre-ba pe fiecare, cunoscut sau necunoscut, care §i unde este primul mi-nistm! Voia sa se scuze, sau in tot cazul sa se explice. Dar dupil cumalerga el dupa Iorga, tot asa fugea Iorga de dansul, cáci ofensatul demi-urg nu intelegea sä ierte vinovatul. Acest nun-1'dr special de gymkand",aceas-t5 curs5 caraghioasa prin saloane si pe scari, asupra c5rekm-amgrabit sa atrag atentia a cat mai multi, a inveselit nespus serata. In celedin ur-ma, incoltit de Rege intre dou5 ui, Profetul nostru n-a mai pututscapa si toate s-au aranjat", i astfel am scapat de un mare r5zboi mon-dial.

A treia zi dupa nunta, Regele satul de chefuri si de larma, a ex-pediat peste granita ramasitele Atrizilor, dandu-le i bani de drum. Ei in-sà plecat cu parere de rau, caci se obisnuisera cu mancarea buna.Dupa cdteva saptamani Leopold junior s-a inapoiat totusi la Bucuresti,dar de data asta sub fonna de samsar. Venise pe nestiute, i intr-o band

si-a

au

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 369

dimineata rn-am pomenit cu el la Minister. Mi s-a prezentat cu ifose deK. und K. insotit de un jidan veros, ca reprezentant al unei case de mo-tociclete si mi-a cerut sa-i aprob numaidecat, Ara alte forme o furnitura.Desi in cei 60 de ani ai vietii mele nu mai vazusem un Habsburg intr-oasemenea postura, cunosteam prea bine trecutul celui de fata ca a numa prea mire interventia lui. L-am tratat cu politete, 1-am asigurat ca voistudia propunerea si probabil Ca n-as mai fi dat alta urmare afacerii, da-ca n-ar fi venit a doua zi Valcovici la mine sa ma informeze Ca Alteta SaImperiald si Regalä patrunsese in mai multe servicii din Ministerul Co-municatiilor si cautase sa-si plaseze marffi si oameni, impunandu-sesmeritilor functionari romani in numele Inaltei Sale rudenii. Mi-am datseama ca scandalul batea la 45 si am raportat faptele Regelui, rugandu-1sd ia masurile ce va crede de cuviinta. In ziva urmatoare, ArhiduceleLeopold a parasit Bucurestiul si s-a dus sa-si exercite talentele pe altemeleaguri.

Si Revolutia Francezd lasase pe Printii Casei de Bourbon pe dru-muri. Si-au strans cu totii cureaua pantalonilor si au petrecut timpul be-jeniei in mizerie. Unul singur, Contele de Provence (mai pe urma Lu-dovic al XVHI-lea) a incercat sa-si cistige existenta &and lectii, profe-siune onorabilii; dar nu numai Printii Regali, dar nici chiar vreunul dinaristocratii emigrati nu au decazut pana pe treapta samsarlacului sau atraficurilor dubioase. In urma cascadei Tronurilor din 1918-1919, repre-zentantii celor mai ilustre si mai vechi Dinastii s-au pus fart rusine inslujba gheseftarilor verosi si au speculat rani scrupul prestigiul numeluice-1 purtau. Dupa Marii Duci tusi ajunsi croitori, coafori, birtasi fara nicio vocatie profesionala 5i numai in slujba snobismului parizian i ame-rican, am vazut pe fiii Kronprintului german plasatori de cauciucuri inArgentina, pe Printul Paul al Greciei in nu mai stiu ce fabrica de auto-mobile din America, si mai tarziu pe Infantele Alfonso (cumnatul Regi-nei noastre) inspector la Ford. Deosebirea de atitudine in lumea celor cusange albastru", la un veac de distanta e un sernn al timpurilor, i vazu-ta prin contingentele vietii moderne, purtarea unui Leopold de Habsburgnu trebuie sa mire prea mult. Asezandu-se pe fata in randul escrocilor n-aracut decat sa asculte imboldurile unui temperament prea vioi, si a sdritdincolo de cal.

Crescut in ierarhia Inca intacta a secolului trecut, rn-am gasit jenatin fata capetelor incoronate cu o mostra in palma 5 CU o oferta pe buze.Chiar cand nu erau escroci, ci baieti cumsecade, doritori sa-si castige opaine sau sa-si imbunatateasca traiul. Imi aduc astfel aminte de o scenapenibila. Erau cateva luni dupa maretele serbári de la Sinaia, Ileana 5i Ar-hiducele, Anton obtinuserii permisia sa petreaca cateva saptamani in Ro-mania. Intr-o dirnineata am fost poftit la Cotroceni, Arhiducesa Ileanadorind sa-mi vorbeasca despre Liga Navala", o fundatie a ei, la care ti-

i

www.dacoromanica.ro


nea foarte mult, desi n-avea nici un rost in rosturile noastre. Pe cand as-cultam pasurile Domnitei noastre, Arhiducele Anton a intrat in salonulin care ne aflam, cu un voluminos ghiozelan sub brat, §i-a sarutat sotia sis-a scuzat pe langa mine ca nu poate sä stea fiindcii mva inteilnire la Mi-nisterul Comunicatillor (si el !) pentru o fUrniturci de avioane! CumnatulRegelui, samsar de avioane, iata o situatie neprevazut5! Ma intrebam cear fi gandit batranul Rege Carol daca ar fi putut banui asa ceva, si carear fi fost reactia lui! Se vede ea" si tanarul Rege Carol n-a gandit mai pre-jos ca cel bdtran, caci n-am mai auzit nici de afacerea avioanelor, nici dealta in timpul scurtelor vizite pe care A.S.I. si R. Arhiducele Anton nile-a mai facut in anii urmatori.

Sever MO de incercarile cumnatilor, Regele Carol s-a arátat multmai indulgent fata de activitatea comerciala a viirului salt Printul Fried]de Hohenlohel. Friedl, inainte ca si dupa casatoria lui cu fiica Principe-lui Andrei al Greciei, a fost un intim al Familiei noastre Regale. ReginaMaria si Regele Ferdinand apreciau inteligenta si bunul lui simt si-1 so-coteau pe drept cuvant ca avand o influenta bund asupra lui Carol si a Eli-sabetei, cam de aceeasi varsta cu dansul. Carol se legase cu prietenie deyam! sau, si chiar dupà ce s-a urcat pe Tron 1-a poftit des la Bucuresti si laSinaia. Mai tarziu raporturile dintre cei doi veri s-au stricat, nu stiu pen-tru ce, poate tocmai din cauza afacerilor" sau mai probabil fiindca inlungul conflict dintre Carol si Elena, Friedl se declarase cum era sinatural de partea Elenei si contra Printesei Lupescu. In 1930 si 1931insa, Printul Friedl s-a invartit mai mult printre noi, romanii, decat prin-tre ai lui. A fost de altmMteri singura ma' de partea Reginei pe care Ca-rol a tolerat-o in preajma lui.

L-am cunoscut bine, am avut dese si lungi convorbiri cu dansul, amancat in casa mea si printr-insul am aflat multe din caw se petreceauin Famialia Regala. Nu o data am lucrat impreunä ca sa aplanam con-flictele mai mari si mai milrunte, care se iveau aproape zilnic intre ma-ma si flu. De o educatie perfecta, de o cultura suficienta, márunt de ta-lie, dar distins, Printul avea acel vino incoace" pe care nu-1 au decal su-fletele curate. La un moment dat, prin toamna anului 1930, Printul Friedla fost omul cu cea mai mare trecere pe langa Regele Carol. Sarac lipitpamantului, intrase in lumea afacerilor ca sä-si castige viata. Dar mai sub-tire ca altii, si mai cu tact, opera du/A perdea, nu se arata prin Ministeresi ambitiona roluri mai importante. Kaufmann, in perpetua rivalitate cuBlank, il trasese in sfera afacerilor Bancii de Credit2 ca srt contrabalan-teze influenta lui Aristucheles, pe care nici chiar falimentul bancar n-a

' Fiul surorii Reginei Maria, Alexandra si al Principelui Ernest de Hohenlohe-Lan-genburg.

2 La un moment dat a fost chiar membru in consiliul de administratie al acestei banci.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 371

putut sä o infrâng5. Pe vremea aceea sfarsitul lui 1930, inceputul lui1931 Kaufmann era Inca prieten si asociat in afaceri cu Hefter, cucare mai tdrziu a ajuns la cutite si in lupt5 deschisa. Prietenia lui Kauf-mann cu Hefter a fost ins5 fatal5 lui Friedl de Hohenlohe, caci prinKaufmann a intrat in relatii cu Hefter si relatiile cu jidanul veros au duspe Print pe marginea prápastiei.

Ma zbdteam la Bucuresti, pe caldur5, in mijlocul crizei bancare,cfind intr-o zi, parcä si mai inc5rcatà ca celelalte, am fost chemat de laCastelul Foisor la telefon: Au expulzat pe Friedl din Franta, 15 ce potisi ce stii sh se revie asupra decretului!" Nu-mi venea sa cred. Cunos-team indestul pe Printul de Hohenlohe ca sâ nu-1 cred un minut capabilde cea mai mic5 incercare impotriva Sigurantei Statului care-i acordaospitalitatea. Era prea gentleman" ca sa" facd asa ceva. Dacd informatiaRegelui era exact5 nu putea fi decat o eroare la mijloc. M-am dus nu-maidecdt la Puauxl; nu stia nimic si nu-i venea nici lui s5 creada. Mi-apromis ca va interveni numaidecdt pe 15riga Guvernul sau, c5ruia, scà-pase probabil din vedere dac5 stirea era adevarata, apropiata rude-nie dintre Print si Regele nostru. Am chemat apoi la telefon pe Cesianu,la Paris, si printr-insul am avut cheia enigmei. Guvernul francez luase ohot5thre de expulzare impotriva lui Hefter, pare-se dupa interventia luiTitulescu, iar bietul Hohenlohe fusese cuprins in masura luatà in calita-tea lui de secretar al lui Hefter! Ur1 Print de Hohenlohe, nepotul atatorRegi i ImpArati, värul bun al Regelui meu ajuns secretarul unui jidanescroc! Mi-a venit cam r6u. Expulzarea din Franta mi-a p5rut floare laureche pel5ng6 rusinea unei asemenea umilinte! Desi sarbit de atdta in-constienta, am rugat pe Cesianu sä faca si el ce va putea i s'a obtina re-vocarea m5surii luate impotriva Printului. Interventiile lui Puaux si alelui Cesianu au fost incoronate cu succes, i chiar in acea zi Guvemulfrancez a revenit asupra expulzArii lui Friedl.

Bandit aproape genial, Alfred Hefter2 a fost amestecat dupd rázboiin atdtea afaceri si porcarii incat merità sa-i consacru cateva fanduri inAmintirile mele. L-am cunoscut foarte de departe la Iasi, in tim-pul r5zboiului. Träia in atmosfera lui Brátianu, trágea pe dracul de coa-&à, Ikea gazetArie f5ra gazet5 i ghesefturi màrunte fIrà nici o rusine.Cat a tinut razboiul, a dus-o intr-o continua alternativ5 intre puscárieTufli. BAnuit de spionaj, invinCit de sabotaj, izbutea regulat prin sirete-nia si prin relatiile sale, s'a scape, de cdte ofi era inchis. In scurta domniea nemtilor si a lui Marghiloman luat avântul, a scos o gazeta Arenain care sustinea regirnul, santajdndu-1, si a pus ceva parale la o parte.

1 Ministrul Frantei la Bucuresti.2 Sä nu se conftmde cu un alt Hefter frate cu Alfred gazetar si el, escroc si el,

dar cu mult mai putin inzestrat de Elohim si care n-a depasit in gainariile lui limitatulorizont al Iaiior, unde scotea ziarul Lumea informatii i santaj.

si

si-a

www.dacoromanica.ro


Dupà revenirea lor la putere in urma pribusirii Puterilor Centrale, libera-lii i-au pus din nou maim in chica si 1-au inchis ca tradator. Vreme lunganu s-a mai auzit de dansul, si cei care-1 cunoscusera il uitasera, cand deo-data a reaparut la Bucuresti in fruntea ziarului Politica, i plin de parale.De atunci inainte soarta lui n-a mai alternat intre puscarie si cafenea, ciintre bogatie si saracie, intre gazetarie si afaceri. Gazetar pasionat, gaze-tar de vocatie, profesionist neintrecut, ziaml nu era pentru dansul un sim-plu instrument de santaj si de specula, ci o adevarata slabiciune. Ar fifost in stare sa-si dea si camasa ca sa aiba foaia lui, si si-a realizat visulde doug ori, intai cu Politica apoi cu Le Moment, pentru intretinerea ca-rora a cheltuit succesiv cat a avut. Cu toate Ca gazetele lui au aparut inconditii tehnice cu mult superioare celorlalte ziare romänesti, n-a reusittotusi sã le impund opiniei publice fata de care era prea deochiat. Cu LeMoment n-a avut noroc de la inceput. A inceput prin a-I scoate la Gene-va, intr-o vreme cand afacerile ii mergeau in plin, in vremea in care aveabirou de afaceri luxos in Paris si pe Principe le de Hohenlohe ca secretarde lux. Adunase milioane peste noapte, nu se prea stie cum, unii vor-beau de titluri falsificate, altii de titluri germane sub sechestrul Statuluiroman pe care izbutise sá le elibereze, altii in fine de comisioane serioa-se incasate cu prilejul comenzii de obiecte sanitare inutile in contul re-paratiilor (faimoasa afacere cu seringile pentru care a patimit atat cuvio-sul parinte Lupas, dar al carui beneficiar real a fost el, Hefter). Oricarear fi fost izvorul, si probabil ca erau mai multe, faptul e Ca Hefter jonglacu milioanele, si planul ce si-1 fäcuse nu era prost: santajul sa-1 exercitela Geneva prin gazetá, si afacerile sa le faca la Paris) prin relatiile pe ca-re le va lega pe culoarele si anticamerele S.D.N-ului. Din nefericire pen-tru el dupa doi ani de prosperitate a comis o imprudenta: s-a certat cuTitulescu si acesta nu s-a lásat pada nu 1-a dat afard din Paris, impreundcu Friedl, si din Elveiia impreuna cu foaia lui. Pentru Titulescu a fostlucru usor, prin trecerea pe care o avea, sa obtind dubla expulzare Adsd o ceard. Hefter, furios, si-a lichidat afacerile din Paris, si s-a pregatitsa scoata Le Moment mai departe la Bucuresti.

Am intrat in aceste amanunte asupra carierei lui Hefter fiindca rn-amimpiedicat de el in acest capitol in care imi propusesem sa ma ocup nu-mai de Familia Regala si de moravurile ei. Cáci dl. Hefter si-a luat nasulla purtare si multumita lichelelor care rnisuna in jurul Regelui, a izbutitla un moment dat SA ajunga la cardasii mult mai folositoare pentru el, simai neprevazute, decat cea pe care o legase cu nenorocitul de Friedeles-cu. Lovitura a dat-o, desi n-a reusit decat pe jumatate, cu prilejul reapa-ritiei ziarului Le Moment la Bucuresti. A pus-o la cale cu numitul Alexan-dru Scanavi (Sandi, pentru cucoane) pe care-1 cumpArase interesandulin afaceri, si poate si cu bani gata. Acest Scanavi e una din figurile ca-racteristice ale Domniei Regelui Carol si una din ciupercile cele mai de

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 373

seamA r5s5rite pe gunoiul nostru. Dintr-o foarte buna familie greceasc5de la Rostov (pe Don), t5n5rul Sandi este ultimul v15star al familieiScanavi din Fanar, familie ilustr5 care a jucat un rol important in Impe-riul Otoman, pe la inceputul veacului al XVIII-lea. Primul Mavrocordatn-a ajuns pe Scaunul Domnesc al Munteniei deciit multumit5 inrudiriilui cu bogatul Scanavi si a influentei de care acesta se bucura pe 15ng5Sublima Poart5. In cursul vremurilor familia s-a imprastiat: am cunos-cut Scanavii la Viena, unde in colonia greceasc5 jucau rol de protipen-dada" altii s-au stabilit la Rostov, unde s-au rusificat. Pe Sandi 1-amcunoscut la Iasi in 1918. Fugise din Rostov impreund cu soru-sa Tereza,de frica bolsevicilor i sosise la Iai prin Constantinopol la doamna Ha-riclea Negroponte, sotia lui Georges, sora lor mai mare. I-am cunoscutin casa la Negroponte; sosise in Iasi fara franc si fara bagaje, el incizme, f5r5 rufe pe dedesubt, ea imbracatá in sistrita de clasa a III-a, sipovesteau amfindoi cu emotie despre cfite vazusera i prin c5te trecuser5ca sa-si salveze viata. Pe cat era de simpatic Sandi barbat voinic siaratos pe atilt era de anostd soru-sa Tereza, sfrijitä si posomorka.Desi frati buni toti trei, de tatd si de mama, iesiserd din douil tiparedeosebite: dintr-unul doamna Negroponte o frumusete junonic5Sandi cu infatisare i cu temperamente de cuceritori, din celdlalt Terezacu fizic, vocatie si apuc5turi de cenuseritä. C5zusera in casa milionaru-lui Negroponte ca in paradisul lui Mahomed; nu se mai saturaserà bietiioameni de c5nd plecaserá din Rostov. Prin anii 1928-1930, Sandi Sca-navi era milionar, iar Georges Negroponte, hârtuit de creditori, pe treisferturi ruinat, da din colt in colt i ajunsese protejatul cumnatului pecare-1 primise din mila in cask cu zece ani inainte! Inca o dovada cá in-teligenta face mai mult decdt o avere, caci Scanavi era un smecher siNegroponte un prost. Intrat in casa cumnatului sàu cu coatele goale, acuratat-o cum cur5tä soarecele un cascaval in care norocul 1-a lásat sãpatrunda. Curatirea lui Negroponte n-a fost ins6 pentru iscusitul Sandidecdt un mijloc de a-si face mdna, un exercitiu prealabil de pe urma c5-ruia i-a ramas o solidd experienta si un cheag suficient ca sA se poat5 a-vdrita mai departe. Caci smecherul viza mai sus si ochise pe increzatoa-rea Elisabeta ca sa se ridice pe spinarea ei, ca sd vorbim prin contraste.

Introdus prin Levidis1, prieten intim al familiei Negroponte, in Fa-milia Regal5 greceasca, ca om de afaceri", Scanavi, slugarnic si abil, aastigat repede increderea tuturor i am insemnat deja, in cursul acestorAmintiri, rolul pe care I-a jucat in negocierile dintre Principesa Elena siRegele Carol. Bandit fara scrupule, Sandi nu s-a multumit insa cu o si-tuatie subaltenfd la Curtea" Regelui George si a hotarat sc pund inchzape tot. A hotarat si a izbutit. Elisabeta se märitase fara nici o poftä i ra-

1 Aghiotantul, confidentul i oinul de incredere al Regelui George.

si

www.dacoromanica.ro


porturile ei cu Regele George erau aproximative, pe toate taramurile.Temperamentul ei de femeie, poate din cauza grelelor boli care-i otra-visera tineretea, poate si din cauza unei leni congenitale a tuturor refle-xelor, somnolea. Elisabeta nu schimba zece vorbe pe zi cu barbatul sail,dar nici cu altii. Sta nemiscatk juca mah-jung, picta flori pe pergamen-te, disprett.iia pe muma-sa din cauza slabiciunilor ei sexuale intr-uncuvant era fericita findca nu era nenorocitk Pentru impunatorul si des-teptul Scanavi a fost un joc sl tulbure aceasta apa statuta si sa desteptesiiriturile adormite ale Printesei. Nu s-a lasat pana n-a fost numit admi-nistrator al averii ei, ca sa poata avea oricand acces pe langa dansa, si n-amai iesit din Palatul-Cascaval in care intrase. Si a inceput sa lucrezecum stia el, adica fail nici un scrupul. Primul sau obiectiv, pe care 1-a a-tins repede, a fost sa strice pe Levidis cu stapana-sa, stiind bine de con-flictul LividisElisabeta ca se va transforma repede intr-un conflict Geor-geElisabeta, date find raporturile de absolutä incredere si afectiunedintre Rege si aghiotantul sat'. Scanavi a convins pe Regina ca Levidisii delapideazä averea, in profitul Regelui si familiei grecesti. Elisabeta,apriga si calica ca tot neamul ei, s-a ridicat ca o furie impotriva lui Levi-dis. Am asistat la scene inenarabile pe aceasta terna. Levidis plangea si seconsidera dezonorat prin banuielile indreptate contra lui si prin cuvin-tele jignitoare pe care i le arunca zilnic Vassilissa" in obraz. Isi frangeamainile si nu se putea consola de prostia pe care o fkuse aducand failsa-1 roage nimeni, din propria lui initiativk nenorocirea in casä. Ca sanu mai lungesc povestirea unor fapte lipsite de interes general, relatiiledintre Elisabeta si Regele George dar si intreaga familie greceasca, aumers tot inasprindu-se pana au ajuns la doua palme trase PrincipeseiElena si la separarea perechii regale.

Chestiunea cu palmele a fost cunoscuta de foarte putina lume, si afost chiar negatá. Din nefericire e adevarata si mi-a fost chiar expli-cata" de Elisabeta, fara sa ma poata convinge de legitimitatea unui gestincompatibil cu gratiile uneia si cu situatia" partilor. Inaintea ultimelorsarbatori pe care le-a petrecut Principesa Elena in Bucuresti, regalele cum-nate s-au luat la cearta si Elena, exasperatk a calificat familia fostului eisot o familie de tigani, lipsità de cea mai elementara educatie. A zis si asi primityalmele. Adormita Elisabeta se desteptase subit, si Inca ce des-teptare! Imbrobodità de Scanavi, pentru care se nascuse in sufletul ei u-na din pasiunile mari ale secolului, in plina tandrete nu numai cu frateleei Carol care ascultase de imboldul inimii lui" dar si cu Doamna Marnade ale ckei sfaturi experimentate avea acum nevoie solidaritatea cuunii si ura neimpacata impotriva celui ce sta in calea fericirii farapereche, au impins pe Elisabeta la un gest odios impotriva unei femeiincoltite din toate partile. Cu toga prietenia care ma lega de dansa, n-am

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 375

putut sa ascund irascibilei rgzbunatoare de l'honneur des Brosseare-bourg" ce comisese o regretabila eroare §i a recunoscut-o §i dansa.

Dupa sarbatori (1934), Regele George a earui rabdare fusese pusala destule incercari, care fusese umilit de Elisabeta *i de Scanavi pechestiuni de ordin patrimonial2 a consimtit in fine la o separare defini-tiva de sotia sa, chestiunea unui eventual divort, pe care Regele il legade imprejurarile politice, caci nu renuntase un moment la Tronul gre-cesc ramanand sa fie rezolvatii mai tarziu. De fapt, Regele George n-amai venit in Bucureti §i divortul a avut loc in 1935, putin inainte deschimbarea regimului in Grecia.

Plecarea Regelui George a insemnat pentru Scanavi triumful corn-plect al uneltirilor sale. A devenit stapan aproape pe fata peste persoana§i peste averea Reginei, iar intr-un moment de expansiune lisabeta adeclarat sotiei mele, cu ochii intorsi dar indreptati spre cer: Sunt o fe-meie complect fericità!" Nu avea saraca puncte de comparatie" §i semultumea cu putin. Ce e mai nostim, i aici voiatn sd ajung, odata cuElisabeta, Scanavi a cucerit §i inima Regelui Carol care a inceput sa-1trateze ca pe un deja legitim §i iubit cumnat. Nae Ionescu, in curent cutoate havadi§urile Palatului, imi spunea Inca inainte de plecarea RegeluiGeorge: tii cine e azi omul cel mai influent pe langa Regele Carol?Scanavi!", iar Grigore Carp om cinstit, §i prin urmare naiv imipovestea cu stupoare ea' admirand la o vanatoare puwa Regelui uncap de opera de fabricatie engleza3 aceasta i-ar fi spus lini§tit: Mi-adaruit-o Scanavi!"

Am facut aceastä lunga digresiune in jurul lui Scanavi ca sa pri-ceapa cititorii mei cum acest om a fost in stare sa faca o legatura, sau celputin sä o incerce, cati pana in cele din urma n-a izbutit pe deplin, intreun escroc ca Hefter §i Rege. i aici, foarte putina lume a fog_ la curentcu cele intamplate, iar eu nu le-am aflat decal prin intamplare. Intr-o zi avenit Scanavi la mine (la inceputul lui 1934) sa-mi spuna ca a pus la ca-le o mare afacere de editurd, ca va instala cea mai mare §i mai perfec-tionata tipografie din tara §i mi-a propus sa-mi scoata zilnic gazeta par-tidului rneu Pdmantul Nostru, fail sa ma coste nimic. Noi sa ne ocupäinnumai de redactarea ziarului hartia, tiparitul §i expedierea ramanandin sarcina tipografiei, careia sa-i cedam in schimb publicitatea. Dgi vor-bea foarte serios nu-mi venea sa-1 cred §i ma intrebamte se ascunde indosul acestei generozitati. Se vede ea' Ltd de ezitarea mea de a-i raspun-de cu un da" entuziast, §i ghicindu-mi gandurile, a inceput cu destai-

I Personaje dintr-o nuvelà a lui Courteline.2 Regina refuzase sfi mai intretinA pe banii ei pe Levidis, adicd sä-i pläteascti chiria,

cfici atit ii da Regele, si refuzase de asemeni acestuia orice control asupra veniturilor ei,incredintate exclusiv lui Scanavi si manipulate de el.

3 0 asemenea anna poate sa revie la 200 000 lei!

www.dacoromanica.ro


nuirile. Domnule Argetoianu ceea ce fac, o fac numai ca s5 servesc peRege, pentru care mi-as da si viata. ToatA strAin5tatea este improscat5cu fel de fel de infamii pe seama lui, infamii inventate si faspândite deagentiile de informatii si de jurnalele in solda lui Titulescu si a vrAjma-silor tarii rom5nesti. Eu am izbutit sa inchei un acord cu diverse sindica-te care reprezint5 150 de ziare mari din Franta; toate acestea nu vor maiprimi i nu vor mai publica decdt informatiile din Rom5nia pe care le voicontrola eu. Pardon gresesc nu eu, ci Societatea de editur5 pe careo intemeiez, c5ci date find legAturile mele cu Casa Regala (!!!) nu vreauca numele meu s5 aparA. Societatea va scoate i o gazetd de informatie,dar va mai putea imprima i alte gazete fara mare cheltuia15. M-am gdn-dit sa strAng la un loc foile oamenilor pe care ii stiu devotati Regeluiagreati de dänsul, i sa-i ajut astfel s5 intretin5 o atmosfer5 de simpatiein jurul Tronului. Nu-ti ascund c5 voi face aceeasi propunere si lui Gogapentru Tam Noastra" i lui lorga pentru IVeamul Románesc. Sunt gata sásacrific mai multe milioane, numai sA aduc un serviciu Coroanei.-

Am Minas tAmpit. Sandi Scanavi, refugiatul fara cdmasd de la IasisacrificAnd milioane" pentru Coroand; Sandi Scanavi vorbind de leg5-turile lui cu Casa Regala parcA ar fi fost un Habsburg sau un Braganta;Sandi Scanavi, Mecenatele meu, si al lui Goga si al lui lorga iata oserie de ecuatii morale pe care ma cazneam sa le integrez, fard s5 par-vin. Subconstientul meu imi tot punea intrebarea: ce urrnäreste sme-cherub? Cum ins5 subconstientul este mut, a fost silit constientul meu s5ia cuvAntul. Regele e in curent cu toatA aceastA frumoas6 combinatieo aproba?" Da, e in curent, o aprob5, i imi e foarte recunoscatorpentru initiativa mea." Ce era sa-i mai spun? I-am multumit de oferta lui,am primit-o in principiul, si ne-am inteles sà vorbim de am5nuntele to-v5rdsiei indatà ce tipografia v5 fi insta1at5. Luni de zile n-am mai auzitnimic despre aceasta afacere, nici n-am mai v5zut pe Scanavi. Intalnin-du-1 din intamplare pe la sfArsitul anului, 1-am intrebat cam ironic: Ei,ce mai este cu faimoasa afacere de editurà?" E gata, a fost r5spunsu1s5u prompt. Masinile au inceput s5 soseasca, am inchiriat fostul Muntede Pietate (in strada Sfäntul Ionica) i peste dou5, cel mult trei luni por-nim!" M-am intors acas5 voios, c5ci tocmai m5 pisaser5 prietenii mei cugazeta, in ajun. Dam din colt in colt si abia parveneam sA o scoatem odatA pe saptamana i iatA CA toate greutätile se rezolvau in fine, sifrã biltaie de cap.

N-a trecut o lun5 i ciracul meu politic Angelescu2 a venit intr-odimineat5 sA-mi ceará incuviintarea sa intre ca administrator la ziaml LeMoment pe care Hefter era gata sA-1 scoatA. Angelescu era impresionat,

I Cate luni nu m-am leganat cu speranta cä vorn putea in fine scoate un ziar zilnic, cutoata sardcia noasträ!

2 Fost prefect de Dorohoi, sub Guvernul Averescu din 1920-1921.

si

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 377

dui:4 ate povestea, de geniul" de organizare al zisului Hefter si de bo-gatia lui: se juca cu banii. Domnul Argetoianu, a adus cea mai perfec-tionat5 tipografie din Elvetia, a inehiriat Muntele de Pietate, jos a insta-lat atelierele, sus redactia i administratia, are contracte cu cele mai pu-ternice sindicate de presa din Occident, a depus in fine la Banca Nationa-la 9 milioane care reprezinta bugetul gazetei pe 3 ani, asigurandu-i ast-fel existenta pentru acest rastimp chiar daca n-ar raporta nimic. In fine,a adus redactori francezi, de la Paris, si a angajat pe cei mai buni repor-teri de aici..." Dar nu-1 mai ascultam! Cazusem pe sezut, tãmpit si de a-ceast5 data, dar in alt5 ordine de idei si de sentimente. Ceea ce nu price-pusem in planurile i propunerile lui Scanavi, se lamurise intr-o clip5.Devotamentul lui fat5 de Coroanr, sacrificiile pe care era gata sa lefacr etc. nu fusesera cleat imposturd, si tot programul pe care mi-1 ex-pusese acoperea o curs5 prin care incercase sa atraga pe Rege etern5si naiv5 victima si pe noi ceilalti, in mrejele lui Hefter cu care cinestie ce legaturd de afaceri" va fi avut! Descoperisem in fine le pot auxroses" si nu numai cd am autorizat pe Angelescu sa primeasca situatiace i se propusese, nici n-as fi avut calitate 01-1 impiedic, dar 1-am ntgatchiar sa primeasca propunerile lui Hefter ca sa pot afla printr-insul,dac5 era posibil, dedesubturile imundei asociatiii. Bineinteles ca am puscruce proiectului cu gazeta; Piimeintul Nostru a continuat sd-si trap'saptamanal viata, in mizerie, dar cu cinste. Intamplarea a voit ca, dupàcateva zile, Scanavi sã vina sa-mi ceara o recomandare pentru DresdnerBank din Berlin, cu care banca ltd Anglo-Romana avea o incurca-tura de lamurit. N-a mai vorbit nimic despre Societatea de editurd", darcand era s5 piece am adus eu vorba asupra chestiunii" spunandu-i, petin ton indiferent, ca i cand a fi vorbit de un fapt divers: N-am stiut cãafacerea dumitale de editur5 era una si aceeasi cu a lui Hefter!" Amiculs-a rosit, sra fastacit si s-a incurcat intr-o lungà explicatie care nu expli-ca nimic. II treceau naduselile. Da, e a mea. Dar am pus-o pe numeleliii Hefter... Sa vezi d-ta... Regele nu vrea sa apar eu... nici m5car inSocietate..." Regele prefera sa apard Hefter?" Nu... adic5 da...sa vezi d-ta... Regele stie ca Hefter ii e devotat. Stii d-ta de ce a fost ex-pulzat Hefter din Elvetia? Funded scria articole in Le Moment in laudaRegelui, i injura pe Titulescu care intretinea in presa francezd curentulimpotriva Regelui... Motivul oficial al expulzarii din Elvetia, un articolscris impotriva Austriei, n-a fost cleat un pretext, Titulescu este acelacare a cerut expulzarea..." Vad, draga Scanavi, c5 esti i d-ta, caHefter, un devotat al Regelui!" Desigur. Am &à vorbesc cu Hefter,

intelegerea noastra pentru jurnal famane bineinteles in picioare!"

1 Mai tarziu, in 1936, in lupta de santaj pe care Hefter a dus-o impotriva Bancii deCredit, prezenta lui Angelescu in preajma escrocului mi-a fost de folos.

si

si

www.dacoromanica.ro


Mersi, nu. Chestiunea s-a schimbat, e cu totul alta, si fii sigur cá niciIorga, nici Goga nu vor primi!" Si am taiat-o scurt. .

De-abia in acel moment mi s-au deschis ochii asupra multora dintrecut. Regele, Scanavi, Friedl de Hohenlohe, Hefter Doamne ce sa-latfi! in ce mocirlá alunecase Casa noastrá Domnitoare, si in ce porcarieimi bägasem mdinile cerdnd in 1931 raportarea decretului de expulzarede la Paris! 135n6 unde a fost cateodata adus s5 se injoseasa, fail sti ovie, un ministru al Regelui Carol al II-lea!

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XX-LEA

Buclucurile Printului Nicolae!D-na Doletti si primulei sot SAveanu Printul Nicolae vrea si scape de Re-gental ca sã se insoare Drarne de familie Complotulde la Balcic Prima mea interventie pe lfingà PrintCasAtoria clandestind Anularea ei AmenintárilePrintului Consiliul intim la Sinaia Plecarea Printu-lui in strainatate unde nu se tine de cuvdritul dat Re-intoarcerea sa neasteptata Scandal, negocieri, furiaReginei Noua solutie provizorie i replecarea Printu-lui in strAindtate. 0

Maruntele aventuri si incidentele provocate de Printii colaterali n-arfi izbutit sa dea filmului Casei Regale decat un interes foarte relativ.Pentru excitarea interesului celor care au asistat la desfasurarea lui, dardesigur nu si pentru multumirea lor sufleteasck a intrat brusc in scena sio vedeta: Printul Nicolae. De la ultima intrevedere pe care o avusesemcu clansul, in ianuarie 1931, se tinuse deoparte, i evitase pe cat putusesa apar5 in viata publica. Nu facuse exceptie decat pentm casátoria so-ru-sii Ileana, cu prilejul careia a luat parte la toate serbarile. June le Nico-lae era sup5rat foc; sta acasa si urla si injura intre patru pereti: frate-sau,Regele, nu-i da voie s5 se insoare cu d-na Doletti. Relatiile lui cu aceas-til dama" datau de doitrei ani, de pe la inceputul Regentei. D-na Do let-ti n-avea nimic italian, era fiica unui Dumitrescu, zis Tohan, dupa un satdin judetul Buzau in care se nascuse si unde avea o proprietate. De ofrumusete discutabila dar inzestrata cu toate atractiile viciului, desteaptasi sireatk prinsese in mrejele ei pe tanaml Saveanu (fiul lui Nicusor SA-veanu, fostul ministru i viitorul presedinte al Camerei), vicios si el darprostrinac, indestul ca sa o ia de nevasta. Printul a cunoscut-o la Auto-mobil-Club, unde doamna venea des sa dejuneze cu sotul si cu amantulei. Dl. B., amandoi membri ai Cercului. Practica femeie facea cum zicefrancezul D'une pierre deux coups" si putea astfel sa-si elaboreze inlinite programul zilei. In patima lui sportivk Printul Nisolae a intarziatintr-o zi prin birourile Clubului si a ramas la dejun si el. Intalnirea a fostdecisiva, adevaratul coup de foudre": Nicolae ii gasise femeia vietiilui. Cochetarie, balbdiala de timid, ochi pe dos de mironositk manevre-le de apropiere n-au fost lungi, $i d-na Saveanu a cazut o data mai multpe spate. Dar de data asta pusese mana pe ceva solid, fie zis fara gand

www.dacoromanica.ro


fau, si s-a hotarat sa nu-i mai dea drumul. Cu oameni care au vocatiavietii de familie, ca cei din ramura noastra de Hohenzollerni, lucrul nuera greu. Cei doi tineri si-au jurat dragoste i credinta pe viata. Scanda-lul a izbucnit intr-o zi cu soare la poarta Automobil-Clubului. Printuldejunase cu iubita si cu sotul ei, coborasera catesitrei scara i cfmd sa sedesparta, d-na Saveanu in loc sa se urce in masina conjugala., s-a urcatin a Printului, i sterge-o fard nici o explicatie! Säveanu a sarit in a lui sidupa ei! Au luat-o la goana spre Sosea. Printul inainte si Saveanu dupael. In dreptul Palatului Printesei Elena, Printul a oprit masina, a scos gar-da Palatului i tocmai sosea si Saveanu cu ochii beliti nu s-a jenat saordone arestarea suparatului sot. S-a urcat apoi la volan i langa dama aplecat linitit inainte. In fata scandalului, caci toata lumea a aflat cele in-tamplate, tanarul Saveanu, silit probabil de ai lui, a cerut divortul. Dreptcompensatie a fost numit consul si detasat la Bruxelles. Ma aflam in-tamplator interimar la Externe in momentul plecarii tanarului erou, du-pa inscrierea divortului; a venit tatal Saveanu la mine: Stii nenorocireace s-a intamplat lui fiu-meu, fii dragut i da-i ceva, cã n-are cu ce pleca laBruxelles!" I-am dat 30 000 de lei, in contul suplimentelor listei civile!Dupa divort, d-na Dumitrescu-Tohan a luat numele de Doletti, pe care I-agasit ynau euforic si mai elegant, dupa o bunica italianca din Braila.

