contabilitate consolidata
TRANSCRIPT
1
Contabilitate consolidata Ec. drd. Ghintuiala Alexandrina
Cap I- Notiuni introductive . Probleme generale privind grupurile de societati
si consolidarea conturilor
1.1 Notiuni introductive
Configurarea contemporana a economiilor acopera o mare diversitate de
procese..Mai intai, ea corespunde deschiderii economiilor catre tranzactiile internationale
si dezvoltarii schimburilor de bunuri si servicii.. In al doilea rand mobilitatea
internationala a factorilor de productie , si mai ales a capitalurilor, desemneaza ceea ce
trebuie sa intelegem prin globalizare.
Factorul cel mai important al acestei evolutii este constituit de miscarile
internationale de capitaluri si, mai ales de investitiile directe in strainatate, realizate de
firmele multinationale- dimensiunea multinationala -.Se inregistreaza un proces de
crestere a economiilor nationale, o relativa stergere progresiva a frontierelor, o diminuare
a reglementarilor nationale si o deteritorializare a activitatilor economice.
Si in domeniul finantelor globalizarea pietelor devine din ce in ce mai mult o
provocare si o realitate, cu o mobilitate perfecta a fluxurilor financiare la scara planetara..
Evolutiile sistemelor contabile la nivel european si international sunt in mare
parte influientate de fenomenele de interconectare a economiilor si de globalizare a
pietelor financiare.
La vremea cand Uniunea Europeana a decis sa adopte standardele
IAS/IFRS(standarde internationale de contabilitate/standarde internationale de raportare
financiara) ,se poate afirma ca acestea au fost prezentate ca un raspuns european la
dominatia reglementarilor americane (US GAAP), in viziunea pietelor financiare
mondiale. Cu toate acestea la o analiza mai atenta se poate observa o influienta mai mica
asupra lucrarilor organismului international de normalizare (IASB) a Europei decat a
Statelor Unite ale Americii, chiar daca decizia de adoptare a referentialului international
s-a luat pe vechiul continent.. In prezent procesul cel mai important este cel de realizare a
convergentei intre referentialul international si cel american(FASB).
2
Perioada actuala demonstreaza ca intre cele doua mari referentiale internationale
recunoscute, apar logici normalizatoare diferite:
- in cazul Uniunii Europene(implicit al standardelor IAS/IFRS, adoptate de
toate tarile europene membre) se raspunde la un anumit numar de principii;
- in cazul Statelor Unite, se raspunde la o lista exhaustiva de reguli
(intradevar US GAAP se constituie intr-o lucrare de aprox. 140000 pagini si raspund la
majoritatea problemelor de interpretare).
Efortul de normalizare se concretizeaza in definirea de postulate, principii si
standarde(norme) contabile. Daca postulatele si principiile contabile se refera la elemente
foarte generale, produse de actul de normalizare pentru o perioada mai mare de timp,
normele contabile isi gasesc aplicarea in cazuri particulare.
Un postulat reprezinta o propozitie a carei acceptare este ceruta pentru a realiza o
demonstratie. Postulatele contabile au la baza observatii facute asupra : 1)mediului
economic, politic, juridic si social ; 2)identificarii utilizatorilor de informatii financiare si
a necesitatilor informationale ale acestora ;3)obiectivelor informarii financiare.
Principiile contabile sunt elemente conceptuale care ghideaza normalizatorii in
elaborarea de norme contabile, plecand de la postulatele contabile. Totodata, ele sunt
elemente de sprijin pentru producatorii de informatii financiare, in vederea unei corecte
recunoasteri in situatiile financiare a tranzactiilor si altor evenimente, precum si pentru o
reprezentare fidela a pozitiei financiare,a performantelor si a evolutiei pozitiei financiare,
prin intermediul acestor documente de sinteza. Ele sunt si ghiduri pentru auditori, in
activitatea lor de certificare a conturilor.. Ele au grad de generalitate mai mic decat al
postulatelor dar mai mare decat al normelor contabile.
Standardele (normele) contabile sunt reguli precise de recunoastere,
evaluare,clasificare si prezentare a informatiilor contabile. Normalizarea contabila consta
in definirea de norme si, apoi, in aplicarea acestora.Cum contabilitatea este un instrument
de gestiune, scopul normei este de a perfectiona acest instrument.Pornind de la nevoile
foarte diverse de informatii ale utilizatorilor, uneori contradictorii chiar, a aparut
controversa standarde (norme) fundamentate pe principii versus standarde pe baza de
reguli, ca si confruntare intre gandirea contabila din spatiul european si cea americana.
3
2.1 Probleme generale privind grupurile de societati si consolidarea conturilor
In zilele noastre grupul de societati reprezinta o realitate la fel de importanta ca si
intreprinderea. Formate in jurul unei societati care le asigura conducerea, grupurile
reunesc intreprinderi independente din punct de vedere juridic, dar legate strans intre ele
prin participatii si relatii contractuale..Fenomenele de constituire de grupuri au luat, in
ultimii zece ani o amploare mare si au cuprins o gama larga de sectoare de
activitate.Adesea ele sunt cotate la bursa.. Desi in cazurile cele mai intalnite grupurile
cuprind intreprinderi mari, structura de grup este adoptata, tot mai frecvent, si de
intreprinderile mici si mijlocii.
Pentru realizarea politicii lor de crestere si concentrare, societatile comerciale
procedeaza la achizitia de titluri de participare.
Concentrarea se realizeaza prin mai multe procedee :
- Concentrare de natura verticala, prin care sunt integrate toate fazele
ciclului de productie si distributie, referitoare la o categorie de produse;
- Concentrari de natura orizontala, prin care sunt integrate diverse
activitati, complementare sau similare.
In ceea ce priveste cresterea, ea se realizeaza prin doua mijloace principale :
-cresterea interna, prin crearea de entitati specializate, cu structura juridica
independenta sau nu ;
-cresterea externa, prin achizitii de intreprinderi, prin luarea acestora sub control
sau prin stabilirea de legaturi cu alte intreprinderi.
Structurile de grup prezinta o serie de avantaje, dintre care doua au o importanta
speciala :
-supletea- diferentierea activitatilor in sanul unor entitati juridice distincte permite
o definire mai clara a responsabilitatilor, micsorandu-se riscurile la nivelul grupului,
atunci cand una dintre societatile controlate exclusiv traverseaza o perioada de dificultati
economice si financiare.
-controlul aplicarea regulilor majoritatii in luarea deciziilor permite sa se exercite
in mod plenar puterea, fara sa se detina totalitatea actiunilor.Atunci cand ansamblurile de
4
societati sunt foarte concentrate, puterea economica este detinuta ,de fapt, de o singura
societate.Practica recunoaste in acest sens doua posibilitati :
-societatea denumita lider de grup sau societatea-mama conserva o activitate
industriala, comerciala sau financiara, uneori in legatura cu activitatile altor societati in
care ea detine direct sau indirect actiuni(un control), recunoscute sub numele de filiale
-societatea-mama este o societate holding, al carei activ este constituit numai din
titluri si al carei obiectiv este gestiunea unui portofoliu.
Cand mai multe societati au intre ele legaturi destul de stranse pentru a forma un
grup si a constitui o unitate economica, este util de a dispune de o informare asupra
grupului, in ansamblul sau, si pentru acesta, de a intocmi, prezenta si publica conturi
consolidate. Societatea care controleaza grupul este consolidanta , celelalte societati sunt
consolidate.
Consolidarea este o tehnica a contabilitatii financiare, care are ca finalitate
producerea de informatii in folosul, in primul rand ,al utilizatorilor externi.
Consolidarea reprezinta un instrument esential de gestiune si control.
Ca instrument de gestiune, consolidarea este pentru asociati, posibilitatea de a
masura oportunitatea si eficacitatea strategiei de dezvoltare adoptate de societatea
dominanta, lucru posibil numai in baza unor informatii disponibile.
In calitate de instrument de control
- pentru intreprinderea consolidata, conturile consolidate permit sa se
aprecieze mai bine strategiile implementate, politicile aplicate, riscurile cu care se
confrunta grupul, izvoarele performantelor sale ;
- pentru asociatii minoritari, conturile consolidate sunt mijlocul unic de a
sti cum sunt gestionate interesele lor ;
- pentru creditori, conturile consolidate permit sa se aprecieze solvabilitatea
si indatorarea societatilor grupului, in ansamblul lor ;
- pentru bancheri, conturile consolidate permit sa se verifice daca politicile
puse in opera la nivelul grupului sunt eficace si daca operatiile finantate de banca sunt
viabile, in pofida, daca este cazul, a situatiei delicate prin care trece o filiala
5
-
Cap II- Perimetrul de consolidare si alegerea metodelor de consolidare
2.1 Perimetrul de consolidare -este constituit din liderul de grup(societatea –
mama) si societatile consolidate, respectiv societatile asupra carora societatea-mama
exercita control exclusiv, control conjuctiv(concomitent) sau influienta notabila.
Un grup reprezinta ansamblul constituit din intreprinderea mama si filialele sale.
Altfel spus, grupul este un ansamblu de societati, fiecare avand personalitate juridica
proprie, dar cu un centru unic de decizie, numit lider de grup.
Grupul formeaza o entitate economica. El nu are personalitate juridica
O societate-mama este o intreprindere care are una sau mai multe filiale.In
principiu o societate – mama poseda mai mult de 50% din capitalul societatii-filiala,
capital in care nu sunt cuprinse actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot.
O filiala este o intreprindere controlata de o alta intreprindere, numita anterior
societate-mama. Poate exista si situatia unei filiale comune a doua societati-
mama(asocieri in participatie), precum si cea privind o filiala necotata a unei societati-
mama cotate la bursa..
Controlul- in limbajul de consolidare este dat de puterea de a conduce politicile
privind exploatarea si finantarea unei intreprinderi, astfel incat sa se obtina avantaje din
activitatile sale.
In materie de consolidare, controlul poate imbraca forma controlului exclusiv si a
controlului conjunctiv. La randul lui controlul exclusiv se poate realiza ca un control de
drept sau un control de fapt
Controlul exclusiv de drept presupune ca societatea –mama sa detina direct sau
indirect, prin intermediul filialelor sale , mai mult de 50% din drepturile de vot.
In referentialul international, sunt enuntate patru circumstante de fapt, in care
opereaza controlul de fapt:
-societatea –mama poseda mai mult de jumatate din drepturile de vot, ca urmare a
unui acord cu alti investitori(uzantele arata ca, in principiu societatea- mama ar trebui sa
detina totusi mai mult de 40% din drepturile de vot;
6
-societatea-mama are puterea sa conduca exploatarea si finantarea intreprinderii
controlate, printr-o dispozitie a statutelor sau printr-un acord(contract) ;
-societatea-mama poate sa numeasca sau sa revoce majoritatea membrilor
consiliului de administratie sau ai unui organ de conducere echivalent ; sau
-societatea-mama are puterea de a reuni majoritatea drepturilor de vot in acest
consiliu sau in acest organ..
Conform referentialului international, controlul conjunctiv(concomitent)
reprezinta impartirea, printr-un acord contractual, a controlului asupra unei activitati
economice sau asupra unei societati, intre un numar restrans de actionari, care
controleaza in comun, dar nici unul nu poate lua decizii fara acordul celorlalti .
Exemplu :
S1 S2
50% 50%
S3
S1 si S2, detin, fiecare, 50% din drepturile de vot ale lui S3 si poarta numele de
societati controlante;
S3 este societate controlata conjunctiv.
In afara de cele doua forme de control, in relatiile dintre societati poate sa apara si
cazul de influienta notabila .
Influienta notabila ,in intelesul international,este puterea de a participa la
deciziile referitoare la politicile financiare si de exploatare a unei intreprinderi, fara ca
totusi sa se exercite un control asupra acestor decizii .
Daca un investitor detine ,direct sau indirect,prin filialele sale, cel putin 20% din
drepturile de vot(in principiu intre 20% si 50% ) intr-o intreprindere, se presupune ca el
exercita o influienta notabila.
O intreprindere asociata este o intreprindere in care investitorul are o influienta
notabila si care nu este nici filiala, nici asociere in participatie.
2.2 Metode de consolidare si standardele internationale de reglementare a
consolidarii conturilor
7
O societate-mama intocmeste si prezinta situatii financiare consolidate, exceptand
situatia in care ea insasi este o filiala a altei societati –mama.Conturile consolidate trebuie
sa includa, dincolo de societatea-mama, toate filialele, cu exceptia celor care sunt
controlate doar temporar. Situatiile financiare consolidate trebuie sa fie intocmite prin
folosirea unor politici contabile uniforme.Cum intocmirea situatiilor financiare
consolidate se face pe baza situatiilor financiare individuale ale societatilor grupului,
aceste situatii trebuie sa fie retratate inainte de inceperea operatiilor propriu-zise de
consolidare
Aceste retratari se refera la :
-omogenizarea datelor de inchidere si a politicilor contabole utilizate ;
-eliminarea efectelor fiscale .
Retratarile de omogenizare se realizeaza prin aplicarea politicilor de
contabilizare si evaluare in consolidare.
Retratarile de eliminare a efectelor fiscale vizeaza eliminarea incidentelor unor
restrictii juridice si fiscale, pentru a realiza o imagine fidela a conturilor, in primul rand a
pozitiei financiare si performantelor grupului, cu respectarea realitatii economice.
Consolidarea propriu-zisa presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
I)-preluarea si cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de profit si
pierdere ale liderului de grup si filialelor, care definesc ansamblul, prin unul din cele
doua suporturi tehnice de consolidare. In cazul metodei integrarii globale, elementele din
bilanturile si din conturile de profit si pierdere sunt preluate in proportie de 100%.)
II a)eliminarea conturilor reciproce(interne);
II b)eliminarea rezultatelor interne- profiturile nerealizate trebuie sa fie eliminate
in totalitate la fel si pierderile nerealizate.
III-repartizarea capitalurilor proprii ale filialei intre grup(societatea –mama) si
actionarii minoritari.
Astfel ,la nivelul bilantului procedam la:
-se elimina titlurile detinute de societatea –mama intr-o filiala consolidata, la
valoarea lor contabila ;
-calculul si inregistrarea cotei din capitalurile filialei consolidate(capital
social+rezerve), care participa la rezerva consolidata ;
8
-calculul si inregistrarea cotei din rezultatul filialei consolidate, care participa la
rezultatul consolidat ;
-calculul si inregistrarea intereselor actionarilor minoritari
La nivelul contului de profit si pierdere repartizarea rezultatului unei filiale se
face intre rezultatul consolidat si interesele actionarilor minoritari.
Procesul de consolidare se incheie cu prezentarea situatiilor financiare
consolidate.
Metodele de consolidare utilizate in practica sunt :
1) Metoda integrarii globale;
2) Metoda intebgrarii proportionale;
3) Metoda punerii in echivalenta;
4) Metoda achizitie.
2.2.1 Metoda integrarii globale - Exemplu
Societatea M a achizitionat 40.000 de actiuni ale societatii F, in momentul
constituirii acesteia. Capitalul societatilor M si F este format din actiuni ordinare cu
valoare nominala de 1 u.m.. Presupunem ca, printr-un acord cu alti investitori, societatea
M poseda mai mult de jumatate din drepturile de vot ale societatii F.