In cateva luni d-na Doletti s-a instapanit complect peste inimapeste mintea princiarului ei ibovnic, iar acesta n-a mai avut decat un gand:sa se insoare cu dansa. Pe vremea aceea, traditia i morala nu-si pierdu-sera Inca toate drepturile si Printul Nicolae Ii &idea seama ca nu puteacontracta o asernenea casatorie cat timp era Regent. De aici vadita anti-patie cu care a inceput sa-si indeplineasca inaltele sale fiftieth, greutateacu care ministrii ajunsesera sci purfa mana pe dansul pentru a-i explicaafacerile curente si a-i obtine semnatura, neasteptatele lui iesiri impotri-va institutiei Regentei si amenintarile neineetate cu demisia. Aghiotan-tul i omul lui de incredere, colonelul Manolescu, mi-a spus mai tarziulca sa-mi explice ura Printului impotriva Regelui, cd Nicolae nu adusesepe Carol in tara decat fiindcd acesta lifligaduise cd-i va inlesni cdsdto-via. Cred ca lucrurile n-au fost tocmai asa; mai intai n-a adus Nicolae peCarol a contribuit mult la pregatirea atmosferei in armata, si a ajutat pesub mana cat a putut, dar nu l-a adus el. Carol ar fi venit fifrdApoi, sunt convins ca, Carol, asa cum il cunosc eu, nu i-a fiieduit nimicsi ca versiunea cea exacta a acestor fagaduieli este aceea pe care mi-adat-o Regele, i pe care o reproduc mai la vale. E insa sigur cci Nicolaes-a facut carlist si a lucrat pentru readucerea Printului Carol ca sd scapede Regentd, fiindca, in gandul lui, Regenta era singurul obstacol la casa-toria pe care o urmarea. Niciodata nu si-a inchipuit ca simplu Print, gata

Vezi bisemndti zilnice din anul 1936.

$i

pi dime!.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 381

sa renunte la ranguri i onoruri, ca nu i se va ingadui sa urmeze indru-marile inimii sale. Printul Carol n-a avut sa fagaduiasca nimic, fiinca nui s-a cerut sa fagaduiasca ceva. Singurul lucru pe care Printul Nicolae iI-a cerut, a fost sa revin5 i sa se urce pe Tron, i sd-1 elibere=e pe el.

Aceasta liberare in fine dobandita, a fost temeiul entuziasmului cucare Printul Nicolae a primit pe frate-sau, si cheia dragostei cu care a im-bratisat pe Rege in momentul sosirii lui. Stracluintele lui pentru irnpa-carea Regelui cu Principesa Elena n-au fost nici ele straine de planurilelui conjugale; ghicise in d-na Lupescu si in banda ei (ura lui impotrivaDumitrestilor nu are alt5 origine) un obstacol serios pentru casfitoria sape care tiitoarea" Regelui n-ar fi admis-o lath o regularizare" si a situ-atiei ei, lucru mult mai greu de realizat. Dupa sosirea d-nei Lupescu laSinaia, cele cloud ilegitime" imprietenindu-se vremelnic, Printul Nico-lae a sperat un moment cd influenta Duduiei nu se va pune de-a curie-zisul proiectului sari. Si pe cat nadejdile lui in acest sens cresteau, peat& actiunea lui pentru impacarea Elenei cu Carol se domolea. Pana ceLupeasca si-a dat arama pe fata, i atunci a inceput razboiul.

Prea putina lurne a stiut insa de el. Pe mine ma pusese la curentPrintul Friedl, de Hohenlohe, inspaimantat de violenta scenelor dintrecei doi frati. In toamna anului 1930 sau in prim5vara anului 1931, numai tin bine minte, Printul Friedrich de Hohenzollern, Seful Casei, a f5-cut o lunga vizita Regelui la Sinaia i lumea a crezut cà venise sd intervi-na in diferendul CarolPrincipesa Elena, desi o asemenea presupunerenu era intemeiata pe nimic i ar fi trebuit sä fie inlaturata de oricine cu-nostea uzantele Curtilor. Printul de Hohenzollern nu putea sa villa la Si-naia nepoftit, si era putin probabil cã Regele sa-1 fi chemat sa se ames-tece in daraverile lui personale, cu atat mai putin probabil cu cat stia bi-ne ca Printul nu va lua pozitie de partea lui. Adevarul este cd Regele achemat pe Print, dar ceea ce prea putini au stiut, e cä I-a chemat pentruchestiunea Printului Nicolae ca sa faca presiune asupra acestuia, in cali-tate de Sef al Casei, s5 renunte la inadmisibila casatorie pe care o pro-iectase. Fara sa-mi faca nici macar o aluzie la violentele fratelui s5u,Regele imi vorbise de mai multe ori de incapatanarea lui Nicolae intr-unproiect, pe care el, ca Rege, nu-1 putea incuviinta. Pricep orice; pricepsá fii hipnotizat de femeie si sà traiesti cu ea dar sunt limite pestecare nu se trece. Este inadmisibil sd introduci in fiunilie o persoand dean rang care nu se potriveste ca ddnsa." Eram incantat sa-laud vorbindastfel; incurcatura Printului Nicolae m interesa mai putin, dar ma in-teresa enorm, a lui. Vorbind astfel, din propria lui minte, lua fat5 de mi-ne angajamentul sa nu faca vreodata prostia de care ne temeam cu totii.Printul Nicolae pretindea, dupa cate-mi spusese Friedl de Hohenlohecolonelul Manolescu i mi-a confirmat-o mai tarziu chiar i Printulcaruia am opus pe loc dezmintirea Regelui ca Regele Carol feigd-

www.dacoromanica.ro


duise consimtàmântul sàu, i inainte i indat5 dup5 urcarea sa pe Tron.Am intrebat pe Regele Carol cum stau lucrurile cu privire la aceastà fa-g5duialk i iatà faspunsul lui: Am ciutat, in lungi conversatii, sä con-ving pe Nicolae c5 vrea sà fac5 o prostie si am sfarsit prin a-i spune caniciodatä nu-i voi da consimtamantul meu. Cd poate sd se insoare trea-ba lid dacd nu pricepe dar trebuie sd aleagd intre asdtorie i situatialui de Print al Familiei Regale. Daca crede cg va fi mai fericit ca sot ald-nei Doletti decdt ca Print al României, si o facä dar din ziva in care seva fi c5s5torit va pierde drepturile lui chiar la titlul de Print de Hohenzol-lern i-a spus-o chiar Seful Casei noastre i toate gradele, ins6r-cinärile i alocatiile legate de calitatea lui de membru al Familiei Rega-le, din care va inceta s5 mai facA parte. Aceasta este fag5duiala mea de con-simtamiint: am fagdduit cd voi respecta hotdreirea pe care o va lua, fie siimpotriva dorintelor vointei mele. Fiecare om e liber sa se decapiteze."

Bineinteles cA n-am incercat un moment sá-1 induplec in favoareacererii Printului, nu numai fiindc5 o &earn absurd5, dar mai ales fiind-c5 imi era fried ca nu cumva ced5nd asupra cazului, lui frate-s5u, Regelesä nu se lase mai moale i asupra cazului sau: atat ne mai lipsea, sA ve-dem pe Duduia cocotata pe Tronul României. Actiunea mea s-a márgi-nit la o indulcire a raporturilor, pe cat a fost cu putint5, intre cei doi frati.Mai tarziu, insàrcinat de Rege cu misiuni mai mult sau mai putin agrea-bile pe Iângg recalcitrantul Print, am facut ce am putut ca sä impac lucru-rile dar sarcina a fost peste puterile mele, dupá cum se va vedea, i n-amajunsla nimic.

In Familia Regal5, raporturile se incordaserà nu numai intre RegePrintul Nicolae, care, incapatanat ca un catar i amorezat ca un prost

nu vrea sA stie dec5t de casatorie, dar i intre Rege si Augusta Sa Mama,atat de inteleg5toare sAraca de ea, pentru toate pornirile inimii i sexu-lui. Desi pling de sfialä fati de legätura lui clandestink Regina primisecu bucurie intronarea fiului s5u Carol. De cate ofi nu-mi spusese ea ina-inte: Carol e facut sa" domneasca; pe Carol 1-am pregátit eu pentru Dom-nie!" Desi posteritatea va primi cu suras aceastà pretentie de ordin edu-cativ, nu e mai putin adev5rat ca Regina avea incredere in capacitateaprimului ei näscut, si mai avea incredere si in altceva: in influenta eiasupra celui pe care-1 pregatise". Convingerea sa ca, Carol va domni subinspiratia ei, ca dansa va juca un rol important, mai important chiar cacel pe care-1 jucase sub tutela lui Barbu Stirbei si a lui Ionel Brátianu petimpul defunctului Ferdinand, era cu atat mai infadacinatä in capul ei,cu cat socotea gresit pe fiul s5u foarte sensibil sugestiilor familiei", iarfamilia" in carenta Principesei Elena', era diinsa. Vorbind o data cu ea,

La inceputul Restauratiei, Regina s-a aratat foarte rece fatA de ideea unei impAcari,fie si numai de formä, intre Carol si Elena.

§i

pi

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 383

pe timpul Regentei, de Printul exilat, Regina mi-a spus cu adur5: Ele-na n-a stiut s5 ia pe Carol. Putea face din el ce vrea. Carol n-are decat o s15-biciune: viata de familie. Cand era Ileana mica, desi varsta lui ar fi pututs5-1 indrepte spre alte placeri, venea i sta ceasuri intregi lang5 leaganulei, se juca cu ea, facea pe doica, era o priveliste de neplátit! Elena n-astiut s5-i creeze o viata de familie simpatick i acum singur, nu stie cesà fac5. L'atout de la Lupescu sur liii, c 'est qu 'elle le trouve déseinpa-ré". Desi era un fond de adevar in observatia Reginei, viitorul trebuias5-i dovedeascfi c5 se inselase atat asupra maleabilitátii lui Carol, cat siasupra puterii ei de sugestie ca unic5 reprezentant5 a familiei". La in-toarcerea lui Carol, Regina era insA plina de iluzii in aceastã privint5.Rolul ei sters in timpul Regentei i obligatia de a ceda primul pas Prin-cipesei Elena nu o apropiase de regimul Regelui minor; nu se simtea des-tul de bAtran5 ca sá fie pus5 la o parte, in muzeul accesoriilor istorice. Toa-te la un loc o indemnaserd sd salute cu complezent5 zorile noii Domnii.Deziluzia a fost ins5 imediatä. Regele Carol, care cunostea foarte bine,probabil, i temperamentul i intentiile dinamicei sale Mame, a pus-o lapas din primul moment, sau cum zice romanul, cu botul pe labe. Ca sá-ipiar5 orice pofta de amestec in afacerile Domniei, Augustul sau fiu a si-lit-o de la inceput sà stea linistit5 in dosul gratiilor haremului i s5 semultumeasc5 cu ghitara amintirilor i cu dulceata de trandafiri. I-a inter-zis orice contact cu Stirbei sau cu familia lui si pand i Ileana nu a maiavut voie sA vadà pe nenea Barbu" sau pe fetitele lui". Noul incoronatnu a socotit ins5 despartirea dintre Regala Sa Mama i omul ei ca o sufi-cient5 fizbunare pentru memoria Tatailui SAu i pentru umilintele trecu-tului i s-a repezit asupra Printului" Barbu, odinioar5 atotputernic, cu toa-te amenint5rile, cu toate vexatiile i cu toate persecutiile compatibile culegile i cu regulamentele in vigoare", paná ce 1-a silit, dupà cateva lunis5 piece din tail i sá se expatrieze impreund cu credincioasa lui sotie.Neputincioasà, Regina isi frangea mainile in dosul gratiilor, plangea,primea in fiecare zi alta loviturà. Umilit5, se supunea la toate, fiindca Re-gele o linea cu paralele, amenintand-o de fiecare data cu o reducere dinpartea ce i se cuvenea din lista civilà. Ca s5 o invete minte, abia urcat peTron i-a si redus cu vreo 4 milioane lei alocatia anuala ce primise 0115atunci, recomandandu-i sa" mai imputineze num5rul cailor de calarieal damelor de onoare. Pe acestea, de altminteri, Regele ar fi vrut sa' levada toate schimbate fiindca le considera toate infeudate lui Barbu Stir-bei, afar5 de d-na Mavrodi, credincioasa i neclintit5 carlistá ca i feteleei'. Neindr5znind totusi s'à mArturiseasc5 adeváratul motiv, avusese deli-

I Cea mai mare Hélène, o frumusete de fata dar repede baccelita luase pe GeorgesManu, ajuns general. Pamfletele sträine, mai ales cele publicate in Grecia cu sprijinulpartizanilor Fainiliei Regale grecesti au prezentat-o ca cea mai influentä metrese aRegelui Carol, ca si cum acesta ar fi putut sa se uite la ea. Cea mai mica, Magda, urdtA,

8

si

www.dacoromanica.ro


catetea (inainte de toate fata de zisele dame) sa ceara inlocuirea lor cu al-tele mai tinere fiindca erau prea batrane". Regina a rezistat, a refuzatsa-i schimbe damele, iar biata Irina Procopiu, in naivitatea ei si-a vopsitparul ca sa pail mai juna. Ca sa faca fatà economiilor impuse de Dom-nul Fiul, Doamna Mama s-a multumit sa van& cativa cai si sa taie lefu-rile damelor de onoare.

Vigilenta filiala n-a despartit-o insa numai de Barbu Stirbei si de ailui; n-a mai avut voie sa primeasca nici sa intalneasca aiurea vreun ompolitic roman sau strain, Castelul Pelisor find astfel transformat intr-unadevarat gineceu in care n-au mai putut sa patrunda decat femeile si eu-nuch vietii noastre publice. Ca sa ajunga sa ne spund cate ceva, prabusi-ta Imparateasa (unde erau clipele de suferinta dar si de marire de la Iasi!)era silità la tot felul de combinatii. Am notat deja ca la nu mai stiu ce so-lemnitate a haremului, era in vara anului 1930, a luat intr-un colt pe ne-vasta-mea si a insarcinat-o sa-mi spuna Ca ar vrea sa ma vada dar ca 1111poate si sa ma roage sa nu las pe Carol pe mana Camarillei sale, sa-1scap, cà numai eu pot sa-1 seal:0, ca altfel se prabu§este tot, si Tron si Ta-ra!" Vorbea si plangea. Se supunea insa la toate, pana in cele din urma,de fried sa nu-i taie din leafd.

Valid in toamna anului 1931, relatiile dintre Rege si Regina Mariaau fost cand mai rele cand mai bune; raporturile lor zilnice s-au desfasu-rat insa pe un fond de animozitate reciproca crescanda, animozitate da-torata tocmai unei extraordinare similitudini de caracter. Amandoi eraula fel de incapatanati, voluntari, ambitiosi si inchipuiti. Amandoi se con-siderau infailibili si voiau sa indrume tot; impulsurile erau identice lamama si la fiu, numai potentialal vointei era diferit. Ca toti veleitarii, Ca-rol izbucnea dar renunta la planul urmarit indata ce da de o greutate, sauchiar si numai flindea concepea alt plan. Regina Maria odata pornita eradimpotriva greu de oprit si sub aspecte mai putin violente vointa ei nu seobosea si stia sa-si ajunga telurile, cateodata dui:6 nenumarate ocoluri.In anti! care trecuse de la urcarea lui Carol pe Tron, i se naruisera toatenadejdile puse in scumpul ei fiu, pe care-1 educase" in vederea unei in-time colaborari la carma Statului. De aici pana sa ia automat pozitia im-potriva oricarei hotarari sau actiuni a tankului Rege nu era decat un pas,pe care Regina jignita in ce avea mai scump, in amorul ei propriu si inambitiile ei politice, s-a grabit sa-1 faca. Pe Nicolae nu-1 aprecia mult2, ilsocotea secaturä si dezaprobase cat putuse legatura lui cu d-na Doletti; a

dar nu lipsitA de sex-apeal, n-a ajuns sa se marite si s-a distrat cum a putut in viata, in ce-le din urnul plimbandu-si cdinii dimineata la $osea.

1 Inca o iluzionistä.2 Fata de intimii säi, Regina cand vorbea de ei chema pe Carol big pig" si pe Nico-

lae little pig" (porcul mare 0 porcul mic). In modul ci de a pronunta aceste porecle eramai multd amardciune deck humor" parintesc.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 385

fost ins5 destul ca, Carol, sa ia o pozitie energica impotriva fratelui sduin aceastd chestiune ca dansa sd se pun5 de partea acestuia, sit complicesituatia incuraj5nd pe Printul nesupus si sa ajungd la scenele penibile pecare le voi povesti mai la vale.

Izolarea Reginei si impiedicarea ei de a se amesteca in afacerilepublice n-au impins-o numai s5 ia pozitie, pe citt putea si unde putea im-potriva Regelui; an impins-o si la ganduri rele, si calare pe neinfranataei imagintie sa viseze la schimbdri de regim, nth s5 le concretizeze preaprecis. A visat astfel c5nd de o ingradire a autorithtii fiului sdu, c5nd de oinst5p5nire prin influenta unuia sau altuia din oarnenii politici si nu s-adat la o parte nici de la ideea unei pur si simple detrondri. Si astfel amajuns in toamna anului 1931 la faimosul complor de la Balcic, dacacele intiimplate atunci pot fi numite complot. Eu socotesc cd un complotin adevarata putere a cuvantului n-a fost. Dar ceva a fost, si fiindca preaputind lutne a ajuns la curent cu cele intiimplate atunci, voi povesti, pen-tru mica istorie a vremurilor noastre, ce stiu en despre acest penibil inci-dent.

Despre complotul de la Balcic mi-a orbit pentru prima oard colo-nelul Manolescu, crezandu-md la curent, dar nu mi-a spus cleat dou5vorbe, iar eu cu gandul aiurea nu I-am tras de limba. Regele e ingrat fa-ta de Printul Nicolae, care i-a scapat Tronul la Balcic!". Numai dup5 cea plecat colonelul de la mine mi-am dat seama de gravitatea vorbelorlui, dar n-am vrut s5-I rechem ctici nu mi-a pl5cut niciodatd sa stau devorbd cu slugileMi-am permis sa l5muresc chestiunea cornplotului"chiar cu Regele. Intrebat, acesta mi-a povestit o istorioard incurcatd, fiec5 o incurca el fiindca nu voia s5-mi spund tot, fie ca i-o raportase Nico-lae incurcat5. Din povestirea Regelui reiesea ca. Regina Maria chemasela Balcic, pe la sfarsitul lui august san inceputul lui septembrie, pe Prin-tul Nicolae i pe maresalul Averescu si le propusese sa o ajute sa de-troneze pe Rege i sa o proclame pe dansa Regentd. indignat, Nicolae arefuzat net, si a venit sa raporteze tot Regelui, idud5ndu-se c5 prin atitu-dinea lui a salvat Coroana". Regele nu a vrut s5 dea nici o urmare afa-cerii de frica scandalului. Am avut ins5 impresia, pe cand povestea, citnu crezuse decat pe jumatate cate Ii spusese fratele situ si cd nu retinusedin toatd intarnplarea dec.& pretextul de a ingenunchea mai mult pemurna-sa.

A doua versiune a incidentului mi-a dat-o t5rziu, prin februarie1934, Averescu cu prilejul negocierilor mele cu dunsul pentru a-1 apro-pia de Rege. Iata, aproape cuvant cu cuvdnt1 ce mi-a spus maresalul:Nu vazusem pe Regina de mai multa vreme. Am intalnit-o la M5r5sti,uncle am fost invitat de Rege, era sub guvemarea dvs., adicit a lui lorga,

I Dupa. notele Indic zilnice. Conversatia a fost consemnata a doua zi duptl cc a avut loc.

N.

www.dacoromanica.ro


pentru inaugurarea rnonumentului ridicat acolo in amintirea batalieP.Regina a fost tot timpul extrem de amabil5 pentru mine, de o amabilita-te exagerat5 care rn-a cam mirat. In ritmul acestei arnabilitAti rn-a intre-bat de ce n-am fost s5 o v5d la Balcic, desi ma poftise in mai multe ran-dun i Ii fag5duisem sa merg. I-am r5spuns, cã crezusem intr-o simpl5invitatie de politete, c5 n-am stiut cA i-ar face intr-adevár pläcere, dardac6 intr-adevar doreste s5 ma vad5 acolo voi fi foarte bucuros s5 rnerg.Cu toate acestea, am 15sat invitatia s5 cadá, convins ea era tot inch' o sim-p15 politete, ceva mai accentuatA si atata tot, si nu rn-am dus. Dupà cat&va vreme am primit un MN/as de la dansa, prin care m5 poftea din nou.De data asta rn-am supus si am luat trenul. N-am gdsit pe Prinful Nico-lae la Balcic, ci pe Regina singurà. Era foarte afectata de caw se intam-plasera de la Restauratie i mi-a vorbit mult de fiul sau Carol si de Dom-nia lui. La randul meu i-am spus cci Regele mi-a dat o mare deceptie, cdlinia Domniei sale e constant descendentd i cd va sfarsi rdu. Am anali-zat faptele pe care interneiam pesimismul meu. Sunt aceleasi pe care lecunosti i d-ta din precedentele noastre convorbiri2. Regina rn-a intrebatatunci de ce nu spun aceste lucruri i Printului Nicolae; am raspuns cAeu nu le spun decat cui ma intreab5. Printul Nicolae nu m-a intrebat nici-odatà. Le-am spus Reginei fiindcA m-a intrebat; le-as spune chiar si Re-gelui in fatä dacA rn-ar intreba. $i asta a fost tot. Iat5 complotul de la Bal-cic. Cat am mai stat acolo, n-am mai atins chestiunea cu Regina. PrintulNicolae a continuat s5 nu intrebe nimic i eu s5 nu-i spun nimic. Nici nu1-am mai intalnit, chiar. Am aflat mai tarziu c5 a spus Regelui ca ReginaMaria si cu mine vrem sa-1 detronam! E un mincinos i o lichea!"

Care s5 fie adevarul? E aproape sigur cA complot propriu-zis, ca in-telegere in trei n-a fost. Dar ca. intre Regina si maresal pe de o parte, o fifost un schimb de pared mai serios si mai concret decat spune Averescu

ca intre Regina i Printul Nicolae pe de alta o fi fost un schimb devederi" rnai precis, e infinit probabil. Regina, dup5 cat mi-a spus Rege-le, luatà de scurt, s-ar fi apArat slab si incurcat. Dac5 de o salvare a Co-roanei (pentm Regele Carol) nu poate fi vorba, caci un complot in acestscop n-ar fi reusit niciodatà, nu rAmane mai putin adevarat c5 fat-a depropunerile subversive care i s-au facut, Printul Nicolae a r5mas leal sicredincios lui frate-s5u.

I imi aduc aminte cä acea serbare a mai dat nastere i unui viu incident intre Iorga siRege, si unei noi demisii. Paranoicul n-a putut sã ierte Regelui i Reginei politetele pecare le-au facut lui Averescu, i faptul Ca in tot timpul ceremoniei, si la masa care a ur-mat, Familia Regalà a dat mai multä atentie maresalului decAt primului ministru. Uita-se istoricul cit Averescu fusese invingAtorul de la Marasti? sau istoricul a disp6rut in fa-ts istericului?

2 Cititorul le va gasi expuse mai la vale.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 387

Singura urmare a complotului de la Balcic" a fost o tensiunemai mare in raporturile dintre Mama i Fiu. Coarda era aproape s5 ples-neascà. Regele a fost mai impresionat de cele intamplate cleat a bi-nevoit sà arate; a c5utat insA sá bagatelizeze incidentul ca s5 se liberezede orice sentiment de recunostintá fat5 de frate-sgu. Cu Averescu n-a a-vut nici o explicatie 135115 in 1934 si nici nu 1-a mai intalnit, dar a g5.-sit in atitudinea echivoc5 a maresalului o justificare pentru a-I tine la dis-tant51.

Lovitura Printului Nicolae (adic5 c5s5toria lui clandestin5) a g5sitastfel pe Regina Maria in lagdrul opus Regelui, asa incdt fratele cel ma-re si in aceast5 imprejurare cel cuminte nu numai Ca n-a mai avutnici un ajutor din partea ei, dar Inca fratele cel mic prost in toateimprejurkile s-a simtit pe sub mind incurajat. Fie cá nervii bieteifernei pusi de un an si jumatate la cele rnai grele incerc5ri nu mai erau instare sa stapdneasca impulsiunile unui temperament obisnuit sa cedezein fata ispitelor sentimentale i sexuale, fie c5 nu pierduse orice sperantàde a rasturna pe fiu-s5u Carol prin ajutorul fiului-s5u Nicolae, Regina s-apus de-a curmezisul oric5rei m5suri menite sá zdruncine situatia acestu-ia in armatä i prerogativele lui de Print. In momentele decisive si-aapàrat puiul ca o tigroaicsa i intr-o zi era sa" o pAtesc i eu cu dansa, dupâcum se va vedea numaidecdt.

In cursul lui septembrie insistentele Printului pentru incuviintareacas5toriei sale devenisera tot mai suparatoare i dau loc, intre cei doi frati,la scene de o violenta. rarà. Intr-un fel sau in altul, o solutie se impunea.Regele rn-a rugat sa incerc i eu s'à domolesc patirna fugosului amants5 caut s5-1 fac sa priceapà c i din punct de vedere politic, Guvernul

Regele n-a mai vdzut pe maresalul Averescu pAnd in noiembrie 1933, cdnd 1-a pri-mit cu prilejul consultailor inainte de chemarea lui Duca la putere. Cu acel prilej niciRegele nici Averescu n-au vorbit de complotul de la Balcic", tiindca si unul i altul so-coteau incidentul inchis. Intr-adevar, indatd ce maresalul a aflat despre cele raportate dePrintul Nicolae. a scris o lungd scrisoare Reginei, ca sc i fie ariitatci Regelui. scrisoareprin care se puneau la punct cele intdmplate la Balcic. 5i remiterea acestei scrisori a datloc la un incident care meried sd fie consemnat fiindcd aruncd o lumina mai mult asupramoravurilor Familiei noastre Regale. Averescu a cerut Reginei o audienta fdrd sd-ispund cä voia remitd o scrisoare. Zile intregi au trecut raid nici un rdspuns. Mirat,maresalul obisnuit sd fie prirnit imediat, a banuit cd era la mijloc un veto al Regelui si atelefonat lui Zwiedenek sd-i spuie cä dacd Regina nu-I poate primi, se va multumi sd-itrimitA o scrisoare. Furioasd contra lui fiu-sdu, Regina n-a consimtit si a rdspuns cd-1 vaprimi in zilele urmdtoare. S-a mai certat trei zile cu Regele. si in fine se vede cã aces-ta a consimtit (unii spun cd Regina 1-ar fi amenintat sti primeascd pe Averescu fard voialui, si cu scandal) audienta a avut loc. Averescu a remis scrisoarea, dupd ce si-aexprimat indignarea fatd de acuzatiile aduse impotriva lor si a rugat pe Regina sd ociteascd Regelui, si eventual sd i-o lase. Regina si-a executat insarcinarea. Regele aascultat scrisoarea i n-a zis nimic. Regina si Averescu au considerat incidentul inchis.Regele ii considerse ca atare i inainte de a lua cunostintd de scrisoare.

si

si

sa-i

3

ei

www.dacoromanica.ro

388 CONS TANTIN ARGETOIANII

considera o casatorie cu d-na Doletti inadmisibila. Nina atunci, raportu-rile mele personale cu Printul Nicolae fusesera excelente; nu atinsesernniciodata cu dzinsul terenul preocuparilor sale sentimentale si conlugaleiar pe cel politic il castigasem cu totul ideilor i proiectelor mele. In de-sele noastre conversatii putusem sa constat nu nurnai o desiivarsita in-credere fata de mine, dar si o adevarata prietenie. Cu riscul de a pierdesi una si alta, rn-am hotarat s satisfac dorinta Regelui si sa incerc 5i eusa irnpac lucrurile in interesul Dinastiei si al tarii. Am cerut Printului ointrevedere, si dote' ceasuri rn-am zbatut cu el in biroul lui de la Cotro-ceni. L-arn luat cu blandete, dar n-am lasat nici un argument la o parte ca

dovedesc imposibilitatea de ordin dinastic, de ordin politic, de or-din moral. Am cantat din toate strunele, rn-a ascultat in liniste 5i fara sama intrerupa. Era foarte abatut. Aproape cu lacrimi in ochi a inceput sa-mispuna zbuciumnrile lui sufletesti si toate deceptiile cu care, desi Inca ta-nar, 1-a intarnpinat viata. Deceptii ca copil lasat pe mainile slugilor, thr5sa cunoasca afectiunea i indrurnarea unei rnarne; deceptii rnai tarziu caadolescent aruncat (?) in rnijlocul strainilor deceptii in tine acurn inunna in cariera lui rnilitani in care vrajrnasia (?) lui frate-sau I-a parali-zat cu totul. Am ajuns sa nu mai tiu nimic in tara mea. Carol ma indepar-teaza sistematic nu nurnai de la treburile publice in care, desi am fostRegent, desi as putea sn-i fiu de folos, nu am voie sa ma amestec darsi de rãspunderile legate de gradul meu in armatã si de comandamentelepe care le detin. Carol a uitat repede ca nu si-a putut reocupa Tronul de-cat gratie mie, si sunt sigur cd va veni mornentul cand va regreta amar in-gratitudinea lui. Fie si asa, eu nu zic si nu rnai reclam nimic, dar de vre-me ce am ajuns sfi nu mai reprezint nimic, de ce nu ma Iasi) sa-mi croiescviata cum imi place inie? Apreciez toate argurnentele pe care mi le-aiservit: ele n-au valoare insa cleat intrucat ma consideri ca membru alFamiliei Regale si ca general activ. Sunt gata sa renunt la demnitatile ca-re nu mai acoperd nimic; stint gata sa renunt la calitatea mea de Print, lanumele rneu, Ia gradul meu (si acesta ar fi cel mai dureros sacrificiu dintoate) dar pentru Dumnezeu sa ma lase sd incep, departe, o viata no-ua, cu Jemeia lard care nu pot sã traiesc: Dragn coane Costica, am fostun stricat si femeia asta In-a ridicat; am fost un betiv' si ferneia asta rn-avindecat. Primesc mice conditii, Thra sa le discut un singur lucru nuprimesc: sa fiu despartit de ferneia care s-a identificat, nu cu fericirea, cicu insasi viata mea. Ma voi cilsâtori cu dansa, chiar daca ar trebui sa luptcu lumea intreaga. Nimic, pricepe bine, si te rog sa o repeti lui Carol, ni-mic nu ma va impiedica sd-tni tin cuvantul 5i sn legitimez o legatura pecare numai moartea o va desface!"

I Orica ar parea de extraordinare aceste marturistri. nu pun aci un cuvant pe care sanu-1 fi spus Printul in sinceritatea lui.

sa-i

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 389

In fine! Habemus reum confitentern": tin cuwintul! Neno-rocirea Printilor nostri nu e numai eft sunt jucaria patimilor, dar ca maisunt Inca i gentlerneni": promit casatoria primei t5rfe care-i incalecasi-si fac apoi un punct de onoare sa-si tie cuvantul! Oricum, intrevedereamea cu Printul Nicolae ajunsese la Un punct mort; mi-am luat ziva buildde la el si rn-am dus la Pa lat sa raportez Regelui insuccesul meu. Pe candcoboram parcul Cotrocenilor mi-a sunat Ia ureche versul lui Moliere:

Guenille si l'on eut, ma guenille m'est chCre!"Au trecut cateva saptamani mai linistite, cel putin pentru mine,

caci Regele nu mi-a mai vorbit de chestiunea lui frate-sau. Dar si pentruRege pe care Printul Nicolae incetase sd-1 mai hartuiasca. Ma intrebamchiar dacti nu cumva argumentele mele II impresionasera, cu tot cate-goricul sâu refuz de a li se supune. Dezamagirea a venit repede; in reali-tate Printul se linistise fiindca intocrnise un plan diabolic ca sa puna peRege in fata unui fapt indeplinit.

Pe la inceputul lui noiernbrie, cram in toiul pregatirii legii conver-sitin, ma cheamti intr-o dimineata la telefon Horia Fortuna, prefectuljudetului Buzau: Domnule ministru, Printul Nicolae s-a casatorit iericu doamna Doletti in comuna Tohan!" Esti sigur?" Absolut si-gur, am vazut actul in registnil Starii Civile!" Si n-ai stiut nimic?"

Nirnic. Primarul a fost cumparat!" Vino itnediat la Bucuresti! Sinu spune lucrul nirnanui!" Am inteles!"

Ma treceau naduselile! Complicatia asta imi mai lipsea! M-am in-trebat daca trebuia si telefonez numaidecat stirea Regelui; am hotarAt saastept sosirea prefectului in Bucuresti, i apoi, inarmat cu toate informa-tiile sä ma duc la Sinaia sa ma sthtuiesc cu Voda asupra masurilor deluat. Imi ziceam: casatorie clandestina, prin urmare anulabila. si am as-teptat sa-mi aduca Fortuna amanuntele, fara sa comunic cu nimeni.Dupit-amiazd a sosit i amicul Fortuna cu un obraz de un cot; se terneade raspunderile lui. Dezastru! Nici un c3z de militate! Casfitorie in toataregula, dupa prescriptiile legii, gratie complicitatii primarului. Mi-am a-dus deodata aminte Ca pe la sfOrsitul verii venise colonelul Manolescu Iamine sa ma roage din partea Printului Ntcolae sa numesc prirnar (pre-sedinte al comisiei interiniare) in comuna Tohan pe un protejat al fami-liei Dumitrescu, proprietar5 in acea cornuna. Am surãs, i cerereapariindu-rni maruntfi i Iipsita de importanta am facut dupa chefulPrintului. Curn nu rn-am gemdit eu de atunci la ce se putea intampla, lace se pusese Ia cale? Singura mea scuza e ca avearn prea multe pe cap cas5 ma gtindesc la toate. Cu complicitatea noului prirnar, publicatiile decasatorie fusesera facute in termen, conform legii, iar casatoria celebra-ta in localul Primariei, cu usile deschise. Cine sa se trezeasca sa citeascaafisele lipite la usa Primariei? Nu s-a trezit nimeni, i cum prirnarul sinotarul thceau parte din complot, au tacut chitic, si nimeni n-a stiut des-

sd-mi

www.dacoromanica.ro


pre proiectata c5s5torie, nici chiar in ziva celebrárii ei. In afarä de pri-mar si de notar, de mire si de mireas5, de doi martori n-au fost de fat5decdt p5rintii d-nei Dumitrescu-Tohan zisá Doletti. Cum unul din mar-tori era C. Cfatunescu, un prieten politic, am trimis imediat dup5 dansul,sà-i cer deslusiri. A sosit dup5 un ceas in cabinetul meu de la Interne, in-c5 z5pkit de ce fkuse. L-am luat numaidecdt din scurt: Cum s-a in-tamplat, domnule?"

Nu pricep nici eu, domnule ministru, am c5zut fàrá s5-mi dauseama intr-o curs5, si c5nd rn-am dumirit, n-am mai putut da inapoi, eraprea tarziu. Cu dou5 zile inaintea «evenimentului» a venit d-na Dolettila mine la garaj' si rn-a mgat sA nu ma angajez pentru a treia zi dup5 a-miaz5, cki avea nevoie de mine. Mi-a spus s5 fiu la ora I la dansa, c5vom merge la lard, si c5 acolo ma va pune in curent cu restul. Eram prie-teni, Ii servisem de martor la tribunal c5nd Ii schimbase numele dinDumitrescu in Doletti, rn-am gfindit Ca iar avea probabil ceva de aranjatcu nurnele ei dar la o casdtorie nu m-am g5ndit o di/A, i nici nu-mivorbise vreodatii de asa ceva. Am fagaduit, si in ziva i la ora indicatà,am fost la dansa. A telefonat numaidec5t cuiva (am auzit cuvintele: «Avenit, poti s5 vii i tu!»), mi-a oferit un aperitiv, s-a imbrkat de drum,mi-a spus si mie sa ma imbrac, ne-am cobork si inaintea portii am gasitpe Printul Nicolae in automobilul s5u. D-na Doletti s-a urcat lang6 Printcare era la volan, iar eu, singur, in spatele lor, si am pornit spre Ploiesti.Printul mergea dup5 obiceiul lui cu o vitez5 mare asa incdt la inceput n-amputut vorbi cu dAnsii dupà cum n-am putut pricepe ce susurau intre ei.La Ploiesti am luat-o spre Buzau, i numai atunci am fost pus in curentcu scopul «deplasarii» i cu rolul ce mi se atribuise. «S5 ne faci acestserviciu si nu vei indatora un ingrat: ofice nevoie ai avea in viat5 sa" viila mine si te voi ajuta2». Ma treceau n5duselile imi dam seama ca intramintr-o mare belea, dar ce mai puteam face? Am lásat lucrurile la voiaDomnului.

Am ajuns la Tohan, la vie. Acolo am gash numai p5rintii d-nei Do-letti i pe un domn Teodom, pe care nu-1 väzusem in viata mea; era unprieten al d-lui Dumitrescu i ne-a servit de-al doilea martor. Am plecatcu totii la Prim Arie. Ne-a iesit inainte un individ imbrkat t5r5neste,incins cu un brat' tricolor si agit5nd un steag, tricolor si el. Era primaml.Pe treptele Primariei fusese intins un pres rosu. In jurul Primariei cdtivacuriosi nedumeriti. Am intrat intr-o sal5 impodobita cu verdeat5numaidecAt s-a celebrat casatoria.

Mai era cineva in Primarie?

Cratunescu functiona la agentia lui General Motors" impreuna cu André Manu.2 Cfitiva ani mai tarziu Cratunescu mi se plangea: Am fost de cloud ofi la el 5i de fie-

care data nu rn-a ajutat cu nimic!"

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 391

Afara de noi sase ai nuntii nu erau cleat primarul si notarul.Dar usile erau deschise?Da, dar curiosii de afara n-au intrat, se vede c5 asa era consemnul.

Dup5 c5s5torie, am fost s5 imbuc5m ceva la vie si am plecat repede spreBucuresti. Numai atunci rn-am 15murit pe deplin si mi-am dat seama caintrasern intr-o afacere ce putea sa aib5 urmári neplacute pentru mine.Ce fusese facut, era ins5 facut!"

Din nenorocire asa era. Pentru orice muritor cAsátoria era perfect va-labil5. Statutul Casei Regale cerea ins5 pentru casdtoria membrilor Fa-miliei Domnitoare consimt5mäntul Regelui, care in spet5 lipsind loveaactul de nulitate. Ar fi fost ins5 materie de procedura, caci actul n-ar fiputut fi anulat decdt in Justitie; procedura, cu toate urmarile ei de con-troverse si de scandal. M-am gandit numaidecdt la alta solutie si am ple-cat la Sinaia.

Am g5sit pe Rege in pat, bolnav de grip5 i nklusit. Se indopase cuchinin5 si sta la cald c5ci a treia zi era Sfantul Mihail si voia s5 asiste labanchetul cavalerilor Ordinului Mihai Viteazul. Cand i-am spusTentruce venisem, a r5mas ca tr5znit, si cdteva minute n-a spus nimic. In fine,s-a uitat lung la mine si In-a intrebat: Ce facern?" L-am intrebat la ran-dul meu daca era dispus s5 recunoasca faptul indeplinit. Pentru nimicin lume" a fost r5spunsul lui scurt i thios. I-am explicat atunci situ-atia juridica a lucrurilor si i-am spus c5 nu erau decdt dou5 solutii: anu-larea legala a c5s5toriei in fata tribunalelor (cu toate neajunsurile uneiproceduri scandaloase) sau anularea de fiipt a c5satoriei prininlocuirea registrului StArii Civile din comuna Tohan. Regele s-a uitat'Inca o data lung la mine si ochii lui mi-au cerut 16muriri. E foarte sirn-plu, Sire. Actul Printului Nicolae e cel din urin5 in registm. Ridic reg-istrul de la Primttrie, inlocuiesc cu unul nou in care voi copia toateactele anului pdnä la si afarä de actul Printului si gata!" Pe cand vor-beam fata Regelui se insenina, i Majestatea Sa mi-a complectat formu-la prin cuvintele: Bineinteles dupa ce vei fi destituit pe primar si penotar." Bineinteles, Sire!"

Adusesern cu mine la Sinaia, pentru orice eventualitate, pe prefect.L-am urcat imediat intr-un automobil i 1-am expediat la Tohan, cuordin sa fie a doua zi dimineat5 la Minister, cu registrul iar eu m-arninapoiat la Bucuresti. A doua zi au sosit conform programului prefectulsi registrul, prefectul cu demisia in man5, socotindu-se responsabil dece se intdmplase in judettil lui. I-am refuzat demisia recomandandu-i odiscretie absolutà si 1-am trimis la Buz5u cu registrul cel nou. Pe celvechi 1-am luat cu mine acasá pentru a nu pune la incercare curiozitateafunctionarilor, i dup5 o noapte dus Regelui la Sinaia, impre-un5 cu oneriu, complicele meu in toat5 aceastä operatie. Am g5sit peRege mai bine, dar Inca inguturdiat si cum era tocmai in ziva de 8 no-

5i-1

linititá 1-am

www.dacoromanica.ro

392 CONSTANTIN ARGE I OIANU

iembrie am profitat de prilej ca si-i prezint sincerele mele felicitari pen-tru Voievodul Mihai. Regele se pregatea de masa cavalerilor care-Iasteptau in saloanele Castelului Peles, dar era fara chef', parca ar fi pre-vazut toate necazurile ce-i stau in cale. Mi-a multumit calduros, a luatregistrul phstreze el si rugat sa nu las sä se afle nimic desprecele intamplate. Am facut atent pe Suveran ca ne gaseam in fata a cloudfapte deosebite: casatorie si schimbarea registrelor. Pentru schimbarearegistrelor garantam a nu se va afla nimic, caci eram numai trei in cu-rent cu operatia": prefectul Fortuna, Soneriu si cu mine. Actele din re-gistrul cel nou fusesera transcrise de Fortuna si de oneriu, si eram si-gur de discretia lor ca si de a mea. Primarul i notarul din Tohan fusese-rd ridicati si inlocuitorii lor, chiar de vor fi mirati curn a disparut actul Prin-tului, nu-si vor da seama despre cele intamplate, si in tot cazul masuri aufost luate ca sit nu vorbeasca. Nu tot aceeasi era situatia cu casatoria.Printul Nicolae considerandu-se legal casthorit, cit Indetinal Stdrii clvi-le in hzi:una, i necunoscand schimbarea registrelor va vorbi, el, de is-prava pe care o facuse si se va lauda cu ea. Recrele mi-a snarls din noumaim si rn-a concediat cu cuvintele: Pe Nicorae lasa-1 pe seama mea,pun eu lucrurile la punct cu dansul".

Operatia cu registrele a avut un epilog juridic o tuna si ceva mai tar-Dupa scenele de violenta dintre Print si Rege, care au urmat punerii

domnescului mire in curent cu zadarnicirea casatoriei sale, Suveranul,.mai tinand seama si de faptul ea" Printul ramasesae in posesia buletinuluide casatorie, a convocat o consultatie de juristi care 1-au sthtuit sd pro-voace, spre evitarea oricaror neplaceri ulterioare, si anularea casatorieiprin justitie, pe baza art. 12 din Statutul Familiei Regale. Statutul Fami-liei Regale prevede prin acest articol 12 ca Regele poate cere anulareacasatoriei incheiate fara consimtämäntul sat' de oricare membru al Ca-sei Domnitoare si ca o asemenea anulare se pronunta de TribunalulIlfov. Prin art. 13, acelasi Statut adauga cã orice membru al Familiei Re-gale vinovat de o asernenea casätorie neautorizath pierde de drept toatedrepturile si prerogativele sale. Printr-o sentinta a Tribunalului Ilfov,casatoria Printului Nicolae, de fapt inexistenta, a fost anulata pe la rnij-locul lui decembrie. Nu am avut nici un amestec in aceasta afacere spe-cialA, care a fost reglatO aproape in taina de Palat si de Ministerul Jus-titiei. Am stiut de ea, si attha tot.

Dar sa ne intoarcem putin inapoi, inainte de data acestei anularijuridice, caci n-as vrea sa las nepovestit al doilea episod tragi-comic dincate a provocat patima matrimoniald ce coplesise sufletul Printului Ni-colae. Trudit cum eram la Camera cu Conversiunea i cu Bugetul, nutn-am mai ocupat dupd 8 noiernbrie de scabroasa aventura. Rarnasese caRegele sa pund lucrurile la punct cu frate-sdu si interventia mea nu maiavea rost in aceasta afacere. Am auzit si eu multe din cele ce s-au petre-

s5-1 rn-a

ziii.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 393

cut atunci in stinul" Familiei Regale. Dar cum n-am fost martorul lor sicum n-am pornit sä scriu amintirile Printului Nicolae, ci pe ale mele, lasaltora grija sa transmita posteritátii ecoul certurilor dintre cei doi frati,dac5 vor gasi de cuviinta, i reiau firul povestirii mele din momentul incare amestecul meu in tardte a fost solicitat din nou. Pe la sftirsitul luinoiembrie, zvonuri alarmante au ajuns i ptind la urechile mele si intr-obuna dimineata, nu-mi mai reamintesc exact data', a venit la mine colo-nelul Manolescu sä ma roage s5 intervin, cad altfel se intampla o neno-rocire intre cei doi frail. Am aratat colonelului at nu aveam nici o cali-tate sti intervin nepoftit in aceasta ceart5 de familie; ca foarte probabilinainte de a se lua hotarari decisive si definitive voi fi chemat de Regesa-mi dau parerea i c5 numai atunci voi putea incerca s5 impac lucru-rile. Am sfiituit insti pe Manoilescu s5 domoleasc5 pe Print, a c5rui pur-tare nu putea fi decdt condamnata de orice om cu scaun la cap. A recu-noscut i dtinsul cã dreptatea era de partea Regelui, in .fond, dar c5 in.for-

Printul era tratat cu prea multa asprime s, i c5 o asemenea rnetod5 nuputea duce la nirnic bun. L-am rugat sa ma tie in curent; mi-a fagaduit,dar cdteva zile nu mi-a comunicat nirnic.

Deodata toate s-au incurcat; era intr-o stimbdt5 posomordta denoiembrie, m5 aflam la Camerti, pe la ora 3 l/2-4,cu gdndul departe side Printul Nicolae si de intreaga noastra Dinastie. In momentul de a in-tra in sedinta rn-a chemat Sinaia la telefon. Regele m5 chema sa yin i-mediat la Foisor. Colonelul Grigorescu care imi telefona, ma sfatuia sãcomand un tren special, din cauza vremii rele (ninsese mult, i soseleleerau viscolite) si sa iau cu mine pe lorga si pe maresalul Prezan, preve-niti. M5 intrebam ce putea fi. Prezenta lui Prezan fdcea putin probabilao convocare de ordin politic nu putea fi desigur decdt o chestiune defamilie, desigur o pozna noug a Printului Nicolae. Am telefonat nu-Inaidecat la Gara de Nord sa-mi pregMeasca automotorul2 si am trimispe Soneriu pe capul sefului Orli ca sa zoreasc5 pregatirile. Fie rea vo-int5, fie destr5b5lare, a trebuit un ceas si jum5tate pdnd sd fie automo-torul gata de plecare (era sub domnia lui Leverve, expertul francez),ctind a fost gata, tot n-a fost. A mai trebuit sâ astept cu Prezan o jurnata-te de orti in cabinetul sefului pAn5 sa plec5m. lorga, care nu mai cu-nostea alt mod de locomotie decdt automobilul, pornise deja cu Kreis-ler-ul Presedintiei spre Sinaia inainte sa fi avut vreme sä-I vestesc des-pre plecarea automotorului. In fine am pornit-o, dar nici nu ajunsesembine la Chitila si ne-am dat seam5 c marafetul nu mergea cum trebuie.Inaintam incet de tot, si in vagon ne clantdneau dintii de frig. Am pus un

I Din lipsä de timp, se vede, nu am luat note zilnice in acea vreme. Cele insemnateaci sunt scrise din memorie.

2 In 1931, Caile Ferate posedau un singur vagon automotor, ce servea la deplasärileDirectiei Generale, pe distante mici. Mu servisem de dansul de cdteva ori.

ma,

pi

www.dacoromanica.ro


ceas si jumatate pana in gara de triaj de la Ploieti, cu mai multe opririin drum. Eram furiosi si Prezan i eu, caci ne dam seama ca,daca in sesmersese atat de greu, la deal nu mai era sä mearga deloc. Intarziasemdeja mult, i ne era frica ca nu cumva Iorga care ne-o luase inainte sa nuinfluenteze pe Rege in rau i sa-1 impinga la un act nes5buit. Pe candmecanicii tot dibuiau pe la motor si cautau sa-i dea puteri noi, Soneriuplecat in cercetare se inapoiaza cu un sub-sef de gara gasit printrevagoane si cu o propunere inteligentà: sa oprim rapidul Bucuresti-Ardeall ce trebuia sa treaca dupg cateva minute prin triaj, i sä ne urcdmin el. Am primit propunerea cu entuziasm caci cu vagonul nostru nu nemai vedeam sositi la Sinaia. Am oprit trenul, spre nedumerirea calato-rilor, i ne-am urcat in vagonul restaurant care intamplator se mrise infata noastra. Intrarea mea si a lui Prezan, iesiti din intuneric, a facut sen-zatie; mai ales a lui Prezan in uniforma de maresal caci restaurantul eraplin de ofiteri tocmai din regimentul lui (25 Infanterie), care mergeau laBrasov pentru nu mai stiu ce serbare militara. Ne-am coborat la Sinaiain mijlocul curiozitatii generale. Un automobil al Palatului ne astepta.Ajunsi la Foisor am aflat cà Iorga nu sosise Inca desi se Meuse ora 8 1/2.Regele ne-a primit numaidecat i ne-a spus Ca ne convocase, pe Iorga,pe Prezan, pe Balif i pe mine ca sa se sfatuiasca cu noi asupra masu-rilor de luat impotriva Printului Nicolae. Pe drum Prezan ma pusese incurent cu putinul ce aflase: Prinul amenintase pe Rege sa-1 impuste,hotarat &à se sinucida apoi. N-avea insa nici un alt amanunt. Regele eravizibil enervat de intarzierea lui Iorga i toate telefoanele primariilorposturilor de jandarmi de-a lungul soselei BucurestiSinaia zbarndiau incautarea barbosului automobilist. Cunoscand susceptibilitatea primului&au ministru, Regele nu voia sa puna chestiunea decat in prezenta lui.Am asteptat vorbind de una si de alta pang la ora 9; nesosind Inca nici oveste despre indraznetul dmmet, si socotindu-linzapezit pe undeva, Re-gele ne-a poftit la ora 9 si 5 la masa. In jurul mesei, la care s-au asezatafara de Rege, de Prezan si de mine, generalul Balif, colonelul Grigo-rescu i ofiterul de serviciu, atmosfera era cat se poate de deprimantä.Pe cand toate gandurile noastre erau indreptate spre solutia problemeicare ne intrunise, dar despre care nu trebuia sà vorbim in lipsa nebunu-lui, buzele noastre lasau sa cada cuvinte nth' miez in indiferenta genera-la. Numai bietul Balif a incercat sa ne inveseleasca cu cateva glume sianecdote al caror erou era automobilistul Iorga. Asa e el, a curmat Re-gele, incurca lumea cu impulsivele lui initiative. Nu putea veni cu tre-nul, cu dvs.?" Pe la ora 9,25 eram la fructe un harait de masina2sidupà cateva secunde un gorait de om eih, drrrahga, chrrredeam ca nu

1 Pornit de la Bucuresti un ceas dupd noi!2 In vechiul Foisor" sala de mfincare era la parter, aláturi de intrare.

ai

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 395

mai ajung!" in fine sosise i Mesia. Regele 1-a poftit numaidecat lamasg, dar paranoicul a refuzat jignit asteptasem. Ne-am urcatsus si sedinta a inceput. Prezenti: Iorga, Prezan, Balif, eu si Regele; ala-turi inchis in cabinetul de lucm, colonelul Manolescu, gata sg raspundgla chemärile noastre. Iorga era furios i scgpara ca o pisicg burzuluitg inintuneric. Mai intai era nemancat. Apoi judeca si nu farg oarecaredreptate ca prezenta mea, a lui Balif, dar mai cu seamg a lui Prezan,insemna o slabire a increderii Regelui intr-insul, in fine, bgnuitor cum e-ra, Ii inchipuia desigur cg in lipsa lui ne bgtusem joc de el. Ne-amasezat, intr-un larg cerc in jurul Regelui care intr-o foarte amgnuntitgistorisire ne-a povestit cele intamplate, pe cand cu picior l drept aruncatpeste cel stang, domnul prim-ministru bgtea tactul pang in tavan. Se ve-de ca aceasta continua miscare de pendul ii usura nervii, dar in schimb iiexaspera pe ai nostri. Ca sg pung capat insuportabilei agitatii, Regele s-asculat la un moment dat 4i a vorbit din picioare; ne-am sculat i noi, darindat5 ce ne-am asezat din nou, traiectoria neastampgratei cizme a rein-ceput, i Inca intr-un ritm mai accelerat, si nu s-a oprit dec.& in clipa incare a ajuns la vorba, El, Unicul i A-Tot-Stiutoml. Regele a rezumatpentru cei care nu le cunosteau evenimentele petrecute pang in aceazi: insistentele, cateodata chiar violente, ale Printului, pentru obtinereaautorizatiei casatoriei lui; cgsgtoria lui clandesting la Tohan si anulareaactului matrimonial prin inlocuirea registrului Stgrii Civile. Apoi ne-apovestit cele Intl-tinplate chiar in acea zi: amenintarea Printului de a-1 im-pusca si de a se sinucide dupg desgvarsirea acestei ispravi. Nu se temeaatat pentru el insusi Gavrila Marinescu luase toate mäsurile de paid

corpul de gardg primise instmctii sa nu lase sä treacg pe nimeni catpentru Print. In starea de exasperare in care se afla, o incercare de sinu-cidere nu era exclusg. Ne chemase ca sg-i dam un sfat i ca sa hotaramcu totii impreung ce era de facut. Dar inainte sg ne rostim, dorea sa as-cultgm i pe colonelul Manolescu, aghiotantul lui Nicolae, sosit in cursulserii de la Bucuresti. Introdus in salon, colonelul ne-a adus numaidecatla cunostintg c5 starea Printului era mai linistitg si cg era putin probabilsg se mai dedea la un act de disperare sau de violentà. Aceasta stire n-afacut decat sä confirme ceea ce spusesem eu cu cateva momente inaintesg fie chemat informatorul Manolescu. Balif, foarte ingrijorat ceruse mul-tä indulge*" pentru Print ca nu fie impins la un act criminal sau celputin la o sinucidere". Domnule general, 1-am intrerupt, n-aveti nicio grija; cine vrea sg impuste sau sg se sinucidg, face si tace. Cine vor--beste si se lauda, la vorbe famine!"

Bietul Manolescu pgrea istovit se vedea ca luptase cu greu sadomoleascg pe patimasul i artggosul sãu stgpan.

Regele:Povesteste te rog, Manolescu, cum s-au intamplat lucru-rile..."

ca

sa

nu-I

www.dacoromanica.ro

396 CONSTAN'l IN ARGETOIANU

Manolescu:Printul s-a intors azi-dimineata de la Sinaia ca nebunl.Mi-a spus cã s-a hotardt: se va inapoia chiar azi la Sinaia, va impusca peMajestatea Voastra, si apoi isi va trage un glont in cap. Am cautat sa-lcal-mez, mi-a fost cu neputintii. I-am expus atunci ca nu va putea ajunge pa-na la Majestatea Voastra, cä va fi oprit la Corpul de garda. As vrea sa\fad soldati romani oprindu-ma sa trec! mi-a raspuns rastit. Dar da-ca totusi va vor opri, Alteta? In cazul acesta ma voi impusca la picioa-rele sentinelelor! L-am lasat, Sire, si am prevenit pe Majestatea Voas-tra. Nu-mi era frica ca va comite o crima, imi dam seama Ca pana la stilt.-sit va reveni asupra acestei hotarari, dar imi era grozav de frica, maieste si acurn sa nu puna capat zilelor sale. Rog respectuos pe MajestateaVoastra sa tina seam5 de o stare de spirit cu totul anormala..."

Regele: Multumesc Manolescu, poti sa te retragi. Du-te la Nico-lae si tine-ma in curent cu cele ce face..."

Dupa plecarea lui Manolescu a inceput chibzuiala". Regele a luatdin nou cuvantul, inaintea noastra, si ne-a declarat raspicat cd el nu ve-dea decat cloud solutii: sau Nicolae se supune si rarnane, sau nu se supu-ne si pleaca. El nu cere ca frate-sau sa renunte la femeia pe care o iubes-te: sa o vada cat o vrea, dar sa o instaleze undeva singura, si de casatoriesa nu mai fie vorba. Dacii se incapataneaza in ideea casniciei, nu mai poa-te face parte din Familia Regald, si prin aceasta excludere isi va pierdede drept i demnitatile si gradul pe care-1 are in armata, caci graduldenmitatile nu sunt legate de persoana lui, ci de calitatea de Print. Maiadaug, a incheiat Regele, ca Nicolae nu va mai putea purta nici titlul dePrint de Hohenzollern daca va pierde pe cel de Print al Romaniei, caciasa am hotarat in Consiliul nostru de Familie". Pe mine, care nu magandeam decat la posibilitatile de catarare ale d-nei Lupescu, darzeniaRegelui in-a incantat. Pe lorga 1-a scos din sarite, nu pentru altceva, darfiindca se socotea umilit in fata noastra. Intemeiat pe numeroase prece-dente din trecut, dl. Profesor pretindea mai ales, ca prim-ministru, särezolve singur cu Regele problemele dinastice delicate si in tot cazul a-cesta sa nu recurga la sfatul altora dec.& in intelegere prealabild cu dan-sul! Párerea lui a fost exprimat5 scurt, concis si precis, cu tafn5, cu in-tonatii, cu modulatii si cu intepaturi pe care nu le pot reda aci, si pe carenici nu le-as fi putut culege din zbor. Suparat foc pe Rege, s-a pus sivadit numai din aceasta cauzd de-a curmezisul concluziilor acestuia.In rezumat, a declarat ca, desi Majestatea Sa Ii cerea piirerea numai du-pa ce luase deja o hotarare, si desi nu stia daca ceilalti sfetnici chemati

I Avusese o ultim5 discutie cu frate-sTm. foarte violentd. Regele ii informase in 7ileleprecedente despre iddärnicirea casâtoriei sale, pe care Primul nu o aflase Inca pfinaatunci. in urma acestei destainuiri si a hotärdrii ferme a Regelui de a nu autoriza sub nicio formã casStoria lui, Nicolae intrase aproape in convulsii de violenta i arnenintase pefrate-sdu ca va face o nenorocire" fard sa specifice care.

si-mi

$i

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 397

sd judece un caz atät de delicat vor fi sau nu de acord cu thinsul, el nuputea dectit s5 se impotriveasc5 unei severit5ti prea mari si nemiloase fa-

de o gresea1 5 mare, desigur, dar tot asa de sigur, reparabilà. PurtareaPrintului Nicolae era profund regretabild, dar era tanir si in sinceritatea

lealitatea lui ii dedese sentimentele pe fata, poate prea violent daarunce insd piatra numai acei care n-au patimit n-au gresit

niciodatd. Amenint5rile din tirm5 erau simple copiliirii, vorbe far5 rostsc5pate in goana necazului, pe care Printul niipästuit va fi cel dintãi s5 leregrete. Pentru asemenea lucruri o viat5 de om nu putea fi sugrumat5;Tara si Regele aveau nevoie de acest vl5star iubit i vilnjos al Dinastieicare se bucura (aci perfidia) de adânci simpatii in armat5. In sffirsit pri-mul ministru conjura pe Regele s5u s5 nu se mentie in atitudini prearigide fat5 de un frate nenorocit si se oferea dacil curnva ar izbuti siinduplece pe Majestatea Sa s caute i sa g5seascA o cale de imp5ca-re a conflictului.

Atitudinea i cuvântarea b5rbosului plictisiserà vizibil pe Rege; pemine unul, rnai mult dean cuvintele i intep5turi1e lui ma supárase mes-chin5rie sentimentelor care se ascundea in dosul lor. Nu inctipea indo-ial5 c5 chernat singur i consultat s-ar fi declarat de partea Regelui. Nu-mai prezenta noastrã 11 aruncase de partea opus5; in sufletul lui era nu-mai vanitate Si mocirl5.

Enervat, am cerut cuvantul si pe un ton pe atilt de neted pe cat fuse-se al lui lorga de unsuros, am afirmat cu lade ca trebuie pus sfarsit peni-bilelor incidente care tulburau deja de prea multã vreme linistea Fami-liei Regale, câ nu existau alte solutii dean cele propuse de Rege pe caretrebuia sprijinim cu totii, thrã rezerve si fara reticente, in indeplini-rea datoriei lui de Sef al Dinastiei.

In acelasi sens ca s,i mine, foarte categoric, a vorbit i maresalulPrezan. Dupii noi a luat cuvantul Balif. Servitor devotat i leal al Famili-ei Regale, Balif a pus chestiunea pe alt teren. Noi atilt lorga cat siPrezan i cu mine, ne mentinusem pe cel politic, dansul s-a marginit lacel sentimental. F5rii sa micsoreze vina Printului, Balif a invocat copilii-ria lui i adlinc rniscat, aproape cu lacrirnile in ochi, a implorat mila Re-gelui pentru tfindrul fara experieritil, orbit de patimii, care trebuia salvatiar nu iremediabil condamnat. A recunoscut c5 judecata Regelui era ceamai dreapt5, dar a gasit-o prea dur5, si facand apel la simtamintele lui defrate, a cerut Suveranului care era in drept s5 nu-I asculte dar pe care-Iruga sä nu facti uz de acest drept, sd mai amcine hotdrarea. S5 nu im-ping5 pe Print la cine stie ce act disperat, mai dea timp de gandire.S5-1 lase sa facil o calatoriel mai lunga, cine stie, poate ca-si revenea o-mul in fire. Pentru m5suri radicale si iremediabile era totdeauna vreme

1 Nu se cotorosise si Carol de Zizi Lambrino. dupai o crithtorie. in junil lurnii?

tä

sd-i 4i

sa-I

sa-i

si

www.dacoromanica.ro


si nimic nu silea pe Rege (socotea Balif) s5 gfabeasa solutiile, cu atatmai mult cu cat cele intamplate nu ajunseser5 Inca la cunostinta cercu-rilor mai largi (socotea iar5si Balif).

Ceea ce nu putuser5 obtine intep5turile i subintelesurile lui Iorga,a obtinut-o induiosata sinceritate a omului cinstit i nest5panit de nici uninteres ascuns. Dupã ce a tkut Balif, Regele a stat putin pe ganduri, apoine-a declarat ca nu vrea moartea nimanui, cu atat mai putin pe a lui fra-te-sdu i cd ar consimti sä-i dea un ultim termen de gandire daca ar sti caar folosi la ceva. AmanArile, pe toate terenurile, fiind indeletnicirea sapreferat5, Regele a s5rit cu usurare i multumire pe propunerea lui Balif.Mi-am dat seama cã aminarea nu era s5 schimbe nimic in dispozitiilePrintului Nicolae, si &à mai devreme sau mai tarziu ne vom afla in fataaceleiasi probleme. Mi-am dat insä in acelasi timp seamd ca hotárareaRegelui era luatà si c5 nu mai era posibil sa fie adus pe calea hot5rarilorvirile, cale pe care ii lipsea de altminteri sprijinul primului s5u ministru,ca reprezentant al Guvernului si al terrrii". Asa stand lucrurile, n-ammai spus nimic; l'affaire faisait long feu, cum zice francezul, si o inter-ventie in favoarea solutiilor imediate i categorice devenea inuti15. Sea-pat pentru moment din incurcAtur5, Regele a devenit voios si glumetne-a asigurat Ca nu poate fi vorba decat de o amanare, de un timp de gan-dire, dar cà asupra cas5toriei nimane in-tran-si-gent i cd acum sau maitarziu Printul va trebui sa" se plece sau sä plece. Se va supune, Sire", aintampinat Balif. Prinzand in zbor cuvintele generalului, Regele a adriu-gat c5 Nicolae trebuie sá se supun5 imediat, la unele conditii. S5 piecesingur, s5 nu locuiascâ impreun5 cu d-na Doletti si cu atilt mai putin stilase sl se cread5 ca exist5 vreo leg5tura legalà intre ei. Sd stea 6 luni de-parte de tar5, i in nici un ca RI nu se inapoiele dec.& cu voia Regelui,care-i va asigura materialmente existenta in strilinátate'. Dupà 6 luni dereflectie si de experienta", s5 aleag5 intre cele dou5 solutii propuse, adi-

I Printul Nicolae ajunsese foarte prom cu veniturile lui deM colonelul Manolescu ii ad-ministra averea cu pricepere $i CU devotament. Vina era a d-lor Stirbei, C. llion $i Rosen-thal care fricuserd alandala partajul succesiunii de functului Rege Ferdinand. Preocupatide singura idee sa indeparteze de orice bun imobiliar pe Printul Carol, osandit sa trdiasca$i sa moara in strainatate (exploatarea unei mosii sau vanzarea unei case ar fi putut Ii unpretext de calatorie in Romania) zisii domni atribuiserd Printului Nicolae intreg domeniulBrosteni. cu obligatia sa plateasca o sultä fratelui i surorilor lui. Aceasta sulta, care se ridi-ca la 27 milioane lei, fusese preluata in intregirne de Regina Marioara a Iugoslaviei si in lip-sa de numerar, Nicolae ii ph:ilea o dobanda de 8% (redusa mai tarziu la 4%) adica 2 160 000 leipe an. Pe de alta pane veniturile domeniului cazusera la aproape nimic printr-o nefericitaafacere incheiata din vina Regelui Ferdinand $i printr-o alta nefericita dispozitie a parta-jului. Regele Ferdinand facuse o combinatie cu un grup de fmanciari care instalaserd o fab-rica de celuloza la Bicaz; in schimbul terenului i unui contract de vanzare a materialuluilemnos pe un pret derizoriu, Regele primise o bund pane din actiuni or, domnii cu par-tajul impanisera actiunile intre Marioara i Ileana i lasasera pe Nicolae cu contractul one-ros. Domeniul Brosteni livra lemnele pe o cincime din valoarea lor, iar proprietarul lor nu

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 399

c5 sá se plece sau sá piece definitiv. Balif a fost inthcinat sä aducAconditiile Regelui la cunostinta Printului. Sedinta noasträ a fost ridicatfi,Prezan, Balif, Manolescu si cu mine ne-am inapoiat, dupg miezul nop-tii, cu Ufl tren special la Bucuresti, iar Iorga a rärnas sh petreacà noapteala Sinaia, numai sá nu fie cu noi.

Printul a primit conditiile fratelui-sau (ba bine cã nu) si a renuntatla interventia revolverului. Ca sá plece, ii trebuiau ins6 parale. Regelem-a chemat caci caseta regalà" in asemenea imprejurSri e numai uneufemism si rn-a intrebat dac5 nu puteam sa-i fac rost deocamdatà de500 000 lei, si rnai tarziu de 50 mii franci francezi pe hind, pentru ne-norocitul de Nicki". Ce nu face un ministru de finante pentru fericirea silinistea Dinastiei? Am scos cei 500 000 lei, si am fagáduit francii, pe ca-re i-am plátit lund de luna pâná la inapoierea Printului in primdvara anu-lui 1932. Cine ar fi facut altfel, s5-mi arunce piatra. Era la urma urmelorun supliment la lista civil5 i nimic mai mult. Barba se tine cu pieptánul

zickoarea romanului i Dinastiile cu parale, cu parale multe, maimulte poate deck fac.

Inainte de a se pune in menaj" Printul Nicolae, panA atunci g5z-duit intr-un mic apartament din Palatul Cotrocenii, Ii facuse, ca omul,o dublä gospodkie, la Ora si la oras. Pe cänd eram ministru al agricultu-rii si el Regent se tinuse de capul meu sa-i dau ckeva hectare in pádurea

participa intru nimic la beneficiul eventual al fabricii. ba trebuia sa mai plateasca surorii sa-le Marioara o dobanda amialg de peste 2 000 000 lei! Chestiunea s-a mai complicat si prinfaptul ca fabrica de celuloza a mers din ce in ce mai prost (facea concurenta lui Czell caremai avea una linga Brasov, si in cea de la Bicaz avea tot interesul sa inchida pe aceasta dinmina), asa incfit nu mai platea nici pretul derizoriu pe care era obligata sa-1 verse adminis-tratiei de la 13rosteni. Printul Nicolae a facut tot ce a putut ca sa rezilieze contractul cu fa-brica de la Bicaz, i pe tirnpul cat am fost ministru al agriculturii am avut de furca cu el:voia sa ma sileasca sa-i anulez eu contractul sub pretext de calcare a codului silvic. Nu no-ampretat, bineinteles, la o asemenea ilegalitate i m-am marginit sa insarcinez un inspector sil-vic cu supravegherea executarii contractului in vederea unei viitoare i posibile calcari a co-dului, pand atunci inexistenta. A fost i un moment de mare entuziasm in anturajul Prin-tului si tocmai in lunile care au precedat drama matrirnoniala din noiernbrie 1931. VenisePrinml Friedl de Hohenlohe cu un neamt care facea matase din lemn, din once lemn, chiarde fag. Adusese cu dansul un brevet si un somoldoc de matase alba pe care Printul Nico-lae ni-I baga tuturor sub nas, jongland in perspectiva cu milioanele ce trebuiau sa-i cadain mana. Din nefericire pentm el, neamtul, brevetul si Friedi s-au naruit i bietul Nicolaea ramas cu fagul in brate. Am cunoscut bine toata situatia financiara a Printului fiindca Re-gele ma rugase sa i-o aranjez, in calitatea mea de ministm de finante. Era vorba de o pre-luare a portofoliului putred de vreo 30 milioane datorii. Operatia ar fi fost cu totul nelega-la si am refuzat sa o sprijin. Au realizat-o altii dupa mine... Am pierdut zile intregi cu Ma-nolescu ca sa descurc o situatie ce nu rnai era de descurcat. Am fost foarte fericit sa aflude la colonelul Manolescu. cinci ani mai tarziu, prin 1936, crt inextricabila situnfie din 1931se descurcase de tot si cd Printul sta bine". Cu atat mai bine.

Apartament aranjat pentru Regina Elisabeta i Regele George dupa detronarea lorinainte de cumpararea casei lui Marie-Angele Polizu. in Calea Victoriei.

si

www.dacoromanica.ro


Snagovului. I-am explicat c5 nu era cu putint5 fara o lege, dar ca si ElisaBratianu pentru Cumpätul, n-a vrut lege, sub pretextul de altminteri foar-te binecuvfmtat c5 nu dorea s5 pund in discutie publia o liberalitate pespinarea Statului. Nu vrea lege, dar vrea locul. Ba chiar si 1-a ales si s-ainstalat pe dansul. Nu aveam dee& cloud alternative: s5-1 dau afara cuforta publica sau s5 regularizez, cum se putea situatie. Regentul datafar5 de la Snagov cu jandannii, atAt ne rnai lipsea! Printr-o decizieministerial5 dat in .folosintd.fiini tennen, locul pe care-1 ocupase sipe care incepuse s5-lingradeasca. Decizia mea era perfect nelegala i peaceast5 bazii precar5 a continuat Printul s5 ocupe locul si mai departe.Tar5nistii au mAnlit si au amenintat in surdin5 si in futurum" cu ful-gerele legalismului lor de pe atunci. Dup5 ce au ajuns la Putere, intoamna anului 1928, Mihalache, noul ministru al agriculturii s-a si dusla fata locului s5 vad5 cum stau lucrurile. Oamenii Printului f5rd in-doialã din ordinul acestuia 1-au primit cu lovituri de puscii. Mihala-die a luat-o la fuga, incidentul s-a musarnalizat, si nici curajosul c5-masar si nici unul din succesorii lui n-au mai tulburat pasnica posesiunea irascibilului Print, care a ridicat pe aceast5 frumoas5 proprietate atatde ieftin castigatii o foarte frumoasA vi15. Dreptatea ma sileste s5 recu-nosc Ca multumita lui initiativele lui Dem. Dobrescu n-au venit cleatmai tdrziu acest incantAtor loc al zonei suburbane bucurestene s-a ci-vilizat si a devenit incetul cu incetul cel mai atrdgátor punct de recreatiein preajma Capitalei. Pasionat de gospodarie, Printul a instalat la Sna-gov si o ferm5 in care s-a dedat la cultura legumelor. Ani de-a rfindul,camionete-automobile elegante, insemnate cu monogramul lui si cu Co-roana RegaI5, au facut vara naveta intre Snagov i Sinaia pentru desface-rea gustoaselor zarzavaturi. Comertul n-a incetat decdt dup5 ce au in-ceput dramele. Dar vila de pe marginea lacului, ascuns5 dup5 trestii, acontinuat sa fie cuibul privilegiat al princiarei idile.