La 31.12.N, societatile M si F prezinta urmatoarea situatie :
Bilantul societatii M
Imobilizari corporale Titluri de participare Stocuri Creante-clienti Disponivbil
150.000 32.000 10.000 70.000 50.000
Total active 312.000 Capital social Rezerve Rezultat Furnizori
100.000 5.000 15.000 192.000
Total capitaluri si datorii 312.000
Contul de profit si pierdere al societatii M
Venituri totale Cheltuieli totale
500.000 485.000
Rezultat 15.000
9
Bilantul societatii F
Imobilizari corporale Stocuri Creante-clienti Disponibil
100.000 50.000 80.000 10.000
Total active 240.000 Capital social Rezerve Rezultat Furnizori
80.000 15.000 5.000
140.000 Total capitaluri si datorii 240.000
Contul de profit si pierdere al societatii F
Venituri totale Cheltuieli totale
300.000 295.000
Rezultat 5.000 Pentru simplificare, consideram ca intre societatile M si F nu au existat operatii
reciproce.
Alegerea metodei de consolidare utilizate de grupul M :
Procentajul de control detinut de M in F
Procentajul de interes detinut de M in F
Tipul de control Metoda de consolidare
40% 40% Control exclusiv de fapt
Integrare globala
Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100% ;
Imobilizaricorporale 150.000 Titluride participare 32.000 Stocuri 10.000 Creante-clienti 70.000 Disponibil 50.000 Capitalsocial 100.000 Rezerve 5.000 Rezultat 15.000 Furnizori 192.000
10
Preluarea posturilor din bilantul societatii F, in proportie de 100%
Imobilizari corporale 100.000 Stocuri 50.000 Creante-clienti 80.000 Disponibil 10.000 Capital social 80.000 Rezerve 15.000 Rezultat 5.000 Furnizori 140.000 Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii M, in proportie de
100% :
% = Venituri totale 500.000 Cheltuieli totale 485.000 Rezultat 15.000
Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii F, in proportie de
100% :
% = Venituri totale 300.000 Cheltuieli totale 295.000 Rezultat 5.000 -Eliminarea operatiilor si conturilor reciproce : nu exista in acest exemplu.
Partajul capitalurilor proprii ale societatii F si eliminarea titlurilor detinute de M si
F:
Capitaluri proprii F
Valoare Societatea M(40%)
Alti asociati(60%)
Capital social 80.000 32.000 48.000 Rezerve 15.000 6.000 9.000 Rezultat 5.000 2.000 3.000 Total 100.000 40.000 60.000
_____________________________________________________________________
Capital social F 80.000 Rezerve F 15.000 Rezultat F 5.000 _________________ Titluri de participare 32.000 Rezerva F ce revine M 6.000 Rezultat F ce revine lui M 2.000 Interese minoritare 60.000
11
- Intocmirea situatiilor financiare consolidate :
Bilantul consolidat al grupului M
Imobilizari corporale (150.000+100.000)
Stocuri(10.000+50.000)
Creante-clienti(70.000+80.000)
Disponibil(50.000+10.000)
250.000
60.000
150.000
60.000
Total active 520.000
Capital social(100.000+80.000-80.000)
Rezerve (5.000+15.000-15.000+6.000)
Rezultat(15.000+5.000-5.000+2.000)
Total capitaluri proprii aferente grupului
Interese minoritare
Total capitaluri proprii
Furnizori(192000.000+140.000)
100.000
11.000
17.000
128.000
60.000
188.000
332.000
Total capitaluri si datorii 520.000
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M
Venituri totale(500.000+300.000)
Cheltuieli totale(485.000+295.000)
Interese minoritare in rezultat
800.000
780.000
3.000
Rezultat(15.000+5.000-5.000+2.000) 17.000
2.2.2. Metoda integrarii proportionale
Metoda integrarii proportionale se aplica in cazul intereselor in asocierile in
participatie.
O asociere in participatie este un accord contractual in virtutea caruia doua sau
mai multe parti convin sa exercite o activitate economica plasata sub control
conjunctiv(concomitent).
Un asociat intr-o asociere in participatie este un participant la o asociere in
participatie, care exercita un control conjunctiv asupra acesteia.
12
Un investitor intr-o asociere in participatie este un participant in cadrul acesteia,
dar el nu exercita un control conjunctiv asupra acesteia.
Asocierile in participatie se refera la o gama diversa de forme si de
structuri.Standardul IAS 31 prezinta, in acest sens, trei mari categorii :
-activitati aflate sub control conjunctiv ;
-active aflate sub control conjunctiv ;
-entitatile aflate sub control conjunctiv.
Activitatile aflate sub control conjunctiv
Activitatile aflate sub control conjunctiv reprezinta forma cea mai simpla de
asociere in participatie.. Fiecare antrepenor suporta propriile cheltuieli,utilizeaza propriile
active si resurse, pentru realizarea activitatilor supuse unui control comun cu alti
antrepenori. Acordul contractual prevede, in special , modul in care pot fi impartite
veniturile generate de vanzarea productiei, precum si cheltuielile comune(Standardul
aduce in discutie spre exemplificare cazul intreprinderilor care pun in comun resursele si
competentele lor pentru a fabrica si comercializa un avion.
Activele aflate sub control conjunctiv- presupune exploatarea unuia sau mai
multor active supuse unui control conjunctiv. Fiecare antreprenor are dreptul la o parte
din bunurile fabricate si serviciile prestate, prin utilizarea acestor active, si isi asuma in
contrapartida, o parte convenita din cheltuielile generate de folosirea lor.
Exemplu : conductele constituie active aflate sub control conjunctiv atunci cand sunt
exploatate de mai multe societati petroliere.., care le utilizeaza pentru a-si desface
productia lor si care isi impart cheltuielile de exploatare.
Entitatile aflate sub control conjunctiv
O entitate aflata sub control conjunctiv este o asociere in participatie care
presupune crearea unei societati pe actiuni, a unei societati de persoane sau a unei alte
entitati, in care fiecare antreprenor detine o participatie. Entitatea creata controleaza
activele, suporta cheltuieli si inregistreaza venituri.
Consolidarea prin metoda integrarii proportionale, in cazul asocierii in
participatie, este, in contextul aplicarii standardului IAS 31, prelucrarea de referinta.
Integrarea proportionala presupune parcurgerea acelorasi etape de lucru utilizate
ca si in cazul metodei de consolidare prin integrare globala..
13
In cazul metodei integrarii proportionale, valorile din situatiile financiare sunt
luate la nivelul proratei participatiei antreprenorului.Efectele conturilor reciproce intre
antreprenor si entitatea aflata sub control conjunctiv trebuie sa fie eliminate in aceeasi
maniera folosita si in cazul integrarii globale.. Singura diferenta este ca eliminarea este
limitata la nivelul procentajului de integrare al societatii controlate conjunctiv
Exemplu de aplicare a metodei integrarii proportionale
Fie societatile M si F . Presupunem ca M exercita impreuna cu asociatul A un
control conjunctiv asupra societatii F.Politica grupului M este de a utiliza prelucarile de
referinta din standardele contabile internationale.
- Alegerea metodei de consolidare utilizata de grupul M :
Procentajul de control detinut de M in F
Procentajul de interes detinut de F in M
Tipul de control Metoda de consolidare
40% 40% Conjunctiv Integrare proportionala
-Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100%
_______________________________________________________________:
Imobilizaricorporale 150.000
Titluri de participare 32.000
Stocuri 10.000
Creante-clienti 70.000
Disponibil 50.000
Capital social 100.000
Rezerve 5.000
Rezultat 15.000
Furnizori 192.000
__________________________________________________________________
-Preluarea posturilor din bilantul societatii F, in proportie de 40% :
__________________________________________________________________
Imobilizari corporale 40.000 Stocuri 20.000 Creante-clienti 32.000 Disponibil 4.000
Total active 96.000 Capital social 32.000 Rezerve 6.000 Rezultat 2.000 Furnizori 56.000
Total pasive 96.000
14
-Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii M, in proportie de
100% :
% = Venituri totale 500.000 Cheltuieli totale 485.000 Rezultat 15.000 -Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii F, in proportie de
40% :
% = Venituri totale 120.000 Cheltuieli totale 118.000 Rezultat 2.000
-Eliminarea operatiilor si a conturilor reciproce : nu exista in acest exemplu.
-Eliminarea titlurilor detinute de M in F :
Capital social = Titluri de participare 40.000
______________________________________________________________________________________
-Intocmirea situatiilor financiare consolidate :
Bilantul consolidat al grupului M
Imobilizari corporale (150.000 + 40.000) 190.000 Stocuri(10.000+20.000) 30.000 Creante-clienti (70.000 + 32.000 ) 102.000 Disponibil (50.000 + 4.000) 54.000
Total active 376.000
Capitalsocial(100.000+32.000-32.000) 100.000 Rezerve(5.000 + 6.000) 11.000 Rezultat (15.000 + 2.000) 17.000 Total capitaluri proprii 128.000 Furnizori(192.000 + 56.000) 248.000
Total capitaluri + datorii 376.000
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M
Venituri total(500.000 + 120.000 ) 620.000 Cheltuieli totale (485.000+118.000) 603.000
Rezultat(15.000 + 2.000) 17.000
15
2.2.3.Metoda punerii in echivalenta
Este o metoda de contabilizare(dupa multi, o metoda de evaluare) conform careia
participatia este inregistrata, initial, la nivelul costului si este ajustata, apoi, pentru a tine
cont de schimbarile posterioare achizitiei cotei-parti a investitorului, in activul net al
intreprinderii detinute.
In comparatie cu ceea ce se intampla in cazul consolidarii prin integrare globala
sau prin integrare proportionala si spre deosebire de acestea, elementele situatiilor
financiare ale intreprinderii asociate sau ale asocierii in participatie nu sunt cumulate cu
cele ale societatii care detine participatia
Exemplu de aplicare a metodei punerii in echivalenta
Fie societatile M si F din exemplul anterior. Presupunem insa ca exista un asociat
Y care detine mai mult de jumatate din drepturile de vot ale societatii F..
Alegerea metodei de consolidare utilizata de grupul M :
Procentajul de control detinut de M in F
Procentajul de interes detinut de M in F
Tipul de relatie Metoda de consolidare
40% 40% Influienta notabila Punere in echivalenta
Nu se cumuleaza posturile din bilanturile si conturile de profit si pierdere ale
societatilor Msi F.
Nu se elimina operatiile reciproce.
- Punerea in echivalenta a titlurilor :
Titluri puse in echivalenta = % 40.000 Titluri de participare 32.000 Rezerva consolidate 6.000 Cota -parte in rezultatul societatilor puse 2.000 in echivalenta
-Intocmirea situatiilor financiare consolidate : Bilantul consolidat al grupului M Imobilizari corporale 150.000 Titluri puse in echivalenta 40.000 Stocuri 10.000 Creante-clienti 70.000 Disponibil 50.000 Total active 320.000 Capital social 100.000 Rezerve ( 5.000 + 6.000) 11.000 Rezultat ( 15.000 + 2.000) 17.000 Total capitaluri proprii 128.000
16
Furnizori 192.000 Total capitaluri si datorii 320.000 Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M
Venituri totale (500.000 + 2.000) Cheltuieli totale
502.000 485.000
Rezultat 17.000
Concluzie :in situatiile financiare consolidate, marimea capitalurilor proprii si a
rezultatelor este aceeasi, indiferent de metoda de consolidare
2.3.4. Metodei achizitiei
Incepand cu 1 ianuarie 2005 , societatile cotate in tarile membre ale Uniunii
Europene au aplicat un sistem contabil bazat pe standarde IAS/IFRS.Standardul
international de raportare financiara IFRS 3 –Grupari de intreprindere- abordeaza
procesul de consolidare a conturilor.
In conformitate cu IFRS 3 toate gruparile de intreprinderi care intra sub incidenta
sa se contabilizeaza folosind metoda achizitiei.
In acest sens se realizeaza :
-o evaluare a activelor identificabile achizitionate, a datoriilor si datoriilor
eventuale asumate – activele identificabile, datoriile si datoriile eventuale ale societatii
achizitionate, recunoscute in contextual alocarii costului aferent gruparii vor fi evaluate
initial de comparator la valoarea justa de la data achizitiei;
-contabilizarea ulterioara a fondului commercial- in aceasta situatie creata de
prevederile IFRS 3, fondul comercial achizitionat in urma unei grupari de intreprinderi
va fi evaluat, dupa recunoasterea initiala, la nivelul costului diminuat cu pierderile
acumulate in urma deprecierii. In consecinta, fondul comercial nu se amortizeaza, ci se va
verifica anual sau de cate ori exista semnale ca el a suportat o pierdere prin depreciere.
In conformitate cu IFRS 3, cumparatorul va proceda la reluarea identificarii si
evaluarii activelor, datoriilor si datoriilor eventuale identificabile ale societatii
achizitionate, precum si la evaluarea costului aferent gruparii de intreprinderi, daca la
data achizitiei, proportia detinuta de cumparator in valoarea justa neta a acestor elemente
contabile depaseste costul aferent gruparii de intreprinderi. Orice diferenta ramasa dupa
reevaluare va fi inregistrata imediat de cumparator ca profit, respectiv pierdere
Exemplu :
17
La 1.01.N, societatea M a achizitionat 70% din capitalurile proprii ale societatii F,
la un cost de 1.600.000 u.m.. Situatia celor doua societati, la data operatiei de grupare, se
prezinta astfel :
Informatii in valori istorice Societatea M Societatea F Active identificabile Titluri de participare Total activ
6.950.000 1.600.000 8.550.000
1.800.000 1.800.000
Datorii identificabile 2.450.000 500.000 Activ net contabil 6.100.000 1.300.000
Valoarea justa a activelor identificabile ale societatii F este 2.600.000 u.m.
Pentru simplificare, presupunem ca, in ceea ce priveste evaluarea activelor, se fac
ajustari similare si din punct de vedere fiscal
Costul de achizitie al titlurilor F 1.600.000 u.m.
(-) Partea ce revine cumparatorului in activele si
datoriile identificabile ale societatii F
70%x(2.600.000-500.000) 1.470.000 u.m
= Fond comercial 130.000 u.m.
Activele si datoriile identificabile ale societatii F se vor evalua astfel:
Informatii Valori Active identificabile Fond comercial Total activ
2.600.000 130.000 2.730.000
Datorii identificabile Interes minoritar : 30%x(2.600.000-500.000) Total datorii si interes minoritar
500.000 630.000 1.130.000
Activ net contabil 1.600.000
18
Cap III-Retratarile situatiilor financiare individu ale ale societatilor intrate in
perimetrul de consolidare
Pentru a intra in perimetrul de consolidare este necesar sa se realizeze retratari de
omogenizare, prin care sa se elimine diferentele dintre regulile contabile utilizate pentru
intocmirea situatiilor financiare individuale si cele aplicabile conturilor consolidate, la fel
si pentru elementele de natura fiscala.
Din acest motiv, inainte de realizarea operatiilor propriu-zise de consolidare , sunt
necesare o serie de retratari de omogenizare, care au riolul de a elimina diferentele dintre
regulile contabile utilizate pentru intocmirea situatiilor financiare individuale si cele
aplicabile conturilor consolidate, precum si de retratari de eliminare a incidentelor fiscale
care pot avea ca efect o ajustare a cheltuielii cu impozitul pe profit.