La oras, Printul cumparase in parcul Filipescu casa hii Grfinberg-Ruleta, care ad5postise cAtva timp Legatia Japoniei, cas5 mare, luxoas5si de stil acceptabil, asezat5 in fata vilei I. P. Vassalopol fostft Chris-soveloni dar clfidit5 de Alexis Catargi, pe la sfarsitul zvápaiat al vietii sa-le, vi1 5 care trebuia sA devie dup5 Restaurare" proprietatea i resedintad-nei Lupescu, asa incat s-a putut spune la un moment dat c6 ostilestau fatd in fatfi, alba lunA Deasupra portilor de fier, un Nnapoleonian incununat cu Coroana Regala era menit sä vesteascdvecinilor si trec5torilor transformarea 15casului si Malta lui distinctie.Dup5 evenimentele din 1931, Printul a devenit la rAndul lui pribeag,strAns de nevoia paralelor, a vfindut casa s, i n-a mai pastrat cleat Snago-vul, unde si-a strAns boarfele care mt incapeau in apartamentul de la Co-troceni inclusiv dama. Casa a fost cumparatA succesiv de Mirto si deMalaxa, pentru a redeveni nu stiu sub ce formA imobil regal" si a

i-am

1umin5nd...".

ai

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 401

adapostit pe dl. Ernest Urddreanu, rnai intdi secretar, apoi prefect alPalatului i vicemaresal i dupä decapitarea lui Puiu Dumitrescufavorit al Regelui. Monogramul s, i Coroana au dispärut de pe porti, inschimb au p5tmns in casã vesela" si lacheii Palatului si dl. Urdüreanu aputut astfel oferi acolo doamnei Lupescu prdnzuri despre care s-a vorbitmult si la care au luat parte in jurul Duduiei multi din sefii de misiunidiplomatice acreditati pe lãnga Rege s, i inaltii functionari sau samsaricare au binevoit s5 primeasc5 invitatiile pestelui regesc.

Primind propunerile aduse de Balif, Printul si-a desfilcut instalati-ile din tara, cu inima sfilsiat5, a dat procur5 pentru administrarea bunuri-lor sale (Inca o conditie a Regelui, in schimbul asiguthrii unei existenteconfortabile in strainätate), si-a thcut cuferele si a plecat peste granit5.Inainte de plecare a avut loc o lungñ intrevedere intre cei doi frati; ce-sivor fi,spus, numai ei si Durnnezeu stiu.

Indat5 ce s-a vazut in strainatate si cu parale, prima grij5 a Printu-lui a fost s5 nu se tie de cuviint. Cu dama la brat a hoinkit prin toate locu-rile elegante consacrate sportului. A declarat cui vrea sa aud5, c5 izgonit defratele situ se va dedica automobilismului ca s5-si astige viata alergândin cursele intemationale. Pana sa-si g5seasc5 insa rostul in noua lui me-serie, s-a aruncat in sporturile de iarn5 si a cutreierat hotelurile Elvetiei siTirolului flicand senzatie pretutindeni cu sotia sa". La Zernatt a vrutchiar s5 prezinte la Princesse ma femme" Regelui Alfons al Spaniei, ca-re I-a repezit intre patru ochi si 1-a mgat s5 piiniseasca irnediat hotelul. Defrica s'a nu i se taie subventia, junele Nicolae s-a supus. In treac5t prin Pa-ris, a g5sit in Maurice de Rothschild, un Rege fira Tron si el dar rnaiacomodant. Odrasla Dinastiei israelite a dat tm mare prdnz en l'hon-neur du Prince et de la Princesse Nicolas de Roumanie" i puica Dolettia fost tratata o sear5 intreag5 de Altetä Regala, i s5rb5torit5 de snobiilihniti 5i de matahale intemationale. Pdn5 si Regina Maria, atat de indul-gent5 fat5 de fanteziile sentimentale ale copiilor ei, mi-a m5rturisit ina-inte de plecarea mea in stràimitate c5 procedeele lui Nicolae" deveneauintolerabile. Pe timpul sederii mele la Paris am avut i eu prilejul s5 con-stat cu ochii mei, din partea Printului, totala nesocotire a angajamente-lor ce luase. Sosise de nu stiu unde, impreun5 cu dama; desi ii anuntasesosirea la Legatie, Cesianu primise instructii s nu-i iasA in intiimpinarela gard si In-am abtinut i eu. Am socont insA. Cesianu si cu mine, cd erade datoria noastr5 sa facem Printului o gar5 am fi dat de d-naDoletti, la hotel o asemenea intälnire putea ti evitatã. Ne-am dus impre-und la hotelul Georges V. Printul ne-a prima cu amabilitate dar cu racea-la, ca pe oamenii fratelui detestat. Prin usa cra.patal a camerei de culcare

$i Printul Carol. pe timpul pribegiei sale primea la Paris. cu usa catre d-na Lupescuerapata! Tradilii de familie. cum se vede!

vizità: la

I

www.dacoromanica.ro


se strecura o duhoare placutil de parfumuri rafinate, iar in anticamera, oluxoasa manta de catifea, samururi, paldrii i alte accesorii de toaleta,aruncate pe scaune si pe sub scaune confirmau prezenta trädata prin a-cea odor di femine care nu inseal5 niciodatà. Am vorbit de una si dealta, de interesele tArii, dar nici un cuvant despre caiil lui. Mai tarziu, Ce-sianu a aflat ca tanara pereche era inscrisa la hotel ca Prince et Princes-se Nicolas de Routnanie. Bineinteles ca i aceast5 grava infractiune laangajamentele luate, infractiune sävãritii far5 nici o rusine sub ochii Pa-risului intreg, a fost adusa la cunostinta Regelui, prin grija lui Cesianu.

Prins, la inapoierea mea in tara, de legea conversiunii si de alte plic-tiseli, mi-am uitat de Printul Nicolae si de prostiile lui. Din cand in candmai aflam cate una boacina si o datA pe lung transmiteam cu durere Pa-latului cecul thgaduit. Despre o pociintA sau despre o schimbare in atitu-dinea Printului nu putea fi nici vorba. Pe de alt5 parte stiam c5 Regelevoia sa evite cu tot pretul scenele si dramele, asa Inc& imi inchipuiam

de cite ofi semnam cecul ca situatia provizorie stabilitA in noiem-brie va dura /Dana la nesfarsit i c5 Printul va famine definitiv in striin5-tate si cii succesorul i succesorii succesorului meu vor continua s5 sem-neze cecuri cat va hal el. Din nefericire numai aceasta a doua parte dinprevederile mele s-a adeverit.

Intr-o frumoasA zi de apriliel pe cand lucram la Ministerul de Finan-te a venit Soneriu2 sa m5 informeze ca Printul Nicolae trebuia sA soseas-cii neasteptate, cu un avion. Nu-mi venea sA cred. Printul plecase pen-tru minimum 6 luni, care nu se impliniseri 'Inca si se obligase sd nu seinapoieze in fard fdrd voia Regelui. Viata pe care o ducea in striinAtate,cu dama, era viata care-i plicea; ce sA-I fi impins sa-si calce cuvantulsA se punA din nou in conflict acut cu Regele de care depindea material-mente cu totul? lath de ce am prirnit vestea adusA cu scepticism. FatA deaminuntele pe care mi le-a dat Soneriu a trebuit insa s5 mA inclin. Secre-taml meu mi-a povestit intr-adevAr ca se afla la Palat, la Puiu Dumitres-cu, tocmai in momentul in care Guranescu3 I-a chemat la telefon sa-1 pre-vina cA Printul Nicolae aterizase cu un avion la Belgrad i ca se pregiiteasa-si ia zborul spre Bucuresti; stirea adusa imediat la cunostinta Rege-lui, provocase mare emotie in cercurile palatiste, ia Suveranul o prirniseriu, si trimisese dupA maresalul Prezan.

Am avut imediat viziunea confuzA a unei serii de plictiseli i rn-amintrebat daca cel putin de astadata Regele va avea curajul sA taie in car-ne vie. Cele intamplate in toamna precedentA fuseserd pentm mine olectie, i rn-am hotarat sA nu mai intru in dans decat dacA nu se putea alt-

' 9 aprilie, daca nu ma insel.2 Secretar general al Ministerului de Interne.3 Ministrul nostru in Iugoslavia.

pe

0i

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 403

fel, si sA nu ma amestec in tarate pand nu ma va sili Regele. Am crezuttotusi de datoria mea, ca ministru de interne, sa pun serviciile Siguranteila dispozitia Suveranului si am trirnis pe Soneriu inapoi la Palat sl intre-be daca Majestatea Sa are un ordin de dat. RAspunsul a fost ca pentrumoment nici unul. Mi-am vazut de treabA, incantat cA n-aveam sA inter-vin. Dupa arniaza am aflat ca Printul sosise si ca fusese intampinat peaerodromul militar de la Pipera de maresalul Prezan. MA asteptam la oconvocare la Palat pentru a doua zi, dar iata ca pe la orele 10, in aceeasisearA, am si fost chemat. Am gasit Palatul bezna, ca orice casd nelocui-ta. Un fecior a aprins cateva lampi i rn-a dus prin culoarele de jos la untunel luminat, acesta, a girono" cu pereti de faianta alba si captusit pejos cu linoleum verde inchis. La capatul celAlalt al tunelului am iesit infosta casa a lui Misu, in care ma intalnisern in 1918, cu delegatii Ardea-lului veniti sa anunte Unirea Regelui Ferdinand. Regele Carol o trans-formase, pe cat putuse, in locuintA pentru dansul i pentru VoievodulMihai. Rana atunci, Regele ma primise intotdeauna in biroul lui tata-sau, in vechiul Palat: calcarn pentru prima data in apartamentele lui inti-me. 0 desavArsita linite domnea si aici; mi s-a parut o clipa cA luamparte la un complot, i mi-a venit sa rad. DupA cateva minute de astep-tare, pang sa se duca sus feciorul sd anunte sosirea mea, Regele a cobo-rat scara in papuci, imbracat intr-un halat de mAtase cafenie i cu musta-tile prinse in banda cunoscuta sub nurnele de Es ist erreicht", pusA lamodd daca nu inventatd de fiertatul" Imparat Wilhelm al II-lea. Amintrat impreunA in salonul din stanga si cu masca pe obraz, Regele a in-ceput sA-mi povesteascd cele intamplate. Printul Nicolae sosise pe la ora3, cu un avion particular impotriva angajamentelor pe care le luase, cal-cfind nu numai cuvantul dar i regulamentele militare i Statutul CaseiRegale, ciici era Print si militar si in aceasta indoitä insusire trebuia sa sesupuna autoritatii Regelui, Seful Armatei $i al Farniliei Regale. Dar simai gray a fost actul pe care Printul 1-a savarsit dupA aceasta neinvoitäinapoiere in tarA. Regele trimisese la Pipera intru intampinarea lui pemaresalul Prezan, cu misiunea sA-1 urce intr-un, automobil, sA-1 duca laCotroceni si sa-1 declare arestat din Ina lt ordin. Indata ce Nicolae a aflatmisiunea cu care fusese insArcinat Prezan, a inceput sa-1 injure, Ara nicio consideratie pentru varsta i pentru rangul lui, I-a imbriincit i urcán-du-se intr-un automobil care-1 astepta a sters-o singur. S-a dus intai laSnagov, apoi cfitre searA s-a inapoiat la Cotroceni, unde se afla in acelmoment. Regele parea calm si hotArat; probabil CA aparatul Es ist erre-icht" nu permitea fizionomiei sale sa. manifeste toatA mania ce-i cloco-tea in suflet, asa incat am fost scutit de o scena de tragedie la care nicicostumul sau nu era adaptat. Coane Costica, te-am chemat sa te rog sate duci chiar acum la el si sa-i spui raspicat: ori se pleacA, ori pleacA. StiuCA nu se va pleca; sA plece, sä scap odatA de el..." I-am obiectat ca cu

www.dacoromanica.ro


incapatanatii nu e bine sa bati fierul cat e cald, ca era mai bine sa lasamnoaptea sa treaca peste cele intamplare (la nuit port conseil") i ea" intot cazul ii conjuram sa insarcineze pe lorga vorbeasca sa-siaduca aminte de cele petrecute in toamna, cand susceptibilul paranoic s-apus cu vehementa de partea Printului numai fiindca fusese chemat lasfat" odata cu mine si cu Prezan. Regele a suras: L-am si trimis. Iorga avazut inainte de masa pe Nicolae; acum e foc pe el, si de partea noastrà

dar n-a putut obtine nimic de la dansul!" Sire, un cuvant mai multsa nu ma duc eu. Sau nu obtin nimic de la el nici eu sau izbutesc, si a-tunci vezi capul hii Iorga? Trece cu arme si bagaje de partea Printului.Propun o solutie intermediara: sa merg la Cotroceni maine dimineataanpreund cu lorga. Vom gasi pe Print mai linistit si voi manevra astfel,incat, daca vom obtine ce vrem, izbanda sa fie a domnului Profesor!" Re-gele a stat putin pe ganduri, apoi a primit propunerea mea. Ne-am des-partit i rn-am dus sa ma culc. Deoarece se convocase pentru a doua zidirnineata un Consiliu de Ministri sub presedintia Suveranului, am con-venit si facem aceasta ultima tentativ5, indata dup5 Consiliu.

Consiliul s-a tinut intr-o atmosfera apasata. Au asistat i presedintiiCorpurilor Legiuitoare. Iorga tuna si fulgera impotriva Printului, cu ace-easi sinceritate cu care ii luase apararea in noiembrie. Desi toata lumea afost de acord c5 scandalul trebuia curmat, toti cei prezenti au exprimatparerea ca trebuia incercat tot ce era omeneste posibil pentru a evita oruptura definitiva intre Print si Familia Regal5. Cel mai darz a fost Re-gele, care a sustinut c5 actul de indisciplina comis in ajun nu putea rama-ne fara sanctiune, i ca in tot cazul Printul trebuia sa-si ispaseasca pe-deapsa data (arest la domiciliu). Pe cand cei prezenti isi expuneau, fie-care pe rand si dupa temperamentul sau, parerea Iorga, care nu puteasit stea zece minute fara sa scrie ceva, a scos din ghiozdan o hartie cu entête"-ul Ministerului Instructiunii, Cultelor i Artelor, si a redactat ur-matoarea re:whale, ca rezultat al dezbaterilor noastre incii in curs':

Alteta Sa Regala Principe le Nicolae a contractat in... o casatorief5ra a tine seama de Statutul Familiei Regale, ceea ce potrivit acestuiStatut aduce dup5 sine desfacerea din legaturile cu Dinastia.

Desi casatoria a fost anulata, Alteta Sa Regala a al-Mat si mai depar-te dorinta de a duce o viatii de familie ca persoana privat5. 0 mai lungfisedere in strainatate care i-a fost recomandata, n-a f5cut decftt inta-reasc5 aceasta haarftre.

In momentul cand un trirnis al Majestatii Sale discuta cu Alteta SaRegala conditiile vietii noi pe care a aratat ca alege2, Alteta Sa Re-

I Textul acestei Jezolutii" e reprodus in facsimile, la Anexa XLVI din voltunul cuAnexe la partea a VIII-a. care se va tipari separat [respectiv volumul al XI-lea al prezen-tei editii nota St. Neagoel.

2 lorga facea aci aluzie la misiunea confidentiala pe care Regele o incredintase gene-

sa-i intdi;

sa-i

si-o

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 405

gal5 s-a intors in tara fani permisiune si, ajuns la Bucuresti, a refuzat s5se supung ordinelor date de Majestatea Sa ca Sef suprem al Armatei, ce-ea ce inseamnd renuntarea sa la locul pe care-1 ocup5 in randurile ei.

Asa find, Majestatea Sa, luand si avizul unanim al consilieriloria act de faptui care rezultä din cele de sus, c5 Alteta Sa Regal5 a p5rasitdrepturile sale de membru al Dinastiei i de general al Armatei rornane."

lorga mi-a intins hartia s5 o citesc, si cum dezbaterile au luat o a1t5intorsMur5, hartia domnului Profesor a rAmas, uitatti, printre ale mele.Pripitul prim-ministru isi redactase sentinta in convingerea ca Regele vastarui in intransigenta lui si Consiliul intreg ii va tine pana in cele din ur-m5 isonul; Domnia sa nu era intr-adevar in cunostinta despre cele vorbi-te si planuite in seara precedenta intre Rege si mine. In realitate, Regelese aratase in Consiliu intransigent ca s5 apere principiul prestigiului s5u,dar in fundul sufletului o intelegere cu frate-sau, fie si schioap5, ii con-venea mai bine decat un act de autoritate pe care slabiciunea lui ome-neasc5 dezbracata de purpura regala nu-1 aproba in intregime si care i-arfi aprins paie in cap in relatiile sale cu Regina Maria, foarte incordate inacel moment. Tras in doua directii opuse prin grija de a nu stirbi autori-tatea sa de Rege, pe de o parte si prin intelegerea straduintelor unui co-leg de patima pe de alta, Carol ex Caraiman nu cerea mai bine dec.& safie silit de altii la un gest de relativa. indulgentâ. Si astfel, dupa cerereaunanima a celor prezenti, cu toata intransigenta lui initiala, a consimtitla un ultim demers pe langa vinovatul i amorezatul Print. Dupa cum fu-sese convenit intre noi, rn-a insàrcinat pe mine si pe Iorga sä mai facemo incercare, i ne-a rugat sa o facem indata. Consiliul a fost suspendat,Regele s-a retras in cabinetul sàu, ministrii au ramas la Palat, iar donmulProfesor si cu mine am plecat la Cotroceni. Pe drum, am domolit cat amputut pe amicul Iorga, aratandu-i cat de mare ar fi meritul sau fata de Co-roana si de teara" daca-ar izbuti sa impace lucrurile arra scandal. Cacipentru mine aici sta miezul chestiunii. In Europa intreag5 Dinastia noas-tri era consideratã ca o Dinastie de scandal. Si Carol, si Ileana (cuHochberg) si Nicolae lucrasera bine pentru stabilirea acestei reputatii,ca sa nu mai vorbim de istorioarele Reginei Maria si de exilul lui Stir-bei. Atat ne mai lipsea: o luptà publica intre cei doi frati, cu Nicolae ter-felind numele de Hohenzollern in toate localurile publice din Occident.Versatil cum era, si influentabil Iorga a coborat din automobil la Cotro-ceni cu totul altul decal se urcase intr-insul, la Palat.

ralului Bald, de a obtine supunerea Printului, iar in caz contrar de a incheia cu dansul aran-jamentele speciale de ordin material, care sa-i asigure existenta in sträinatate, ca simpluparticular. Tocmai aceasta vizitä a lui Balif la Paris determinasc inapoierea brusca a Prin-tului in tara. Poate chiar dupa sfaturile secrete ale lui Balif, care pastrase o slabiciune pen-tnt

s5i,

dansul...

www.dacoromanica.ro


La Cotroceni am dat insa peste ce nu ne asteptam. Plecasem sa in-tampinám furtuna in fata Printului Nicolae; spre marea noastra miraren-am intalnit-o dec.& in fata Reginei Maria i ce furtuna! Dar sa n-oiau inainte, caci momentul a fost prea savuros ca sa nu deapan firul po-vestirii mele i sa nu insir lucrurile asa cum s-au petrecut, in ordinea lor.La sosirea noastra, Printul se afla la Doamna Mama, si am fost rugati saasteptam putin. N-am asteptat mult, i Printul a intrat in cabinetul sau delucru, unde fuseseram poftiti sa-ladastam. Pa lid si deprimat se vedeaca nu dormise toata noapte ni s-a infatisat ca o zdreanta de om. Ne-acuprins mila pe amandoi si Iorga a inceput sa-i faca moral-a, cu bunatate

cu pricepere, caci de astea e bun. L-a rasucit pe toate partile, a evocatmemoria lui tatd-sau, dragostea lui de tail si de armata, si 1-a conjurat sase supuna, in interesul tuturor. Bietul Nicolae cazuse intr-un jet, sta cucapul in jos, si cu ochii plini de lacrimi, repeta intruna: Nu pot, nu pot!Mi-a fagaduit". Am insistat si eu cat am putut asupra argumentelor invo-cate de Iorga si am adaugat càpentru moment, ceea ce trebuia obtinutinainte de toate era o destindere a situatiei care permitii cel putin con-vorbiri i negocieri normale intre cei doi frati. Cuvintele mele au avutcel putin danil sa destinda fata contractata i sa usuce ochii nenorocitu-lui Print; omul gata sa se inece a intrezarit o scandura de care sa se aga-te. I-am spus atunci mai departe, ca odata linistea restabilita in raportu-rile familiale, nu era exclus ca Regele sa-i mai acorde un timp de gran-dire in anwnite conditii impuse si de grija nestirbirii autoritatii regale side prestigiul Dinastiei si de cerintele opiniei publice. N-aveam nici unmandat sa propun o amanare in solutia definitiva a clnflictului, i nicin-am propus-o; am exprimat numai o nidejde personala de posibilitate aacestei amanari, dar data fiind greutatea mea in sfatul Coroanei mi-amdat seama cä aceasta raza de lumina in negura in care ne zbatusem panaatunci, a inviorat sufletul necajitului Print. Iorga a priceput numaidecatsituatia si la randul lui a apasat ca o asemenea amanare n-ar fi cu putintadecat in cazul in care acele anumite conditii despre care vorbisem eu arfi primite i respectate, gra' nici un gand ascuns de eludare. Mai linistit,Printul Nicolae ne-a spus cà va reflecta asupra celor propuse de noi i cane va da raspunsul sàupãná seara, dar ca ar voi sa cunoasca ce conditiianume i s-ar impune. Intelesi fárä sa ne vorbim erau si rare clipe incare ne intelegeam primul ministru i cu mine am socotit ca infran-gerea cerbiciei tanamlui incapatanat era un rezultat suficient pentru oprima intrevedere i 1-am parásit, lasandu-1 sa-si mistuie singur gân-durile.

Pe cand coboram scara Printului multumiti cA ne indeplinisem mi-siunea fail scandal si Ca mai putusem arunca apa peste foc, aghiotantulde serviciu ne-a rugat sa trecem in Palatul de alaturi, Majestatea SaRegina dorind sa ne vorbeasca". Ne-am executat. Am dat de Regina in

st

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 407

salonasul de sus', langa camera ei de culcare; ne astepta in picioare, cufata spre usa si cu spatele spre lumina ca ascunda ochii inrositi deplans, Oki se plansese mult in acea noapte, la Cotroceni. Nu intrasem bi-ne pe 1.0 si in loc de bun5 ziva ne-a strigat, cu o violenta neasteptata:Vreti sa-mi ucideti copilul! Sunteti niste c515i, niste Iasi!" Pe mine, o a-tat de regala si elegant5 primire nu rn-a impresionat catusi de putin, ti-am 60 flecárie si ate patimi meschine se ascundeau sub indrazneteleinvective, dar pe bietul lorga acest atac bruscat 1-a tr5znit pe loc, incat aamutit. Ca o fiard salbatica gata sa se arunce, exasperata dam5 ne-a scui-pat in obraz tot veninul pe care-1 adunase de aproape doi ani impotrivalui fiu-sau mai mare. E cel mai mare mizerabil de pe fata pamantului!E un asasin! A omorat pe tata-s5u! Acurn vrea s omoare pe frate-sauapoi pe mine! Le miserable, le miserable! Et vous aussi vous eter. desmiserables!" Se uita in ochii nostri, era turbata, i deodata, in fata surd-sului pe care nu-1 putusem reprima, s-a repezit la mine, sd ma umfie.Am avut exact vremea sa ma dau dupa Iorga, ca dupa o pavae5, sa-1 iaude talie i sä-1 imping intre mine si ea. Regina a cazut in bratele lui Ior-ga, si a inceput sa planga cu hohote2... Mu It as fi dat sa vad scena de lao distanta potrività: grupul pe care-1 filmam, Regina agatata de barbadomnului Profesor si de o cravata de bazar smulsa de pe plastronul uneicalasi dubioase iar eu de cealalta parte cu mainile proptite in soldurileistoricei redingote, trebuie sa fi fost de toata nostimada! De data astapornise moara de \Int impotriva lui Don Quichotte si a lui Sancho Pan-sa! Toata scena a durat numai cateva secunde. Iorga si-a regasit graiul, arespins respectuos pe Majestatea Sa i inclinandu-se ca un cavaler, a là-sat sa oath de la incomensurabila lui inaltime urmatoarele cuvinte: Doam-na, nu ne mai ramane deck sa multumim Majestätii Voastre pentrudeosebit de magulitoarea primire Muth reprezentantilor Guvemului«Terrrei» si sa ne retragem!" M-am inclinat si eu, mai putin adancmai putin gratios, din cauza burtii, si am parásit camera, demni, unuldup5 altul, pe cand nenorocita mama" (si intr-adevar era) continua &àsuspine i sa-si stoarca batista.

in acelasi salonas in care o gásisem in 1920, desprinsd din braiele coloneluluiBoyle.

2 A doua zi dimineatil am primit vizita lui Zwidenek, care a venit, rusinos sa-mi cear5scuze din partea Reginei pentru scena nepläcuta pe care o provocase i pentru cuvintelespuse (acelasi demers fusese facut i pe langa Iorga). Pricepeti dvs., domnule minis-tru", ingana bietul domn de onoare" sentimentele unei mame nenorocite..."Nici o suparare, d-le colonel" i i-am faiat vorba imi plac femeile cu tempera-ment. Te rog spune-i Majestatii Sale eft faman acelasi prieten devotat, si cã poate contatotdeauna pe mine." intr-adevar nu-mi ramasese nici o rancun5" dupd scena din ajun,si am dovedit-o de atunci: raporturile mek cu Regina au redevenit repede excelente,n-am mai avut sá ne plangem unul de altul.

sa-si

si

si

www.dacoromanica.ro


Afar5, Iorga isi musca inc5 buzele de mdnie. Auzi domnule, ei, s5ne thrrratheze asa!" Eu rddeam. Ei, d-ta ardzi?" Desigur, e mai bines5 rddern, si s5 nu spunem nimic; s5 nu mai invenin5m lucrurile!"Ei, dhrrraga, poate ai dhrrreptate..." i n-am mai spus nirn5nui nimic.

Ne-am inapoiat in fine la Pa lat. Sedinta Consiliului a fost redeschi-s5. Am raportat conversatia noastr5 cu Printul Nicolae. Toti ministrii aurugat pe Rege s5 primeascii o solutie intermediar5 intre cele dou5 ex-treme ale formulei sd se piece sau sä plecC. In cele din urma Regele aconsimtit s5 acorde Printului Inca un rdgaz de gzindire de un an sub unn5-toarele conditii:

1. Printul s5 primeasca pedeapsa disciplinar5 (arest la domiciliu)ce-i fusese dat5 pedeaps5 ce va fi ridicata dupa 2-3 zile.

2. Printul sa piece in str5in5tate pentru cdutarea sdndtdtii, un con-cediu de un an acorddndu-i se in acest scop.

3. Priiitul s5 nu se prezinte nicâieri drept cas5torit cu d-na Doletti,care nu va putea purta titlul de Principesa Nicolae a Romdniei", precumabuziv o facuse in trecut.

4. Printul sä fie insotit in timpul concediului s5u in strdinâtate deun ofiter general desemnat de Rege'.

Regele a rugat pe Iorga s5 aduc5 aceste hotardri la cunostinta Prin-tului Nicolae, in intrevederea pe care urma s5 o aib5 cu ddnsul c5tre sea-r5 (pentru r5spunsul de principiu al Printului), si a ridicat sedinta.

In Piata Palatului i pe Ca lea Victoriei, himea forfotea. SosireaPrintului in tara si conflictul dintre ddnsul si Regele nu mai erau ignora-te de nimeni; in lipsa unor stiri precise toate zvonurile isi faceau drum sifiecare comenta evenimentele dup5 sinlpatii si temperament. Se aflasedespre intrunirea Consiliului de Ministri la Pa lat, despre intrerupereareluarea lui. Iorga si cu mine fuseserdm v5zuti in acelasi automobilurm5ritisidn5 la Cotroceni de gazetari. Lumea astepta cu ner5bdare o là-murire. In loc s5 dea, dac5 nu o himurire exact5, cel putin cilteva expli-catii in cadrul problemei de rezolvat, Presedintia Consiliului a gasit decuviint5 sà dea urmdtorul comunicat, absurd si caraghios, care n-a facutdecdt s5 inteteasc5 r5spandirea zvonurilor celor mai fantastice:

Alteta Sa Regal5 Principe le Nicolae a sosit ieri la Bucuresti pen-tni o scurtà sedere in vederea ordnduirii unor afaceri personale.

Azi-dimineat5 a avut loc la Palatul Regal din Ca lea Victoriei unConsiliu de Ministri sub presedintia M. S. Regelui. Consiliul s-a ocupatde planul Tardieu."

Dupd amiaz5 lorga a v5zut pe Print si a facut de mai multe ori na-veta intre Cotroceni si Pa lat, caci negocierile au fost anevoioase asupra

I Regele a si ales pentru aceastà insarcinare pe generalul Bddescu. Proiectul a ramasinsä fara unnare.

ci5i

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 409

punctelor relative la mobilul plec5rii in strAinAtate si la impunerea unuiinsotitor ales de Rege. Printul Nicolae a declarat categoric c5 nu se sim-tea deloc bolnav i c5 n-avea ce cduta in strAinAtate pe motiv de sand-tate. Era gata s5 plece, i sA stea chiar un an, dar nu voia sa plece decal-in tnisiune, pentru studiul anumitor probletne in legdtura cu inartnareatdrii salt cu reorganizarea arrnatei. Si tot atat de categoric a declarat c5nu primeste ldngd el un spion al lui frate-sdu". Pe aceastA din urmachestiune iesit chiar din sarite, a tipat si a injurat. Regele pe de aka'parte tinea mortis la motivul sandtätii" vränd sä lase sA se inteleag5 cafrate-s5u Nicolae nu mai era in toate mintile lui, i acesta se opunea dinnisputeri tocmai fiindcA ii ghicise gdndul. Iorga a alergat de la unul laaltul, cautfind sa-i impace, sau sa &eased formule intermediare. Abiaseara tdrziu a putut sA infrdngä incApAtdnarea Printului si s5.4 aducd sAprimeascA motivul sAnAtAtii" la care Regele tinea in ruptul capului.n-ar fi infrdnt-o dac5 nu s-ar fi pus si el sa urle mai tare decdt Printul.

A doua zi dimineata am fost chemat la Palat unde am gasit pe Re-ge impreun5 cu primul sAu ministru. Exasperat de cele petrecute in ajun,Iorga refuza s5 mai mearg5 la Cotroceni s5 cearA Printului sd scrie si sdiscdleascd cererea de concediu Rentru cAutarea sAnatatii" si Regele machemase pe mine, sA ma duc eu. In realitate Printul consimtise sd plecesi" pentru cautarea sanatatii, dar sa fie totdeodatd insArcinat cu o mi-slune de studiu. 0 concesie pe care Regle o primise dup5 insistenteleprimului s5u sfetnic, cu conditia sà nu figureze in cererea de concediu.Am primit misiunea ce mi se incredinta, dar cum nu tratasem eu cu Ni-colae, am pus chestiunea: Ce fac dacA Printul neagd cA a consilntit fatàde dl. Iorga la clauza sOndtatii? intr-o secunda Iorga a scos o hdrtie dinghiozdan, s-a asezat la masA si a scris urmAtoarea scrisoarei pe care apoimi-a innifinat-o ca sA fac uz de ddnsa la nevoie:

Alteld Regald,

Multumind Altetei Voastre Regale pentru hotArfirea atit de onorabilà pecare a luat-o si bucuros ea studii folositoare tarii sunt in vederea Altetei VoastreRegale, o rog sà-si aminteascd de cuvântul de Print si de cavaler pe care mi I-adat si sà aducA inainte numai ingrijirea sanAtAtii sale ca motiv al cererii de con-cediu.

Asa am comunicat MajestAtii Sale si nu un perfect gentleman ca AltetaVoastrà Regald va dezminti pe un om onest, increzkor in asigurarile ce primeste.

Rog pe Alteta VoastrA. Regal5 a crede in sincera mea afectiune i dorintAde a o servi.

N. Iorga

' in facsimile la Anexa XINII din A olUMIll Cu Anexe ía parka a UHI-a. care se vatip5ri separat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

i

si-a

www.dacoromanica.ro


Am bagat scrisoarea in traistà si am plecat la Cotroceni cu gandulla scenele si la plictiselile care ma mai asteptau. Cu nevropatii, socotea-la de acasá nu se potriveste insg niciodatd cu cea din thg. N-am avut sa'infrunt nici o scen5, n-am intämpinat nici o plictisealà. Printul, revenitin fire, ras si frichinit, rn-a primit in tinut5 de marinel", rn-a ascultat inliniste, mi-a oferit o tigareta, s-a gandit cloud minute si mi-a spus: Bine,iatd, fac ce-mi cereti dar apoi sa-mi scrii negm pe alb, ca Guvernulmi-a cerut sd redactez cererea mea de concediu in termenii pe care ii do-riti!" N-am priceput la ce putea sd-i serveasca un asemenea certificat, dari 1-am thg5duit cu drag5 inima. Printul s-a asezat la biroul s5u si a scrisfrumos cererea de concediu pentru cdutarea s5n6talii" asa incdt n-amfost nevoit s5 fac uz de scrisoarea lui Iorga care a r5mas in ghiozdanulmeu. Dup5 ce am citit si bagat hartia Printului in buzunar, am luat o foa-ie de pe bloc-notul insernnat cu N-ul napoleonian, si am scris la randulmeu:

Atest prin aceasta c'd am cerut in numele Guvernului, Altetei Sale Regalesh redacteze cererea sa de concediu in termenii in care a fost redactata.

C. Argetoianu11 aprilie 1932

M-am desp5rtit de Printul Nicolae cu impresia ca rAm5sesem prie-teni. Nu jucasem nici un rol in ceea ce numea el nenorocirile lui", saudacá jucasem unul, fusese acel de impAciuitor. Executasem cu duhulbl5ndetii misiunile pe care mi le incredintase Regele si pe care, in calita-tea mea de ministru, si Inca de rninistru de interne, nu le-as fi putut de-clina. Mare mi-a fost mirarea, doi ani mai tArziu, sä constat ca Printul e-vita sâ ma infalneasc5 si sà-mi stranga mâna in rarele imprejurari in caream avut deosebita fericire s6 ma g5sesc in apropierea lui. Regina Elisa-beta mi-a confirmat cã era furios pe mine. Treaba lui. Nu m-am indoitea cu timpul va reveni la sentimente mai normale fata de mine, ceea ces-a si intdmplat in cursul anilor.

De la Cotroceni am mers direct la Palat si am int/lariat Regelui ce-rerea Printului de concediu. Regele a citit-o cu o vadit5 satisfactie, mi-amultumit (il n'y avait pas de quoi) si mi-a strans m5na cu cäldur5. $i ast-fel s-a terminat partea dramaticg a conflictului dintre Print si Rege. Da-ca de aci inainte au mai fost certuri si injur5turi intre cei doi frati, ele s-aupetrecut intre patru ochi, si cel putin flira scanda public. Arestul Printu-lui a fost ridicat dupa trei zile, si impulsivul tânár a plecat instrain5tate,fdrd insotitor, dar desarcinat de orice functie ori atributie. Inainte de apleca a avut o intrevedere de imp5care" cu Regele. Ce-si vor fi spusunul altuia n-a stiut nimeni, si e treaba kr. $i Regina Maria, care luasecu atdta violent5 partea lui Little pig" s-a imp5cat cu Big pig" eelputin in aparenta. Ca Printul Nicolae nu s-a tinut in lunile si in anii ur-

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 411

m5tori de angajarnentele luate fata de fratele lui si cá i-a tras un formi-dabil chiul, e alt5 chestiune. Cele intiimplate in Familia Regala din apri-lie 1931 inainte nefiind intru nimic amestecate cu arnintirile mele per-sonale, las altora grija s5 le povesteasch. Ar fi pticat, pentru des5v5rsitapunere in valoare a iubitei noastre Dinastii, sA nu se g5seascd nirneni cucondeiul in mAn5'.