Deci retratarile genereaza diferente viitoare intre rezultatul contabil si cel fiscal,
care se contabilizeaza in prezent sub forma de impozite amanate. Retratarile prealabile
consolidarii se realizeaza diferit, in functie de maniera de consolidare utilizata : pe baza
de solduri sau pe baza de fluxuri.Prima utilizeaza datele din situatiile financiare
individuale ale societatilor consolidate la sfarsitul fiecarui exercitiu. Cea de-a doua
presupune intocmirea situatiilor financiare consolidate la nivelul fiecarui exercitiu,
preluarea soldurilor la deschiderea exercitiului urmator si constatarea operatiilor contabile
din cursul exercitiului.
In continuare vom utiliza cu predilectie procedeul consolidarii pe baza de fluxuri.
Deci retratarea situatiilor financiare individuale va viza doar exercitiul curent si va afecta
rezultatul acestui exercitiu.
3.1.Recunoasterea impozitelor amanate
Impozitul amanat reprezinta valoarea impozitelor asupra rezultatului, platibile sau
recuperabile in perioadele contabile viitoare, in ceea ce priveste diferentele temporare,
reportul pierderilor fiscale neutilizate si reportul creditelor de impozit neutilizate..
Diferentele temporare se calculeaza scazand din valoarea contabila a unui activ sau a unei
datorii, din bilant, baza fiscala a acestuia( acesteia).
Valoarea contabila reprezinta valoarea la care activul sau datoria figureaza in
bilantul consolidat.
19
Baza fiscala a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuibila acestui activ
sau acestei datorii in scopuri fiscale..
Atunci cand valoarea contabila a unui activ este mai mare decat baza sa fiscala,
rezulta o diferenta temporara impozabila, deoarece beneficiile economice generate de
recuperarea activului, adica beneficiile economice impozabile, depasesc valoarea ce va
permisa sub forma deducerilor in scopuri fiscale. Invers, daca valoarea contabila a unui
activ este mai mica decat baza sa fiscala, diferenta temporara este deductibila..
Cand vorbim despre datorii , diferentele favorabile dintre valoarea contabila a
datoriilor si baza fiscala a acestora, sunt deductibile. Diferentele nefavorabile intre
valoarea contabila si baza de impozitare a datoriilor, sunt considerate impozabile.
Datoriile si creantele privind impozitul amanat se determina prin multiplicarea
diferentelor temporare cu cotele de impozit amanat ce se asteapta a fi aplicate in
perioadele in care activul va fi realizat sau datoria va fi decontata, pe baza cotelor de
impozit adoptate sau cvasiadoptate pana la inchiderea exercitiului curent.
Exemplul nr.1
La inceputul exercitiului N, societatea M a dat in functiune un utilaj in valoare de
30.000 u.m.. In anul N, amortizarea contabila a fost de 3.000u.m.., iar amortizarea fiscala
de , 4.000 u m.. Cota de impozit pe profit in vigoare in anul N, este 16%.
Valoarea contabila a activului la 31.12.N - 27.000 u.m.
Baza fiscala a activului la 31.12.N - 26.000 u.m.
Diferenta temporara impozabila : - 1.000 u.m.
Datoria de impozit amanat ce trebuie inregistrat in exercitiul N : 1.000 x 16%=
160 u.m.
Exemplul nr.2
La 31.12.N, societatea M a constituit un provision pentru garantii in valoare de
11.000 u.m.. Provizioanele sunt deductibile fiscal pentru 9.000 u.m.. Cota de impozit pe
profit in vigoare in anul N este 16%.
Valoarea contabila a datoriei : - 11.000 u.m
Baza fiscala a datoriei (10.000-1.000) - 9.000 u.m
Diferenta temporara deductibila - 2.000 u.m.
20
Activul de impozit amanat ce trebuie inregistrat in exercitiul N : 2.000X16% =
320 u.m.
Impozitul amanat trebuie sa fie contabilizat la venituri sau la cheltuieli si inclus in
rezultatul exercitiului, exceptand situatia in care impozitul este generat fie de un
eveniment sau de o tranzactie care este contabilizat(a) direct la capitaluri proprii, in
acelasi exercitiu sau intr-un exercitiu diferit, fie in contextul unei grupari de intreprinderi
sub forma unei achizitii.
Exemplul nr.3
La 31.12.N se cunosc urmatoarele informatii privind societatea M :
Informatii Valori contabile Imobilizari corporale(1) Creante-clienti (2) Dobanza de incasat(3)
1.800.000 400.000 40.000
Amenzi de platit(4) Dobanzi de platit (3)
43.000 25.000
(1) Baza de impozitare pentru imobilizarile corporale este 1.510.000 u.m.
(2) Creante-clienti au o valoare bruta de 446.000 u.m. si exista un provizion
de depreciere a creantelor de 46.000 u.m.Provizionul nu este deductibil fiscal.
(3) Presupunem ca dobanzile sunt recunoscute fiscal in exercitiul in care
acestea genereaza fluxuri de trezorerie ;
(4) Amenzile nu sunt deductibile fiscal.
Cota de impozit pe profit este de 30%.
La inceputul exercitiului N, exista o datorie de impozit amanat de 8.000 u.m.
Calculul diferentelor temporare :
Informatii Valoare contab. Baza fiscala Dif temporara impozabila
Dif. Temporara fiscala
Imobiliz. Corporale 1.800.0000 1.510.000 290.000 - Creante clienti 400.000 446.000 - 46.000 Dobanzi de incasat 40.000 - 30.000 - Amenzi de platit 43.000 43.000 - - Dobanzi de platit 25.000 - - 25.000 Total diferente 320.000 71.000
Datoria de impozit amanat la 31.12.N = 320.000 x 30% = 96.000 u.m.
Datoria de impozit amanat existenta la deschiderea exercitiului N : :8.000 u.m
Datoria de impozit amanat ce trebuie inregistrata in exercitiul N= 96.000-
8.000=88.000 u.m.
Activul de impozit amanat la 31.12.N = 71.000x30%=21.300 u.m.
21
Inregistrarile contabile privind impozitul amanat sunt urmatoarele :
Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat 88.000
Creante de impozit amanat = Venituri din impozitul amanat 21.300
Diferenta majora intre recunoasterea activelor si datoriilor de impozit amanat este
aceea ca, in cazul activelor, recunoasterea poate fi facuta pana la limita in care este
probabil ca un beneficiu impozabil, asupra caruia vor putea sa fie imputate diferentele
temporare deductibile, sa fie disponibil.
Exemplul nr.4
Fie urmatoarele informatii, in u.m.
Informatii Situatia A Situatia B Datorii de impozit amanat Active de impozit amanat
80.000 50.000
34.000 52.000
Pozitie neta 30.000 (18.000)
In situatia A, existenta datoriei privind impozitul amanat asigura recuperarea
activului de impozit amanat. In consecinta, activul de impozit amanat va fi contabilizat
integral.
In situatia B, societatea recunoaste un activ de impozit amanat de 34.000 u.m. si
trebuie sa analizeze, cu mare atentie, recuperarea pozitiei nete debitoare de 18.000 u.m.
In plus , activele de impozit amanat contabilizate trebuie reanalizate, la inchiderea
fiecarui exercitiu.
Creantele si datoriile privind impozitul amanat nu trebuie sa fie actualizate.
Permiterea actualizarii ar avea ca rezultat creante si datorii care nu ar putea fi comparate
intre intreprinderi.
3.2.Retratarile de omogenizare
O imobilizare corporala sau necorporala, care indeplineste conditiile pentru a fi
recunoscuta la active, trebuie sa fie initial evaluata la costul sau., cost care se compune
din :pretul sau de cumparare,taxele vamale, taxele nerecuperabile si toate cheltuielile
directe care au rolul de a aduce activul in starea de utilizare prevazuta.
22
Exemplu :
Pe data de 30.12.N, societatea F a achizitionat o imobilizare corporala : prêt de
cumparare 60.000 u.m., cheltuieli cu transportul si instalarea 5.000 u.m..Politica grupului
din care face parte F este de a include in costul imobilizarilor si cheltuielile legate de
demontarea lor, in valoare de 15.000 u.m.
In situatiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31.12.N,
imobilizarea corporala este inscrisa la o valoare de 65.000 u.m
In vederea consolidarii, se includ in costul imobilizarii cheltuielile estimate a se
realize cu demontarea:
Imobilizari corporale = Provizioane pentru dezafectare 15.000 Imobilizari corporale si alte actiuni legate de acestea
Valoarea imobilizarii corporale, in situatiile financiare consolidate ,este de 80.000
u.m.
Diferenta de valoare a imobilizarii in cele doua seturi de situatii financiare
genereaza impozite amanate. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Valoarea contabila a imobilizarii(din situatiile financiare) : 80.000 u.m.
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare individuale
Ale lui F : 65.000 u.m.
Diferenta temporara impozabila : 15.000 u.m.
Datorie de impozit amanat : 15.000 x 16% = 2.400 u.m.
Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat 2.400
Atunci cand avem active corporale create de intreprindere, costul se determina la
fel ca in cazul unui activ achizitionat, profiturile interne fiind eliminate si de asemenea
costurile anormale generate de risipa de materii prime sau folosirea ineficienta a fortei de
munca si a altor resurse.
In cazul activelor necorporale generate intern,costul lor este cheltuiala suportata de
la data la care activul necorporal intruneste criteriile de recunoastere. Cheltuiala de
cercetare de exemplu trebuie recunoscuta ca o cheltuiala, atunci cand ea este angajata.
23
Exemplu :
In cursul exercitiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare in valoare
de 20.000 u.m., acestea urmand sa sa amortizeze linear incepand cu 01.01.N+1, pe o
perioada de 5 ani
Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare
cheltuieli ale perioadei.
In bilantul individual intocmit de F, la 31.12.N, sunt inscrise cheltuieli de
cercetare de 20.000 u.m.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate se elimina cheltuielile de
cercetare din categoria imobilizarilor necorporale :
Venituri din productia de imobilizari necorporale = Cheltuieli de cercetare 20.000
Retratarea cheltuielilor de cercetare genereaza impozite amanate. Presupunem o
cota de impozit de 16%.
Valoarea contabila a imobilizarilor necorporale
(valoarea din situatiile financiare consolidate) 0 u.m
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare
Individuale ale lui F) ; 20.000 u.m.
Diferenta temporara deductibila : 20.000 u.m.
Activ de impozit amanat:20.000x16% = 3.200 u.m.
Creante de impozit amanat = Venituri de impozit amanat 3.200
Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, imobilizarea corporala sau necorporala
trebuie sa fie contabilizata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate(tratamentul de
referinta) sau la valoarea sa reevaluata, adica la valoarea sa justa la data reevaluarii
,diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si pierderile de valoare ulterioare
cumulate(tratamentul alternativ).
Atunci cand valoarea contabila a unui activ creste, ca urmare a unei reevaluari,
cresterea are ca efect si majorarea capitalurilor proprii, in speta a rezervelor din
reevaluare. In masura in care o reevaluare pozitiva compenseaza o reevaluare negative
a aceluiasi active, anterior contabilizata la cheltuieli, reevaluarea pozitiva trebuie
contabilizata la venituri.
24
Atunci cand valoarea contabila a unui active se diminuiaza, ca urmare a unei
reevaluari, aceasta reevaluare trebuie contabilizata la cheltuieli
Pentru contabilizarea reevaluarilor imobilizarilor corporale si necorporale se
folosesc doua procedee :
Procedeul nr.1 :reevaluarea simultana a valorilor brute si a amortizarilor
cumulate ;
Procedeul nr.2: reevaluarea numai a valoriinete contabile, stabilita prin deducerea
amortizarilor din costul imobilizarilor.
Exemplu:
Societatea F detine constructii achizitionate la un cost de 500 milioane u.m. si
amortizate pentru suma de 120 milioane u.m.
Politica grupului din care face parte F este de a evalua cladirile la o valoare
reevaluata. Valoarea justa a constructiilor determinata de experti la 31.12.N este de 550
milioane u.m..
.In vederea consolidarii, se procedeaza la reevaluarea constructiilor
Conform procedeului nr.1
-se calculeaza raportul intre valoarea justa si valoarea neta contabila a
constructiilor :
550 milioane/(500milioane – 120 milioane) = 1.45 ;
- costul imobilizarilor si amortizarilor cumulate sunt reevaluate prin aplicarea
coeficientului de crestere, ceea ce conduce la :
- costul reevaluat al constructiilor : 500 milioane x 1,45 = 725 milioane
- amortizarile cumulate reevaluate: 1230 milioane x 1.45 = 175 milioane
550 milioane
-Operatia de reevaluare va fi contabilizata astfel:
Constructii = % 225 milioane Amortizarea constructiilor 55 milioane Rezerve din reevaluare 170 milioane
Conform celui de-al doilea procedeu
-se anuleaza amortizarea istorica si se deduce marimea amortizarii din valoarea
costului constructiilor :
Amortizarea constructiilor = Constructii 120 milioane
25
- reevaluarea constructiilor :
Constructii = Rezerve din reevaluare 170 milioane
Debit Constructii Credit
Sold initial 500 mil
170 mil.
120 mil. .
Sold final debitor 550 mil
Indiferent de procedeul de reevaluare utilizat, in bilantul consolidate, constructiile
sunt evaluate la 550 milioane u.m.
Diferenta de evaluare intre cele doua categorii de situatiii financiare genereaza
impozite amanate. Presupunem o cota de impozit de 16%
Valoarea contabila a constructiilor
(valoarea din situatiile financiare consolidate) : 550.000.000 u.m.
Baza fiscala(valoarea din situatiile
financiare individuale ale lui F) : 380.000.000 u.m.
Diferenta temporara impozabila : 170.000.000 u.m.
Datorie de impozit amanat: 170.000.000x16% = 36.000.000 u.m.
Inregistrarea care se face este :
Rezerve din reevaluare = Datorii de impozit amanat 36 mil
Valoarea amortizabila a unei imobilizari corporale sau necorporale trebuie sa fie
repartizata, in mod sistematic, pe durata sa de utilitate
3.3.Retratari privind deprecierea activelor
Deprecierea unui activ se manifesta atunci cand valoarea recuperabila a activului
este inferioara valorii sale contabile.
Valoarea contabila a unui activ trebuie sa fie adusa la valoarea sa recuperabila
daca,si numai daca, valoarea recuperabila a acestuia este mai mica decat valoarea sa
contabila. Aceasta reducere este o pierdere de valoare,care trebuie inscrisa in contul de
26
profit si pierdere, la cheltuieli,exceptand situatia in care activul este contabilizat la
marimea sa reevaluata.
Exemplul 1
Societatea F detine un utilaj achizitionat la inceputul anului N la un cost de
500.000 u.m.Durata de utilizare a fost estimata in momentul achizitiei la 8.000 ore
functionare.In exercitiul N utilajul a functionat 800 ore.Politica grupului din care face
parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 31
La sfarsitul exercitiului N, exista indicii ca utilajul s-a depreciat. Mnagerii
estimeaza ca, in fiecare dintre urmatorii patru ani, utilajul va functiona cate 1800 ore.
Numarul de produse realizate va fi de patru bucati pe ora.Fluxurile de trezorerie nete, pe
care le va obtine intreprinderea din vanzarea unui produs, sunt estimate la 15 u.m.
/bucata. Rata la care se actualizeaza fluxurile de trezorerie este de 10%.
Presupunem ca exista o piata activa pe care utilajul poate fi tranzactionat,
valoarea lui justa ar fi de 470.000 u.m., iar cheltuielile determinate de iesire de 40.000
u.m.
In exercitiul N in contabilitatea individuala a societatii F s-a contabilizat o
amortizare de :
500.000 x 800/8.000 = 50.000 u.m.
Valoarea utilajului in situatiile financiare individuale ale societatii F este de
500.000-50.000= 450.000 u.m.
Pentru a intocmi situatiile financiare consolidate la 31.12.N, se efectuiaza testul de
depreciere(in conformitate cu IAS 36- deprecierea activelor) :
-Valoarea contabila :443.750 u.m.
-Valoarea justa diminuate cu cheltuielile de vanzare estimate : 470.000- 40.000 =
430.000 u.m.
Valoarea de utilitate = (1800 x 4 x 15)/1,1 + 1.800 x 4 x 15)/1,12 + 1.800 x 4 x
15)/1,13+ (1.800 x 4 x 15)/1,14 = 342345.47 u.m.
Valoarea recuperabila = max( 430.000 ;342.345,47) = 430.000 u.m.
Pierderea de valoare = 450.000 – 430.000 = 20.000 u.m.
27
Cheltuieli cu provizioane pentru = Provizioane pentru deprecierea 20.000
Deprecierea imobilizarilor mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor
Valoarea utilajului in situatiile financiare consolidate este de 430.000 u.m.
Recunoasterea deprecierii in situatiile financiare consolidate genereaza impozite
amanate. Presupunem cota de impozit de 16%..
Valoarea contabila a utilajului(valoarea
din situatiile financiare consolidate) : 430.000 u.m.
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare
Individuale ale lui F) : 450.000 u.m.
Diferenta temporara deductibila : 20.000 u.m.
Activ de impozit amanat : 20.000 x 16% = 3.200 u.m., care genereaza
inregistrarea:
Creante de impozit amanat = Venituri de impozit amanat 3.200
O pierdere de valoare a unui activ reevaluat este contabilizata prin
deducerea din rezerva din reevaluare corespunzatoare activului respectiv, in masura in
care pierderea de valoare nu depaseste marimea rezervei din reevaluare relativa la acest
activ. Daca depaseste , aceasta valoare cu care depaseste valoarea rezervei se suporta pe
seama cheltuielilor.
Exemplu :
Daca pierderea de valoare este de 150.000 u.m. iar rezerva din reevaluare este de
100.000 u.m., contabilizarea se realizeaza astfel :
-pe seama rezervei din reevaluare :100.000 u.m. ;
- pe seama cheltuielilor : 50.000 u.m.
3.4.Retratari privind contractile de locatie
Un contract de locatie este un accord prin care locatorul cedeaza locatarului,
pentru o perioada determinate, dreptul de utilizare a unui active, in schimbul unei plati
sau al unei serii de plati.
Referentialul contabil international imparte contractele de locatie in 2 categorii :
28
- contracte de locatie-finantare( leasing financiar) ;
- contracte de locatie simpla.
Pentru contabilizarea unui contract de locatie-finantare, trebuie respectate o serie
de reguli .
Exemplu :
Societatea F(locatar) a semnat contract de inchiriere cu urmatoarele caracteristici :
-data inceperii contractului : 1.01.N+ 1 ;
-durata contractului : 3 ani ;
-obiectul contractului : un echipament tehnic ;
-valoarea justa a echipamentului :155.000 u.m.
-sunt prevazute trei redevente anuale,de 60.000 u.m. fiecare, achitabile in ultima zi
a anului de contract ;
-la sfarsitul perioadei de locatie,echipamentul va fi returnat locatorului ;
-locatarul ii garanteaza locatorului o valoare reziduala de 10.000 u.m. la 31.12.N
+3 ;
-rata marginala de imprumut a locatarului este de 10%.
In situatiile financiare individuale, in exercitiul N,F a contabilizat integral la
cheltuieli platile realizate in numele contractului de locatie.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate in exercitiul N,sunt necesare
retratari ,dat fiind faptul ca politica grupului din care face parte F este de respectare a
principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
Valoarea actualizata a platilor minimale se determina dupa relatia:
∑=
+3
131.1
10000
1.1
60000
tt
= 156724 u.m.
Inregistrarea activului si a datoriei generate de contractul de locatie-finantare:
Echipament tehnic = Alte imprumuturi si datorii assimilate/ 156.724 Contracte de locatie –finantare
29
Tabloul de amortizare al datoriei fata de locator :
Data fluxurilor Fluxurile de trezorerie (1)
Cheltuieli privind dobanzile(2) = (4) x 10%
Rambursari privindimprumutul (3)=(1) – (2)
Imrumutul ramas de rambursat
1.01.N+1 - - -
156.724
31.12.N+1 60.000 15.672 44.328 112.396 31.12.N+2 60.000 11.240 48.760 63.636 31.12.N+3 60.000 6.364 53.636 10.000 TOTAL 180.000 33.276 146.724 - Inregistrarea datoriei fata de locator, referitoare la dobanzi, pentru intreaga
perioada a contractului(33.276) : Cheltuieli inregistrate in avans = Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii 33276 Asimilate/contracte de locatie-finantare
Eliminarea cheltuielilor cu redeventele inregistrate de societatea F si recunoasterea celor doua componente ale redeventei : % = Cheltuieli cu redeventele 60.000 Alte imprumuturi si datorii asimilate/contracte 44.328 de locatie-finantare Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate/ 15.672 Contracte de locatie/finantare
Inregistrarea chekltuielilor privind dobanzile(cheltuiala financiara) aferente
primului an de contract :
Cheltuieli privind dobanzile = Cheltuieli inregistrate in avans 15.672
Presupunem ca valoarea reziduala la sfarsitul perioadei de inchiriere este estimata
la 2.000 u.m.. Amortizare in exercitiul N+ 1 este :
156.724 – 2.000/3 ani = 51.575 u.m.
Cheltuieli de exploatare privind = Amortizarea echipamentelor 51.575
imobilizarile corporale
Retratarile realizate genereaza diferente temporare impozabile de 122.753
u.m.(156.724+33.276 – 15.672 – 51575 ) si diferente temporare deductibile de 130.000
u.m.( 156.724 +33.276 – 60.000), ceea ce conduce la o creanta neta de impozit amanat
de : (130.000--122.753) x 16% = 1.160 u.m.
Creanta de impozit amanat = Venituri din impozit amanat 1.160
30
3.5. Retratari privind stocurile
La data intrarii in intreprindere, stocurile sunt evaluate, indeobste, la costuri
istorice, fie ele costuri de achizitie, costuri de productie precum si alte costuri angajate
pentru a aduce bunurile in locul si starea in care se gasesc.
Costurile de achizitie cuprind : pretul de cumparare,taxele vamale si alte taxe,
cheltuieli de transport, de manipulare si alte costuri direct imputabile achizitiei de
marfuri, materiale si servicii.
Costurile de productie cuprind : cheltuielile direct legate de unitatile de productie
precum manopera directa , o cota parte din cheltuielile indirecte de productie, fixe si
variabile, ocazionate de transformarea materiilor prime in produse finite.
Nu se includ in aceste costuri :costurile cu procentul depasit de deseuri, costurile
de stocaj daca nu sunt necesare procesului de productie, cheltuielile generale
administrative care nu contribuie la aducerea stocurilor in locul si starea in care se gasesc
si cheltuielile de comercializare.
Exercitiul nr.1
Inm cursul exercitiului N, societatea F a inclus in costul de productie cheltuieli
generale administrative in valoare de 40.000 u.m. Presupunem ca, pana la inchiderea
exercitiului N , produsele finite nu au fost vandute. Politica grupului din care face parte F
este de a considera cheltuielile administrative cheltuieli ale perioadei.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate se elimina din costul de
productie al stocurilor cheltuielile adminstrative.
Venituri din productia stocata = Produse finite 40.000
Diminuarea valorii stocurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de
40.000 u m si un impozit amanat de 40.000 x 16% = 6.400 u.m.
Creante impozit amanat = Venituri din impozitul amanat 6.400
La data iesirii din intreprindere, stocurile trebuie evaluate la cost..Costul altor
stocuri decat cele identificabile trebuie sa fie determinat prin una dintre metodele : FIFO
(primul iesit – primul intrat) sau metoda costului mediu ponderat (CMP).
31
Exemplu :
Societatea F isi evaluiaza stocurile prin metoda FIFO. Politica grupului din care
face parte F este de a utiliza metoda CMP.
La sfarsitul exercitiului N,in situatiile financiare ale societatii F stocul de marfuri
este evaluat la 130.000 u.m.. Daca s-ar fi utilizat metoda CMP acelasi stoc ar fi avut
valoarea de 110.000 u.m.
In vederea consolidarii, se aduce stocul la nivelul cerut de politica grupului.
Cheltuieli cu marfuri = Marfuri 20.000
Retratarea stocurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de 20.000 u.m.
si un active de impozit amanat de 20.000 x 16% = 3.200 u.m.
Creante de impozit amanat = Venituri de impozit amanat 3.200
La inchiderea exercitiului, stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la
valoarea lor realizabila neta, daca aceasrta este mai mica.
Exemplu
Societatea F are ca obiect de activitate vanzarea de marfuri. La 31.12. N, ea detine
in stoc urmatoarele articole :
Articole Cost de achizitie( in u.m.)
Marfuri M1 55.000 Marfuri M2 40.000 Marfuri M3 280.000 Marfuri M4 20.000 TOTAL 395.000 Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la
minimul dintre cost si valoarea neta de realizare.
In bilantul individual al societatii F ,stocurile sunt evaluate la 440.000 u.m.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate ,trebuie sa se efectuieze
testul valorii minime dintre cost si valoarea neta de realizare.
Valoarea neta de realizare a fost stabilita de un evaluator profesionist:
Articole Valoarea neta de realizare(in u.m.)
Marfuri 1 50.000 Marfuri 2 45.000 Marfuri 3 300.000 Marfuri 4 16.000 Total 411.000
32
Testul valorii minime dintre cost si valoarea neta de realizare conduce la
urmatoarea valoare a stocului, in bilantul consolidat de la inchiderea exercitiului N :
Articole Minimul dintre cost si valoarea neta de realizare(in u.m. )
Marfuri 1 50.000 Marfuri 2 40.000 Marfuri 3 280.000 Marfuri 4 16.000 Total 386.000
Rezulta o pierdere de valoare de 395.000 – 386.000 = 9.000 u.m. , care se va
contabiliza sub forma unui provizion de depreciere :
Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea = Provizioane pentru deprecierea stocurilor 9.000
Activelor circulante
Deprecierea stocurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de 9.000 u.m.
si un active de impozit amanat de 9.000 x 16% = 1.140 u.m.
3.6.Retratari privind contractele de constructii
Referentialul contabil international recunoaste doua metode de contabilizare a
contractelor de constructii : metoda procentajului de avansare si metoda terminarii
lucrarilor.
Metoda procentajului de avansare permite repartizarea veniturilor si
cheltuielilor din contract, in functie de procentajul de lucrari realizat in cursul fiecarui
exercitiu.
Metoda terminarii lucrarilor limiteaza evaluarea lucrarilor realizate la nivelul
cheltuielilor suportate si susceptibile sa fie recuperate de la beneficiar. Atata timp cat
contractul nu este finalizat, niciun profit nu va fi recunoscut si contabilizat.
IAS 11 precizeaza ca ori de cate ori procentajul de avansare poate fi estimat in
mod credibil, metoda care trebuie utilizata este cea a procentajului de avansare. Atunci
cand nu poate fi estimat cu suficienta credibilitate, trebuie utilizata metoda terminarii
lucrarilor.Daca insa, ulterior incertitunile referitoare la contract s-au diminuat foarte mult,
astfel incat rezultatul acestuia sa poata fi estimat in mod credibil, trebuie sa se utilizeze
metoda bazata pe procentajul de avansare a lucrarilor.
33
Exemplu :
Societate F s-a angajat printr-un contract semnat la 10.07. N, sa furnizeze un utilaj
specializat unuia dintre clientii sai. La semnarea contractului s-a stabilit ca bunul va fi
livrat in mai N + 2. La semnarea contractului s-a stabilit un prêt de vanzare revizuibil de
44.000 u.m. si s-a estimat un cost de productie de 34.000 u.m.. La 31.12.N costul
productiei in curs era de 12.000 u.m.
In situatiile financiare individuale publicate in N , societatea F a contabilizat
contractul prin metoda terminarii lucrarilor.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolidate, se incorporeaza rezultatul
aferent exercitiului curent in costul lucrarilor, deoarece sunt indeplinite conditiile aplicarii
metodei procentajului de avansare.
Rezultatul total estimat = 44.000 – 34.000 = 10.000 u.m.
Gradul de avansare a lucrarilor la 31.12.N = (12.000/34.000) X 100 = 35.29%
Rezultatul aferent exercitiului N = 35.29% x 10.000 = 3529 u.m.
Lucrari in curs = Venituri din productia stocata 3.529
Trecerea de la metoda terminarii lucrarilor la cea a procentajului de avansare
genereaza o diferenta temporara impozabila si o datorie de impozit amanat de 564.64
u.m.(3.529 x 16% = 564.64).
3.7.Retratari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
Un provizion pentru riscuri si cheltuieli este o datorie ale carei marime si scadenta
sunt nesigure.
Exemplul 1 :
Societatea F este specializata in productia de autovehicule. In exercitiul N , cu
ocazia unui targ international, ea a lansat pe piata un model noud in care a vandut 6
bucati. Dupa vanzare s-au constatat defectiuni la un subansamblu, pe care societatea s-a
angajat sa le repare, cheltuielile de reparatie fiin estimate la 50.000 u.m.
Societatea F nu a recunoscut in situatiile financiare individuale un provizion,
deoarece nu exista o obligatie legala de a inlocui subansamblul defect. In vederea
34
intocmirii situatiilor financiare consolidate se verifica daca sunt indeplinite conditiile de
recunoastere a unui provizion si se constata ca sunt.
In acest caz avem :
Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri si 50.000
Cheltuieli
Recunoasterea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli genereaza diferenta
temporara deductibila si un activ de impozit amanat de 50.0001 x 16% = 8.000 u.m.
Exemplul 2 :
La inceputul exercitiului N-2 ,societatea F a semnat un contract de inchiriere a
unei cladiri in care sa functioneze sediul societatii. Durata contractului este de 6 ani.
Redeventa anuala este de 80.000 u.m.I n contract este facuta mentiunea ca spatiul nu
poate fi subinchiriat altui beneficiar, iar daca se reziliaza contractul inainte de termenul
final, pentru fiecare an de neindeplinire a contractului se va plati o penalitate de 50.000
u.m. La sfarsitul exercitiului N, societatea si-a mutat sediul intr-un spatiu nou proprietate
personala.
Societatea F nu a recunoscut in situatiile financiare individuale un provizion
pentru contractul deficitar.
Pentru intocmirea situatiilor financiare consolidate, se verifica daca sunt
indeplinite conditiile de recunoastere a unui provizion si se constata ca sunt indeplinite.