Situatia Prinrufui Nicolae nu a fost definitiv reglata dedit in 1937. (A se vedea In-semnthile mele zilnien

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL AL XXI-LEA

Raporturile mele cu Iorga in cursul verii 1931 Pseu-do-criza de la Sinaia Vizita lui Venizelos Vizita luiPilsudski Congresul Presei Latine lorga irniacorddfarà cer un armistitiu Generalul Amza Inlocu-irea lui Harnangiu i numirea lui Christi Garda deFier Nichifor Crainic si Stelian Popescu Cu lull Pa-trici i lorga Conflictul cu inv5tatorii: Tzoni i lorga

Conflictul cu studentii Afacerea zahnrului Corn-plotul lorgaCuza Mihail Sadoveanu MasoneriaNationalii si legâturile mele cu ea.

0

In povestirea Amintirilor mele de pe timpul guvernärii lorga din1931-1932, am parasit cararile politicii propriu-zise, si am plimbat pecititori intr-o lunga digresiune prin culoarele Seraiu1ui, sa-i mai inve-selesc i sa le castig bunavointa si rabdarea pentru cele ce mai am de spussau de lamurit, in legaturn cu peripetiile unei colabordri care mi-a scosperi albi.

Am spus deja intr-un capitol precedent cã greutatile cu care am a-vut sa lupt in acea guvernare mi-au fost pricinuite nu nurnai de impreju-ran, dar si de sovaielile Regelui si de incoerenta lui lorga. In ce privestepe acesta din urma, nu ina gandesc aici la greutatile marunte pe care ca-racterul liii de fute-vant le semana aproape continuu, in calea mea. Imiera de ajuns sa pun piciorul in prag o data pe zi, ca sa abat din dnimulmeu sfarleaza, multumita sa lase in urma ei o dant de zgomot si de cer-neald. Ma gandese la adevdratele campanii pe care le-a dus impotrivamea, pe anumite chestiuni, campanii impotri), a carora a trebuit sã luptfara menajare si de pe urma carora de fiecare data si autoritatea sicoeziunea Guvernului, atata catil era, au iesit stirbite.

Am avut astfel, in afarn de frecaturile zilnice 5i de poznele de totfelul, palm mari lupte de sustinut impotrik a sefului Guvernului meu: pcchestiunea inlocuirii lui. pe chestiunea studentilor, pe chestiunea pintiisalariilor si pe chestiunea zaharului. Am avut in catesipatru ultimul cu-vant, dar rezultatul victoriilor mele a fost prabusirea regimului, si nicinu se putea al tfel.

La inceputul guvernarii noastre, ideea cã vreau iau locul nui-a casunat lin Iorga in mime decat sporadic, ca o idee strainft de tirea luisi ca o consecinta momentand a tmei intrigi bine instalate a preteni-

sfi-i

sa-i

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930 1931 413

lor". Cateva cuvinte schimbate cu mine puneau lucrurile la punct i ra-porturile noastre, tulburate o clip5, dar numai in sufletul lui, ii reluauritmul lor natural. De obicei, accesele acestea de ingrijorare si de nein-credere erau urmate chiar de scurte etape de excesiva incredere si dra-goste. Asa au mers lucrurile cat a tinut sesiunea parlamentar5 de yard siimi reamintesc o masa' colegiala" mai restrans5, la Lufana, i alta cuproportii de banchet la Colonade, la sfarsitul carora ne-am fagaduit, in a-plauzele deputatilor si senatorilor nostri, prietenie pe viatd! Despre par-tea mea ar fi putut sa fie, dac5 rn-ar fi lasat s5-mi Vad in pace de treburilemele, cum I-am 15sat eu s5 vad5 de ale lui, in care, cu toat5 anarhia pe ca-re o semana in drum, nu rn-am amestecat niciodata i dac5 n-ar fi por-nit intr-un adev5rat r5zboi de distrugere impotriva mea. I-am lasat lui r5s-punderea ruperii unei prietenii, nu e vorba, mai mult aparent5 deck rea-15, i chiar dup5 despártirea noastr5 definitiv5 n-am faspuns niciodata laveninoasele sale atacuri c5rora rn-am multumit sá opun o dispretuitoaretäcere.

Din august inainte, fie ca avusese \rant de convorbirile mele -cu Re-gele, fie c5 fusese mai de aproape si mai sistematic lucrat de apostoliilui, fie ca scapase complect de sub influenta mea direct5 ne instala-sem, el la Mangalia iar eu la Sinaia fie una, fie alta, fie toate la un loc,rn-am pomenit cu o totala schimbare in atitudinea amicului Iorga fatä demine. In locul izbucnirilor periodice i trecatoare s,i care se sfarseau tot-deauna prin cateva cuvinte de explicatie intre noi rn-am izbit de o ati-tudine de perrnanentà ostilitate pe care, departe de mine, o marturiseatuturor acelora cu care venea in contact. Pe mine ma evita, parca i-ar fifost fric5 de explicatiile pe care mai inainte le canta; sta inchis la Man-galia si nu venea la Bucuresti decat in zilele in care era sigur sä nu ma in-talneasc5. La Mangalia ins5 ca si la Bucuresti, inaintea oamenilor lui ca5i inaintea prirnului venit, Ii b5tea joc de proiectele si de actele mele deguvern5mant si ma intepa cu sau nth duh, dup5 calitatea gazelor care-icopleseau sufletul. Din nefericire pentru el nu se m5rginea la rautati in-dreptate irnpotriva mea, dar mai da drumul si la prostii in serie asa Meatoamenii nevoiasi veniti la dansul pentru un sfat sau pentru o incurajare,plecau buimaciti de atiita incoerentä si de atat venin. Reamintesc aici,fiindea a facut mult zgomot si a fost viu comentat5 de toga: presai o a-semenea ciocnire intre o delegatie de debitori din Constanta i irasci-bilul prim-ministru. Debitorii se vaic5reau i declarau cd-si pun singuran5dejde in m5surile care le voi lua en, dar cereau sa le iau mai repede 5icat mai repede si cat mai radicale. Atat a fost de ajuns ca s6 scoata pe

I Incidentul a fost atat de viu comentat de gazete. hick domnul Profesor a trebuit sãdea chiar, daca nu o dezmintire categorica, cel putin o explicatie su; generis", pe calcde cornunicat oficial.

www.dacoromanica.ro


Iorga din &Mite: Ce masuri, domnilor, ce mAsuri are s5 ia ala (51a, erameu), n-are sá ia nici o masur5, v-o spun pe §leau!" Siderati §i disperati,bietii oameni se uitau unul la altul si nu mai stiau ce s5 spund. Unul dinei, mai istet a replicat: Dar bine, domnule prim-ministru, ce ne facemnoi atunci?" Ei, dhuragg, ce va faceti? Uihte, am sd spuhn eu ce s5fhaceti. Sa v5 dhuceti sä va" ahrrruncati in mahrrre!" Aruncarea debito-rilor in mare a rämas de pominä, p5n6 la sfarsitul guvernärii lui Iorga, simai tdrziu, cu toate explicatiile 0 cu toate dezmintirile comunicateloroficiale.

Pe cine venea sä-1 vada, il intreba de mine, ii afirma ca II lucram",ca voiam sa-i iau locul", si sfarsea prin a-i spune cA-mi va arAta el!" Amers pang acolo cu inconstienta inc5t intr-o zi alerga de la Bucurestila Vâleni cu Kreisler-ul Pre§edintiei a intrebat §i pe §oferul Vasile da-ea' credea cá am s'à pot sà-1 iistorn si sa-i iau locul! Cu toatà lumea vor-bea despre inlocuirea" lui, numai cu mine nu. L-am intalnit de douä oriin cursul verii si nu mi-a spus nici un cuvânt. DacA mi-ar fi deschis vor-ba, dacä ar fi cautat sa se explice cu mine ca inainte i-a§ fi demonstrat cánu-1 lucram" dupä cum nu 1-am lucrat niciodatá, dar i-a§ fi deslusit inacela§i timp ca sub o conducere ca a lui Guvernul nu mai putea sa. mear-g5 0 cä o spusesem Regelui. Nu numai CA nu fusese lucräturà" din par-tea mea, dar chiar un exces de sinceritate, cu asumarea tuturor consecin-telor. 0 asemenea lamurire a situatiei intre Iorga si mine ar fi dus desigurla c5derea Guvemului; n-a§ fi f5cut nimic ca sa o evit daca ar fi provo-cat-o el dar in dorinta de a realiza cel putin Conversiunea m-am feritSi iau eu o initiativA care, daca stiam c5 va duce la demisia lui Iorga,putea sä ducg in acelasi timp si la a mea. Am 15sat prin urmare lucrurilein voia lor si la tot ce mi se raporta despre prostiile pe care §eful Guyer-nului le debita, in lipsa lui de masura si de tinuta politica, pe seama mi-nistrului salt de fmante, am raspuns constant cu un suras 0 cu cuvintele:Las5-1 sa" spuie, a.ya e el, dar n-are importanta c5ci uitá a doua zi ce aspus in ajun!"

Manifestkile lui impotriva mea au devenit totu§i at5t de darze, in-cat pe la inceputul lui septembrie amicii sái ca §i ai mei socoteau o cioc-nire 0 o explozie inevitabile 0 le prevedeau pan6 §i colegii nostri dinMinister. Am ales tocmai acest moment de paroxism §i de incordare casA cer convocarea Consiliului de Mini§tri. Nu mai avusesem Consiliu dela inchiderea Parlamentului si dusesem singur in spinare toatà raspun-derea acutà a crizei bancare. Voiam sa expun in fata Consiliului tot ceracusem si sa obtin din partea colegilor mei un vot de solidarizare 0 dedescarcare, urmând sä trag consecintele naturale in cazul in care mi 1-arfi tagaduit. Imi dam foarte bine seamä &à Iorga, la largul lui cat se afladeparte de mine, nu va indrazni sà ma infrunte pe fata si in fata mea dindoui motive: primul, fiindcg §tia ea' tot ce facusem o facusem in perfect

www.dacoromanica.ro

MEMOR11,1930-1931 415

acord cu Regele, impotriva caruia slugarnicia lui n-ar fi indraznit nicio-data sa se ridice si al doilea fiindca mai stia cd odatd cu mine ar fiplecat si el. Cunoscandu-1 ca om al extremelor, incapabil sä aleaga ocale de mijloc dar in stare sa tread cu o nemaipomenità usurinta de la oextrema la alta, mi-am zis ca singurul mijloc de a mai carpi colaborareanoastra, si de a mai prelungi zilelel unui Guvern pe care Regele nu maivoia primeneascd, era sa iau taunil de coarne, i fara nici o expli-catie prealabila intre noi, sa scot pe irascibilul meu adversar din flecariavobelor goale i sa-I pun in fata raspunderilor si a hotardrilor cu conse-cinte imediate. Presupunerile mele au fost juste, si planul meu n-a datgres. Consiliul s-a adunat in salonul de langa muzeul instalat in vecheacladire locuita pe vremuri, inainte de zidirea Pelesului, de DomnitorulCarol si de Doamna Elisabeta. Ministrii au sosit unul cate unul, cu mu-tre de un cot. Toti erau convinsi ca scandalul va fi mare, ca Ministerul s-adus dracului, si in cunoscuta lor dezinteresare nu erau bine dumiriti departea cui sa se puna. Capetele lor mi-au facut o deosebita placere, simi-am dat Inca o data searna de simplicitatea sufletelor i meningelorlor. Singurul normal, prolix si agitat ca intotdeauna, a fost dl. Fute Vantcare mi-a intins o mana moale cu un eih, hai sà incepem", pared ma va-zuse in ajun. Fata barboasä a Mantuitorului nu tfada nimic din framan-tarile lui launtrice care se puteau insa citi lamurit pe fata cleioasa a a-postolului sáu Cacat", care da din colt in colt, tmpeste i sufleteste.

Cum ne-am asezat la masa am inceput sa fac istoricul celor intam-plate de la ultima noastra intrunire. Am analizat apoi masurile luate, le-amjustificat si am intrebat pe dl. prim-ministru i pe dumnealor domniiministri daca aproba sau nu ceea ce facusem. Am vorbit un ceas si maibine; am fost in verva i cu toata ariditatea subiectului i cu toate cifrelepe care a trebuit sa le citez i cu toate socotelile pe care a trebuit sa lefac, am izbutit sä tin incordatä atentia auditoriului meu. Pare ca am vor-bit bine i frumos, judecand dupa incantarea ministrilor care ma mancaudin ochi. lorga, care se astepta probabil la o chestiune personala" dinpartea mea, i caruia nu i-a placut niciodata sa discute in public cu mi-ne', a fost atat de surprins si de fericit de forma telmicd i obiectivd pecare o luase discutia, incat a trecut peste asteptarile mele, §i a sarit din-colo de cal. A luat imediat cuvantul dupà mine, m-a acoperit cu laude sicu flori (uitase pentru o clipa povestea cu dla pe care-1 injura zilnic pen-tru desfatarea ciracilor sai), a declarat ca dânsul si tot Guvemul imi eraurecunoscatori pentru tot ce facusem i ca tot Guvemul (pe care nu-1 con-sultase) i cu dansul imi dau depline puteri in tot domeniul economic safac cum stiu si cum vreau. A fost aproape ditirambic, doar ca, nu mi-acazut in brate la sfarsitul pateticei sale peroratii. Minitrii, incremeniti,

De cfind cu pumnul In gura!

sd-1

www.dacoromanica.ro


nu si-au venit in fire dedt dupa cateva minute dar ce era sti mai zica?Erau incantati! Venisera cu gandul la demisie, si acum li se limpezisedin nou orizontul! Au aplaudat cu totii cuvintele Primului" i fiecaredin ei a cerut sa aducii in discutie" chestiuni privitoare la Departamen-tele lor. Dar nu cunosteau se vede pe tata Iorga: nu putea suferi consfa-tuirile" si sedintele Consiliului de Ministri 11 plictiseau rnai presus de ori-ce. N-a fost niciodata un prim-ministru care s5 convoace mai rar Consi-liul, si cand Ii convoca ii prezida in suferinte ca Ufi Christos rästignit.Dornnilor, incrrrederea. S5 avem incrrrederrre unii in altii. Eu arn in-currederrre in dvs.! Faceti cum e mai bine!" Si uitandu-se spre mine, caciin acel moment prMtr-un fenornen de sugestie explicabil fata de firea luide nevropat, nurnai eu mai existam pentru el, m-a intrebat: D-ta crrezica e util sa mai discutarn prrropunerile dumnealorr?" I-am r5spuns cu con-vingere: Socotesc c5 e absolut inutil!", platind astfel domnilor colegipolitele pe care cei mai multi dintre ei le traseserâ asupra mea printr-odesolidarizare aproape general5 de mine, in ultimele ceasuri dinainteaConsiliului. Iorga a declarata imediat sedinta ridicata si luandu-m5 debrat mi-a fluturat in ureche: Hai s5-ti arrrat muzeul!"' Munteanu-Rarn-nic-Cacat nu-si credea ochilor!

Dup5 ce am vizitat muzeul, cu totii, si a tinut mult, am iesit afara incurtea manastirii. Gazetarii venisera droaie de la Bucuresti, in asteptareaunei crize. Cdnd m-au v5zut glumind cu Iorga si-au frecat si ei ochiis-au aruncat asupra rninistrilor: Ce e cu criza? Ai demisionat?" iar r5s-punsurile se auzeau din toate partile: Ce criza, domnule? Niciodat5 Gu-vernull n-a fost mai solidar si mai tare, nu umblati cu fleacuri i cu intrigi".2

In realitate Guvermil continua sa fie cat se poate de slab. Iorga ap5r5sit Sinaia si a reinceput sà ma injure, ce e drept mai in surdina. Tre-cusem un hop, si atata tot. Ostilitatea lui n-a rnai dezarmat pand la sfar-situl guvernarii noastre, avec des hauts et des bas", dupà cum lucra ma-sina de intrigi, mai domol sau mai cu damp': Dupa acest memorabilConsiliu de Ministri chestiunea inlocuirii lui Iorga nu s-a mai pus nici inintrevederile mele cu Regele, nici in gandul meu. Mi-am dat seama catot ce-mi rAm5sese de facut era s5 duc la bun sfarsit proiectele in curs de

' I organizase el, cateva saptarnani dupä venirea noastrà la Guvern, cu toate vechi-turile pe care le gasise in Sinaia unele foarte interesante.

2 Zvonurile alarmiste continuând sä fie räspândite. urmatorul cornunicat a fost publi-cat dupd cateva zile:

Actiunea destlisuratd de dl. ministru de Imante i masurile pe care le-a luat pentruap5rarea si consolidarea institutelor noastre de credit, in timpul ultimei crize. a primit a-probarea intrea2.5 si lard nici o rezervü a Consiliului de Ministri. In ultima sedintd tinutäla Sinaia, dl. prirn-ministru Nicolae Iorga a felicitat pe dl. Argetoianu pentru serviciileaduse si i-a exprimat multumirile intregului Consiliu.

incercarile rauvoitorilor de a descoperi diverge* in sdnul Guvernului trebuiesc prinurmare judecate cu severitate."

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930- 1931 417

realizare, si sa ma duc si eu. Adic5 sa ne ducem. Conversiunea, punerea inpicioare a unui Buget sincer si rational, Casa de Amortizare, monopolulAlcoolului si legea Asociatiilor Agricole (15sat5 mai mult in seama luiSisesti si a lui Radian) trebuiau sa ne imping5 OM la sfarsitul sesiuniiparlamentare, in prim5vara anului 1932, si cam pe atunci prevedeam sisorocul guvernkii noastre. HotArdt sa-mi port mai departe crucea fie sicu ghiuleaua de picior, n-am mai cerut nimic.

La sfarsitul verii 1931, trei evenimente stráine de politica internd auvenit sá intrerupd desfasurarea dramei ce se juca induntrul Guvernuluinostru. Au fost vizitele lui Venizelos si lui Pilsudski si congresul PreseiLatine.

In drumul sau de la Paris la Atena, Venizelos ne-a facut o vizifd ofi-cialà in septembrie. Iorga, Ghika si cu mine i-am,iesit inainte la Brasovunde trenul lui a sosit pe la ora 10 dimineata. In Brasov s-a s5v5rsitprima etapa a vizitei ilustrului nostru oaspete, cAci Venizelos manifes-tase dorinta sA vadd vechea biseric5 greceascA din acel oras, ultim vesti-giu al unei colonii puternice odinioará si care jucase un rol insemnat, inveacurile trecute, in legaturile noastre cu lumea si cu civilizatia dinApus. Desi trecusem de at5tea ori prin Brasov, mârturisesc cu rusine canu calcasem niciodat5 pragul acestei biserici, ascunsá in fundul unei curtisi atat de interesantd prin amintirile pe care le evoca. A trebuit &à vindVenizelos la Brasov si sa fiu ministru in acel moment ca sA dau si eu deacel colt de adanc5 tain5 si s5-i cunosc pretioasele odoare scapate dinurgia vremurilor. Dup5 vizita la Biserica Greceasca si la Biserica Nea-gra-, a urmat un banchet numeros dar fait' discursuri in timpul c5ruia ampetrecut schimband vreo zece epigrame in versuri cu Cincinat Paveles-cul, specialist in materie si consilier la Curtea de Apel, care imi cereas5-1 mut" la Curtea de Conturi, ca sä fie in Bucuresti. Mi-am descope-rit astfel un talent pe care nu-1 brinuisem! Dupa dejun am plecat cu totiila Sinaia, unde Venizelos a stat dou5 zile. Mese, de data asta cu dis-cursuri, intrevederi, o vizita la mormfintul lui Take Ionescu si alta la v5du-va lui (Principesa Adina Voroniecka) nimic n-a fost lasat la o partepentm multumirea Marelui Cretan care, de sub chitiuta lui de m6taseneagrà plimba priviri obosite asupra oamenilor extaziati si a naturii in-diferente. Am tinut s5 conduc eu insumi pe acest Oreste matufit la crip-ta defunctului Pylade; vizita a fost emotionanta dar nu din cauza amin-tirilor unui trecut pe care Venizelos, om practic si bAtr5n cu inima us-cat5, il considera mort ci din cauza doamnei Dica Trasnea, váduv5inconsolabila si dansa. Politia nu ingáduise nimánui intrarea in curteaparaclisului si pe cdnd, la iesirea din cript5, oaspele nostru pironit de far-

I Reproduse in parte la Anexa LII din volumul cu Anexe la partea a VHI-a, care seva tipari separat [respectiv volumul al XI-lca al prezentei ediiii nota St. Neagoel.

www.dacoromanica.ro


mecul acestui colt de rai se oprise in loc, o fiinth invelitä in negru pe ca-re la primul moment nu am recunoscut-o nici eu, a tasnit din dosul uneitufe de lamaith i s-a aruncat asupra lui Venizelos. Incremenit cobora-torul lui Minos a intins mainile inainte intr-un gest instinctiv de aparare§i in ochii lui am citit frica mortii. M-am repezit asupra atentatoarei"dar in aceeasi clipa am recunoscut pe madam Dica i intr-un oribil kes-ketii" cuvintele: Essélanse, vous né me réconessé pas?" ne-au impros-cat pe amandoi insotite de o duhoare pestilentialà! Mais si, mais si ma-dame!" a oftat Venizelos, vizibil incantat c sapase cu viata!

Venizelos mi-a thcut o lunga vizitä in care mi-a marturisit ca nu seinapoiase foarte incantat din Apus. Cele Patru Puteri de care depindeaupacea i soarta lumii nu se puteau intelege, asa incat echilibrul europeanramanea si mai departe instabil. Noi cei mici, trebuia sä ne tinem la oparte, nu fiindca problemele europene nu ne-ar fi interesat, dar.fiindcdnu le puteam influenta. Dupa dansul, politica noastra cea mai sigura erasa ne tinem in cadrul aliantebor noastre si in al Genevei si sa cautam sacastigam de pe urma prieteniilor de care ne bucuram cdt mai multe fo-loase pentru tdrile noastre. Nici o concurentä nu putea exista pe acestplan intre Romania i Grecia, i Venizelos dorea o infelegere cat mai in-tima intre cele doua tari. A fost incantat sà afle cä doream cu totii lega-turi cat mai stranse intre Grecia i Romania. Am vorbit in treacat si des-pre regimul politic din tara lui i Venizelos mi-a declarat cd nici o puteredin lume nu va mai putea restabili Monarlda in Grecia. 0 dovada maimult ca patima orbeste.

Cele doua zile pe care le-am trait cu Venizelos mi-au fost o decep-tie. Nu-1 vizusem niciodata, nu cunosteam Inca in amanunte rolul luiatat de dubios din timpul razboiului (lipsa pe care am complectat-o unan mai tarziu prin documentarea istorica pe care mi-a pus-o Regele Geor-ge la dispozitie) si ma &earn Inca sub influenta superlativelor lui TakeIonescu care ne inthtisase pe iubitul sàu grecotei ca pe cel mai desavar-sit geniu politic al timpurilor modeme. Incontestabil, foarte inteligent,Venizelos nu-si infatisa gandurile nici prin formule pregnante, nici ma-car prin expresii alese in afara de vocabularul celei mai banale conver-satii. Cu toata incontestabila finete a trasaturilor sale, intruchipa tipulcinovnicului tras in serie si de pe buzele lui nu cadea nimic transcendentsau macar impresionant; nici o conceptie politica originala nu-si faceadrum si nurnai siretenie de amanunt. 0 fi fost o fire de vistitor inchis,dar asa cum mi s-a aratat mi-a parut mai mult o fire de spiter indemana-tic, gata sa dramuiasca i sä transforme in hapuri tot ce-i cadea sub mi-na. Am gasit o mare asemanare in formele inteligentei sale cu spiritulnostru takist". De aci probabil nemarginita admiratie pe care Take i-omarturisea.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 419

Mare§alul Pilsudski a venit mai tarziu. Venise sa se odihneasca cd-teva saptfimani in Romania, cum o mai fAcuse deja, 0 de asta-data ale-sese Tekir-Ghiolul. Avea oroare de sindrofie i voia bietul om sa rämaiesingur. Ii thcusem o vizita la Legatia polona unde coborase i ma rugasesa nu ne ocupam de dansul cat va stp in tard. Ma conjura mai ales sä nu-1inconjur de politi0i la Tekir-Ghiol. In frantuzeasca lui aproximativa mi-aspus chiar: Moi, si voir police, moi, bourn! faire feu revolver sur touthomme!"1Ne consacrase o :1 la Bucure0i oftând din greu, disperat deaceasta concesie. Fericirea lui era sa stea in casa §i sa manance mere.L-am gasit mult mai obosit i deprimat ca in 1928 (nu-1 mai vazusem deatunci) §i nu m-a mai plictisit cu proiecte de politica transcedenta §iinternationala. S-a multumit sa-mi vorbeasca de afacerile pendinte din-tre noi i Po Ionia, mai ales de chestiunea *colilor polone din Bucovina

de afacerile proprietarilor poloni expropriati Inca pendinte §i rn-amgat sà accelerez solutiile2.

Conversatia lui suculenth era tot cu haz 0 nu se incurca pe potecilaturalnice mergea drept la scop in cateva cuvinte. Sarea de altmin-teni de la un subiect la altul, §i la cele mai nea0eptate. Pe cand imi cereasprijinul in favoarea co1ilor polone din Bucovina, deodata intrerupan-du-se, rn-a intrebat: Ou est Madame?" Am cezut ca vorbe0e de nevas-ta-mea, de0 rn-a mirat, caci §tiam ea' nu o cunoa0e. I-am raspuns cà erala Sinaia. Ah oui, vraiment, Sinaia pas Balcic? Dommage, aimebeaucoup Madame, tres, tres gentille rni3a quand fait visite Roi Ferdi-nand; elle toujours, toujours alp:Asa grozav pe tres i pe toujours)pule m6a! Balcic pas loin Constantza, voulais voir! Dommage!" Ampriceput ea' era vorba de Regina Maria, care tocmai era la Balcic i rn-amgrabit sa rectific prima informatie.

Am spus aiurea ce gandesc despre Pilsudski; personalitatea lui ma-siva' i necioplita ma atragea mai mult ca aceea a §oarecelui alb din Cre-ta. Se vede ca atragea i pe Iorga. Cu toata rezistenta aproape mojicA a oas-petelui sau avea oroare, cum am spus-o de sindrofie! s-a suit in trencu dânsul §i i-a povestit anecdote scabroase pang la Constanta! Szem-beck (ministrul Poloniei) mi-a raportat a doua zi ca maresalul era sa-1omoare!

Cu toath ostilitatea lui Iorga, cu atat mai hotarata cu cat era mai as-cunsa, raporturile dintre dansul 0 mine au avut in toamna lui 1931 toateaparentele unei reale destinderi. L-a mai mangaiat Regele de cateva oripe umeri, i-a mai atarnat cateva panglici pe burta, 1-a mai umflat din

I Am recomandat autoriratilor din Constanta cea mai mare discretie in aceastA privin-(5, dar autoritatile locale au facut totusi exces de zel. Dupd cfiteva zile de sedere la Mare,dandu-si seama ca era supravegheat (si se putea altfel?) n-a facut bourn" cu revolverul,dar a sters-o inapoi la Varsovia.

2 Am si rezolvat aceste afaceri in cursul toamnei.

si

(si

www.dacoromanica.ro


c5nd in c5nd cu deplina lui increderel, asa c5 a inceput si el sà" creadà insoliditatea situatiei sale si sã nu se mai team5 pentru moment de lucra-turile mele (!!)". Congresul Presei Latin e 2, intrunit la Bucuresti, care i-apermis si vorbeasc5 de sus si in mai multe limbi celor douàzeci i cevade nariuni reprezentate, a fost pentru fuduliile lui Iorga un moment de vi-rilä desfatare si a mai contribuit si el si-i linisteasca firea printr-o slobo-zire fiziologica de mult asteptat5. Dac5 de pe urma acestui congres alPresei Latine n-ar fi r5mas dec5t o usurare ganglionara pentru tata Ior-ga, n-ar fi r5mas nimic. Din fericire a mai r5mas ceva: a rAmas amenaja-rea rationala si esteticá a dealului Mitropoliei. Congresul urmand a seintruni in localul Camerei si Iorga rug5ndu-m5 s5 fac lucrurile bine",am chemat pe Dobrescu, b5t5iosul primar al Capitalei, i-am pus baniinecesari la dispozirie si in sase s5ptam5ni s-a schimbat fara istoriculuideal. In locul strâmtei transee ce ducea prin piata Bibescu-Vod5 la Clo-potnirà au apárut cele dou5 bulevarde, plantate gate cu arbori umbrosi;intre aceste alei si in dreapta suisului s-au amenajat peluze impodobitecu flori. S-a inlocuit si cobordsul abrupt din dosul Patriarhiei spre strada11 Iunie printr-o sosea serpuitä si s-au dobordt toate cradirile informedAr5p5nate din jurul Mitropoliei, I5sdndu-se in picioare numai vecheaclopotnito, in fara c5reia, spre oras, a fost asezatá Lupoaica", dámita deRoma si pdrià atunci exilatà in rascruciul precuperilor din Lipscani. Petanga greutali1e tehnice ale unor asemenea lucr5ri intr-un timp atat de li-mitat (s-a lucrat i noaptea, la lumina electricä) am avut de luptat, si in-c5 serios, cu Patriarhul si cu proprietarii caselor clãdite pe coama de mia-z5zi a urcusului. -Patriarhul, certat cu toate esteticile, nu voia s5 audà denici o schimbare in preajma Patriarhiei i nici sa" ne lase s5 dobordminfectia de chilii in care se incuibaserá popii lui, ca sobolanii iar pro-prietarii de-a lungul urcrisului, mai ales bátranul Costaforu, urlau ca tur-bath sub pretext cd le rámâneau casele cu intrarile in v5ne. Am trecut

Cu prilejul unui important Consiliu de Ministri tinut la Peles, in care am expus Re-gelui intreaga mea politica bugetard pe care bineinteles Iorga si-a insusit-o; cu prilejulaniversarii nasterii Majestatii Sale (22 octombrie) (cuvinte de exceptionala caldura pen-tru Guvem) si inca cu alte ciiteva.

2 Organizat de Maurice de Waleffe si de alti pestisori ai presei straine si indigene.3 S-au plantat castani adulti, adusi cu pamant cu tot, dupd sistemul occidental. Lucra-

rea a fost mat de bine facutd incat s-au prins toti; urcusul Mitropoliei a devenit dupa sis-tematizarea din 1931 loc de recreatie pentru ochi i prezinta cea mai frumoasd privelistea Bucurestilor.

4 Pentru calmarea acestor neimpacati proprietari am intrebuintat sistemul scotian":una caldã, si una rece. Cea calda a consistat in oferta de a le amenaja intrarile caselor fa-ta de noul nivel al strazii pe spezele Statului (oferta primita de boatS lumea minus Cos-taforu) cea rece, in amenintarea de a le lua casele, cladite fara autorizatie pe terenulC'omunei. Oamenii s-au linistiti. Cu patriarhul a fost mai greu, si a trebjuit sa procedamla daramarile necesare sub protectia annatei.

pi

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 421

peste toate i dupa ce lucrarile au fost terminate, lumea s-a aratat incan-tata si s-a impacat si patriarhul.

Un alt motiv, si poate cel mai serios pentru care Iorga a incetat sa semai agite pe fatti impotriva mea, a fost nemasurata lui dorinta de a-si plim-ba panasul de prim-ministru la Paris spre a epata" fetitele de la Fonte-nay-aux-Roses si a umili pe urnilul Charléty (rectorul Sorbonei) cu ga-loanele i cu tinichelele sale. In capul lui de paranoic si de zevzec so-cotea insa ca parasindu-si scaunul prezidential certat si vrajmasit pe fatacu mine, risca sa-lgaseasca ocupat la inapoiere. 0 mai patise tot astfel siVaida in 1920. Cum ar fi putut el ghici Ca renuntasem nu numai la toateambitiile personale, presupunand ca a fi avut vreuna, dar i la toate pla-nurile mele de prefacere politica?

Pentru aceste cuvinte, dl. Profesor a hotarat un armistitiu de unul sin-gur in lupta pe care o pornise impotriva meat. Armistitiul a durat panaam plecat la randul meu in strainatate. Reinceputul ostilitatilor sale fati-*e a fost provocat printr-o serie de intrigarii puse la cale de generalul Ste-fanescu Amza, interimarul meu la Interne o cutra si prin.inlo-cuirea lui Hamangiu,(decedat subit) insotita de o inutila complectare aCabinetului, fara consultarea mea. Nita la aceasta repriza", in care bar-bosul a coborat singur in arena si a facut pe voinicosul, raporturile noas-tre au cunoscut lungi saptarnani de liniste pe care n-a tulburat-o nici fai-moasa sedinta a Carnerei in care, cu prilejul discutiei Bugetului, dupd ced-sa s-a aruncat in apa ca sa sustie proiectul rneu de salarizare a invata-torilor, rn-am vazut nevoit sa intorc foaia dupa cum am aratat-o in al-ta parte a acestor Arnintiri. Reproduc aci2o scrisoare a d-lui Profesor, dinnoiembrie pentru a aráta tonul amical al relatiilor noastre. Adversarii mei

si pot sa zic chiar ai nostri, caci scopul lor era sd rtistoarne Guvernulisi facuserd o atrna perfecta in lipsa altora din intarzierea p1aii salari-

ilor. Am lamurit deja mai sus acest punct, si primul ministru fusesebineinteles lamurit si el asupra adevaratei stari a lucrurilor dar impre-sionabil si influentabil cum era, credea toate prostiile si toate exagerari-le cu care il asaltau intrigantii ce-1 stiau slab de ingeri. Se vede ea" in aceazi primise un asalt exceptional de perfid, caci rn-am pomenit cu urma-toarele randuri:

Scumpe mice. 26 noiembrie 1931

Am petrecut o noapte de insomnie cu grija salariilor si pensiilor in res-tanta care se adauga la ceea a afacerii Manoilescu-', pe care Regele vrea nea-

' DI. Profcsor prirn-ministru a si plecat pe la slarsitul lui noiembrie la Paris, unde s-acam facut de ras i unde a trebuit platesc eu in ianuarie 1932 notele neachitate.

2 In facsimile la Anexa XLVIII din volumul cu Anexe la partea a Vill-a, care se vatipari separat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei editii nota St. Neagoe].

3 Manoilescu am povestit-o deja facuse ce putuse ca sa atraga pe Iorga de partealui. Profesorul n-a indräznit insa sa /Ina piept i cu mine si cu Regele.

sa,

www.dacoromanica.ro


parat sa-1 inlature (§i te gande§ti la efect §i in Camera chiar, unde are un grup in-treg) §i la aceea a Printului Nicolae (care pare ca se afi§eaza §i mai departe cusotia").

Situatia profesorilor de toate gradele, a preotilor §i mai ales a pensionari-lor e catastrofala, cum te poti convinge din telegramele §i scrisorile pe care ti lecomunic.

Iar de facut nu se face nimic deck carpim unde e strigatul mai tare.Revin §i azi pe lfinga dl. Bratescu care are in mana mecanismul. I-am pro-

pus propun o masura de extrema necesitate: a se pläti, afara de arma-fa, oricarei categorii numai jurnatate de salariu §i tot a§a pentru pensii !Da-

na ce stapanii straini ne vor deblocal §i pfina vom intra in noul regim pe care d-ta11 creezi.

Caci am ajuns acolo incat muritorii de foame atacd prejecturile si tin mi-nistru a fiigi inaintea Io,2. N-o sa ajungem sà tragem in aceste victime ale uneisituatii teribile! Marea d-tale inteligenta §i inima bunä pe care cu atfita grija o as-cunzi dupa gesturi, vor gasi o solutie, fie §i alta deck aceea pe care o propun.Numai rdpede. te rog.

A§ fi vrut sa te vad, dar plec 'Ana deseara. Ieri te-am cautat §i am aflat cupkere de rau ca e§ti bolnav.

Prime§te, te rog, cele mai bune salutki amicale.

N. lorga

Daca n-as fi plecat in strainatate e foarte probabil ca relatii pasnicecel putin in aparentA ar fi continuat sa domneascA intre noi, cu toata piz-ma pe care seful Guvernului o nutrea in sdnul lui impotriva mea. Aveamintr-adevAr fatA de dansul o putere de siderare de ordin fiziologic; oricatde furios intra in cabinetul meu, se calma pe loc, fAra sa deschida gura.Pada in ziva ultimului nostru Consiliu de Ministri la Palat, dupa carea dat demisia, n-a indraznit niciodata sA ma infrunte pe fatà. Din ne-norocire pentru Ministerul lui am fost nevoit sd plec peste granita,dupa cum o voi arata mai la vale.

Am avut o nenorocità inspiratie sa las ca interimar la Interne pe ge-neralul Amza. M-am iriselat asupra lui. Mi-a trebuit aceasta experientAca sa-1 cunosc pe deplin. Mic la trup, s-a aratat i mic la suflet. Inaintede a-1 avea de coleg in Cabinetul Iorga, nu-1 cunoscusem decat foarteputin, si ceea ce auzisem despre el, nu fusese tocmai spre cinstea lui. Iivazusem de cateva ori, pe timpul Ministerului Averescu din 1920-1921;

1 Dupa cum am aratat, in baza conventiilor din 1929 si martie 1930. Banca Nationa-la retinea din incasarile Statului, inainte de toate. sumele necesare acoperirii cuponuluiextern si amortizarile pe tot cursul anului.

2 Acest ministru fugar n-a existat decat in imaginatia lichelei care s-a sträduit sa in-nebuneasca pe Iorga. N-a fost de asemenea nici o prefectura atacara, dupa cum nici mu-ritori de foame n-au fost. Le diable n'était pas si noir", vorba lui Take Ionescu. Intere-sant de notat cã toate aceste prapaduri erau aduse et pour cause" numai la cunostinta d-luiProfesor. nu si a mea. intarzierea platilor a continuat i dupa noi, dar indata ce rotativa a re-intrat In functie, agentii partidelor au amutit.

ski

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 423

era colonel si secretar general al Ministerului de Razboi sub Rascanusocotit de multi ca geniul rau al acestui erotoman naiv. Avea reputatiaca facea afaceri, dar nu mi se dedese nici o precizare asa inc.& nu aveamo opinie bine stabilitä asupra lui. Ii pierdusem din vedere2 i când Re-gele mi 1-a pus pe lista ministerialà, 1-am primit cu sfiala. Incetul cu in-cetul am inceput insa pretuiesc; mai intai pentru atitudinea lui inafacerea Skoda, in care s-a aratat un aparator aprig al intereselor Statului,apoi pe temeiul raporturilor mele cu dansul ca ministru de finante. Fatade toate solutiile propuse i discutate mi-a dovedit totdeauna o minteclara i precisd i o desvarsita pregatire tehnica. Mi-am schimbat pare-rea, de altminteri foarte putin lamurità pe care o avusesem pana atuncidespre dansul i ca despre un napastuit, cu atat mai mult cu cat stiam canu era iubit in Armata. Marunt i indesat ca un bondoc, cu privirea ves-nic ascunsa in dosul ochelarilor, cu burta ieit5, infatisarea lui nu aveanimic martial, si cu toata grija lui vestimentard i cu toata mustata luiIngrijitá i taiata scurt à l'américaine" parea mai mult ofiter satul de In-tendenta decat un general brevetat de Stat-Major. Se spuneau multe peseama lui. Se povestea ca era fiul natural al lui Emanuel Porumbaru (Po-rumbita, fostul ministru) pe care in tot cazul II mostenise, dupa un litigiutestamentar cam incurcat. Se casátorise cu o damd in varsta si urata darbogata, si astfel, parte prin casatorie, parte prin mostenire, putinii luiprieteni explicau i averea lui caci avea mosie, doua randuri de casein Bucuresti, i bani. Avea si multi vrajmasi care-1 acuzau de matrapaz-lacuri; cele intamplate dupg iesirea sa din Minister au dovedit cä fusesecel putin un abuziv. Caci ceasurile grele n-au sunat pentru dansul cleatdupii ce n-a mai fost ministru. Impus de Rege pentru scurta vreme in Gu-vernul Vaida, a fost silit sa demisioneze din cauza ostilit5.ii partidului laputere, ce nu putea sa-i ierte atitudinea in afacerea Skoda. i odata de-misionat s-au napustit asupra lui si national-taranistii i liberalii. Pelanga acuzatia de necinste care totusi n-a putut fi dovedita i s-a a-dus i aceea de a fi sterpelit ca ministru o foaie calificativi din memo-riul sau ofiteresc, foaie in care generalul Márdarescu, pe atunci ministrude razboi, ii tratase fara nici un menajament. Nu e locul aci sa intru inamanunte, caci nu fac biografia omului ci vreau numai sa conturez figu-ra colegului care a pus prima cartusa de dinamità la temelia Guvernuluidin care facea parte. E destul prin urmare sa reamintesc ca, supus uneianchete i unei contraanchete, doi generali' 1-au declarat pe rand vino-vat. Rapoartele generalilor n-au vazut insa niciodata lumina zilei, caci Re-gele al carui favorit devotat generalul Amza n-a incetat un moment sifie, 1-a sustinut fara sovaire si 1-a scos basma curata. i a avut poate drep-tate si Regele, caci la manevrele din 1933 sau 1934, nu mai tin bine

I Generalul Gorski §i generalul Marcel Olteanu.

si

sa-1

www.dacoromanica.ro


minte, Amza a dat gata pe toti generalii, cu sef de Stat Major General cutot. I se dedese comanda uneia din armate, cu o tema foarte grea, ca sãse curete. Dar in loc sa se curete, a curatat el pe ceilalti i s-a dovedit cacel mai bun general de camp. Dup5 acest succes, 1-a mai lasat lumea inpace, pan5 qe a iesit la pensie, pentru limita de varsta, ca inspector gene-ral de armat5.

Nu e de mirare cã asupra unui om cu atatea insusiri contradictoriisa ma fi inselat i eu. Indata ce a ajuns in fruntea Ministerului de Inter-ne, ca interimar, n-a mai avut decat o singurd idee: sd devie ministru de-finitiv la acest Departament, i sa-mi ia locul. Muscat de patima politi-ca, sprijinit pe increderea Regelui, ii bdnuiesc cd a urmdrit chiar prese-dintia Consiliuluit. Ca sa ajunga la un scop sau altul a starnit din nou pelorga impotriva mea. Din conflictul nostru trebuia sa rezulte pentru clan-sul, in cel mai rau caz, Ministerul de Interne si in cel mai bun, si prese-dintia Consiliului. In machiavellismul ski cam cazon, cunoscand lipsalui Iorga de curaj fata de mine, nu s-a multumit sa-1 intarate impotrivamea ci s-a straduit cat a putut sa ma nemultumeasca i pe mine in midej-dea ca, exasperat, voi da usa de perete si Ii voi 15sa drumul liber pentrurealizarea planurilor sale. In loc sa lase pe Ottescu, dupa cum fuseseconvenit intre noi, sa conduca de fapt Ministerul dupd instructiile mele,s-a instapanit asupra intregii administratii i asupra Sigurantei, luatrolul in serios si a inceput chiar sa planuiasca reforme ca i cand eu n-arfi urmat sa rnd mai inapoiez in fruntea Departamentului. In acelasi timps-a grabit sa prezinte Regelui si lui lorga situatia gäsità la Ministerul deInterne ca dezastruoasa (cu toata activitatea lui Munteanu Ramnic si alui Metes?) si sa critice toate dispozitiile mele. Ceea ce nu 1-a impiedi-cat, dupa inapoierea mea si dupd ce putuse constata ca planul sáu dede-se gres, sa se arate cel mai devotat i supus prieten fata de mine. Multedin poreariile pe care le pusese la cale in lipsa mea nu le-am aflat cleatmult mai tarziu, dup5 ce Ministerul Iorga dedese ortul popii.

Incurajat i impins de Amza, Iorga a gasit in neasteptata moarte alui Hamangiu2 un foarte nimerit prilej ca sd ma scoata cum se zice dinpepeni, i sa ma sileasca sa-mi iau caciula si sa plec. E de mirare cum aputut fi atat de lipsit de simt politic incat sd-si inchipuie Ca eu putearn saplec si el sa ramaie. Dar a crezut. In loc sd ia telefonul i sä ma consulteasupra implinirii vacantei in Minister, cum s-ar fi cuvenit, data find si-

I Presedintia Consiliului a urmarit-o cu siguraMa mai tarziu. Prietenii lui, pusi pedansul, au anuntat de mai multe ori, dupa 1932. formarea unui Minister prezidat de din-sun Multi au crezut, convinsi cã totul se poate intampla in Romania, i Ca cu cat maiabsurd cu atat mai usor!

2 Hamangiu a murit dupd Boboteaz.6 de pe urma unui atac de angina de piept, i s-astins in cateva secwide. A fost un deplorabil ministru de justitie, i n-am putut niciodatapricepe prin ce insusiri izbutea sa ia vazul Regelui.

si-a

www.dacoromanica.ro

MEMOR11. 1930 1931 425

tuatia mea in Guvern, dl. Profesor a procedat la imediata numire a luiValer Pop (pand aci ministru fara portofoliu in locul lui Iuliu Hatieganu

doctorul demisionat in iulie precedent), fara nici macar sa maprevina de faptul indeplinit, pe care 1-am aflat prin telegramele agentii-lor. In acelasi timp i pe aceeasi cale, am aflat ca dl. Profesor mai numi-se si pe Vladimir Christi ministru al Basarabiei (?) i pe Ion Buzdugan,subsecretar de Stat la Presedintie, cu atributii nedeterminate.

In persoana lui Vladimir Christi, lorga alesese fard sa stie pe celmai cumsecade om din Basarabia i pe unul din rarii boieri de vita ve-che romaneascà de dincolo de Prut care au imbratisat de la inceput, sicu tot entuziasmul cauza Unirii. Numit guvernator al provinciei in ulti-ma vreme a dominatiei rusesti, contributia lui la proclamarea autonomi-ei locale, la infiintarea Republicii Moldovenesti si mai tdrziu la infap-tuirea Unirii cu patria-mama a fost desigur cea mai sincera i poate maieficace dec.& a unui Inculet, a unui Ciugureanu sau chiar a unui Halipa.

familiei Christi, familie de vechi razesi, inruditä cu cele mai sub-tiri spite din Moldova veche, se intindeau de la Chisinau pan5 la Orhei,cu plaiuri de vii renumite. Am cunoscut bine pe tatal lui Vladimir si allui Victor Christi, la Petersburg, pe cand giram Legatia noastra de aco-lo, in 1908. Pe cat era Vladimir de timid si de modest, pe atat era tata-sauPaul de indr5znet, de exuberant si de preponderent. Vorbea intruna,inteligent, Ii apara judecatile si prejudecatile cu talent. De statura mica,cu o barba neagra taiata scurt, n-avea in infatisarea lui nimic rusesc, de-si, complectamente rusificat; aproape nu-si mai aducea aminte de orig-inea lui romaneasca. Ocupa la Petersburg o situatie foarte insemnata,era presedinte, nu mai tin bine minte, la Senat sau la Curtea de Conturi,sau la asa ceva, i glasul lui era ascultat si in cercurile politice. Duceagrand train", si plin de bani fie din veniturile lui basarabene, fie dinaltele, ii arunca idea multä socotea15. Am pranzit de mai multe ori ladansul, i placerea lui cea mare era sa ofere oaspetilor sai vinuri exce-lente, sa le ceara sa ghiceasca daca erau Bordeaux sau Bourgogne, pen-tru a le marturisi in cele din urmd in hohote de ras, ca erau vinuri din vialui din Basarabia. Si gluma reincepea la fiecare masa. Fiu al unui tat5aproape renegat, inrudit prin femei cu cele mai mari familii msesti, meri-tul lui Vladimir Christi de a fi calcat pe urmele traditiilor stramosestide a nu se fi lepadat de moldovenia" sa a fost cu atat mai mare. Romanbun si curat, a ramas om cinstit si leal, cu toate loviturile soartei. Salbati-ca expropriere legiuitá de bolsevicii din Sfatul Tàrii, caderea rublelor Simarasmul economic datorat taierii tuturor raporturilor comerciale de oparte si de alta a Nistrului, 1-au adus in sap5 de lemn dar n-au izbutit sa-iapiece fruntea, nici sa-1 faca sa-si bage mainile in murdariile in care

in afard de Gore si de Donici astronomul, n-am mai cunoscut altii.

Moiiie

I

si

si

www.dacoromanica.ro


concetAtenii lui se desfAtau in cautarea castigurilor spurcate. Crescut maimult in Rusia, Unirea 1-a gAsit ca pe toti basarabenii mai subtiri cu o foar-te aproximativA cunostinta a limbii romAnesti. Aceastä greutate de vor-&A, adAugatA la marea lui timiditate si la suspiciunea cA era boer" 1-auimpiedicat sA treacA inaintea altora, cum ar fi meritat, si 1-au läsat in ur-ma atator puslamale pe care partidele democratice" le-au ridicat sprerusinea kr. Pe Vladimir Christi il descoperise Averescu si-1 facuse chiarministru, dar cAtá vreme am fost impreunA in Partidul Popomlui, omulse legase de mine, si ne imprietenisem. Drumul lui politic s-a despartitmai in urmA de al meu, sau mai bine zis, strAns din toate pártile de sArA-cie si de nevoi, bietul Vladimir Christi n-a mai cAlcat nici un 'drum si aluat-o razna peste camp, bAtAnd la toate usile ca sA gaseascA ceva". Asaa bátut in treacAt si la usa lui Iorga, care i-a deschis bratele inchipuindu-siCA ma va supara foc, fará sA-si dea seama cA vechiul meu prieten Christise va prezenta la mine chiar in ziva inapoierii mele din strAinAtate, si nuva mai iesi din instructiunile mele.

DacA numirea lui Christi era menità sA ma supere, nu pot sA spun a-celasi lucru si despre a lui Ion Buzdugan, ca subsecretar de Stat, care nuputea dec.& sa ma facA &A rid. Tank blond si lung, cu nasul mare si cumintea scurtà, Buzdugan, ales aproape in toate Parlamentele de dupà rAz-boi, se invfirtea intre democratia lui Halipa si nationalismul lui Iorga. InCamera si in afarA din Camera, când vorbea nu spunea dee& prostii, darspre mirarea tuturor, acest prototip al prostanacului politic scosese unvolum de versuri remarcabile. SA fi sedus pe Iorga talentul lui poetic?Nu-mi vine sA cred, cáci n-a incercat niciodatA sA ridice talentele, dimpo-trivá, a cAutat totdeauna sA le dea la cap. Alegerea si numirea lui Buzdu-gan au rAmas inexplicabile pentru toatá lumea, si am avut la inapoiereamea impresia cã nu pricepuse nici Iorga pentru ce-1 numise. Eih, dhrr-ragA, l'ham nuhmit, darrrh i-am phus chonditia sA nu voharbeascA ni-ciodatA, SA nu apahrrrà pe bhanca ministerialá, si sa nu ahsiste la Consi-liile de Ministhrri!"

Sporirea echipei noastre ministeriale cu aceste douä puteri" n-a-vea nici o noimA si nu fusese cerutä Regelui de cAtre dl. Profesor decalca sal dovedeascA ca si prin numirea lui Valer Pop cal putea modi-fica Guvernul farA stirea mea, si in nAdejdea cA doar m-oi supAra si voipleca. Socoteala lui era cam urmAtoarea: Sau se supárA Argetoianu sipleacA (unde e norocul!) sau nu se supAra si ramane, dar ramane diminu-at in autoritatea lui Nä de mine, .yi nu-mi va mai putea lua load!" CAcide asta ii ardea lui! Eu simteam cum se prAbusea terenul sub noi, si el nuse gandea dee& la locul lui"! Socoteala lui Amza era alta: SA asmutäpe Iorga si pe Argetoianu, unul impotriva altuia Argetoianu se va su-Ora, va pleca si voi cApAta Ministerul de Interne, iar Iorga neputAnd du-ra fail Argetoianu, mi se deschid si perspectivele presedintiei Consiliu-

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 427

lui!" Dar vorba aia, socoteala de acas5 nu se potriveste cu cea din targ.Argetoianu nu s-a suparat, Argetoianu a dat din umeri, s-a inapoiat fru-mos la Ministerele lui §i §i-a vazut de treaba, adica de Conversiune, cacinumai infirtuirea acestei mari reforme il mai interesa. Nimic mai nos-tim decat atitudinea lui Iorga dupa inapoierea mea din strainatate. Cumnu reactionasem imediat dupd loviturä", domnul Profesor '10 dedeseseama ca nu mai putea fi vorb5 de demisie din partea mea i dupa ate-va clipe de curaj §i de indraznealà, trecuse ca toti nevropatii laaltele de deprimare §i de deznadejde. Demisia mea scrisa, ar fi infrun-tat-o far5 teamd i cu un räspuns taios, dar de mine in persoana i nede-misionat ii era frica. Ca &á ma imbuneze a venit sa ma primeasca la garacu alai. M-a intampinat cu glume, rn-a cople0t cu un puhoi de vorbe,numai sa impiedice o ie§ire din partea mea. Dar indata ce dat seamac5 nu aveam intentia sa fac una i ea, mai mult, nici nu ii pomenisem deactul de independentä" pe care-1 savfir§ise iar n-a fost multumit §icu firea lui banuitoare i schimbacioasa, cu pomirile lui nesocotite §ipline de contradictii, a crezut ca-mi bat joc de dânsul, 0 a pus el ches-tiunea pe care-i fusese frica sa o pun eu. Eih dhrrraga, ce aih zis dehrrremaniere?" Ce remaniere? Ah, numirea lui Valer Pop 0 a luiChristi? Foarte nimerite, pe ei i-a§ fi ales §i eu. Regele a fost foarte bineinspirat desemnându-i!" a fost raspunsul meu, §i fàrä sa mai Wept repli-ca lui, ca 0 cum ar fi fost un lucru fara nici o importanta, am inceput sa-ivorbesc de Paris 0 de Londra. Punänd in seama Regelui faspunderea

luam prietenului meu Iorga armele din man5, arme tocite nu evorba. Prietenul meu Iorga, care numai prost nu e, a priceput cd pier-duse definitiv ocazia sa se cotoroseasca de mine, §i n-a mai insistat.

Ca toata lumea, incepuse sa-§i dea seama §i el ca terenul ne fugeasub picioare. Dar in orbirea lui patima§5, nu vedea ea' vrajm5§ia tuturorga§tilor politice sapa temelia intregului regim i i§i inchipuia ca slabiciu-nea Ministerului sail era datorita numai lucraturilor mele" i ideea fixaca voiam sa-i iau locul" continua sa nu-I lase sa doarma. Si a continuatpana la ultima zi a guvernarii noastre. Idee fuc5 care-1 baga in draci §i-1indemna s5 se certe intruna cu mine, dar fara sä impinga lucrurile preadeparte, de fricl ca cearta sa nu se sfar§easca prin demisia lui. Si aveadreptate caci de pe urma unei certi cu mine a fost dus sa dea, de-misia, la 1 iunid.

De doua ori, in cursill prinfaverii anului 1932 lucrurile erau &à sesfar§easca eau, dar rail de tot: o data pe chestiunea reprimarii mi§carilorstudente§ti, a doua oara pe chestiunea zaharului. Mi§carea studenteascanu luase Inca in 1932 amploarea pe care a luat-o de atunci. Nici Gardade Fier, atunci pe la inceputurile ei, nu se intinsese peste tot cuprinsul

1 Pe chestiunea salariilor, sau mai bine zis a platii lor.

si-a

5i-o

www.dacoromanica.ro


árii desi alcatuise deja in unele judete din Moldova nuclee solide. Subguvernarea thranista, Mihalache o dizolvase printr-un jurnal al Consiliu-lui de Ministri'; jumalul ramasese insa litera moarta. In alegerile noas-tre generale Garda nu izbutise sa aleaga nici un deputat, dar repurtaseun succes electoral stralucit intr-o alegere partiala la Neamt, unde candi-datul liberal cu tot ajutorul prefectului (Guvernul nu pusese candidat),cu toate ingerintele cu toti banii cheltuiti de d-rul Costinescu, fuseserusinos batut i Corneliu Zelea Codreanu ales. In Camera, Zelea Codrea-nu s-a aratat slab, dar alegerea de la Neamt avusese mare rasunet i cui-burile" legionarilor rasareau din ce in ce mai numeroase, pe unde nu teasteptai. 0 mistica legionara sau gardistà era pe cale sá patrunda insufletele thranimii. Se formau fel de fel de legende in jurul lui Zelea Co-dreanu, Capitanul", caruia omorul prefectului Manciu de la Iasi', triurn-fala lui achitare de catre juratii din Mehedinti i rasunatoarea sa nuntade langa Focsani Ii facusera o aureola de haiduc si-1 asezasera pe unpiedestal, in vazul tuturor. Se spuneau cate si mai cate despre scopurile,despre actiunea i despre propaganda gardistilor, pe care unii Ii primeaucu bine, altii cu un graunte de scepticism iar cei mai multi nici nu-i ba-gau in seam& Se povestea astfel cfi grupuri de studenti se raspandeauprin sate, ajutau in tacere oamenii la muncile lor, reparau dmmurilepodetele, sapau scursori la apele statute sau caw o fantang in locurile lip-site de apa, apoi plecau vestind lurnea ca in zilele urmätoare va veni insat cel ce trebuie sa vie". Venea intr-adevar Capitanur, calare pe uncal alb, insotit de cativa flacai; se oprea in mijlocul satului, descaleca, in-genunchea, saruta pamantul, incaleca din nou i pleca mai departe ffirása spuna un cuvant. Oamenii priveau cu ochii beliti, dau din capetele lorsleite i nedumeriti murmurau: O fi sthntul?" Cativa agenti acoperiti"bateau apoi satele vizitate", sub tot felul de pretexte, ca sa nu se des-copere, i desavarseau cucerirea sufletelor. 0 alegere partiala urmand sàaiba loc in Tutova, in aprilie, echipele Gàrzii impanasera tot judetul cucateva luni inainte3.

In afara de Garda, intreaga miscare a tineretului universitar, a in-vatatorilor, a Cultului Patriei, a functionarilor neplatiti, era pusa la cale

I Ceea ce n-a impiedicat, dupd noi, pe Vaida sa cocheteze cu &Ansa si s-o ajute subcuvant ca o canalizeaza".

2 in autobiografia lui Pentru legionari" pe care a publicat-o mai tarziu, Corneliu Ze-lea Codreanu a justificat cu prisosinta actul disperat de violenta pe care 1-a cornis.

3 Lupta de la Tutova a fost teribilä. Nici cu acest prilej, Guvemul nu pusese candidat,si in baza carteluha care nu fusese desfacut, administratia primise ordinul sa favorize-ze" candidatul liberal. Ca sA nu p5teasca rusinea de la Neamt, Simionescu, eful liberali-lor, a sarit dincolo de cal si a comis adevarate orori pe care Ministerul de Interne nu le-aputut impiedica, prefectul Tutoveanu fund un om foarte slab, iar comandantul Jandar-meriei la complecta discretie a liberalilor, care, dupd cum am aflat-o mai tarziu, ii cum-paraserit.

5 i

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 429

si indrumatà de cele cloud mari partide, cel liberal si cel national-0"rd-nese, in lupta lor pe moarte i pe viata cu regimul personal"(?), cu Guyer-nul ales de Rege in afara de ele. Ministeml Iorga trebuia rasturnat cu ori-ce pret, pentru reintronarea manoasei rotative". Printre studenti antise-mitismul nu luase Inca proportiile pe care le-a luat de atunci. Cea mai ma-re parte din revendicarile lor erau de ordin profesional, caci insusirea destudent devenise o adevarata profesie si in caminele universitare se ada-postea o droaie de haimanale si de derbedei care nu aveau nimic comuncu cartea si teroriza lumea in numele libertatii invatamantului si aldreptului la diploma". Toata aceasta masa anarhica de capete nra rostde stomacuri infometate caci saracia si lipsurile erau mari in carecuzismul" si gardismul" patrunsesera deja, cerea cand reducerea taxe-lor de inscriere, cand imbunatatirea i sporirea caminelor, cand nume-rus clausus", cand primirea la examene a celor träntiti de profesori preaconstiinciosi. Pe toti ii manau cum vreau douti gazete, Calendand i Uni-versul, amandoua in slujba partidelor. La Universul, dl. Stelian Popesteera suparat pe noi fiindca nu-i primisem lista de 20 de candidati, totigineri i colaboratori, ca sa-i aleg in Camera, si indraznisem sd-i propun7 locuri. Mai era supArat i pe Rege din motive de ordin moral si in fine,desi se socotea in afara de Partidul Liberal se incadra totusi Inca in di-rectivele lui. Pe acea vrerne dl. Popeste nu fusese Inca promovat apara-tor al integritatii noastre teritoriale, maimuta de Titulescu nu inventaseInca Liga antirevizionista"; curentul astisemit nu se dezvoltase Inca niciel destul pentru ca zisul domn sa filed din Universul cea mai remunera-torie taraba de nationalism si de rasism". Razboiul de nimicire dintre ce-le douà roze" din strada Sarindar nu fusese Inca declarat si dl. Popeste,mai modest, se multumea sa gadile amorul-propriu al studentilor si sa"intepe cat mai sus" in speranta unei intimidari a Coroanei sau a Guyer-nului care sa-i aduca beneficii de ordin material si moral. Printr-o sub-scriptie deschisd in coloanele ziarului sau, in scopul ridicarii unui caminstudentesc, prin articole de demagogica magulire a tineretului si de simai demagogica proslavire a curentelor nationaliste, chiar, i rnai alescand nu erau reprezentate decat prin ambitii meschine si prin interesevenale, Popestele exercita o realà influenta asupra conducatorilor studen-timii tulburente, care tineau seama de indrumarile lui. Adevaratul indru-mator, insa, al studentilor1 era Nichifor Crainic, cea mai puturoasa liftdstraina din cate a hranit milostivul nostru pamant. Bulgar sadea, IvanDobre luase numele de Crainic ca sa-si ascunda obtirsia i prenumele deNichifor fiindca-si indreptase antenele, la inceputul unei cariere Inca ne-lamurite, catre Biserica. Scriitor de incontestabil talent, un mare talentchiar, 1-am cunoscut la Cuvántul lui Enacovici si cat timp a stat inchis in-

in 1931-1932, caci domnia lui a fost de scurta durata. $i-a dat repede arama pe fata.

si

'

www.dacoromanica.ro


tr-o odaita, ocupat de dimineata pang seara cu exegezg 1-am crezut totiun admirabil muncitor al scrisului, lepadat de de$artele

caci javra i$i ascundea cu grijg adevaratele insu$iri $i lupul se imbrii-case in piele de oaie. In aceastä calitate de oaie, Goga-1 plasase sub Gu-vemul Averescu din 1926, ca secretar general la Ministerul Cultelor, si-tuatie prin care a trecut farg sa lase urme decat in registrele contabilitgtiiDepartamentului, registre cu care s-a familiarizat foarte repede. Dupa cesoarta cruda 1-a indepartat de ele, a abandonat Cultele i Biserica $i din$antaj, din porcarie in porcarie, a cobordt toate treptele sociale pang" s-aoprit in jetul directorial al Calendandui, ziar pe care 1-a scos cu banii es-crocati popilor. Daca fata, sufletul i mintea lui Stelian Popescu sunt in-velite in piele de toval care-1 apara de toate neajunsurile i ii ing5duie sasara dintr-un hard5u de läturi intr-altul din punct de vedere fizic simoral, Nichifor Crainic e mai plapand i zamislit trup i suflet din puramaterie fecala, rezistenta mai putin la bataia vantului ca concurentul saupe cgile idealului. Stelian duce la tdvgleala i infrunta cu surasul pe buzescuipatul in fata i lovin iv de ciztna in spate pe cand aramiul $i unsuro-sul Nichifor are nevoi (lc lungi perioade de intremare, in fundul unei la-trine, ca s5-$i refacg puterile. Din nefericire pentru noi, in toamna lui 1931Crainic ie$ise tocmai din hazna, dupd o perioadd de reculegere, $i pe deo parte ca sg faca placere popilor din paduchii cgrora trala $i care nu maputeau suferi, pe de alta ca sg prinda picior intr-o miware pe care o sim-tea in cre$tere, facuse din Calendgrul monitorul ortodoxiei de rascruci$i al efervescentelor universitare. Intr-o zi impingea pe studenti sa-$i in-jure sau sd-$i bat5 profesorii, in alta sa faca greva, intr-o a treia sa ias5 instrad5 i sa sparg5 geamurile. E la mintea omului ca nu puteam sa-1 lassa-$i incure caii, i dupg mai multe avertismente" am fost silit s5-i su-prim gazeta. De atunci a devenit vrajmawl meu de moarte i prin toatefoile pe la care a trecut, rn-a injurat cat a putut.

Mai moderat $i mai prudent, Stelian Popescu se mai ascundea du-pa perdea, $i se multumea s5 arunce untdelemn pe foc. Dar pe cand actiu-nea lui Crainic se marginea la studenti, a Universului era mai complex5,cáci Pope$tele avea mai multe coarde la arcul sau. Pe langa ap-ziseleinterese ale studentilor, mai luase in maná i nazbatiile unei asociatii deidioti nurnita Cultul Patriei, intemeiatg de un fute-vant de subprefec-tura, Marin Stefanescu, profesor de filosofie, ma rog, la Facultatea de Li-tere din Cluj un fel de pastrania de idealist, orn cumsecade de alt-minteri, care-$i inchipuia cg Dumnezeu ii insarcinase cu o inalt5 misi-une in Romania intregità. Vestal:a nespalat5 a unei flacari sfinte pe carese caznea sg o aprind5 cu chibrituri ce nu luau foc, adunase in jurul luicativa generali pensionati $i acriti, printre care zbarnaiau mai zgomotosDragu i Radescu, i pornise in rgzboi impotriva... Regelui Carol! Po-pe$tele fara sa adereze personal la Cultul Patriei, Ii deschisese portileUniversului §i intinsa publicitate a acestei foi imprg$tia pe tot cuprinsul

ambitii lumesti

.

www.dacoromanica.ro

MEMORII. 1930-1931 431

tarii veninul distilat in sezatorile si intrunirile ratatilor adunati in jurul a-postolului Marinica. Dar publicitatea Universului nu era larg deschisanumai studentilor si Cultului Patriei ea mai adapostea si \falai-eh leunei alte categorii de intelectuali", a invatatorilor. Acestia, bine organi-zati, fusesera pusi in miscare de unul din ei, invatatorul Tzoni din Covur-.lui, nu numai deputat iorghist, dar unul din apostolii cei mai cu vaza inpartidul d-lui Profesor. Ani de-a randul Tzoni dusese cu destula pricepe-re si cu o desavarsita dezinteresare gospodaria intreprinderilor culturalede la Valeni, si nu era lucru usor sd dai de mancare si gazduire, pe pre-turi derizorii, multimii de cursisti care veneau la Valeni ca la Mecca, cuinima plind dar cu punga goala. Tzoni, excelent agent electoral, mai in-jghebase d-lui Profesor o foarte solida organizatie in Covurlui i pentrutoate aceste merite dl. Profesor 11 ridica in slavi. Muscat de ambitie dupàce a patruns in Parlament, Tzoni s-a fkut purtatorul de cuvant al invata-torimii si in numele ei a protestat impotriva tuturor mäsurilor nesiibuitepe care Iorga le-a luat la Ministerul Instructitmii. Prezenta lui Tzoni infruntea invatatorimii protestatare 1-a innebunit de-a dreptul pe dl. Profe-sor. S-anapustit fiira nici o masura si un razboi pe viata si pe moarte s-aincins. Intrucat priveste pe Tzoni, dl. Profesor 1-a sters pentru vecie depe räbojul discipolilor i prietenilor

Pripit i impulsiv Iorga lua hotarari repezi i energice in mice ma-terie, dar le uita si nu se tinea de ele. Era insa o materie in care nu uita sinu se lisa pima' nu incurca definitiv lucrurile: tot ce tinea de invatämant,de aproape sau de departe era bunul lui. Cine se atingea pe terenul Inv&ttimântului de ideile sau de initiativele sale, era decretat pe loc inamicpublic, si toate olimpicele lui fulgere erau mobilizate impotriva delinc-ventului osandit la moarte. Orice opozitie pe acest teren IL innebtmea, sinu mai stia ce spune. Indata ce invatatorii s-au ridicat cu Tzoni impotri-va masurilor sale, s-a napustit asupra lor cu o nejustificata Indatace studentii au inceput sa se miste i sä nesocoteasca parinteasca lui

s-a aruncat i asupra lor ca un caine turbat. In manifestariletului Patriei, nu 1-au iritat nici pornirile impotriva Regelui, nici ireveren-tioasele atitudini fata de Guvern cat 1-a iritat faptul ea' profesor univer-

l Deja in yam 1931, voia sa 1464 fata cu mitraliera celor 4 000 de invatalori veniti la Bucu-re5ti sa cealil posturi. Toti ace0i absolventi ai $colilor Normale aveau la urma urmelor drep-tul la o paine, caci nu era vina lor daca analfabetul de dr. A.ngelescu impanase tara cii $coliNormale care scoteau in fiecare an mai multi invatatori decat puteau Ii plasali in limiteledisponibilitatilor bugetare. In loc sa pun mitralierele impotriva acestor nenorociti de pro-letari intelectuali, i-am luat cu binele, le-am dat de mancare la politie, i palcuri-palcuri 1-amtrimis acasa, in liniste, cu bilete gratuite i cu merinde pentru drum. Iorga, care-i injurasetiganeste in fata Ministerului Instructiunii, unde se adunasera dupa sosirea lor in Bucu-resti, in loc sa-mi fie recunoscator cã terminasem cu bine si fara scandal o manifestare zgo-motoasa i neplacuta, s-a suparat foc impotriva mea, si m-a calificat de fricos". Naivul pro-fesor nu pricepuse ca invatatorii fusesera indrumati la Bucuresti de agenlii doctorului An-gelescu ca sil flied incurcaturi Guvernului i ca prin manevra mea zadarnicisem pe a liberalilor.

furiel.o-

blnduire Cul-

un

sdi.

www.dacoromanica.ro

432 CONSTANTIN ARGFTOIANU

sitar a incercat sa-i taie iarba sub picioare, hd, inarele, unicul i neintre-cutul Profesor, i s5 creeze curente de opinie in tali. Daca Marinica Fi-losoful n-ar fi fost profesor universitar, Iorga nici n-ar fi bagat de sea-m5 zvarcolirile lui.

Cu invätkorii i cu Patriei s-a r5zboit tata Iorga singur sauaproape si nu mi-a cerut deck un ajutor foarte 15turalnic, pe care i 1-amdat, cautand totdeauna sà linistesc lucrurile. Cu studentii chestiunea" afost insá mai grav5 si din cauza ei ne-am certat rdu, si a fost cat pe aci sase termine cu Ministerul nostru. Am constatat deseori c5 omului ii placesa cante pe struna care-i lipseste. Asa de pilda Take Ionescu, care era ne-putincios nu vorbea deck de femei. Tot asa si lorga, omul cel mai fricosdin lume, care fuge in fata unui revolver de rupe pamantul, nu vorbestedeck de mitraliere i baionete. Nu e locul sã fac istoricul mischilor stu-dentesti din prim5vara anului 1932, miscki fara substrat, puse la cale deagentii partidelor istorice i incurajate de domnii de la Univemd si deescrocul de la Calendand. A gresit Si Regele care in loc s5-si lase Gu-vernul in pace sa linisteasca lucrurile a primit pe Cotig, si a mai inveni-nat astfel o situatie pe care o mai tulburaser5 i altii inaintea lui. Nu facistoricul evenimentelor, dar reamintesc aci Ca au fost ciocniri destul deviolente intre studenti i politie, Med varsare de &Inge bineinteles. Irniaduc aminte cá intr-o zi am avut fericitul prilej s5 privesc de la o fereas-trà a Senatului cum studentii dup5 ce rasturnasera un autobuz, in fataMinisterului Lucrkilor Publice, i-au dat foc si au primit cu pietre cubate compania de jandarmi venità in goana s5 restabileascd ordinea. Catau durat aceste tulburki studentesti, Iorga a fost ca scos din minti; tre-cea in fiecare dirnineat5 la Ministerul de Finante sa ma someze s5 tragin ei" fara nici o mila. Eu lucram pe alt5 cale la calmarea spiritelor i e-ram sigur Ca ajung la rezultat; dacá n-ar fi fost audienta Regelui i ames-tecul primului ministru, a fi ajuns cu sigurantd mult mai repede. Pentrua da cititorilor mei o idee de starea de excitare a lui Iorga, reproduc aicidouà scrisorele pe care le-am g5sit in hartiile mele si care, semnate deamicul i indrumkorul tineretului" nu sunt lipsite de savoare:

24 martie 1932Scumpe amice2

Nu crezi Ca trebuie sup imatà Garda de Fier oriunde? Dupg omorul de laIasi3 al sublocotenentului de jandarmi ar fi o absolutà necesitate. S-ar solutiona

multe probleme ale alegerii de la Tutova.

Preseclintele Centrului Studentesc. 0 cuträ.2 in facsimile la Anexa LI din volumul cu Anexe la 13ar1ea a VIII-a, care se va tipari

separat [respectiv volumul al XI-lea al prezentei editn note St. Neagoe] ca si ceaurmätoare.

3 La Iasi, un ofiter de jandarmerie fusese ucis printr-un glont pierdut intr-o ciocnirecu diversi manifestanti, in majoritate studenti.

C'ultul

si

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 433

Cu toata dragostea al d-taleN. Iorga

i'nca o data ti-ar reveni meritul de a fi terminat cu o banda de criminal".

31 martie 1932Scumpe amice,

iti trimit raportul Sigurantei in care se vede actiunea anarhica a bestiilorde la Centrul Studentesc.

Te-au acoperit cu injurii, au amenintat cu continuarea grevei si au racut invoie demonstratii la Calendarul si Universal.