Pentru aceasta se procedeaza astfel :
-se calculeaza valoarea provizionului :3 anix 50.000 = 150.000 u.m.
__________________________________________________________________
Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli = Alte provizioane pentru riscuri si chelt 150.000
Recunoasterea provizionului pentru riscuri si cheltuieli genereaza o diferenta
temporara deductibila si un activ de impozit amanat de 150.000 x 16% = 24.000 u.m.
Creante cu impozitul amanat = Venituri din impozitul amanat 24.000
35
Exemplul 3
Societatea F isi desfasoara activitatea in industria siderurgica. Deoarece
societatile din industria siderurgica sunt obligate prin lege sa-si inlocuiasaca o data la 5
ani captuseala furnalelor, F a recunoscut in situatiile financiare individuale ale
exercitiului N un provizion pentru riscuri si cheltuieli in valoare de 20.000 u.m.
La intocmirea situatiilor financiare consolidate se elimina provizionul deoarece
societatea –mama nu are o obligatie actuala de revizie.
Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli = Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri 20.000 Si cheltuieli
Eliminarea provizionului pentru riscuri si cheltuieli genereaza o diferenta
impozabila si o datorie de impozit amanat de 20.000 x 16 % = 3.200 u.m.
Cheltuieli de impozit amanat = Datorii de impozit amanat 3.200
3.7.Retratari de eliminare a incidentei inregistrarilor rezultate din aplicarea
legislatiei fiscale
Exista situatii in care societatile membre ale unui grup realizeaza inregistrarile in
contabilitate individuala pentru a respecta anumite reglementari fiscale din tara de
domiciliu. Pentru a nu denatura imaginea prezentata in situatiile financiare consolidate,
societatile membre ale unui grup trebuie sa elimine insa incidenta inregistrarilor rezultate
din aplicarea legislatiei fiscale.
Exemplu :
La data de 30.06. N.,societatea F a achizitionat un utilaj in valoare de 80.000 u.m..
Utilajul a fost subventionat in proportie de 80%.
In contabilitatea sa individuala, societatea F a amortizat utilajul conform
reglementarilor fiscale in vigoare : metoda lineara, durata de amortizare 10 ani. Subventia
pentru investitii a fost recunoscuta initial la venituri in avans si a fost virata la veniturile
exercitiului curent in acelasi ritm cu amortizarea utilajului.Politica grupului din care face
parte F este de a amortiza utilajul linear in 8 ani..
In situatiile financiare individuale prezentate la 31.12. N.,societatea F a
contabilizat valori calculate conform regulilor fiscale :
-amortizarea utilajului pentru 4.000 u.m.( 80.000 : 10 ani)1/2 ani ;
36
-virarea subventiei la venituri pentru 3.200.u.m.( 4.000x 80%) ;
Conform politicii grupului, in exercitiul N, amortizarea ar trebui sa fie de 5.000
u.m.
( 80.000 :8 ani x ½ ani) ,iar subventia virata la venituri de 4.000 u.m.
In vederea intocmirii situatiilor financiare consolifate, se elimina incidenta
inregistrarilor fiscale si se recunosc valorile justificate economic :
Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea imobilizarilor 1.000
Subventii pentru investitii = Impozit amanat 800
Eliminarea incidentei inregistrarilor fiscale genereaza o diferenta temporara
deductibila de 1.000 u.m. pentru utilaje, si o diferenta temporara impozabila de 800 u.m.,
pentru subventiile pentru investitii. In consecinta, se recunoaste un activ net de impozit
amanat de 200 x 16% = 32 u.m.
Creante de impozit amanat = Venituri din impozitul amanat 32
37
Cap IV.Conversia situatiilor financiare ale societatilor straine
Conversia conturilor unei entitati straine se realizeaza, in principiu ,in doua etape :
1 ) conversia conturilor entitatii straine din moneda locala in moneda functionala(
daca ele sunt diferite), prin metoda costului istoric ;
2 0 conversia conturilor din moneda functionala in moneda de prezentare9 daca
ele sunt diferite), prin metoda cursului de inchidere.
Moneda locala este moneda tarii in care se afla societatea consolidata si
reprezinta adesea moneda in care se intocmesc situatiile finaciare individuale.
Moneda functionala este moneda mediului economic primar in care entitatea
opereaza.Determinarea monedei functionale se face de catre un profesionist care se
foloseste de o judecata profesionala prin aprecierea criteriilor care ilustreaza cel mai
fidel efectele economice ale tranzactiilor si evenimentelor.
Moneda de prezentare este moneda in care sunt prezentate situatiile financiare.
Exemplul nr.1
O societate romaneasca F vinde o parte din produsele sale in SUA. Ea este
detinuta peste 60% de o societate americana M, care intocmeste situatiile financiare
consolidate in dolari
Cazul 1 : societatea romaneasca isi factureaza vanzarile in lei. Deci moneda sa
functionala este leul si corespunde cu moneda locala. Consolidare ain acest caz se face
intr-o singura etapa- conversia conturilor sale din lei in dolari, prin metoda cursului de
inchidere.
Cazul 2 : la cererea clienti lor, societatea romaneasca isi factureaza vanzarile in
dolari. Deci moneda sa functionala este dolarul, care nu coincide cu moneda locala, dar
coincide cu moneda de prezentare.. Pentru consolidare se realizeaza o singura operatiune-
conversia conturilor din lei in dolari, prin metoda cursului istoric
Cazul 3 : La datele de la cazul 2 se adauga faptul ca societatea americana este
filiala unei societati franceze care isi intocmeste situatiiler financiare in euro. Conversia
necesita doua etape :mai intai conversia conturilor din lei in dolari, prin metoda cursului
istoric, apoi, conversia conturilor din dolari in euro, prin metoda cursului de inchidere.
38
Exemplul 2
Societatea romaneasca M detine o filiala romaneasca F a carei moneda
functionala este dolarul. Moneda de prezentare este leul
Cazul 1 : Moneda functionala a societatii M este leul.
Situatiile financiare ale societatii F sunt convertite din lei in moneda
functionala(dolar), prin metoda cursului istoric.Apoi, situatiile financiare ale lui F sunt
convertite din moneda functionala in lei, prin metoda cursului de inchidere.
Cazul 2 : Moneda functionala a societatii M este dolarul
Situatiile financiare ale societatilor Fsi M sunt convertite din lei in moneda
functionala (dolar), prin metoda cursului istoric.Apoi, situatiile financiare ale celor doua
societati sunt convertite din metoda functionala in lei, prin metoda cursului de inchidere.
Exemplul 3
Societatea romaneasca M detine o filiala romaneasca F a carei moneda
functionala este euro. Moneda functionala a societatii M este dolarul. Moneda de
prezentare este leul
Situatiile financiare ale societatii F sunt convertite din lei in moneda functionala (
euro), prin metoda cursului istoric. Apoi situatiile financiare ale lui F sunt convertite din
euro in lei, prin metoda cursului de inchidere.
Situatiile financiare ale societatii M sunt convertite din lei in moneda functionala(
dolar), prin metoda cursului istoric. Apoi, situatiile financiare ale lui M sunt convertite
din moneda functionala in lei, prin metoda cursului de inchidere.
4.1.Metode de conversie
4.1.1.Metoda cursului istoric – este folosita in esenta pentru conversia situatiilor
financiare ale entitatilor straine din moneda locala in moneda functionala.
Pentru conversia bilantului ,conform acestei metode, se respecta urmatoarele
reguli :
-elementele nemonetare sunt convertite la cursul de la data intrarii elementelor
respective in categoria activelor, datoriilor sau capitalurilor sau la cursul de la data
ajustarii de valoare, daca elementele respective au facut obiectul ajustarii ;
-elementele monetare sunt convertite la cursul de schimb de la data inchiderii ;
39
-pentru deprecierile constatate sub forma de amortizare sau provizioane pentru
elemente de activ, convertite la curs istoric, se utilizeaza acelasi curs istoric ;
-provizioanele pentru deprecierea activelor nemonetare sunt determinate prin
raportarea la valoarea neta de realizare exprimata in devize si trebuie convertite la curs de
inchidere.
Pentru a realiza conversia contului de profit si pierdere, veniturile si cheltuielile
trebuie convertite pe baza cursului de schimb existent in ziua in care a avut loc tranzactia
care le-a generat.
Diferntele de curs generate de conversia situatiilor financiare ale unei entitati prin
metoda cursului istoric sunt considerate castiguri sau pierderi de schimb din tranzactii si
sunt contabilizate sub forma de venituri sau cheltuieli, in contul de profit si pierdere.
4.1.2. ) Metoda cursului de inchidere
Se foloseste pentru conversia situatiilor financiare ale entitatilor straine din
moneda functionala in moneda de prezentare. Conform acestei metode :
-activele si datoriile ,monetare si nemonetare, ale entitatii straine trebuie sa fie
convertite la cursul de inchidere ;
-elementele de venituri si cheltuieli ale entitatii straine trebuie sa fie convertite la
cursurile de schimb aferente datei tranzactiilor(exceptie face cand entitatea externa
prezinta conturile sale in moneda unei economii hiperinflationiste, caz in care elementele
de venituri si de cheltuieli trebuie sa fie convertite la cursul de inchidere) ;
-toate diferentele de curs care rezulta din conversia elementelor prezentate mai
sus trebuie sa fie recunoscute ca o componenta separata a capitalurilor proprii.
Adesea se mai foloseste pentru conversia elementelor de venituri si cheltuieli ale
unei entitati straine si un curs mediu al perioadei.
Exemplu
Societatea romaneasca M detine o filiala F in Germania. La sfarsitul exercitiului
N,bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel:
40
Bilantul societatii F, la 31.12. N (in euro)
Activ Valori Capitaluri si datorii Valori Imobilizari corporale (-) Amortizarea imobilizarilor Stoc de marfuri (-)Provizioane pentru deprecierea marfurilor Creante-clienti Disponibil
650.000 (110.000)
136.000
( 5.000) 410.000 40.000
Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Datorii
410.000 120.000 55.000 536.000
Total activ 1.121.000 Total capitaluri si datorii 1.121.000
Contul de profit si pierdere al societatii F, la 31.12.N (in euro)
Elemente Valori
Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli de marfuri Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea stocurilor Alte cheltuieli
680.000 (546.000) (50.000) (5.000) (24.000)
Rezultatul exercitiului 55.000
Informatii suplimentare :
-filiala F a fost infiintata la 31.12.N-3
-Societatea M detine100% capitalul societatii F
-Rezervele de la sfarsitul exercitiului N provin din rezultatele exercitiului
N-2(55.000 euro) si N-1 (65.000 euro) ;
-imobilizarile au fost achizitionate pe data de 30.04.N-2 ;
-stocurile au fost aprovizionate la inchiderea exercitiului N ;
-cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel :
Data Cursul in lei
31.12.N-3
30.04.N-2
31.12.N-2
31.12.N-1
31.12.N
3.1
3.2
3.9
3.7
3.9
-cursul mediu al exercitiului N este de : 3,7 + 3,9= 3,8 lei ;
-cursul mediu al exercitiului N-1 este de :3,9+3,7 =3,8 lei ;
-cursul mediu al exercitiului N-2 este de :3,1 +3,9 = 3,5 lei.
41
Cazul 1 : Moneda functionala a filialei F este leul. In consecinta, situatiile sale
financiare sunt convertite din moneda locala(euro) in moneda functionala (leu) prin
metoda cursului istoric.
Bilantul societatii F Valori in euro Curs de conventie Valori in lei Imobilizari corporale -amortizarea imobilizarilor Stoc de marfuri -provizioane pentru deprecierea marfurilor Creante-clienti Disponibil
650.000 (110.000)
136.000 (5.000)
410.000 40.000
3,2(1) 3,2(1) 3,9(2) 3,9(2) 3,9(3) 3,9(3)
2.080.000 ( 352.000)
530.400 (19.500)
1.599.000 156.000
Total activ 1.121.000 3.993.900 Capital social Rezerve Rezultatul exercitiului Datorii
410.000 120.000 55.000
536.000
3,1(4)
3,9(3)
1.271.000 439.500 193.000
2.090.400 Total capitaluri si datorii 1.121.000 3.993.900
(1) Cursul din momentul achizitiei imobilizarilor
(2) Cursul de la data aprovizionarii stocului.
(3) Cursul de la inchiderea exercitiului N.
(4) Cursul de la data constituirii societatii
(5) Rezervele se calculeaza pe baza cursurilor medii ale exercitiilor N-2 si N-
1 : 55.000 X 3,5 + 65.000 X 3,8 = 439.500 lei.
(6) Rezultatul se calculeaza prin diferenta
Contul de profit si pierdere Valori in euro
Curs de conversie
Valori in lei
Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele
pentru deprecierea marfurilor Alte cheltuieli
680.000 (546.000) (50.000)
(5.000)
(24.000)
3,8(1) 3,8(1) 3,2(2)
3,9(3) 3,8(1)
2.584.000 (2.074.800)
(160.000)
(19.500) (91.200)
Rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie
55.000 238.500
Pierdere din conversie (4) (45.500) Rezultatul exercitiului (5) 193.000
(1) Cursul mediu al exercitiului N.
(2) Cursul de la data achizitiei imobilizarilor
(3) Cursul de la data constituirii provizionului.
(4) Se calculeaza ca diferenta intre rezultatul exercitiului determinat pe baza
bilantului si rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie.
42
(5) Rezultatul exercitiului determinat pe baza bilantului.
Analiza diferentelor de conversie :
Elemente Valori in euro Valori in lei Diferente Capital social Convertit la curs istoric Convertit la curs de inchidere
410.000 1.271.000 1.599.000
328.000 Rezerve Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere
120.000 439500 468.000
28.500 Imobilizari corporale(in valoare neta) Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere
540.000 1.728.000 2.106.000
(378.000) Venituri Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere
680.000 2.584.000 2.652.000
68.000 Diferenta de conversie totala (45.500)
Cazul 2
Moneda functionala a filialei F este euro. In consecinta, situatiile sale financiare
sunt convertite din moneda functionala (euro) in moneda de prezentare (leu) prin metoda
cursului de inchidere.
Contul de profit si pierdere al societatii F Valori in euro Curs de cinversie Valori in lei Venituri din vanzarea narfurilor Cheltuieli cu marfuri Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor Alte cheltuieli
680.000 (546.000) (50.000)
(5.000)
(24.000)
3,8 (1) 3,8 (1) 3,9 (2)
3,9 (2) 3,8 (1)
2.584.000 (2.074.800)
(195.000)
(19.500) (91.200)
Rezultatul exercitiului 55.000 - 203.500
(1) Cursul mediu al exercitiului N.
(2) Cursul de la data inchiderii exercotiului N.
Bilantul societatii F Valori in euro Curs de conversie
Valori in lei
Imobilizari corporale (-) Amortizarea imobilizarilor Stoc de marfuri (-)Provizioane pentru deprecierea marfurilor Creante-clienti Disponibil
650.000 (110.000) 136.000 (5.000) 410.000 40.000
3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1) 3,9 (1)
2.535.000 (429.000) 530.400 (19.500) 1.599.000 156.000
Total active 1.121.000 4.371.900 Capital social Rezerve Rezerve din conversie Rezultatul exercitiului Datorii
410.000 120.000 - 55.000 536.000
3,1 (2) (3) (4) (5) 3,9 (1)
1.271.000 439.500 367.500 203.500 2.090.400
Total capitaluri si datorii 1.121.000 - 4.371.900
43
(1) Cursul de inchedere al exercitiului N.