De ce atunci mai inchidem Garda de Fier si Cultal Patriei?1Nu stiu ce ma-suri vei crede ca sunt de luat dar &cá nu se aresteaza asemenea agitatori, cumsunt Cotiga, Damian si diaconul M..., eu voi fi silit sa demisionez.

Mi-e rusine ca am a face cu asemenea tarä si nu vreau sa prezidez la ruina ei.Al d-tale cu toata dragostea,

N. lorga

Cu cat studentii aflau c5 furia primului ministru crestea cu atkceau i ei prostii mai multe si mai boacane si nu le era greu sa afle,caci tata Iorga blestema, tuna si fulgera in auzul tuturor! $i cu cat stu-dentii o faceau mai lath, cu atat se infuria mai mult pdrintele lor sufle-tesc"! Era un cerc vicios greu de rupt! Din ce in ce mai exasperat, nesta-panitul Apostol a venit intr-o zi sa ma puie in fata urmatoarei dileme:ofi mitraliere in strada, ori demisia lui. Asteptam aceasta interventie, asaincat nu m-a tulburat deloc. Cu toata linistea linistea mea-1 dezarmade obicei am incercat sa ark nebunului cat 'de absurda era pretentialui. I-am expus ca rnanifestarile studentilor nu reprezentau deck o micaparte dintr-un tot, si ea era inutil sa combatem prin masuri excesive unsimptom, cata vreme ne era interzis sa curmam boala ins5si prin masuriradicale. Ca si agitatia functionarilor (sub pretext de neplata a lefurilor)si a pensionarilor, ca i miscarea invatatorilor lipsiti de posturi, ca si pro-testarile Bancilor i creditorilor impotriva conversiunii, ca i actiuneaCultul Patriei §i a profesorului Fortu (care mobilizase sifilisul impotrivaspertului) tulburarile studentesti nu erau deck unul din mijloacele de,lupta intrebuintate de partidele de gasca, in razboiul pe viatá i pe moar-te, pe care, fard sd ni-1 declare, il pusesera la cale impotriva noastr5. Cumfoarte bine mi-a spus-o la Roma Mussolini, adversarul politic nu tre-buie combdtut, trebuie exterminat; hotarat sà deparaziteze tara i sa ocurete de lepra partidelor, Regele, veleitarul etern sovaitor, nu numai can-a indraznit sà extermine, dar nici macar sa combata, ri s-a mdrginit sdprovoace. De eke ori, la inceputul guvernarii noastre din prima ziam incercat sa-i propun masuri drastice, nu rn-a aprobat, nu mi-a Mg&

N-am inehis pe nimeni!

$1:

fa-

1

www.dacoromanica.ro


duit nici macar o incercare in sensul unor dorinti de atfitea ori manifes-tate, ba chiar ne-a impins ca s5 putem face fata situatiei, la un cartel e-lectoral cu liberalii. Ceea ce n-am spus lui lorga, a fost ca insasi alcatui-rea Guvernului sau, asa cum se facuse, a dovedit din partea Regelui ceamai crasa abdicare in fata partidelor. De altminteri stia si dansul c5 um-bra lui Maniu planase asupra tuturor hotararilor luate si abandonate incursul crizei ministeriale. De vreme ce Majestatea Sa, pentru un motivsau pentru altul si am afirmat ca pentru mine singurul motiv era cd nustia ce vrea nu ne da voie sa atacam bestia in ascunzisul ei, era inutilsa varsam sdngele avanposturilor care ofice s-ar zice ne-ar OMmdinile si Inca fara nici un folos, caci nenorocitii doborati ar fi fost in-locuiti a doua zi prin altii: Guvernul nostru isi trägea toata puterea lui dininvestitura Regelui, asa incAt nu ne puteam aventura intr-o luptä grea fa-fa sprijinul Suveranului pe care, in aceasta directie, vadit nu-1 aveam. L-amrugat pe impulsivul meu prim-ministru sa nu-si faca nici o iluzie: eramniste invinsi, si tot ce mai puteam spera, era sa ducem la bun sfdrsit celeincepute si s5 ne descarcam de sarcina luata in spinare. Desi simteam ea'in buna parte il convinsesem, amicul lorga nu s-a dat batut. Nu-i ardealui nici de rationamente, nici de functionari, nici de partide; reducand cade obicei toate la persoana lui, si rezumand totul intr-insa, nu putea eladmite, domnul Profesor" popular si venerat de odinioara, sä fie batjo-corit si suduit de fostii si actualii lui elevi! Ne-am certat mai bine de unceas, a lasat-o mai domol cu mitraliera si cu demisia, dar a plecat de la mi-ne furios, ddnd din mdini si din aripile gherocului, ca o moara de vânt.Din acea zi am fost in conflict aproape permanent cu dansul; imi anitadintii la fiecare ocazie si mi-a anuntat de vreo zece ori demisia sa, pecare n-a dat-o insa decal in ziva de 1 iunie, dupa ce ne-am mai inhatat odata bine pe chestiunea lefurilor si pensiilor, o altà mancare de peste"cum zice românul, pe care o rezerv cititorilor mei pentru capitolul cade-rii noastre de la Guvern.

Dar pana sa se prabuseasca Guvernul din cauza lefurilor, era sa seprabuseasca din cauza zaharului. Pentru lamurirea acestui incident in-structiv in ceea ce priveste moravurile noastre politice, ma vad silit sa oiau mai de departe. Aceast5 afacere a zah5rului a racut mult5 valva in tim-pul ei, dar a fost data repede uitärii. Si era natural sd fie aa. Fost-a vreoafacere mai zgomotoasd ca afacerea Skoda care a pasionat intreagaopinie publica toat5 vara anului 1934 si totusi cine-si mai aducea amintede dansa ativa ani mai tiirziu? Porcariile sunt atilt de numeroase inscumpa noastra Ord, si-si succed intr-un ritm atat de accelerat incat abiase impune una atentiei oamenilor, ca vine alta si-i ia locul. E insa dato-ria celor care-si astern amintirile pe hartie &á pomeneasca si despre celeuitate, caci altfel urmasii nostri, rásfoind numai mincinoasa si ditirambi-ca literatura oficiala, nu si-ar putea face o idee exacta' despre ce a fost

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 435

inaintea lor, i ne-ar putea socoti pe noi ca pe o generatie de mironosite.Am spus c pentru a lamuri scandalul zaharului, care a degenerat la unmoment dat intr-un conflict acut intre primul ministru si mine, trebuiesà o iau de departe. Trebuie sa spun intr-adevar cateva cuvinte despre ne-asteptata impacare dintre Iorga i A.C. Cuza, cuvinte care nu vor fi dealtminteri pierdute pentru mica noastra Istorie.

Dupà ce facusera ani de zile politica impreunk dupa ce intemeia-sera amandoi Partidul National-Democrat, dupa ce impanasera toate ce-naclurile tineretului universitar cu portretele lor conjugate', Cuza i Ior-ga se despartisera in preajma razboiului, plini de ura unul pentru altul. Pi-&Muffle zilnice de venin umplusera o oala mare. Zece ani de zile duparazboi am asistat la scene inenarabile in Camera. Fostii prieteni nu-simai vorbeau, dar Cuza, plin de verva si de duh, nu lipsea niciodata sa in-trerupà pe fostul sat' tovaras in mijlocul revarsarilor lui de elocinta. Cutot talentul säu, Iorga nu poseda catusi de putin spiritul de riposta, i ointrerupere nimerità Ii taia firul si tot avântul cuvântarii. Cuza-1 teroriza,

prezenta lui in incint5 era de ajuns ca sa.-1 paralizeze i sa.-1 opreasca invijelioasele sale porniri. Imi amintesc o sedintä in care Apostolul se Ian-sase A fond", cand deodata a tacut, a ridicat mainile spre tavanul de sti-cla al Camerei, ca sa ia de martor pe Dumnezeu, si-a insfacat ghiozdanulsi a parasit tribuna i incinta. Stupoare! Drama fusese provocata printr-unsingur cuvant susurat cu glasul lui de peltic de catre Cuza: Iepurayul!"Abia dupà plecare Apostolului am priceput drama, dupa ce Cuza aexplicat in rfisetele celor prezenti ca prietenul Iorga nu putea auziciivantul iepuras" fiindca tata-sau murise nebun convins c5 are cumpronunta Cuza un iepurae in cap. Dispretul lui Cuza era rasplatitde Iorga printr-o ura adanca, si ochii d-lui Profesor cdnd dau din intdm-plare de fata placida i subtire a detestatului rival, anincau flacari i sa-geti. Si asa au mers lucrurile pana la constituirea Guvernului nostru. Cemusca 1-a muscat atunci pe Cuza nu still. Poate sà fi vazut in ascensi-unea neasteptatã a fostului sal tovaras de lupta o viitoare posibilitate sipentru dansul; poate sa fi cautat mai simplu sa dezarmeze vrajma-sia primului ministru in vederea alegerilor, caci tinea inainte de toate sáfie ales, poate fard nici un motiv, fiindca asa-i trasnise, caci versatil des-tul era si dãnsul faptul este ca a salutat Guvernul Regelui cu cuvintemagulitoare si a proclamat public alegerea" lui Iorga ca cea mai ni-meritd". Atilt a fost de ajuns, ca toata ura d-lui Profesor sa se topeasca

eih! dharaga, e Cuza cum e, darrrh..." si am auzit o data mai

I Portretele conjugate erau o adevarata manie la Iorga; mai am si acum la Breasta, in-cadratà, o poza facutà in 1924 in care dl. Profesor i cu mine rfidem gratios unul altuia.dupd fuziunea partidelor noastre". La Iasi portretul lui, conjugat cu al lui Cuza, tronadeasupra canapelei biroului acestuia. chiar dupã despintirea zgornotoasa si vrajmasddintre cei doi corifei ai nationalismului integral.

si

www.dacoromanica.ro


mult vechiul cantec! Cuza s-a ales, si s-au mai ales inca vreo zece de ailui cu dansul, si la deschiderea Camerelor, fostii vrajmasi de moarte...si-au intins infirm si au devenit iar prieteni. Dar ce prieteni! 0 luna demiere intre doi insuratei! lorga nu mai voia s5 aud5 dec.& de prietenullui de o viata, Cuza" si cu toate ca batranul antisemit nu venea decat aldoilea sau al treilea pe scara batranetii a tinut mortis sa-1 proclame pre-sedinte de varsta al Camerei. Nu rn-am opus eram doar porniti pe pe-trecere! el sau altul, tot una era, c5ci de fapt operatiile validarilor totfunctionarii Adunarii le conduceau. In contra tuturor asteptarilor, Cuzanu s-a dedat la nici o nazbdtie si a fost un presedinte perfect, ca si cumtoat5 viata lui n-ar fi facut altceva. Curtoazia sa inn5scut5, curtoazie cenu excludea energia in momentele critice, simpatia pe care o inspiraututuror daca nu doctrina cel putin chipul si glumele lui, ne-a ajutat sAducem la bun sffirsit discutiile i voturile in jurul unor valid:Ali care audat loc la mult5 cearta. Gratie lui am anulat lista comunista care iesise laTimisoara, si tot gratie lui am putut s5 ajustarn" unele alegeri dupa in-teresele permanente ale Orli". Dupa alegerea presedintelui regulamentar(profesorul universitar Pompei), primul ministru, doritor fericeas-ca pretenul" dar totdeaodata sa evite un surds ironic din partea Rege-lui, in curent cu sentimentele dumnealor anterioare rn-a rugat pemine sa obtin pentru Cuza marele cordon al Coroanei Romaniei. M-amexecutat cu mare placere caci am avut intotdeauna o slabiciune pentruoamenii de duh si de rafinata politete. Regele mi-a acordat decoratia cuusurinta1 i batranul razvratit a primit-o cu o bucurie nespustr, cum ar fiprimit un copil o jucarie. Cumintenia lui Cuza a dainuit i dup5 cobo-rarea sa de pe fotoliul prezidential, cel putin intrucat priveste raporturilelui cu Iorga pe care nu 1-a mai atacat, nu 1-a mai intepat prin nici o aluzierautacioasa ba dimpotriva 1-a sustinut in Parlament, in toate nazbatiilelui. In schimb Iorga, cat a fost prim-ministru, a anitat eminentului car-turar de la Iasi" o deferenta aproape comicA in exagefarile ei, i i-a flicutpe plac de caw ofi a avut prilejul. Era destul ca Cuza sa fac5 o propu-nere, pentru ca Iorga s5 insuseasc5. $i astfel am ajuns la afacereazahdrului. A trebuit smecheria escrocilor ce misunau in jurul Camerei,si care din nefericire, aveau reprezentanti si in Camera, ca sa prindd inmrejele unei afaceri murdare pe acesti doi batrani idealisti care n-aubanuit un moment resorturile spurcate ce-i irnpingeau de la spate.

In perioadele tulburi de criza, gangsterii se arunc6 pe toate posibili-tatile de castig speculand sub toate formele dezechilibrul raporturiloreconomice si saracia oamenilor. E meseria lor. Ce e trist, e Ca se gasesccateodata i oameni cinstiti care sa le dea o mana de ajutor. Chestiuneazaharului a aparut pe orizont pe la sfarsitul lui iulie 1931. Banditii de ta-

I Je signe de grand coeur, Cuza est un Monsieur" au fost vorbele Regelui. A stiut intot cazul mentie o vialä intreag5 silueta unui Monsieur".sfi-si

sa-si

si-o

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930 1931 437

lie realizasera beneficii prea insemnate in manipularea alcoolului ca sanu se gandeasca altii mai märunti sa dea o lovitura cu zaharul'. Afacereaconsta esentialmente in deschiderea granitelor noastre zahárului strain,pe un pret mult mai scazut decdt cel fixat pentru desfacerea interna fa-bricilor noastre. Masura ar fi profitat astfel consumatorilor romani; ea arfi ldsat fabricantilor straini un beneficiu destul de insenmat, de impart-itintre gangsterii nostri si cei de dincolo de granitä.

Nu pot intra in aceste Amintiri in amanuntele problemei zahamlui,problema care a preocupat toate Guvernele noastre de la rdzboi incoace,dar care s-a pus cu mai multd acuitate in apogeul crizei, in anii 1931 si1932 caci ar trebui sa umplu pagini i capitole intregi. Ca sd scutescinsd pe cititorii doritori sa priceapa cum ni se putea oferi pe jumatatepret, i Inca cu frurnoase beneficii, zahdrul strain, imi voi ingadui catevaexplicatii tehnice, cu riscul de a mai ingreuia 'Inca o data mersul spove-daniilor mele. Industria zahdrului a suferit mult, in toate ãri1e Europei,de pe urma crizei generale. Consumatia a scraut pretutindeni simtitor,fata de o productie care n-a stiut sau n-a putut sa-si limiteze eforturile.Printre tárile Europei, sufereau mai ales Virile in special producatoare desfecld, ca Cehoslovacia, Ungaria, Po Ionia etc. tari care nu-si puteau schim-ba regimul de cultura, din cauza solului si a climei si care trebuiau in con-secinta sa-si mentie productia de zahar, cu toate cà debuseurile kr deexport dispdruserd prin restrfingerea conswnatiei in fàrile importatoa-re. Aceste tan trebuiau sa-si scurga cu orice pret prisosul lor de produc-tie, i, in acest scop, Guvernele lor respective instituisera un regim deprime de export, care ingaduia fabricantilor sa exporte marfa lor pe unpret de pagubii i s distruga astfel prin concurenta industria indigena in

A incercat si un bandit de talie" si faca o afacere si cu zahdrul. Disculia asupra ief-tinirii zaharului era in toiul ei. cand am primit urmatoarea propunere:

Un grup franco-american vrea sa ofere Statului roman o suma de 4 miliarde lei inschimbul monopolului zaharului (baza find asociafia cu Statul si despagubirea fabrican-(for pentni inchiderea fabricilor din Romania) si al unor lucrari importante de sosele(cloud miliarde i jurnatate pentru sosele).

Principiul monopolului zaharului ar fi:circa lei 5 de kilogram fabricantului pentru inchiderea fabricii;idem lei 6 costul actual al 7aharului fa Constania;idem lei 11 Statului confonn actualelor impozite;idem lei 4 transportul, inmagazinarea, desfacerea, beneficiul negustorilor etc.idem lei 4 amortizarea celor 2 1/2 miliarde remise Statului pentru sosele.Restul pana la 35 de lei cu cat concesionarul intentioneaza sã vanda net in (ark va re-

prezenta beneficiul liii. adica circa 5 lei.Durata concesiunii, pe 20 de ani.Pentru a se putea examina si apoi eventual infaptui acest program. este necesarci sus-

pendarea oricciror incisuri privitoare la industriaOferta era insolita de o carta de vizita a d-lui Aristide Blank, cu unnatoarele cuvinte

ademenitoare: Cet groupe est trés serieux!" Bietul Aristide Ii facuse o specialitate in aincerca marea cu degetul. Dar si de data asta a rarnas (ca i cu alcoolul) numai cu degetulin gura!

zaluirultri".

www.dacoromanica.ro


Wile destul de slabe ca sa le deschida granitele. Acest din urma scopera mai ales urmarit caci odatá industria zaharului distrusa in Odle carear fi avut imprudenta sa se lase ademenite de ieftinirea unuia din princi-palele produse alimentare, exportatorii din Wile de dumping" ar fi spo-rit preturile dupa placul lor. A fost o adevaratá lupta care s-a angajat in-tre cele cloud" grupuri de tali, si in special intre Cehoslovacia si noi sie Inca unul din meritele mele ca am stiut sa rezist tuturor atacurilor, cutoate ponoasele pe care le-am luat in spinare. Cehoslovacia mi-a oferitzahar cu 7 lei kilogramul la granita româneasca (aproape de necrezut!) ce-ea ce, cu cei 11 lei taxe fiscale ce se percepeau de Stat si comune ar fi %-cut 18 lei kilogramul in loc de 35, cu cat se vindea. Am refuzat.

Scopul final al celor care au inceput campania in Parlament, era fiesa obtina introducerea zaharului strain in tali pe pretul de 22-24 lei sisa-si imparta (cu tovarasii lor de peste granita) diferenta dintre 18 si 24

fie sa stoarca de la fabricantii din Romania un bun spert, si sa taca.Chestiunea a fost adusa in Camera de catre onorabilul Scutaru. Domniasa a pus la cale un proiect de lege din initiativa parlamentard, prin care,sub pretext de ieftinire a traiului si de suprimare a beneficiilor ilicite in-casate de fabricile indigene, se hotara scaderea taxelor vamale pentru di-feritele categorii de zahar in astfel de proportii' incit zahärul strain sa sepoata instapini asupra pietelor noastre.

Problema zaharului, sau mai bine zis problema ieftinirii zaharuluis-a izbit intotdeauna la noi de douà mari dificultâti, una de ordin agricol,cealaltà de ordin financiar. Cea de ordin agricol era provocata prin pre-tentiile cultivatorilor de sfecla si prin dirzenia cu care si-au sustinut aces-te pretentii. Desi preturile tuturor cerealelor, tuturor produselor soluluiscazusera din an in an, sfeclarii izbutisera sa mentie intact pretul sfecleiin contractele lor cu fabricile, pret care in toamna anului 1931 era de 7 500lei vagonul. Cea de ordin financiar, cunoscuta de foarte putini, era conse-cinta trecerii din mind in mina a mai tuturor fabricilor noastre. J\Tici unadin ele nu mai era in 1931 in mina celor care le intemeiasera. Indata ceun capitalist, sau un grup de capitalisti, ajunsese sa-si amortizeze capita-lul investit, se grabise sa vinda fabrica altui grup sau altui capitalist, si-lit sa inceapa la rindul sat amortizarile din nou2. Capitalurile investitefind considerabile, si cota de amortizare era insemnata. Toate fabricilede zahar rominesti au fost astfel amortizate de doug sau de trei ori.Legalmente nu era insa nimic de fdcut impotriva acestei proceduri, deti-natorii fabricilor avind evident dreptul sa-si recupereze capitalul, iar ar-tificiile artei contabilistice find destul de numeroase pentru a permite

I Pentru zaharul necristalizat, taxele vamale ar fi urmat sä fie scazute de la 2 250 si1 500 lei suta de kilograme la 400!

2 La amortizarea capitalului initial se adaugau si beneficiile de viinzare a vechilorproprietAti.

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 439

celor interesati sa-si camufleze operatiile de amortizare. Cu toate acesteapretul zahárului, chiar intre 34 si 35 lei kilogramul, nu era excesiv fatade pretul de circa 1 leu aur dinainte de razboi. Era insa prea ridicat, fatade scaderea tuturor preturilor, determinata de criza. Fara sa Wept inter-ventia gangsterilor in Parlament ma interesasem de aceasta problemaInca din august 1931, si in Delegatia Economica hothasem o serioasapresiune asupra sfeclarilor pentru reducerea pretului sfecleil si asuprafabricantilor pentru reducerea pretului de desfacere al marfii lor. Trata-tivele noastre au fost lungi §i anevoioase i n-au izbutit deck in prima-vara anului 1932, in parte §i multumita, o recunosc, presiunii exercitateprin actiunea demagogica dusa in Camera 0 in Senat. Chiar eu amenin-tasem pe fabricanti inainte de interventia d-lui Scutaru si a legii vo-tate de Camera, cu scaderea taxelor vamale cu suprimarea acestortaxe si cu deschiderea pietelor noastre concurentei straine. Erea insa aci ma-terie de negociere, in care suprimarea taxelor era numai o arm& Nego-cierile erau bine indrumate si nu puteau duce deck la un rezultat accepta-bil pentru toata lumea. Era inadmisibil ca ele sä fie periclitate, si indus-tria noastra zahariferä sä fie distrusa printr-o loviturä de maciuca in fo-losul speculantilor. Inchiderea fabricilor noastre de zahar ar fi insemnatun dezastru nu numai pentru regimul nostru industrial dar i pentru agri-culturä, mai ales in Moldova, unde un numar destul de insemnat de plu-gari nu-si mai mentineau gospodariile deck multumitä culturii sfecleimai remuneratoare deck oricare alta. Mai era in fine un argument pen-tru care nu puteam admite bruscarea solutiilor pe cale parlamentara. Fa-bricile Danubiana" de langa Giurgiu, Roman si Sascut, trecusera dinmainile consortiului belgian Allard in ale unui grup italian in frunte cuMontesi, de la Milano. 0 nimeriserä cam rau italienii, caci preluasera fa-bricile tocmai in timpul agravkii crizei. Oamenii se temeau ca pe langaneajunsurile saraciei sa mai vina i Statul sa mareasca taxele fiscale. Ia-ra§i nu voi intra in amanunte, dar e de ajuns sa spun ea' in schimbul uneiconsolidari a taxelor fiscale existente 0 a pretului de desfacere stabilit,pe cinci ani, Montesi imi oferea in avans un miliard de lei asupra sume-lor pe care Statul ar fi avut sa le incaseze de la 1933 inainte. Un avansde un miliard, pentru un tezaur sleit prin scaderea brusca a tuturor veni-turilor nu era lucru de dispretuit din nenorocire n-am putut sa mainteleg cu Montesi la timp (adical inainte de izbucnirea furtunii in Parla-ment) din cauza unui stoc de 8 800 vagoane de zahar ramas nevandut,din anii precedenti, i pentru desfacerea caruia fabricile pretindeau sea-deri de taxe inadmisibile.

Cu Scutaru singur m-a§ fi inteles eu u§or in Camera. il gasisem in1928, la trecerea mea pe la Ministerul Agriculturii, consilier agricol la

'Care a si fost redus la 5 700 lei vagonul.

www.dacoromanica.ro


Cern 5uti, si-1 prinsesem cu ocaua mica. Spertuise pe bucovineni de-istinsese. Fiindca n-am avut 'Inca dovezi scrise la 'liana si fiindcA ma arse-sem deja in justitie cu a1ii, 1-am iertat, i In-am multumit cu demisialui. Cum a ajuns s5 se strecoare in Camera din 1931 n-am stiut nicio-data. M-am pomenit cu el deputat i gazetar, adica spertar. Indath celuat nasul la purtare si a ridicat tonul, rn-am multurnit sa-i trantesc inplin5 sedinta: Scutaru, ma rnird atitudinea dumitale fat5 de mine, parc5ne cunoastem de mult i ne-am inteles odatd de minune. Vrei acum sdne certain?" Atat a fost de ajuns pentru ca prietenul" Scutaru sa o lasemoale de tot, spre hazul Camerei. Dar stiindu-se cu musca pe cáciuld,smecherul isi luase precautiile. Avusese grijà sa monteze" pe Cuza con-vingandu-1 (in asemenea materie Cuza era lesne de convins) ca zida-nii" speculau pe crestini i castigau milioane pe spinarea saracimii. Infapt, Scutam smecheml cel mare si purt5torul de cuvant si de spert alprofitorilor in aceast5 afacere n-a thcut decat s5 deschidd focul im-potriva Guvernului, lupta adevárata a dus-o Cuza cu aliatii lui incantatisa poata lovi, unii in zianimea capitalista i spoliatoare", altii in Gu-vern si mai ales in mine. Se nimerea Ca 99% din proprietarii i conduca-torii fabricilor de zahár orau evrei-romani sau straini. Cuzistilor s-auasociat bineinteles toti pescuitorii in apa tulbure, prietenii lui Manoiles-cu 1 aIii, i cativa filantropi electorali care ignorau cu totul ca maitoata lumea problema pe care o discutau. Atacul a fost cu atat maiinversunat cu cat aceasth opozitie sui generis" s-a simtit moralmentesprijinith de primul ministru care in proaspata lui prietenie pentru Cuza,nu s-a tinut cleat de frica mea sa nu dea dreptate pe fata exigentelor a-cestor nesocotiti. Iar situatia mea a fost cu atat'mai grea, cu cat la in-ceput n-am putut interveni direct in dezbatere cAci afacerea era de resor-tul Ministemlui de Industrie si amicul Karpen ma mgase s5-1 las pe elsingur sa tie piept atacului. Om cinstit si de buna credintä, Karpen tr5iseOra atunci departe de gunoiul politic, si n-avea nici o experienta in ma-terie de tactica parlamentara. Desi bine documentat i stapan pe materie,a c5zut de cateva ori in aceasth dezbatere in capcanele pregAtite de oa-rneni rutinati i experti in siretlicurile tribunei. La un moment dat, lucru-rile erau sa se incurce de tot, cu atat mai mult cu cat Iorga, nemiscat depe banca ministeriala, Ii 15sa colegul de la Industrie sa se balabaneascain mocirlá i incuraja cu coada ochiului batalioanele mercenarilor por-nite la asalt. Dandu-mi seatná cà dezbaterile puteau duce la hothrarinesnuite i fata de nevinovata carenth a rninistrului de resort si de vino-vata perfidie a primului ministru, m-am coborat i eu in invAlmAsealáca ministm de finante am cautat. sa pun lucrurile la punct. Am aprobateu o sensibili seadere a precului de desfacere, dar am respins hothratorice alta másurá cu caracter exceptional. Primul ministru n-a indr5znitsà ia pozitie fià impotriva mea, si a parut" chiar cá aprobg punctul

si-a

si

www.dacoromanica.ro

MEMORII, 1930-1931 441 -

meu de vedere, dar n-a spus nimic. Agitatia s-a calmat, am crezut parti-da castigata i proiectul de lege inmormantat. Era tarziu, ma simteam o-bosit peste masura, ma scuturau fiorii unei temperaturi de peste 38° siam plecat acasä sa ma bag in pat, caci ma doborase i pe mine gripa.Am plecat convins cà legea nu se mai vota, dar in mintea mea am exami-nat i ipoteza contrara: ar fi fost pentru mine cat se poate de dezagreabil,dar nu pusesern chestiunea de incredere i mi-ar mai fi limas in acestcaz posibilitatea sa dreg lucrurile la Senat unde dispuneam de o majori-tate sigura. M-am culcat i n-am mai vrut sà stiu de nimic.

In ziva urmatoare de dimineatai am aflat ea' dui:4 plecarea mea dela Camera, bietul Karpen fusese dat peste cap, si c5 legea fusese votatacu 152 voturi contra 11, isprava dupa care Iorga, fericit si zambitor pebanca ministerialà, fusese indelung aclamat. Am priceput de unde venealovitura si am multumit lui Dumnezeu Ca ma pironise in pat ca sa-midea timpul sa ma gandesc bine la ce aveam de facut si sa nu iau nici ohotarare ab irato". Francezul zice ca la nuit porte conseil", se poate,dar tot cat o noapte, linisteste pe om i o zi petrecut5 in pat. Dupa catevaceasuri mi-a trecut necazul i am decis sa' ma explic prietene§te cu Ior-ga, sa-i demonstrez ca fusese dus in eroare, ca se abuzase de generozita-tea bunelor sale intentiifaVa. de populatia saraca i sa-1 aduc sa primeas-ca un rasvot in Senat. Inghitisem chinina i aspirind, i nadajduiam sapot aduce la indeplinire acest plan chiar a doua zi.

Simtindu-ma mai bine, parasisem patul dupa-amiaza i lucram inbiroul meu, cand pe la orele 5 rn-a chemat Senatul la telefon. Era Sado-veanu, care-mi cerea sa yin imediat. Primul ministnt se si prezentase ina-intea Maturului Corp cu legea votata in ajun la Camera, si ceruse imedi-ata ei luare in discutie, Presedintele, dandu-si seama ea' era sa iasa marebucluc, suspendase sedinta si se agatase de telefonul meu.

Mihail Sadoveanu a Minas pentru mine o figura enigmatica. E unadin putinele personalitati, din cate am intalnit, pe care n-am putut sá opatrund. Nu-1 vazusem niciodatà inainte de constituirea Guvernului Ior-ga. Scriitor de mare renume, m-am sirntit totdeauna strain de literaturalui, fara sa o cunosc, ceea ce era si o prostie s,i o nedreptate. Ca sa-mi facdatoria de roman, am incercat sà citesc una din cdrtile sale, si am izbutit.I-am uitat titlul, dar stiu ca era intr-insa vorba de Duca-Voda si de nea-mul lui. Mi-a trebuit staminta ca sà merg pana la sfarsitul volumului (par-ed erau cloud?). Limbd frumoasd, impodobita, dar scrisa cu truda. 0 lu-me moarta, pe care nimic vig nu venea sa o invie. Un incontestabil talentin manuirea cuvintelor care rasunau ca Oastanietele", dar f5ra sa lase niciun ecou in urma lor. N-oi fi nirnerit eu cartea cea bunk se poate, dar ceape care am citit-o m-a dezgustat sa mai cercetez i pe celelalte. N-as vrea

19 februarie.

www.dacoromanica.ro


sä spun nimic rau despre acest scriitor sarguitor si de treaba, dar nu-1 potpune in randul marilor prozatori romani, curn s-a incercat de altii.

Figura enigmatica, pentru mine, n-a fost scriitorul Sadoveanu (caciacesta nu avea nimic ascuns) ci Sadoveanu in came si in oase. Pe acestarn-au ajutat sa-1 cantaresc putin cateva insemnäri ale lui Stere, care 1-acunoscut bine, cateva trásaturi grafologice desprinse din migaloasa luiscriitura si copilareasca naivitate cu care isi indeplinea riturile masoni-ce, caci Sadoveanu a fost un mason convins.

i fiindca a venit vorba de masonerie si fiindca singurul rost al unorpovestiri in care condeiul alearga in voia lui, e de a nu avea nici unul, mavoi abate cateva clipe de la drumul pe care apucasem si voi lamuri, odata pentru totdeauna rolul meu in Masoneria rornana. Desi am fost bom-bardat de-a dreptul Mare Patron al Suprernului Consiliu din Romania",n-a fost rol mai sters ca al meu in aceasta ramura a activitatii omenesti,si toata ura, sr toate injuräturile pe care banda nationalista" le-a revar-sat la un moment dat asupra mea, m-au facut sa zambesc, si au alunecatpe umerii rnei cum aluneca stropii de apa pe o manta de ploaie. Dar ina-inte de a vorbi de cariera" mea rnasonica trebuie sa spun douà cuvintedespre Masonerie ins*. Desi Masoneria nu rnai e o asociatie secreta,foarte putind lume cunoaste organizatia ei. Originile Masoneriei se pierdin negura timpurilor. S-a scris mult asupra ei, si cine vrea sa cunoascaobarsiile si amanuntele are o intreaga literaturä la dispozitie. Nu ma voiurca nici macar pana la vrernurile relativ mai recente, din secolul alXVIII-lea, vremuri in care lojile masonice, razlete pe tot intinsul täriloroccidentale aveau fiecare organizatia, programul si scopul lor. Masone-ria n-a devenit universalr decal la sfarsitul veacului al XVIII-lea, prinafflierea principalelor loji la ritul Scotian Antic si Acceptat" ale caruireguli si scopuri bazate pe vechile landmark-uri"1 din Anglia, au fostcodificate prin Constitutia Regelui Prusiei, Frederic al II-lea, in 1786. Inconformitate cu aceastä Constitutie pe care o respecta Inca si azi toateLojile Nationale din lume si cu landmark-urile, lojile din fiecare tarasunt confederate intr-o Mare Lola. Nationalir si administreaza cele din-tai trei grade ale Masoneriei, gradele de discipol, de tovaras (compani-on) si de maestru. Fiecare Mare Lola' Nationala" e suverand asupraMa-soneriei intregii tari; nu exista nici o interdependenta intre diferiteleMari Loji Nationale", si nici deasupra lor nu exista o autoritate superi-oara internationalä. De la 4 la 33 gradele sunt iarasi administrate in fie-care tail de catre un Consiliu Suprern". Consiliile Supreme" sunt inde-pendente intre ele si isi aleg Marii Maestrii", Marii Patroni", MariiProtectori" etc. dupa cum Lojile isi aleg Venerabilii" si Marea LolaNationala." Marii Maestrii". Nimeni nu poate fi admis intr-o lora na-

1 Principii, dogme sau axiome indiscutabile prin dermitie.

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 443

tionala dac5 nu depune juramantul pe Constitutia lui Frederic, pe Bibliepe Steagul Tarii. Lojile n-au alt scop decat ajutorul mutual, asistenta mo-

rala mutuala, filantropia si educatia morala i cultural5 a membrilor. Ori-ce preocupare sau activitate politica e inter:isd in lojd, sub pedeapsd deexcludere. Aceastd organizatie i aceste principii au ramas pdna astaziin vigoare in toate lojile nationale. Dupa revolutia franceza, Marea Loladin Paris s-a despartit de masoneria scotiana i o schisma s-a creat subnumele de Mare Orient al Frantei, in numele principiilor democratice".Ideologia umanittaii" a inlocuit ideologia nationala, anticlericalismulcel mai feroce a luat locul eclecticei tolerante de pana atunci; Biblia siSteagul National au fost excluse din ateliere. Internationala" a ridicatpentru prima oara capul in Marele Orient care, calcand i Constitutia ma-sonica i landmark-urile fundamentale, a intrat in politica Oita' in gat.Incetul cu incetul, in cursul veacului al XIX-lea, mai ales de la 1870inainte, lojile masonice franceze afiliate Marelui Orient s-au confundatdin ce in ce cu agentiile electorale ale Partidului Radical si cum activita-tea si dinamismul lor politic a lasat in umbra actiunea nepoliticd a loji-lor afiliate Marii Loji Nationale (care a continuat sa functioneze si maifunctioneaza i astazi in Franta, pe baza vechilor landmark-uri), cuvan-tul de mason a devenit in Wile neo-latinel sinonim cu acela de anticleri-cal, de ateist i de iudeo-socialist. Masoneria Nationala nu are nimiccomun cu Masoneria Marilor Oriente. Ea recunoaste numai membriloracestor organizatii, regulamentar prirniti, calitatea de mason, dar nu arenici im raport, nici o legaturd cit ele, dup5 cum biserica catolic5, sprepilda, n-are nici un raport cu biserica protestanta, desi recunoaste calita-tea de crestin celor botezati in acest rit. Confuzia intre cele doua princi-pale rituri masonice a facut cel mai mare rau Masoneriei Nationale care,mai putin cunoscuta, tocmai fiindca raza ei de actiune era limitata, a dustot ponosul antipatiei pe care Masoneria Marilor Oriente o inspira, maiales de cand curentele antidemocratice, anticomuniste i antisernite auizbucnit. Au fost si oameni o minoritate care au cunoscut foartebine deosebirea intre cele doua rituri si care totusi cu rea-credinta au pusin seama Masoneriei Nationale actiunea si tendintele politice a caror ras-pundere o purtau numai Marile Oriente2. Nirnic mai curios decat sa vezipe bulgäroiul Dobre, alias Nichifor Crainic, pe de-alde Dragos Proto-popescu si dr. Râdulescu de la Porunca Vretnii i pe toti meseriasii nati-onalismului la moda acuzand de internationalism si de iudeo-comunismo institutie care avea in fruntea ei pe Regii Angliei, Suediei, Norvegiei

I Cate un Mare Orient a fost succesiv interneiat in Italia si in Spania, i de asemeni inmai multe alte locuri i tan, la New York, la Budapesta etc.

2 Evreul Lang a intemciat dupd razboi si in Bucuresti un Marc Orient, afiliindu-1 ce-lui din New York din care facea pane. Marele Orient din Bucuresti cu cele cAteva loji pecare le-a mai infiintat in provincie a dus o viata mizerabila i n-a putut sa fie intarit.

si

www.dacoromanica.ro


etc. si ale chei statute fundamentale fuseser5 redactate de Frederic celMare!

Intrarea mea in Masoneria National5 n-a fost determinat5 prin einestie ce convingeri sau printr-o incredere speciath in actiunea ei, pe caream definit-o ca foarte limitatä, mai ales in Romfinia. Afilierea mi-a fostpropusa in 1927 de prietenul meu Ion Pangal, un pasionat al Masoneriei§i reorganizatorul ei, dupà razboi, in tara noastr5. Pangal fusese procla-mat, pentru serviciile aduse Ordinului, Mare Maestru al Supremului Con-siliu i mi-a propus s5 dau sprijinul meu stràduintelor sale. Am primit,dup5 ce mi-am lamurit rostul lucrurilor, s5 fiu initiat, si in tirnp de cilte-va luni am fost trecut prin toate gradele 0115 la 33 si proclamat MarePatron al Ordinului. Am socotit foarte onorabil pentru mine tov5r5siaunor oameni cumsecade care nu faceau nici un r5u nimánui, ci numaibine.' Am socotit c5 era foarte bine sà" contribui si eu cu slabele melemijloace la o opera de moralizare, fie i pe teren restthns i rn-am gdnditci multumità relatiilor masonice mai puteam aduce, in anumite cazuri,si servicii thrii mele. Dac5 din punctul de vedere al actiunii morale amavut oarecare dezamagiri mai tdrziu, din acela al foloaselor pe care le-asfi putut trage peste granit5 n-am avut nici una. Fara sã mai vorbesc de e-normul material informativ pe care am putut sa-1 dobandesc prin tova-räii masoni din strainatate2, lumea neinitiat5 nu stie de pilda ce rolimportant a jucat Masoneria in inthptuirea stabilizárii noastre monetare.Aceast5 stabilizare i marele imprumut concomitent indispensabil pen-tru lichidarea pasivului Statului i Mitch Nationale nu s-ar fi putut rea-liza fru-5 concursul bancar al Statelor Unite asa era conjunctura finan-ciarà in 1928. America ne considera ins5 debitori nu numai insolvabilidar *Inca si de rea-credintd. Aveam o pres5 deplorabil5 pe toata intinde-rea noului continent. A cui era vina e o alta chestiune, dar asa stau lu-crurile. Am poftit atunci pe Cowles, Marele Maestru3 al Supremului Con-siliu american, care a binevoit a r5spunde invitatiei noastre si a venit inRomânia. I-am aratat i i-am explicat rosturile t5rii noastre, i am reusit

schimb cu totul parerea despre noi. Stiind cã americanii tin mult ladecoratii fiindcd n-au in tam lor am cerut Regentei (thceam partedin Cabinetul Vintith Bratianu) Marele Cordon al Coroanei pentru oas-

nici prin adeziunea lui Sadoveanu, exclus din Marea Lojä Nationala, dupa certurile luicu Supreimil Consiliu, certuri provocate prin nejustificatele lui ambiii personale.

1 La intrarea mea in Ordin faceau parte dintr-insul si infocatii nationalisti Vaida Vo-ievod, Octavian Goga, dr. Angelescu etc.

2 Prin Stresemann, care era mason, am putut astfel afla la Berlin intreg planul germande sabotare succesiva a Tratatului de la Versailles, asa cum s-a realizat in urnui, infor-matie pc care am impartasit-o lui Titulescu, la prima noastra intalnire.

' Unul din Marii Maestri, caci in Statele Umte sunt doua Consilii Supreme, until pen-tru Statele din Nordul Confederatier, altul pentru cele din Sud. Cowles era Marele Ma-estru al Consiliului Suprem din Sud, cel mai important.

mei

sa-i

www.dacoromanica.ro

MEMOR11.1930-1931 445

petele nostru. Cu Printul Nicolae si cu Buzdugan a mers treaba fat-5 nicio greutatel, dar cu patriarhul, ce scena! Tin minte ca rn-am dus sa-i iausemnatura la Dragoslavele, unde credinciosii musceleni daruisera o vilaprimului ierarh al Bisericii, vila modestd si mita dar frumos asezata pepoala muntelui, cu privire asupra vaii, spre fasarit vild pe care taica Mi-ron a marit-o considerabil mai tarziu prefdcand modestul lacas intr-unulpretentios, dar tot atat de urat. Privelistea asupra muptilor, spre Bucegi,era insa incantatoare, si pastravii la masa, suculenti. Indata ce am pome-nit numele lui Cowles si am spus cine e, patriarhul s-a zbarlit parca VA-zuse pe dracul, facut semnul crucii si mi-a refuzat net semnatura. Atrebuit sa-i fac o conferinta de un ceas, sa-i explic rostul diverselor ra-muri ale Masoneriei si sa-i alit (ma inarmasem cu documente) ca epis-copii din Anglia fac in mare numar parte din ritul Scotian Antic si Ac-ceptat, nit mai despartit de al Marilor Oriente antireligioase i politiciani-zate de cat e despartita biserica catolica de cea protestantä. Ca multi ier-arhi ortodocsi, si mai mult ca oricare din ei, patriarhul Miron nutrea sen-timente de adanca stima si de dragoste fata de Biserica Anglicana2, asaincat argumentul cu episcopii englezi 1-a hotarat. A oftat si a semnat!Conferinta mea n-a slujit numai la decorarea lui Cowles, ea a mai avutsi dam! sa impace coristiinta patriarhului cu Masoneria noastra Nationa-la asa incat aceasta n-a mai avut sa sufere nici o prigoana din partea Bi-sericii, in anii urmatori. Dizolvarea Masoneriei care ne-a fost impusa. in1937, n-a fost provocata de Biserica, ci de lasitatea Guvernului Tatares-cu care s-a lasat impresionat de reclamatiile netotilor din jurul lui Cuza.Biserica i Sf. Sinod s-au purtat cu mult tact in aceasta chestiune i actulde dizolvare benevold al Supremului nostru Consiliu s-a desavarsitchiar la Patriarhie si a dat celor trei ierarhi supremi al Bisericilor Orto-doxe, Unite si Catolice Romane, prilejul sa-si exprime stima lor fata deactivitatea Masoneriei Nationale romane, ce se incheia in acel moment.

Dar &à lasam Masoneria despre care vor scrie desigur altii, i sa neinapoiem la Sadoveanu si la Senat. Sadoveanu s-a despartit de mine maitarziu, dar in 1932 eram foarte bine impreuni13. Pana la Guvernul Iorga,

I Pritnul Nicolae fusese initiat mason in Anglia, pe cand i§i facea stagiul in marinabritanica.

2 Caliva ani mai tarziu, patriarhul Miron, insolit de cativa ierarhi ortodocsi a facut ovizita oficiala arhiepiscopulut de Canterbury ca sa intoarca o prima" vizita facutd de omistune episcopald anglicang la Bucuresti. Primirea de care s-a bucurat patriarhul nos-tru in Anglia a fost triumfala.

3 Atat de bine incat dupa demisia Guvernului, de§i lorga fusese acela care-I impusesein fruntea Senatului, s-a mscris in Uniunea Agyara intemeiata de mine si din randurilecareia n-a iesit decal dupa ce in conflictul sail masonic cu Pangal rn-am vazut silit sa iaupozitie impotriva lui, fimdca nu avea dreptate si se razvratise, calcand toate regulile Or-idinului. Sadoveanu a parasit in acelasi timp si Uniunea Agrara §i Marea Lola. Naponaldintemeind cu lojile de la Iasi o schisma, care a fuzionat mai tarziu cu Marele Orient dinBucuresti si s-a prabusit odata en acesta.

si-a

www.dacoromanica.ro


Sadoveanu nu f5cuse politica' militantA si probabil c5 n-ar fi f5cut niciatunci dad fantezia Domnului Profesor nu 1-ar fi cules din via lui ca A-1cucuteze in fruntea Senatului. Noua sa situatie il imbAtase, politica eraceva nou pentru dânsul si intrase intr-insa cu arniindoud picioarele. LaIasi, incepuse s6 se ia in serios ca sef de organizatie al unui partid ce nuexista, si venea tot timpul la mine cu fel de fel de fituici cerdndu-mi nu-miri in toate ramurile administratiei. Cererile lui erau mai intotdeaunafar5 rost, asa incdt nu putusem sä i le satisfac decdt intr-o foarte mica ma-surk Cu toate astea se legase de mine, intre Iorga si mine se dedese cutotul de partea mea, si ca presedinte al senatului n-a fost r5u. N-aveanici o experientä in politick dar bunul simt tAr5nesc il silea s5 judececum trebuie palinodiile Apostolului si asculta de ce-i spuneam eu. lorgail considera ca omul lui, in realitate era mai mult al meu, desi erau zilein care m5 indoiam si de buna lui credint5 si de inteligenta lui si de de-votamentul pe care-1 márturisea fat5 de mine si de politica mea. Cu toa-te márturisirile lui, eu nu ma prea increzusem in el caci nu-i putusem des-lusi firea. In tot cazul, in ziva de 19 februarie 1932 s-a purtat bine si ascapat Guvernul Iorga de o c5dere sigura.

Am arAtat mai sus cum, bolnav de gripa, hotarasem sd nu ies din ca-sä in acea zi si cum are seark pe la ora 5, fusesem chemat de urgent('la Senat, de Sadoveanu. Abia am inchis telefonul, a intrat pe usa $one-riu foarte alarmat: Veniti repede la Senat, cáci trece Iorga legea!" $o-neriu era in curent cu planurile mele si stia cA a doua zi voiam s5 ma fa-fuiesc cu primul ministru si câ in nici un caz nu puteam admite votareadefinitivA a unei legi absurde a carei promulgare ar fi insemnat pe dea-supra o infrangere a autoritàtii mele politice. Votarea legii de catre Se-nat ar fi tras dupg sine, automatic, demisia mea. Mi-aml5sat gripa acaskm-am urcat in masin6 cu $oneriu, si am pornit spre Senat stAp5n pe mi-ne insumi. Am g5sit Maturul Corp" in plin5 ebulitie. $edinta find sus-pendatk senatorii se impr5stiaserä prin toate culoarele si multi impresu-raserä ascensorul, in asteptarea sosirii mele. Iorga, c5tiva ministri si cdti-va membri din biroul Senatului se inchiseser5 in cabinetul presedintelui,intr-o atmosfera de panicá 66 toti se temeau de izbucnirea mea si isidau seam5 cä clipele Guvernului erau numárate. Pdn5 s5 viu eu, toti ceiprezenti, insp5imAntati de intorskura pe care ameninta sa" o ia lucrurile,asaltasera pe lorga cerându-i sä se domoleascA si s5 se inteleaga cu mi-ne. Ostilitatea celor prezenti si a intregului Senat, pe care o ghicise prinräceala cu care fusese primit in sedintk inainte de suspendare, muiasecerbicia nebunului si-1 preg5tise intrucava spre o solutie de compromis,astfel incdt, in momentul când am deschis usa cabinetului prezidential,am gàsit oameni mai potoliti. Iorga, Wait intr-un fotel, da din piciorularuncat peMe genunchiul drept, si rânjea cu rautate: cloud semne princare-si tr5da intotdeauna o extremá enervare iar de dincolo de birou,

www.dacoromanica.ro

MEMOR11, 1930 1931 447

Bebe afir1e5teanu (vicepresedinte) perora. La intrarea mea o c1ip5 defacere 5i de jen5, iar lorga si-a oprit piciorul si si-a inghitit rdnjetul. Pecând ma urca ascensorul luasern definitiva hotardre sà-mi stapanesc ner-vii, s5 nu provoc o criza ministerial5 pe un motiv atdt de ridicol 5i cu le-gea conversiunii nepromulgata 5i s5 merg prin urmare pe linia concesi-ilor plina la limita care n-ar compromite definitiv autoritatea mea in Gu-vern. Am p5truns deci in biroul lui Sadoveanu cu sur5sul pe buze 5i cuvorbele: Dar ce e zorul tista?" Si indreptandu-ma spre Iorga: Tocmaivoiam sá vin maine la d-ta s5 ne intelegem asupra formei, caci principiullegii e excelent (!!!) dar forma in care a fost votat5 la Camera ma incurcagrozav ca ministni de finante. Unde e textul?" Deodat5 toate fetele s-auinveselit, iar Iorga care se a5tepta probabil la cruci 5i Dumnezei" s-a des-cruntat ca prin farmec. N-a fost ins5 decdt un minut de destindere (5inici nu urm5risem altceva), dup. care au inceput discutiile, plicticoaselediscutii in multi", in care fiecare vrea s5-5i spuie cuv5ntul" si in carep5rtile interesate" sunt bine hothate sa nu cedeze nimic din punctullor de vedere". Atitudinea mea (merituoas5, c5ci n-aveam decdt o pofta:sa injur de mama 5i s5 trag palme) spArsese ins5 gheata, asa incdt dupa ojum5tate de or5 am cazut de acord asupra urmdtoarei tranzactii: pentrumultumirea amorului-propriu al lui lorga legea votat5 in ajun de Came-rà va fi votata 5i de Senat dar pentru satisfacerea punctului meu devedere, Senatul va adauga urmatonil amendarnent:

In vederea reglementárii thrgului de devize, impornd de :alidr vafi contingentat. Conditiile contingentarii se vor stabili de ccitre C'onsiliulde Ministri" ceea ce corespundea la o anulare a legii, c5ci ma intele-sesem cu primul ministru c5 Consiliul de Ministri va amana sine die sta-bilirea conditiilor". De altminteri, un jurnal al Consiliului de Ministrirelativ la orice contingentare vamala nu putea fi intocmit decdt pe bazaraportului ministrului competent, si in specie acela eram en. Solutia imiconvenea de minune; ea insemna intr-adevdr pr5busirea complotului Ior-gaCuza, impotriva mea, in ridicolul unei legi inoperante, iar mie imipunea la indernAn5 o artn6 mai mult cu care s5 pot lupta impotriva spiri-tului hr5p5ret de care fabricantii de zahar dedeser6 dovada.

Senatul a votat farà discutie proiectul i amendamentul, pe care 1-avotat a doua zi 5i Camera, cu discutie dar f5rà Cuza, plecat la Iasi, sà-5imistuie victoria! 5i astfel s-a terminat 5i acest conflict,d1 zaharului, carea dus Guvemul Iorga pdn5 la cloud degete de c5derea lui. Inainte de a pove-sti i ultimul meu conflict cu Apostolul, conflict care a dus la demisiadin 1 iunie, ma voi intoarce inapoi, in preajma CrAciunului 1931, 5i voispune c5teva cuvinte despre c515toria mea in Italia, Franta 5i Anglia.

(Unneazd volumul al X-lea, 1932-1934)

www.dacoromanica.ro

INDICEnume de persoane

ANGELESCU, C., dr.- 88, 431.ANGELESCU, COSTICA 267,

278, 285, 291, 310, 314, 333,351, 376, 377.

ANTONESCU, EMANOIL 10.ANTONESCU, VICTOR 263,

265, 359.AVERESCU, ALEXANDRU 9,

65, 68, 78, 131, 144, 172, 183,189, 192, 197, 198, 199, 218,242, 258, 326, 344, 385, 422,426, 430.

BLANK, ARISTIDE 65, 73, 104,181, 121, 133, 142, 166, 172,196, 201, 214, 226, 262, 270,275, 281, 298, 311, 320, 331,361 .

BRATIANU, BEBE 27.BRATIANU, CONSTANTIN

260, 339, 343, 350.BRATIANU, ELISA 400.BRATIANU, GHEORGHE -28,

33,35, 166, 192, 200, 236.BRATIANU, 34, 89, 382.BRATIANU, ION C. 39.BRATIANU, VINTILA, I.C. 10,

28, 40, 74, 87, 91, 108, 114,124, 216, 236, 261, 294, 444.

BURILLEANU, DUMITRU170, 185, 278, 314, 326, 330,332.

BUILA, C. 280.BUZDUGAN, LICA-284, 300, 302.BUZDUGAN, ION 425, 426, 445.CALLIMACHI, AL. 237.CAMARA$ESCU, I. 136,166, 167.CANTACUZINO, I., dr. 166CANTACUZINO, MIHAI 271.CAROL AL II-LEA, Principe apoi Re-ge al Rornfiniei 13, 29, 38, 62, 71, 86,

104, 121, 130, 142, 148, 172, 216,304, 378.

CHERADAME 127, 134.CARP, GRIGORE - 374.CATARGI, ALEXIS 400.CESIANU, DINU 45, 103, 106,

166, 242, 265, 371, 400, 402.COANDA, C. 269.COANDA, GRIGORE 274.COMNEN-PETRESCU, N. 94,

100, 101.CONSTANTINESCU, ALECU

226, 258.CONSTANTINESCU, ATTA 35.CONSTANTINESCU, GON 216.CONSTANTINESCU, MITITA

183.CORTEANU, ANDREI 95, 96,

166.COSTINESCU, EMIL 428.COSTACHESCU, NICOLAE 32.CRISSOVELONI, JEAN 297, 308.CUZA, A. C. 435, 434, 436, 440,

445, 447.

I.C.

-

-

1.I.C. -

-

----

-

-

www.dacoromanica.ro

INDICE

DERUSSI, G. -166.D,IL VARA, MIRCEA 134.DOBRESCU, DEM 400, 420.DUCA, I.G. 10, 24, 30, 42, 74, 88,

92, 100, 112, 126, 172, 192,200, 235. 276, 338, 352, 440.

DUMITRESCU. PUIU -40, 67. 75,86, 105. 133, 174, 190, 200,292, 310, 322, 400.

ELENA, Principesa a Romfiniei29, 31. 43, 46, 76, 82, 104,116,120, 138, 360, 366, 370, 380.

FERDINAND, Rege al Rornfiniei42, 64, 66, 78, 80, 146, 361,

370, 382, 402, 418.FILIPESCU, GRIGORE 347.FILIPESCU, NICOLAE 146, 345.FRANASOVICI, RICHARD - 27,

28, 38, 112, 166.

GAROFLID, C.- 166, 167, 209,260. GARLESTEANU, I. 447.GOGA, OCTAVIAN 9, 36, 78,

166, 183, 198, 200, 232, 234,376. 430.

GOLDIS, VASILE 166.

HATIEGANU, EMIL 166, 167.HITLER ADOLF 297, 30g.

IONESCU, BARBU 74.IONESCU, NAE- 62, 73, 102, 124,

132, 140, 172, 182, 198, 375.IONESCU-SISEUI, G. 166, 167,

208, 358.

nume de persoane

IONESCU, TAKE 218, 219, 346,417, 432.

IORGA, NICOLAE 46, 66, 72,100, 118, 162, 176, 181, 193,208, 213, 228, 238, 260, 278,304.327, 333, 346, 360, 376,393, 408, 416, 426, 433, 440, 447.

IUNIAN, GRIGORE - 9, 36, 78, 268,326.

LAHOVAR1, SIMKY 44, 137.LL GOSIANL , ION 181.LUPESCL, ELENA 31, 86. 116,

132, 292, 364, 382, 394, 400.LLPL, NICOLAE, dr.- 166,192, 194,

198, 200, 240, 312, 352.

MADGEARU, VIRGIL 9, 11, 28,84, 166, 187, 260, 278, 332, 353.

MANIU, ILLIU 9, 31, 46, 66, 84,98, 104, 131, 164, 178, 192. 203,220, 242, 264, 274, 324, 347, 353,434.

MARGHILOMAN, AL. - 371.MARIA, Regina a Romaniei 14, 44,

78, 82, 94, 116, 138, 142, 200,266, 362, 367, 384, 404, 410, 418.

MACARESCU, G. 223.MICESCU, ISTRATE 166.MIHAI, Principe al Romaniei 44,

45, 118, 392, 402.MIHALACHE, ION -106, 198. 260,

353, 355, 400, 428.MIRON CRISTEA, patriarh -85, 445.M1RONESCU, G. G. 40, 98, 104

116, 128, 140, 164, 170, 180, 190,206, 214, 246, 256, 278, 326. 366.

MIRTO, EDL ARD -223, 400.MITILINEU, ION -18, 23, 80, 276,

278.

-- -

-

--

-

-

-- -

www.dacoromanica.ro

INDICE

MUSSOLINI BENITO 169, 216,

NEAMTU, C. - 166NICOLAE, Principe al Romfiniei

nurne de persoane

RADUCANU, ION - 101, 271.

SADOVEANU, MIHAIL 412,441, 442, 445, 447.

9, 28, 36, 44, 67, 72, 82, 132, SARATEANU, CONSTANTIN 10,262, 378, 380, 384, 386, 392, 12, 30, 32, 84, 167, 180.398, 402, 408, 422, 444. SAVEANU, N. N. -88, 379.

NISTOR, ION 166.NITESCU, VOICU - 167, 326.

OROMOLU, MIHAI - 183.OTIESCU, NICOLAE 46, 110,

148, 166, 212, 220, 330, 424.

PANGAL, JEAN 444, 445.PERIETEANU, ALEXANDRU

51, 166, 348.PILSUDSKI JOSEF 412, 419.POPESCU, STELIAN 123, 134,

412, 430.POPOVICI, MIHAL dr. 90, 130,

141, 169, 171, 179, 181, 188,246, 256, 343, 354.

POPOVICI-TWA, G. 95, 100,POTARCA, VIRGIL 338.PREZAN, CONSTANTIN 40,

143, 144-148, 152, 162, 166,179, 206, 217, 393, 402.

STERE , CONSTANTIN 442.

TIRBEI, BARBU - 62, 79, 82, 92,230, 276, 362, 382, 404.

TATARESCU, GHEORGHE 27, 71,74, 112, 126, 166, 182, 227, 238,350, 444.

TEODORESCU, ANIBAL 166.TITULESCU. NICOLAE 16, 72, 84,

98, 128, 140, 166, 176, 188, 194,204, 214, 220, 236, 298, 347, 371,429.

VAIDA-VOIEVOD, AL. 9, 11, 28, 36,180, 249, 269, 333, 350, 421.

VAITOIANU, ARTHUR 166.

XENI, CONSTANTIN - 88, 166.

- --

-

- ------ -

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

CUPRINS

Nota asupra editiei (de Stelian Neagoe) 5

CAPITOLUL I 9

Atmosfera politica in Bucuresti la sfarsitul lui aprilie i inceputul luimai 1930 Convorbiri cu Vaida si cu Madgearu Plecare la Belgrad

Excursie in Bosnia, Hertegovina, Muntenegru si Dalmatia Atlu laSplit inapoierea Printului Carol la Bucuresti.

CAPITOLUL AL II-LEAPlec din Split catre Ora' La Zagreb ma intampinti Soneriu trimis deDuca Mi inapoiez cu dansul la Bucuresti Prima intrevedere cuDuca Imi povesteste sosirea Printului Carol si evenimentele care auurmat Sunt chemat de Printiil Nicolae si de Rege Revedere emotio-nanta cu Regele Carol Atitudinea lui Vintild si a Bratienilor La 11-berali, toll sunt CU ochii asupra mea Atitudinea lui G. Bratianu.

17

CAPITOLUL AL III-LEA 40

Prima saptamana a Restauratiei Efemerul Minister Mironescu incer-carea Prezan Maniu reface Guvemul Audientele mele la RegeObtin de la dansul sa primeasca pe Vintila Bratianu, pe Duca il arnana

Discut cu Regele chestiuni de program si cadem de acord asupra anu-m itor puncte Regele vrea sa mentie pana in toamna Guvernul sprijinitde Parlamentul care i-a dat Coroana Ma autorizeaza sâ dezvolt intr-unmemoriu ideile expuse in audientele mete Raporturile dintre Carol siElena Puiu Dumitrescu si neamurile lui Memoriul inaintat de mineRegelui in ziva de 2 august.

CAPITOLUL AL IV-LEA 62

Dezamagiri Sosirea d-nei Lupescu Regele Carol al II-lea si deslusireatemperamentului sail Anturajul Majestätii Sale Aristide Blank, Taba-covici, Malaxa, Mavrodi, Nae Ionescu Legatura Regelui cu d-naLupescu Excese de ardoare sau neputinta? Ura inlpotriva lui StirbeiRegina Maria imi cere sa intervin pe langa fiu-sau Refuzul meu.

www.dacoromanica.ro

452 CUPRINS

CAPITOLUL AL V-LEA 84

In lumea politica Atitudinea lui Maniu Arbitrajul lui TitulescuCriza avortata Titulescu i memoriul rneu Ma inteleg cu dansul inprincipiu In Partidul Liberal Vintila Bratianu doborfit de boalà;intalnirea mea cu dfinsul in tren Fmntasii partidului pe rand la mineToti vor inlocuirea lui Vintila prin Duca Invartelile lui Duca Intal-nirea mea cu el la Faggras Hotaram decapitarea lui Vintila Vizita la$tirbei la Brasov.

CAPITOLUL AL VI-LEA 95

Dau in vileag planurile mele economice Polemica cu Andrei CorteanuAudienta la Rege din 20 august ovaielile Suveranului Ii inmânez

un supliment de memoriu Ingrijorat de planurile lui Duca ce puteau sama lege de Partidul Liberal, cam descurajat de semnele de släbiciunedate de Rege, plec la Berlin La Berlin, Tasca in locul lui CornnenAtasatii nostri de presa Dau un intervin in Deutsche Allgemeine Zeitung.

CAPITOLUL AL VH-LEA 102

inapoiat la Bucuresti, aflu ca Duca nu facuse nimic pentru inlocuirea luiVintila Bratianu Scuzele lui Atmosfera politica in toamna anului1930 Actiunea lui Nae Ionescu si a lui Dinu Cesianu Prabusirea Gu-vernului Mironescu Vintila aduna Comitetul Central al partiduluiElaborarea unui Manifest-program Holgrat sa ma las eliminat din par-tid de &ate Vintilä, intru in conflict cu el Palinodiile lui Duca Insar-cinat de Rege public in Universul fard si previn pe Vintilá, un intervinprin care afirm cg divortul intre Rege i Principesa Elena este definitivValva mare Furia lui Vintila si a Guvemului Vintilä Ii adurig Comi-tetul i declara ca In-am eliminat sinpr din partid Iau act fail a protes-ta, ma despart prieteneste de fruntasii liberali si o lung mai tarziu in Se-nat, laud insusirile lui Vintila dupa moartea 1111.

CAPITOLUL AL VIII-LEA 127

Politica Propun Regelui pe Titulescu in fruntea Guvernului nostru"Regele refuza Dupà sarbatori, Guvernul Mironescu, in loc sa-si deademisia, incepe negocierile unui mare imprumut Supararea lui Titules-cu Ma inteleg definitv cu el prin Aristide Blank Portretul lui Mirones-cu Nae Ionescu imi explica genialitatea" Regelui care lasa pe Mi-ronescu sg-si frangg gatul cu negocierile de la Paris... Audienta la Prin-ul pe care-1 ggsesc foarte pomit impotriva lui frate-sau Chéra.dame si intangibilitatea Tratatelor Stoenescu imi face portretul.

Nicolae

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 453

CAPITOLUL AL IX-LEA 140

Revin la politica Noua audienta la Rege la 28 ianuarie 1931 Regelema asigura cä imprumutul nu se va face si ca ceasul Guvernului nos-tru" se apropie Previn pe Titulescu despre iminenta schimbare de re-gim Bomba Prezan. Perechea Prezan Si lit de imprejurari pregatesctoate formele Guvemului Prezan care urma sa fie alcatuit la 18 februarie

Manifestul Regelui Manifestul maresalului. Programul GuvernuluiSuspendarea legii administrative Dizolvarea Parlamentului Amana-rea crizei i prabusirea Guvemului Prezan inainte de a fi infaptuit.

CAPITOLUL AL X-LEA 171

inmanez Regelui documentele" pregatite pentru Ministerul PrezanRegele ma asigura c5. schimbarea Guvernului e hotarata i criza numaiamanatà Insist pentru Titulescu Cele 6 saptamani dintre 15 februarie si5 aprilie (demisia Guvernului Mironescu) Regele consimte la unGuvern Titulescu i mi-o spune la o partida de bridge Chemarea luiTitulescu Intelegerile mete cu el Primesc, fiindca nu pot altfel, scurtenegocieri prealabile si de fbrmci, cu partidele Fixam la 25 aprilie dataschimbarii de regim Imprumutul lui Mihai Popovici Burilleanu sidemisia lui.

CAPITOLUL AL XI-LEA 187

Caderea Guvernului Mironescu inainte de data fixata Cauzeledemisiei din 5 aprilie Generalul Amza i contractele Skoda Inter-ventia lui Manoilescu (afacerea Dicio San-Martin). Sosirea lui Titu-lescu, cu alai De la Rege vine la mine: programul convenit ramane inpicioare Titulescu Ii dá fustele peste cap si 12 zile îi bate joc de togalumea si de Rege Criza cea de ponlina Cea din urma palinodie: Titu-lescu la mine in ziva de 18 aprilie Imi inlesneste, dupa ce ne rafuim ointrevedere cu Regele Formula Titulescu abandonata M ister lorga cucaracter provizoriu Iorga nebun de bucurie se arunca in bratele mele,dar chiar din prima zi incepe cu provocarile.

CAPITOLUL AL XII-LEA 213

Neasteptata intorsatura a evenimentelor i pesimismul meu Ma impaccu Titulescu Savel Radulescu Titulescu i Iorga douà cazuri patolog-ice Regele vrea sa numeasca pe Titulescu ministru de externe: Iorgarefuza Caruta Guvernului scartaie de la inceput: chestiunea Ottes-cuMunteanu-Ramnic Greutati cu Iorga in ce priveste dizolvarea Par-lamentului i alegerile Zitia lorga se reabiliteaza Capul luiManiu Familia 0 apostolii lui Iorga Lichelismul i intrigile lor Pro-fesorul victima acestor netrebnici Coana Catinca si menajul paranoicu-lui Iorga caracterizat prin cateva trasáturi.

dizolvarii:

www.dacoromanica.ro

454 CUPRINS

CAPITOLUL AL XIII-LEA 236

Fata de carenta Regelui §i de incapacitatea politica a lui Iorga caut unpluact de sprijin la Duca i la liberali Ma inteleg cu Duca personalasupra unui cartel electoral i asupra unui program politic Programulpolitic ramfine secret, dar fata de pretentiile lui Gheorghe Bratianu Re-gele aproba cartelul lui Duca Iorga compromite situatia concesiuniielectorale fata de dr. Lupu gi de asociati 11 expediez in campanie elec-torala sa tie discursuri §i scap de el Regele imi fitgaduigte schimbareade Guvern (eu in locul lui lorga) dar tergiverseaza i pierde timp De0e de acord cu mine cd lucrurile nu mai pot merge a§a" nu indráznqtesa procedeze impotriva lui Iorga Scarbit nu mai insist qi lucrurile aulimas cum au fost §i toate au mers prost...

CAPITOLUL AL XIV-LEA 246

La Ministerul de Finante, Bugetul deficitar Rectificarea lui Proble-ma lefurilor Popii §i pensionarii Pregatirea Bugetului pe 1932 Incer-carea de armonizare a salariilor zadarnicità de cei mari i de Curtea deCasatie Incercarea de impunere a functionarilor particulari §i de tre-cere partiala a salariilor invatatorilor i institutorilor asupra comunelorBuget ordinar i buget extraordinar Casa de amortizare Monopolulalcoolului *Aristide Blank §i Reschnitzer Plati in strainatate.

CAPITOLUL AL XV-LEA 267

Criza bancara Situatia institutelor noastre de credit ConducereaBancii Blank Influenta nefasta a lui Aristide Familia Blank Szopkez

Bancile din provincie Bancile mici din Ardeal Discomul Ultimelepropuneri Reschnitzer §i Blank Banca Genera là Atitudinea lui C.Angelescu fata de mine Sentinta Curtii de Apel in procesul BurilleanuDemisia lui Angelescu §i numirea lui Manoilescu Vasilescu-Karpen laIndustrie Pokica mea Nä de prabgirea bancilor §i nejustificatele in-vinuiri ce mi s-au adus.

CAPITOLUL AL XVI-LEA 285

Criza bancara (urmare) N-am lucrat dee& in acord cu Banca Nationala§i cu consilierul tehnic Roger Auboin Fratii Bercovici Falimentul lor

Norocul lui Brederode ministrul Portugaliei Grele incercari Cola-borez cu Auboin la salvarea Bancii Blank ca sa nu se prabu§easca toate

Lucraturile lui Manoilescu Costin Stoicescu Ultimele cartu§eObligaiile industriale Consortiul Steaua Romana" Incercarile de fu-zionare a celor 5 Banci mari din Bucumti Sindicatul Bancilor LicaBuzdugan Afrontul Regelui: trec peste, ca sa realizez Conversiunea,

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 455

dar toate firele care ma legau de Suveran s-au rupt Interventia directi aRegelui pe ring Manoilescu si Auboin in fata mea, pentru salvareaRancii Blank Inchegarea proiectului de fuziune: Bancile Romfinesti"

Interventia Regelui pe lfing5 Nae Stefanescu S5ptaim5na patimilorProtocoalele de fuziune Refuzul final al Bancii Romfinesti.

CAPITOLUL AL XVII-LEA 316(urmare)

Ultimele incercári puse la cale cu Manoilescu si Auboin sub auspiciileRegelui pentru salvarea Bancii Blank Umilirea lui Aristide Tridarealui Manoilescu Resping demisia lui si nu aprob decizia Wancii Na-tionale smulsä cu sila Pentru a evita declararea in faliment inchidghisetele Báncii Blank De acord cu Regele dau pe Manoilescu afarà dela Banca Nationalã indatà dupii pronuntarea Culii de Casatie in proce-sul Burilleanu.

CAPITOLUL AL XVIII-LEA 336

Conversiunea Regele o anunt5 ardelenilor in septembrie (1931)Prezint proiectul de lege Parlamentului indatá dupä deschiderea luiColaboratorii mei Suspendarea executarilor silite Solutiile BancaNationalá si Curtea de Casatie ma pfindeau din umbra BancheriiGrigoras Filipescu Economia proiectului Atitudinea politicanilor inCamera si a lui Iorga Legea Asociatiilor Agricole.

CAPITOLUL AL X1X-LEA 360

In sfinul Familiei Regale Aranjamentul cu Principesa Elena Plasa-mentul" Principesei Ileana Cas5toria ei cu Arhiducele Anton FamiliaArhiducalá Cadoul Guvernului Arhiducele Leopold Salvator si Iorga

Arhiducii si afacerile Printul Friedl de Hohenlohe ... si Hefter San-di Scanavi, cariera si afacerile lui.

CAPITOLUL AL XX-LEA 379

Buclucurile Printului Nicolae! D-na Doletti si primul ei sot SAveanuPrintul Nicolae vrea sä scape de Regentli ca s5 se insoare Drame defamilie Complotul de la Balcic Prima mea interventle pe MO Print

Casatoria clandestina Anularea ei Ameninfarile Printului Consiliulintim la Sinaia Plecarea Printului in str5inätate unde nu se tine decuvântul dat Reintoarcerea sa neastentata Scandal, negocieri, furiaReginei Noua solutie provizorie si repiecarea Printului in stilinAtate.

www.dacoromanica.ro

456 CUPRINS

CAPITOLUL AL XXI-LEA 412

Raporturile mele cu Iorga in cursul verii 1931 Pseudo-criza de la Sina-ia Vizita lui Venizelos Vizita lui Pilsudski Congresul Presei Latine

Iorga imi acordii farã cer un armistitiu Generalul Amza Irilo-cuirea lui Hamangiu i numirea lui Christi Garda de Fier NichiforCrainic i Stelian Popescu Odtul Patriei §i Iorga Conflictul cu in-

Tzoni si lorga Conflictul cu studentii Afacerea zahdruluiComplotul IorgaCuza Mihail Sadoveanu Masoneria Nationalalegaturile mele cu ea.

INDICE nume de persoane 448

5vil execute`r- t/

s c. LUMINA TIPO s r I.str Luigu Galvanl nr 20 bis

sector 2, BucurestiTel 210.51 90 210.58 33

Aparut: octombrie 1997Tiraj: 1.000 exemplare

Tehnoredactare computerizata:MIHAELA NICOLA

sa-i

vatatorii:qi

tsi

www.dacoromanica.ro

ISTORIE POLITICADOCUMENTE

OFICIALEIZVOARENARATIVE

ISBN 973 96599 9 - 10 Lei.12 000

Jar2"

6

N. OORGii

-

'IN6*

C. AR6C.T0.3 AN LA

I

I

-

www.dacoromanica.ro

constantin argetoianu memorii vol 9

Documents