(2) Cursul din momentul constituirii societatii F.
(3) Se calculeaza pe baza cursurilor medii ale exercitiilor N-2 si N-1:55.000 X 3,5 + 65.000
X 3,8 = 439.500 lei.
(4) Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta intre total active si elementele de
capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.
(5) Rezultatul exercitiului, exprimat in lei, a fost calculate cu ajutorul contului deprofit si
pierdere.
(6) Analiza diferentelor de conversie:
Elemente Valori in euro Valori in lei Diferente Capital social Convertit la curs istoric Convertit la curs de inchidere
410.000 1.271.000 1.599.000
328.000 Rezerve Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere
120.000 439.500 468.000
28.500 Venituri convertite la curs istoric convertite la curs de inchidere
680.000 2.584.000 2.652.000
68.000 Cheltuieli Convertite la curs istoric Convertite la curs de inchidere
625.000 2.380.500 2.437.500
(57.000) Diferenta de conversie totala 367.500
4.1.3.Trecerea la moneda unica
Rationamentul care se aplica stabilirii cursurilor de schimb valutar in cazul
trecerii la moneda unica este:
a) activele si datoriile monetare in valuta, rezultand din tranzactii, trebuie
convertite in continuare in moneda de raportare la cursul de inchidere;
b) diferentele de schimb valutar cumulate aferente conversiei situatiilor
financiare ale entitatilor straine trebuie recunoscute,in continuare, in categoria
capitalurilor proprii, urmand sa afecteze rezultatul exercitiului doar in momentul cedarii
investitiei nete in entitatea respective;
c) diferentele de schimb valutar rezultate din conversia datoriilor exprimate
in monedele participante nu trebuie sa fie incluse in valoarea contabila a activelor
aferente.
In functie de metoda de conversie utilizata in momentul introducerii monedei
unice avem:
44
-Cand situatiile financiare ale societatii straine sunt convertite prin metoda
cursului de inchidere, prin introducerea monedei unice, valoarea activelor nemonetare si
diferentele de conversie inscrise in capitalurile proprii raman nemodificate in bilantul
consolidate.
- Cand situatiile financiare ale societatii straine sunt convertite prin metoda
costului istoric, activele nemonetare vor figura in bilantul consolidat la o valoare in euro
egala cu valoarea in moneda anterioara de raportare, neschimbata de la data intrarii
activului nemonetar in bilantul consolidat, convertita in euro la cursul definitiv.In
conturile individuale ale societatii straine insa activele nemonetare vor fi convertite in
euro pornind de la moneda locala, pe baza raportului de schimb definitive intre acesta
moneda si euro. Deci , pentru acelasi element nemonetar, se obtin valori
diferite(exprimate in euro) in conturile consolidate ale grupului si in conturile individuale
ale filialei.
Exemplu:
Societatea romaneasca M detine 80% din capitalul societatii straine F .Bilantul
societatii F, exprimat in moneda straina(MS), cuprinde urmatoarele elemente:
Elemente bilantiere N N-1
Terenuri 60.000 60.000
Capitaluri proprii 60.000 60.000
Cursul de schimb leu/MS a inregistrat irmatoarea evolutie:
Data Cursul in lei
Achizitia terenurilor
31.12.N-1
31.12.N
16
19
18,5
Presupunem ca, incepand cu 1 ianuarie N+1, in tarile in care se afla societatile M
si F va fi introdusa moneda euro. La sfarsitul exercitiului N , s-au fixat cursurile
definitive: 3,2 lei/euro si 0,3 MS/euro.
Cazul 1 : se utilizeaza metoda cursului de inchidere
In bilantul consolidat, terenul este inscris la o valoare de 60.000 x 18,5 =
1.110.000 lei, in N, respective 60.000 x 19 = 1.140.000 lei in N-1.Diferentele de
conversie cumulate in capitalurile proprii sunt:60.000 x (18.5-16) = 150.000 lei.
45
In momentul trecerii la euro, bilantul consolidate cuprinde:
-in active, terenuri: 1.110.000/3,2 = 343.750 euro;
-in capitalurile proprii, diferenta de conversie: 150.000/3,2 = 46.875 euro.
Valoarea inscrisa in bilantul consolidat la rubrica “Terenuri”(343.750.euro),
obtinuta prin conversia succesiva din MS in lei si apoi din lei in euro, coincide cu
valoarea inscrisa in bilantul individual al filialei F (60.000/0,3).
Cazul 2 : Se utilizeaza metoda cursului istoric
In bilantul consolidate, terenul este inscris la o valoare de 60.000 x 16= 960.000
lei, in fiecare exercitiu, sin u exista diferenta de conversie.
In momentul trecerii la euro, in bilantul consolidate, terenul are o valoare de
960.000/3.,2 = 300.000euro.Deoarece in bilantul filialei exprimat in auro, terenul
figureaza la o valoare de 60.000/0,3 = 200.000 euro, se recunoaste o diferenta de
conversie de 100.000 euro.
46
Cap V. Operatiile de consolidare propriu-zise
Acestea impugn parcurgerea urmatoarelor etape de lucru :
-Preluarea si cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de profit si
pierdere ale societatii- mama, ale societatilor consolidate prin integrare proportionala;
-Eliminarea operatiilor si conturilor reciproce;
-Eliminarea titlurilor in contrapartida cu cota-parte din capitalurile proprii
existente in momentul echizitiei.
5.1.Preluarea si cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de
profit si pierdere ale societatii-mama ale societatilor consolidate pein integrare
globala si ale societatilor consolidate prin integrare proportionala.
Elementele se preiau si se cumuleaza post cu post.
Atunci cand ansamblul consolidabil este restrans la maxim sapte-opt societati, se
utilizeaza ca suport de consolidare tabloul de consolidare iar toate operatiile se
inrefistreaza intr-un jurnal de consolidare.
Tabloul de consolidare este un tablou care trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele elemente: denumirea elementelor de activ, de pasiv, de cheltuieli, de
venituri; o coloana pentru societatea-mama; cate o coloana pentru fiecare societate
consolidata prin integrare globala sau prin integrare proportionala; o coloana de total; o
coloana de corectari si o coloana cu situatia din bilantul consolidat si in contul de profit si
pierdere consolidat
Preluarea elementelor din bilanturi si din conturile de profit si pierdere se
realizeaza astfel:in proportie de 100% pentru socierarea-mama si pentru societatile
consolidate prin metoda integrarii globale si doar la nivelul procentajului de interes
pentru societatile condolidate prin integrare proportionala.
Exemplu:
Societatea M achizitionat participatii in socieatatile X,Y si Z, la data constituirii
acestora, astfel:
-230.000 actiuni X cu o valoare nominala de 35.u.m.;
-134.000 de actiuni Y cu o valoare nominala de 18 u.m.; M exercita impreuna cu
asociatul A un control conjunctiv asupra societatii Y;
47
-60.000 Dde actiuni Z cu o valoare nominala de 18.u.m..
La 31.12.N, situatiile financiare individuale retratate ale societatilor M,X,Y, si Z
se prezinta dupa cum urmeaza:
Bilantul societatii M
Imobilizari corporale Titluri de participare X: 8.050.000 Y: 2.412.000 Z: 1.080.000 Alte active
180.000.000 11.542.000
148.000.000 Total active 339.542.000 Capital social Rezerve Rezultat Datorii
110.000.000 40.000.000 70.000.000
119.542.000 Total capitaluri si datorii 339.542.000
Contul de profit si pierdere al societatii M
Venituri totale Cheltuieli totale
750.000.000 680.000.000
Rezultat 70.000.000
Bilantul societatii X
Imobilizari corporale Alte active
20.000.000 18.500.000
Total active 38.500.000 Capital social Rezerve Rezultat Datorii
11.500.000 9.500.000 5.400.000
12.100.000 Total capitaluri si datorii 38.500.000
Contul de profit di pierdere Venituri totale Cheltuieli totale
65.000.000 59.600.000
Rezultat 5.400.000
Bilantul societatii Y Imobilizari corporale Alte active
45.000.000 28.000.000
Total active 73.000.000 Capital social Rezerve Rezultat Datorii
9.200.000 28.400.000 1.800.000
33.600.000 Total capitaluri si datorii 73.000.000
48
Contul de profit si pierdere
Venituri totale Cheltuieli totale
105.000.000 103.200.000
Rezultat 1.800.000 Bilantul societatii Z Imobilizari corporale Alte active
14.000.000 11.500.000
Total active 25.500.000 Capital social Rezerve Rezultat Datorii
5.500.000 7.800.000
800.000 11.400.000
Total capitaluri si datorii 25.500.000
Contul de profit de pierdere al societatii Z Venituri totale Cheltuieli totale
32.000.000 31.200.000
Rezultat 800.000
Alegerea metodelor de consolidare utilizate de grupul M:
Societatea Procentajul de control detinut de M
Procentajul de interes Detinut de M
Tipul de control Metoda de consolidare
X 70% 70% Exclusiv de drept Integrare globala Y 30% 30% Conjunctiv Integrare
proportionala Z 25% 25% Influienta notabila Punere in
echivalenta
Indiferent de suportul ethnic utilizat , se preiau si se cumuleaza posturile din
bilanturile contabile si conturile de profit si pierdere ale societatilor X,Y si Z.
Cazul 1 :
Tabloul de consolidare al grupului M
Elemente de activ,pasiv,de cheltuieli si venituri
Societatea M (100%)
Societatea X (100%)
Societatea Y (30%)
Total Corectari + sau -
Corectari - sau +
Bilantul consolidate si contul de profit si pierdere consolidat
Imobilizari corporale Titluri de participare
180.000.000
11.542.000
20.000.000
13.500.000
213.500.000
11.542.000
……
…..
…
49
Alte active 148.000.000 18.500.000 8.4 00.000 174.900.000 Total active 339.542.000 38.500.000 21.900.000 399.942.000 …… ….. …. Capital social Rezerve Rezultat Datorii
110.000.000 40.000.000 70.000.000
119.542.000
11.500.000 9.500.000 5.400.000
12.100.000
2.760.000 8.520.000
540.000 10.080.000
124.260.000 58.020.000 75.940.000 141722.000
…. ….. …..
Total capitaluri si datorii
339.542.000 38.500.000 21.900.000 399.942.000 ….. ….. …..
Venituri totale Cheltuieli totale
750.000.000
680.000.000
65.000.000
59.600.000
31.500.000
30.960.000
846.500.000
770.560.000
……
…..
…..
Rezultat 70.000.000 5.400.000 540.000 75.940.000 ….. ….. …..
Cazul 2: Se utilizeaza ca suport tehnic jurnalul de consolidare
- Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100%:
Imobilizari corporale 180.000.000 Titluri de participare 11.542.000 Alte active 148.000.000 Capital social 110.000.000 Rezerve 40.000.000 Rezultat 70.000.000 Datorii 119.542.000
- Preluarea posturilor din bilantul societatii X, in proportie de 100%:
Imobilizari corporale 20.000.000 Alte active 18.500.000 Capital social 11.500.000 Rezerve 9.500.000 Rezultat 5.400.000 Datorii 12.100.000
- Preluarea posturilor din bilantul societatii Y , in proportie de 100%:
Imobilizari corporale 45.000.000 Alte active 28.000.000 Capital social 9.200.000 Rezerve 28.400.000 Rezultat 1.800.000 Datorii 33.600.000
-Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii M, in proportie de 100%:
% = Venituri totale 750.000.000 Cheltuieli totale 680.000.000 Rezultat 70.000.000
- Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii X , in proportie de 100%:
50
% = Venituri totale 65.000.000
Cheltuieli totale 59.600.000
Rezultat 5.400.000
- Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii Y ,in proportie de 30%:
% = Venituri totale 31.500.000
Cheltuieli totale 30.960.000
Rezultat 540.000
5.2.Eliminarea operatiilor si conturilor reciproce
Este o activitate foarte importanta, deoarece situatiile financiare consolidate
trebuie sa prezinte pozitia financiara si performantele grupului vis-a –vis de mediul
extern. I n acest scop se realizeaza inventarierea operatiilor si conturilor reciproce,
identificarea divergentelor intre sumele declarate de fiecare societate si eliminerea
divergentelor respective.
Reconcilierea conturilor reciproce
Fiecare societate membra unui grup realizeaza un inventar al tranzactiilor realizare
cu societatile incluse in perimetrul de consolidare si verifica reciprocitatea acestora..
Daca se constata diferente, se identifica origibea lor si se regularizeaza situatia.
Regularizarea se face, cel mai adesea, prin alinierera soldurilor cobturilor la pozitia
vanzatorului..
Exemplul 1
Filiala F comercializeaza stocuri cumparate de la societatea-mama M . La
31.12.N, situatiile financiare individuale ale lui M exista creanta asupra clientului F de
8.000u.m., iar situatiile financiare individuale ale lui F exista o datorie fata de
furnizorulul M de 7.500 u.m. Diferenta se datoreaza unei favturi in valoare de 500 u.m.
pe care F nu a primit-o pana la inchiderea exercitiului N.
Pentru a realiza regularizarea se inregistreaza factura in contabilitatea societatii F:
Stocuri = Furnizori 500
In urma regularizarii, conturile vor fi reciproce si vor trebui eliminate in procesul
de consolidare.
51
Exemplul 2
In cursul exercitiului N, societatea-mama M a scontat o cambia, in valoare de
3.000 u.m.,trasa asupra filialei F.In situatiile financiare individuale prezentate de F la
31.12.N, exista postul “Efecte de platit/Societatea M.”
Reconcilierea conturilor reciproce presupune reintegrarea in situatiile financiare
individuale ale lui M a postului “Efecte de primit/Societatea F”.
Efecte de primit = Conturi curente la banci 3.000
Exemplul 3
In cursul exercitiului N, filiala straina F a prestat servicii in favoarea societatii
romanesti M in valoare de 2.000 euro. Cursul de schimb al monedei europene a evoluat
astfel: la data facturarii 3.5 lei, cursul mediu in exercitiul N , 3.7 lei.
In situatiile sale financiare individuale, societatea M a contabilizat cheltuieli cu
servicii in valoare de :2.000 x 3.5 = 7.000 lei.
La 31.12.N, veniturile din prestari de servicii, prezentate in situatiile financiare
individuale ale societatii F, sunt convertite in moneda societatii-mama la cursul
mediu:2.000 x 3.7=7.400 lei.
Reconcilierea presupune inregistrarea diferentelor de curs valutar de 400 lei.
Cheltuieli cu diferentele de curs = Venituri din prestari servicii 400
Eliminarea conturilor reciproce
Conturile reciproce se refera la creante si datorii reciproce( clienti si furnizori
:imprumuturi acordate si imprumuturi primite ;efecte de primit si efecte de platit), precum
si la venituri si cheltuieli reciproce( venituri din servicii prestate si cheltuieli cu
servicii;Venituri din dobanzi si cheltuieli cu dobanzi).
Elimicarea conturilor reciproce se face in mod diferit in functie de metoda de
consolidare retinuta:
- cele ce apar intre societati integrate global sunt eliminate in totalitate;
- cele ce apar intre o societate integrate proportional si o societate integrate
global sunt eliminate la nivelul procentajului de integrare al societatii controlate
conjunctiv.;
52
- cele care apar intre societati integrate proportional sunt eliminate la
nivelul celui mai slab procentaj de integrare al societatii respective;
- cele care apar intre o societate integrate global sau proportional si o
societate pusa in echivalenta nu se elimina.
Eliminarea conturilor reciproce nu are influienta asupra rezultatului, notiv pentru
care aceasta operatie nu genereaza impozite amanate.
Exemplu
Fie urmatoarea organigrama de grup:
Societatea M detine procentaj de control astfel: in societatea A 80%, in societatea
B 40% si in societatea C 25%. .Procentajele de interes detinute de societatea M in A,B, si
C sunt aceleasi ca si cele de control.
Societatea M exercita impreuna cu asociatul X un control conjunctiva supra
societatii B.
Presupunem ca intre societatile grupului M au avut loc in exercitiul N urmatoarele
operatii:
- societatea M a vandut marfuri societatii A in valoare de 150.000 u.m. care
urmeaza sa fie decontate in ianuarie N+1;
- Societatea B a vandut materii prime societatii M in valoare de 50.000
u.n.care urmeaza sa fie decontate in februarie N+1;
- Societatea M a acordat societatii B un imprumut de 60.000 u.m.
rambursabil in N+2;societatea X a acordat, la randul sau, societatii B un imprumut de
20.000 u.m.; dobanzile platite de B, in cursul exercitiului N ,au fost de 500u.m.( din care
400 u.m. pentru imprumutul primit de la M);
- Societatea B a vandut materii prime societatii C in valoare de 30.000 u.m.
care urmeaza a fi decontate in februarie N+1 ;
- Societatea M a vandut marfuri societatii C in valoare de 40.000 u.m., care
urmeaza a fi decontate in ianuarie N+1.
53
-Alegerea metodelor de consolidare utilizate de grupul M:
Societatea Procentajul de control detinut de M
Procentajul de interes detinut de M
Tipul de control Metoda de consolidare
A 80% 80% Exclusiv de drept Integrare globala B 40% 40% Conjunctiv Integrare
proportionala C 25% 25% Influienta notabila Punere in
echivalenta
-Eliminarea conturilor reciproce:
-eliminarea creantelor si datoriilor generate de vanzarea marfurilor intre societatea M si societatea
A ,in proportie de 100%
Furnizori = Creante-clienti 150.000
-eliminarea creantelor si datoriilor comerciale generate de vanzarea materiilor prime de societatea
B catre societatea M, la nivelul procentajului de interes (50.000 x 40% = 20.000u.m.):
Furnizori = Creante-clienti 20.000
- eliminarea imprumutului acordat de M lui B: 80.000 x 40% = 32.000 u.m.
Imprumuturi primate = Imprumuturi acordate 32.000
- eliminarea veniturilor si cheltuielilor din dobanzi. ;postul “cheltuieli privind dobanzile” in valoare
de 500 lei in contul de profit si pierdere individual al societatii B a fost preluat in tabloul de consolidare
pentru o valoare de 500 x 40% = 200 u.m., eliminarea cheltuielilor cu dobanzile este plafonata la 200 u.n.,
nefiind posibila eliminarea integrala a dobanzilor platite lui m( 400):
Venituri din dobanzi = Cheltuieli privind dobanzile 200
Conturile reciproce generate de operatiile realizate de M si B cu societatea C nu sunt eliminate,
deoarece activele si pasivele, veniturile si cheltuielile societatii C nu sunt preluate in jurnalul sau tabloul de
consolidare.
Eliminarea rezultatelor interne
Regulile generale de eliminare sunt similare cu cele prezentate pentru conturile
reciproce.
Rezultatele generate de operatii intre o societate consolidate prin integrare globala
sau proportionala si o societate consolidate prin punere in echivalenta sunt eliminate doar
daca ele au impotanta semnificativa.
54
Eliminarea rezultatelor interne genereaza o serie de diferente viitoare intre
rezultatul contabil sic el fiscal, care se contabilizeaza in present sub forma de impozite
amanate.
Dintre rezultatele interne ce trebuiesc eliminate ,in continuare vom trata
urmatoarele elemente:
1) Distribuirile de dividende
Distrinuirea de dividende de catre societatea-mama nu genereaza nicio retratare in
ptocesul de consolidare.. Totusi ea trebuie mentionata in tabloul variatiilor capitalurilor
proprii consolidate deoarece diminuiaza rezervele consolidate din exercitiul precedent.
Dividentele distribuite de filiale si de societatile controlate conjunctiv trebuie
eliminate din veniturile financiare ale societatii – mama, in contrapartida cu o majorare a
rezervelor.
Exemplul 1:
In cursul exercitiului N , societatea-mama M a incasat dividende de 50.000 u.m.
de la filiala F. In procesul de consolidare se elimina dividendele primate de la filiala F.
Venituri din dividende = Rezerve 50.000
Sau , in mod distinct in felul urmator:
-lanivelul bilantului:
Rezultat = Rezerve 50.000
- la nivelul contului de profit si pierdere:
Venituri din dividende = Rezultat 50.000
In cazul in care filiala care distribuie dividende se afla in strainatate, exista o
diferenta de curs valutar intre valoarea dividendelor distribuite din anul precedent,
convertit la cursul mediu al anului respective si valoarea dividentelor primate de
societatea-mama, convertite la cursul zilei in care s-au primit dividendele.. Aceasta
diferenta reprezinta un venit sauo cheltuiala a exercitiului curent.
Exemplul 2
Societatea romaneasca M detine o filiala F in Germania. Pe 15.07.N societatea M
a incasat dividende de la F , in valoare de 500. euro. Cursul de schimb al monedei
europene a evoluat astfel: cursul mediu in N-1, 3.5 lei;, cursul la 15.07 N 3.9 lei
55
In situatiile financiare individuale , M a contabilizat dividende primate la valoarea
de 5.000 x .3,9 = 19.500 lei.
Rezultatul din care s-au distribuit dividende rta prezentat la deschiderea
exercitiului la o valoare de 5.000 x 3.5 =17.500.lei.
Diferentaq de 19.500 – 17.500 = 2.000 lei reprezinta castig din variatia cursurilor
monedelor straine:
Venituri din dividende = % 19.500 Rezerve 17.500 Venituri din diferente de curs 2.000
2)Rezultate incorporate in valoarea stocurilor
Stocurile provenite din vanzari intre societati membre ale aceluiasi grup
incorporeaza rezultatele obtinute cu ocazia vanzarilor respective. Daca aceste stocuri nu
sunt valorificate pana la inchiderea exercitiului in afara grupului, rezultatele resp0ective
trebuiesc eliminate din valoarea stocului final in procesul de consolidare deoarece sunt
considerate nerealizate.
Exemplul 3
In cursul exercitiului N,societatea-mama M cumpara un stoc de marfuri de la un
furnizor extern grupului, la un cost de achizitie de 800.000 u.m. Ea vinde intregul stoc de
marfa cumparat anterior, filialei F , la un prêt de 900.000 u.m..La randul ei , filiala F
vinde stocul de marfa unui client extern grupului, la un prêt de 1.000.000 lei.
Operatiile de cumparare-vanzare creaza urmatoarea imagine a profiturilor in
situatiile financiare individuale ale societatilor membre ale grupului M.
- la societatea-mama M; 900.000 -800.000 = 100.000 u.m.
- la filiala F : 1.000.000 – 900.000 = 100.000 u.m.
In situatiile financiare cumulate, se inregistreaza , deci, un profit total de 100.000
+ 100.000 = 200.000 u.m.
Exemplul 4
Se consodera aceleasi date ca in exemplul anterior, cu exceptia faptuluin ca m
pana la inchiderea exercitiului N filiala F nu a vandut stocul achizitionat de M .
In acest caz avem urmatoarea situatie:
- la societatea –mama M :900.000-800.000 = 100.000 u.m.
56
- la filiala F:profitul = 0, deoarece stocul de marfuri nu a fost vandut.
Prin urmare in situatiile financiare consolidate va figura un profit de
100.000+0=100.000 u.m.La nivelul grupului nu a fist rtealizat insa biciun profit din
acesta operatie, deoarece matfurole cumparate nu au fost vandute.I n consecinta , profitul
de 100.000 u.m., realizat de M si inclus, ulterior, in valoarea stocurilor filialei F ,trebuie
sa fie eliminat.
Venituri din vanzarea marfurilor = % 900.000 Cheltuieli cu marfuri 800.000 Stoc de marfuri 100.000
Sau:
Venituri din vanzarea marfurilor = Stoc de marfuri 100.000
Sau:
Cheltuieli cu marfuri = Stoc de marfuri 100.000
Eliminarea profitului din vanzarea marfurilor genereaza o diferenta temporara deductibila de
100.000 u.m. si un active de impozit amanat de :100.000x16% = 16.000 u.m.
Creante de impozit amanat = Venoturi din impozirul amanat 16.000
Exemplul 5
Societatea M exercita ompreuna cu asociatul X un control conjunctiv asuptra
societatii B.
Socitatea M detine un procentaj de interes de 40% in societatea B si 25% in
societatea C.
In cursul exercitiului N ,societatea M a vandut marfuri societatilor B si C la un
prêt de vanzare de 30.000 u.m. respective 20.000 u.m. Profitul obtinut de M reprezinta
10% din pretul de vanzare. Pana la inchiderea exercitiului N societatile B si C bu au
vandut stocurile in afara grupului.
In cederea consolidarii, se elimina profitul inregistrat de M din nvanzarea stocului
catre B si C astfel:
-eliminarea profituluiincorporat in stocul final existent la B ,proportional cu
procentajul de interes detinut de M in B(30.000x 10%x40%= 1.200 u.m.) concomitant cu
diminuarea veniturilor din vanzarea marfurilor(30.000 x 40% = 12.000 u.m.) si a
cheltuielilor cu marfuri( 30.000x 90%x 40% = 10.800 u.m.):
57
Venituri din vanzarea marfurilor = % 12.000 Cheltueli cu marfuri 10.800 Stoc de marfuri 1.200
- eliminarea profituluiincorporat in stocul final existent la C (20.000 x
10%x25% = 500 u.m.) se face pe seama veniturilor inregistrate in avans ,
deoarece,utilizandu-se metoda punerii in echivalenta, stocurile lui C nu sunt inregistrate
in conturile consolidate; concomitant se diminuiaza veniturile din vanzarea marfurilor
(20.000x 25% = 5.000 u.m.) si cheltuielile cu marfuri (20.000x901% x 25% = 4.500.
u.m.) inregistrate de M:
Venituri din nvanzarea marfurilor = % 5.000 Cheltuieli cu marfuri 4.500 Venituri inregistrate in avans 500
Daca se realizeaza consolidarea pe baza de solduri este necesar sa se elimine si beneficiile
incorporate in stocurile existente la deschiderea exercitiului.
Exemplul 6
La deschiderea exercitiului N filiala F detinea in stoc marfuri in valoare de
200.000 u.m. achizitioate dec la societatea –mama M. Profitul realizat de M reprezinta
20% din pretul de vanzare. Presupunem ca grupul M realizreaza consolidarea pe baza de
solduri.
Eliminarea beneficiului incorporate in stocul initial al societatii F (200.000x 20%
= 40.000 u.m.) pe seama rezervelor:
Rezerve = Stoc dec marfuri 40.000
3)Rezultate incorporate in valoarea imobilizarilor
Rezultatele generate de cesiunea imobilizarilor intre societatile din cadrul grupului
trebuie eliminate similar cu rezultatele incorporate in stocuri. In plus, daca imobilizarile
sunt amortizabile, este necesar sa se corecteze amortizarea pentru ao adduce la marimea
pe care aceasta ar fi avut-o daca cesiunea imobilizarilor nu ar fi avut loc.
Exemplul 7
La inceputul exercitiului N , societatea M a vandut filialei F o imobilizare
corporala in urmatoarele conditii:prêt de vanzare 40.000 u.m., valoare de inregistrare in
contabilitate 100.000u.m., amortizare cumulate 70.000 u.m., durata ramasa de amortizare
4ani, metoda de amortizare lineara.
58
Societatea F decide sa amortizeze imobilizarea , prin metoda lineara , pe perioada
ramada de utilizare.
In procesul de consolidare se elimina profitul obtinut de M din nvanzarea
imobilizarii catre F (40.000 –(100.000- 70.000)= 10.000 u.m. si suplimentul de
amortizare recunoscut de F (40.000 -30.000)/4 = 2.500 u.m.:
Venoturi din active cedate = % 40.000 Cheltuieli cu active cedate 30.000 Imobilizari corporale 10.000
Amortizarea imobilizarilor corporale = Cheltuieli provind amortizarea 5.000
Eliminarile precedente genereaza impozite amanate. Presupunand cota de impozit de 16%, la 31.12
N , situatia este urmataorea:
Valoarea contabila a imobilizarilor corporale
(valoarea din situatiile financiare consolidate) : 22.500u.m.
Baza fiscala(valoarea din situatiile financiare
Individuale ale lui F) : 30.000 u.m.
Diferenta temporara deductibila : 7.500 u.m.
Activ de impozit amanat : 7.500 x 16% = 1.200 u.m.
Creante de impozit amanat = Venituri din impozit amanat 1.200
4)Provizioanele legate de societatile din grup
In situatiile financiare individuale ale societatilor intrate in perimetrul de
consolidare pot exista provizioane de depreciere sau provizioane pentru riscuri si
cheltuieli generate de relatiile cu societati membre ale aceluiasi grup. In procesul de
consolidare aceste provizioane trebuie eliminate , cu exceptia situatiei in care ele constata
o depreciere sau un risc la nivelul ansamblului consolidate.
Exemplul 9
Societatea M a achizitionat titluri de participare in societatea F la un cost de 9.000
u.m.. Deoarece la 31.12 N capitalurile proprii ale societatii F sunt negative, M a constituit
un provizion pentru deprecierea titlurilor F in valoare de 9.000 u.m.
59
In procesul de consolidare se elimina provizionul de depreciere a titlurilor si se
recunoaste o datorie de impozit amanat de 9.000x16% = 1.440 u.m.
Provizioane pentru deprecierea = Venituri financiare din provizioane 9.000
Titlurilor de participare
Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat 1.440
3.Eliminarea titlurilor in contrapartida cu cota-pa rte din capitalurile proprii
existente in momentul achizitiei
Consolidarea inseamna a substitui titlurile de participare care figureaza in bilantul
societatii consolidante cu partea ce revine acesteia in capitalurile proprii ale societatilor
intrate in perimetrul de consolidare.
- In cazul filialelor, capitalurile proprii ramase dupa eliminarea operatiilor
reciproce se partajeaza intre grup si niboritari, in functie de procentajul de interes; acest
partaj este insotit de eliminarea titlurilor de participare.
- In cazul societatilor controlate conjunctiv pentru care se aplica metoda
integrarii proportionale, nu exista un partaj al capitalurilor proprii ci se elimina titlurile
detinute de societatea consolidanta in contrapartida cu capitalurile proprii ale societatii
consolidate; in acest caz, pot exista interese minoritare, dar acestea nu se inscriu in
bilantul consolidate;
- In cazul societatilor controlate conjunctiv pentru care se aplica metoda
punerii in echivalenta si al societatilor associate, se procedeaza la reevaluarea titlurilor,
tinandu-se cont de evolutia capitalurilor proprii ale societatii consolidate dupa data
preluarii controlului sau a influientei norabile; similar cu metoda integrarii proportionale,
partea mimoritatilor nu apare in bilantul consolidate.
Exemplul 1
Societatea M a achizitionat participatii in societatile A,B si C, la data constituirii
acestora, astfel: 80% in A, 30% in B si 25% in C. Controlul asupra societatii B este
partajat, prin contract, cu alte doua societati care detin impreuna 70%.
60
In bilantul societatii M ,postul “Titluri de participare” are o valoare de 25.000 u.m.
(din care: titluri de participare A 14.400 u.m., titluri de participare B 7.200 u.m. si titluri
de participare C 3.400 u.m.).
La data de 31.12.N, dupa eliminarea operatiilor reciproce, capitalurile proprii ale
societatilor A,B si C se prezinta astfel:
Capitalurile proprii ale societatii A:
Capital social 18.000 u.m.
Rezerve 8.000 u.m.
Rezultat 4.000 u.m.
Total capitaluri 30.000 u.m.
Capitalurile proprii ale societatii B :
Capital social 24.000 u.m.
Rezerve 8.000 u.m.
Rezultat 5.000 u.m.
Total capitaluri 37.000 u.m.
Capitaluru proprii ale societatii C :
Capital social 13.600 u.m.
Rezerve 5.000 u.m.
Rezultat 1.000 u.m.
Total capitaluri 19.600 u.m.
Partajul capitalurilor proprii ale societatii A
Capitaluri
proprii A
Valori Societatea M
(80%)
Interes
minoritar(20%)
Capital social 18.000 14.400 3.600
Rezerve 24.000 7.200 16.800
Rezultat 13.600 3.400 10.200
Total 55.600 25.000 30.600
La 31.12 N , capitalurile proprii ale societatii A sunt impartite pe doua
componente:
a) partea ce revine societatii-mama, compusa din:
61
- capitalurile proprii achizitionate, care au in contrapartida titlurile
achizitionate inscrise in bilantul liderului de grup(14.400 u.m.); si
- capitaluri proprii acumulate(rezerve si rezultat) din momentul intrarii
societatii A in perimetrul de consolidare(6.400 +3.200 = 9.600 u.m.)
- partea din capitalurile filialei, care participa la rezerva consolidate=
procentaj de interes x ( capital docial filiala + reserve filiala) – valoarea contabila a
participatiei detinute de societatea-mama in filiala = 80%x (18.000 + 8.000)- 14.400 =
9.280 u.m.;
- partea din rezultatul filialei, care participa la rezultatul consolidate =
procentaj de interes x rezultat filiala = 80% x 4.000 = 3.200 u.m.
b) partea ce revine actionarilor minoritari = procentajul aferent intereselor
minoritare x total capitaluri proprii filiala = 20% x 30.000 = 6.000 u.m.
Capital social A 18.000 Rezerve A 8.000 Rezultat A 4.000 ____________________ Titluri de participare 14.400 Rezerva consolidate 6.400 Rezultat consolidate 3.200 Interese minoritare 6.000
Eliminarea titlurilor detinute de societatea B
Capitaluri proprii B Valori Societatea M (30%) Alti asociati (70 %) Capital social 24.000 7.200 16.800 Rezerve 8.000 2.400 5.600 Rezultat 5.000 1.500 3.500 Total 37.000 11.100 25.900
La 31.12.N, capitalurile proprii ale societatii B, sunt impartite pe doua
componente:
a) partea ce revine socioetatii M. compusa din :
– capitalurile proprii achizitionate ,care au in contrapartida titlurile inscrise
in bilantul liderului de grup (7.200 u.m.) ; si
– capitalurile proprii acumulate(rezerve si rezultat) din momentul intrarii
societatii B in perimetrul de consolidare( 2.400 + 1.500 = 3.900 u.m..
62
b) partea ce revine altor asociati = procentajul aferent altor asociati x total
capitaluri proprii B = 70% x 37.000 = 25.900 u.m.. Aceasta parte nu apare in bilantul
grupului M.
Capital social B 7.200 Rezerve B 2.400 Rezultat B 1.500 __________________________________ Titluri de participare 7.200 Rezerva consolidata 2.400 Rezultat consolidat 1.500
Punerea in echivalenta a titlurilor detinute in societatea C
Capitaluri proprii Valori Societatea M (25%) Alti a sociati (75%) Capital social 13.600 3.400 10.200 Rezerve 5.000 1.250 3.750 Rezultat 1.000 250 750 Total 19.600 4.900 14.700
La 31.12 N , capitalurile proprii ale societatii C sunt impartite in doua
componente :
a ) partea ce revine societatii M (4.900 u.m.) ; aceasta reprezinta noua valoare a
titlurilor detinute de M in C si este compusa din :
- capitalurile proprii achizitionate , care au in contrapartida titlurile inscrise in
bilantul liderului de grup (3.400 u.m. ) si,
- capitalurile proprii acumulate ( rezerve si rezultat) din momentul intrarii
societatii C in perimetrul de consolidare(1.250+ 250 = 1.500 u.m.).
b) partea ce revine altor asociati = procentajul aferent altor asociati x total
capitaluri proprii C = 75% x 19.600 = 14.700 u.m.; aceasta parte nu apare in bilantul
contabil al grupului M.
Titluri puse in echivalenta = % 4.900 Titluri de participare 3.400 Rezerva consolidata 1.250 Rezultat consolidat 250
Atunci cand partea ce revine actionarilor minoritari intr-o intreprindere
consolidata prin integrare globala este negativa, excedentul peste aportul acestora,
precum si pierderile ulterioare imputabile intereselor minoritare sunt deduse din
63
interesele majoritare, exceptand cazul in care actionarii minoritari au obligatia sa acopere
pierderile respective. Daca ulterior intreprinderea consolidata realizeaza beneficii,
interesele majoritare sunt creditate cu profituri astfel incat partea asumata din pierderea
imputabila intereselor minoritare sa fie eliminata.
.Exemplul 2
Societatea M a achizitionat 70% din capitalul societatii F la data constituirii
acesteia.
La 31.12 N, dupa eliminarea operatiilor reciproce, capitalurile proprii ale societatii
F se prezinta astfel :
Capital social 300.000 u.m.
Rezultat reportat (220.000) u.m.
Rezultatul exercitiului (120.000) u.m.
________________________________________________
Total capitaluri proprii (40.000) u.m.
Pierderile din exercitiile precedente(220.000 u.m.) si din exercitiul current (
120.000 u.m). nu pot fi imputate actionarilor minoritari peste partea lor in capitalul
societatii F (300.000 x 30% = 90.000 u.m.).Partea minoritarilor preia pierderile astfel:
- pierderile din exercitiile precedente: 220.000 x 30% = 66.000 u.m.;
- pierderile din exercitiul curent: 90.000 – 66.000 = 24.000 u.m.).
Partajul capitalurilor proprii ale societatii F
Capitaluri proprii Valori Societatea M (70%) Interes minoritar(30%) Capital social 300.000 210.000 90.000 Rezultat reportat (220.000) (154.000) (66.000) Rezultat (120.000) (96.000) (24.000) Total (40.000) (40.000) -
Eliminarean titlurilor detinute de M in F:
Capital social F 300.000 Rezerve consolidate (1) 154.000 Rezultat consolidat 96.000 ___________________________ Titluri de oarticipare 210.000 Rezultat reportat F 220.000 Rezultat F 120.000
64
In cazul in care partea ce revine grupului in capitalurile proprii ale unei societati
puse in echivalenta este negativa, aceasta este retinuta , in mod normal, pentru o valoare
nula. Totusi ,in cazul in care grupul are obligatia sau intentia de a nu se degaja din
punct de vedere financiar de participatia sa in societatea respectiva, pentru partea
negativa a capitalurilor proprii se constituie un provizion pentru riscuri si cheltuieli. Acest
provizion este ajustat la inchiderea fiecarui exercitiu in functie de cota-parte in
capitalurile proprii ale intreprinderii puse in echivalenta.
Exemplul 3
Societatea M a achizitionat 40% din capitalul societatii B, la data constituirii
acesteia.
La 31.12 N , capitalurile proprii ale societatii B, cuprind :
Capital social 40.000 u.m.
Rezultat reportat (40.000) u.m.
Rezultatul exercitiului (30.000) u.m.
__________________________________________
Total capitaluri proprii (30.000) u.m.
Cazul 1 : Societatea M are intentia de a se dezangaja financiar de participatia sa
In acest caz se elimina titlurile de participare la valoarea lor contabila(12.000
u.m.), iar partea negativa a capitalurilor proprii nu se contabilizeaza.
Rezerve consolidate = Titluri de participare 12.000
Cazul 2 : Societatea M nu are intentia de a se dezangaja financiar de
participatia sa
In acest caz, partea negativa a capitalurilor proprii ce revine societatii M se
contabilizeaza sub forma unui provizion pentru riscuri si cheltuieli :
Rezerve consolidate = % 21.000 Titluri de participare 12.000 Provizioane pentru riscuri si Cheltuieli 9.000
65
Exemplul 4
Societatea M a achizitionat 70% din capitalul societatii F, in momentul
constituirii acesteia, la un cost de 70.000 u.m.
Situatiile financiare individuale ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta
astfel :
Bilantul societatii M
Titluri de participare Creante imobilizate Stocuri Disponibil
60.000 80.000 40.000 20.000
Total active 200.000 Capital social Rezerve Rezultat Furnizori
90.000 30.000 20.000 60.000
200.000
Contul de profit si pierdere al societatii M
Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Venituri din dividende Venituri din dobanzi Cheltuiel i privind dobanzile Alte cheltuieli
400.000 300.000
5.000 6.000 2.000
89.000
Rezultat 20.000
Bilantul societatii F
Imobilizari corporale Stocuri de marfuri Creante-clienti Disponibil
120.000 80.000 70.000 30.000
Total active 300.000 Capital social Rezerve Rezultat .Datorii financiare Furnizori
100.000 40.000 6.000
110.000 44.000
Total capitaluri si datorii 300.000
Contul de profit si pierdere al societatii F
Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Venituri din dobanzi Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli
500.000 400.000
1.000 11.000 84.000
Rezultat 6.000
Informatii suplimentare :
66
- capitalul social al societatii F este format din actiuni ordinare ;
- in cursul exercitiului N, M a acordat lui F un imprumut in valoare de
70.000 u.m., rambursabil in N+ 2 ;dobanzi decontate in exercitiul N in numele acestui
imprumut, 5.000 u.m. ;
- marfurile aflate in stoc la M sunt achizitionate de la F ; din vanzarea
acestor stocuri, F a inregistrat un profit de 2.000 u.m. ;
- in cursul exercitiului N,M a incasat dividende de la F in valoare de 5.000
u.m. ;
- la inchiderea exercitiului N, societatea M are o datorie fata de furnizorul F
in valoare de 30.000 u.m..
Deoarece societatea M detine 60% din capitalul societatii F , ea exercita un control
exclusiv de drept. In aceste conditii, se foloseste pentru consolidare ,metoda de integrare
globala.. Procentajul ; de interes coincide cu procentajul de control, fiind de 60%.
Etape :
- Preluarea si cumularea elementelor din bilanturile si din conturile de
profit si pierdere ale societatilor M si F
Preluarea posturilor din bilantul societatii M, in proportie de 100%
Titluri de participare 60.000 Creante imobilizate 80.000 Stocuri de marfuri 40.000 Disponibil 20.000 ____________________________________ Capital social 90.000 Rezerve 30.000 Rezultat 20.000 Furnizori 60.000
Preluarea posturilor din bilantul societatii F , in proportie de 100% :
Imobilizaricorporale 120.000 Stocuri de marfuri 80.000 Creante-clienti 70.000 Disponibil 30.000 ___________________________________ Capital social 100.000 Rezerve 40.000 Rezultat 6.000 Datorii financiare 110.000 Furnizori 44.000
Preluarea posturilor din contul de profit si oierdere al societatii M ,in proportie de 100% :
67
Cheltuieli cu marfuri 300.000 Cheltuieli privind dobanzile 2.000 Alte cheltuieli 89.000 Rezultat 20.000 ______________________________________ Venituri din vanzarea marfurilor 400.000 Venituri din dividende 5.000 Venituri din dobanzi 6000
Preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii F, IN PROPORTIE DE 100% :
Cheltuieli cu marfuri 400.000 Cheltuieli privind dobanzile 11.000 Alte cheltuieli 84.000 Rezultat 6.000 _________________________________________ Venituri din vanzarea marfurilor 500.000 Venituri din dobnazi 1.000
-Eliminarea operatiilor si a conturilor reciproce
Eliminarea imprumutului acordat de M lui F:
Datorii financiare = Creante imobilizate 70.000
Eliminarea veniturilor si cheltuielilor din dobanzi :
Venituri din dobanzi = Cheltuieli privind dobanzile 5.000
Eliminarea beneficiului inregistrat de F din vanzarea stocului catre M :
Venituri din vanzarea marfurilor = % 40.000 Cheltuieli cu marfuri 38.000 Stoc de marfuri 2.000
Nota ; Pentru simplificare nu s-au recunoscut impozite amanate
Eliminarea dividendelor primite de la M la F :
Venituri din dividende = Rezerve M 5.000
Eliminarea datoriilor si creantelor comerciale reciproce
Furnizori = Creante –clienti 30.000
68
- Eliminarea titlurilor in contrapartida cu cota-pa rte din capitalurile proprii
existente in momentul achizitiei
Dupa eliminarea operatiilor reciproce, capitalurile proprii ale societatii F se
prezinta astfel::
Capital social 100.000 u.m.
Rezerve 40..000 u.m.
Rezultat(8.000 – 3.333 ) 4.000 u.m.
_________________________________________________
Total capitaluri 174.667 u.m.
Partajul capitalurilor proprii ale societatii F :
Capitaluri proprii F Valori Societatea M(70%) Interes minoritar (30%)
Capital social 100.000 60.000 40.000
Rezerve 40.000 24.000 16.000
Rezultat 4.000 42.400 1.600
Total 144.000 86.400 57.600
Eliminarea titlurilor detinute de Min F:
Capital social f 100.000 Rezerve F 40.000 Rezultat F 4.000 __________________________________ Titluri de participare 60.000 Rezerva consolidata 24..000 Rezultat consolidat 2.400 Interese minoritare 57.600
Dupa efectuarea operatiilor de consolidare, situatiile financiare ale grupului M se prezinta astfel
Bilantul consolidat al grupului M
Imobilizari corporale Creante imobilizate Stocuri de marfuri Creante-clienti Disponibil
120.000 10.000
118.000 40.000 50.000
Total active 338.000 Capital social Rezervele grupului Rezultatul grupului Total capitaluri proprii aferente actionarilor societatii-mama Interese minoritare Total capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Total datorii
90.000 59.000 17.400
166.400 57.600
224.000 40.000 74.000
114.000 Total capitaluri di datorii 338.000
69
Contul de profit si pierdere consolidat al grupului M
Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfuri Venituri din dividende Venituri din dobanzi Cheltuieli privind dobanzile Alte cheltuieli Interese minoritare
860.000 (662.000)
0 2.000
(8.000) (173.000)
(1.600) Rezultat 17.400